Teme de control

1. Argumentati de ce este important să cunoaștem personalitatea pentru activitatea

noastră profesională si pentru viața privată.
Personalitatea reprezintă totalitatea valorilor, scopurilor, trăirilor și efectelor pe care le
provoacă, în ansamblu, fizicul și intelectul. Personalitatea face parte din conștient,
alăturându-se curentului existențialism, în cadrul căruia ființa umană învață și face concluzii
în urma experienței personale, adică o experiență calitativă. Expresia personalitații fiecărei
persoane o reprezintă comportamentul în diverse situații, contexte, domenii ale vieții: școală,
profesie, grup social, familie, relație afectivă, fiind indicatorul integrării persoanei. Este o
sursă și o consecința a definirii identității persoanei și a stimei de sine. Personalitatea se
manifestă prin receptivitatea fața de tot ce ne este nou, este ca un căutator permanent de
nou, permanent se caută idei noi. Activitatea profesională, un aspect major al vieții fiecarei
persoane, solicită și necesită mecanisme complexe de adaptare si pregătire care sunt inițiate
de la vârste mici în mediul familial si cel școlar și se continuă până la varsta adulta.
Rezultatele procesului educational vor depinde atât de mediul familial/școlar cât și
de trăsăturile native ale copilului (temperament, aptitudini, inteligență). Elementele
ambientale au rol major in optimizarea manifestărilor native determinand eficiența si succesul
profesional.Viata privată presupune comunicare, relaționare atât afectivă, cât și intelectuală,
cognitivă, optimizarea priorităților, armonizarea cu partenerul de viață sau cu grupul de
prieteni.. Personalitatea este de asemeni o dimensiune a omului ce presupune coexistenta
celorlalte dimensiuni, biologică și fiziologică. Natura bio-psiho-socială poate asigura unui
individ o bună adaptare la mediul natural si social. O astfel de personalitate cu gândire
emoțională dezvoltată îl poate ajuta pe individ să realizeze integrarea mai ușoara in
structurile societății de asemeni să găsească soluțiile optime pentru orice situație și orice
ipostază , ceea ce duce la valorizarea si afirmarea sa umană
2. Ce implicații are cunoașterea faptului că multe caracteristici de personalitate
sunt transmise ereditar asupra felului în care oamenii văd adopţiile? Care sunt
implicaţiile morale ale acestui fapt?
Multe cercetări actuale conduc spre ideea că potențialul genetic al omului constituie premisa
indispensabilă a dezvoltării și formării personalităii, elementele ereditare constituind un
ansamblu de predispozitii ce stau la baza dezvoltarii individului. Asemănările dintre persoane
sunt atribuite anumitor factori; factorilor de mediu (când mediul este uniform si ereditatea
diferită )sau factorilor ereditari (când ereditatea este uniforma, iar mediile diferite).
Deosebirile dintre persoane sunt atribuite eredității (când mediul este uniform, iar ereditatea
diferită) sau mediul, (cand ereditatea este diferita, iar mediul uniform). In cazul familiilor
(parinti biologici), familia furnizează gene comune si mediu comun, în timp ce în cazul
adopțiilor (părinți adoptivi), exista doar mediu comun, genele fiind diferite. Parinții adoptivi
tind să aleaga copii pe baza trăsaturilor de personalitate si a mediului din care provin părinții
biologici, cautând asemanari cu parintii biologici. De asemenea, familiile care adopta copii
tind să înfieze la varste cât mai mici, când influența mediului de proveniența este mai mic și
posibilitatea de ai educa conform mediului propriu este mai mare. Copiii mai mari (peste 3-4
ani) sunt adoptați mai greu/rar.Implicațiile morale ale adopțiilor sunt profunde. Părinții
adoptivi ar trebui să fie conștienți de faptul că mediu/educația, vor putea doar
valorifica/controla moștenirea genetică temperamentală, însa nu o vor putea anula. De aceea,
parintii adoptivi vor trebui să aloce resurse/disponibilitate crescute/mai mari decât părinții
biologici în vederea educării copiilor adoptivi .Efortul părinților adoptivi în înțelegerea și
educarea copiilor este mai mare, dar satisfacția și rezultatele pot fi pe măsura.
3. Argumentati de ce scoala poate/ nu poate realiza o uniformizare completă a
educatiei.
Componentele majore care determină structurarea personalitatii sunt factorii ereditari si cei
ambientali (familie, grup social, scoala). Educația în școală se realizează la nivelul grupurilor,
și nu la nivel individual, fiind acoperite necesitaâățile educaționale medii conform etapei de
vârstă, fără a acoperi extremele (subdotatii la nivel de inteligență). În școala primară și ciclul
gimnazial cunoștințele sunt generale. De la liceu se poate promova o educație specifică
pentru nivelul si preferința elevilor, iar studiile universitare si postuniversitate sunt elective si
supraspecializate.Uniformizarea educatiei nu se poate produce datorita diferentelor foarte
mari la nivel de intelect (moștenit si dobândit), dar și la nivelul trăsăturilor temperamentale,
unii copii preferând activitățile linistit și rutiniere, în timp ce alții sunt mai activi si necesita
activitati stimulative. Cele mai mari diferențe intrere zultatele educaționale se înregistrează la
nivel de școală primaăa unde nu se cunosc capacitatile copiiilor, dar unde și diferentierea
cognitiva este putin cunoscuta. Pe baza evolutiei si rezultatelor la învatare, elevii sunt
directionati în sensul valorificării resurselor si cunostințelor acumulate.Un alt factor care
influențează major capacitatea de dezvoltare a copiilor este susținerea din mediul familial,
promovarea educatiei, diversificării activitatilor si a comunicarii (rationament moral), factori
care vor facilita, alaturi de tendintele innascute, dezvoltarea copilului.Exista factori biologici
(boli congenitale, ereditare , deficiențe genetice, malformatii, boli fetale sau în copilarie) care
pot afecta formarea sistemului nervos central cu generarea unor carente în dezvoltarea
structurilor psihice și reducerea evoluției psihice și intelectuale prin educatie.
4. Dati exemplu de abatere de la convenții a unei persoane cunoscute (găsiți ușor
exemple printre cei apropiati …). Ce trăsătură de caracter este responsabilă
pentru acest comportament? Analizând situatâția si ceea ce știti din trecut
despre caracterul persoanei, care credeti că este influenta situatiei si care este
influenta trăsăturii caracteriale asupra respectivului comportament?
Voi prezenta unele definiții referitor la abaterea de la convenții a unei persoane. Abaterea
disciplinara este o faptă legată de muncă și care constă intr-o acțiune sau inacțiune săvârșită
cu vinovăție de către angajat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern,
contractul individual de muncă sau contractul colectiv de munca aplicabil, fișa postului,
ordinele si dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.
Sancțiunile disciplinare constituie mijloace de constrângere prevazute de legislația in vigoare
și au ca scop apărarea ordinii disciplinare, dezvoltarea spiritului de răspundere pentru
îndeplinirea îndatoririlor de serviciu si respectarea normelor de comportament la locul de
munca.
Abaterile disciplinare
Constituie abateri disciplinare grave săvârșirea unei fapte cu vinovăție de salariatul care:
a) a utilizat documente false la angajare;
b) a sustras sau a favorizat sustragerea de obiecte aparținand Societății sau celorlalti angajați; 
c) a instrăinat produse sustrase din Societate;
d) a refuzat nejustificat dispozițiile superiorilor săi sau i-a instigat pe altii în acest sens;
e) a pus in pericol prin acte deliberate sau prin imprudente majore securitatea Societatii, a
colaboratorilor săi sau chiar pe a sa sau a provocat avarii;
f) s-a facut vinovat de acte de violenta sau insulte la adresa colegilor sau a conducatorilor;
g) a provocat pagube Societatii;
h) a dezvaluit informatii confidentiale privind Societatea, iar prin fapta sa a adus sau va aduce
prejudicii acesteia;

