4.

EFICIENŢA REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI

PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE DIN
MUNICIPIUL MORENI

Evaluarea atentă a eficienţei oricărei activităţi economice implică o

abordare sistemică, globală, ce presupune reliefarea aspectelor economice, dar şi a
celor politice, sociale sau ecologice, ţinându-se cont de multiplele efecte create în
avalul sau amontele domeniului respectiv.
Sensibilitatea deosebită a sectorului serviciilor de utilităţi publice şi în
special a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, particularităţile şi
interdependenţele cu celelalte sectoare ale vieţii economice şi sociale justifică
abordarea eficienţei acestora într-o viziune sistemică şi dinamică, ce implică luarea
în considerare a premiselor utilizării raţionale şi protecţiei resurselor de apă,
păstrării echilibrului ecologic, ocrotirii stării de sănătate a oamenilor.
Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare are un impact deosebit
asupra mediului: pe de o parte reprezintă un important factor poluator, iar pe de
altă parte participă în mod esenţial la limitarea gradului de poluare (epurarea apelor
uzate). De aceea, respectarea exigenţelor de mediu pe parcursul întregului ciclu de
viaţă a infrastructurii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare dobândeşte o
importanţă deosebită în cadrul conceptului de dezvoltare durabilă.
Pentru aprecierea oportunităţii alocării de fonduri de investiţii în vederea
realizării de obiective noi, reabilitării şi modernizării celor existente se calculează o
serie de indicatori tehnico-economici care fundamentează eficienţa economică a
investiţiilor. Deoarece aceste calcule se efectuează în vederea obţinerii unor
împrumuturi (credite) şi aprobări ale diverşilor factori de răspundere (factori de
mediu, consilii locale, consilii judeţene etc.), ele se numesc note de fundamentare
sau calcule economice de fundamentare.
Metodologia de evaluare a eficienţei sectorului serviciilor publice de
alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să urmărească aprecierea exactă a tuturor
eforturilor investiţionale, dar mai ales a multiplelor efecte economice, directe şi
propagate. Tocmai de aceea, evaluarea eficienţei economice se realizează prin
apelarea la un sistem complex de indicatori, ce include indicatori de bază în
abordare statică şi dinamică, la care se adaugă o serie de indicatori de performanţă
specifici serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.
62 Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

4.1 Indicatori de bază pentru evaluarea eficienţei proiectelor

de reabilitare şi modernizare

Literatura de specialitate (Românu & Vasilescu, 1997; Staicu et al., 1995;

Topală, 1996; Vasilescu et al., 2000) propune o serie de indicatori de bază (în
abordare statică şi dinamică) ce pot fi adaptaţi şi utilizaţi în scopul evaluării
eficienţei proiectelor de reabilitare, modernizare, şi dezvoltare din sectorul
serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare. În acest sens, se
recomandă aprecierea eficienţei economice pe baza următorilor indicatori:
investiţie specifică, termen de recuperare a investiţiei, coeficient de eficienţă
economică a investiţiilor, cheltuieli totale actualizate, cheltuieli totale actualizate
specifice, randament economic al investiţiei.

Investiţia specifică (s) sintetizează corelaţia dintre efortul investiţional, pe

de o parte şi efectul obţinut sub forma capacităţii de servire, pe de altă parte
(Românu & Vasilescu, 1997). Relaţia de calcul este următoarea:

în care:
It – investiţia totală
CS – capacitatea de servire, exprimată în număr de clienţi serviţi
În cazul reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor obiective existente,
investiţia specifică (sm) se calculează astfel (Raţiu-Suciu et al., 2002):

