Jerome Seymour Bruner (zece.1.1915-06.5.

2016) a fost un american psiholog care a adus contributii

semnificative la om psihologia cognitiv i cognitiv teoria nvrii n psihologia educaiei . Bruner a fost
cercettor principal la New York Universitatea de Drept . [1] El a primit un BA n 1937 , de la Duke University si
un doctorat de la Universitatea Harvard , n 1941. [2] [3] [4] [5] O revizuire de Psihologie generalsondaj, publicat
n 2002, pe locul Bruner ca psiholog al 28 - lea cel mai citat din secolul al 20 - lea. [6]

cuprins
[ Ascunde ]

1Educaie i viaa timpurie

2Cariera i cercetare
o 2.1Psihologia cognitiv
o 2.2Psihologia dezvoltrii
o 2.3Psihologia educaiei
o 2.4Dezvoltarea limbajului
o 2.5construcie narativ a realitii
o 2.6psihologie juridic
3Publicaii
o 3.1Cri
o 3.2Articole selectate
4 A sevedea , de asemenea ,
5Referine
6Legturi externe

Educaie i viaa timpurie [ edita ]

Bruner sa nscut orb ( din cauza cataractei) la 1 octombrie, 1915 in New York City , la Herman i Rose
Bruner, care erau polonezi imigrani evrei. [7] [8] O operaie de la vrsta de 2 restaurat viziunea sa. El a primit o
diplom de licen n psihologie, n 1937 de la Duke, i a continuat s ctige o diplom de master n
psihologie n 1939 i apoi un doctorat n psihologie n 1941 de la Harvard. [2] n 1939, Bruner a publicat primul
su articol psihologic asupra efectului timusului extractului asupra comportamentului sexual al
feminin obolan . [9] n timpul al doilea rzboi mondial, Bruner a servit pe Warfare Divizia
psihologic aComandamentul Suprem Aliat expediionar Foreicomisie sub conducerea generalului Dwight D.
Eisenhower , cercetarea fenomenelor sociale psihologice. [7] [10]

Cariera i cercetarea [ edita ]

n 1945 , Bruner a revenit la Harvard ca profesor de psihologie si a fost puternic implicat n cercetarea
referitoare la psihologia cognitiv i psihologia educaiei. n 1970 Bruner a plecat la Harvard pentru a preda
la Universitatea din Oxford din Marea Britanie . El sa ntors n Statele Unite n 1980 pentru a continua
cercetarile sale in psihologie de dezvoltare. n 1991 Bruner a aderat la facultatea de la Universitatea din New
York.
Ca profesor adjunct la NYU Facultatea de Drept, Bruner a studiat modul n care psihologia afecteaz practica
juridic. Pe parcursul carierei sale, Bruner a fost acordat doctorate onorifice de la Universitatea
Yale , Columbia University , The Sorbona , ISPA Instituto Universitario, precum i colegii i universiti n
locaii , cum ar fi Berlin i Roma , i a fost un membru al Academiei Americane de Arte i
tiine . [5] A transformat 100 n octombrie 2015 [11] i a murit pe 5 iunie 2016. [4] [12]

Psihologia cognitiv [ edita ]

Articol principal: Psihologia cognitiv
Bruner este unul dintre pionierii psihologiei cognitive n Statele Unite, care a nceput prin propria sa cercetare
de timpuriu senzaie i percepie ca fiind activ, mai degrab dect procesele pasive.
n 1947 Bruner a publicat studiul su valoare i au nevoie ca Organizarea Factori de percepie , n care copiii
sraci i bogai au fost rugai s estimeze dimensiunea de monede sau discuri de lemn de marimea
american mruni , nickels , Dimes , sferturi i jumtate de dolari . Rezultatele au artat c valoarea i
au nevoie copiii sraci i bogai asociate cu monede cauzate le - a supraestima semnificativ dimensiunea
monedelor, mai ales n comparaie cu estimrile lor mai exacte ale aceleai discuri de dimensiune. [13]
n mod similar, un alt studiu realizat de Bruner si Leo Potaul a artat mai lent timpii de reacie i rspunsuri
mai puin precise atunci cnd un pachet de cri de joc inversat culoarea costum simbolul pentru unele
carduri ( de exemplu , pic roii i inimi negre). [14] Aceste serii de experimente emise n ceea ce unele numit
psihologia New Look, care a provocat psihologi pentru a studia nu doar rspunsul unui organism la un
stimul, dar , de asemenea , interpretarea sa intern. [7] Dup aceste experimente asupra perceptiei, Bruner
a ndreptat atenia ctre cogniiilor reale pe care le - a studiat n mod indirect n studiile sale de percepie.
n 1956 Bruner a publicat cartea Un studiu de gndire , care a iniiat n mod oficial studiul psihologiei
cognitive. Curnd dup aceea Bruner a ajutat la gsit la Centrul Harvard de Studii cognitive. Dup un timp,
Bruner a nceput s cerceteze alte subiecte n psihologie, dar n 1990 a revenit la subiect i a dat o serie de
prelegeri, mai trziu compilate n carte Faptele de sens . n aceste prelegeri, Bruner a respins modelul
de calculator pentru studierea mintea , care promoveaz o mai holistic nelegere a minii i a cogniiilor
sale.

