MP TR Final Capitolul 4

Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului:
Reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare

cu apa si canalizare in judetul Teleorman
MASTER PLAN ACTUALIZAT

Judetul Teleorman
CAPITOLUL 4
OBIECTIVE NATIONALE SI REGIONALE
Master Plan Versiune finala


Judetul Teleorman
OBIECTIVE NATIONALE SI REGIONALE .................................................................4-3
4.1 CUPRINS .....................................................................................................................4-3

4.2 OBIECTIVE NATIONALE IN SECTORUL APA POTABILA / APA UZATA ..................4-5
4.2.1 Alimentarea cu apa ............................................................................................4-6
4.2.2 Apa uzata ...........................................................................................................4-6
4.2.3 Regionalizarea ...................................................................................................4-7
4.3 REFERIRE LA ALTE PLANURI SI STRATEGII NATIONALE SI REGIONALE
RELEVANTE ................................................................................................................4-8
4.3.1 Contextul hidrografic ..........................................................................................4-8
4.3.2 Arii naturale protejate .........................................................................................4-8
4.3.3 Arii naturale protejate si zonele investitiilor ......................................................4-19
4.4 OBIECTIVE JUDETENE IN DOMENIUL APEI /APEI UZATE ...................................4-21
4.4.1 Obiective judetene specifice in sectorul de alimentare cu apa ........................4-22
4.4.2 Obiective judetene specifice in sectorul apa uzata ..........................................4-23
4.4.3 Strategia privind managementul namolurilor ...................................................4-24
4.5 CONCLUZII ................................................................................................................4-30
LISTA FIGURI
Figura 4-1 Aria speciala de protectie avifaunistica Suhaia ............................................................. 4-13
Figura 4-2 Aria speciala de protectie avifaunistica Vedea - Dunare ............................................... 4-15
Figura 4-3 Aria speciala de protectie avifaunistica Olt - Dunare ..................................................... 4-16
Figura 4-4 Aria speciala de protectie avifaunistica Valea Oltului inferior ........................................ 4-17
Figura 4-5 Strategia privind managementul namolurilor:
Fluxul activitatilor si deciziilor pe termen scurt ........................................................................... 4-27
Fluxul activitatilor si deciziilor pe termen mediu ......................................................................... 4-28
Fluxul activitatilor si deciziilor pe termen lung ............................................................................ 4-29
LISTA TABELE
Tabelul 4-1 Obiective privind calitatea apei destinate consumului uman,
in conformitate cu tratatul de aderare........................................................................................... 4-6
Tabelul 4-2 Programul derogarilor pentru Implementarea Directivei UE nr 91/271/EEC in Romania 4-7
Tabelul 4-3 Accesul populatiei la serviciul de alimentare cu apa/canalizare urban si rural........... 4-21
Tabelul 4-4 Lista indicatori ................................................................................................................ 4-22
Tabelul 4-5 Sumarul Anexei 3 a ,,Planului de Implementare in sectorul de apa uzata ................... 4-24
Tabelul 4-6 Sumarul Anexei 3 a ,,Planului de Implementare in sectorul de apa uzata ................... 4-24
Master Plan Versiune finala


Judetul Teleorman
OBIECTIVE NATIONALE SI REGIONALE
4.1
CUPRINS
Romania s-a angajat sa imbunatateasca standardele de calitate in ceea ce priveste sectorul de apa
potabila/apa uzata in intreaga tara. In acest context, se intelege ca obiectivele judetului trebuie sa
urmeze indeaproape obiectivele nationale, cum ar fi Tratatul de Aderare, Planurile de Implementare,
etc. Ca urmare, capitolul 4.2 cuprinde un rezumat al obiectivelor nationale.
Conditiile locale si regionale pentru implementarea obiectivelor nationale pot diferi de la o regiune la
alta si de la un judet la altul. Reprezentantii judetului Teleorman au declarat ca se angajeaza sa
adopte in intregime obiectivele nationale.
Avand in vedere investitiile mari necesare pentru a indeplini obiectivele mai sus mentionate, s-a
acordat o extindere a perioadei de tranzitie. In sectorul alimentarii cu apa, perioada de tranzitie s-a
extins pana in 2015, in timp ce anul 2018 reprezinta sfarsitul perioadei de tranzitie pentru sectorul
colectarii si tratarii apei uzate.
Conformare la Directiva 98/83/EC privind apa potabila pana la 31 decembrie 2015:
pentru amoniac, nitrati, aluminiu, fier, metale grele, pesticide, mangan pentru localitatile cu o
populatie intre 10.000 si 100.000 locuitori;
pentru amoniac, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, metale grele, pesticide pentru localitatile sub
10.000 locuitori. Principalele obiective prevazute de Tratatul de Aderare sunt transpuse in
Planul Director printr-un plan de investitii care acopera sectorul de alimentare cu apa si
canalizare.
Conformare la Directiva 91/271/EEC privind apele uzate, extinderea sistemelor de colectare ape uzate
la urmatoarele grade de acoperire:
69% pana la 31 Decembrie 2013;
extindere statii de epurare la urmatoarele grade de acoperire:
Pentru a evita suprasolicitarea capacitatilor implicate in ciclul proiectului (finantare, administrare si

contractare) se recomanda fructificarea la maxim a perioadei de tranzitie, tinand cont de urmatoarele
aspecte:
consideratii privind imbunatatirea nivelului serviciilor;
criterii de eficienta a costurilor;
preferinte politice.
Este evident ca trebuie adoptate masuri in domeniul tratarii apei pentru imbunatatirea calitatii tratarii
apei. In prezent productia de apa tratata este deosebit de ridicata, in special din doua motive:
1) Nivelul consumului de apa casnic si noncasnic, si
2) Pierderi de apa ridicate.
Master Plan Actualizat Versiune finala
4-3


Judetul Teleorman
Ambele componente ale balantei de apa se asteapta sa scada in viitor.

In ceea ce priveste colectarea si epurarea apelor uzate, se au in vedere urmatoarele obiective:
-
Respectarea prevederilor standardelor EU UWWTD pentru efluentul de apa uzata descarcat;
Reducerea poluarii raurilor, lacurilor si acviferelor prin aplicarea unei epurari eficiente si prin
stabilizarea namolului inainte de depozitare;
Reducerea riscului de inundatii prin inlocuirea componentelor de canalizare cu defecte

constructive sau sub-dimensionate hidraulic;
Implementarea unui sistem de canalizare pentru locuitorii ariilor urbane dense care, in
prezent, utilizeaza fose septice. In acest fel se vor diminua si riscurile asociate.
Abordarea problematicii referitoare la sectorul colectarii si epurarii apelor uzate este guvernata de
termenele limita pana la care standardele referitoare la efluenti trebuie sa fie indeplinite. In paralel
reducerea infiltratiilor la retelele de canalizare este absolut necesara deoarece concentratia apei uzate
colectate este atat de scazuta incat o epurare eficienta devine foarte greu de realizat. In consecinta,
timpul avut la dispozitie de Operatorul Regional pentru indeplinirea standardelor privind efluentul
trebuie utilizat pentru:
3) extinderea retelelor existente;
4) reducerea eficienta a infiltratiilor;
5) realizarea unei expertize necesare reabilitarii/modernizarii statiei de epurare;
6) eliminarea oricarui risc de contaminare de la clientii necasnici.
Procesul de regionalizare consta in concentrarea exploatarii serviciilor furnizate unui grup de
municipalitati si aglomerari dintr-o anumita arie geografica definita in functie de un bazin hidrografic
si/sau de granitele administrative (municipalitate, judet). Regionalizarea serviciilor are ca scop
diminuarea fragmentarii excesive a sectorului si realizarea de economii. Imbunatatirea serviciilor de
alimentare cu apa in primul rand si apoi a celor de epurare a apelor uzate este in conformitate cu
obiectivele Companiei Operatorului Regional (COR) S.C. APA SERV S.A.
Masurile viitoare, fie axate pe controlul poluarii sau pe protectia impotriva inundatiilor, trebuie sa ia in
considerare si sa respecte acest aranjament natural al judetului. In special protectia impotriva
inundatiilor este un subiect care necesita o atentie speciala in contextul noii Directive Cadru pentru
Apa.
Un numar relevant de zone speciale protejate consitutie anumite constrangeri pentru infrastructura
de alimentare cu apa si canalizare. O problema deosebita o reprezinta, in acest context, evacuarea
apei epurate (cap. 4.32 Arii naturale protejate, Anexa E2 Relatia proiectelor de alimentare cu apa si
canalizare cu reteua de arii naturale protejate Natura 2000).
Judetul Teleorman nu a formulat propriile sale tinte regionale cu privire la infrastructura de alimentare
cu apa si canalizare. Din acest motiv, se vor adopta obiectivele nationale. Se recomanda urmarirea
indeplinirii obiectivelor prevazute de POS Mediu pana in 2018, si nu atingerea unor tinte mai
ambitioase.
Ratele de conectare curente sunt foarte scazute: 47% in sectorul alimentare cu apa si 21% in cel al
canalizarii; de aceea, vor fi necesare investitii majore pentru dublarea ratei de conectare intr-un timp
relativ scurt. Cresterea dramatica a ratei de conectare va reprezenta un efort major atat pentru
consumatori, cat si pentru operator, de aceea se recomanda o abordare moderata, care sa permita si
incorporarea investitiilor in derulare, finantate din alte fonduri.
O problema asociata cu construirea de noi facilitati de epurare este cea a evacuarii namolului. In acest
context, trebuie mentionat ca obiectivele judetene privind managementul namolului urmeaza direct
graficul implementarii statiilor de epurare.
4-4