în care:
Im – volumul investiţiilor pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare
CS1 – capacitatea de servire după reabilitare, modernizare, dezvoltare, exprimată în
număr de clienţi serviţi
CS0 – capacitatea de servire existentă înaintea reabilitării, modernizării, dezvoltării,
exprimată în număr de clienţi serviţi
Calculat astfel, indicatorul reflectă câte unităţi monetare investite revin pe
o unitate fizică spor de capacitate de servire (pe client) rezultată în urma
reabilitării, modernizării, dezvoltării.
În cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare din Municipiul Moreni capacitatea de servire înainte de reabilitare şi
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni 63

modernizare este de 12.500 persoane, iar după efectuarea lucrărilor va fi de

19.000 persoane. Rezultă că investiţia specifică va fi:

€/locuitor

Din analiza proiectelor în curs de execuţie şi/sau a studiilor de fezabilitate

aprobate au rezultat următoarele valori specifice de investiţie necesare pentru
modernizarea şi reabilitarea unor capacităţi existente din sectorul serviciilor de
alimentare cu apă şi de canalizare (Asociaţia Română a Apei, 2003):
- pentru instalaţii de tratare a apei potabile: 110 €/locuitor;
- pentru instalaţii de distribuţie şi transport apă potabilă: 140 €/locuitor;
- pentru reţele de canalizare a apelor uzate: 160 €/locuitor;
- pentru staţii de epurare a apelor uzate: 220 €/locuitor.
Astfel, investiţia specifică pentru modernizarea şi reabilitarea capacităţilor
existente din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare este de 630
€/locuitor. Rezultă că în cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare
cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni investiţia specifică este eficientă din
punct de vedere economic (229,30 €/locuitor, faţă de 630 €/locuitor).

Termenul de recuperare a investiţiei în abordare statică sau dinamică

(T, Ta) reflectă timpul în care se poate recupera investiţia realizată din profitul
anual obţinut (Raţiu-Suciu et al., 2002; Românu & Vasilescu, 1997).
În abordare statică, relaţia de calcul este:

în care:
It – investiţia totală
Ph – profitul anual

Astfel, pentru recuperarea investiţiei din profitul anual obţinut în perioada

de funcţionare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt necesari
6,55 ani.
În viaţa economică reală nici prestarea/furnizarea de servicii, nici costurile
nu evoluează liniar în timp şi ca urmare, profitul anual va înregistra valori diferite.
Explicaţia decurge din faptul că după intrarea în funcţiune a obiectivului este
64 Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

necesară o perioadă de atingere a parametrilor proiectaţi, profitul obţinut în primii

ani fiind astfel mai mic decât cel proiectat.
În consecinţă, termenul de recuperare a investiţiei se va calcula după
următoarea formulă:

în care:
It – investiţia totală
Ph – profitul anual
ΔP – diferenţa dintre profitul proiectat şi cel realizat în cadrul perioadei de atingere
a parametrilor proiectaţi
P – profitul suplimentar realizat în cazul punerii în funcţiune a unor capacităţi
’

parţiale de servire în cadrul duratei de realizare a obiectivului

În primul an de realizare a investiţiei profitul este de 109.098 € (129.368 €

- 20.270 €), iar în cel de-al doilea an de realizare a investiţiei are o valoare de
111.206 € (126.672 € - 15.466 €). Rezultă că în perioada de realizare a investiţiei
se va obţine un profit total de 220.304 € (P’ = 109.098 € + 111.206 €).
Se presupune că în perioada de realizare a reabilitării şi modernizării
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare au fost efectuate probe, încercări,
verificări şi simulări astfel încât perioada de atingere a parametrilor proiectaţi nu se
ia în considerare (ΔP=0). În acest caz, termenul de recuperare a investiţiei va fi:

Calculat astfel, termenul de recuperare a investiţiei este de 5,58 ani, mai

mic cu 0,97 ani decât cel calculat anterior. Punerea în funcţiune a unor capacităţi
parţiale de servire în cadrul duratei de realizare a obiectivului conduce la reducerea
perioadei necesare recuperării investiţiei realizate.
Situaţia reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor sisteme de
alimentare cu apă potabilă şi de canalizare existente implică sintetizarea corelaţiei
dintre efortul investiţional şi efectul generat de adoptarea uneia dintre măsurile
propuse. În acest sens, literatura de specialitate (Raţiu-Suciu et al., 2002; Românu
& Vasilescu, 1997) propune determinarea termenului de recuperare (T m) conform
relaţiei:
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni 65

în care:
Im – volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare
Ph1 – profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării
Ph0 – profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare

NOTĂ: Profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare a

sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare (P h0) este comun pentru toţi studenţii de la
învăţământul la distanţă şi are valoarea de 131.306 €.

Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial), obţinut ca

urmare a funcţionării unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a
investiţiei, termenul de recuperare va fi:

În cazul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, perioada de

recuperare a investiţiilor pentru modernizare, dezvoltare sau reabilitare este de
obicei de 15-16 ani. De aceea, se poate afirma că proiectul analizat poate fi
acceptat, întrucât termenul de recuperare a investiţiei de 15,46 ani se încadrează în
limitele considerate a fi normale.

Realizarea unor investiţii pentru modernizare sau reabilitare are drept scop
reducerea costurilor de prestare/furnizare a serviciilor, efectul obţinut ca urmare a
investiţiei concretizându-se într-o economie la aceste costuri. Astfel, termenul de
recuperare se poate calcula şi după relaţia (Raţiu-Suciu et al., 2002):

în care:
Im – volumul investiţiei pentru reabilitare/modernizare
C0 – costul de prestare/furnizare a serviciului înainte de reabilitare, modernizare,
dezvoltare
Cm – costul de prestare/furnizare a serviciului (mai mic) după reabilitare,
modernizare, dezvoltare

În cazul proiectului analizat, reducerea costurilor de prestare/furnizare a

serviciilor este însoţită totodată de o creştere semnificativă a veniturilor ca urmare
66 Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

a creşterii calităţii serviciului prestat şi a tarifului. De aceea, calculul termenului de

recuperare conform relaţiei de mai sus nu este relevant în acest caz.

Termenul de recuperare dinamic (Ta) indică durata de recuperare a

investiţiei din profitul anual obţinut actualizat cu o rată de actualizare specifică
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare (Topală, 1996; Vasilescu et al.,
2000). Pentru calculul indicatorului se pleacă de la relaţiile 1:

sau

, întrucât:

în care:
Ita – investiţia totală actualizată
Ih – investiţie anuală
Ph – profit anual
d – durata de realizare a proiectului
a – rata de actualizare
În cea de-a doua relaţie s-a considerat că profitul este constant pe întreaga
perioadă de funcţionare a obiectivului, aplicându-se formula sumei unei progresii
geometrice. Prin utilizarea relaţiilor de mai sus se va determina termenul de
recuperare dinamic astfel:

1
Relaţiile de calcul au fost prezentate în cazul actualizării la momentul începerii lucrărilor
de execuţie a obiectivului.
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni 67

Prin logaritmarea relaţiei de calcul rezultă:

Rezultă că termenul de recuperare dinamic se va determina cu ajutorul

relaţiei:

în care:
Ita – investiţia totală actualizată;
Ph – profit anual;
d – durata de realizare a obiectivului;
a – rata de actualizare.

Un proiect este cu atât mai eficient, cu cât termenul de recuperare calculat

static sau dinamic este mai mic.
În cazul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se ia în
considerare în mod convenţional o rată de actualizare de 10%.
68 Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

€
NOTĂ: Factorii de actualizare ( ) sunt comuni pentru toţi studenţii de la

învăţământul la distanţă şi sunt precizaţi în anexă.

Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 12,01 ani. Se

poate aprecia că proiectul de reabilitare şi modernizare a sistemului public de
alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni este eficient, întrucât
valoarea indicatorului se încadrează în limitele considerate normale pentru sectorul
serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.
Dacă în perioada de realizare a investiţiei funcţionează capacităţi parţiale
de servire şi se obţine profit, atunci acesta trebuie luat în considerare la calculul
termenului de recuperare. În acest caz, relaţiile de calcul utilizate sunt cele
prezentate în continuare:
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni 69

Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial) obţinut ca

urmare a funcţionării unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a
investiţiei, termenul de recuperare dinamic va fi:

Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 9,11 ani. Se

poate aprecia că proiectul este eficient, întrucât valoarea indicatorului se încadrează
în limitele considerate normale pentru sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi
de canalizare.
Dacă se compară termenul de recuperare calculat dinamic (9,11 ani) cu cel
calculat static (5,58 ani) se constată că în cazul actualizării datelor rezultă o
perioadă de timp mai mare necesară recuperării investiţiei. Tocmai de aceea, în
evaluarea proiectelor este necesară folosirea calculelor de actualizare, care permit o
70 Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

mai bună apreciere a eficienţei economice a proiectelor de reabilitare, modernizare,

sau dezvoltare din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.

Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor (e) sintetizează

corelaţia dintre profitul anual obţinut în urma realizării investiţiei şi efortul de
capital investit, calculându-se de obicei numai în formă statică, după relaţia
(Românu & Vasilescu, 1997; Staicu et al., 1995):

Ph – profit anual
It – investiţie totală
Indicatorul reflectă câte unităţi monetare profit anual se vor obţine la o
unitate monetară capital investit, indicând o eficienţă cu atât mai mare, cu cât
nivelul său este mai ridicat.

€ profit la 1 € investit

În cazul reabilitărilor, modernizărilor sau dezvoltărilor sistemelor publice

de alimentare cu apă şi de canalizare indicatorul exprimă profitul suplimentar faţă
de situaţia iniţială obţinut la fiecare unitate monetară investită şi se calculează
conform relaţiei:

Im – volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare

Ph1 – profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării
Ph0 – profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare

€ profit suplimentar la 1 € investit

Cheltuieli totale în abordare statică sau dinamică (C t, Cta) cuantifică

efortul total (cu investiţia şi cu exploatarea) pe întreaga durată de execuţie şi
exploatare a obiectivului, din punct de vedere static sau dinamic.

În abordare statică, relaţiile de calcul sunt:

Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni 71

sau
It – investiţia totală
Ch – costurile anuale de exploatare
De – durata de funcţionare a obiectivului
T – termenul de recuperare a investiţiei

Pentru proiectul analizat se efectuează cheltuieli de exploatare şi în

perioada realizării investiţiei, care vor fi luate în considerare la calculul
indicatorului.
€
În situaţia în care duratele de funcţionare ale obiectivelor analizate sunt
foarte mari şi există riscul denaturării analizei economice, se recomandă utilizarea
celei de-a doua relaţii pentru determinarea cheltuielilor totale. Calculate astfel,
cheltuielile totale în abordare statică pentru proiectul analizat vor avea valoarea:

€
Prin luarea în considerare a termenului de recuperare a investiţiei,
cheltuielile totale în abordare statică vor fi mai mici (1.935.223,66 €) decât în cazul
în care sunt calculate în funcţie de durata de funcţionare a sistemului (2.302.081 €).
În abordare dinamică, indicatorul se calculează conform relaţiei:

Ih – investiţia anuală
Ch – costurile anuale de exploatare
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu)
d – durata de realizare a obiectivului
a – rata de actualizare
Pentru determinarea cheltuielilor anuale de exploatare se va ţine cont de
costul pierderilor în reţelele de distribuţie a apei potabile, precum şi de eventualele
daune.
În principiu, pentru toate variantele de proiect analizate se adoptă un
orizont de timp de aceeaşi mărime, în scopul asigurării comparabilităţii în timp a
proiectelor.
Acest indicator răspunde preocupărilor de a atinge scopurile urmărite cu
eforturi minime, astfel încât variantele de proiect se vor ordona crescător, pe primul
loc situându-se varianta cu cheltuieli totale minime, statice sau actualizate.
72 Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