Psihologia dezvoltrii [ edita ]

Articol principal: Psihologia dezvoltrii
nceput n jurul valorii de 1967 Bruner a ndreptat atenia asupra subiectului psihologiei dezvoltrii i a studiat
modul n care copiii invata. El a inventat termenul schelele pentru a descrie modul n care copiii de multe ori
s se bazeze pe informaiile pe care le-au nsuit deja. n cercetrile sale cu privire la dezvoltarea copiilor
(1966), Bruner a propus trei moduri de reprezentare: reprezentare enactive (pe baz de aciune), o
reprezentare iconic (imagine pe baz), i reprezentarea simbolic (bazat pe limb). Mai degrab dect
etapele frumos delimitate, modurile de reprezentare sunt integrate i doar vag secventiala ca ei traduce una
n alta. Reprezentarea simbolic rmne modul final, pentru c este n mod clar cel mai misterios dintre cele
trei.
Teoria lui Bruner sugereaz c este eficace, atunci cnd se confrunt cu un material nou, s urmeze o
progresie de la enactive la iconic la reprezentare simbolic; acest lucru este valabil chiar i pentru cursanii
aduli. Un adevarat designer de instruire , munca lui Bruner , de asemenea , sugereaza ca un cursant (chiar
i de o vrst foarte tnr) este capabil de a nva orice material att timp ct instruciunea este organizat
n mod corespunztor, n contrast puternic cu convingerile Piaget i ali teoreticieni etap. (Driscoll,
Marcy). La fel ca Taxonomia lui Bloom , Bruner sugereaz un sistem de codificare n care oamenii formeaz
un ierarhica aranjament de categorii conexe. Fiecare nivel succesiv mai mare de categorii devine mai
specific, ca un ecou Benjamin Bloomelegerea de achiziie a cunotinelor precum i ideea legate de schele
de instruire .
n conformitate cu aceast nelegere a nvrii, Bruner a propus curriculum n spiral , o abordare
de predare , n care fiecare zon de subiect sau de calificare este revizuit la intervale, la un nivel mai
sofisticat de fiecare dat. n primul rnd exist cunotine de baz a unui subiect, apoi se adaug mai mult
rafinament, principii care au fost discutate mai nti de consolidare. Acest sistem este utilizat n China i
India. Curriculum spirala lui Bruner, cu toate acestea, atrage n mare msur de evoluie pentru a explica
modul n care s nvee mai bine i , astfel , ea a atras critici din partea conservatorilor. n Statele Unite
ale Americii clase sunt mprite de tiinele grad de via n clasa a 9 -a , chimie n al 10 - lea, fizic n
11. Spirala nva tiinele vieii, chim, fizica toate ntr - un an, apoi doi subieci, apoi una, atunci toate trei din
nou pentru a nelege modul n care acestea mucegai mpreun. [15] Bruner, de asemenea, consider c
nvarea ar trebui s fie stimulat de interesul material, mai degrab dect testele sau pedeapsa, deoarece se
nva cel mai bine atunci cnd gsesc cunotinele pe care le sunt obtinerea atrgtoare.

Psihologia educaiei [ edita ]

Articol principal: psihologia educaiei
In timp ce Bruner a fost la Harvard a publicat o serie de lucrri cu privire la evaluarea sa a sistemelor
educaionale actuale i modaliti prin care educaia ar putea fi mbuntite. n 1961 a publicat
cartea procesul de educaie . Bruner , de asemenea , a servit ca un membru al grupului educaional al
Comitetului consultativ Stiinta preedintelui n timpul preediniilor lui John F. Kennedy i Lyndon
Johnson. Referenierea opinia sa general c educaia nu trebuie s se concentreze doar pe memorarea
faptelor, Bruner a scris n procesul de educaie care a ti cum este pus ceva mpreun este n valoare de o
mie de fapte despre ea. Din 1964-1996 Bruner a cutat s dezvolte un curriculum complet pentru sistemul
de nvmnt , care ar satisface nevoile studenilor n trei domenii principale pe care el a numit Om: Un curs
de studiu. Bruner a dorit s creeze un mediu educaional care s se concentreze pe (1) ceea ce a fost n
mod unic uman despre fiinele umane, (2) modul n care oamenii ajuns n acest fel i (3) modul n
care oamenii ar putea deveni cu att mai mult. [9] n 1966 Bruner a publicat o alt carte relevant pentru
educaie, Ctre o teorie a Instruciunii, i apoi n 1973, o alt carte, Relevana educaiei. n cele din urm, n
1996, n Cultura Educaiei, Bruner a reevaluat starea practicilor educaionale trei decenii dup ce a nceput
 cercetrile sale de nvmnt. Bruner a fost , de asemenea , creditat cu ajuta gsit programul Head Start
de ngrijire a copiilor mai devreme. [16] Bruner a fost profund impresionat de 1995 vizita n grdinie din Reggio
Emiliai a stabilit o relaie de colaborare cu ei pentru a mbunti sistemele educaionale la nivel
internaional. La fel de important a fost relaia cu Ministerul italian al Educaiei, care a recunoscut n mod
oficial valoarea acestei experiene inovatoare.

