HILA NICOLETA FELICIA AN II ID PSH

1


TEMA DE CONTROL NR 1
1.Argumentati de ce este important s cunoastem personalitatea pentru activitatea
noastr profesional si pentru viata privat.
Personalitatea, se poate defini ca un sistem structurat de comportamente si trasaturi
temperamentale , unele cu o constanta relativa ca rezultat al unui proces de modelare prin
instructie si educatie, a unor modele de comportament propriI structurilor organizationale
din care face parte personalitatea , prin intermediul carora se realizeaza, in cadrul integrarii
sociale a personalitatii, contributia acesteia la manifestarea sociabilitatii , iar altele prin
formare, ca rezultat al efortului personalitatii de inventare, de creare a unor noi
comportamente actionale eficiente si adecvate situatiilor noi aparute ca urmare a influentei
factorilor sociali, prin care personalitatea contribuie la optimizarea, perfectionarea si
dezvoltarea continua a sistemului uman , prin remodelarea si formarea ei pe intreg parcursul
vietii . Personalitatea se manifesta printr-o receptivitate fata de tot ce este nou, este un
cautator permanent de nou, un inventator, un permanent inovator cu un inalt spirit de
responsabilitate fata de sistemul social din care face parte, permanent in cautare de idei noi ,
de continua perfectionare. De aceea , inventivitatea, capacitatea de a obiectiva , capacitatea
de optiune si decizie pentru o actiune sau alta ,sustinuta de un inalt simt al responsabilitatii
angajate, oricat de timid s-ar manifesta in comportamentul individului, sunt note definitorii
ale unei personalitati in devenire.
Personalitatea manifesta o larga deschidere integratoare, fiind inzestrata cu puterea
de evaluare in mod realist a consecintelor imediate si de analizare a deciziilor si actiunilor
sale, precum si a implicatiilor pe care rezultatele concrete ale activitatii sale prfesionale le au
asupra mediului ca ansamblu de activitati .Personalitatea este de asemeni o dimensiune a
omului ce presupune coexistenta celorlalte dimensiuni,biologica si fiziologica.Natura bio-
psiho-sociala poate asigura unui individ o buna adaptare la mediul natural si social. O astfel
de personalitate cu gandire emotionala dezvoltata il poate ajuta pe individ sa realizeze
integrarea mai usoara in structurile societatii de asemeni sa gaseasca solutiile optime pentru
orice situatie si orice ipostaza , ceea ce duce la valorizarea si afirmarea sa umana .

2.Exemplificati modul de manifestare al unei trsturi de personalitate la aceeasi
persoan, la vrste diferite sau n situatii diferite si analizati natura asemnrilor si
deosebirilor la nivel comportamental.
HILA NICOLETA FELICIA AN II ID PSH
2


Opinia de baza a teoriei trasaturilor este aceea ca oamenii dispun de predispozitii
generale, numite trasaturi, de a raspunde intr-un anumit fel. Adica, oamenii pot fi descrisi in
termeni de probabilitate de a se comporta intr-un anumit mod - de exemplu, probabilitatea de
a fi extravertit si prietenos sau dominant si asertiv. Persoanele cu tendinta evidenta de a
raspunde in acest fel pot fi considerati ca avand scoruri inalte la trasaturile extraversiune si
dominanta, iar cei cu tendinta scazuta de a raspunde astfel vor fi descrisi ca avand un scor
mic la aceste trasaturi. Trasaturile care definesc personalitatea raman stabile pt o perioada din
viata , fiind prezente constant in conduita. Totusi exista trasaturi comune tuturor oamenilor
legate de dinamismul unei actiuni sau legate de o anumita disponibilitate in relationare cu cei
din jur . Eynsenck sugereaza ca, la nivelul cel mai simplu, comportamentul poate fi gandit in
termeni de raspunsuri specifice. De asemenea, putem observa ca anumite grupuri de
obisnuinte apar impreuna si formeaza trasaturi. De exemplu persoanele care prefera compania
sociala ,care se simt bine la petreceri sau in locuri publice ne permite sa grupam aceste doua
obiceiuri sub umbrela unei trasaturii unice- sociabilitate. Aceste persoane se inscriu in tipul
extravers si prietenos , fapt ce determina dezvoltarea mai tarziu a unor caractere si aptitudini
noi , toate avand punctul de plecate in trasatura numita mai sus sociabiliatea . Astfel
personalitatea acestora in urma interactiunii cu mediul social va deveni poate oratorie,
dezvoltandu-si abilitatea de a vorbi deschis in public.

3. Explicati natura laturii de nfruntare si pe cea a laturii expresive a
comportamentului. Pornind de la explicatiile de mai sus, argumentati valoarea
aspectelor de nfruntare si expresive ca surs de informatie despre trsturile de
personalitate.
Toate activitatile adaptative precum jocul, comunicarea, munca, chiar si somnul
presupun doua laturi distincte comportamentale : latura de infruntare care evidentiaza
succesiunea de acte orientate spre un scop precis si care face apel la reflexe , deprinderi
,procese psihice , abilitati si cunostiinte si latura de expresivitate - care evidentiaza modul in
care se executa scopul ales , cum se face acel lucru , de exemplu in jocul copilului prima
latura e exprimata prin continutul specfic al jocului iar a doua latura prin modul in care se
joaca , trairile si preferintele din timpul jocului. Infruntarea este intentionata si motivata
specific ,este determinata de trebuintele de moment si de situatie este declansata de stimuli
specifici, poate fi controlata voluntar in sensul inhibarii, amanarii, amplificarii, diminuarii,
are un scop, de regula el producand o schimbare in mediu sau in persoana este constienta,
chiar daca utilizeaza componente automatizate (deprinderi). comportamentul expresiv se afla,
HILA NICOLETA FELICIA AN II ID PSH
3


de obiecei, sub pragul constiintei, undeva in subconstient (orientarea insotitoare a
constientului) , reflecta o structura personala mai profunda, adesea necontrolabil si mai
dificil de modificat (prefacerea scrisului nu poate fi realizata perfect si nici mentinuta multa
vreme) este emis spontan, nu are scop, desi, uneori produce efecte incidentale (in judecata
sociala, expresia emotionala joaca un rol important in formarea impresiei despre celalalt).


4. Ce implicatii are cunoasterea faptului c multe caracteristici de personalitate sunt
transmise ereditar asupra felului in care oamenii vd adopiile? Care sunt implicaiile
morale ale acestui fapt?
Majoritatea cercetarilor actuale conduc spre concluzia ca potentialul genetic al omului
constituie premisa indispensabila a dezvoltarii si formarii personalitatii, elementele ereditare
constituind un ansamblu de predispozitii ce stau la baza dezvoltarii individului. Omul nu
primeste prin ereditate procese si capacitati psihice structurate functional, ci predispozitii ale
acestora. Unicitatea biologica este astfel una din trasaturile definitorii ale fiintei umane. Ea isi
pune amprenta asupra intregii deveniri umane, nu intr-un mod independent, ci in corelatie cu
factorii externi, de mediu si educatie. In cazul familiilor (parinti biologici), familia furnizeaza
mediu comun si gene comune, iar in cazul adoptiilor (parinti adoptivi), mediul este comun
dar genele difera.Asemanarea intre copil si parintii adoptivi se datoreaza astfel factorilor de
mediu, iar asemnarea intre copil si parintii biologici e determinata de rolul factorilor
ereditari, aici intervenind similaritatea genetica.Parintii adoptivi tind sa aleaga copii pe baza
trasaturilor de personalitate si a mediului din care provin parintii biologici, cautand asemanari
cu parintii biologici. Parintii adoptivi vor trebui sa aloce resurse mai mari decat parintii
biologici pentru educarea copiilor adoptivi avand ca scop insertia sociala ulterioara, in
sensul constientizarii diferentelor si a deficitelor la nivel de trasaturi de personalitate ale
copiilor, in acceptarea neconditionata si sustinerea copiilor in ciuda nepotrivirii lor cu parintii
adoptivi.