5. Pornind de la diferentele de conditionare dintre introverti si extraverti,

construiti scenarii de corectare diferentiată a unui comportament disturbant la
clasă.
In cazul unor elevi cu comportament deviant , aceștia pot fi atât extraverti cît si introverți.
Extraverții pot fi colerici sau sangvinici. Colericii trebuie directionați spre stăpânirea
impulsivității prin activități constructive,interesante, atractive care să le orienteze energia
impulsivă și să le redirecționeze energia negativă către creație. Sangvinicii, care pot fi
superficiali în învățare, pot fi indrumați prin activități de organizare care să îi
responsabilizeze, să le ordoneze conduita si ăa utilizeze în mod util energia de care
dispun.Introverții se împart si ei în flegmatici si melancolici. Flegmaticii cu comportament
inadecvat, în general prin interiorizare si apatie, pot fi stimulați spre socializare și integrarea
în grup prin activități comune, constructive ,teme în grup, excursii, activități recreative,
jocuri. Melancolicii, în general pesimiști, depresivi și cu deficiențe de învățare, necesită o
atitudine sportiva, rabdare pentru a castiga incredere în sine, de asemenea incurajați să
socializeze tot pentru întărirea imaginii de sine , jocuri, teme efectuate individual sub
indrumarea profesorului.

