RESURSELE ACVATICE ȘI CALITATEA ACESTORA

ÎN RAIONUL HÎNCEȘTI
Elena LUPANCIUC, masterand, Facultatea de Geografie, UST
Nina VOLONTIR, conf. univ., dr. Catedra Geografie Generală, UST
Rezumat. Articolul este fundamentat pe rezultatele obținute din studiul asupra calității resurselor acvatice
din raionul Hîncești. Sunt indicate sursele de poluare a apelor de suprafață și a celor din pânza freatică,
rezultatele investigațiilor de laborator, necesitatea reabilitării și modernizării rețelei de apeduct din raion.
Cuvinte cheie: apă potabilă, cauzele polu[rii, rețea de apeduct.

Abstract. WATER RESOURCES AND THEIR QUALITY IN THE HÎNCEȘTI DISTRICT. The
article is based on the results obtained from the study on the quality of aquatic resources in Hincesti district.
The sources of surface water and groundwater pollution, the results of laboratory investigations, the need to
repair and modernize the aqueduct network in the district are indicated.
Key words: potable water, causes of pollution, aqueduct network.
Apa – izvorul vieții
Introducere
Apa reprezintă o bogăție naturală și este esențială pentru existența și menținerea vieții
pe Planeta Albastră. Evoluția civilizației umane moderne provoacă o poluare crescândă a
apelor, datorită deversărilor și evacuărilor apelor uzate, insuficient epurate sau neepurate,
provenite din sectorul casnic și industrial, din scurgerile apelor de la gunoiști, din stațiile de
alimentare cu combustibil, din terenurile cu o agricultură intensivă etc. Consecințele acestor
deversări provoacă populației tulburări digestive, hepatice, pot avea efecte cancerigene etc.
Astfel, protejarea surselor acvatice constituie o problemă, inclusiv, la nivel local.
În Raionul Hîncești resursele de apă de suprafață sunt reprezentate prin 9 râuri și
râulețe: râul Prut, râulețele Cogâlnic, Lăpușnița, Sărata, Bujorița, Nârnova, Gălbenița,
Călmățui și Bucium cu o lungime totală de peste 236,6 km, precum și circa 111 bazine
acvatice cu suprafața totală de 1291,36 ha. Râurile și râulețele traversează prin intravilanul
localităților pe o lungime de 77,7 km și prin extravilanul localităților pe o lungime de circa
158,9 km. Cea mai mare arteră acvatică se consideră râul Prut care curge pe teritoriul
raionului de la Nord la Est de-a lungul hotarului cu România. Din sursele de apă de
suprafață se numără și 4232 fântâni de mina care se alimentează din pânza freatică și cele
peste 79 de izvoare. O importantă sursă de aprovizionare a necesităților raionului cu apă
prezintă și cele 154 fântâni arteziene. În prezent, se exploatează 82 fântâni arteziene, dintre
care, după destinație: în scopuri potabile - 36 fântâni arteziene, în scopuri menajere - 39
fântâni arteziene și în scop industrial se exploatează 7 fântâni arteziene [4].
Materiale aplicate. Rezultate obținute
Starea actuală și calitatea resurselor acvatice în Raionul Hîncești
Conform informației prestate de către Inspectoratul Ecologic Hîncești, sursele de
poluare a apelor de suprafață și a celor din pânza freatică, în cele mai multe cazuri
reprezintă: sectorul gospodăriei comunale (stații de epurare, ape uzate, managementul

106
neadecvat al deșeurilor menajere solide), sectorul agrar (dejecții animaliere acumulate,
depozite de pesticide), sectorul energetic (depozitele de produse petroliere, stațiile de
alimentare cu petrol). Asupra calității apelor naturale, un impact deosebit îl au evacuările
apelor uzate neepurate sau insuficient epurate de la stațiile de epurare în receptorii naturali.
Cele mai mari volume de ape uzate neepurate provin din localitățile care dispun de apeduct
și nu dispun de sisteme de canalizare și stații de epurare a apelor uzate [5].
În raionul Hînceşti doar 12,5% din totalul locuitorilor au acces la apeduct.
Infrastructura de furnizare a apei este constituită din 73 km de rețele de distribuție. Astfel, în
raion, se simte lipsa apei potabile de calitate în cantități suficiente, precum și lipsa
sistemelor de apeduct și canalizare în mai multe localități ale raionului.
Populația raionului folosește apă potabilă din 4189 fântâni. În multe cazuri calitatea
apei din fântâni nu corespunde normelor sanitare. În majoritatea satelor lipsește
pașaportizarea fântânilor, în care să fie indicate componentele chimice și biologice ale apei
[6]. Populația din raion folosește pe larg apa din râuri în scopuri de gospodărire. Prezentăm
în continuare, rezultatele analizei chimice a probelor de apă, prelevate din râul Lăpușna,
obținute de către Expediția pe râul Lăpușna, A.O. EcoContact în colaborare cu organizația
ProDezvoltare Rurală, anul 2018 (Tabelul1).
Tabelul 1. Rezultatele analizei chimice a probelor de apă,
prelevate din râul Lăpușna [3]
Parametri
de Cărpineni Cărpineni Cărpineni Sărata- Tochile-
CMA Mingir Voinescu
calitate a I II III Răzeși Răducani
apei
Oxigen 4 10.23 9.76 15.36 5.36 4.24 8.4 6.64
dizolvat
CBO-5 7 7.6 3.76 4.03 7.2 11.2 4.64 6.4
Cco 20 40 24 24 40 64 28 40
Amoniac 3.1 1. 22 3.38 1.16 2.72 1.78 1.17 2.64
Azotiți 0.3 0.37 1.39 0.88 0.22 0.041 0.1 0.11
Azotați 11.3 1.59 17.59 13.11 0.51 1.85 0.7 1.72