HILA NICOLETA FELICIA AN II ID PSH
4




5.Pe baza cunostintelor acumulate in U.I. 2, argumentati, intr-un eseu de
aproximativ 300 de cuvinte (o pagin A4), 2-3 consecinte ale descoperirii transmiterii
ereditare a unor trsturi psihice asupra modului in care educm copiii.
Este demonstrat faptul ca trasaturile temperamentale se manifesta din primele luni
de viata ( reactivitate, emotionalitate) , avand constanta relativa de-a lungul vietii. Reactia
la stimuli departejeaza doua categorii de copii: inhibati (timizi, rusinosi, mofturosi) sau
neinhibati (deschisi, curiosi,aventurosi) comportamental. Exista diferente de temperament la
copiii de diferite rase. Identificarea trasaturilor temperamentale se realizeaza chiar din
frageda copilarie, prin intermediul scalelor de temperament aplicate la nivel familial, putand
orienta astfel procesul educational atat in familie, cat si ulterior, in gradinita si scoala.
Temperamentul are rol in alegerea profesiei si in adaptare.Inteligenta fluida este innascuta,
bazandu-se pe caracteristicile morfo-functionale ale creierului, si consta in stabilirea de
relatii intre continuturi informationale diverse, a se adapta, a restructura schemele operatorii
mentale al cerintele situatiei, avand flexbilitate, plasticitate, adaptabilitate, spre deosebire de
inteligenta cristalizata, dependenta de invatare, care se bazeaza pe formarea structurilor
operatorii prin invatare si acumulare de cunostinte.
Se stie ca familia este nucleul societatii, de asemeni se ca venirea pe lume a nou-
nascutului este bucuria familiei si ca admirand copilul , inevitabil si spontan il comparam cu
cineva din familie - 'are nasul mamei si ochii tatalui cand era mic', ceea ce face sa gandim
ca figura copilului la prima vedere ne-a frapat prin asemanarea cu parintii sau chiar si a altor
persoane din familia apropiata, la varsta bebelusului. Cat priveste comportamentul copilului
in perioada lui de dezvoltare, ramane de stabilit mult mai tarziu, in mod progresiv, in functie
de varsta. Lucru cert este, ca numai la adolescenta si apoi la maturitate, putem aprecia cu mai
multa exactitate - cu cine seamana copilul nostru, atat fizic, cat si comportamental.
Stilul educativ al mamei si al parintilor in cazul familiei are influenta diferite asupra
copiilor . In cazul in care parintele utilizeaza rationamentulul moral, copiii inhibati vor
dezvolta o constiinta morala intensa, iar copiii neinhibati vor avea semtimente morale de
nivele variabile, in timp ce comportamentul autoritar al parintelui va determina sentimente
morale slabe la ambele categorii de copii. Pe parcursul dezvoltarii individuale sunt
importante trasaturile temperamentale in initierea educatiei specifice pentru a obtine rezultate
optime in acumularea de cunostinte si deprinderi (stapanirea nerabdarii la colerici, stimularea
HILA NICOLETA FELICIA AN II ID PSH
5


socializarii la flegmatici, organizarea si depasirea superficialitatii la sangvinici, intarirea
increderii in sine la melancolici).

6. Comparati influentele ambientale imprtsite cu influentele ambientale
neimprtsite in privinta efectelor pe care le au asupra diferentelor individuale la nivel
de dezvoltare cognitiv si de trsturi de personalitate.
Influentele ambientale sunt influente externe cu efecte majore, pe termen lung, asupra
dezvoltarii copiilor. Un mediu familial armonios cu un statut social ridicat favorizeaza
dezvoltarea si armonizarea adecvata a copiilor: cognitiv, afectiv, moral prin exemplul
parental, implicarea si sustinerea din partea parintilor, indrumarea catre scoli potrivite. In
cazul unui mediu familial precar sau dizarmonic (unde exista violenta, lipsa afectivitatii
,dezacord parental, saracie, lipsa indrumarii parintilor), marea majoritate a copiilor , vor avea
o dezvoltare deficitara pe plan afectiv, cognitiv si moral, cu rezultate scolare slabe sau
cazuri de abandon scolar, cu inclinatii spre comportament deviant, sau cu dezvoltare
dizarmonica. Totusi exista si exceptii in ambele cazuri : copiii foarte dotati proveniti din
familii dezorganizate sau copii slab educati proveniti din familii armonioase. Acestea se
datoresc de asemeni influentelor ambientale . care sunt commune si necomune. In cazul
influentelor ambientale comune conditiile material familiare , stilul de viata abordat de
membri , modelul parental care are inflenta asupra fratilor sunt identice pt toti fratii , de
asemeni educatia si climatul familial. Influentele necomune au rol in modelarea
particularitatilor dintre frati , aici avand importanta modul de percepere a copilului si de
receptivitate a influentelor in mod diferit de la fiecare individ al aceleasi familii- de ex cu cat
diferentele de varsta intre frati sunt mai mari cu atat diferentierile ambientale sunt mai mari.

7. Argumentati de ce scoala poate/ nu poate realiza o uniformizare complet a educatiei.
Omul este o fiinta sociala care doreste sa se integreze intr-un grup, de aceea imita unele
comportamente, respecta regulile acelui grup pentru a fi acceptat. Acelasi lucru se intampla
si cu scoala: copiii au tendinta de a se conforma pentru a fi incadrati si acceptati in grupul
dorit, in cazul nostru colectivul de elevi. Educatia scolara se realizeaza la nivelul grupurilor,
nu la nivel individual, fiind acoperite necesitatile educationale medii conform etapei de
varsta, fara a acoperi extremele(supradotatii, subdotatii la nivel de inteligenta). In scoala
primara si ciclul gimnazial cunostintele sunt generale iar la liceu se face o educatie specifica
HILA NICOLETA FELICIA AN II ID PSH
6


pentru nivelul si preferinta elevilor, in timp ce studiile universitare si postuniversitate sunt
elective si specializate .Uniformizarea educatiei nu se poate produce datorita diferentelor
foarte mari la nivel de intelect(mostenit si dobandit), dar si la nivelul trasaturilor
temperamentale, unii copii preferand activitati linistite si de rutina , in timp ce altii sunt mai
activi si necesita activitati stimulative. n cazul copiilor care opun rezistenta la orice tip de
influenta educativa (asa-numitii copii problemai), sarcina modeluului educational devine si
mai problematica. De obicei, cunoasterea mediului familial din care provine un astfel de elev
este primul pas de facut, ce va explica suficient de bine neadaptarea copilului. Sfaturile
adresate direct parintilor pot fi de folos, insa de regula raul trebuie sa fie vindecat direct la
elev.


