ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

LUCRARE APLICATIVĂ PRIVIND

CREŞTEREA EFICIENŢEI SERVICIILOR
PRIN REABILITARE ŞI MODERNIZARE

MANAGEMENTUL SERVICIILOR

BUCUREȘTI 2014
1Nr. Specificatie Valoare
Crt. (Euro)

1 Cost pentru eliminarea sursei de apa Podei 14723

2 Cost pentru modernizarea retelei de apa potabila a Municipiului 1017744 Moreni

3 Cost pentru inlocuirea pompelor uzate in statia de epurare Moreni 3793

4 Cost pentru contorizarea apei potabile la blocurile de locuinte 41403
5 Cost pentru contorizarea apei potabile la consumatorii casnici 98994
6 Costuri pentru demontare, remontare si management 164628
7 Costuri pentru proiectare si inginerie 35590
8 Costul altor lucrari din perioada de proiectare 1709
9 Costul altor lucrari din perioada de realizare a investitiei 65579
10 Cheltuieli anuale de exploatare in primul an de realizare a investitiei 19875

11 Cheltuieli anuale de exploatare in cel de-al doilea an de realizare a 14685

investitiei

12 Cheltuieli anuale de exploatare in perioada de functionare dupa 30544

modernizare

13 Venituri anuale in primul an de realizare a investitiei 125700

14 Venituri anuale in cel de-al doilea an de realizare a investitiei 122817
15 Venituri anuale in perioada de functionare dupa modernizare 251133
 1. CONCEPTE FUNDAMENTALE UTILIZATE ÎN
MANAGEMENTUL SERVICIILOR COMUNITARE
DE UTILITĂŢI PUBLICE

1.1 Serviciile publice de interes general

Serviciile publice de interes general fac parte din ansamblul valorilor recunoscute de toate
ţările membre ale Uniunii Europene şi constituie un element esenţial al modelului european de
societate. Ele joacă un rol important pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor,
pentru lupta împotriva excluderii şi izolării sociale, precum şi pentru producerea altor bunuri şi
servicii.
Din punctul de vedere al modului în care serviciile de interes general sunt reglementate de
dispoziţiile comunitare, putem deosebi:
- servicii de interes economic general (telecomunicaţii, energie electrică, gaz,
transport şi servicii poştale, serviciile din domeniul gestionării deşeurilor,
aprovizionării cu apă sau tratarea apelor reziduale);
- servicii de interes general fără caracter economic (poliţia, justiţia şi
sistemele obligatorii de securitate social).

1.2 Serviciile comunitare de utilităţi publice din România

Raportate la situaţia din alte ţări membre ale Uniunii Europene, serviciile de
utilităţi publice din România marchează o rămânere în urmă deosebit de accentuată:

- sistemele cu care se operează au o pronunţată uzură fizică şi morală, ceea ce conduce la

randamente scăzute, consumuri mari, pierderi nejustificate şi poluare accentuată a mediului;

- calitatea serviciilor este sub nivelul standardelor europene şi acestea nu sunt

oferite majorităţii consumatorilor la preţuri accesibile şi în mod nediscriminatoriu;
- cadrul legislativ este permisiv şi favorabil relansării ramurii, dar necesită completări şi
modificări pentru acele sectoare unde legislaţia este încă discriminatorie şi contradictorie;

- starea economică a operatorilor, în mod deosebit a celor din domeniul

serviciilor de încălzire urbană este aproape de falimentul financiar;
- sursele proprii, ca şi cele ale bugetelor locale şi ale bugetului central
nu pot asigura modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii.

1.3 Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare-componentă a serviciilor de utilităţi

publice

1.3.1 Definiţia şi sfera de acţiune a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare

Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare este definit ca fiind totalitatea activităţilor
de utilitate publică şi de interes economic şi social general efectuate în scopul captării, tratării,
transportului, înmagazinării şi distribuirii apei potabile sau industriale tuturor utilizatorilor de pe
teritoriul unei localităţi, respectiv pentru colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea apelor
uzate, a apelor meteorice şi a apelor de suprafaţă provenite din intravilanul acesteia.

Evoluţia actuală a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare poate fi caracterizată

astfel:
- sectorul trece printr-o perioadă de schimbări majore în întreaga Europă;
- deschiderea pieţei serviciilor şi globalizarea sunt două provocări de mare actualitate, la
care fiecare ţară membră a Uniunii Europene trebuie să dea un răspuns pertinent;
- conştientizarea tot mai accentuată a dimensiunii sociale a serviciului public de alimentare cu
apă şi de canalizare şi a impactului pe care acesta îl are asupra coeziunii sociale;

- în ţările unde a fost deschisă piaţa şi s-a trecut la privatizarea serviciului public de alimentare
cu apă şi de canalizare a fost necesară înfiinţarea unor autorităţi de reglementare;

- serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie organizat regional.

Dimensiunea economico-socială a serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare şi rolul acestuia în menţinerea coeziunii sociale reclamă şi justifică
adoptarea şi implementarea unui set de măsuri având ca obiective dezvoltarea
durabilă, atingerea standardelor Uniunii Europene şi eliminarea disparităţilor
economico-sociale dintre celelalte statele membre ale acesteia şi România.
 1.3.2 Stadiul actual al prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în România

Pentru a se conforma directivelor europene privind calitatea apei potabile

şi epurarea apelor uzate, ţara noastră este în plin proces de construcţie şi
adaptare a sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.
România este considerabil în urmă în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor de tratare a

apei potabile şi de colectare şi epurare a celei uzate. Calitatea cursurilor de apă depinde în
mare măsură de capacităţile şi calitatea epurării apei uzate rezultate din activităţile umane.
Apele de suprafaţă sunt utilizate ca surse de apă potabilă şi de aceea, calitatea apei potabile
depinde, în linii mari, de calitatea sursei şi a tratării corespunzătoare a acesteia.

Exigenţele manifestate în prezent la nivelul parametrilor de calitate ai

apei pe fluxurile tehnologice impun reconsiderarea modului de abordare a
activităţii de laborator în cadrul sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi
canalizare, fiind necesară adoptarea următoarelor măsuri:
- dotarea laboratoarelor la nivelul exigenţelor actuale;
- instruirea personalului pe nivele de competenţe;
- certificarea şi acreditarea laboratoarelor;
- introducerea sistemului de asigurare şi control al calităţii;
- implementarea la nivel naţional a unui sistem cu o structură de monitorizare
şi intercalibrare a laboratoarelor de proces.
Prin măsuri legislative şi economice, statul sprijină dezvoltarea cantitativă şi calitativă a

serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi a infrastructurii tehnico-edilitare a

localităţilor afectată acestora, astfel încât aceste servicii să îndeplinească următoarele condiţii de

funcţionare: continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ, adaptabilitate la cerinţele

utilizatorilor, acces nediscriminatoriu la serviciu, respectarea reglementărilor specifice din
domeniul gospodăririi apelor şi protecţiei mediului.
2.ANALIZA PRESTĂRII SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE
CANALIZARE ÎN MUNICIPIUL MORENI

Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni este asigurat de

societatea comercială „Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa" S.A. (S.C.

G.C.L.T. Dâmboviţa S.A.).
2.1 Caracteristici generale ale operatorului
Obiectul de activitate al societăţii constă în:
- producerea şi distribuţia apei potabile, întreţinerea şi repararea reţelelor aferente;
- colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate;
- administrarea şi întreţinerea fondului locativ de stat;
- colectarea, transportul, depozitarea şi reciclarea resturilor menajere de
la populaţie şi a deşeurilor de la agenţii economici.
2.2 Caracteristici tehnico-economice ale operatorului
Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare se furnizează/prestează
prin exploatarea unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice, denumită sistem
public de alimentare cu apă şi de canalizare (OUG nr. 13/20.02.2008).
Scopul principal al societăţii comerciale G. C. L. T. Dâmboviţa S.A. este să
asigure populaţiei şi agenţilor economici calitatea serviciului de alimentare cu apă
şi de canalizare, precum şi eficienţa acestui serviciu, securitatea serviciului,
tarifarea echitabilă, care să permită adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor.

Din analiza prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul

Moreni de către operator se pot desprinde principalele puncte forte, puncte slabe, oportunităţi şi
ameninţări, după cum urmează:
1.puncte forte:
- suficiente rezerve de apă, debite mari la sursele existente de apă
(capacitatea de a transporta cantităţi foarte mari de apă);
- alimentarea cu apă potabilă este continuă (24 ore pe zi, 7 zile pe săptămână);
- contorizarea consumatorilor este de 90% pentru societăţile comerciale şi
de 47% pentru consumatorii casnici;
- există personal calificat pentru prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare;
- implicarea autorităţilor din administraţia publică locală şi judeţeană în atragerea de fonduri

europene necesare reabilitării şi modernizării infrastructurii sectorului de apă şi canalizare;

- sistemul public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni asigură apa

potabilă şi epurarea apelor uzate la parametrii de calitate prevăzuţi de actele normative în

vigoare;
- creşterea încrederii populaţiei în serviciile prestate de operatorul S.C. G.C.L.T. S.A.;
- sprijin al guvernului, prin măsuri economice şi legislative, pentru dezvoltarea serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare (atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ);

- folosirea pe scară redusă a substanţelor chimice în agricultură, ceea ce

conduce la reducerea poluării surselor subterane de apă;
- existenţa organizaţiilor non-guvernamentale interesate în domeniul
serviciilor prestate către cetăţeni.
2.puncte slabe:
- operarea cu reţele şi instalaţii învechite;
- ca volum pluviometric, râul Cricovul Dulce se caracterizează prin ape mari primăvara
datorate topirii zăpezilor şi viituri de vară provocate de ploile ce au un caracter torenţial,
nivelul record fiind atins în anul 1991 - 550 cm. Debitul multianual este de 2,60 mc/s;
- instalaţii supradimensionate, care conduc la creşterea accentuată a costurilor specifice;
- lipsa unui sistem de evaluare şi comparare a calităţii serviciului prestat cu
servicii similare din alte zone ale ţării;
- lipsa unor instrumente de măsură la nivelul consumatorilor existenţi (restul de 10% societăţi

comerciale şi 53% consumatori casnici care nu sunt contorizaţi) şi a echipamentelor

de automatizare pentru monitorizare şi control în timp real al proceselor tehnologice;
- costul ridicat al materialelor necesare pentru reparaţiile curente şi capitale;
- dificultăţi în reducerea consumurilor tehnologice şi a pierderilor de apă;
- promovarea scăzută a investiţiilor în infrastructură;
Analiza prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în municipiul Moreni
- diferenţe de nivel între zonele inferioare şi zonele superioare ale oraşului5, fapt care creează

dificultăţi în alimentarea cu apă şi racordarea la reţeaua de canalizare a tuturor consumatorilor;

- finanţare redusă în domeniul cercetării şi dezvoltării;

- cooperare redusă între sectorul academic, instituţiile de cercetare şi dezvoltare şi
operatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, fapt ce conduce la un transfer
redus de tehnologie şi inovaţii în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.

3.oportunităţi:
- posibilitatea de a obţine granturi/cofinanţări de la Uniunea Europeană pentru reabilitarea

sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare;

- armonizarea legislaţiei privind apa şi mediul cu directivele Uniunii Europene;
- relansarea economică a zonei cu implicaţii directe asupra creşterii numărului de consumatori;
- dezvoltarea sectorului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor cu impact puternic asupra
transferului de date necesar pentru calculul şi compararea indicatorilor de performanţă;

- interes sporit din partea autorităţilor locale pentru promovarea parteneriatului

public-privat în domeniul protecţiei mediului.
4.ameninţări:
- întârzierea plăţii serviciului prestat;
- scăderea consumului de apă potabilă;
- în sezonul de iarnă, marile cantităţi de zăpadă sunt un obstacol important în cazul
intervenţiilor programate/neprogramate la sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare;
- poluarea mediului ambiant;
- slaba securizare a instalaţiilor;
- interferenţe externe negative, cum ar fi întreruperile de curent electric;
- migraţia tineretului din Municipiul Moreni către alte oraşe din ţară şi din
străinătate, unde pot găsi mai uşor un loc de muncă.

Necesitatea asigurării calităţii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, a

îmbunătăţirii calităţii mediului, a asigurării continuităţii serviciului, a reducerii pierderilor de apă
şi a consumurilor energetice sunt numai câteva dintre elementele care impun efectuarea unor

lucrări de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din

Municipiul Moreni.
3.REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA SISTEMULUI PUBLIC DE
ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI

3.1 Oportunitatea şi obiectivele lucrărilor de reabilitare, modernizare şi dezvoltare a

sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

Pe parcursul exploatării sistemului de alimentare cu apă şi canalizare au apărut numeroase

defecţiuni cauzate în principal de fiabilitatea redusă a unor echipamente importante, cum ar fi: staţii de

tratare a apei, staţii de pompare, hidrofoare, rezervoare pentru înmagazinarea apei potabile, reţele de

distribuţie, branşamente până la punctul de delimitare etc. Tocmai de aceea, reabilitarea şi

modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare constituie una dintre opţiunile

strategice prioritare ale societăţii comerciale G. C. L. T. Dâmboviţa S.A., având

în vedere impactul asupra competitivităţii serviciului şi eficienţei acestuia.