4.2

Judetul Teleorman
OBIECTIVE NATIONALE IN SECTORUL APA POTABILA / APA UZATA
Romania s-a angajat sa imbunatateasca standardele de calitate in ceea ce priveste sectorul de apa
potabila/apa uzata in intreaga tara. Consultantul a identificat ca obiectiv important in aceasta privinta
facilitarea accesului la sistemele de apa/canalizare prin oferirea de servicii performante, in
concordanta cu standardele si practicile Comunitatii Europene, in localitatile urbane pana in anul 2015
iar in majoritatea celor rurale pana in 2018.
In axele sale prioritare, Ministerul Mediului si Padurilor (MMP) a identificat faptul ca beneficiile aduse
populatiei prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare (alaturi de alte obiective
importante precum imbunatarirea calitatii mediului si reducerea riscurilor naturale) constituie cel mai
relevant criteriu in evaluarea eficientei. Conditia de baza in fundamentarea acestui lucru este
necesitatea de a avea o coordonare intre ritmul in care se petrece implementarea/extinderea
serviciilor si numarul populatiei deservite sau locuitorilor echivalenti in cazul epurarii apelor uzate.
Asa cum e mentionat si in documentul POS Mediu1, MMP a evidentiat in special urmatoarele
obiective:
Asigurarea serviciilor de apa si canalizare de calitate, la tarife accesibile, pentru populatia din
aglomerarile urbane cu mai mult de 2.000 locuitori;
Asigurarea calitatii corespunzatoare a apei potabile in toate aglomerarile urbane;
Imbunatatirea calitatii cursurilor de apa;
Imbunatatirea gradului de gospodarire a namolurilor provenite de la Statiile de Epurare a

apelor uzate.
Cadrul legal de incepere a activitatilor este descris in capitolul 1. Acesta este raportat la legislatia
Europeana si defineste perioade ce vor fi descrise mai jos.
Operatorul Regional S.C. APA SERV S.A. inca nu a preluat serviciile de alimentare cu apa, canalizare
si epurare in comunelor judetului. Serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare in aceste
comune sunt, de obicei, ineficiente datorita, in principal, unui numar mare de mici operatori locali, multi
dintre acestia avand in administratie si alte activitati (transport public, termoficare, alimentare cu
energie electrica, etc.) dar si altor cauze cum ar fi: lipsa investitiilor, management defectuos, lipsa
planurilor strategice cu obiective pe termen lung, lipsa planurilor de afaceri etc.
Legislatia Romana in domeniul apa potabila/apa uzata este, in general, aplicata si este in concordanta
cu Acquis-ul comunitar, dar pentru a se ajunge la o conformitate totala in viitor sunt necesare etape de
implementare, in special in comunitatile mici.
Tratatul de Aderare a acordat Romaniei perioade de tranzitie pentru aliniera la standardele UE in ceea
ce priveste atingerea cerintelor Directivei 98/83/EC referitoare la calitatea apei potabile pana in 2015
si a Directivei 91/271/EEC referitoare la colectarea, tratarea si evacuarea apelor uzate orasenesti, asa
cum e prezentat in tabelul de mai jos. In consecinta, masurile propuse si, in special, cele considerate
prioritare pentru prima etapa a finantarii, vor avea ca scop maximizarea avantajelor ce decurg din
asigurarea protectiei mediului si din imbunatatirea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare. Ca si
imbunatatiri specifice sunt considerate cele referitoare la:
Imbunatatirea imaginii publice a serviciilor de apa-canalizare va contribui la o mai
buna intelegere si acceptare a platii tarifelor;
Asigurarea securitatii in exploatare prin inlocuirea echipamentelor mecanice si
electrice cu durata de viata expirata;
Obiective adoptate prin POS Mediu (martie 2006), Capitolul 3.2.1 Axa Prioritara 1- Extinderea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si
canalizare
4-5


Judetul Teleorman
Siguranta publica si a operatorului;

Imbunatatirea exploatarii, cu consecinte in reducerea personalului.
4.2.1
Alimentarea cu apa
Existenta serviciilor de alimentare cu apa presupune:
Alinierea la cerintele directivei EU DWD si a standardelor nationale referitoare la

calitatea apei potabile tinandu-se cont si de perioada de tranzitie ce va fi oricum
necesara din considerente economice;
Realizarea unor procese de tratare eficiente care sa includa si solutii pentru stabilizarea
namolului provenit in urma proceselor de tratare a apei;
Reducerea pierderilor de apa din sistem si implicit micsorarea costurilor de intretinere si

exploatare;
Asigurarea sectorizarii retelei de distributie pentru facilitarea interventiilor in cazul

avariilor sau a operatiilor de intretinere curente.
Tabelul urmator centralizeaza obiectivele principale si termenele limita pentru implementare. In cazul
sistemelor centralizate unde concentratia anumitor parametri (inclusiv pesticide si nitrati) depaseste
limitele admise in anumite perioade, operatorul sistemului de alimentare cu apa ar trebui sa utilizeze o
sursa de rezerva cu scopul de a asigura dilutia poluantilor prin amestecare celor doua categorii de apa
sau, in cazul in care acest lucru nu e posibil, sa foloseasca instalatii de tratare cu carbune activ.
Tabelul 4-1
Obiective privind calitatea apei destinate consumului uman, in conformitate cu tratatul de

aderare
Populatie/aglomerari
Cerinte/parametri
Toate categoriile
Cerinte cf.
98/83/EC
31.12.2006
31.12.2010
31.12.2015
Cerinte privind calitatea apei

destinata consumului uman
Valorile stabilite prin Directiva 98/83/EC pentru urmatorii parametri vor trebui respectate
de Romania in conditiile de mai jos
Oxidabilitate
Amoniu, Nitrati,
Turbiditate, Al,
Fe, Pb, Cd,
Pesticide
< 10.000
Oxidabilitate
Turbiditate
10.000 la 100.000
> 100.000
4.2.2
Amoniu, Nitrati,
Al, Fe, Pb, Cd,
Pesticide, Mn
Oxidabilitate,
Amoniu, Al,
Pesticide, Fe, Mn
Apa uzata
In ceea ce priveste colectarea si epurarea apelor uzate, trebuie avute in vedere urmatoarele obiective:
Respectarea Directivei UE UWWTD in ceea ce priveste evacuarea apelor uzate

(efluentul).
4-6


Judetul Teleorman
Reducerea poluarii raurilor, lacurilor si acviferelor atat prin adoptarea unei tehnologii de
epurare eficiente si adecvate cat si prin procese de stabilizare a namolului inainte de
evacuare.
Reducerea riscului de inundabilitate prin inlocuirea structurilor degradate si a conductelor

subdimensionate.
In concordanta cu protocolul de aderare, cerintele Directivei UE UWWTD vor trebui implementate in

conformitate cu programul descris mai jos.
Perimetrul Romaniei este declarat zona sensibila si de aceea cerintele Directivei sunt mult mai severe
in ceea ce priveste aplicarea unor tehnologii de epurare pentru indepartarea nutrientilor in localitati cu
mai mult de 10.000 P.E.
Pentru a se conforma cerintelor, Romania a elaborat Planul de Implementare si Programul de
Implementare pentru Apa Uzata, cu obiective specifice pentru fiecare aglomerare cu mai mult de
2.000 P.E. Programul de Implementare asimileaza unitatea administrativa comuna cu o aglomerare
pentru care se vor aplica cerintele stabilite prin protocolul de aderare. Trebuie tinut seama de faptul ca
Programul de Implementare stabileste etapizarea in timp dar cerintele la evacuare sunt definite prin
normativele NTPA 001 si NTPA 011.
Cerinte pentru colectarea si epurarea apelor uzate
Tabelul 4-2
Programul derogarilor pentru Implementarea Directivei UE nr 91/271/EEC in Romania
Populatie/aglomer
ari
Cerinte/para
metri
> 2.000 cu cerinte

cf. Dir. 91/271/EEC
Cerinte cf.
UWWTD
91/271/EEC
< 2.000 ,,tratament

adecvat
31.12.2006
31.12.2010
31.12.2013
31.12.2015
31.12.2018
A: 61%
A: 69%
A: 80%
A: 100%
B: 51%
B: 61%
B: 77%
B: 100%
Cerinte jos mentionate trebuie atinse mai devreme

Conformarea
cu Art. 3 al
91/271/EEC
(realizarea
sistemului de
colectare)
> 10.000
Statie de
epurare
(SEAU inclusiv
cu reducerea
nutrientilor
=treapta
tertiara)
A: procentul P.E. conectati la sistemul de canalizare conform cerintelor Directivei 91/271/EEC

B: procentul P.E. conectati la Statia de Epurare (SEAU) conform cerintelor Directivei 91/271/EEC
4.2.3
Regionalizarea
Acesta este un proces continuu cu scopul de a asigura tuturor oraselor/comunelor posibilitatea de a

investi in mentinerea si imbunatatirea infrastructurii in vederea implementarii unor servicii calitative,
capabile sa respecte standardele UE. Insusirea acestor cerinte si implementarea unei politici de
dezvoltare corespunzatoare, bazata pe necesitatile reale ale populatiei, va duce la posibilitatea de a
oferi aceste servicii tuturor locuitorilor.
Avand in vedere cele de mai sus, inca din 2001, autoritatile romane au elaborat programe care sa vina
in sprijinul autoritatilor locale pentru a:
Accesa fonduri internationale destinate orasele mici si mijlocii in scopul reabilitarii si

modernizarii infrastructurii pe apa-canalizare;
Promova autofinantarea serviciilor publice regionale prin introducerea principiilor de

recuperare a costurilor si eficientizare operationala.
4-7


Judetul Teleorman
Procesul de regionalizare consta in concentrarea activitatilor serviciilor pentru un grup de municipii din
aceeasi arie geografica definita de limitele bazinelor hidrografice si/sau de limitele administrative
(municipiu, judet). Scopul regionalizarii serviciilor este de a asigura atingerea obiectivelor stabilite prin
POS Mediu, pana in 2018, pentru 2.600 de localitati cu mai mult de 2.000 locuitori, prin concentrarea
managementului serviciilor de apa/canalizare in jurul a circa 50 de operatori puternici, infiintati si
dezvoltati, prin fuziunea serviciilor locale existente, intr-un Operator Regional (OR).
Regionalizarea serviciilor publice de apa/canalizare, prin care se intentioneaza eliminarea fragmentarii
acestora si realizarea de economii, este un proces in derulare. Programele actuale sunt sustinute de
Fondul de Coeziune si de Bugetul de stat si includ toate cele 42 de judete ale Romaniei.
Urmatoarele institutiile/autoritatile joaca rolul principal la procesul de extindere arii de serviciu a
operatorului regional (OR):
4.3
Operatorul regional pentru alimentare cu apa si canalzare SC APA SERV SA;
Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Teleormanul;
Consiliul Judetean Teleorman.
REFERIRE LA ALTE PLANURI SI STRATEGII NATIONALE SI REGIONALE RELEVANTE
Avand in vedere deficitele in sectorul de apa potabila/apa uzata si tinand cont de obiectivele nationale
mentionate mai sus, Consiliul Judetean a demarat actiunea pentru implementarea planurilor.
Prioritatile sunt asociate, in mod evident, cu imbunatatirea sectorului de apa potabila. In acest context,
Consiliul Judetean a implementat un numar de proiecte finantate prin fonduri nationale si
internationale.
4.3.1
Contextul hidrografic
Reteaua hidrografica insumeaza o lungime de 1.569 km din care 61,5 km regularizati si 194 km
indiguiti. Teritoriul judetului este strabatut de la nord spre sud de urmatoarele rauri: Olt, Vedea,
Teleorman, Calmatui, Urlui, Glavacioc, Siu, Sericu, Nanov, Bratcov, Burdea, Cainelui, Clanita,
Dambovnic, iar fluviul Dunarea limiteaza partea de sud a judetului (88 km).
Viitoarele masuri privind controlul poluarii sau protectia impotriva inundatiilor trebuie sa tina cont de
acest aranjament natural al judetului.
O importanta deosebita se acorda protectiei impotriva inundatiilor in contextul noii ,,Directive Cadru in
domeniul apei si va primi o atentie deosebita in decursul anilor ce vor urma.
4.3.2
Arii naturale protejate
Ariile naturale protejate sunt zone terestre, acvatice si/sau subterane, cu perimetrul deja stabilit si au
un regim special de ocrotire si conservare, in care exista specii de plante si animale salbatice,
elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta
natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita.
Pentru asigurarea masurilor speciale de ocrotire si conservare in sit a bunurilor patrimoniului natural
este necesara instituirea regimului de arie naturala protejata pentru acele habitate naturale care detin
bunuri ale patrimoniului natural.
Regimul de management al ariilor naturale protejate se stabileste in functie de categoria ariilor
naturale protejate.
Siturile de importana Comunitara sunt arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation,
SAC) constituite conform Directivei Habitate (Directiva 92/43/CEE privind Conservarea Habitatelor
Naturale, a Faunei si Florei Salbatice)
4-8