8.Deoarece mult din ceea ce nseamn conformare la reguli externe se bazeaz pe
inhibarea sau amnarea unor impulsuri, care ar fi metodele de disciplinare cele mai
potrivite pentru a obine conformarea extraverilor la regulile impuse de scoal? Care
ar fi metodele de disciplinare cele mai potrivite pentru a obine conformarea
introverilor?
Activitatiile suplimentare necesare bunei performantei in invatare este diferita la
extraverti si la introverti .Extrovertii au nevoie de mai multa stimulare externa pentru
atingerea nivelului optim al activarii corticale , astfel receptivitatea lor va fi mare pt sarcini de
invatare cu varietate , nu rezista in schimb sarcinilor impuse monotone , fiind distrasi de
diferiti stimuli sau chiar plictisiti.In schimb introvertitii , cu o activare bazala ridicata ,au
nevoie de mai putina stimulare externa pt atingerea nivelului optim al activarii bazale , din
aceasta cauza rezistand mai usor la sarcinile monotone , atsfel in clasa vor fi capabili de a-si
mentine atentia concentrata pt mai mult timp in sarcini fara varietate de stimuli. In invatare se
pune mare accent pe conditionare clasica sau instrumentala.


9.Pornind de la diferentele de conditionare dintre introverti si extraverti,
construiti scenarii de corectare diferentiat a unui comportament disturbant la clas.
In cazul unor elevi cu comportament deviant , acestia pot fi atat extraverti cat si
introverti. Extravertii pot fi colerici sau sangvinici. Colericii trebuie directionati spre
stapanirea impulsivitatii prin activitati constructive,interesante, atractive care sa le orienteze
HILA NICOLETA FELICIA AN II ID PSH
7


energia impulsiva si sa le redirectioneze energia negativa catre creatie. Sangvinicii, care pot fi
superficiali in invatare, pot fi indrumati prin activitati de organizare care sa ii
responsabilizeze, sa le ordoneze conduita si sa utilizeze in mod util energia de care
dispun.Introvertii se impart si ei in flegmatici si melancolici. Flegmaticii cu comportament
inadecvat, in general prin interiorizare si apatie, pot fi stimulati spre socializare si integrarea
in grup prin activitati comune, constructive ,teme in grup, excursii, activitati recreative,
jocuri. Melancolicii, in general pesimisti, depresivi si cu deficiente de invatare, necesita o
atitudine suportiva, rabdare pentru a castiga incredere in sine, de asemenea incurajati sa
socializeze tot pentru intarirea imaginii de sine , jocuri, teme efectuate individual sub
indrumarea profesorului.
10. Construii 2 scenarii de disciplinare a agresivitii difereniate pentru biei si fete.
Studiile in domeniu, bazate pe informatii legate de sistemul endocrin (nivelul
testosteronului) la cele doua sexe, evidentiaza un nivel diferit de agresivitate la baieti si la
fete: baietii aleg mai frecvent agresiunea fizica decat fetele; baietii si fetele expusi la hormoni
androgeni au fost mai agresivi decat cei care nu au fostexpusi. Testosteronul creste dupa
experiente pozitive (un succes in competitie), dupa actul sexual, si scade dupa experiente
negative (esec). Cresterea testosteronului duce la cresterea asertivitatii si a motivatiei
pentrucompetitie, dar si a activitatii sexuale, in timp ce scaderea testosteronului dupa un esec
duce la scaderea motivatiei si evitarea competitiei.In societatea actuala, agresivitatea nu este
un avantaj, deoarece statutul social este legat mai mult de nivelul de educatie. Agresivitatea
la baieti poate fi controlata prin activitati competitionale, intreceri pe subiecte comune cu alti
baieti, axate pe rezolvare de probleme, sub indrumarea unor persoane competente,cu rol de
ghid, in controlul agresivitatii, impulsivitatii si dominantei si convertirea lor in activitati
intelectuale cu mare potential. Un rol important il are familia, prin asigurarea unui mediu
suportiv, stimulativ, acceptare neconditionata si rationament moral.In cazul fetelor, acestea au
de obicei o abordare participativa, inclusiva, centrata pe relatie si mentinerea ei. Agresivitatea
la fete are un efect nociv care le indeparteaza de misiunea lor principala: intemeierea familiei
si cresterea copiilor. Interventia se poate baza pe rezolvarea conflictelor, socializare,
stimularea asertivivatii, integrarea in grup, in relatie si in familie, sustinere
afectiva,comunicare. In societatea moderna, in care femeia in afara de sustinerea familiei are
si implicare in cariera,si-a cultivat un nivel de agresivitate, ambitie pentru a putea face fata
provocarilor. Este necesara o reglare atenta a acestor aspecte pentru pastrarea unui echilibru
interior care sa conduca spre implinire personala. Rolul familiei este deosebit de important
HILA NICOLETA FELICIA AN II ID PSH
8


prin sustinere, intelegere, comunicare, lucruri de care fata are nevoie si pe care, la randul ei,
le va darui viitoarei ei familii.




TEMA DE CONTROL NR. 2


1. Exemplificati rolul unei trsturi temperamentale in dezvoltarea atasamentului, in
socializarea elevului in grupul scolar si in formarea constiintei morale.
John Bowlby (1907 1990) psihiatru si psihanalist britanic, acorda mare importanta
realitatii sociale si a modului in care este educat copilul. Notiunile pe care a pus mare accent
sunt: atasament, separare, pierdere. In urma unor studii asupra copiilor in dificultate (abandon
sau fara camin) a tras o serie de concluzii asupra carentelor materne si a profilaxiei
psihozelor. A avut o influenta majora asupra cartei mondiale a copilului mai ales in ceea ce
priveste relatia afectiva constanta cu parintele de obicei mama. Conform teoriei
atasamentului, toti copii se ataseaza de persoanele cu responsabilitati de ingrijire, indiferent
de felul in care sunt tratati. Scopul atasamentului este obtinera si pastrarea sigurantei. Aceasta
siguranta inseamna la inceput supravietuire urmand ca mai apoi sa se rafineze si sa capete noi
intelesuri mai indepartate de supravietuirea imediata. In copilarie, atasamentul se formeaza
initial fata de parinti urmand ca mai apoi sa se dezvolte in cursul adolescentei si a restului
existentei prin intermediul unor legaturi noi.
Atasament sigur se dezvolta atunci cand individul are incredere in disponibilitatea
parintilor. El stie ca parintii vor fi langa el si il vor sustine in cazul in care va avea probleme.
De aceea copilul se simte capabil sa exploreze lumea sa caute si sa incerce lucruri noi
Atasamentul angoasat ambivalent se dezvolta atunci cand individul nu este sigur pe
protectia si disponibilitatea parintilor de a-l ajuta daca va avea nevoie. Copilul se agata si
cere atentie tot timpul. Are dificultati in a explora lumea externa si se arata angoasat. Aceasta
se datoreaza faptului ca uneori parintele este disponibil uneori nu. Cel mai adesea parintele se
foloseste de amenintarea cu separatia sau abandonul in scop didactic.
Atasamentul evitant presupune o lipsa de incredere in faptul ca atunci cand va cere
ingrijiri va si gasi, ba din contra, crede ca va fi respins. Se intampla adesea ca aceste persoane
odata ajunse mature vor avea un fals Eu, si nu se vor bucura de dragoste si sprijin din partea
celorlalti. In primul rand pentru ca nu vor cauta aceste lucruri. Rejectile repetate sau
HILA NICOLETA FELICIA AN II ID PSH
9


institutionalizarea din copilarie il pot transforma intr-o persoana izolata, ostila sau chiar
antisociala. Atasamentul copilului fata de alte persoane care-l ingrijesc poate compensa in
unele conditii atasamentul nesecurizat fata de parinti sau chiar lipsa acestuia. Asa se si
intampla adesea cu copii abandonati, institutionalizati sau adoptati.