Având în vedere faptul că pentru proiectul analizat perioada de realizare a

investiţiei este de doi ani, iar durata de funcţionare după reabilitare şi modernizare
este de 25 de ani, cheltuielile totale actualizate se vor calcula astfel:

Cum şi dând factor comun expresia

, rezultă că relaţia va deveni:

Cunoscând că suma unei progresii geometrice cu n termeni şi raţia q este:

, atunci cheltuielile totale actualizate

sunt:

Pentru proiectul analizat, prin înlocuirea valorilor în relaţia de mai sus, la o

rată de actualizare de 10%, rezultă:
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni 73

Factorul de anuitate

NOTĂ: Factorul de anuitate este comun pentru toţi studenţii de la învăţământul la

distanţă şi are valoarea de 9,077.

€
Cheltuieli totale actualizate specifice (C tas) exprimă efortul total
actualizat, cu investiţia şi cu prestarea, ce revine la o unitate de capacitate de
servire. Se determină prin utilizarea următoarelor relaţii matematice:

sau

Cta – cheltuieli totale actualizate

qh – cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual
prin zona respectivă de reţea (exprimată în mc)
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu)
d – durata de realizare a obiectivului
Qh – cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual
prin zona respectivă de reţea (exprimată valoric)
a – rata de actualizare
Calculând acest indicator pentru mai multe variante de proiect, va fi
preferată varianta în cazul căreia cheltuielile totale actualizate specifice sunt
minime.
Relaţiile de calcul prezentate sunt valabile în ipoteza că în perioada de
realizare a reabilitării şi modernizării nu funcţionează capacităţi de servire. Având
74 Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

în vedere faptul că pentru proiectul analizat în perioada de realizare a lucrărilor de

reabilitare şi modernizare funcţionează capacităţi parţiale de producţie/prestare, la
calculul cheltuielilor totale actualizate specifice se vor lua în considerare şi aceste
capacităţi.
La calculul indicatorului în funcţie de cantitatea de apă potabilă şi respectiv
apă epurată produsă sau tranzitată anual prin zona respectivă de reţea exprimată
valoric (sub forma veniturilor anuale) se va utiliza relaţia:

întrucât:

Prin aplicarea aceluiaşi raţionament utilizat la calculul indicatorului

cheltuieli totale actualizate rezultă că indicatorul cheltuieli specifice actualizate se
va determina după relaţia:

În cazul proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de

alimentare cu apă şi de canalizare a Municipiului Moreni cheltuielile totale
actualizate specifice vor fi:

€ cheltuit/1 € obţinut
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni 75

Randamentul economic al investiţiei în abordare statică şi dinamică

(R, Ra) arată câte unităţi monetare profit final se vor obţine la fiecare unitate
monetară investită, după recuperarea investiţiei (Raţiu-Suciu et al., 2002; Românu
& Vasilescu, 1997). Relaţiile de calcul se prezintă astfel:

 în abordare statică:

Pf – profit final;
It – investiţie totală;
Pt – profit total;

 în abordare dinamică: , iar prin înlocuirea în formulă a

investiţiilor actualizate şi a profitului total actualizat, se obţine:

, în cazul în care profitul anual este diferit în timp;

, în cazul în care profitul anual este egal în timp.

Pta – profitul total actualizat;

Ita – investiţiile totale actualizate;
Ph – profitul anual;
Ih – investiţiile anuale;
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu);
d – durata de realizare a obiectivului;
a – rata de actualizare.