Judetul Teleorman
In judetul Teleorman au fost stabilite urmatoarele situri de importanta comunitara (SCI) ca parte
integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 prin Ordinul Ministerului Mediului si Dezvoltarii
Durabile nr. 1964/2007:
ROSCI 0044 Corabia-Turnu Magurele amplasat pe teritoriul judetului Olt si al judetului

Teleorman;
ROSCI 0088 Gura Vedei-Saica- Slobozia amplasat in Lunca inferioara a Dunarii;
ROSCI 0179 Padurea Troianu amplasat in Campia Gavanu-Burdea.
In cele ce urmeaza sunt descrise sumar aceste situri, iar in Anexa B3 sunt prezentate mai multe detalii
in special referitoare la specii si habitate prioritare.
ROSCI0044 CORABIA-TURNU MAGURELE

Tip: K.
Coordonatele caracteristice: latitudine N 4343"49'; longitudine E 2440"51'.
Altitudine med/max/min: 25,0/47,0/3,0.
Localizare:
Lunca inferioara a Dunarii, judetele Olt (33%) si Teleorman (67%) situl se afla la 10.000 m de Corabia in V si la ~ 2.000 m de Turnu Magurele in E.
Suprafata: 7.024 ha (din care 4.706,08 ha pe raza judetului Teleorman).
Regiunea biogeografica: continentala.
Tipuri de habitate naturale de interes comunitar prezente in sit:
6.440 pajisti aluviale din Cnidion dubii;
91E0* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae);
91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris);
92A0 Zavoaie cu Salix alba (salcie alba) si Populus alba (plop alb).
Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

Spermophilus citellus (popandau).
Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
Bombina bombina (buhai de balta), Triturus dobrogicus (triton dobrogean).
Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
Gobio albipinnatus (porcusor de ses), Zingel streber (fusar mic), Pelecus cultratus (sabita), Rhodeus
sericeus amarus (boarta), Misgurnus fossilis (tipar), Cobitis taenia (zvarluga), Gymnocephalus
schraetzer (raspar), Zingel zingel (pietrar), Alosa pontic (scrumbie de Dunare), Aspius aspius (avat),
Gobio kessleri (porcusor de nisip), Gymnocephalus baloni (ghibort de rau).
Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
Theodoxus transversalis.
Calitate si importanta: In acest sector inferior al Dunarii, habitatele ramase in stare naturala si
seminaturala in urma transformarilor ce au avut loc in ultimii 20 de ani in lunca Dunarii sunt padurile
de esenta moale, aceste zavoaie de salcie si plop, cu o importanta ecologica deosebita, reprezentand
totodata habitate de interes comunitar (cod Natura 2000 - 92A0).
Acestea sunt interdependente de regimul hidrologic al fluviului si isi pastreaza functiile bio-geochimice
si ecologice, totodata prezentand o importanta deosebita din punct de vedere al biodiversitatii, mai
ales avifaunistic, fiind zona de cuibarit a multor specii de pasari de interes comunitar, ce se regasesc
in anexa I a Directivei Pasari:
ciocintors (Recurvirostra avosetta), piciorongul (Himantopus
himantopus), chira de balta (Sterna hirundo), chira mica (Sterna albifrons), starcul de noapte
4-9


Judetul Teleorman
(Nycticorax nycticorax), starcul galben (Ardeola ralloides), egreta mica (Egretta garzetta), egreta mare
(Egretta alba), lopatarul (Platalea leucorodia).
In prezent aria este administrata de catre custodele Asociatia Echilibru, in urma incheierii conventiei
de custodie nr. 0003/19.02.2010 cu Ministerul Mediului si Padurilor Directia Generala Protectia
Naturii si Managementul Ariilor Naturale Protejate.
Caracterizare: Sectorul Corabia-Turnu Magurele se situeaza in Lunca Dunarii Inferioare si prezinta o
valoare ecologica deosebita, datorita prezentei unor tipuri de habitate de interes comunitar, precum:
paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (cod Natura 2000-91E0), paduri ripariene
mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis si Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia (cod Natura
2000-91F0), cu multa vita salbatica (Vitis sylvestris), dar si multe zavoaie cu Salix alba si Populus alba
(cod Natura 2000-92A0). Din punct de vedere geologic, zona se caracterizeaza ca o zona unde se
intalnesc depozite aluvionare constituite din nisipuri fine sau grosiere, pietrisuri marunte, mari si foarte
mari, adevarate bolovanisuri, maluri si argile cu grosimi variabile, bine reprezentate.
Desemnarea: In urma propunerii de catre Institutul de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii, Tulcea,
acest sit a obtinut avizul favorabil al Academiei Romane-Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor
Naturii (nr.1114/CJ/02.05.2006) privind declararea sa ca rezervatie naturala.
ROSCI 0088 GURA VEDEI-SAICA SLOBOZIA

Tip: K.
Localizare: Lunca inferioara a Dunarii - situl se afla la ~1.730m de DN5C in N; la ~5.200m de Giurgiu
in E si la ~50m de DJ506 in N-V.
Suprafata: 5.813 ha (din care 2.615,85 ha pe raza judetului Teleorman, restul pe raza judetului
Giurgiu).
92A0 zavoaie cu Salix alba si Populus alba.
Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
Lutra lutra (vidra, lutra), Miniopterus schreibersi (liliac cu aripi lungi), Myotis emarginatus (liliac
caramiziu), Myotis myotis (liliac comun), Rhinolophus hipposideros (liliac mic cu potcoava),
Rhinolopus mehely (liliacul cu potcoava a lui Mehely).
Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
Bombina bombina (buhai de balta), Emys orbicularis (broasca testoasa de apa).
Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
Aspius aspius (avat), Cobitis taenia (zvarluga), Gobio albipinnatus (porcusor de nisip),
Gymnocephalus baloni (ghibortde rau), Gymnocephalus schraetzer (raspar), Misgurnus fossilis (tipar),
Rhodeus sericeus amarus (boare), Sabanejewia aurata (dunarita), Zingel zingel (pietrar) si Zingel
streber (fusar).
Calitate si importanta: Gura de varsare a raului Vedea in Dunare reprezinta arealul de rezidenta al
unor specii de amfibieni si reptile: Bombina bombina si Emys orbicularis, precum si al multor specii de
pesti: Aspius aspius, Cobitis taenia, Gobio albipinnatus, Gymnocephalus baloni, Gymnocephalus
schraetzer, Misgurnus fossilis, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel zingel si Zingel
streber, specii de animale care se regasesc in anexa II a Directivei Habitate.
Caracterizare: Situl Gura Vedei-Saica-Slobozia este amplasat in bazinul inferior al raului Vedea,
facand parte din Lunca inferioara a Dunarii, subunitatea Lunca-Pasarea, cuprinzand si zona dig-mal.
Unitatea geomorfologica intalnita este cea de lunca. Din punct de vedere geologic, acest sit apartine
marii unitati structurale Platforma Moesica, iar cuvertura sedimentara este alcatuita din depozite
4-10


Judetul Teleorman
loessoide si depozite aluviale de varsta holocena, foarte variate ca textura, in zona albiei minore
depozitele sunt aproape exclusiv depozite aluviale, ce formeaza sirul grindurilor fluviatile.
ROSCI 0179 PADUREA TROIANU
Tip: B.
Localizare: Campia Gavanu-Burdea - situl este limitat la E de DJ658B si la V de localitatea Vatra.
Suprafata: 68 ha (aflata integral pe raza judetului Teleorman)
40C0* tufarisuri de foioase ponto-sarmatice;
91AA vegetatie forestiera ponto-sarmaticacu stejar pufos;
91M0 paduri balcano-panonice de cer si gorun.
Calitate si importanta: Fauna de nevertebrate din coronamentul ceretului este slab reprezentata atat
calitativ, cat si cantitativ - foarte importanta si pozitiva este lipsa insectelor daunatoare: Lymantria
dispar, Malacosoma neustria, Tortrix viridana si Drymonia ruficornis. Gradatiile defoliatorilor, a caror
curba cu valori maxime se repeta in general la intervale scurte, aici, in padurea Troianu durata
gradatiei si perioada de revenire a acesteia, a depasit 7 ani. Deci relevam o stare foarte buna de
sanatate a acestui ceret. Cioturile taiate, cu mici scorburi sunt locul unor cuiburi de viespi (Vespa
crabo). S-au remarcat foarte putine gale pe frunze (datorate speciilor de Cynips coloris. Tulpinile
arborilor, ca si coronamentele acestora, prezinta o foarte buna stare de sanatate, nefiind atacate nici
de Cerambicide nici de Ipide (gandaci de scoarta, Coleoptere) care diminueaza vitalitatea arborilor
prin canalele pe care le sapa in interiorul copacilor. In perioada iernii, animalele ierbivore se hranesc si
cu scoarta arborilor, fenomen neintalnit in acest ceret, ceea ce dovedeste posibilitatea diversificarii
hranei pentru acesti macroconsumatori. La nivelul hipergaionului, microartropodele sunt alcatuite din
fitofagi, care constituie majoritatea, si putini zoofagi; raportul lor, cu valoare supraunitara, indica o
cenoza cu evolutie pozitiva. Orthopterele (Tettigonia viridissima) numeroase si thysanopterele (thripsi)
sunt bioindicatori ai unei comunitati echilibrate, bine inchegate. Numarul redus de diptere (muste)
indica o biocenoza stabila, neinfluentata de impactul uman. In concluzie, biocenozele de ceret, cu
specii de amestec, de la Troianu, se pot considera printre cele mai stabile biocenoze. Echilibrul
natural, valoarea stiintifica-faunistica a padurii, se constituie in elemente favorabile care au dus la
declararea Padurii Troianu drept rezervatie naturala conform legii protectiei mediului inconjurator,
sect. VI art. 29.
La nivelul hipergaionului, microartropodele sunt alcatuite din fitofagi, care constituie majoritatea, si
putini zoofagi; raportul lor, cu valoare supraunitara, indica o cenoza cu evolutie pozitiva. Orthopterele
(Tettigonia viridissima) numeroase si thysanopterele sunt bioindicatori ai unei comunitati echilibrate,
bine inchegate. Numarul redus de diptere (muste) indica o biocenoza stabila, neinfluentata de
impactul uman.
Caracteristici: Arboretul din acest sit este incadrat in tipologia forestiera de cereto-garnitet apartinand
padurilor de silvostepa. Stratul arborescent este dominat de Quercus cerris (cerul) in proportie de
95%. In acest etaj se mai intalnesc Quercus farnetto (garnita) 1-2%, Q. pubescens 1% si Q.
pedunculiflora (stejar brumariu) 1%. Initial aceste arborete au fost de stejar brumariu, cer si garnita,
dar prin extragerea selectiva a stajarului brumariu, esenta cu lemn mai valoros, s-a ajuns la starea
actuala a arboretelor prin care domina Quercus cerris. Acest deziderat sustinut de noi se poate proba
prin existenta unor arbori cu diametrul de peste 100 cm care au fost extrasi destul de recent.
Acoperirea medie a stratului arborescent este de 75-80%. Subarboretul se prezinta slab dezvoltat,
ocupand in general o proportie de circa 5% si atingand o inaltime medie de 2-3 m. Speciile care
alcatuiesc acest strat sunt urmatoarele: Crataegus mongyna, Acer tataricum, Ulmus minor, Evonymus
europaeus, Rosa dumetorum, Cornus sanguinea, Cornus mas, Ligustrum vulgare, Rosa gallica,
Viburnum lantana si Rhamnus tinctoria. Exemplare mai dese de Crataegus monogyna si Cornus
sanguinea se intalnesc in ochiurile de padure cu deschidere in extremitatea sudica a trupului 16 A.
4-11