2.Exemplificati influenta unor factori situationali in determinarea comportamentelor de
apropiere/ evitare, emotionalitate pozitiv/negativ, activism, reglarea atentiei.
Educatia constiintei morale se realizeaza si prin cultivarea sentimentelor. Ele intra ca
un element component in structura convingerilor morale. Principala sursa a emotiilor si
sentimentelor, deci si a sentimentelor morale, este contactul cu realitatea. Experienta afectiva
traita de om devine un stimulent (daca e pozitiva) sau o frana (daca e negativa) pentru a trece
de la norme si principii morale la aplicarea lor in practica. Sentimentele morale sunt trairi
provocate de raportarea activitatii omului sau a semenilor lui la normele morale la care a
aderat. Daca activitatea este in concordanta cu normele sociale se incearca sentimente de
satisfactie, daca nu este in concordanta omul incearca sentimente negative(regret, mustrare
etc. ). Indrumarile date de parinti si de cadrele didactice il ajuta pe copil sa-si perfectioneze
activitatea. Astfel se formeaza deprinderea de a se ridica in picioare cand i se adreseaza
profesorul, a multumi cand i se ofera ceva, venirea la timp la scoala, ingrijirea cartilor,
imbracamintei etc. O familie poate fi un bun mediu educativ daca exista un climat sanatos,
daca intre membrii ei sunt relatii de intelegere, respect, intrajutorare.
Buna educatie a copilului este asigurata daca parintii traiesc in armonie, duc o viata cinstita,
corecta. In cazul stilului autoritar de impunere a regulilor de conduita apar diferente , adica
sentimentele morale nou formate sunt slabe iar acest lucru nu vor influenta comportamentul
copilului , dimpotriva cei inhibati se vor simti amenintati de incertitudine si dezaprobare din
partea adultului , fie parinte sau profesor .


3. Explicati relatia dintre temperament si afectivitate si dati doua example care
sa ilustreze aceasta relatie
Emotiile (trairile afective) au un rol essential in reglarea comportamentului , fiind
correlate cu trasaturile de personalitate generale . Se stie faptul ca emotiile pozitive sunt
associate cu extraversia si impulsivitatea iar cele negative cu anxietatea si nevrotismul , acest
HILA NICOLETA FELICIA AN II ID PSH
10


lucru determinand o apropiere a comportamentului motivat spre stimuli placuti care au
asociate recompensele , fie in sensul evitarii celor negative , carora le sunt associate
pedepsele. Intensitatea trairilor afective este o trasatura temperamentala deoarece unii indivizi
au trairi mai intense altii mai putin intense. Aceasta intensitate se manifesta la acelasi individ
in mod similar in cazul emotiilor pozitive sau negative. Doua ex : inhibitia si autolinistirea
doua trasaturi temperamentale implicate in comportamentul social.


4. Explicati relatia dintre temperament si sentimentele morale si dati doua
example care sa ilustreze aceasta relatie
In urma studiilor centrate pe relatia dintre temperament si sentimentele morale s-a
dovedit ca constiinya morala se formeaza sub actiunea educatiei insa modul in care este
deprinsa educatia depinde numai de temperamental copilului. De aceea emotiile sunt strans
legate de mecanismele limbice care mediaza reactivitatea si inhibitia . Astfel copii inhibati
( tipul melancolic) au sentimente morale mai puternice si isi reprima comportamentul
antisocial iar daca sunt educatii in medii care cultiva obedient isi vor foma cu usurinta
deprinderi de control voluntar al pulsiunilor antisocial.

5. Argumentati relatia dintre temperament si caracter
Daca avem in vedere inflenta temperamentului asupra caracterului , vom constata ca
temperamental predispune la anumite manifestari caracteriale , avantajeaza sau pune in
dificultate unele insusiri caracteriale . In schimb daca avem in vedere influenta caracterului
asupra temperamentului , caracterul retine sau chiar inhiba unele insusiri temperamentale in
comportament si mascheaza sau compenseaza temporar insusirile temperamentale care odata
manifestate in comportament ar produce efecte dezadaptative sau in alt caz caracterul poate
valorifica la maxim trasaturile temperamentale care se asociaza cu efecte positive. Conform
lui PP . Neveanu temperamentul nu poate fi conceput in afara caracterului omului ci ca o
parte integranta , organica a structurii acestuia. Ex: intr-un fel isi exteriorizeaza
generozitatea un coleric si in alt fel un melancolic .



HILA NICOLETA FELICIA AN II ID PSH
11


6. Explicati un comportament moral utilizand, pe rand, modelele teoretice
prezentate: psihanalitic, behaviorist, cognitivist, sociocognitivist si situationalist.
Viata sociala n-ar fi posibila fara respectarea unor norme prin care sunt reglementate relatiile
sociale, comportarea oameniilor. Morala cuprinde principii si norme referitoare la
comportarea omului fata de semeni, fata de institutiile sociale si fata de sine. In relatiile
concrete ale omului cu semenii sai, cu familia, cu grupul social caruia apartine cu colegii de
serviciu, se afla izvorul adevarat al oricarei morale.
Modelul psihanalitic a lui Freud aduce in prim plan Supraeul , care actioneaza ca instanta
interna de control a comportamentului, prin administrarea de pedepse si producerea de
inhibitii in cazul in care individul contravene cu normele morale ale societatii , dar in acelasi
timp este responsabil si pentru recompensarea acestuia in cazul respectarii regulilor morale
sau rezistentei in fata unei tentatii imorale. Formarea Supraeului este legata de internalizarea
tabuurilor si regulilor morale.
Modelul behaviorist la acest model deprinderile de conduit morala se fac prin invatare ,
formarea trasaturilor morale fiind conditionata de metodele educative utilizate de adulti
(parinte sau profesor) in controlul comportamentului copilului. Conform celor spuse de
Skinner individual se comporta in concordant cu efectele anterioare ale unor comportamente
similar , astfel obtinerea de recompense sau atingerea unor scopuri duc la repetare pe cand
neobtinearea acestora duc la abandonare.
Modelul cognitivist si sociocognitivist conform acestui model comportamentele actuale
sunt influentate de dezvoltarea cognitiva si morala si de invatarea observationala ( PIAGET ,
KOHLBERG, BANDURA ) . In cazul modelului cognitivist individual e capabil de procesare
a informatiei si de decizii morale cand are nivelul dezvoltarii cognitive care sa-i permita acest
lucru . La Bandura copilul imita modelele observate , invatarea fiind cu atat mai pregnant cu
cat se incepe la o varsta mica iar modelele au avut relevant pt copil, comportamentele fiind
reproduce automat odata invate.
Modelul situationist in acest caz prezenta unui grup sporeste sentimental de anonimitate
care duce la suprimarea controlului moral , comportamentul moral datorandu-se presiunii
unor factori situationali- fenomenul de inducere a unor comportamente contrare dispozitiilor
interne prin presiunea sociala si situationala.