Dezvoltarea limbajului [ edita ]

Articol principal: Dezvoltarea limbajului
n 1972 a fost numit Bruner Watts profesor de psihologie experimental la Universitatea din Oxford , unde a
rmas pn n 1980. n anii Oxford Bruner axat pe timpuriu dezvoltarea
limbajului . Respingnd nativist contul achiziiei limbajului propus de Noam Chomsky , Bruner a oferit o
alternativ sub forma unui interacionist sau teoria interacionist sociale de dezvoltare a limbajului. n
aceast abordare, natura social i interpersonal a limbii a fost subliniat, apeland la activitatea de filosofi
precum Ludwig Wittgenstein , John L. Austini John Searlepentru pregtire teoretic. [ Necesit citare ] n urma Lev
Vygotsky teoreticianul rus de dezvoltare socio-cultural, Bruner a propus c interaciunea social joac un rol
fundamental n dezvoltarea cunoaterii n general i a limbajului , n special. El a subliniat c copiii s nvee
limba pentru a comunica, i, n acelai timp, ei nva , de asemenea , codul lingvistic. Limba Semnificativ
este dobndit n contextul interaciunii semnificative printe-copil, de nvare scaffolded sau susinut de
Sistemul copilului Language Acquisition Support (LASS).
La Oxford Bruner a lucrat cu un grup mare de absolveni i post-doctorale semenii pentru a nelege modul n
care copiii mici reuesc s sparge codul lingvistic, printre care Alison Garton, Alison Gopnik , Magda Kalmar
( hu: Kalmr Magda (pszicholgus) ), Alan Leslie , Andrew Meltzoff , Anat Ninio , Roy Pea , Susan
Sugarman, [17] Michael Scaife, Marian Sigman, [18]Kathy Sylva i multe altele. O mare parte accentul a fost pus
pe utilizarea metodei apoi-revoluionar de home-observaii nregistrate video, Bruner arat calea spre un
nou val de cercettori pentru a obine din laborator i s ia cu privire la complexitatea evenimentelor care au
loc n mod natural n viaa unui copil. Aceast lucrare a fost publicat ntr - un numr mare de articole de ziar,
iar n 1983 a publicat un rezumat Bruner n cartea de vorbire Copilului: A nva s foloseasc un limbaj .
Acest deceniu de cercetare a stabilit Bruner la conducerea abordrii interacionist pentru dezvoltarea
limbajului, explornd teme precum achiziionarea de inteniile de comunicare i dezvoltarea lor de exprimare
lingvistic, contextul interactiv de utilizare a limbii n copilrie timpurie, precum i rolul de intrare
pentru creterea copilului i comportamentul schele n achiziia de forme lingvistice. Acest lucru se bazeaz
pe ipotezele unei constructiviste sociale teoria semnificaiei conform creia participarea semnificativ n viaa
social a unui grup precum i utilizarea semnificativ a limbajului implic un proces interpersonal,
intersubiectiv, de colaborare de a crea un sens comun. Elucidarea acestui proces a devenit punctul central
de urmtoarea perioad de lucru lui Bruner.

Construcie narativ a realitii [ edita ]

n 1980 Bruner a revenit n Statele Unite ale Americii, prelund poziia de profesor la New School pentru
Cercetare Social din New York n 1981. n urmtorul deceniu, el a lucrat la dezvoltarea unei teorii a
construciei narative a realitii, culminnd n mai multe publicaii seminale. Cartea sa Minds real, lumilor
posibile a fost citat de peste 16.100 de publicaii tiinifice, fiind unul dintre cele mai influente lucrri ale
secolului 20.