Judetul Teleorman
Stratul ierbos cu o inaltime medie de 40-60 cm si o acoperire de 40% este bine reprezentat de o serie
de specii xero-mezofile, fiind caracteristic prin prezenta expresiva a bujorului (Paeonia peregrina si
var. romanica) specie vulnerabila si rara. Altitudinea scazuta si apropierea de localitatea Troianu,
limiteaza compozitia macrofaunei, varietatea florei si vegetatiei si accesibilitatea ei determina insa
efective ridicate de capriori (Capreolus capreolus) si mistreti (Sus scropha) si mai ales iepuri (Lepus
europaeus). Raspandirea adultilor si puilor de capriori a fost semnalata si prin locurile de inoptare,
iarba presata si marimea acestei suprafete, in special in zona plantatiei de salcam.
Rezervatia naturala Padurea Troianu cuprinde parcelele si subparcelele forestiere 13A-G, 14A-F, 14V,
15AF, 15V, 16A-E, 16A, 16A2 si 16Z din U.P.I. Lunca Vezii a Ocolului Silvic Rosiorii de Vede.
Parcelele si subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic intocmit in anul 1995, fiind
incluse si pe harta silvica ce face parte integranta din amenajament. Parcelele si subparcelele
cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale intocmite in anul 1988.
Vulnerabilitate: Prin declararea ca rezervatie naturala a Padurii Troianu si prin monitorizarea
intregului perimetru al acesteia, au fost reduse influentele negative asupra covorului vegetal si implicit
populatiile locale ale speciei de bujor romanesc (Paeonia peregrina var. romanica) au crescut
substantial. Pentru pastrarea arboretelui natural si refacerea biodiversitatii si a potentialului sau
bioproductiv s-a impus cu stringenta luarea unor masuri de conservare precum:
1. Reducerea cailor de acces in padure in scopul diminuarii impactului antropic mai ales asupra
sinuziei ierboase.
2. Interzicerea plantarii salcamului, care pe langa faptul ca, contrasteaza puternic cu structura
naturala a arboretului de cer (Quercus cerris), cantoneaza multe specii de buruieni pe care se
dezvolta numerosi paraziti vegetali ce pot infesta vegetatia padurii.
3. Interzicerea oricarei forme de recoltare, taiere, culegere, dezradacinare sau distrugere cu
intentie a speciilor de plante ocrotite prin lege in habitatele naturale.
4. Interzicerea pasunatului si amplasarea de stane si locuri de tarlire.
5. Interzicerea aprinderii si folosirii focului deschis in afara vetrelor special amenajate si
semnalizate, precum si interzicerea abandonarii deseurilor in afara locurilor special amenajate si
semnalizate.
Desemnarea: H.G. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone
Categoria IV IUCN - rezervatie botanica.
Proprietari/Administratori: Proprietate de stat: 49% - RNP ROMSILVA-Directia Silvica Alexandria;
proprietate comunala: 43% - Consiliul Local Troianu; Scoala Generala cu cls. I-VIII Troianu: 1% si
proprietate private: 7% - persoane fizice.
Arii speciale de protectie avifaunistica (SPA):
Prin HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor speciale de protectie avifaunistica ca parte integranta
a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania (M.O. 739/31.10.2007), pentru judetul
Teleorman au fost stabilite urmatoarele arii de protectie speciala (SPA):
ROSPA 0102 Suhaia arie de protectie speciala avifaunistica, localizata in lunca Dunarii,
avand o suprafata de 1.250 ha (Balta Suhaia 1.455 ha, pe teritoriul localitatilor Lisa si Suhaia,
se suprapune in mare parte peste ROSPA 0103 Suhaia);
ROSPA 0108 Confluenta Vedea-Dunare - pe teritoriul localitatilor Bragadiru, Bujoru,

Cervenia, Contesti, Frumoasa, Nasturelu, Pietrosani;
ROSPA 0024 Confluenta Olt-Dunare - pe teritoriul localitatilor Islaz, Lita, Lunca, Saelele,
Segarcea Vale, Turnu Magurele;
ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior pe teritoriul localitatilor Beciu, Lunca, Plopii Slavitesti,
Saelele, Segarcea Vale, Slobozia Mindra, Uda Clocociov.
ROSPA 0102 SUHAIA

Tip: A.
4-12


Judetul Teleorman

Altitudine med/max/min: 19,0/38,0/2,0 .
Localizare: Lunca Dunarii - limitata la E de DN51A la ~ 750m si la V de DN51A la ~600m.
Suprafata: 1.250 ha.
Figura 4-1
Aria speciala de protectie avifaunistica Suhaia
Descriere generala sit: Acest sit reprezinta una dintre intinsele zone umede care se succedau in
Lunca Dunarii pana in anii 60 fiind alimentata din Dunare prin canalul Garla Iancului. Conditiile
ecologice specifice de lunca, inundatiile periodice, umiditatea ridicata sau excesiva in anumite
perioade ale anului, aluviunile cu textura variata, in general bogate in substante nutritive determina
formarea unor pajisti de lunca ce se dezvolta pe soluri azonale, considerate soluri putin evoluate.
Clase de habitate: rauri, lacuri, mlastini, turbarii, culturi (teren arabil).
Calitate si importanta: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate.
Situl este important pentru populatiile cuibaritoare si in perioada de migratie.
Vulnerabilitate: Incendierea ilegala a vegetatiei palustre (stufaris, papuris) se produce anual pe
suprafete variabile, ceea ce conduce la fragmentarea si disparitia temporara a habitatului natural al
unor specii de pasari protejate si perturbarea in perioada de cuibarit a speciilor de pasari de interes
comunitar, cauzata de braconajul cinegetic.
Desemnarea: Peste suprafata sitului Suhaia IBA se suprapune partial aria naturala protejata Balta
Suhaia, declarata prin HG 2151/2004 ca arie de protectie speciala avifaunistica.
4-13


Judetul Teleorman
Aria de protectie speciala avifaunistica Balta Suhaia constituie un habitat pentru pasarile de apa,
fiind situata in lunca Dunarii in fruntea terasei inferioare a fluviului. Dintre plantele existente in acest
habitat 11 specii sunt rare inregistrand populatii mondiale mici, periclitate, daca factorii restrictivi
cauzali continua sa opereze, specii de plante ce figureaza in Lista Rosie a Plantelor Superioare din
Romania. Trebuie mentionat faptul ca in biotopurile acestei zone umede exista specii de pasari
inscrise in Directiva nr. 79 /409 EEC din 02.04.1979 a Consiliului Europei privind conservarea speciilor
de pasari salbatice.
Balta Suhaia are urmatoarele caracteristici:
este un habitat al pasarilor de apa;
mentine baza trofica pentru populatiile de pesti si pasari din zona;
este un loc de reproducere pentru pesti si habitat pentru ornitofauna specifica zonelor
umede;
este o rezerva de repopulare cu specii vegetale si animale;
pozitia acestui ecosistem lacustru ca zona tampon intre fluviu si terenurile agricole;
este un rezervor pentru excesul de apa din perioada inundatiilor Dunarii.
Proprietari/Administratori: 90% din suprafata totala a ariei naturale protejate apartine domeniului
national public, 9% apartine persoanelor juridice, si 1% mixt.
ROSPA 0108 CONFLUENTA VEDEA DUNARE

Tip: J.
Altitudine med/max/min: 20,0/114,0/2,0
Localizare: Lunca inferioara a Dunarii, subunitatea Lunca-Pasarea, cuprinzand si zona dig-mal, fiind
amplasat in judetele Teleorman (41,1%) si Giurgiu (58,6%) - situl se afla situat la ~1.900m de Giurgiu
pe directia N-E, iar in N este limitat de DN5C si DJ506. Orasul Zimnicea se afla in partea de V a sitului
la cca. 10 km de acesta.
Suprafata: 22.874 ha (din care 9.470 ha pe raza jud. Teleorman).
Descriere generala sit: Situl ROSPA 0108 Vedea-Dunare este amplasat in bazinul inferior al raului
Vedea, facand parte din Lunca inferioara a Dunarii, subunitatea Lunca -Pasarea, cuprinzand si zona
dig-mal. Unitatea geomorfologica intalnita este cea de lunca. Din punct de vedere geologic, acest sit
apartine marii unitati structurale Platforma Moesica, iar cuvertura sedimentara este alcatuita din
depozite loessoide si depozite aluviale de varsta holocena, foarte variate ca textura, in zona albiei
minore depozitele sunt aproape exclusiv depozite aluviale,ce formeaza sirul grindurilor fluviatile.
Clasele de habitate intalnite sunt: cele de apa dulce continentala curgatoare (raul Vedea) si padurile
de lunca numite si zavoaie de salcie (Salix alba) instalate in locurile mai joase, iar cele de plop
(Populus alba) pe grindurile mai inalte, dar inundabile.
Clase de habitate: rauri, lacuri, mlastini, turbarii, culturi (teren arabil), pasuni, paduri de foioase,
habitate de paduri (paduri in tranzitie).
Situl este important pentru populatiile cuibaritoare. Situl este important in perioada de migratie pentru
specii de starci, pelicani, gaste, rate si lebede si in perioada de iernat pentru starci, gaste, rate si
lebede.
4-14