HILA NICOLETA FELICIA AN II ID PSH
12


7. Definiti consistenta transsituational a comportamentului moral si descrieti
diferentele dintre situatii. Argumentati de ce, in ciuda variatiei situatiilor,
comportamentele morale au fost relativ constant pozitive/negative.
Masurarea consistentei comportamentelor in timp si in situatii diferite permite
identificarea trasaturilor de caracter negative , a unor predispozitii spre comportament deviat
care se pot repeta , indiferent de situatii. Compararea mai multor studii realizate pe diferite
chestionare cu diferite instrumente de masurare a comportamentului deviant , scoate in
evidenta doua categorii mari comportamentale , relevante pentru gravitatea tendintei spre
devianta :
- comportamente care produc victime furt , atac de personae , distrugere de
propietati = Abateri morale
- comportamente care nu produc victime fumat , consum de alcool , absenteism
scolar , consumul de droguri , jocuri de noroc = Abateri de la conventii

8. Dati exemplu de abatere moral major a unei persoane cunoscute (nu neaprat din
cercul de prieteni ). Ce trstur de caracter este responsabil pentru acest
comportament? Analizand situatia si ceea ce ati aflat despre caracterul persoanei, care
este influenta situatiei si care credeti c este influenta trsturii caracteriale asupra
respectivului comportament?
Atacul de persoane in varsta de catre delicventii tineri - Urmarind un documentar
orientativ se pare ca varsta tanara, numarul mai mare de abateri anterioare, un nivel de
educatie mai scazut, apartenenta la un grup defavorizat si numarul mai mic de ani de
inchisoare executati conduc la un recidivism mai crescut. Alti factori relevanti dar neamintiti
in studiu sunt: structura de personalitate, boli psihice, veniturile, absenta parintilor, parinti cu
antecedente, gradul de coeziune a familiei si comunitatii, etc. In cazul acesta este vorba
despre un baiat de 17 ani , provenit dintr-o familie dezorganizata , cu absenteism scolar ,
agresiv , ostil , impulsiv , violent chiar in cazul in care trebuie sa isi faca dreptate ,
nemultumit de viata personala si familiala , cu antecedente de furt marunt calificat . Este
tipologia specifica a comportamentului de abatere morala , care are devianta prezenta inca din
adolescenta timpurie , pe fondul violentelor din familie datorate consumului de alcool , lipsei
de suport din partea parintelui , indiferenta acestora fata de situatia scolara si lipsa banilor .
Toate acestea au dus la interiorizarea si invraj birea baiatului , la premiza ca este singur si
HILA NICOLETA FELICIA AN II ID PSH
13


trebuie sa se descurce cu puterile proprii in viata , deci se vede , din punctul lui de vedere,
indreptatit sa isi procure minimul necesar traiului prin orice mijloace , chiar si prin atacul de
persoane.

9. Dati exemplu de abatere de la conventii a unei persoane cunoscute (gsiti usor
exemple printre cei apropiati ). Ce trstur de caracter este responsabil pentru
acest comportament? Analizand situatia si ceea ce stiti din trecut despre caracterul
persoanei, care credeti c este influenta situatiei si care este influenta trsturii
caracteriale asupra respectivului comportament?
Jocul de noroc - In cazul dependentului de jocuri de noroc, este vorba in principal
despre placerea jocului si despre bani. Ca orice dependent, de obicei ascunde acest
comportament si incearca sa faca rost de bani in felurite moduri. Comportamentul dependent
produce o rupere de realitate, protagonistul nu mai este in aceasta realitate comuna, ci in cea a
jocului ceea ce il face sa fie incapabil de a relationa cu cei din jur . Motivatia lui este de a
umple un gol emotional. Cauzele efective si istoria lor se modifica de la o persoana la alta;
Motivatia constienta poate sa fie legata de joc (placerea jocului) sau de bani (nevoia, dorinta
de a castiga). Semnificatia jocului si a dorintei de a castiga are legatura cu emotionalul, cu
ceea ce investeste emotional in aceasta dorinta. Principala caracteristica este pierderea logicii
in timpul jocului. Se intra intr-o stare de identitate cu jocul in sine, astfel incat coordonatele
reale dispar ceea ce face ca sumele jucate, riscurile asumate sa fie mult mai mari decat in mod
obisnuit. Ca urmare, comportamentul lui duce in mod inerent la pierderi. Cazul prezentat este
al unui tanar , provenind dintr-o familie cu situatie buna , parintii cu educatie , familie
respectata in mediul social , parinti care au incercat sa-i ofere unicului copil tot confortul , o
educatie aleasa si o viata fara griji. In schimb , tanarul , un extravers , in cautare continua de
senzatii tari , sociabil , nepreocupat de educatia scolara , minte des familia , le sustrage bani
pt satisfacerea nevoilor proprii , fara simtul raspunderii si nechibzuit , bazandu-se pe faptul ca
familia va face orice pt ca unicul fiu sa fie fericit( greseala parintilor mult prea asertivi si
ingaduitori) . Practica jocul de noroc pe ascuns , doar pentru ca ii place sa joace spune el ,
insa in momentul in care pierde devine agitat , nervos si nelinistit , gandind ca trebuie sa mai
incerce pt a-si recupera banii pierduti , intrand astfel intr-un cerc vicios din care cu greu mai
poate iesi.

HILA NICOLETA FELICIA AN II ID PSH
14





TEMA DE CONTROL NR. 3

1.Analizati n cazul unui elev cu note mari, pe care l cunoasteti deaproape: n ce
msur rezultatele sale performante la nvttur se datoreaz aptitudinilor si n ce
msur sunt implicati alti factori (caracter, mprejurri)?
Din punct de vedere psihologic, reusita sau nereusita scolara poate fi traita de elev sub
forma sentimentului succesului sau insuccesului .Astfel, conditia esentiala a succesului sau
esecului psihologic consta n angajarea eului n realizarea sarcinii. Succesul da nastere unor
trairi afective pozitive ce dinamizeaza, sustin si directioneaza conduita elevului spre obtinerea
unor performante nalte .. Se poate afirma faptul ca randamentul scolar nu exprima niciodata
n stare pura aptitudinile elevului, ci mai degraba eficienta scolara a aptitudinilor,
conditionata si de interesele, motivatia, perseverenta, stabilitatea emotionala, atitudinea
elevului fata de activitatea scolara. Acesti factori interni ai succesului scolar se modeleaza
sub influenta continua a factorilor externi (familiali, pedagogici, sociali).
Nivelul de aspiratie al elevului capata expresie n limbajul notelor scolare. Aceasta
nota este sugerata la nceput de parinti, ceea ce determina o anumita presiune a familiei
asupra nivelului de aspiratie al elevului. Astfel, mediul familial nu este lipsit de tensiuni,
iluzii si contradictii. Cnd rezultatele la nvatatura se afla sub nivelul de aspiratie sugerat de
familie, elevul ncepe sa fie presat de esec, se descurajeaza, se simte frustrat. Presiunea
venita din partea familiei mpinge elevul spre o stare continua de tensiune. Teama de esec
face ca elevul anxios sa se astepte mereu la mai putin, dect sa riste deceptia. Acest
comportament pe care elevul l nsuseste este datorat nevoii de a-si mentine echilibrul .
Notele scolare masoara capacitatile elevului pentru performanta scolara , inteligenta ,
aptitudini speciale , ratiune , memorie vizuala si auditiva , vocabular, abilitati matematice ,
creatie , spontaneitate .
Asadar in performantele scolare ale unui elev cu note mari intervin atat aptitudinile (
precum acuitatea vizuala , auzul bun , capacitatea de memorare , atentia marita , spiritul de
observatie , aptitudinile speciale pentru matematica , limbi straine , literature sau stiinte ) , cat
si factorii externi sociali si de mediu (familia , mediul scolar , mediul social).