Pentru proiectul analizat, prin luarea în considerare a profitului din

perioada de funcţionare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum
76 Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

şi a profitului din perioada de realizare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare se

vor obţine următoarele valori ale indicatorului:
 în abordare statică:

€ profit final/ 1 € investit

sau, calculat mai riguros, prin luarea în considerare a sporului de profit:

€ profit net suplimentar/ 1 € investit

 în abordare dinamică: pentru a calcula randamentul actualizat este necesară
determinarea profitului total actualizat, după relaţia:

€ profit final/ 1 € investit

sau, calculat mai riguros, prin luarea în considerare a sporului de profit:

unde P0 – profitul obţinut înainte de reabilitare şi modernizare.

Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni 77

€ profit net suplimentar/ 1 € investit

Prin prisma indicatorilor calculaţi se poate aprecia că proiectul de

reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare
in Municipiul Moreni este eficient, poate fi acceptat de către decidenţi şi pus în
aplicare.
În continuare, pentru a detalia analiza eficienţei proiectului, este necesar să
se calculeze o serie de indicatori de performanţă specifici sectorului serviciilor de
alimentare cu apă şi de canalizare.

4.2 Indicatori de performanţă specifici serviciului de alimentare cu apă

şi de canalizare

Particularităţile serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare impun

calculul unor indicatori specifici de eficienţă economică, ce trebuie să surprindă o
serie de aspecte referitoare la: utilizarea cât mai eficientă a resurselor de apă;
reducerea consumurilor specifice; reducerea pierderilor în reţea etc.
Evaluarea atentă a eficienţei serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare implică şi calculul unor indicatori care să exprime siguranţa în
funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor sub aspectul continuităţii, datorită
faptului că întreruperea alimentării cu apă poate avea efecte negative asupra
populaţiei şi a economiei naţionale. Asigurarea unui grad înalt în alimentarea cu
apă, menţinerea în timp a debitului între anumite limite etc. sunt principalele
probleme care necesită atenţie în alimentarea cu apă a consumatorilor.
78 Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

O importanţă deosebită în aprecierea eficienţei economice a proiectelor de

reabilitare şi modernizare din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de
canalizare o au consumurile specifice, întrucât nivelul redus al acestora, în
condiţiile realizării unei prestaţii corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi
calitativ, reflectă un grad înalt de tehnicitate a instalaţiei.
Indicatorii de performanţă sunt folosiţi ca instrumente de lucru în toată
lumea în multe sectoare economice, fapt pentru care potenţialul acestora în sectorul
serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare este indiscutabil. Pentru a-şi realiza
obiectivele, operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să
atingă grade înalte de eficienţă şi eficacitate. Eficienţă înseamnă situaţia în care
resursele operatorului sunt utilizate optim pentru prestarea serviciului. Eficacitate
înseamnă situaţia în care obiectivele declarate (definite în mod specific şi realist)
sunt îndeplinite.
Un indicator de performanţă este o măsură cantitativă a unui aspect
particular al performanţei operatorului sau al standardului serviciului. Indicatorul
de performanţă asistă la monitorizarea şi evaluarea eficienţei şi a eficacităţii
operatorului, simplificând astfel o evaluare complexă.
Indicatorii de performanţă sunt împărţiţi în şase categorii (Alegre et al.,
2000), în concordanţă cu structura organizaţională a operatorului:
- indicatori ai apei;
- indicatori de personal;
- indicatori fizici;
- indicatori operaţionali;
- indicatori de calitate a serviciului;
- indicatori financiari.
Interpretarea performanţei unui operator nu poate fi evaluată fără a fi luat
în considerare propriul context, precum şi cele mai relevante caracteristici ale
sistemului şi ale regiunii. Contextul informaţional este organizat după cum
urmează: profilul operatorului, profilul sistemului şi profilul regiunii. Profilul
operatorului depăşeşte cadrul organizaţiilor. Profilul sistemului se axează în
principal pe volumele de apă, pe bunuri fizice, pe mijloacele tehnologice folosite şi
pe consumatori. Profilul regiunii este relevant pentru realizarea comparaţiilor între
operatori, deoarece acesta permite o mai bună înţelegere a contextului demografic,
economic, geografic şi de mediu.
Indicatorii de performanţă sunt mijloace de măsurare a factorilor
importanţi pentru durabilitate, precum şi a îmbunătăţirilor aduse sistemului prin
reabilitare. Evaluarea performanţelor se poate realiza cu ajutorul unor date istorice,
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni 79