Necesitatea şi oportunitatea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni rezultă în principal din următoarele
considerente:
• soluţiile tehnologice adoptate sunt la nivelul anilor 1970;
• în perioada de exploatare a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare au apărut
deficienţe care au determinat eficienţă şi calitate scăzute ale prestării serviciului;
• echipamentele utilizate sunt în totalitate fabricate în ţară, majoritatea înainte
de anul 1985, într-o perioadă de economii mari la materialele utilizate, fapt ce a
afectat implicit calitatea echipamentelor;
• datorită saltului tehnologic din ultima perioadă de timp, piesele de schimb pentru o serie de
echipamente au ieşit din procesul de fabricaţie, se procură cu mare greutate şi au costuri ridicate;

• acţiunea de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de

canalizare se derulează într-un interval de timp de cel puţin 1-2 ani, perioadă în
care fenomenul de uzură fizică şi morală se va accentua, ceea ce va conduce
inevitabil la scoaterea din funcţiune a unor echipamente şi instalaţii, generând în
timp costuri de exploatare şi întreţinere proporţional mai mari.
 Oportunitatea lucrărilor de reabilitare şi modernizare reiese şi din luarea
în considerare a următoarelor elemente:
- prin extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile se va obţine creşterea
numărului de ore de funcţionare şi de clienţi serviţi;
- îmbunătăţirea performanţelor energetice ale staţiilor de pompare şi instalaţiilor anexe va

conduce la creşterea randamentului;

- după realizarea lucrărilor de modernizare se va reduce numărul personalului de exploatare;
- cu ocazia reabilitării se vor elimina punctele slabe la toate subansamblele staţiilor de
tratare a apei, ale staţiilor de pompare şi instalaţiilor anexe, se vor înlocui echipamentele
uzate moral, se vor introduce sisteme de comandă, automatizare, protecţie, control şi
diagnoză la nivelul tehnologic actual, se vor efectua lucrări de reparaţie capitală cu
modernizare la toate echipamentele în vederea unui ciclu complet de funcţionare.
Strategia de creştere a calităţii producţiei şi serviciilor societăţii comerciale
G. C. L. T. Dâmboviţa S.A. are în vedere realizarea următoarelor obiective:
1. asigurarea apei potabile la nivel compatibil cu directivele Uniunii Europene;
2. creşterea fiabilităţii echipamentelor şi implicit, a coeficientului de
disponibilitate a sistemului, care este în scădere;
3. eliminarea tuturor punctelor slabe la toate subansamblele sistemului şi instalaţiilor auxiliare;
4. retehnologizarea echipamentelor pentru un ciclu complet de funcţionare de 25 de ani;
5. reducerea pierderilor de apă pe reţele şi pe branşamentele interioare şi
reducerea consumurilor specifice de apă potabilă ca efect al reducerii
pierderilor şi al contorizării tuturor branşamentelor utilizatorilor;

6.reducerea consumurilor energetice din sistemele de alimentare cu apă şi

canalizare de la 0,35 kWh/mc apă la 0,20 kWh/mc apă;
7.îmbunătăţirea stării de funcţionare a echipamentelor printr-un control
sistematic şi un sistem adecvat de întreţinere şi reparaţii;
8.promovarea unor soluţii tehnice şi tehnologice performante;
Reabilitarea şi modernizarea sistemuluipublic de alimentare cu apă şi de canalizare d in
Municipiul Moreni
9.promovarea investiţiilor în infrastructura municipiului şi modernizarea acesteia
prin stimularea soluţiilor performante, a iniţiativei şi inovaţiei în domeniu;
10. îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant prin utilizarea raţională a resurselor naturale de
apă şi epurarea apelor uzate, în conformitate cu prevederile directivelor Uniunii Europene.
În vederea realizării obiectivelor propuse compania a efectuat o serie de
studii tehnico - economice privind posibilităţile de reabilitare şi modernizare a
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni.

Parametri tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi modernizare a

sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni
Tabelul nr. 3.1
Nr. Specificaţie U.M. Valoare
crt.
1 Sporul debitului mediu anual la mc/om/an 2,449
1.000.000 euro investiţii
2 Creşterea numărului de persoane care Persoane 4361,187
beneficiază de servicii de alimentare cu
apă şi de canalizare la 1.000.000 euro
3 investiţii l/om/zi 160
Debit mediu asigurat înainte de
reabilitare şi modernizare
4 Populaţia rezidentă care beneficia de Persoane 12.500
serviciul de alimentare cu apă înainte
de reabilitarea şi modernizarea
sistemului
5 Populaţia rezidentă care beneficia de Persoane 11.500
serviciul de canalizare înainte de
reabilitarea şi modernizarea sistemului
6 Lungimea reţelei de distribuţie a apei Km 21,4
potabile înainte de reabilitarea şi
modernizarea sistemului de alimentare
7 cu apă km 25
Lungimea reţelei de distribuţie a apei
potabile după reabilitarea şi
modernizarea sistemului de alimentare
cu apă
8 Lungimea reţelei de canalizare înainte Km 20,2
de reabilitarea şi modernizarea
sistemului de canalizare
9 Lungimea reţelei de canalizare după Km 25
reabilitarea şi modernizarea sistemului
de canalizare
 În tabelul nr. 3.1 sunt centralizaţi principalii parametri tehnico-economici ai proiectului
de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din
municipiul Moreni.
Parametrii tehnico-economici din tabelul nr. 3.1 se vor utiliza pentru fundamentarea
investiţiilor necesare pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu
apă şi de canalizare, precum şi pentru aprecierea eficienţei proiectului.

3.2 Fundamentarea investiţiilor necesare pentru reabilitarea şi modernizarea

sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni

Demersurile legate de reabilitarea şi modernizarea sistemului de

alimentare cu apă şi de canalizare necesită o dimensionare şi implicit, o
eşalonare calendaristică realiste, în funcţie de potenţialul financiar al societăţii.
În vederea asigurării continuităţii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare,
societatea va avea responsabilitatea planificării şi urmăririi unor lucrări de investiţii necesare
funcţionării sistemelor în condiţii de siguranţă şi la parametrii prevăzuţi în prescripţiile tehnice.
În acest sens este necesară instituirea unor sisteme de planificare multianuală a investiţiilor,
pornind de la un plan director şi ţinând seama de ciclurile procesului bugetar.

În valoarea investiţiei totale, pentru reabilitarea şi modernizarea

echipamentelor sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare se includ:
- costurile eliminării sursei de apă Podei;
- costurile pentru modernizarea reţelei de apă potabilă a municipiului Moreni;

- costurile înlocuirii pompelor uzate în staţia de epurare Moreni;

- costurile contorizării apei la blocurile de locuinţe şi la consumatorii casnici;
- costuri pentru demontare, remontare şi management pentru modernizarea
reţelei de apă
a municipiului Moreni;
- costurile lucrărilor de montaj al contoarelor la blocurile de locuinţe;
- costuri pentru proiectare şi engineering aferente lucrărilor de modernizare a
reţelei de apă a municipiului Moreni;
- costul de transport al echipamentelor noi şi retehnologizate până la locul exploatării acestora.
 În mod sintetic, costurile pentru reabilitarea şi modernizarea
echipamentelor se regăsesc în tabelul nr. 3.2.

Costurile aferente lucrărilor de modernizare şi reabilitare a

echipamentelor din sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare
Tabelul nr. 3.2
Nr. Specificaţie Cost total (€)
crt.
1. Cost pentru eliminarea sursei de apă Podei 14.723
2. Cost pentru modernizarea reţelei de apă 1.017.744
potabilă a Municipiului Moreni
3. Cost pentru înlocuirea pompelor uzate în 3.793
staţia de epurare Moreni
4. Cost pentru contorizarea apei potabile la 41.403
blocurile de locuinţe
5. Cost pentru contorizarea apei potabile la 98.994
consumatorii casnici
6. Cost total p ntru reabilitarea şi 1.176.657
modernizarea echipamentelor
Activităţile de demontare, remontare şi management necesar a fi efectuate
implică un cost de 164.628 €, având următoarea structură (figura nr. 3.1):
- 11,76% pentru rezervoarele în care este înmagazinată apa;
- 70,59% pentru conductele de aducţiune;
- 17,65% pentru pompe.
Pentru activităţile de montaj pur se consideră o valoare de cca. 80% din valoarea totală a

activităţilor de demontare, remontare şi management, iar pentru activităţile de management se

consideră o valoare de cca. 20% din valoarea totală a activităţilor de demontare, remontare şi
management.
Figura nr. 3.1 Structura costului pentru activităţile de demontare, remontare şi management

Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management

pentru rezervoarele în care este înmagazinată apa se calculează astfel:
.
Crezervoare = x 164.628 = 19.360~19.000 €, din care:

8
Cmontajrezervoare= x 19.000 = 15.200~15000 €
2
€
Cmanagementrezervoare= x 19000 = 3.800~4000

Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management pentru

rezervoarele în care este înmagazinată apa este de 19.000 €, din care
activităţile de montaj au valoarea de 15.000 €, iar managementul, asistenţa
tehnică inclusiv plata personalului de supraveghere au valoarea de 4.000 €.
 Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management
pentru conductele de aducţiune se calculează astfel:
,
Cconducte = x 164.628 = 116.210~116.000 € din care:

8
Cmontajconducte = x 116.000 = 92.800~93.000 €

2
Cmanagementconducte = x 116.000 = 23.200~23.000 €

Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management

pentru conductele de aducţiune este de 116.000 €, din care activităţile de
montaj au valoarea de 93.000 €, iar managementul, asistenţa tehnică inclusiv
plata personalului de supraveghere au valoarea de 23.000 €.

Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management

pentru pompe se calculează astfel:
,
C pompe = x 164.628 = 29.056~29.000 €
8
Cmontajpompe = x 29.000 = 23.200~23.000 €
2
Cmanagementpompe = x 29.000 =5.800~60000 €

Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management pentru pompe este

de 29.000 €, din care activităţile de montaj au valoarea de 23.000 €, iar managementul,
asistenţa tehnică inclusiv plata personalului de supraveghere au valoarea de 6.000 €.

Valoarea totală a lucrărilor de montaj şi management pentru modernizarea

sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare este prezentată în tabelul nr. 3.3.
Costuri pentru demontare, remontare şi management
Tabelul nr. 3.3
Nr. Specificaţie Cost al lucrărilor
crt. (€)
1. Montaj - total, din care: 131.000
1.1. pentru rezervoare de înmagazinare a 15.000
1.2. apei 93.000
pentru conducte de aducţiune
1.3. pentru pompe 23.000
2. Management - total, din care: 33.000
2.1. pentru rezervoare de înmagazinare a 4.000
apei
2.2. pentru conducte de aducţiune 23.000
2.3. pentru pompe 6.000
3. Total 164.000

Pentru desfăşurarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare

cu apă şi de canalizare sunt necesare următoarele activităţi de proiectare şi inginerie:

- studii şi analize pentru verificarea noilor soluţii prevăzute, precum şi pentru

verificarea funcţionării echipamentelor şi instalaţiilor în noile condiţii (debite
majorate, schimbarea condiţiilor termice, schimbarea condiţiilor dinamice etc.);
- proiecte pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului, cuprinzând soluţiile
de reabilitare şi modernizare;
- documentaţii tehnice privind lucrările de organizare, demontare şi remontare;
- documentaţii de execuţie (detalii de execuţie) pentru echipamente şi instalaţii;
- manuale de exploatare şi întreţinere;
- programe pentru verificările şi probele ce se vor efectua la societăţile
producătoare şi la amplasament (teste în timpul şi după terminarea montajului,
teste de punere în funcţiune, teste de garanţie şi teste finale) etc.
Având în vedere experienţa specialiştilor români dobândită ca urmare a executării unor lucrări

similare, pentru activităţile de proiectare şi inginerie pentru lucrările de modernizare a sistemului de

alimentare cu apă şi de canalizare se ia în considerare numai o valoare de 35.590 €.

 Prin însumarea costurilor pentru echipamente, pentru activităţile de demontare,
remontare şi management, precum şi pentru activităţile de proiectare şi inginerie,
rezultă că VALOAREA TOTALĂ A INVESTIŢIEI va fi cea din tabelul nr. 3.4.