HILA NICOLETA FELICIA AN II ID PSH
15


2. Analizati comportamentul unui elev cu rezultate slabe la nvttur. Cror cauze de
natur aptitudinal credeti c se datoreaz dificulttile sale de adaptare? Cum ar putea
fi el ajutat s depseasc aceste dificultti?
Identificarea factorilor care stau la baza dificultatilor in invatare intampinate de copii
sau adolescenti este un proces dificil si complex. Acest fapt se datoreaza in primul rand
multitudinii factorilor implicati in derularea activitatii educationale. In procesul de invatare
sunt antrenate elemente variate care pot fi grupate in trei mari categorii: instrumentele de
baza precum: atentia si capacitatea de concentrare, memoria, abilitatile verbale, abilitatile
motorii, capacitatea de procesare a informatiilor; elemente ce tin de psihic: tipul de
personalitate, capacitatea de adaptare si relationare; factori ce tin de mediul familial: stilul de
viata, atitudinea si implicarea familiei in procesul educational, atmosfera din cadrul
caminului; mediul educational: institutia de invatamant, profesorii, colegii, programa de
invatamant, ambianta. Aceste elemente sunt importante pentru ca orice deficienta depistata la
nivelul unui singur factor din cele patru categorii poate conduce la un insucces scolar. Printre
cele mai dese cauze ale randamentului scazut in procesul de invatare sunt :
1. Deficientele de auz, vaz sau vorbire De multe ori , rezultatele slabe inregistrate de
elevi au ca explicatie o deficienta de auz sau vaz neobservata la timp , in ciuda faptului ca
acesti copii au un nivel intelectual normal, nu reusesc sa acumuleze sau sa reproduca
informatiile primite la acelasi nivel ca si colegii lor, obtinand rezultate slabe si chiar
inferioare , chiar daca se straduiesc la fel de mult. Aceasta cauza este frecventa in cazul
copiilor de varste mici, identificarea acestor deficiente fiind dificila, avand in vedere faptul
ca de cele mai multe ori acestia nu inteleg in timp util ceea ce se intampla sau in caz contrar
nu comunica adultilor situatia, din diverse motive (ex: rusine, frica de a merge la medic).
2. Nivelul scazut de adaptare la mediul scolar Adaptarea la scoala, la activitatile si
relatiile scolare necesita trecerea la un sistem de solicitari diferit ca structura, climat,
functionare, de cel din familie. Atitudinea fata de scoala, felul relationarii cu ceilalti, depind
de "experienta de viata" acumulata in familie. De aceea pregatirea copilului pentru adaptarea
scolara trebuie inceputa in familie, continuata apoi prin inscrierea la gradinita sau in alte
institutii cu specific premergator perioadei scolare. In momentul in care parintii reusesc sa
creeze si sa mentina in familie o atmosfera de normalitate, securizanta si isi manifesta
autoritatea intr-un mod echilibrat, se va putea remarca o serie de efecte pozitive in adaptarea
propriu-zisa (copilul devenind increzator in propriile forte si responsabil). Daca insa in anii
HILA NICOLETA FELICIA AN II ID PSH
16


premergatori perioadei scolare, familia e caracterizata de dezechilibre si parintii incearca sa
isi impuna autoritatea in mod ostil sau prin folosirea scolii/gradinitei ca amenintari de tipul:
"Daca nu esti cuminte, te dau la gradinita si o sa vezi tu ce o sa patesti", "Lasa ca incepi tu
scoala, sa te vad atunci", copilul va dezvolta sentimente de teama fata de adulti sau
suspiciune in legatura cu motivele si comportamentele altora si nu se va integra in mod
favorabl in mediul scolar.
3. Lipsa implicarii familiei in procesul educational sau utilizarea unor metode de
educare nefavorabile Implicarea familiei in viata scolara se manifesta mai accentuat in
clasele primare iar ulterior se diminueaza fie treptat fie brusc. Sprijinul parental ar trebui
acordat in mod continuu iar prin acest termen nu ar trebui sa se inteleaga rezolvarea de catre
parinti a sarcinilor scolare sau indemnul catre invatare, ci implicarea activa in acest proces,
prin ascultare, exemplificare, indrumare, oferirea de solutii si prin stabilirea unui contract
reciproc de responsabilitati si beneficii .Este esential contactul frecvent intre membrii
familiei si scoala, iar acest lucru ar trebui realizat fara a-l face pe copil/adolescent sa se simta
sub observatie permanenta si sa ii demonstreze ca singurul obiectiv este acela de a-l sprijini.
In cazul unor rezultate slabe obtinute de copii este important ca parintii sa nu utilizeze
notiunea de pedeapsa, mai degraba sa ii familiarizeze pe acestia cu termenul de consecinta
discutiile fiind purtate cu rabdare si calm. Scopul este acela de a-l face pe copil sa
constientizeze consecinta logica a unei note slabe obtinute la o anumita materie ar fi sa dedice
mai mult timp de invatare acelui obiect de studiu.
4. Supraaglomerarea cu informatie O alta problema resimtita tot mai frecvent de elevi
sau studenti este reprezentata de programa scolara foarte incarcata ce presupune studierea
unor materiale ce uneori depasesc varsta lor si care nu pot fi intelese. La acestea se adauga
volumul tot mai impresionant de teme si proiecte ce determina transformarea treptata a
acestor elemente din mijloace de control in procesul de aprofundare a materiei, intr-un un
factor de stres.
5. Motivarea insuficienta sau bazata pe principii eronate O persoana motivata invaa
mult mai rapid ceea ce il intereseaza fata de o alta persoana lipsita de motivatie deoarece, desi
scopul propus poate fi solicitant, prin satisfactia atingerii treptelor propuse oboseala intarzie,
avantaj ce permite celui care invata sa desfasoare o activitate de durata si, mai mult, sa
obtina un randament sporit. in plus, existenta unei motivatii sporeste rezistenta la stres si la
orice probleme exterioare.
HILA NICOLETA FELICIA AN II ID PSH
17


6. Inexistenta cunostintelor privind sistemele si tehnici adecvate de invatare Pe langa
aspectele mentionate, un factor adesea omis din vedere sau despre care foarte putini adulti
(profesori si parinti sau alte rude) ofera explicatii clare si sistematice este procesul de invatare
in sine. Asadar, deseori parintii abordeaza si sunt preocupati de subiecte precum "ce stiu"
copiii, "ce nu stiu", "ce memoreaza", "ce uita" dar nu incearca sa exemplifice acestora cum sa
sistematizeze, sa planifice, sa eficientizeze acest proces.