calculate pentru cel puţin doi ani. Pentru realizarea proiecţiilor se recomandă
calculul datelor pentru cel puţin cinci ani, pentru a acoperi perioada de după
terminarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare. Pentru a demonstra durabilitatea
proiectului, în cazul în care finanţarea implică şi credite, această perioadă trebuie să
acopere începerea rambursării creditului.
Calitatea informaţiilor pe baza cărora se calculează indicatorii este foarte
importantă. Utilizarea unor date sigure, generate printr-un control riguros dă mai
multă valoare acestor indicatori decât nişte simple estimări sau extrapolarea
tendinţelor din trecut. În acest sens, este necesară stabilirea unor valori ţintă pentru
măsurarea performanţei pe baza experienţei unor proiecte similare.
Literatura de specialitate (Alegre et al., 2000) propune o serie de indicatori
de performanţă pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare, care să
exprime:
- acoperirea serviciului;
- consumul şi producţia de apă;
- apa nejustificată;
- practicile de contorizare;
- performanţele sistemului;
- costuri şi personal;
- calitatea serviciilor;
- facturarea şi încasarea;
- performanţele financiare;
- investiţiile de capital.
În mod sintetic, aceşti indicatori sunt prezentaţi 2 în tabelul nr. 4.1.

Indicatori de performanţă pentru serviciile de alimentare

cu apă şi de canalizare

Tabelul nr. 4.1

Nr. Indicator Unitate Descriere Relaţie de calcul
crt. de măsură
A. ACOPERIRE
1. Populaţie asigurată % Procentul populaţiei
cu apă (Paa) rezidente asigurate cu
apă (Praa) din totalul

2
Adaptat după: Alegre et al, 2000, Performance Indicators for Water Supply Services,
IWA Manual of Best Practice, IWA Publishing; Benchmarking Start Up Kit, World
Bank; Benchmarking Concept Paper, Financial and Operational Performance Program
(FOPIP), MUDPII; workshop materials from USAID SE Europe Regional Infrastructure
Program; SAMTID – Programul de dezvoltare a infrastructurii în oraşele mici şi mijlocii.
80 Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

Nr. Indicator Unitate Descriere Relaţie de calcul

crt. de măsură
populaţiei rezidente (Pr).
2. Populaţie % Procentul populaţiei
asigurată – rezidente care
canalizare (Pac) beneficiază de canalizare
(Prac) din totalul
populaţiei rezidente (Pr).
3. Tratarea apelor % Procentul din total ape
uzate (Tau) uzate colectate (Cauc)
supus nivelelor de tratare
primar, secundar, terţiar
(Cauct - cantitatea de
apă uzată colectată
şi tratată la nivel primar,
secundar, terţiar).
B. CONSUMUL ŞI PRODUCŢIA DE APĂ
4. Producţia de apă l/om.zi Cantitatea anuală totală
(Qa) de apă furnizată în
sistemul de distribuţie,
incluzând apa
cumpărată, dacă este
cazul (Af), raportată
la populaţia asigurată
cu apă (Paa).
5. Consumul de apă l/om.zi Cantitatea anuală totală
(Ca) de apă vândută (Av),
raportată la populaţia
asigurată cu apă (Paa).
6. Consumul de apă l/om.zi Cantitatea anuală de apă
contorizat consumată de populaţia
(Ca cont) contorizată (Capc),
raportată la populaţia
contorizată (Pc).
C. APA NEJUSTIFICATĂ
7. Apa care nu % Procentul apei care nu
aduce venituri aduce venituri (diferenţă
(Afv) între cantitatea anuală
de apă livrată în sistemul
de distribuţie-Af
şi cantitatea anuală
de apă vândută-Av)
din cantitatea anuală
de apă livrată în sistemul
de distribuţie (Af).
D. PRACTICI DE CONTORIZARE
8. Gradul de % Procentul
contorizare la branşamentelor
consumator (Gcc) contorizate (Bc)
din numărul total
de branşamente (B).
9. Proporţia din apa % Procentul volumului
vândută care este total anual de apă
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni 81