Investiţia totală pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de

canalizare din Municipiul Moreni

Tabelul nr. 3.4
Nr. Specificaţie Investiţie totală
crt. (€)
1. Cost pentru proiectare şi inginerie 35.590
2. Cost pentru activităţi de management 33.000
3. Costul altor lucrări din perioada de proiectare 1.709
4. Total cost în perioada de proiectare (1+2+3) 70.299
5. Cost pentru echipamente, inclusiv transport 1.176.657
6. Cost montaj echipamente 131.000
7. Costul altor lucrări din perioada de realizare a 65.529
investiţiei
8. Total cost în perioada de realizare a investiţiei 1.373.186
(5+6+7)
9. Total investiţie (4+8) 1.443.485

Efortul investiţional total este de 1.443.485 €, din care suma de 1.373.186

€ este destinată achiziţionării de echipamente, incluzând transportul şi montajul
acestora. Ponderea acestor costuri în totalul investiţiei va fi:
.3 3. 8
Pce = . 3. 8 x 100 = 0,9512 x 100 = 95,12 % ~ 95%

Ponderea costurilor de achiziţionare a echipamentelor (inclusiv transport şi montaj) în

totalul investiţiei este de 95%, restul de 5% revenind activităţilor de proiectare, inginerie şi
management.
3.3 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare

3.3.1 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare

Ţinând cont de experienţa dobândită de specialiştii români pentru lucrări similare,
perioada pregătitoare luată în considerare (care cuprinde proiectarea, engineering-ul, procurarea
materialelor, lansarea comenzilor şi începerea execuţiei pieselor cu ciclu lung de fabricaţie), este
de 4 luni.
Perioada de execuţie efectivă a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de

alimentare cu apă a fost estimată la 10 luni pentru fiecare segment al reţelei (segmentul 1: sursa

Paltinu - municipiul Moreni, segmentul 2: sursa Iedera -municipiul Moreni), în condiţiile în care

lucrările de reparaţii se execută succesiv la câte un singur segment, iar lucrul se desfăşoară în două

schimburi, şase zile pe săptămână. În această perioadă sunt incluse şi lucrările necesare reabilitării

staţiilor de tratare a apei brute şi a staţiilor de pompare a apei potabile la consumatori. Lucrările

necesare eliminării sursei de apă Podei se execută în paralel cu cele de moderni zare a celor două

segmente de reţea. De asemenea, în aceeaşi perioadă se vor executa şi lucrările de contorizare a

consumului de apă potabilă la blocurile de locuinţe şi la consumatorii casnici. Perioadele de execuţie

a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă

din Municipiul Moreni sunt prezentate în tabelul nr. 3.5.

Perioade de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă

Tabelul nr. 3.5
Nr. Durata faţă de Durata
crt. Denumire activitate termenul de modernizării
referinţă1 (luni) (luni)
1. Segmentul 1
- scoatere din funcţiune0 10
- predare în exploatare 10
2. Segmentul 2
- scoatere din funcţiune11 10
- predare în exploatare 20
3. TOTAL 20 20

Reabilitarea şi modernizarea sistemuluipublic de alimentare cu apă şi de canalizare din

Municipiul Moreni
 Astfel, perioada totală de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi
modernizare a sistemului de alimentare cu apă este de 20 luni, începând din
momentul demarării lucrărilor (momentul 0 = începerea lucrărilor).
Lucrările de reparaţie cu modernizare a instalaţiilor auxiliare se execută în perioada
de reabilitare şi modernizare a reţelei de alimentare cu apă, cu excepţia lucrărilor care trebuie

executate în perioada premergătoare începerii reparaţiei primului segment de

reţea (reabilitarea infrastructurii platformei montaj şi acceselor).
Înlocuirea pompelor uzate în staţia de epurare Moreni se realizează în două
etape a câte cinci luni fiecare, paralel cu lucrările de reparaţie şi reabilitare a celor
două segmente de reţea din cadrul sistemului de alimentare cu apă potabilă.

Graficul de execuţie a modernizării sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare

Tabelul nr. 3.6
Nr. ACTIVITATEA PERIOADA (luni)
crt. -4 0 10 20
1 Semnarea contractului -4 0
2 Modernizare primul segment de reţea (sursa 0 10
Paltinu-municipiul Moreni)
3 Modernizare instalaţii auxiliare segment de 0 10
reţea (sursa Paltinu-municipiul Moreni)
4 înlocuire pompe uzate în staţia de epurare 6 10
Moreni - etapa 1
5 Modernizare cel de-al doilea segment de 11
reţea (sursa Iedera-municipiul Moreni) 20
6 Modernizare instalaţii auxiliare segment de 11
reţea (sursa Iedera-municipiul Moreni) 20
7 Înlocuire pompe uzate în staţia de epurare 16
Moreni - etapa 2 20
8 Modernizare instalaţii auxiliare sistem de 0 20
alimentare cu apă

Graficul de execuţie a lucrărilor de reparaţie a instalaţiilor auxiliare ale sistemului de

alimentare cu apă potabilă se suprapune peste graficul lucrărilor de modernizare a segmentelor de

reţea, rezultând graficul de execuţie a tuturor lucrărilor necesare efectuării reabilitării şi modernizării

sistemului de alimentare cu apă potabilă a municipiului Moreni. Totodată, se ia în considerare şi

graficul de execuţie a lucrărilor de înlocuire a pompelor uzate în staţia de epurare

Moreni, rezultând graficul de execuţie a modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare (tabelul nr. 3.6).

3.3.2 Eşalonarea investiţiilor

Pe baza graficului de execuţie a lucrărilor se poate face eşalonarea investiţiilor pe luni

(tabelul 3.7), considerându-se luna zero momentul de începere a lucrărilor de reabilitare

şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni.
În perioada [- 4-0] se vor lua în considerare următoarele costuri:
- valoarea totală a lucrărilor de proiectare şi inginerie (35.590 €);
- 20% din costul total pentru activităţi de management (20% • 33.000 = 6.600 €);

- valoarea altor lucrări (1.709 €).

Astfel, costul lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi

de canalizare din Municipiul Moreni pentru

perioada [- 4-0] va fi de 43.899 €.
Pentru perioadele [0-10] şi [11-20], perioade în care costurile sunt
egale, se iau în considerare următoarele costuri:
- 50% din costul achiziţionării şi înlocuirii echipamentelor, inclusiv
transportul şi montajul acestora (50% x 1.373.186 = 686.593 €);
- 40% din costul total pentru activităţi de management (40% • 33.000 = 13.200 €).
Rezultă că atât în perioada [0-10], cât şi în perioada [11-20] costul lucrărilor de
reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare din Municipiul Moreni va fi de 699.793 €

.
Eşalonarea investiţiei totale
Tabelul nr. 3.7
Luna INVESTIŢIA TOTALĂ
'(€)
-4-0 43.899
0-10 699.793
11-20 699.793
Total 1.443.485

În concluzie, investiţia necesară pentru realizarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare

a sistemului de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare în municipiul Moreni începe cu 4 luni

înainte de scoaterea din funcţiune a unor componente ale sistemului (demararea
efectivă a lucrărilor) şi are o valoare de 1.443.485 €, eşalonată în doi ani, astfel:
- 4 luni (înainte de scoaterea din funcţiune a unor com ponente ale sistemului): 43.899 €;
- 10 luni (durata lucrărilor pentru primul segment de reţea): 699.793€;
- 10 luni (durata lucrărilor pentru al doilea segment de reţea): 699.793 €.

3.4 Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei economice a

reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare
Investiţia necesară pentru reabilitare şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă

potabilă şi de canalizare în municipiul Moreni are o valoare totală de 1.443.485 €, eşalonată în

doi ani (tabelul nr. 3.8).

Investiţia necesară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de

canalizare în Municipiul Moreni
Tabelul nr. 3.8
Nr. Perioada de realizare a Valoarea investiţiei (€)
crt. investiţiei
1. Anul 1 603.733,4
2. Anul 2 839.751,6
3. TOTAL 1.443.485

În valoarea investiţiei din primul an se include investiţia aferentă lucrărilor efectuate

înaintea scoaterii din funcţiune a unor componente ale sistemului (43.899 € investiţi în primele

patru luni), la care se adaugă investiţia aferentă celor opt luni rămase până la sfârşitul anului. Se
consi deră o valoare medie a investiţiei de 69.979,3€/lună (699.793 €/10 luni), rezultând astfel o
valoare a investiţiei pentru cele opt luni de 559.834,4 €.
În cel de-al doilea an, valoarea investiţiei va fi de 839.751,6 € (diferenţa
dintre investiţia totală şi cea aferentă primului an de realizare a investiţiei).

Durata de viaţă a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare

după reabilitare şi modernizare este estimată la 25 de ani.
 Analiza indicatorilor de eficienţă tehnico-economică se va realiza pornind de la premisa
că investiţia se finanţează din surse proprii şi fonduri nerambursabile, astfel (tabelul nr. 3.9).

Finanţarea investiţiei
Tabelul nr. 3.9
Nr. Specificaţie Valoarea Sursa de
crt. investiţiei finanţare
1. Modernizarea reţelei de apă 1.017.744 Fonduri
potabilă a municipiului structurale
Moreni Consiliul Local
Moreni
2. înlocuirea pompelor uzate în 3.793 Consiliul Local
staţia de epurare Moreni Moreni
3. Contorizarea apei potabile la 20.701,5 Consiliul Local
blocurile de locuinţe Moreni
4. Contorizarea apei potabile la 98.994 Consiliul Local
consumatorii casnici Moreni
5. Total investiţie finanţată din 1.141.232,5
alte surse

6. Total investiţie finanţată din 302.252,5

surse proprii
7. Total investiţie 1.443.485

Cheltuielile anuale de exploatare în perioada de desfăşurare a lucrărilor de reabilitare şi

modernizare, precum şi în perioada de funcţionare economică după reabilitare şi modernizare

sunt centralizate în tabelul nr. 3.10.

Cheltuieli anuale de exploatare

Tabelul nr. 3.10
Nr. Specificaţie Cheltuieli anuale de exploatare
crt. (€)
1. Perioada de
realizare a investiţiei:
Anul 1 19.875
Anul 2 14.685
2. Perioada de funcţionare a 30.544
sistemului după reabilitare şi
modernizare-25 ani
 Veniturile anuale obţinute în perioada de desfăşurare a lucrărilor, precum şi în perioada de

funcţionare economică după reabilitare şi modernizare sunt centralizate în tabelul nr. 3.11.

Venituri anuale
Tabelul nr. 3.11
crt.Nr. Specificaţie Venituri anuale(€)
1. Perioada de
realizare a investiţiei:
Anul 1 ' 125.700
Anul 2 122.817
2. Perioada de funcţionare a 251.133
sistemului după reabilitare şi
modernizare - 25 ani

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare (tabelul nr.

3.1) se cunoaşte faptul că la 1 milion € investiţie se obţine un spor al debitului mediu anual de

2,449 mc/om/an (∆D/1mil.) şi un plus de 4361,187 persoane care

beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare (∆Pr a/1mil.).
Debitul mediu asigurat înainte de reabilitare şi modernizare (D 0) este
de 160 l/om/zi, adică 58,4 mc/om/an
(160 l/om x zi x 365 zile/an = 58.400 l/om x an = 58,4 mc/om x an).
Numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi
de canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului se determină conform relaţiei:

Pra = Pr 0+ ∆ Pra /1mil. x I = Pr a0 + 4361,187 x I,

în care:
Pra1 - numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare
cu apă şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului

Pra0 - numărul populaţiei rezidente care beneficia de serviciul de alimentare

cu apă şi de canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului
∆Pra /1mil. - sporul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de
alimentare cu apă şi de canalizare ca urmare a unei investiţii de 1 milion €
pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului I - volumul investiţiei
 Pentru proiectul analizat, numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serv iciul
de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului va fi:

Pra1 = 12.500 + 4361,187 • 1,443485 = 12.500 + 6.295 = 18.795 persoane

Cantitatea de apă furnizată în sistemul de alimentare cu apă după reabilitarea

şi modernizarea sistemului (Aft) se determină utilizând următoarea relaţie de calcul:
Af1 = Af0 + ∆Af,
unde:
Af1 - cantitatea de apă furnizată după reabilitarea şi modernizarea sistemului Af 0 -
cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului ∆Af -
sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului
Cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea
sistemului (Af0) se calculează conform relaţiei:
Af = D0 • Pra0,
unde:
Af - cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului
D0 - debitul mediu anual înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului
Pra0 - numărul populaţiei rezidente care beneficia de serviciul de alimentare
cu apă şi de canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului
În cazul proiectului analizat, cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea și
modernizarea sistemului va fi :
0
Af = 160 l /om/zi x 365 zile/an x 12.500 persoane= 58.4001/om/an x 12.500
persoane Af0= 730.000.0001 /an = 730.000 mc/ an

Sporul de apă furnizată ca urmare a reabilității și modernizării

sistemului ( ∆Af) se determină următoarea relație de calcul :
∆Af = D0 x ∆Pra/1mil.x I + ∆D/1mil• I• Pra1
unde:
∆Af - sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării
sistemului; D0 - debitul mediu anual înainte de reabilitarea şi modernizarea
sistemului;
∆Pra/1mil. - sporul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi
de canalizare ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru reabilitarea şi modernizarea
sistemului;
I - valoarea investiţiei;
∆D/lmil. - sporul debitului mediu anual ca urmare a unei investiţii de 1 milion €
pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului;
Pra1 - numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de

alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea

sistemului.