Figura 4-2

Judetul Teleorman
Aria speciala de protectie avifaunistica Vedea - Dunare
Vulnerabilitate: Pe anumite segmente se resimte interventia omului prin transformarea padurilor

naturale in plantatii de plop hibrid sau in terenuri agricole, dar totusi ritmul si ciclul vietii caracteristic
zonelor inundabile s-a pastrat in aceasta zona. Braconajul si exploatarile forestiere in exces ar putea
afecta aceste habitate, care reprezinta un spatiu vital pentru multe specii de pasari.
Desemnarea: Pe raza judetului Teleorman, situl nu are statut de protectie si in interiorul sau se afla o
propunere de SCI cu denumirea Ostrovul Gasca, ce are statut de rezervatie naturala, declarata prin
HG nr. 2151/2004. Pe raza judetului Giurgiu situl propus nu are statut de protectie, in interiorul lui se
afla Ostroavele Cama-Dinu si Pasarica care au primit avizul Academiei Romane in februarie 2006
pentru a fi incadrata in categoria rezervatie naturala, documentatia gasindu-se in acest moment la
MMGA.
Proprietari/Administratori: Proprietati private si de stat.
ROSPA 0024 CONFLUENTA OLT DUNARE
Tip: J.
Localizare: Lunca Inferioara a Dunarii, judetele Olt (29,6%) si Teleorman (70,4%) - limitata la N de
orasul Corabia si la E de Turnu Magurele la o distanta de ~2.000 m.
Suprafata: 21.285,4 ha (din care 14.984,92 ha pe raza jud. Teleorman).
4-15


Judetul Teleorman
Figura 4-3
Aria speciala de protectie avifaunistica Olt - Dunare
Descriere generala sit: Acest sector este un vestigiu al luncii naturale a Oltului inferior, putin
influentat de prezenta umana. Oltul se varsa in Dunare la km 604 intre localitatile Turnu Magurele si
Islaz pe teritoriul judetului Teleorman. La est de localitatea Islaz, luncile celor doua ape se unesc si
formeaza o suprafata mai joasa si mai intinsa. Ultimii kilometri pe care ii parcurge Oltul pana la
varsarea sa in Dunare reprezinta singura portiune ce pastreaza aspectul natural al raului, cu maluri
neconsolidate de beton, abrupte, spalate de curenti, marginite din loc in loc de plopi, salcii sau palcuri
de arini, si tot in acest sector se formeaza insule de nisip. Chiar la confluenta cu Dunarea pe malul
stang, exista zavoaie, iar pe malul drept se extind pajisti, culturi agricole si o perdea forestiera de
protectie (alcatuita din plop).
Clase de habitate: plaje de nisip, rauri, lacuri, culturi (teren arabil), pasuni, alte terenuri arabile, paduri
de foioase, alte terenuri artificiale (localitati, mine), habitate de paduri (paduri in tranzitie).
Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale mai multor specii de pasari, dar si in perioada
de migratie si pentru speciile de rate, gaste, pelicani, lebede.
Vulnerabilitate: extinderea de pajisti si culturi agricole unde a fost constatata practicarea pasunatului;
incendierea ilegala a stufarisului si in general a vegetatiei uscate; pescuitul; braconajul cinegetic;
penetrarea vegetatiei si realizarea unor carari in stuf.
Desemnarea: Suprafata aferenta judetului Teleorman din situl numit Confluenta Olt-Dunare nu are
statut legal de constituire ca arie naturala protejata printr-un act normativ. Pentru Ostrovul Mare care
4-16


Judetul Teleorman
face parte din acest sit, a fost obtinut avizul favorabil cu nr. 1677/16.02.2006 al Academiei RomaneComisia Ocrotirii Monumentelor Naturii pentru declararea acestuia ca arie de protectie speciala
avifaunistica. Prin HG 2151/2004 a fost instituit regimul de arie de protectie speciala avifaunistica
pentru lacul de acumulare Izbiceni, iar pentru lacul de acumulare Frunzaru s-a obtinut avizul favorabil
cu nr. 820/CJ/08.08.2005 al Academiei Romane Comisia Monumentelor Naturii; aceste zone fac parte
din sit.
Proprietari/Administratori: Forma de proprietate a sitului este in proportie de 65%, proprietate
privata si 35% proprietate publica.
ROSPA 0107 VALEA OLTULUI INFERIOR
Figura 4-4
Aria speciala de protectie avifaunistica Valea Oltului inferior
Tip: J.
Localizare: Albia Oltului si se suprapune peste 3 judete: Olt (63,3%), Teleorman (18,5%) si Valcea
(17,9%) - limitata la N de DN64A, la S de DN54A la ~7.500m, la E de Rosiori de Vede la ~30.000m si
la V de Dn54 (distanta maxima ~15.000m).
Suprafata: 54.075 ha (din care10.003,84 ha in judetul Teleorman).
4-17


Judetul Teleorman
Descriere generala sit: In sit sunt incluse un numar de 7 lacuri de acumulare de pe raul Olt: Rm.
Valcea, Raureni, Govora, Babeni, Ionesti, Zavideni, Dragasani. Urmare instalarii in acest bazin
hidrografic a unor conditii favorabile cuibaritului si hranei multor specii de pasari de apa s-a putut
observa de la an la an o crestere semnificativa de pasari atat ca diversitate, cat si ca numar de indivizi
in perioada de vara si de iarna.
Clase de habitate: plaje de nisip, rauri, lacuri, culturi (teren arabil), pasuni, alte terenuri arabile, paduri
de foioase, habitate de paduri (paduri in tranzitie).
Situl este important in perioadele de migratie si pentru iernat.
Vulnerabilitate: Activitatile care pot avea impact asupra populatiilor de pasari pe raza Judetului
Valcea ar putea fi: tratarea culturilor agricole cu diferite substante fitosanitare de pe terenurile agricole
invecinate sitului si in interiorul acestuia, ar putea afecta populatiile de pasari; zone care au un impact
negativ asupra mediului datorita impurificarii cu poluati a apei, solului si panzei freatice:
batalurile de depozitare deseuri chimice periculoase provenite de la S.C, Oltchim S.A.si U.S.G. S.A.
(zona Stuparei dreapta tehnic a raului Olt in apropierea cursului de apa);
deversarile de ape reziduale cu incarcare de poluanti anorganici si organici;
depozitul de cenusa al S.C. CET S.A. (stanga tehnic al Raului Olt, zona Bercioiu-Cremenari).
Desemnarea: Prin HG 2151/2004 a fost instituit regimul de arie de protectie speciala avifaunistica
pentru lacurile de acumulare Strejesti si Slatina, iar pentru lacul de acumulare Ipotesti s-a obtinut
avizul favorabil cu nr. 820/CJ/08.08.2005 al Academiei Romane Comisia Monumentelor Naturii zone
care fac parte din acest sit.
Proprietari/Administratori: Forma de proprietate pentru acest sit este in proportie de 45%
proprietate publica si 55% proprietate privata.
Ariile protejate mentionate au o stare relativ buna din punct de vedere calitativ si adapostesc
numeroase bunuri ale patrimoniului natural. Faptul ca suprafata acestora reprezinta doar 0,27% din
suprafata judetului indica faptul ca este necesara propunerea de ocrotire a noi zone. In anul 2005 nu
s-au constatat activitati sau fenomene naturale care sa afecteze integritatea ariilor natural protejate si
a monumentelor naturii ale judetului, fapt pentru care starea acestora este considerate buna. In
rezervatia naturala Padurea Troianu pasunatul a fost interzis, nu s-au produs taieri ilegale de arbori
care sa afecteze flora si fauna salbatica, daunatorii forestieri existenti sunt monitorizati in permanenta
de catre silvicultori, de asemenea nu au fost produse incendii.
Pe teritoriul judetului Teleorman se mai gasesc rezervatii naturale si monumente ale naturii, precum
cele mentionate mai jos:
Rezervatia naturala Ostrovul Gasca - comuna Nasturelu - 58 ha
Ostrovul Gasca este declarat rezervatie naturala prin HG 2151/2004, atribuit in custodie Directiei
Silvice Alexandria. Este dominat de arborete naturale de Salix alba, cu o densitate mare a stratului
arborescent, avand o acoperire de circa 76-85% si o inaltime a arborilor in medie de 15 metri. In
structura etajului intai ca specii frecvente se intalnesc Ulmus laevis si Morus alba.
In structura etajului doi, subarboretul este dominat de Cornus sanguinea si Amorpha fructicosa care
fac ca accesiblitatea in interiorul ostrovului sa fie anevoioasa, avand uneori abundenta - dominanta de
4-5 si o acoperire mare de 80-90%. Acest fapt determina ca in sinuzia ierboasa sa supravietuiasca
putine specii si acestea in general sciafile. Pe langa aceste arborete naturale s-a mai semnalat
existenta unor insemnate suprafete de plantatii cu Populus nigra aflate in plina maturitate, cu o flora
specifica, dar in curs de ruderalizare accentuata. Intreaga fauna se dezvolta in conditii optime, create
de padurea cu aspect tropical, cu numeroase liane, foarte bine fiind dezvoltata macrofauna de
vertrebrate reprezentata de Sus scropha (mistret) cu un efectiv populational bogat.
Rezervatia naturala Padurea Pojoratele - comuna Draganesti de Vede - 58 ha
Este situata pe teritoriul administrativ al comunei Draganesti Vlasca, judetul Teleorman. Tipul ariei
naturale protejate (conform categoriilor din anexa nr. 1 a OUG nr. 57/2007) - rezervatie naturala
declarata ca arie naturala protejata noua prin HG 1143/18.09.2007, obiectivul ariei naturale protejate protejarea si conservarea tipului de habitat natural - sleau normal de lunca, unde varsta arboretelui
4-18


