Concluzii și recomandări

Consideră m că îmbună tă țirea sistemului de apă și canalizare poate fi efectuat și cu

resurse proprii, dar cu ajutorul organismelor internaționale – BERD, Banca
Mondială , BEI etc. Cel mai important pentru a readuce sistemele menționate la
autosuficiență deplină este ajustarea tarifelor că tre consumatorii finali. Altă soluție
decâ t un tarif ce ar permite companiilor din sector pentru a se dezvolta singure nu
există .
În același timp, companiile de apă vor trebui să întreprindă un set de mă suri în
vederea restructură rii şi diminuă rii costurilor (pentru durabilitatea tehnică ,
operaţională şi financiară ) şi în paralel se va efectua reabilitarea facilită ţilor
existente de aprovizionare cu apă şi canalizare.
Reparația și modernizarea rețelei de apeduct, astfel încâ t să fie posibilă conectarea
de noi consumatori și din localită țile învecinate. În acest sens, propunem selectarea
unor localită ți, unde ar fi posibilă regionalizarea/extinderea ariei de deservire că tre
localită ţile învecinate astfel încâ t să cuprindă un numă r câ t mai mare al populației.
Beneficiul acestei abordă ri este că raionul ar putea contribui/ajuta companiile să
investească în localită ţile mai mici, care altfel nu ar fi incluse în alte programe de
canalizare.
În localită țile unde nu este fiabilă o astfel de abordare este necesar de a evalua
posibilitatea de a crea/reabilita fâ ntâ nile arteziene. În același context este necesar
de a crea un catalog al resurselor de apă potabilă calitativă pentru a înțelege și
raționaliza posibilită țile raionului.
Obiectele de infrastructură socială (școli, gră dinițe, spitale, etc.) trebuie conectate la
rețelele de apă potabilă și la cele de canalizare. În afară de cele menționate, există
posibilitatea de canalizare cu ajutorul gropilor de canalizare, special amenajate.
Costurile pentru astfel de soluții as putea fi mai mici pentru unele localită ți, dar
implică cheltuieli de transport a deșeurilor că tre stațiile de epurare.
O altă recomandare ar fi introducerea acordurilor de deservire, care definesc
drepturile şi obligaţiunile (şi indicatorii de performanţă ) a localită ţilor si
companiilor sale de apă şi canalizare. Astfel, monitorizarea și evoluția acestui sector
ar fi mai ușor de administrat.
Concluzii
➢ Starea și protejarea mediului in Raionul Hincești, la compartimentul calitatea apei,
precum și conștientizarea ecologica și atitudinea populației privind mediul local lasa
mult de dorit și, astfel, necesita eforturi consistente, permanente și consolidate din
partea administrației locale, instituțiilor de resort, ONG-urilor, populației.
➢ Rețelele de apeduct din raion necesita reabilitare și modernizare, astfel incat sa fie
posibila conectarea de noi consumatori și din localitațile invecinate.
➢ Reabilitarea rețelelor de canalizare vor reduce infiltrațiile de apa uzata in substrat,
care au un impact negativ asupra bazinului freatic. Extinderea/construcția noilor
rețele de canalizare va mari rata de accesibilitate a populației la serviciul respectiv
prin racordari noi.
➢ Reabilitarea stațiilor de epurare a apelor uzate va favoriza reducerea impactului
poluarii/deversarilor accidentale, reducerea impactului infiltrarii poluanților in sol, in
apele freatice, etc.
➢ Monitorizarea surselor de poluare a apelor de suprafața și a celor din panza freatica,
necesita sa fie realizata permanent și continuu, pentru a preveni poluarea prin
deversari și emisii de poluanți, contracararea cazurilor contravenționale.

Reieşind din condiţiile climaterice existente şi bogăţia naturală a solurilor, raionul Hînceşti dispune de un
potenţial agricol care necesită valorificat prin atragerea investiţiilor pentru modernizarea şi
retehnologizarea acestei ramuri, care poate să asigure venituri considerabile şi un nivel de trai decent al
populaţiei.