3. Construiti o argumentare n favoarea uneia dintre metodele de identificare a
supradotatilor n scoal, indicnd avantajele si dezavantajele ei n raport cu celelalte
metode.
Supradotarea este o manifestare deosebita umana , cu fatete multiple ,
avand e l e me nt c omun e x c e pt i ona l i t a t e a , f i i nd r e a l i z a t pr i n
c ombi na r e a f e r i c i t a a unor capacitati intelectuale i apt itudini deosebite cu
anumite trasaturi de personalitate (in conditiile unui mediu socio-familial-cultural
favorizant) Supradotatii sunt o populatie cu un mare risc social si nevoi deosebite, ei
trebuind fi protejati si utilizati pentru a putea sasi realizeze propriul potential.
Supradotarea poate fi de asemenea ascunsa din considerente de protectie sociala. Multi
supradotati isi inhiba dezvoltarea personala pentru a putea trai printre ceilalti oameni fara a
crea reactii adverse sau isi ascund supradotarea proprie prin hobby-uri unde pot fi
performanti fara a fi in pericol de excluziune din grupul social. Cand toti cei trei factori:
inteligenta, creativitatea i auto-motivatia funcioneaz concomitent intr-un mediu social si
educaional care-i hranete pe copii supradotati, acestia pot atinge performante absolut
deosebite in dezvoltarea proprului potential. Sistemele de educare a abilitatilor prin
antrenamente sustinute au dat alte derivate educationale pentru cultivarea unor abilitati
specifice.
In general acestea au generat formele de educatie si instruire in masa, le regasim
in sistemele educative de stat:
- in programele ce mentin si cultiva ordinea de sistem social sau economic,
- in programele socio-culturale in care se respecta anumite conventii,
- in modelul educatiei industriale, militare,
- in multe alte tipuri de educatie organizate si finantate de stat.
Acest tip de tehnica este cea care a permis crearea de metodologii de promovare
HILA NICOLETA FELICIA AN II ID PSH
18


sociala bazate pe merit profesional sau innobilarea valorica prin castigarea de pozitii pe orice
directie bazate pe marimea abilitatilor profesionale.

4. Construiti o argumentare n favoarea uneia dintre metodele de stimulare a
supradotatilor, indicnd avantajele si dezavantajele ei n raport cu celelalte metode.

Pentru aceasta categorie de copii s-a proiectat sistemul de educatie de excelenta, sau
educatia copiilor supradotati.
Educatia de exceleta (en. Gifted education) este o educatie care urmareste sa
descopere, sa dezvolte si sa promoveze potentialul tuturor categoriilor de copii, abilitaiile si
potetialele lor naturale (conceptul "nature and nurture" si hranirea potentialului natural) prin:
- intermediul unei educatii individualizate,
- o curricula de nivel international (accelerare, indrumare, mentorat),
- un mediu de formare armonioasa, echilibrata,
- cu personal talentat, cu vocatie.
Aceasta educatie este deschisa atat la intrare cat si la iesire, nefacand discriminri pe
criterii legate de varsta, sex, rasa, cultur, origine sociala, avere, localizare geografic, sau
orice alte criteria, tinand cont i de nevoile speciale ale copiilor cu abilitati deosebite de
educatie specializata, cadrul legislativ actual permite noi conditii de studiu in scoli si
gradinite capabile sa raspunda eficient nevoilor acestora.
Gifted education urmareste sa creeze un mediu armonios pentru dezvoltarea
inteligentelor multiple, a creativitatii umane si a realizarii personale , sa creasca si sa educe
indivizii pentru folosirea potentialului lor creativ in slujba dezvoltarii lor interioare si a unui
mediu echilibrat de viata ,sa sustina continuitatea legaturilor de familie puternice , sa
intareasca fundamentul unei vieti sociale morale si dezvoltarea unor relatii naturale,
armonioase intre indivizi i grupuri , sa educe copiii privind protejarea si restabilirea
legaturii intime dintre om i natur.




5.Dati trei exemple de domenii de activitate n care performantele de nivel
superior sunt conditionate de creativitate. Motivati de ce este nevoie creativitate si
HILA NICOLETA FELICIA AN II ID PSH
19


modul n care ea faciliteaz performantele n activitate.
Creativitatea este acea caracteristica a gandirii care foloseste inventiv experienta si
cunostintele acumulate, oferind solutii si idei originale. Ea face posibila crearea de produse
reale, sau pur mintale, constituind un progres n planul social. Componenta principala a
creativitatii o constituie imaginatia, dar creatia de valoare reala mai presupune si o motivatie,
dorinta de a realiza ceva nou, ceva deosebit. creativitatea i capacitatea de inovare au un rol
important, iar obiectivele pe care scoala contemporana ar trebui sa le aiba n vedere, pot fi
urmatoarele:
Sa sprijine toate formele de creativitate printre care cea artistica, in cadrul
programelor scolare aferente ciclurilor de invatamant prescolar, primar, gimnazial si
vocational;
Sa creeze un context care sa permita tinerilor sa dobandeasca competente de
exprimare a propriei personalitati, necesare de-a lungul vietii;
Sa promoveze diveritatea cultural ca sursa a creativitatii si inovatiei;
Sa incurajeze utilizarea TIC ca modalitate de exprimare creativa a propriei
personalitati;
Sa contribuie la formarea unui spirit antreprenorial ;
Sa sensibilizeze linia publica cu privire la perceperea inovatiei drept modalitate de
promovare;
Sa aduca in atentia publicului strategiile regionale si locale bazate pe creativitate si
inovatie
Domeniile in care este necesara creativitatea sunt multiple , redau daor trei dintre
ele care mi se par a fi mai elocvente pt performantele conditionate de creativitate: inginerie
spatiala , arhitectura ambianta , programare IT .










HILA NICOLETA FELICIA AN II ID PSH
20


TEMA DE CONTROL NR 4
1. Analizati realizarile scolare sau profesionale ale unei persoane cunoscute si
identificati doua trasaturi motivationale care ii sunt specifice persoanei.
Exemplificati manifestarea trasaturilor identificate in diferite situatii si aratati
masura in care situatiile respective au influentat comportamentul.
Motivatia determina o intensificare a eforturilor depuse de elevi, o mai bun
concentrare a atentiei, se lucreaza mai repede. Motivatia influenteaza capacitatea de
memorare, sub aspectul volumului de informatii retinute, datorit faptului c determina
intensificarea invatarii. Existenta unor motive puternice de a uita un anumit lucru (perceput
ca o amenintare a eu-lui) poate provoca selectiv uitarea, prin intermediul unor mecanisme
psihologice de refulare (trecere n subconstient) De exemplu, la varste mici, motivatia
invatarii este predominant extrinseca, intrucat copilul invata, mai mult, din dorinta de a face
placere familiei sau de a castiga simpatia invatatoarei (dorinta de afiliere), din obisnuinta de a
se supune unor cerinte si unor obligatii formulate de catre adulti (tendinta normativa), ori din
ambitia de a fi premiant scolar. Este insa posibil ca, in timp, aceste motive extrinseci sa
conduca la o descoperire de catre copil a caracterului interesant al obiectului de studiu si
acest fapt sa contribuie la aparitia motivatiei intrinseci.In cazul unui copil cu note bune la
scoala , silitor , constiincios , cu aptitudini muzicale putem spune ca are o motivatie de
realizare , fiind un copil care prefer sarcini de dificultate medie , succesul scontat aducandu-i
bucurie , de asemeni avand si o motivatie de competenta , prin faptul ca incearca sa
progreseze in aptitudinile musicale , eforturile lui de a devein competent fiind incurajate
astfel ajungand sa aiba convingerea ca are abilitati ridicate muzicale si ca poate obtine si
performanta la un moment dat.