Judetul Teleorman
natural variaza de la 46 ani pana la 121 ani, cu densitatea medie de 1,0. Se incadreaza in regiunea
biogeografica europeana continentala si ecoregiunea Romaniei campia Gavanu-Burdea; in prezent
este administrata de catre Ocolul Silvic Rosiorii de Vede din cadrul Directiei Silvice Alexandria.
Rezervatia naturala Ostrovul Mare - comuna Islaz - 140 ha
Este situata pe teritoriul administrativ al comunei Islaz, judetul Teleorman. Tipul ariei naturale protejate
(conform categoriilor din Anexa nr. 1 a OUG nr. 57/2007) - rezervatie naturala.
Obiectivul ariei naturale protejate - protejarea si conservarea coloniei speciei de cormoran mic
(Phalacrocorax pygmaeus), specie inclusa in anexa 2 a Conventiei de la Berna pentru conservarea
vietii salbatice din Europa si in anexa 3 a OUG. nr. 57/2007. Arboretele naturale aproape virgine de
Populus nigra, care s-au dezvoltat viguros, au o inaltime in prezent de circa 30 metri si o acoperire
medie de 75%. Rezervatia naturala Ostrovul Mare se incadreaza in regiunea biogeografica
europeana-continentala si ecoregiunea Romaniei - lunca inundabila a Dunarii.
Monumente ale naturii
In judetul Teleorman, pe raza localitatii Zimnicea se gasesc 10 arbori seculari declarati monumente
ale naturii printr-o hotarare a Consiliului Local Zimnicea si aflati intr-o stare de conservare buna.
Situatia acestora este prezentata mai jos:
1. Castan porcesc (Aesculus hippocastanum): - Statia CFR Zimnicea - Consiliul Local Zimnicea
- 3 exemplare (Statia CFR Zimnicea - str. Eroilor, circumferinta: 3 m; inaltime 17 m; 3,30 m; inaltime
18 m si, respectiv, 2,80 m; inaltime 17 m);
2. Stejar (Quercus robur): - Statia CFR Zimnicea - Consiliul Local Zimnicea - 3 exemplare (Statia CFR
Zimnicea - str. Eroilor, circumferinta: 4,10 m; inaltime 23 m; 2,80 m; inaltime 25 m si, respective, 3 m,
inaltime19 m);
3. Salcam japonez (Sophora japonica): - Statia CFR Zimnicea - Consiliul Local Zimnicea
- 3 exemplare (Statia CFR Zimnicea - str. Eroilor, circumferinta: 2,05 m; inaltime 21 m; 3,20 m;
inaltime 22 m si, respectiv, 2,25 m; inaltime 19 m);
4. Stejar (Quercus robur): - Curtea cantonului CFR Zimnicea - Consiliul Local Zimnicea - 1 exemplar
(curtea cantonului CFR nr. 267 Zimnicea - str.Turnu Magurele, la bariera, circumferinta: 3,20 m;
inaltime 19,5 m).
In cazul in care investitiile viitoare se vor derula in situri Natura 2000 sau in alte arii protejate se va
avea in vederea acest lucru prin realizarea evaluarii adecvate si a studiului de evaluare a impacutlui
asupra mediului pentru obtinerea acordului de mediu pentru investitiile propuse.
4.3.3
Arii naturale protejate si zonele investitiilor
In Anexa E2 sunt prezentate hartile pe care sunt figurate tipurile de investitii pentru infrastructura de
apa si canal, inclusiv statii de epurare, prevazute a fi realizate in viitor pentru un orizont de timp ce se
intinde pana in anul 2040 prin actualizarea Master Planului. In hartile prezentate este figurata si relatia
investitiilor propuse cu siturile Natura 2000 declarate pe raza judetului Teleorman (plansele TR-P-WSNAT2000 si TR-P-WW-NAT2000).
In majoritatea cazurilor nu exista interferente intre investitiile propuse prin prezentul Master Plan si
limitele ariilor protejate din reteaua Natura 2000. Insa exista si cazuri in care investitiile propuse se
afla la limita ariilor protejate sau chiar pot intra in siturile respective, asa cum se observa foarte clar din
hartile amintite mai sus (a se vedea ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior, ROSPA 0024 Confluenta OltDunare, ROSPA 108 Confluenta Vedea Dunare, ROSCI 0179 Padurea Troianu, atat pentru
investitiile in infrastructura de apa, cat si pentru cele de canalizare, incluzand si statii de epurare
pentru aglomerari mici si foarte mici).
In cazul in care aceste investitii vor fi proiectate si executate va trebui ca beneficiarul final, S.C. APA
SERV S.A., prin Departamentul de Mediu si prin Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP), sa aiba
in vedere ca dupa elaborarea Studiilor de Fezabilitate sa se realizeze documentatiile necesare pentru
obtinerea Acordurilor de mediu pentru realizarea investitiilor in conformitate cu legislatia de mediu si
cu cea referitoare la protejarea siturilor Natura 2000 si a altor zone protejate. Pentru aceasta este
4-19


Judetul Teleorman
absolut neceasar ca S.C. APA SERV S.A. sa solicite aceasta in mod expres prin caietele de sarcini
pentru investitiile aflate la limita siturilor Natura 2000 sau in interiorul acestora.
S.C. APA SERV S.A. va introduce un minimum de cerinte pentru elaboratorul studiilor de fezabilitate,
referitoare la obtinerea Acordurilor de mediu in stricta concordanta cu legislatia de protectie a
mediului, de conservare a habitatelor si a speciilor din flora si fauna existente in siturile respective.
Dintre acestea amintim doar cateva, fara ca acestea sa fie limitative pentru elaboratorul studiilor de
impact. Elaboratorul studiilor de impact vor avea in vedere:
Inventarierea habitatelor din perimetrul lucrarilor propuse prin proiect amplasate in interiorul si
in imediata vecinatate a sitului;
Realizarea unei analize a potentialelor impacturi negative ale proiectului asupra obiectivelor
de protectie si conservare pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate peste care
se suprapune amplasamentul proiectului, tinandu-se cont de potentiala degradare a
habitatelor/comunitatilor de plante si de potentialele disturbari asupra speciilor din flora si
fauna locala.
Impunerea unui set de masuri de diminuare a impactului asupra speciilor/habitatelor in
perioada de constructie si, respectiv, pe toata durata perioadei de operare.
Se va proceda la elaborarea studiilor de impact aferente si a evaluarilor adecvate pentru protectia

siturilor Natura 2000 de catre firme de experti atestate de Ministerul Mediului pe domeniile de interes,
evident in concordanta cu legislatia in vigoare la data respectiva.
Dupa obtinerea Acordurilor de mediu de la APM/ARPM, pe baza evaluarilor adecvate pentru situri
Natura 2000, beneficiarul final al investitiilor, S.C. APA SERV S.A. prin Compartimentul UIP si in
stransa colaborare cu Departamentul de Mediu va veghea la introducerea in Caietul de sarcini lansat
pentru licitarea proiectarii si/sau executarii lucrarilor (in functie de tipul de FIDIC - galben sau rosu) a
tuturor conditiilor impuse prin Acordul de mediu de catre APM/ARPM.
S.C. APA SERV S.A., in calitate de beneficiar final al investitiilor va avea obligatia de a veghea
impreuna cu supervizorul lucrarilor la aplicarea tuturor conditiilor impuse de APM/ARPM
constructorului pentru protectia siturilor Natura 2000 si a altor arii protejate, a speciilor de flora si fauna
existente si a habitatelor pentru care au fost declarate siturile respective.
In plus de aceasta, pe toata perioada de operare a investitiilor, S.C. APA SERV S.A. va trebui de
asemenea sa vegheze la protejarea siturilor respective, aplicand cerintele impuse de autoritatea de
reglementare APM/ARPM.
In vederea indeplinirii acestor obiective, UIP impreuna cu Departamentul de Mediu vor trebui sa aiba
in vedere elaborarea unor programe de instruire a salariatilor ce opereaza obiectivele respective,
astfel incat acestia sa devina constienti de responsabilitatile pe care le au in conformitate cu conditiile
de operare impuse de autoritatea de reglementare si sa respecte cu strictete conditiile impuse in
vederea protejarii habitatelor si a speciilor din flora si fauna pentru care au fost declarate siturile
respective.
Atat in cazul investitiilor in infrastructura de apa, cat si a celor in infrastructura de canalizare, incluzand
statii de epurare, S.C. APA SERV S.A. va trebui sa elaboreze proceduri clare de interventie rapida in
cazul unor accidente neprevazute, cum ar fi scapari de clor (in atmosfera sau in apa), poluari
accidentale prin deversari involuntare sau intentionate de compusi toxici de la agentii economici sau
de la beneficiarii domestici ai retelelor de canalizare.
Pentru prevenirea unor astfel de situatii, S.C. APA SERV S.A. va trebui sa aplice in mod serios
procedurile de monitorizare a descarcarilor de ape uzate de la agentii economici potentiali poluatori.
In zona limitrofa a ariilor protejate se gasesc in general localitati/aglomerari mici, de tip rural, care se
presupune ca nu vor avea incidente legate de deversari de substante toxice. Totusi, S.C. APA SERV
S.A. prin Compartimentul de Monitorizare a Descarcarilor de Ape Uzate (C-DAU), va trebui sa fie
vigilant si sa nu neglijeze faptul ca in localitatile rurale se pot intampla incidente neplacute datorate nu
numai agentilor economici, dar si persoanelor private care ar putea spala, de exemplu, recipientii sau
ambalajele in care au tinut pesticide, ierbicide, etc., deversand apele reziduale in canalizarea
4-20


Judetul Teleorman
localitatii. Urmarile pot fi nefaste si pierderile extreme de mari in cazul ariilor protejate. De aceea S.C.
APA SERV S.A. va trebui sa prevada periodic, impreuna cu Directia de Ape, APM si Garda de Mediu,
programe de constientizare si instruire a populatiei rurale conectate la infrastructura de apa-canal.
Asadar, se recomanda, ca la punerea in exploatare a fiecarui sistem integrat apa/apa uzata, sa se
acorde atentie si factorului educational al populatiei, prin programe educativ-informative care sa
sustina efectele pozitive ale investitie si sa protejeze siturile Natura 2000. Se va acorda atentie
respectarii normelor legale privitor la zonele de protectie sanitara aferente captarilor, tratarii si
distributiei apei potabile.
4.4
OBIECTIVE JUDETENE IN DOMENIUL APEI /APEI UZATE
Pana in prezent, judetul Teleorman nu a formulat propriile sale tinte regionale cu privire la
infrastructura de apa si canalizare, ci le-a adoptat pe cele nationale.
Programul Operational Sectorial indica atingerea unui procent de conectare de 60% pana in 2015, in
timp ce Tratatul de Aderare are in vedere o rata mai mare de conectare, de 80% pentru canalizare si
de 77% pentru epurarea apelor uzate, pana in 2015. Se subintelege ca aplicand aceste procente in
mod egal tuturor judetelor se va obtine o directionare a investitiilor catre zona rurala (vezi Capitolul 6:
Strategia judetului, pentru detalii suplimentare).
In cazul judetului Teleorman se recomanda a se urmari indeplinirea obiectivelor prevazute de POS
pana in 2018.
Ratele de conectare curente sunt foarte scazute: 47% in sectorul alimentare cu apa si 21% in cel al
canalizarii; de aceea vor fi necesare investitii majore pentru dublarea ratei de conectare intr-un timp
relativ scurt. Cresterea dramatica a ratei de conectare va reprezenta un efort major atat pentru
consumatori cat si pentru OR.
Un instrument special pentru strategia judetului il reprezinta realizarea modelului judetului. Din acest
punct de vedere, se observa ca judetul Teleorman este predominant rural, cu o pondere importanta a
satelor de dimensiune medie si mici, asa cum reiese si din tabelul de mai jos:
Tabelul 4-3
Accesul populatiei la serviciul de alimentare cu apa/canalizare urban si rural
Dimenisunea
comunitatii
0 1.000 cap
1.000 2.000 cap
2.000 3.000 cap
3.000 4.000 cap
4.000 5.000 cap
5.000 7.500 cap
7.500 10.000 cap
10.000 20.000 cap
20.000 50.000 cap
> 50.000 cap
Procent din
populatia
judetului
17%
24%
10%
6%
4%
3%
2%
7%
27%
0%
Conectati la
sistemul de
alimentare cu
apa
4%
9%
4%
3%
2%
1%
2%
4%
19%
0%
Conectati la
sistemul de
canalizare
0%
1%
0%
1%
0%
0%
0%
2%
18%
0%
Tabelul evidentiaza faptul ca majoritatea populatiei este concentrata in localitati de tip sat cu 1.000
2.000 locuitori. Ratele de conectare sunt relativ bune pentru comunele mai mari (cele cu 2.000 - 7.500
locuitori si pentru cele cu mai mult de 10.000 locuitori). Sub aceasta limita, alimentarea cu apa se
limiteaza la o minoritate a populatiei. Reteaua de canalizare este accesibila unui numar nesemnificativ
de locuitori.
In zone rurale sunt la momentul de fata in faza de executie:
4-21