În Tabelul nr. 1 sunt reflectate rezultatele analizelor probelor de apă prelevate din râul
Lăpușna, în 5 localități. Din punct de vedere al rezultatelor obținute în laborator, parametrii
listați în tabel indică valori relativ bune a stării ecologice a apei din râuri. Se observă un
nivel mai înalt de poluare cu compuși cu conținut de azot în partea centrală a satului
Cărpineni II. La intrarea în sat, apa din râu indică valori mici de poluanți cu conținut de
azot, dar și cu un conținut de oxigen dizolvat mai mare decât norma admisă. În concluzie,
menționăm că indicii concentrațiilor de poluanți cu conținut de azot cresc în împrejurimile
centrelor satelor și la ieșirea din sat. Sursele și cauzele direct legate de poluarea apei sunt
activitățile agricole antropogene, gunoiștile neautorizate prezente în teritoriu, resturile
animaliere netratate corect. Concentrațiile depășite de oxigen chimic și biologic indică, pe

107
alocuri, prezența microorganismelor, a florei acvatice, dar și a substanțelor organice în apă
[3].
O importanță deosebită asupra monitorizării și evaluării calității apei potabile din raion
prezintă investigațiile realizate de către Laboratorul Centrului de Sănătate Publică Hîncești.
Permanent și continuu colaboratorii laboratorului realizează observări, colectează probe de
apă, efectuează investigații asupra apei potabile, inclusiv, a apei minerale, asupra punctelor
de control din rețeaua de distribuție +RAC, surselor de aprovizionare centrală, surselor de
aprovizionare locală (fântâni, izvoare). Potrivit datelor statistice, prestate de Laboratorul
Centrului de Sănătate Publică Hîncești, volumul probelor colectate, privind sectorul sănătate
în relație cu mediul crește constant din anul 2018 către anul 2019 (Figura 1). De exemplu,
dacă în anul 2018 s-au colectat 383 de probe pentru apa potabilă, inclusiv apa minerală,
atunci în anul 2019 s-au colectat 585 de probe, înregistrând o creștere cu 202 de probe. De
asemenea, și la punctul de control din rețeaua de distribuție + RAC, volumul probelor
colectate a crescut de la 211de probe în anul 2018 - la 338 de probe în anul 2019.

Figura 1. Structura și volumul probelor privind sectorul sănătate în relație cu mediul

în anii 2018-2019. (Date: Laboratorul Centrului de Sănătate Publică Hîncești)
În structura și volumul investigațiilor privind sectorul sănătate în relație cu mediul în
anii 2018-2019 se observă o creștere constantă a tuturor tipurilor de investigații în anul 2019
în comparație cu anul 2018 (Figura 2).

Figura 2. Structura și volumul investigațiilor privind sectorul sănătate

în relație cu mediul în anii 2018-2019
(Date: Laboratorul Centrului de Sănătate Publică Hîncești)

108
 Conform datelor, prestate de către Laboratorul Centrului de Sănătate Publică Hîncești,
pentru anul 2020 (perioada ianuarie-martie), privind structura și volumul investigațiilor în
sectorul sănătatea mediului în raionul Hincești, se observă că în decurs de 3 luni cele mai
multe probe colectate și investigații realizate s-au efectuat asupra apei potabile, inclusiv apei
minerale. După care urmează: investigațiile asupra surselor de aprovizionare locală (fântâni,
izvoare), punctele de control din rețeaua de distribuție +RAC și pe ultimul loc - sursele de
aprovizionare centrală (Tabelul 2).
Tabelul 2. Structura și volumul investigațiilor în sectorul sănătatea mediului în raionul
Hincești în anul 2020, perioada ianuarie-martie
(Date: Laboratorul Centrului de Sănătate Publică Hîncești)
Apă potabilă, inclusiv Surse de Punctele de control Surse de aprovizionare
minerală aprovizionare din rețeaua de locală(fântâni,izvoare )
centrală distribuție + RAC
Total probe Total probe Total probe Total probe
Investigații CMA Investigații CMA Invstigații CMA Investigații CMA
250 181 24 16 132 84 94 81
Total investigații Total investigații Total investigații Total investigații
Investigații CMA Investigații CMA Investigații CMA Investigații CMA
2245 374 414 37 803 124 1228 213