În cazul proiectului analizat, sporul de apă furnizată ca urmare

a reabilitării şi modernizării sistemului se calculează astfel:
∆Af = 58,4 x 4.361,187 x 1,4434850 + 2,449 x 1,443485 x 18.795 =
367.645 + 66.442 ∆Af = 434.087 mc/an
Prin însumarea cantităţii de apă furnizate înainte de reabilitarea şi modernizarea

sistemului (Af0) cu sporul de apă furnizată, ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului

(∆Af) rezultă cantitatea de apă furnizată după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af1):
Af1 = 730.000 + 434.087 = 1.164.087 mc/an
În mod sintetic, parametrii necesari pentru realizarea analizei eficienţei reabilitării şi

modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt prezentaţi în tabelul nr. 3.12.

Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei proiectului

Tabelul nr. 3.12 Perioada de realizare a Perioada de

Nr.
crt. Specificaţie Investiţiei funcţionare a
1 2 Sistemului
1. Investiţii (€/an) 603.733,40 839.751,6 0
2. Cheltuieli de 19.875 14.685 30.544
exploatare (€/an)
3. Cheltuieli totale 623.608,4 854.436,6 30.544
(€/an)
4. Venituri anuale 125.700 122.817 251.133
(€/an)
5. Profit anual (€/an) 105.825 108.132 220.589
 Aceşti parametri se vor utiliza pentru calculul indicatorilor de eficienţă economică a
proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare
din municipiul Moreni.

4. EFICIENŢA REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI PUBLIC DE

ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI

Evaluarea atentă a eficienţei oricărei activităţi economice implică o

abordare sistemică, globală, ce presupune reliefarea aspectelor economice, dar
şi a celor politice, sociale sau ecologice, ţinându-se cont de multiplele efecte
create în avalul sau amontele domeniului respectiv.
Sensibilitatea deosebită a sectorului serviciilor de utilităţi publice şi în special a serviciului
de alimentare cu apă şi de canalizare, particularităţile şi interdependenţele cu celelalte sectoare
ale vieţii economice şi sociale justifică abordarea eficienţei acestora într -o viziune sistemică şi
dinamică, ce implică luarea în considerare a premiselor utilizării raţionale şi protecţiei resurselor
de apă, păstrării echilibrului ecologic, ocrotirii stării de sănătate a oamenilor.
Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare are un impact deosebit asupra mediului:
pe de o parte reprezintă un important factor poluator, iar pe de altă parte participă în mod esenţial
la limitarea gradului de poluare (epurarea apelor uzate). De aceea, respectarea exigenţelor de
mediu pe parcursul întregului ciclu de viaţă a infrastructurii serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare dobândeşte o importanţă deosebită în cadrul conceptului de dezvoltare durabilă.
Pentru aprecierea oportunităţii alocării de fonduri de investiţii în vederea realizării de

obiective noi, reabilitării şi modernizării celor existente se calculează o serie de indicatori

tehnico-economici care fundamentează eficienţa economică a investiţiilor. Deoarece aceste
calcule se efectuează în vederea obţinerii unor împrumuturi (credite) şi aprobări ale
diverşilor factori de răspundere (factori de mediu, consilii locale, consilii judeţene etc.),
ele se numesc note de fundamentare sau calcule economice de fundamentare.
Metodologia de evaluare a eficienţei sectorului serviciilor publice de alimentare cu apă şi de

canalizare trebuie să urmărească aprecierea exactă a tuturor eforturilor investiţionale, dar mai ales a

multiplelor efecte economice, directe şi propagate. Tocmai de aceea, evaluarea eficienţei economice

se realizează prin apelarea la un sistem complex de indicatori, ce include indicatori de

bază în abordare statică şi dinamică, la care se adaugă o serie de indicatori de
performanţă specifici serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.

4.1 Indicatori de bază pentru evaluarea eficienţei proiectelor de reabilitare şi modernizare

Literatura de specialitate (Românu & Vasilescu, 1997; Staicu et al., 1995; Topală, 1996;

Vasilescu et al., 2000) propune o serie de indicatori de bază (în abordare statică şi dinamică) ce
pot fi adaptaţi şi utilizaţi în scopul evaluării eficienţei proiectelor de reabilitare, modernizare, şi
dezvoltare din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare. În acest sens, se
recomandă aprecierea eficienţei economice pe baza următorilor indicatori: investiţie specifică,
termen de recuperare a investiţiei, coeficient de eficienţă economică a investiţiilor, chelt uieli
totale actualizate, cheltuieli totale actualizate specifice, randament economic al investiţiei.

Investiţia specifică (s) sintetizează corelaţia dintre efortul investiţional, pe

de o parte şi efectul obţinut sub forma capacităţii de servire, pe de altă parte
(Românu & Vasilescu, 1997). Relaţia de calcul este următoarea:

s= s ,
în care:
It - investiţia totală
Cs- capacitatea de servire, exprimată în număr de clienţi serviţi

În cazul reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor obiective existente,

investiţia specifică (sm) se calculează astfel (Raţiu-Suciu et al., 2002):
sm= m

în care: s −Cs
Im- volumul investiţiilor pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare
Cs1- capacitatea de servire după reabilitare, modernizare,
dezvoltare, exprimată în număr de clienţi serviţi
Cs0 - capacitatea de servire existentă înaintea reabilitării, modernizării,
dezvoltării, exprimată în număr de clienţi serviţi
 Calculat astfel, indicatorul reflectă câte unităţi monetare investite revin pe o unitate fizică
spor de capacitate de servire (pe client) rezultată în urma reabilitării, modernizării, dezvoltării.
În cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din
Municipiul Moreni capacitatea de servire înainte de reabilitare şi modernizare este de 12.500
persoane, iar după efectuarea lucrărilor va fi de 18.795 persoane. Rezultă că investiţia specifică

va fi: 1.443.485.
. 3. 8
Sm= 8. − 2. = 229,30 €/ locuitor

Din analiza proiectelor în curs de execuţie şi/sau a studiilor de fezabilitate

aprobate au rezultat următoarele valori specifice de investiţie necesare pentru
modernizarea şi reabilitarea unor capacităţi existente din sectorul serviciilor de
alimentare cu apă şi de canalizare (Asociaţia Română a Apei, 2003):

- pentru instalaţii de tratare a apei potabile: 110 €/locuitor;

- pentru instalaţii de distribuţie şi transport apă potabilă: 140 €/locuitor;
- pentru reţele de canalizare a apelor uzate: 160 €/locuitor;
- pentru staţii de epurare a apelor uzate: 220 €/locuitor.
Astfel, investiţia specifică pentru modernizarea şi reabilitarea capacităţilor
existente din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare este de 630
€/locuitor. Rezultă că în cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu
apă şi de canalizare din Municipiul Moreni investiţia specifică este eficientă din
punct de vedere economic (229,30 €/locuitor, faţă de 630 €/locuitor).
Termenul de recuperare a investiţiei în abordare statică sau dinamică
(T, Ta) reflectă timpul în care se poate recupera investiţia realizată din profitul anual obţinut
(Raţiu-Suciu et al., 2002; Românu & Vasilescu, 1997).
În abordare statică, relaţia de calcul este:
T= ,
în care:
It- investiţia totală
Ph- profitul anual
 . 3.8
T = 22 .8 = 6,54 ani

Astfel, pentru recuperarea investiţiei din profitul anual obţinut în perioada de

funcţionare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt necesari 6,54 ani.
În viaţa economică reală nici prestarea/furnizarea de servicii, nici costurile nu evoluează
liniar în timp şi ca urmare, profitul anual va înregistra valori diferite. Explicaţia decurge din
faptul că după intrarea în funcţiune a obiectivului estenecesară o perioadă de atingere a
parametrilor proiectaţi, profitul obţinut în primii ani fiind astfel mai mic decât cel proiectat.

În consecinţă, termenul de recuperare a investiţiei se va calcula după următoarea formulă:

+∆ − ′

T=
în care:
It - investiţia totală
Ph - profitul anual
∆P - diferenţa dintre profitul proiectat şi cel realizat în cadrul
perioadei de atingere a parametrilor proiectaţi
P’ - profitul suplimentar realizat în cazul punerii în funcţiune a unor
capacităţi parţiale de servire în cadrul duratei de realizare a obiectivului

În primul an de realizare a investiţiei profitul este de 105.825 € (125.700 € - 19.875 €), iar
în cel de-al doilea an de realizare a investiţiei are o valoare de 108.132 € (122.817 € - 14.685 €).
Rezultă că în perioada de realizare a investiţiei se va obţine un profit total de 213.957 €.

Se presupune că în perioada de realizare a reabilitării şi modernizării

sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare au fost efectuate probe, încercări,
verificări şi simulări astfel încât perioada de atingere a parametrilor proiectaţi nu se
ia în considerare (∆P=0). În acest caz, termenul de recuperare a investiţiei va fi:

T= . 3. 8 −2 3. = 5,57ani
22 . 8
 Calculat astfel, termenul de recuperare a investiţiei este de 5,57 ani, mai mic cu 0,97 ani
decât cel calculat anterior. Punerea în funcţiune a unor capacităţi parţiale de servire în cadrul
duratei de realizare a obiectivului conduce la reducerea perioadei necesare recuperării investiţiei
realizate.
Situaţia reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor sisteme de alimentare cu apă

potabilă şi de canalizare existente implică sintetizarea corelaţiei dintre efortul

investiţional şi efectul generat de adoptarea uneia dintre măsurile propuse. În acest
sens, literatura de specialitate (Raţiu-Suciu et al., 2002; Românu & Vasilescu,
1997) propune determinarea termenului de recuperare (Tm) conform relaţiei:

Tm = −
în care:
Im- volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare
Ph1 - profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării

h0
P - profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare
. 3. 8
Tm = 22 . 8 − 3 .3 = 16,16 ani

Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial), obţinut ca urmare a

funcţionării unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei, termenul de
recuperare va fi:

T = . 3. 8 −2 3. =

13,77 ani
m
22 . 8 − 3 .3
În cazul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, perioada de recuperare a
investiţiilor pentru modernizare, dezvoltare sau reabilitare este de obicei de 15-16 ani. De
aceea, se poate afirma că proiectul analizat poate fi acceptat, întrucât termenul de
recuperare a investiţiei de 16,16 ani nu se încadrează în limitele considerate a fi normale.
Realizarea unor investiţii pentru modernizare sau reabilitare are drept scop reducerea
costurilor de prestare/furnizare a serviciilor, efectul obţinut ca urmare a investiţiei concretizându-
se într-o economie la aceste costuri. Astfel, termenul de recuperare se poate calcula şi după
relaţia (Raţiu-Suciu et al., 2002):
T =
m −
în care:
Im- volumul investiţiei pentru reabilitare/modernizare
C0- costul de prestare/furnizare a serviciului înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare
Cm - costul de prestare/furnizare a serviciului (mai mic) după reabilitare, modernizare, dezvoltare

În cazul proiectului analizat, reducerea costurilor de prestare/furnizare a serviciilor este

însoţită totodată de o creştere semnificativă a veniturilor ca urmarea creşterii calităţii serviciului
prestat şi a tarifului. De aceea, calculul termenului de recuperare conform relaţiei de mai sus nu
este relevant în acest caz.
Termenul de recuperare dinamic (Ta) indică durata de recuperare a investiţiei din profitul

anual obţinut actualizat cu o rată de actualizare specifică serviciului de alimentare cu apă şi de

canalizare (Topală, 1996; Vasilescu et al., 2000). Pentru calculul indicatorului se pleacă de la
relaţiile :
I
+ ℎ
sau
∑ ℎ
=P x x
+ ) − , întrucât
h
ta +) +) +) +)

=+
I =
ta
∑= ℎ +)
în care:
ta
I - investiţia totală actualizată
Ih - investiţie anuală
Ph - profit anual
d - durata de realizare a proiectului a - rata de actualizare

În cea de-a doua relaţie s-a considerat că profitul este constant pe întreaga perioadă de
funcţionare a obiectivului, aplicându-se formula sumei unei progresii geometrice. Prin utilizarea
relaţiilor de mai sus se va determina termenul de recuperare dinamic astfel:
 x
Ita=Ph x + ) −=
+) +)
+) − = +)
+)
-
= +)
+)
=
- +)
+)
= − +)
+)
= − +)
+)
1) ℎ
1 )
Prin logaritmare relației de calcul rezultă:

lg = lg
1 ) − +)
Ta d
Ta x lg(1+a) = lgPh – lg [ Ph- Ita x (1+a) x a]

Rezultă că termenul de recuperare dinamic se va determina cu ajutorul relatiei:

lg −lg − +)
Ta = lg + )
în care:
Ita - investiţia totală actualizată;
Ph - profit anual;
d - durata de realizare a obiectivului;
a - rata de actualizare.
 Un proiect este cu atât mai eficient, cu cât termenul de recuperare
calculat static sau dinamic este mai mic.
În cazul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se ia în
considerare în mod convenţional o rată de actualizare de 10%.