Judetul Teleorman
14 proiecte de alimentare cu apa. Numarul locuitorilor conectati la alimentare cu apa dupa

implementarea acestor proiecte ar creste cu aprox. 35.500 locuitori. Executia celor 4 proiecte
pentru aprox. 11.900 locuitori a fost oprita datorita lipsei de fonduri;
16 proiecte de alimentare cu apa sunt in faza de aprobare a sursei de finantare;
5 proiecte de canalizare. Numarul locuitorilor conectate la un sistem centralizat de canalizare

ar creste cu aprox. 13.600 locuitori.
Completarea lipsurilor va necesita investitii masive in sectorul de alimentare cu apa, si, daca
densitatea populatiei este suficient de mare, si in sectorul canalizare.
Obiective tehnice
Tabelul de mai jos prezinta o lista a indicatorilor definiti de POS Mediu:
Tabelul 4-4
Lista indicatori
Indicator
Unitate
de
masura
Referinta
An de
referinta
5 sisteme de alimentare cu apa intr-un

sistem de management regional, populatia
conectata 91.884 locuitori (23% din
populatia judetului)
Numar
2010
O rata de conectare de 100 %
92 comune, 40 cu facilitati de alimentare

cu apa (populatia conectata 103.842
locuitori)
Numar
40
2010
92 comune cu sisteme de
alimentare cu apa
Numar
2010
Epurare avanzata pentru o

populatie echivalenta de ~
152.000 P.E.
Populatie conectata la servicii simple de

alimentare cu apa in sistem regional
47%
2010
53%, populatie suplimentara cu

sisteme de alimentare cu apa
din proiect FC si alte masuri
Apa uzata epurata (din totalul de volum

apa uzata)
~ 21%
2010
~ 100%
2010
Extinderea regionalizarii
serviciilor de alimentare cu apa
si canalizare in judet cu APA
SERV ca OR
Obiectiv
(2018)
Rezultat
Statii de epurare noi/reabilitate

> 10.000 P.E.
Rezultat
Alti indicatori relevanti (numarul

companiilor regionale)
Obiective viitoare
Judetul beneficiaza, in prezent, de un numar de proiecte in domeniul alimentarii cu apa. Obligatiile
referitoare la exploatare au fost la inceput in sarcina municipalitatilor, dar dupa aparitia primelor
probleme, obligatiile au fost preluate la nivel judetean. Acest lucru poate fi privit ca unul dintre
obiectivele transferului de responsabilitate al exploatarii viitoare catre operatorul regional. Aceasta
institutie se presupune ca va combina capacitatea tehnica cu cea institutionala, pentru a opera eficient
activele si a mentine un nivel adecvat al serviciului livrat populatiei rurale.
4.4.1
Obiective judetene specifice in sectorul de alimentare cu apa
Obiectivele specifice cu privire la alimentarea cu apa urmeaza obiectivele nationale formulate in POS
Mediu si in Tratatul de Aderare, in scopul conformarii la UE DWD.
4-22


Judetul Teleorman
Obiectivele principale sunt descrise in capitolul 4.2 si nu vor fi repetate aici. Aceste obiective principale
vor fi detaliate pana la nivel judetean si, mai departe, pana la nivelul diferitelor localitati, functie de
dimensiunea lor si de cerinte.
Tintele specifice pentru judetul Teleorman sunt urmatoarele:
Gruparea comunelor in sisteme pentru obtinerea celei mai economice scheme de

alimentare cu apa, tinand cont de sistemele de alimentare cu apa implementate recent in zona
rurala;
Nota: Mici centre de alimentare cu apa individuale au fost implementate recent in judetul
Teleorman. Pentru a crea o unitate mai mare, aceste sisteme trebuie integrate in Strategia
judetului (vezi capitolele 5 si 6) in vederea unei integrari in viitorul OR.
Imbunatatirea nivelului de tratare la parametrii ceruti, in concordanta cu calitatea apei

brute existente si atingerea unui sistem de tratare eficient;
Reducerea pierderilor de apa;
Cresterea gradului de contorizare a apei;
Implementarea unor proceduri durabile in privinta sanatatii si sigurantei publice.
4.4.2
Obiective judetene specifice in sectorul apa uzata
Planul de Implementare a Directivei Consiliului 91/271/EEC (UWWTD) referitoare la colectarea,

tratarea si evacuarea apelor uzate orasenesti, amendata de Directiva 98/15/EC contine pentru fiecare
judet o lista a aglomerarilor si termenele pana la care acestea trebuie sa se conformeze (Anexa 3 din
Planul de Implementare in sectorul apa uzata).
Pentru judetul Teleorman, acesta contine o lista cu 45 de aglomerari/grup de aglomerari, cu populatie
peste 2.000 locuitori, precum si termene clare pentru conformarea la legislatia europeana si nationala
in sectorul apei uzate. Lista relevanta pentru judetul Teleorman este prezentata in Anexa A1 - 4 a
acestui raport.
Exista aglomerari care au termene de conformare diferite pentru sistemul de colectare ape uzate si
pentru sistemul de epurare (termenul de conformare pentru primul sistem este anterior celui de-al
doilea). S-a agreat ca in aceste cazuri, termenul cel mai scurt va fi cel relevant. Altfel s-ar putea crea o
sursa punctuala de poluare prin reabilitarea retelei de canalizare, fara a se realiza si epurarea.
Pe baza acestor consideratii, Anexa A1 - 3 a Planului de Implementare in sectorul apa uzata poate fi
rezumata astfel:
4-23

Tabelul 4-5

Judetul Teleorman
Sumarul Anexei 3 a ,,Planului de Implementare in sectorul de apa uzata
Nr
Aglomerarea
An
Nr.
Aglomerarea
An
Nr.
Aglomerarea
An
Nr.
Aglomerarea
An
Alexandria
2010
21
Bragadiru
2015
41
Pietrosani
2017
61
Silistea-Gumesti
2018
Turnu Magurele
2010
22
Slobozia
Mandra
2015
42
Troianul
2017
62
Lisa
2018
Rosiorii de Vede
2013
23
Buzescu
2015
43
Cringeni
2017
63
Bogdana
2018
Zimnicea
2013
24
Tataratii de Jos
2015
44
Salcia
2017
64
Smirdoasa
2018
Videle
2013
25
Silistea
2015
45
Poeni
2017
65
Calmatuiu de Sus
2018
Peretu
2013
26
Mirzanesti
2015
46
Tataresti de
Sus
2017
66
Cosmesti
2018
Orbeasca
2013
27
Scrioastea
2015
47
Cervenia
2017
67
Frumoasa
2018
Plosca
2015
28
Blejesti
2015
48
TrivaleaMosteni
2017
68
Calmatuiu
2018
Botoroaga
2015
29
Virtoape
2015
49
Lita
2017
69
Radoiesti
2018
10
Lunca
2015
30
Calinesti
2015
50
Mereni
2017
70
Balaci
2018
11
Babaita
2015
31
Furculesti
2015
51
Galateni
2017
71
Talpa
2018
12
Islaz
2015
32
Piatra
2015
52
Vedea
2018
72
Viisoara
2018
13
Mavrodin
2015
33
Segarcea Vale
2017
53
Vitanesti
2018
73
Stejaru
2018
14
Tiganesti
2015
34
Contesti
2017
54
Gratia
2018
74
Draganesti de Vede 2018
15
Dobrotesti
2015
35
Nanov
2017
55
Magura
2018
75
Traian
2018
16
Draganesti Vlasca
2015
36
Storobaneasa
2017
56
Brinceni
2018
76
Scurtu Mare
2018
17
Plopii-Slavitesti
2015
37
Dracseni
2017
57
Izvoarele
2018
77
Bujoru
2018
18
Suhaia
2015
38
Ciolanesti
2017
58
Seaca
2018
19
Maldaeni
2015
39
Cringu
2017
59
Nasturelu
2018
20
Poroschia
2015
40
Olteni
2017
60
Putineiu
2018
Rezumand din nou tabelul, functie de numarul aglomerarilor care trebuie sa se conformeze la
legislatia europeana si nationala in sectorul apa uzata in diferiti ani, se obtine tabelul de mai jos:
Tabelul 4-6
Sumarul Anexei 3 a ,,Planului de Implementare in sectorul de apa uzata
Termen limita pentru indeplinirea normelor

in sectorul apa uzata
Numarul aglomerarilor care trebuie sa se conformeze
normelor din sectorul apa uzata in anul respectiv
2010
2013
2015
2017
2018
25
19
26
Asa cum s-a descris in capitolul 3, Consultantul a realizat o analiza a aglomerarilor definite anterior in
Anexa A1 - 3 a Planului de Implementare in sectorul de apa uzata. Anexa A1 - 3 revizuita este
atasata acestui raport ca Anexa A1 4.
4.4.3
Strategia privind managementul namolurilor
Procesul de epurare este legat, mai mult sau mai putin, de metoda de epurare, de o productie
continua de namol. Implementarea sustinuta a investitiilor in sistemul de tratare a apei uzate, in
corelatie cu angajamentele pe care Romania si le-a asumat in acest sector, vor duce, fara indoiala, la
o crestere acuta a volumului de namol care trebuie gospodarit si evacuat.
Namolul trebuie refolosit/depozitat corespunzator, in conformitate cu reglementarile relevante in
domeniu. In caz contrar implementarea investitiilor in sistemul de tratare a apei uzate va fi oprita. Pe
langa obiectivele generale definite in POS Mediu Axa Prioritara 1 Extinderea si modernizarea
sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, exista un document specific pregatit in cadrul
4-24


Judetul Teleorman
proiectului de AT care se refera la gospodarirea namolului: ,,Strategia privind managementul

namolurilor si altor reziduri din epurarea apelor uzate.
O strategie nu reprezinta un plan sau o procedura. O strategie este un set de activitati de planificare si
analiza si de proceduri decizionale folosite pentru atingerea obiectivelor stabilite privind evacuarea
namolului.
Scopurile sau obiectivele evacuarii namolului in Judetul Teleorman, sunt urmatoarele:
-
aplicabilitate;
flexibilitate;
siguranta evacuarii;
securitatea mediului inconjurator;
suportabilitatea.
Strategia poate fi impartita in activitati pe termen scurt, mediu si lung si pentru fiecare orizont de
timp exista rute de evacuare diferite ce pot fi implementate conform statutului activitatilor strategiei.
Asa cum se afirma si mai sus, exista mai multe rute posibile de evacuare la nivelul judetului.
,,Strategia privind managementul namolurilor si a altor reziduuri din epurarea apelor uzate are
la baza Strategia existenta elaborata de consortiul CES/GFA/UTCB si a fost analizata si revizuita in
forma finala, in lumina activitatilor inscrise in Termenii de Referinta ai proiectului de Asistenta Tehnica
pentru managementul proiectului intitulat Reabilitarea si extinderea sistemului de alimentare cu
apa si canalizare in judetul Teleorman.
Au fost identificate doua optiuni de management al namolurilor generate in judet pe perioada 20102026 si o combinatie a acestor optiuni.
Acestea sunt:
I.
Scenariul I - Reutilizarea completa a namolurilor in agricultura;
II. Scenariul II - Depozitarea completa a namolului in depozitul Mavrodin;