Psihologia juridic [ edita ]

Articol principal: psihologia juridic
n 1991 , Bruner a ajuns la NYU ca profesor invitat pentru a face cercetare i de a ntemeia Colocviul pe
teoria practica juridic. Scopul acestei instituii este de a studia modul in care legea se practic i modul n
care practica sa poate fi neleas , prin utilizarea instrumentelor dezvoltate n antropologie, psihologie,
lingvistic i teoria literar. [19]

Publicaii [ edita ]
Cri [ edita ]
Un studiu de gndire . 1956.
Procesul de educaie . 1960. ISBN 978-0-674-71001-6 .
Studii n cretere Cognitive . 1966.
Spre o teorie a Instruction . 1966. ISBN 978-0-674-89701-4 .
 Procesele de cretere cognitiv: pruncie . 1968.
Dincolo de informaiile furnizate: Studii n psihologia de a ti . WW Norton & Company. 1973. ISBN 978-0-
393-09363-6 .
Pe Cunoscnd: Eseuri pentru mna stng . 1979. ISBN 978-0-674-63525-8 .
Discuie Copilului: A nva s foloseasc un limbaj . 1983.
In Search of Mind: Eseuri n autobiografia . 1983.
Minds actuale, lumi posibile . 1985. ISBN 978-0-674-00366-8 .
"Cuvnt nainte". Mintea unui Mnemonist: o crticic despre o memorie VAST . 1987. ISBN 978-0-674-
57622-3 .
Actele de sens . 1990. ISBN 978-0-674-00361-3 .
Cultura educaiei . 1996. ISBN 978-0-674-17953-0 .
Minding Legea . 2000. ISBN 978-0-674-00816-8 .
Efectuarea Istorii: Drept, literatur, Life . 2003. ISBN 978-0-674-01099-4 .
Articole selectate [ edita ]
Bruner, JS & Goodman, CC (1947). Valoarea i necesitatea ca organizarea defactori
de percepie . Jurnalul de Psihologie anormale i Social , 42, 33-44.
Bruner, JS & Potaul, L. (1947). Tensiunea i tensiunea de eliberare ca i organizarea de factori
de percepie. Jurnalul de Personalitate , 15, 300-308.
Bruner, JS & Potaul, L. (1949). " Pe percepia neconcordanelor: O paradigm . Jurnalul de Personalitate ,
18, 206-223.
Bruner, JS (1975). Ontogeneza acte de vorbire. Jurnalul de limb pentru copii , 2, 1-19. (Articolul citat mai
n Journal of Child Language )
Scaife, M. , Bruner, JS (1975). Capacitatea de atenie vizual n comun la copil. Natura , 253, 265-266.
Bruner, JS (1975-1976). De la comunicare la limba: O perspectiv psihologic. Cognition , 3, 255-287.
Bruner, JS (1976). Premise prelingvistice de exprimare. n R. Campbell i P. Smith (eds.), Progresele
recente n psihologia limbii , 4a, 199-214. New York: Plenum Press.
Bruner, JS, i Sherwood, V. (1976). Structura regula timpurie: Cazul Peekaboo. n JS Bruner, A. Jolly, i K.
Sylva (Eds . ), Juca: rolul su n evoluia i dezvoltarea . Londra: Penguin Books.
Wood, D., Bruner, J., & Ross, G. (1976). Rolul tutoring n rezolvarea problemelor. Jurnalul de Psihologie si
Psihiatrie a Copilului i aliate Discipline , 17, 89-100.
Bruner, JS (1977). Interaciune social timpurie i achiziia limbii. In HR Schaffer (Ed.), Studii n
interaciunea mam-copil (pp. 271-289). London: Academic Press.
Bruner, JS, Caudill, E. i Ninio, A. (1977). Limb i experien. n RS Peters (Ed.), John Dewey
reconsiderat . Routledge & Kegan Paul.
Ninio, A. i Bruner, JS (1978). Realizarea i antecedentelor de etichetare. Jurnalul de limb pentru copii , 5,
1-15. Retiprit n MB Franklin i SS Barten (eds.), Limba pentru copii: un cititor (pp 36-49.). New York:
Oxford University Press (1988).
Ratner, N. i Bruner, JS (1978). Jocuri, schimbul social i achiziionarea limbajului. Jurnalul de limb
pentru copii , 5, 391-401.
Bruner, JS (1978). Pe premise prelingvistice de vorbire. In RN Campbell si PT Smith, (eds.), Progresele
recente n psihologia limbii (Vol. 4a. Pp. 194-214). New York: Plenum Press.
Bruner, JS (1978). A nva cum s fac lucruri cu cuvintele. n JS Bruner i RA Garton, (eds), cretere i
dezvoltare uman (pp. 62-84). Oxford: Clarendon Press.
Bruner, JS (1978). Rolul