Ita = 3. 33, + 83 . ,
+. ) +. )
= 1.242.858,132 €
Ta = lg22 . 8 −lg 22 . 8 − .2 2.8 8, 32 + . ) . = , 22 3 = 12,01 ani
lg + , ) , 33
Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 12,01 ani. Se poate aprecia
că proiectul de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de

canalizare din Municipiul Moreni este eficient, întrucât valoarea indicatorului se încadrează în
limitele considerate normale pentru sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.
Dacă în perioada de realizare a investiţiei funcţionează capacităţi parţiale de servire
şi se obţine profit, atunci acesta trebuie luat în considerare la calculul termenului de
recuperare. În acest caz, relaţiile de calcul utilizate sunt cele prezentate în continuare:

x
Ita = Ph x + Ph x +Ph x +) −
+ +) +) + )
ta
I =P x
1
+ + P x + ) = P + ) x + ) + )−
2
hx

+) −
x

+) − + )− 2 = Ph x
+) +) +)
+)− + )− 2 +) = -
+) +)
= − + )− 2] + )
-( +)
+) +)
 = + ) −[ + ) − + )− 2] + )
+) +)
= + ) −[ + ) − + )− 2] + )
+) +)
(1+a) =
Ta
− − −2

lg −lg{ − − − 2
) )

Ta = )
+)
lg + )
Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial) obţinut ca urmare a
funcţionării unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei,
termenul de recuperare dinamic va fi:

T =
a lg22 . 8 −lg 22 . 8 − .2 2.8 8, 32lg + , − 8.3 ,8 )− .2 , ) +, ) ,
,3 3
Ta = , 33
Ta = 8,978~8,98 ani

Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 8,98 ani. Se poate

aprecia că proiectul este eficient, întrucât valoarea indicatorului se încadrează în limitele
considerate normale pentru sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.
Dacă se compară termenul de recuperare calculat dinamic (8,98 ani) cu cel
calculat static (5,55 ani) se constată că în cazul actualizării datelor rezultă o perioadă de
timp m ai mare necesară recuperării investiţiei. Tocmai de aceea, în evaluarea
proiectelor este necesară folosirea calculelor de actualizare, care permit o mai bună
apreciere a eficienţei economice a proiectelor de reabilitare, modernizare, sau
dezvoltare din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.
Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor (e) sintetizează corelaţia dintre profitul
anual obţinut în urma realizării investiţiei şi efortul de capital investit, calculându -se de obicei
numai în formă statică, după relaţia (Românu & Vasilescu, 1997; Staicu et al., 1995):
e=
Ph - profit anual
It - investiţie totală
Indicatorul reflectă câte unităţi monetare profit anual se vor obţine la o unitate monetară
capital investit, indicând o eficienţă cu atât mai mare, cu cât nivelul său este mai ridicat.

22 . 8
e= . 3. 8 = 0, 152 € profit la 1 € investit

În cazul reabilitărilor, modernizărilor sau dezvoltărilor sistemelor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare indicatorul exprimă profitul suplimentar faţă de situaţia
iniţială obţinut la fiecare unitate monetară investită şi se calculează conform relaţiei:
− 2
e=
Im- volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare
Ph1- profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării

Pho - profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare

22 . 8 − 3 .3
e= . 3. 8 −2 3. = 0,0726 € profit suplimentar la 1 € investit

Cheltuieli totale în abordare statică sau dinamică (C t, Cta) cuantifică efortul total (cu
investiţia şi cu exploatarea) pe întreaga durată de execuţie şi exploatare a obiectivului, din punct
de vedere static sau dinamic.

In abordare statică, relaţiile de calcul sunt:

Ct = It + Ch x De sau Ct = It + Ch x T
It - investiţia totală
Ch - costurile anuale de exploatare
De - durata de funcţionare a obiectivului
T - termenul de recuperare a investiţiei
 Pentru proiectul analizat se efectuează cheltuieli de exploatare şi în
perioada realizării investiţiei, care vor fi luate în considerare la calculul
indicatorului. Ct= 1.443.485 + (19.875 +14.685) + 30.544 x 25 = 2.241.645 €

În situaţia în care duratele de funcţionare ale obiectivelor analizate sunt foarte mari şi

există riscul denaturării analizei economice, se recomandă utilizarea celei de-a doua relaţii pentru
determinarea cheltuielilor totale. Calculate astfel, cheltuielile totale în abordare statică pentru
proiectul analizat vor avea valoarea:

Ct = 1.443.485 + (19.875 +14.685) + 30.544 x 13,77 = 1.898.635,88 €

Prin luarea în considerare a termenului de recuperare a investiţiei, cheltuielile

totale în abordare statică vor fi mai mici (1.898.635,88 €) decât în cazul în care sunt
calculate în funcţie de durata de funcţionare a sistemului (2.241.645 €).

In abordare dinamică, indicatorul se calculează conform relaţiei:

C = +
ta ∑= ℎ ℎ) +)
Ih - investiţia anuală
Ch - costurile anuale de exploatare
D - durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu)
d - durata de realizare a obiectivului
a - rata de actualizare

Pentru determinarea cheltuielilor anuale de exploatare se va ţine cont de costul

pierderilor în reţelele de distribuţie a apei potabile, precum şi de eventualele daune.
În principiu, pentru toate variantele de proiect analizate se adoptă un orizont
de timp de aceeaşi mărime, în scopul asigurării comparabilităţii în timp a
proiectelor.
Acest indicator răspunde preocupărilor de a atinge scopurile urmărite cu
eforturi minime, astfel încât variantele de proiect se vor ordona crescător, pe primul
loc situându-se varianta cu cheltuieli totale minime, statice sau actualizate.
 Având în vedere faptul că pentru proiectul analizat perioada de realizare a
investiţiei este de doi ani, iar durata de funcţionare după reabilitare şi modernizare
este de 25 de ani, cheltuielile totale actualizate se vor calcula astfel:

Cta = (I1 + C1) x + (I2 +C2) x + C3 x + C4 x + ... +C27 x

+) +) +) +) +)
Cum C3 = C4 = C5 = ... = C27 = C şi dând factor comun expresia

Cx + ) , rezultă că relaţia va deveni:

Cta = (I1 + C1) x + (I2 +C2) x + Cx x [ 1+ + +...+ ]

+) +) +) +) +) +)
Cunoscând că suma unei − progresii geometrice cu n termeni şi raţia q este:
1+ q + q2 + q3+...+ qn-1 = − , atunci cheltuielile totale actualizatesunt:

Cta = (I1 + C1) x

+)
+ (I2 +C2) x
+)
+ Cx
+)
x
−
) −
Cta = (I1 + C1) x + (I2 +C2) x + Cx x
− +)x +
+) +) +) +) +)
Pentru proiectul analizat, prin înlocuirea valorilor în relaţia de mai sus, la o
rată de actualizare de 10%, rezultă:

Cta = (603.733,4 + 19.875) x + ( 839.751,6 + 14.685) x + 30.544 x x

− +, ) x +, ) − +, +, ) +, )
+, ) , +, )
Factorul de anuitate +, ) − = 9,0770400182 = 9,077

, +, )
Cta= 1.501.630,927 €
 Cheltuieli totale actualizate specifice (C tas) exprimă efortul total actualizat, cu investiţia şi
cu prestarea, ce revine la o unitate de capacitate de servire. Se determină prin utilizarea
următoarelor relaţii matematice:
Ctas =
∑
sau Ctas = ∑
ta
)
C - cheltuieli totale actualizate
Qh - cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă
sau tranzitată anual prin zona respectivă de reţea (exprimată în mc)
D - durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu)
d - durata de realizare a obiectivului
Qh - cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată
anual prin zona respectivă de reţea (exprimată valoric) a - rata de actualizare

Calculând acest indicator pentru mai multe variante de proiect, va fi preferată

varianta în cazul căreia cheltuielile totale actualizate specifice sunt minime.
Relaţiile de calcul prezentate sunt valabile în ipoteza că în perioada de realizare
a reabilitării şi modernizării nu funcţionează capacităţi de servire. Având în vedere faptul
că pentru proiectul analizat în perioada de realizare a lucrărilor de reabilitare şi
modernizare funcţionează capacităţi parţiale de producţie/prestare, la calculul
cheltuielilor totale actualizate specifice se vor lua în considerare şi aceste capacităţi.
La calculul indicatorului în funcţie de cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată
produsă sau tranzitată anual prin zona respectivă de reţea exprimată valoric (sub forma veniturilor
anuale) se va utiliza relaţia:

+2 +3 +
++2 ,

) ) ) )
Întrucât:
Q3 = Q4 = Q5 =... = Q27 = Q
Prin aplicarea aceluiaşi raţionament utilizat la calculul indicatorului cheltuieli totale
actualizate rezultă că indicatorul cheltuieli specifice actualizate se va determina după relaţia:
Ctas = )
+2 ) + ) )
În cazul proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu
apă şi de canalizare a Municipiului Moreni cheltuielile totale actualizate specifice vor fi :

C =
tas 2. , + 22.8 . ,82 +2 . 3, 2 . 33 ,82 .
=

Ctas = 0,715 € cheltuit/ 1€ obținut

Randamentul economic al investiţiei în abordare statică şi dinamică (R, Ra) arată câte
unităţi monetare profit final se vor obţine la fiecare unitate monetară investită, după recuperarea
investiţiei (Raţiu-Suciu et al., 2002; Românu & Vasilescu, 1997). Relaţiile de calcul se prezintă
astfel:

în abordare − statică:
R= = = –1

Pf - profit final;
It - investiţie totală;
Pt - profit total;

în abordare dinamică:

Ra= 1, iar prin înlocuirea în formulă a investiţiilor actualizate şi a profitului total

actualizat, se obţine:
∑
Ra= ∑
)
, în cazul în care profitul anual este diferit în timp;
)
)
Ra= ) ) , în cazul în care profitul anual este egal în timp.
∑

)
Pta- profitul total actualizat;
Ita - investiţiile totale actualizate;
Ph - profitul anual;
Ih - investiţiile anuale;
D - durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu);
d - durata de realizare a obiectivului;
a - rata de actualizare.

Pentru proiectul analizat, prin luarea în considerare a profitului din perioada de funcţionare a
sistemului de alimentare cu a pă şi de canalizare, precum şi a profitului din perioada de realizare
a lucrărilor de reabilitare şi modernizare se vor obţine următoarele valori ale indicatorului:
în abordare statică:
R= .82 + 8. 32+22 . 8 ,2 2
– 1= 2,968 € profit final / 1€ investit sau, calculat mai riguros,

. 3. 8
prin luarea în considerare a sporului de profit:
R = .82 − 3 .3 )+ 8. 32− 3 .3 )+ 22 . 8 − 3 .3 ) 2 -1 =

. 3. 8
R = 0,512 € profit netsuplimentar/ 1 € investit

în abordare dinamică: pentru a calcula randamentul actualizat

este necesară determinarea profitului total actualizat, după relaţia:

= P1 x
Pta + ) + P2 x + ) + p 3 x + ) + P 4 x + ) + ... +P
27
x +)
P ta =Px +P x
2
+P +) −
1 +) +) +) +)
P ta = 105.825 x + 108.132 x + 220.589 x +, ) − =
82 + , ) +. ) +, ) , +, )
Pta = 1.839.400,484 €
.83 . , 8
Ra= .2 2.8 8, 32 1 = 0,479 € profit final/ 1 € investit
 + ... +(P27 –P0 )x
+)
Pta = (P1-P0)x + ) + (P2-P0) x + ) + (P3-P0) x +) + (P4 – P0 ) x

+) , unde P0 - profitul obținut înainte de reabilitare și

modernizare.