2. Comparai felul n care funcioneaz sistemul dvs. autoreglator n situaii de succes si
n situaii de esec si explicai natura deosebirilor.
Fiecare persoana isi evalueaza constant ideile, reprezentarile si convingerile despre
propria personalitate. Astfel, de-a lungul timpului, isi formeaza o imagine despre sine, care
este un reper important al personalitatii. In functie de rezultatul autoevaluarii, persoana
respectiva va aprecia, astfel, intr-o anumita directie modul in care este perceputa de catre cei
din jur. Evaluarea propriilor actiuni raportate la standarde de valoare constituie mecanismul
sistemului autoreglator care cuprinde standard de performanta , autoevaluarea afectiva ,
HILA NICOLETA FELICIA AN II ID PSH
21


scopurile de urmat si perceptia eficacitatii actiunilor intreprinse. Imaginea de sine este, insa,
in stransa legatura cu capacitatea fiecaruia de a se autocunoaste. Daca nu este evaluata corect,
imaginea de sine se deformeaza. Astfel apar cazurile de subapreciere sau supraapreciere
personala. Spre deosebire de cazul supraaprecierii, cand persoana va cauta mereu sa se
apropie de un ideal, in situatia aubaprecierii predomina tendinta de indoiala fata de
capacitatile sale, nemultumire si critica fata de propria persoana. In cazul unui succes
personal atunci cand sunt atinse standardele de performanta , in influenta asupra motivatiei
intervin procesele cognitive prin criteriile care conduc la rezultate dezirabile , pozitive si
procese afective , prin care ,in urma obtinerii unui rezultat scontat , voi initia doar actiuni
pozitive , care sa produca doar emotii si sentimente placute , actiuni care se vor orienta si
spre normele morale prin recunoasterea valorii celorlalti si masuri etice. Prin mentinerea
unor standarde personale , prin reusitele intreprinse, sentimentul de eficacicate personala se
mentine ridicat , atingand scopurile personale propuse: satisfactie profesionala , reusita ,
incredere in fortele proprii, aspiratii mai ridicate cu fiecare reusita castigata , eficacitate
personala. In cazul unui esec intervin din nou procesele cognitive si afective dar de aceasta
data rezultatele sunt indezirabile iar emotiile si sentimentele percepute in urma esecului sunt
neplacute , negative . Ca urmare , in urma autoevaluarii , efectele eficacitatii si asteptarilor
sunt negative , caracterizate prin reprosuri pentru nereusite , descurajare , devalorizare
personala, chiar si anxietate pentru o perioada de timp , dar toate acestea , in urma reevaluarii
si reorganizarii scopurilor , devin obiective de rezolvat prin inlocuirea lor cu sentimentul de
incredere personala ca pot schimba in pozitiv rezultatul negativ si prin motivatia de realizare
prin care se pot ridica standardele de performanta autoimpuse .

3. Explicati, utiliznd modelul bidimensional al lui Larsen si Fredrickson, dou stri
afective opuse pe care le triti n timp ce nvtati pentru un examen greu.

Modelul bidimensional a lui Larsen si Fredrickson explica trasaturile si starile prin
combinarea a doua dimensiuni ale afectivitatii , tonul afectiv si gradul de activare. Din
combinare rezulta 6 categorii bidimensionale de emotii si trairi aferente acestora. In timpul
acordat invatarii pentru un examen greu intervin , in cazul meu , urmatoarele emotii si trairi
afective : neliniste , iritatie , anxietate , ostilitate . Acestea , conform modelului bidimensional
, sunt corespunzatoare categoriei afectivitate - , activare + . Acest lucru se poate explica prin
faptul ca sunt o persoana care in situatii limita manifesta iritabilitate , anxietate chiar ,
HILA NICOLETA FELICIA AN II ID PSH
22


nervozitate , in special in cazurile de mai sus , cand urmeaza un examen greu iar timpul
pentru aprofundarea materiei este scurt sau cand intervin alte activitati care imi perturba
activitatea de invatare.

4. Explicati, utiliznd de aceast dat modelul lui Tellegen, trsturile afective care stau
la baza acestor triri si msura n care situatia de examen modific manifestarea
trsturilor respective la nivel comportamental.

La fel ca si Larsen si Fredrickson , modelul bifactorial a lui Tellegen este reprezentat
prin emotionalitatea pozitiva ridicata si scazuta si emotionalitatea negativa ridicata si
scazuta , cu 8 categorii de emotii positive si negative . Luand ca reper sustinerea examenului
am identificat la mine urmatoarele trairi afective si emotii : activ , energic , nervos , ostil .
Astfel , conform modelului , ma incadrez la afectivitate ridicata si angajare puternica .



5.Analizati, la propria dvs. persoan, o trstur afectiv responsabil pentru
emotii negative (depresie, furie, ostilitate, nevrotism) si argumentati care dintre
modelele cunoscute (biologic sau cognitiv) explic cel mai bine aceste manifestri.

Emotia este o reactie subiectiva la un anumit eveniment caracterizata prin modificari
la nivel fiziologic (cresterea frecventei cardiace, a pulsului), comportamental (ex. expresiile
faciale) si experiential (sentimentele). Emotiile apar pentru a servi unor scopuri fizice si
psihologice si sunt considerate ca fiind trasatura fundamentala umana. Rolul emoiei este sa
ne ajute sa monitorizam comportamentul social si sa imbunatatim interactiunile cu ceilalti.
Emotiile motiveaza toate alegerile pe care le facem.Este greu sa analizezi emotiile, atata
vreme cat ele ne motiveaza viata: ne organizam vietile astfel incat sa maximalizam emotiile
pozitive si sa le minimalizam pe cele negative. Desigur, fiecare avem modul propriu de a
reactiona si de a ne tine sub control emotiile, iar acest mod ajunge sa ne caracterizeze.
Emotiile negative apar atunci cnd situaia concret este n contradicie cu scopurile
individului, blocndu-le sau ngreunnd atingerea acestora. Ostilitatea este un raspuns
HILA NICOLETA FELICIA AN II ID PSH
23


emotional intens negative , manifestat prin iritabilitate si resentimente . Alaturi de spiritul de
competitie , tensiune permanenta , graba , ostilitatea se asociaza intr-un cluster , pentru care a
fost responsabilizata o trasatura de personalitate cu implicatii asupra stilului afectiv.Pentru
ca este asociata cu particularitati in functionarea cortexului prefrontal , responsabil de
autoreglarea emotiilor si pentru ca are cea mai mare incidenta in bolile cardiovasculare ,
datorita simptomelor specifice , precum cresterea tensiunii arteriale , cresterea pulsului si
debitului cardiac , cresterea temperaturii corporale, insotite de senzatie de agitatie si
traspiratii , se poate concluziona faptul ca modelul care poate explica cel mai bine
manifestarile negative ale ostilitatii este modelul biologic.