III. Scenariul III - Combinatii intre reutilizarea in agricultura si depozitare la
Depozitul Mavrodin.
La aceste optiuni alese initial, consultantul actual a analizat si prezentat si alte optiuni pentru un
orizont de timp scurt si mediu, cat si o optiune de abordare interjudeteana pe termen lung si eventual
mediu (in cazul in care se va lua o astfel de decizie mai rapid), astfel:
o Depozitarea pe terenuri degradate si depozitarea ca material de umplutura;
o Reutilizarea/depozitarea pe terenuri degradate si depozitarea ca material de
umplutura;
o Depozitarea completa la depozitul de deseuri periculoase VIVANI de la Slobozia;
o Deshidratarea avansata a namolului si depozitarea completa la depozitul de
deseuri periculoase VIVANI de la Slobozia co-incinerarea namolului in fabrica de
ciment La Farge Medgidia;
o Abordarea zonala/inter-judeteana/inter-operatori judeteni de apa si gestiune
deseuri a managementului namolurilor/deseurilor utilizand si potentialul navigabil
oferit de Dunare.
Optiune de evacuare pe termen scurt:
Depozitarea completa a namolului la un deposit conform de deseuri (Mavrodin);
Depozitarea la depozitul de deseuri periculoase VIVANI de la Slobozia (namol

deshidratat natural pe paturile de uscare in perioada de vara si/sau deshidratat avansat cu
echipamente specifice), cand cel putin 1 parametru nu corespunde cerintelor de calitate
pentru agricultura conform OM 344/2002;
4-25


Judetul Teleorman
Depozitare temporara pe paturile de uscare existente.
Optiune de evacuare pe termen mediu:
Reutilizarea completa a namolurilor in agricultura/silvicultura/terenuri degradate (doar

daca toti parametrii de calitate corespund in intregime cerintelor OM 344/2004);
Depozitarea completa a namolului la un depozit conform de deseuri;
Combinatii intre reutilizarea in agricultura (doar daca toti parametrii de calitate

corespund in intregime cerintelor OM 344/2004) si depozitarea la depozit conform de deseuri;
Depozitarea completa la depozitul de deseuri periculoase VIVANI de la Slobozia

(namol deshidratat natural pe paturile de uscare in perioada de vara si/sau deshidratat
avansat cu echipamente specifice), cand cel putin 1 parametru nu corespunde cerintelor de
calitate pentru agricultura conform OM 344/2002.
Optiune de evacuare pe termen lung:
Co-incinerarea namolului la fabrica de ciment Lafarge de la Medgidia;
Abordarea zonala/inter-judeteana/inter-operatori judeteni de apa si gestiune deseuri a

managementului namolurilor/deseurilor utilizand si potentialul navigabil oferit de Dunare.
In acest moment nu este inca posibil sa se afirme care dintre optiunile de evacuare pe termen lung
indeplineste cel mai bine obiectivele stabilite de catre COR, Consiliul Local, Consiliul Judetean,
Ministerul Mediului si Uniunea Europeana.
Acest lucru va fi posibil numai dupa cativa ani de operare a facilitatilor ce urmeaza sa fie construite cu
finantare din Fondul de Coeziune, dupa implementarea modificarilor necesare recomandate la nivelul
reglementarilor legislative si administrative cu privire la managementul apelor uzate si namolului in
Romania, precum si dupa investigatii si negocieri intense ulterioare.
Figurile din schemele de mai jos prezinta fluxul activitatilor si deciziilor strategiei propuse.
Diagramele fluxului procesului indica relatia dintre sarcinile aferente strategiei.
Schemele sunt realizate astfel incat sa cuprinda activitatile pe termen scurt, mediu si lung.
Sarcinile necesare in vederea implementarii activitatilor indicate in scheme sunt urmatoarele:
4-26

Figura 4-5

Judetul Teleorman
Strategia privind managementul namolurilor: Fluxul activitatilor si deciziilor pe termen

scurt
4-27

Figura 4-6

Judetul Teleorman
Strategia privind managementul namolurilor: Fluxul activitatilor si deciziilor pe termen

mediu
4-28

Figura 4-7

Judetul Teleorman
Strategia privind managementul namolurilor: Fluxul activitatilor si deciziilor pe termen lung
4-29

4.5

Judetul Teleorman
CONCLUZII
Din cele prezentate anterior se desprind o serie de consecinte, care vor avea un impact imediat
asupra componentelor identificate in capitolele urmatoare ale raportului, deoarece este influentata
succesiunea in care anumite lucrari de investitii trebuie implementate pentru a reduce riscul de a
investi ineficient sau de a obtine costuri de exploatare excesive.
Este evident ca masurile prioritare se refera la tratarea apei, in scopul imbunatatirii calitatii tratarii apei.
Reabilitarea este necesara acolo unde se justifica, dar in multe cazuri, trebuie avute in vedere
modificari semnificative, in legatura cu procesul curent de tratare a apei. Productia de apa, pe de alta
parte, este deosebit de ridicata, in special din doua motive:
1) Nivelele consumului specific casnic si non-casnic ridicate;
2) Pierderi de apa mari.
Ambele componente ale balantei de apa se asteapta sa scada in viitor.
Foarte probabil consumul de apa va descreste, deoarece managementul cererii se va concentra pe
masuri de imbunatatire a contorizarii si promovarea de tarife acoperitoare. Pe de alta parte, pierderile
din retea trebuie diminuate, pentru reducerea costurilor de exploatare. Ambele efecte trebuie initiate
imediat, deoarece reducerea estimata se va obtine in decursul a cativa ani, si va trebui sa atinga un
nivel acceptabil inainte de 2015, data cand standardele privind tratarea trebuie sa fie atinse.
Si abordarea problematicii referitoare la sectorul colectarii si tratarii apei uzate este guvernata de
termenele limita pana la care standardele referitoare la efluenti trebuie sa fie indeplinite. Functie de
numarul si tipul racordurilor, standardele unei epurari imbunatatite vor fi realizate relativ tarziu. Timpul
avut la dispozitie pana la momentul conformarii trebuie folosit eficient pentru reducerea infiltratiilor.
Acest lucru este absolut necesar deoarece concentratia apei uzate colectate este atat de scazuta
incat o epurare eficienta devine foarte greu de realizat. In consecinta, timpul avut la dispozitie de
Operatorul regional pentru indeplinirea standardelor privind efluentul trebuie utilizat pentru:
1. reducerea eficienta a infiltratiilor;
2. dezvoltarea expertizei necesare unei exploatari adecvate a statiilor de epurare;
3. eliminarea oricarui risc de contaminare de la clientii non-rezidentiali.
Namolul provenit din statiile de epurare trebuie sa fie gestionat in conditii de siguranta pentru mediu si
pentru sanatatea populatiei. Pentru aceasta se impune monitorizarea permanenta a apelor uzate
industrial si a loturilor de namol deshidrat. In cazul in care unul sau mai multi parametrii de control al
calitatii namolului nu corespund limitelor admise prin OM 344/2004 namolul va fi declarat deseu
periculos si gestionat ca atare, utilizand pentru eliminare un depozit de deseuri periculoase (exemplu
Vivani-Slobozia).
Urmatoarele capitole (5 si 6) explica optiunile posibile cu privire la constituirea aglomerarilor si
prezinta sugestii pentru cea mai potrivita solutie de implementare a masurilor de investitii.
4-30

MP TR Final Capitolul 4

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MP TR Final Capitolul 4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului:

Reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare

MASTER PLAN ACTUALIZAT

Master Plan Versiune finala

Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului:

MASTER PLAN ACTUALIZAT

OBIECTIVE NATIONALE SI REGIONALE .................................................................4-3

4.1 CUPRINS .....................................................................................................................4-3

Master Plan Versiune finala

Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului:

MASTER PLAN ACTUALIZAT

OBIECTIVE NATIONALE SI REGIONALE

69% pana la 31 Decembrie 2013;

80% pana la 31 Decembrie 2015;

extindere statii de epurare la urmatoarele grade de acoperire:

61% pana la 31 Decembrie 2013;

77% pana la 31 Decembrie 2015;

Pentru a evita suprasolicitarea capacitatilor implicate in ciclul proiectului (finantare, administrare si

consideratii privind imbunatatirea nivelului serviciilor;

criterii de eficienta a costurilor;

Master Plan Actualizat Versiune finala

Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului:

MASTER PLAN ACTUALIZAT

Ambele componente ale balantei de apa se asteapta sa scada in viitor.

Respectarea prevederilor standardelor EU UWWTD pentru efluentul de apa uzata descarcat;

Reducerea riscului de inundatii prin inlocuirea componentelor de canalizare cu defecte

Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului:

MASTER PLAN ACTUALIZAT

OBIECTIVE NATIONALE IN SECTORUL APA POTABILA / APA UZATA

Asigurarea calitatii corespunzatoare a apei potabile in toate aglomerarile urbane;

Imbunatatirea calitatii cursurilor de apa;

Imbunatatirea gradului de gospodarire a namolurilor provenite de la Statiile de Epurare a

Master Plan Actualizat Versiune finala

Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului:

MASTER PLAN ACTUALIZAT

Siguranta publica si a operatorului;

Existenta serviciilor de alimentare cu apa presupune:

Alinierea la cerintele directivei EU DWD si a standardelor nationale referitoare la

Reducerea pierderilor de apa din sistem si implicit micsorarea costurilor de intretinere si

Asigurarea sectorizarii retelei de distributie pentru facilitarea interventiilor in cazul

Obiective privind calitatea apei destinate consumului uman, in conformitate cu tratatul de

Cerinte privind calitatea apei

Respectarea Directivei UE UWWTD in ceea ce priveste evacuarea apelor uzate

Master Plan Actualizat Versiune finala

Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului:

MASTER PLAN ACTUALIZAT

Reducerea riscului de inundabilitate prin inlocuirea structurilor degradate si a conductelor

In concordanta cu protocolul de aderare, cerintele Directivei UE UWWTD vor trebui implementate in

Cerinte pentru colectarea si epurarea apelor uzate

Programul derogarilor pentru Implementarea Directivei UE nr 91/271/EEC in Romania

> 2.000 cu cerinte

< 2.000 ,,tratament

Cerinte jos mentionate trebuie atinse mai devreme

A: procentul P.E. conectati la sistemul de canalizare conform cerintelor Directivei 91/271/EEC

Acesta este un proces continuu cu scopul de a asigura tuturor oraselor/comunelor posibilitatea de a

Accesa fonduri internationale destinate orasele mici si mijlocii in scopul reabilitarii si

Promova autofinantarea serviciilor publice regionale prin introducerea principiilor de

Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului:

MASTER PLAN ACTUALIZAT

Operatorul regional pentru alimentare cu apa si canalzare SC APA SERV SA;

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Teleormanul;

Consiliul Judetean Teleorman.

REFERIRE LA ALTE PLANURI SI STRATEGII NATIONALE SI REGIONALE RELEVANTE

Arii naturale protejate