Pta = (P1- P0)x + (P2-P0) x + (P-P0) +) −

P ta + ) 131.306)x + ) +) +) + (220.589-131.306)
+, ) +, )
= (105.825 – + (108.132 - 131.306) x

+, )−
+, ) , +, )
Pta = 627.104,446 €
2. ,
Ra= .2 2.8 8, 32 1 0.495 € profit net suplimentar/ 1 € investit
Prin prisma indicatorilor calculaţi se poate aprecia că proiectul de reabilitare şi
modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul
Moreni este eficient, poate fi acceptat de către decidenti şi pus în aplicare.

În continuare, pentru a detalia analiza eficienţei proiectului, este necesar să se calculeze

o serie de indicatori de performanţă specifici sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de
canalizare.

4.2 Indicatori de performanţă specifici serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare

Particularităţile serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare impun

calculul unor indicatori specifici de eficienţă economică, ce trebuie să surprindă
o serie de aspecte referitoare la: utilizarea cât mai eficientă a resurselor de apă;
r educerea consumurilor specifice; reducerea pierderilor în reţea etc.
Evaluarea atentă a eficienţei serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare implică
şi calculul unor indicatori care să exprime siguranţa în funcţionare a instalaţiilor şi
echipamente lor sub aspectul continuităţii, datorită faptului că întreruperea alimentării cu apă
poate avea efecte negative asupra populaţiei şi a economiei naţionale. Asigurarea unui grad
înalt în alimentarea cu apă, menţinerea în timp a debitului între anumite limite etc. sunt
principalele probleme care necesită atenţie în alimentarea cu apă a consumatorilor.
O importanţă deosebită în aprecierea eficienţei economice a proiectelor de reabilitare şi
modernizare din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare o au consumurile
specifice, întrucât nivelul redus al acestora, în condiţiile realizării unei prestaţii corespunzătoare
din punct de vedere cantitativ şi calitativ, reflectă un grad înalt de tehnicitate a instalaţiei.
Indicatorii de performanţă sunt folosiţi ca instrumente de lucru în toată lumea în multe
sectoare economice, fapt pentru care potenţialul acestora în sectorul serviciilor de alimentare cu
apă şi de canalizare este indiscutabil. Pentru a-şi realiza obiectivele, operatorul serviciului de

alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să atingă grade înalte de eficienţă şi eficacitate.

Eficienţă înseamnă situaţia în care resursele operatorului sunt utilizate optim pentru prestarea
serviciului. Eficacitate înseamnă situaţia în care obiectivele declarate (definite în mod specific şi
realist) sunt îndeplinite.
Un indicator de performanţă este o măsură cantitativă a unui aspect
particular al performanţei operatorului sau al standardului serviciului. Indicatorul
de performanţă asistă la monitorizarea şi evaluarea eficienţei şi a eficacităţii
operatorului, simplificând astfel o evaluare complexă.
Indicatorii de performanţă sunt împărţiţi în şase categorii (Alegre et al.,
2000), în concordanţă cu structura organizaţională a operatorului:
- indicatori ai apei;
- indicatori de personal;
- indicatori fizici;
- indicatori operaţionali;
- indicatori de calitate a serviciului;
- indicatori financiari.
Interpretarea performanţei unui operator nu poate fi evaluată fără a fi luat în considerare

propriul context, precum şi cele mai relevante caracteristici ale sistemului şi ale regiunii.
Contextul informaţional este organizat după cum urmează: profilul operatorului, profilul
sistemului şi profilul regiunii. Profilul operatorului depăşeşte cadrul organizaţiilor.
Profi lul sistemului se axează în principal pe volumele de apă, pe bunuri fizice, pe
mijloacele tehnologice folosite şi pe consumatori. Profilul regiunii este relevant
pentru realizarea comparaţiilor între operatori, deoarece acesta permite o mai bună
înţelegere a contextului demografic, economic, geografic şi de mediu.
Indicatorii de performanţă sunt mijloace de măsurare a factorilor importanţi pentru
durabilitate, precum şi a îmbunătăţirilor aduse sistemului prin reabilitare. Evaluarea
performanţelor se poate realiza cu ajutorul unor date istorice, calculate pentru cel puţin
doi ani. Pentru realizarea proiecţiilor se recomandă calculul datelor pentru cel puţin cinci
ani, pentru a acoperi perioada de după terminarea lucrărilor de reabilitare şi
modernizare. Pentru a demonstra durabilitatea proiectului, în cazul în care finanţarea
implică şi credite, această perioadă trebuie să acopere începerea rambursării creditului.
Calitatea informaţiilor pe baza cărora se calculează indicatorii este foarte importantă.
Utilizarea unor date sigure, generate printr-un control riguros dă mai multă valoare acestor
indicatori decât nişte simple estimări sau extrapolarea tendinţelor din trecut. În acest sens, este
necesară stabilirea unor valori ţintă pentru măsurarea performanţei pe baza experienţei unor
proiecte similare.
Literatura de specialitate (Alegre et al., 2000) propune o serie de indicatori de
performanţă pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare, care să exprime:
- acoperirea serviciului;
- consumul şi producţia de apă;
- apa nejustificată;
- practicile de contorizare;
- performanţele sistemului;
- costuri şi personal;
- calitatea serviciilor;
- facturarea şi încasarea;
- performanţele financiare;
- investiţiile de capital.

Timpul obişnuit de remediere a avariilor este de 24 de ore dacă pierderea

de apă este vizibilă şi 3 zile dacă pierderea de apă nu este vizibilă.
În continuare se vor calcula pentru proiectul analizat doar unii dintre indicatorii de
performanţă specifici sectorului de alimentare cu apă şi de canalizare.
Populaţia asigurată cu apă potabilă şi canalizare înainte de reabilitarea şi
modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din
Municipiul Moreni (P aa0 şi Pac0) şi după efectuarea lucrărilor (Paa1 și Pac1):
2.
Paa0 = x 100 = 58, 14 %

2.
 .
Paco = 2. x 100 = 53, 49%

8.
Paa1 =Pac1 = 2. x 100 = 87,41 %

Înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de

canalizare, 58,14% din populaţia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de alimentare cu
apă şi 53,49% din populaţia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de canalizare.
După reabilitarea şi modernizarea sistemului, 87,41% din populaţia Municipiului
Moreni beneficiază de ambele servicii.

Producţia de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Qa) va avea următoarea

valoare:

. 8. /
Qa = 8. 3 / = 0,169 mc/om x zi = 169 l / om x zi

Din calcul rezultă că debitul mediu asigurat va fi de 169 l/om.zi, valoare care corespunde
standardelor europene.

Cantitatea totală de apă vândută anual reprezintă 90% din cantitatea de apă furnizată
anual:

Av = 90% x Af
Av= 90% x 1.164.087 = 1.047.678,3 mc/ an

În aceste condiţii, consumul de apă după reabilitarea şi modernizarea

sistemului de alimentare cu apă (Ca) se determină astfel:

. . 8,3 /
Ca = 8. 3 / = 0,152 mc/om/zi = 152 l/ om/zi
 Consumul de apă contorizat se determină luând în considerare cantitatea anuală
de apă consumată de populaţia contorizată, care reprezintă 90% din cantitatea totală
de apă furnizată şi populaţia contorizată, adică 90% din populaţia asigurată cu apă.

18.795 x 90% = 16.916 persoane

. . 8,3 /
Cacont = . 3 / = 0.169 mc/om/zi = 169 l/om/zi

Apa care nu aduce venituri (Afv) se calculează conform relaţiei:

. . 8 − . . 8,3 x 100 = 10 %
Afv =

. .8
Rezultă că din totalul apei furnizate, 10% nu aduce venituri, reprezentând
pierderi în sistem în sumă absolută de 115.365 mc/an. Raportate la lungimea
reţelei de distribuţie (25 km), pierderile de apă vor fi de:

Pa =
. 8, / = 4.656, 6 mc/km/an
2
Proporţia din apa vândută care este contorizată va fi:
. . 8,3
Pav =
cont . . 8,3 x 100 = 100 %
Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare a
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni se cunoaşte
consumul specific de energie de 0,20 kWh/mc, ceea ce înseamnă oreducere cu
42,86% faţă de situaţia iniţială (0,35 kWh/mc), fapt care se apreciază favorabil.

Pentru determinarea ponderii costului anual al energiei electrice în costul apei se

calculează costul energiei electrice în funcţie de cantitatea de apă furnizată (Af),
consumul specific de energie electrică (e) şi tariful energiei electrice (T = 0,08 €/kWh):
Ce = Af x e x T
Ce = 1.164.087 x 0,20 x 0,08 = 18.625,392 €/an

În aceste condiţii, ponderea costului anual al energiei electrice în costul apei va fi:
8. 2 ,3 2

Pce = 3 . x 100 = 60,97 %

Este de remarcat faptul că ponderea costului anual al energiei electrice în costul apei
este ridicată (60,97%), ceea ce înseamnă că o creştere a tarifului energiei electrice va
influenţa în mare măsură tariful serviciului de alimentare cu apă din Municipiul Moreni.
Costurile unitare de operare (Cou) calculate în funcţie de cantitatea de apă furnizată,
pe de o parte şi de cantitatea de apă vândută, pe de altă parte, vor avea următoarele valori:

3.
Cou = . .8 = 0,026 €/mc produs

Cou =
. 3 . . 8,3 x 100 = 0,029 €/mc vândut
Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare
a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni se
cunoaşte faptul că din totalul costurilor anuale de operare 31,18% reprezintă
costul total al forţei de muncă, incluzând primele şi participarea la beneficii.
Costul mediu pentru apă şi canal se determină ca raport între totalul
veniturilor anuale şi totalul anual de apă vândută la consumatori:

2 . 33
CM = . . 8,3 = 0,239~0,24 €/mc/an

Costul mediu pentru apă şi canal este superior costului unitar de operare calculat în funcţie de

cantitatea de apă vândută, fapt care se apreciază favorabil,întrucât prestarea serviciului de alimentare

cu apă şi de canalizare conduce la obţinerea de profit pentru S.C. G.C.L.T. S.A.

Investiţia unitară:
. 3. 8
Iu= . . 8,3 = 0,055 €/mc
2
 Investiţia pentru înlocuirea activelor:
.3 3. 8
Ia = . 3. 8 x 100 ~ 95,13%

Investiţia unitară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi

de canalizare a municipiului Moreni este de 0,054 €/mc, din care 95,17% se utilizează pentru
înlocuirea activelor existente.
Indicatorii de performanţă care exprimă performanţele sistemului, calitatea şi continuitatea
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nu pot fi calculaţi decât după predarea în
exploatare a sistemului reabilitat şi modernizat de alimentare cu apă şi de canalizare. Aceşti
indicatori se calculează începând din cel de-al doilea an de funcţionare, pe baza datelor statistice
colectate de operatorul serviciului pe parcursul primului an de exploatare.

4.3 Indicatori pe bază de cash-flow pentru fundamentarea deciziei de reabilitare şi

modernizare în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare

Cash-flow-ul (fluxul de numerar) din activitatea de investiţii pentru reabilitare,

modernizare sau dezvoltare reprezintă diferenţa dintre veniturile obţinute în urma realizării
proiectelor de reabilitare, modernizare, dezvoltare şi eforturile totale făcute în acest scop. Pe
baza cash-flow-ului proiectului de reabilitare, modernizare sau dezvoltare a sistemelor publice de
alimentare cu apă şi de canalizare se pot calcula indicatorii raportul venituri actualizate/cheltuieli

actualizate, venitul net actualizat şi rata internă de rentabilitate, indicatori utilizaţi frecvent în
cadrul studiilor de fezabilitate (Românu & Vasilescu, 1997; Staicu et al., 1995; Topală, 1996;
Vasilescu et al., 2000).
Importanţa incontestabilă a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi
starea tehnică a echipamentelor şi instalaţiilor conduc la necesitatea realizării unor investiţii
apreciabile pentru reabilitarea, modernizarea şidezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare. În
condiţiile în care sursele interne de finanţare a acestor acţiuni sunt insuficiente, se apelează la
organisme şi fonduri internaţionale, cum ar fi: Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare (BERD), Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), Banca
Europeană de Investiţii (BEI), programe ISPA, SAPARD, SAMTID etc. Aceste instituţii dispun de
metodologii proprii de evaluare a eficienţei proiectelor de investiţii, utilizate frecvent în practica
economică românească. O sferă largă de aplicabilitate a cunoscut metodologia BIR D, care a fost
adoptată de toate tipurile de organizaţii din România (publice, private, parteneriat public-privat) în
scopul aprecierii eficienţei economice a investiţiilor, indiferent de sursele de

finanţare care vor fi utilizate. Această metodologie se bazează pe cash-flow-ul

proiectului şi implică determinarea indicatorilor mai sus menţionaţi.

Analiza cost-beneficiu utilizează indicatorul raportul dintre veniturile totale

actualizate (Vta) şi costurile totale actualizate (Cta), calculat conform relaţiei :
=
R= ∑
)
∑ + )
)
Vh - veniturile anuale;
Ch - cheltuielile anuale;
Ih - investiţia anuală;
D - durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu); d
- durata de realizare a obiectivului; a - rata de actualizare.