6. Exemplificati rolul unei trăsături temperamentale in dezvoltarea atasamentului,

in socializarea elevului in grupul scolar si in formarea constiintei morale.
John Bowlby (1907 – 1990) psihiatru si psihanalist britanic, acorda mare importanta
realitatii sociale si a modului in care este educat copilul. Notiunile pe care a pus mare accent
sunt: atasament, separare, pierdere. In urma unor studii asupra copiilor in dificultate (abandon
sau fara camin) a tras o serie de concluzii asupra carentelor materne si a profilaxiei
psihozelor. A avut o influenta majora asupra cartei mondiale a copilului mai ales in ceea ce
priveste relatia afectiva constanta cu parintele – de obicei mama. Conform teoriei
atasamentului, toti copii se ataseaza de persoanele cu responsabilitati de ingrijire, indiferent
de felul in care sunt tratati. Scopul atasamentului este obtinera si pastrarea sigurantei. Aceasta
siguranta inseamna la inceput supravietuire urmand ca mai apoi sa se rafineze si sa capete noi
intelesuri mai indepartate de supravietuirea imediata. In copilarie, atasamentul se formeaza
initial fata de parinti urmand ca mai apoi sa se dezvolte in cursul adolescentei si a restului
existentei prin intermediul unor legaturi noi.
 Atasament sigur se dezvolta atunci cand individul are incredere in disponibilitatea
parintilor. El stie ca parintii vor fi langa el si il vor sustine in cazul in care va avea probleme.
De aceea copilul se simte capabil sa exploreze lumea sa caute si sa incerce lucruri noi
Atasamentul angoasat ambivalent se dezvolta atunci cand individul nu este sigur pe
protectia si disponibilitatea parintilor de a-l ajuta daca va avea nevoie. Copilul se „agata” si
cere atentie tot timpul. Are dificultati in a explora lumea externa si se arata angoasat. Aceasta
se datoreaza faptului ca uneori parintele este disponibil uneori nu. Cel mai adesea parintele se
foloseste de amenintarea cu separatia sau abandonul in scop „didactic”.
Atasamentul evitant presupune o lipsa de incredere in faptul ca atunci cand va cere
ingrijiri va si gasi, ba din contra, crede ca va fi respins. Se intampla adesea ca aceste persoane
odata ajunse mature vor avea un fals Eu, si nu se vor bucura de dragoste si sprijin din partea
celorlalti. In primul rand pentru ca nu vor cauta aceste lucruri. Rejectile repetate sau
institutionalizarea din copilarie il pot transforma intr-o persoana izolata, ostila sau chiar
antisociala. Atasamentul copilului fata de alte persoane care-l ingrijesc poate compensa in
unele conditii atasamentul nesecurizat fata de parinti sau chiar lipsa acestuia. Asa se si
intampla adesea cu copii abandonati, institutionalizati sau adoptati.

7. Exemplificati influenta unor factori situationali in determinarea

comportamentelor de apropiere/ evitare, emotionalitate pozitivă/negativă,
activism, reglarea atentiei.
Educatia constiintei morale se realizeaza si prin cultivarea sentimentelor. Ele intra ca
un element component in structura convingerilor morale. Principala sursa a emotiilor si
sentimentelor, deci si a sentimentelor morale, este contactul cu realitatea. Experienta afectiva
traita de om devine un stimulent (daca e pozitiva) sau o frana (daca e negativa) pentru a trece
de la norme si principii morale la aplicarea lor in practica. Sentimentele morale sunt trairi
provocate de raportarea activitatii omului sau a semenilor lui la normele morale la care a
aderat. Daca activitatea este in concordanta cu normele sociale se incearca sentimente de
satisfactie, daca nu este in concordanta omul incearca sentimente negative(regret, mustrare
etc. ). Indrumarile date de parinti si de cadrele didactice il ajuta pe copil sa-si perfectioneze
activitatea. Astfel se formeaza deprinderea de a se ridica in picioare cand i se adreseaza
profesorul, a multumi cand i se ofera ceva, venirea la timp la scoala, ingrijirea cartilor,
imbracamintei etc. O familie poate fi un bun mediu educativ daca exista un climat sanatos,
daca intre membrii ei sunt relatii de intelegere, respect, intrajutorare.
Buna educatie a copilului este asigurata daca parintii traiesc in armonie, duc o viata cinstita,
corecta. In cazul stilului autoritar de impunere a regulilor de conduita apar diferente , adica
sentimentele morale nou formate sunt slabe iar acest lucru nu vor influenta comportamentul
copilului , dimpotriva cei inhibati se vor simti amenintati de incertitudine si dezaprobare din
partea adultului , fie parinte sau profesor .
 8. Explicati relatia dintre temperament si afectivitate si dati doua example care sa
ilustreze aceasta relatie
Emotiile (trairile afective) au un rol essential in reglarea comportamentului , fiind
correlate cu trasaturile de personalitate generale . Se stie faptul ca emotiile pozitive
sunt associate cu extraversia si impulsivitatea iar cele negative cu anxietatea si
nevrotismul , acest lucru determinand o apropiere a comportamentului motivat spre
stimuli placuti care au asociate recompensele , fie in sensul evitarii celor negative ,
carora le sunt associate pedepsele. Intensitatea trairilor afective este o trasatura
temperamentala deoarece unii indivizi au trairi mai intense altii mai putin intense.
Aceasta intensitate se manifesta la acelasi individ in mod similar in cazul emotiilor
pozitive sau negative.
Doua ex : inhibitia si autolinistirea – doua trasaturi temperamentale implicate in
comportamentul social.

Bibliography
https://www.academia.edu/10392262/Psihologia_Varstelor
https://ro.wikipedia.org/wiki/Personalitate
https://pdfslide.net/documents/tema-psihologia-personalitatii.html

Gugiu Alina Claudia

An II sem I PIPP