Potrivit stării actuale și calității resurselor acvatice în Raionul Hîncești, o atenție

deosebită trebuie acordată proiectelor de reabilitare și de extindere a sistemelor de
canalizare, componentelor de epurare și deversare care trebuie construite, întreținute și
exploatate în așa mod, încât impactul asupra mediului să fie pozitiv, având în vedere riscul
potențial ce îl reprezintă asupra sănătății populației.
În contextul Proiectului: Modernizarea serviciilor publice locale în Republica
Moldova (Domeniul de intervenție 2: Planificarea și programarea regională), a fost elaborat
Conceptul de Proiect Posibil: 2_15_Hîncești - Protecția și utilizarea resurselor acvatice.
Scopul Conceptului de Proiect Posibil constă în soluționarea problemelor cu caracter
instituțional, legal, financiar și tehnic, pentru a asigura o exploatare durabilă și continuă a
sistemelor centralizate de alimentare cu apă și canalizare, prin extindere, reabilitare și
regionalizare continuă. Obiectivele Conceptului de Proiect Posibil prevăd în orașul Hîncești
și satelor Mereșeni, Logănești, Fîrlădeni, Buțeni și Bozieni îmbunătățirea serviciilor de
canalizare pentru 3.203 consumatori (orașul Hîncești), 2.120 consumatori (satul Mereșeni),
4.119 consumatori (satul Logănești), 1.010 consumatori (satul Fîrlădeni), 3.512 consumatori
(Buțeni), 1.986 consumatori (satul Bozieni) ceea ce va contribui la creșterea bunăstării și
protecția sănătății populației [1].
În orașul Hîncești, sistemul de canalizare existent are un grad avansat de uzură, ceea
ce duce la scurgeri de apă uzată, cu impact negativ asupra bazinului freatic, de asemenea,
sistemul de canalizare nu acoperă cu servicii toată localitatea. Prin urmare, este nevoie de a

109
reabilita rețelele de canalizare și de a le extinde pentru consumatori. În satele Mereșeni,
Logănești, Fîrlădeni, Buțeni și Bozieni din cauza lipsei sistemului centralizat de canalizare,
este necesar ca în aceste localități să fie construit sistemul respectiv.
Prin reabilitarea rețelelor de canalizare se vor reduce infiltrațiile de apă uzată ce au
impact negativ asupra bazinului freatic. Prin extinderea/construcția rețelelor de canalizare se
va mări rata de accesibilitate a populației la serviciul respectiv prin racordări noi.
Colectarea, evacuarea și epurarea centralizată a apelor uzate, reziduale, asigurarea populației
cu sistem de canalizare va conduce la protejarea mediului local.
Concluzii
➢ Starea și protejarea mediului în Raionul Hîncești, la compartimentul calitatea apei,
precum și conștientizarea ecologică și atitudinea populației privind mediul local lasă
mult de dorit și, astfel, necesită eforturi consistente, permanente și consolidate din
partea administrației locale, instituțiilor de resort, ONG-urilor, populației.
➢ Rețelele de apeduct din raion necesită reabilitare și modernizare, astfel încât să fie
posibilă conectarea de noi consumatori și din localitățile învecinate.
➢ Reabilitarea rețelelor de canalizare vor reduce infiltrațiile de apă uzată în substrat,
care au un impact negativ asupra bazinului freatic. Extinderea/construcția noilor
rețele de canalizare va mări rata de accesibilitate a populației la serviciul respectiv
prin racordări noi.
➢ Reabilitarea stațiilor de epurare a apelor uzate va favoriza reducerea impactului
poluării/deversărilor accidentale, reducerea impactului infiltrării poluanților în sol, în
apele freatice, etc.
➢ Monitorizarea surselor de poluare a apelor de suprafață și a celor din pânza freatică,
necesită să fie realizată permanent și continuu, pentru a preveni poluarea prin
deversări și emisii de poluanți, contracararea cazurilor contravenționale.

Bibliografie
1. Concept de Proiect Posibil: 2_15_Hîncești. Protecția și utilizarea resurselor acvatice.
Publicat de: Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) GmbH, 2015.
2. Date statistice: Laboratorul Centrului de Sănătate Publică Hîncești. 2018, 2019, 2020.
3. Expediție pe râul Lăpușna, A.O. EcoContact în colaborare cu organizația Pro
Dezvoltare Rurală, 2018.
4. Protecția și utilizarea resurselor acvatice. Date statistice, Informatii: Inpectoratul
Ecologic Hîncești.
5. Surse potentiale de poluare a resurselor acvatice. Date statistice, Informatii:
Inpectoratul Ecologic Hîncești.
6. Souse:file:///C:/Users/VIP/Desktop/teza%20de%20master/Strategie-Hincesti-
20203ce11%20(2).pdf

110