Pentru determinarea acestui indicator este necesar să se calculeze în

prealabil indicatorii venituri totale actualizate şi cheltuieli totale actualizate.
Se consideră a fi cea mai eficientă acea variantă de proiect care asigură o valoare maximă a

indicatorului. Sensibilitatea indicatorului la mărimea ratei de actualizare determină importanţa

dimensionării cât mai corecte a acesteia pentru a evita fie acceptarea de proiecte neeficiente, fie

respingerea unor proiecte rentabile.

Principala limită a aplicării unui astfel de criteriu constă în faptul că poate conduce la
considerarea ineficientă a unui proiect caracterizat prin cheltuieli de investiţii sau de exploatare
ridicate, generate de nivelul ridicat al performanţelor tehnico-economice şi calitative (Topală,
1996).
Venitul net actualizat (VNA) caracterizează, în valoare absolută, aportul de
avantaj economic al unui proiect. Pentru calculul acestui indicator se porneşte de la
venitul net anual (VNh), determinat ca diferenţă între volumul anual al veniturilor (V h) şi
volumul costurilor anuale totale - de investiţii (Ih) şi de exploatare (Ch) - conform relaţiei:
VNh = Vh-(Ih + Ch)

Prin actualizarea venitului net anual la momentul începerii lucrărilor de execuţie a

obiectivului se obţine venitul net actualizat:
VNA =
∑+ = ℎ +)
Diferitele variante de proiect sunt considerate acceptabile în cazul în care venitul net
actualizat înregistrează valori pozitive (VNA > 0), iar în situaţia comparării mai multor proiecte
va fi ales cel cu VNA maxim.
Evaluarea eficienţei economice a proiectelor de reabilitare, modernizare, dezvoltare, a
sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare cu ajutorul acestui indicator prezintă o
serie de avantaje: ia în considerare toate informaţiile relevante pentru o oportunitate de investire,
inclusiv evoluţia în timp a fluxurilor de numerar estimate şi costul finanţării investiţiei,

furnizează rezultate clare, uşor de interpretat şi derivă dir ect din obiectivul
financiar al firmei, acela de maximizare a profitului.
Rata internă de rentabilitate (RIR) este acea rată de actualizare la care valorile actuale
ale cheltuielilor şi beneficiilor se egalizează şi arată care este rentabilitatea capitalului investit în
proiect. La rata internă de rentabilitate a unui proiect se ajunge atunci când venitul net actualizat
al acestuia este egal cu zero.
VNA(a = RIR) = 0 și 1

Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate se calculează venitul net actualizat

pentru diferite rate de actualizare alese în mod aleator, din aproape în aproape ajungându-se la
stabilirea acelei rate de actualizare care conduce la anularea venitului net actualizat. În final se
utilizează relaţia:
RIR = amin + (amax – amin) x
+
+
+| _|

amin - rata de actualizare corespunzătoare venitului net actualizat pozitiv cel mai mic;
amax - rata de actualizare corespunzătoare primului venit net actualizat negativ.
 În cazul proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de
alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni rata de actualizare
corespunzătoare venitului net actualizat pozitiv cel mai mic (18720,39 €) este de
16%, iar rata de actualizare corespunzătoare primului venit net actualizat
negativ (31404,74 €) este de 17%. Ca urmare, rata internă de rentabilitate va fi:

RIR = 0,16 +
0,17 0,16 ) x 8. 2 ,3 8+. 2 ,|−3 . , |=

= 0,16 + 0,01 x 0.3734731461 = 0,1637 ~16,37%

În condiţiile economiei de piaţă, rata internă de rentabilitate are semnificaţia şi funcţia de

criteriu fundamental pentru acceptarea proiectelor de investiţii în modernizarea, dezvoltarea sau
reabilitarea infrastructurii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi formularea
opţiunilor. Indicatorul se calculează atât în cazul analizelor financiare, cât şi al celor economice,
după aceeaşi formulă matematică, deosebirea constând în elementele incluse în componenţa

veniturilor şi cheltuielilor.
Analiza financiară se realizează la nivelul operatorului serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare şi urmăreşte reliefarea avantajelor proiectului din
punctul de vedere al acestuia. Astfel, conceptele de venit sau cost se limitează la
încasările şi plăţile proiectului respectiv, iar exprimarea lor se va face în preţurile
pieţei, pe durata de viaţă a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare.
Rata internă a rentabilităţii financiare (RIRF) exprimă capacitatea investiţiei pentru
reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare
de a asigura venit net în perioada de calcul analizată, prin luarea în considerare a tuturor
cheltuielilor efectuate (investiţii, exploatare, fonduri circulante) şi recuperarea investiţiei.
Analiza economică pune în evidenţă eficienţa şi utilitatea proiectului pentru societate în
ansamblul său şi relevă contribuţia acestuia la dezvoltarea economico-socială prin luarea în

considerare a unor aspecte cum sunt: acoperirea unor nevoi pentru sectoarele
deficitare ale economiei, absorbţia de forţă de muncă aflată în şomaj,
intensificarea activităţii comerciale sau industriale într-o anumită zonă etc.
Urmare a investiţiilor în sisteme publice de alimentare cu apă şi de canalizare, pe lângă
furnizarea serviciilor către populaţie şi agenţi economici, se asigură relansarea economică a unor
sectoare importante ale economiei naţionale (construcţii de maşini, producţia de materiale de
construcţii şi instalaţii etc.), se asigură condiţiile de bază ale unui trai civilizat, precum ş i ale prezervării

stării de sănătate a populaţiei. Astfel de aspecte se concretizează în venituri şi cheltuieli anuale

secundare, ce nu au legătură directă cu proiectul de reabilitare, modernizare, dezvoltare a sistemului

public de alimentare cu apă şi de canalizare, dar sunt generate de acesta.

Rata internă a rentabilităţii economice (RIRE) cuantifică eficienţa

reabilitării,

modernizării, dezvoltării sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare la nivelul

economiei naţionale şi exprimă rentabilitatea medie a tuturor cheltuielilor efectuate în
perioada de funcţionare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare.
Deşi estimarea veniturilor şi cheltuielilor secundare generate de un proiect de
investiţii în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare se realizează cu
dificultate, acest tip de analiză se justifică, mai ales dacă se are în vedere faptul că
alimentarea cu apă potabilă a unei zone, spre exemplu, contribuie decisiv la intensificarea
activităţii economice în zona respectivă, cu toate beneficiile ce decurg din aceasta. Nu de
puţine ori, proiectele de investiţii în modernizarea sau reabilitarea componentelor sistemului
public de alimentare cu apă şi de canalizare apar ca ineficiente tocmai datorită faptului că nu
sunt estimate aceste efecte secundare ale proiectelor.
Calculul celor mai semnificativi indicatori de eficienţă economică (raportul venituri
actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat - VNA, rata internă de rentabilitate - RIR,
raportul beneficiu/cost) pe baza datelor tehnice şi economice existente este prezentat în anexă.
Sensibilitatea indicatorilor la mărimea ratei de actualizare impune dimensionarea cât mai
corectă a acesteia pentru a evita fie acceptarea unui proiect ineficient, fie respingerea unui
proiect rentabil. Tocmai de aceea, la calculul indicatorilor s-au utilizat diferite rate de actualizare

(10%, 12%, 14%, 15%, 16%, 17%, 19%). Nu de puţine ori, în sectorul serviciilor de alimentare cu
apă şi de canalizare se utilizează o valoare a ratei de actualizare de 10%, considerându-se că
investiţiile din acest sector nu se caracterizează prin riscuri şi rentabilitate mari.
Pe baza parametrilor tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi modernizare a
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni (tabelul nr.
3.12) se calculează în manieră dinamică indicatorii: cheltuieli totale, venituri totale, investiţie
totală, profit total. Aceşti parametri intermediari necesari pentru analiza eficienţei proiectului
de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din
Municipiul Moreni sunt preluaţi din anexă şi centralizaţi în tabelul 4.2.
Parametri intermediari ai analizei eficienţei reabilitării şi modernizării
Tabelul nr. 4.2

SPECIFICAŢIE
NR. CRT RATA DE COSTURI VENITURI INVESTIŢIE PROFIT TOTAL

ACTUALIZARE ACTUALIZATE ACTUALIZATE ACTUALIZATĂ ACTUALIZAT

(%) (€) (€) (€) (€)
1 10 1,501,796 2,099,959 1,242,858 1,841,021

2 12 1,428,952 1,781,223 1,208,493 1,560,764

3 14 1,365,605 1,533,681 1,175,752 1,343,828
4 15 1,340,816 1,454,609 1,159,958 1,273,751
5 16 1,319,244 1,337,965 1,144,532 1,163,252
6 17 1,286,430 1,255,025 1,129,461 1,098,057
7 19 1,239,190 1,114,206 1,100,342 975,358

Profitul total se calculează ca diferenţă între veniturile totale şi cheltuielile

de exploatare, fără a lua în considerare investiţia. În costurile actualizate s-au
inclus cheltuielile de exploatare şi investiţia. De aceea, profitul total actualizat =
venituri actualizate - costuri actualizate + investiţie actualizată.
Se observă că veniturile actualizate sunt superioare cheltuielilor totale actualizate (cu

investiţia şi cu prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare) până la o rată de

actualizare a = 16%. Calculate cu ratele de actualizare a = 17% şi a = 19%, veniturile actualizate

devin mai mici decât cheltuielile totale actualizate, fapt ilustrat grafic în figura nr. 4.1.
Analizând graficul din figura nr. 4.1 rezultă că rata internă de rentabilitate, care
egalizează valorile actualizate ale prestării/furnizării serviciului cu costurile totale actualizate
(de prestare/furnizare şi de investiţii) are o valoare cuprinsă între 16% şi 17%. Se poate
considera că proiectul de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă
şi de canalizare din Municipiul Moreni esteeficient, întrucât va rezulta o rată internă de
rentabilitate mai mare decât eficienţa medie pe sector (de 10%).
 2,500,000
2,000,000

1,500,000 COSTURI ACTUALIZATE

(€)
1,000,000 VENITURI ACTUALIZATE

(€)
500,000

10 12 14 15 16 17 19

Figura nr. 4.1 Variaţia costurilor şi veniturilor actualizate în funcţie de rata de actualizare
În continuare, se calculează indicatorii de eficienţă economică, respectiv raportul venituri
actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat, raportul beneficiu/cost, rata internă de
rentabilitate (tabelul nr. 4.3).

Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din

Municipiul Moreni
Tabelul nr. 4.3
RATA DE SPECIFICAŢIE
NR.
ACTUALIZARE RAPORTUL VENITURI VENIT NET RAPORTUL
CRT RIR
(%) ACTUALIZATE / ACTUALIZAT BENEFICIU
(%)
1 10 CHELTUIELI ACTUALIZATE (€) / COST
1.398 598,163 0.398
2 12 1.247 352,272 0.247
3 14 1.123 168,076 0.123
4 15 1.085 113,793 0.085 16.4
5 16 1.014 18,720 0.014
6 17 0.976 -31,405 -0.024
7 19 0.899 -124,984 -0.101

Din analiza raportului venituri actualizate/cheltuieli actualizate reiese că la o rată de

actualizare cuprinsă între 8% şi 17% proiectul de modernizare este eficient, întrucât indicatorul
este supraunitar, ceea ce înseamnă că se obţin efecte (venituri) mai mari decât eforturile
(investiţia şi cheltuielile de prestare/furnizare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare).
Venitul net actualizat (fluxul de numerar actualizat), care exprimă profitul total actualizat
realizat în urma reabilitării şi modernizării, permite o comparaţie în cifre absolute între volumul
total al încasărilor şi volumul costurilor totale. Similar interpretării indicatorului precedent,

putem spune că proiectul este eficient dacă este analizat luându-se în considerare o rată de
actualizare cuprinsă între 10% şi 16%, deoarece venitul net actualizat este pozitiv.
Prin prisma raportului beneficiu/cost, care exprimă profitul total actualizat
(venitul net actualizat) obţinut la 1€ efort total cu investiţia şi cu producţia, proiectul
de modernizare este eficient până la o rată de actualizare de 16% (figura nr. 4.2).

Raportul beneficiu/cost (Euro profit total/1 Euro cheltuieli totale)

RAPORTUL BENEFICIU / COST

0.500

0.400

0.300

0.200
RAPORTUL BENEFICIU
/ COST
0.100

0.000
10 12 14 15 16 17 19
-0.100

-0.200

Rata de actualizare (%)

Figura nr. 4.2 Variaţia raportului beneficiu/cost în funcţie de rata de actualizare

Rata internă de rentabilitate este acea rată de actualizare care egalizează

veniturile actualizate cu cheltuielile totale actualizate (VNA = 0), fiind indicatorul decisiv
ce stă la baza alegerii proiectelor de reabilitare şi modernizare. Graficul din figura nr.
4.3. evidenţiază variaţia venitului net actualizat în funcţie de rata de actualizare.
 VENIT NET ACTUALIZAT (€)
700,000
600,000
500,000
400,000
300,000 VENIT NET ACTUALIZAT (€)

200,000
100,000
0
-100,000 10 12 14 15 16 17 19
-200,000

Figura nr. 4.3 Variaţia venitului net actualizat în funcţie de rata de actualizare

Se constată că venitul net actualizat este zero pentru o rată de rentabilitate cuprinsă între

16% şi 17%. De asemenea, din calcule a rezultat o rată internă de rentabilitate de 16,37%, care
reflectă eficienţa proiectului de reabilitare şi modernizare, fiind superioară eficienţei medii pe
sector.
Din analiza proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare
cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni prin prisma celor mai semnificativi indicatori de
evaluare a eficienţei economice a proiectelor, rezultă că acesta poate fi acceptat, întrucât
are o eficienţă peste media pe sector, generând efecte favorabile atât la nivelul operatorului
serviciului şi administraţiei locale, cât şi la nivelul economiei naţionale.

5. EFECTE ALE REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI PUBLIC DE

ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI

5.1 Efecte cantitative şi calitative ale reabilitării şi modernizării sistemului

public de alimentare cu apă şi de canalizare
Evaluarea viabilităţii oricărui proiect de modernizare şi reabilitare a unui sistem public
de alimentare cu apă şi de canalizare necesită stabilirea eforturilor şi a eşalonării în timp a
investiţiilor, a surselor de finanţare, precum şi a efectelor de ordin cantitativ şi calitativ
prognozate prin modernizarea tehnologiilor. Principalii indicatori tehnico-
economici ai
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitare şi modernizare (debit
mediu anual, numărul populaţiei asigurate cu apă şi canalizare, cantitatea medie de apă
asigurată, valoarea investiţiei, cheltuieli anuale totale după reabilitare şi modernizare în
perioada de recuperare a investiţiei etc.) sunt sintetizaţi în tabelul nr. 5.1.
Indicatorul cheltuieli anuale totale după reabilitarea şi modernizarea sistemului de

alimentare cu apă şi de canalizare în perioada de recuperare a investiţiei se determină

prin însumarea cheltuielilor de exploatare după reabilitare şi modernizare (Ch 1) şi a
cheltuielilor anuale de recuperare a investiţiei pentru reabilitare şi modernizare (Ch ri).
Perioada de recuperare a investiţiei specifică sectorului serviciilor de
alimentare cu apă şi de canalizare este de 16 ani.
Astfel, cheltuielile anuale de recuperare a investiţiei pentru reabilitare şi
modernizare (Ch ri) vor fi:
Chri = . 3. 8 = 90.217 €/an

Ca urmare, cheltuielile anuale totale du pă reabilitarea şi modernizarea sistemului de

alimentare cu apă şi de canalizare în perioada de recuperare a investiţiei (Ch t1) vor fi:
Cht1 = 30.544 + 90.217 = 120.761 €/an

Costul apei potabile în perioada de recuperare a investiţiei (C 1) se determină

ca raport între cheltuielile anuale totale după reabilitarea şi modernizarea sistemului
de alimentare cu apă şi de canalizare în perioada de recuperare a investiţiei (Chtl) şi
cantitatea medie de apă potabilă asigurată după reabilitare şi modernizare (Af 1):

2.
C1 = . .232, = 0,10581~0,11 €/ mc

Indicatori tehnico-economici ai sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare

după reabilitare şi modernizare
Tabelul nr. 5.1
Nr. Specificaţie U.M. Valoare
crt.
1 Debit mediu anual asigurat înainte L/om.zi 160
de reabilitare şi modernizare
2 Debit mediu anual asigurat după L/om.zi 169
reabilitare şi modernizare
3 Populaţia asigurată cu apă şi persoane 18.795
canalizare după reabilitare şi
modernizare
4 Cantitatea medie de apă potabilă Mc/an 730.000
asigurată înainte de reabilitare şi
modernizare
5 Cantitatea medie de apă potabilă Mc/an 1.141.232,5
asigurată după reabilitare şi
modernizare
6 Investiţia pentru reabilitare şi € 1.443.485
modernizare
7 Cheltuieli anuale totale după €/an 120.761
reabilitare şi modernizare în
perioada de recuperare a investiţiei
8 Cheltuieli anuale după perioada de €/an 30.544
recuperare a investiţiei
9 Costul apei potabile în perioada de €/mc 0,11
recuperare a investiţiei (7/5)
10 Costul apei potabile după perioada €/mc 0,026
de recuperare a investiţiei (8/5)
11 Costul mediu al apei potabile în €/mc 0,079
perioada de funcţionare de 25 de ani
12 Investiţia specifică (6/5) €/mc/an 1,22

Costul apei potabile după perioada de recuperare a investiţiei (C2) se determină ca raport

între cheltuielile anuale după perioada de recuperare a investiţiei (Chi) şi cantitatea

medie de apă potabilă asigurată după reabilitare şi modernizare (Af1):

3.
C2 = . .232, = 0,026 €/ mc

Costul mediu al apei potabile în perioada de funcţionare de 25 de ani(Cm) se calculează

ca medie aritmetică ponderată a costului apei potabile înperioada de recuperare a investiţiei
(C1)şi a costului apei potabile după perioada derecuperare a investiţiei (C2), după următoarea

formulă:
Cm =
+ 2+
2
Cm =
, +,2
2 = 0,079 €/mc

Proiectul de modernizare şi reabilitare a sistemului public de alimentare cu apă şi de

canalizare din Municipiul Moreni conduce la obţinerea mai multor efecte cantitative, cum ar fi:
- creşterea capacităţii de servire, numărul de persoane beneficiare ale serviciulu i
sporind de la 12.500 la 18.795, ceea ce înseamnă în termeni relativi un spor de 52%;
- creşterea gradului de acces al populaţiei la serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare de la 58,14% în cazul alimentării cu apă şi 53,49% în cazul canalizării la
87,41% pentru întregul serviciu de alimentare cu apă şi de canalizare;
- creşterea debitului mediu asigurat în conformitate cu standardele Uniunii
Europene, acesta ajungând la 169 l/om şi zi;
- reducerea consumului specific de energie electrică prin eliminarea sursei de apă Podei

(reducere cu 6%) şi prin înlocuirea pompelor uzate în staţia de epurare Moreni (reducere cu
15%);
- creşterea randamentelor echipamentelor din sistemul de canalizare prin îmbunătăţirea
performanţelor energetice ale motoarelor la staţia de pompare a apelor uzate şi înlocuirea
pompelor uzate din staţia de epurare Moreni (spor mediu de randament 5%);
- creşterea randamentelor echipamentelor din sistemul de alimentare cu apă
potabilă prin îmbunătăţirea performanţelor energetice ale motoarelor la staţiile
de tratare a apei brute şi la staţiile de pompare (spor mediu de randament 2%);
Gradul de acces al populaţiei la serviciile de alimentare cu apă şi de
canalizare s -a determinat ca procent al populaţiei care beneficiază de aceste
servicii din totalul populaţiei municipiului.
- creşterea fiabilităţii şi implicit, a indicelui de disponibilitate mediu,
acesta din urmă ajungând la peste 95%;
- creşterea numărului de ore de funcţionare la căderi mai mici, ceea ce implică
un spor de producţie de apă potabilă şi apă epurată;
- reducerea pierderilor pe reţele cu 20%;
- conservarea resurselor de apă ca urmare a reducerii pierderilor pe reţele;
- reducerea pierderilor de apă potabilă pe branşamentele interioare
cu cca. 50% la blocurile de locuinţe şi cu cca. 30% la consumatorii casnici ca efect al contorizării
apei;
- reducerea consumului de apă potabilă ca efect al reducerii pierderilor pe
branşamentele interioare în urma contorizării;
- generarea unui nou ciclu de viaţă pentru echipamente, pentru o perioadă de cca. 25 de ani;
- creşterea veniturilor obţinute prin mărirea volumului serviciilor oferite şi a calităţii acestora;
- reducerea cheltuielilor de mentenanţă prin orientarea treptată a personalului
de exploatare excedentar către partea de întreţinere a echipamentelor şi
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în ansamblul său.
Lucrările de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare
din Municipiul Moreni generează şi o serie de efecte calitative, dintre care putem aminti:

- satisfacerea superioară a cererii pieţei;

- creşterea capacităţii de răspuns la schimbările care intervin în mediul
extern;
- stabilirea reală a consumului de apă potabilă ca urmare a contorizării;
- creşterea suportabilităţii serviciului;
- îmbunătăţirea relaţiilor cu beneficiarii;
- echiparea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare cu instalaţii
de ultimă generaţie, cu grad înalt de tehnicitate;
- îmbunătăţirea imaginii operatorului serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare;
- îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant din Municipiul Moreni prin utilizarea raţională a

resurselor naturale de apă şi epurarea apelor uzate, în conformitate cu

prevederile directivelor Uniunii Europene.

5.2 Efecte colaterale ale investiţiilor din infrastructura locală asupra altor sectoare
economice
Efortul investiţional prognozat de 1.443.485 € nu trebuie să fie considerat numai ca un
consum de resurse financiare, ci trebuie judecat ca un proces complex în cadrul căruia se produc
bunuri materiale cu o perioadă lungă de utilizare (infrastructura tehnico-edilitară specifică), se
realizează condiţii de viaţă la standarde europene pentru populaţia Municipiului Moreni şi se
îndeplinesc politicile de mediu şi de dezvoltare durabilă pe care România şi le-a asumat în
calitate de stat membru al Uniunii Europene.
Pregătirea şi realizarea lucrărilor de investiţii pentru reabilitarea şi modernizarea
sistemului public de alimentar e cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni va avea o serie de
efecte pozitive asupra altor sectoare economice, precum şi asupra ocupării forţei de muncă. O

evaluare sumară a acestora permite evidenţierea următoarelor consecinţe în plan economic şi

social:
- menţinerea în activitate a forţei de muncă din cadrul sectorului serviciilor de
alimentare cu apă şi de canalizare, cu tendinţa de creştere în viitor, ca urmare a
dezvoltării unor noi capacităţi de servire;
- realizarea lucrărilor de construcţii-montaj prevăzute în proiectul de investiţii va
permite crearea de noi locuri de muncă;
- stimularea industriei româneşti producătoare de utilaje, maşini şi echipamente
specifice sectorului;
- producerea echipamentelor şi instalaţiilor care se vor pune în operă în cadrul
lucrărilor de modernizare şi reabilitare a infrastructurii (s-a presupus că 40%
dintre acestea se vor produce de către industria românească) va asigura locuri
de muncă pentru 5000 de salariaţi în industria orizontală;
- din fondul investiţional de 1.443.485 € se consumă cu materiale, manoperă şi echipamente cca
95%, ceea ce înseamnă şi un aport proporţional la bugetul statului sub formă de taxe, impozite şi

TVA;
- prin intermediul investiţiilor directe, a împrumuturilor rambursabile şi a celor nerambursabile

va intra în ţară monedă convertibilă de peste 1.000.000 €;

- se pot dezvolta oportunităţi pentru companii străine producătoare de echipamente
specifice care să realizeze capacităţi de producţie în România. Prin intermediul unor
proiecte similare, care să asigure nunumai modernizare şi reabilitarea, ci şi dezvoltarea
pe termen lung a sectorului public de alimentare cu apă şi de canalizare la nivelul
întregii ţări se asigură şi piaţa de desfacere necesară pentru astfel de companii;
- sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare va rămâne deschis
pentru tehnologie şi know-how de nivel internaţional;
- se întăreşte autonomia locală, precum şi capacitatea de decizie şi de administrare
a autorităţilor publice locale în probleme vitale pentru o aşezare umană;
- utilizarea raţională şi protecţia resurselor de apă;
- păstrarea echilibrului ecologic;
- vor fi asigurate condiţiile de bază ale unui trai civilizat şi respectiv, ale prezervării stării de
sănătate a populaţiei.
Astfel de efecte secundare favorabile ale proiectului de reabilitare şi modernizare a
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni nu au fost luate în
calcul în cadrul analizei eficienţei proiectului, fiind mai dificil de cuantificat. Cu toate acestea, din
calcule a rezultat o eficienţă ridicată a proiectului şi în plus, el contribuie la dezvoltarea
economico-socială, întrucât economia naţională şi întreaga societate românească vor beneficia
de avantajele economice, sociale şi ecologice ale unei amenajări hidroedilitare moderne.