Nr. Indicator Unitate Descriere Relaţie de calcul

crt. de măsură
contorizată vândută care este
(PAvcont) contorizată (Avcont)
din volumul total anual
de apă vândută (Av).
E. PERFORMANŢELE SISTEMULUI
Sursele de apă
10. Deficienţe la % Raport procentual între
sursă (Ds) numărul de zile cu
deficienţe la sursă (ZDs)
şi numărul de zile din an
(365).
Reţeaua
11. Principalele avarii avarii/ Numărul total de spărturi
(A) km/an pe an (Ns) în conductele , în care:
principale exprimat Lr-lungimea reţelei (km)
pe km de reţea de
distribuţie (număr
avarii/km)
12. Pierderea de apă mc/km/an Pierderile anuale de apă
(Pa) (Paa) pe kilometru reţea
de distribuţie.
13. Avarii în reţeaua % Raport procentual între
de distribuţie numărul de avarii
reparate la timp reparate la timp3 (Art)
(Ar) şi numărul total de avarii
pe an (A).
14. Întreruperi în Număr/ Numărul total anual al
furnizarea apei pe 1000 întreruperilor mai mari
branşament (Îf) conexiuni de 12 ore planificate
şi neplanificate (exclusiv
furnizarea discontinuă
acoperită de indicatorul
25) (Nî) la mia de
conexiuni (Nc).
15. Blocări în Blocări/ Numărul total de blocări
sistemul de km/an pe an (Bca) exprimate , în care:
colectare a apelor pe km de sistem de Lrc-lungimea reţelei de
uzate (Bc) colectare a apelor uzate. colectare a apelor uzate
(km)
Pomparea
16. Consumul kWh/ mc Energia electrică
specific de consumată anual pentru
energie (e) pompare (Ec) /cantitatea
anuală de apă pompată
(Ap)
17. Avarii pe zi (Az) nr./zi Total număr de avarii
la pompe pe an (Naa)
exprimat ca medie pe zi.

3
Timpul obişnuit de remediere a avariilor este de 24 de ore dacă pierderea de apă este
vizibilă şi 3 zile dacă pierderea de apă nu este vizibilă.
82 Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

Nr. Indicator Unitate Descriere Relaţie de calcul

crt. de măsură
General
18. Costul energiei în % Ponderea costului anual
costul apei (Pce) al energiei electrice (Ce)
în totalul costurilor
de operare şi întreţinere
(Ct).
F. COSTURI ŞI PERSONAL
19. Costuri unitare de lei/mc Costuri anuale
operare (Cou) vândut de operare4 (Co)
raportate la volumul
anual al apei vândute
(Av) sau consum normat
de apă.
lei/mc Costuri anuale de
produs operare (Co) raportate
la volumul anual de apă
livrată în sistemul de
distribuţie (Af).
20. Angajaţi pe Nr./1000 Număr angajaţi
branşament (Ns) conexiuni permanenţi (Nsp) la mia
de branşamente
(Nc – număr conexiuni).
21. Costul forţei de % Costul total al forţei
muncă din total de muncă inclusiv prime
(Cfm) şi participarea
a beneficii (Ctfm)
exprimat procentual
din total costuri anuale
de operare (Co).
22. Costul serviciilor % Total costuri servicii
externe din total contractate în exterior
(Cse) (Ctse) exprimat ca
procent din total costuri
anuale de operare (Co).

G. CALITATEA SERVICIILOR
23. Continuitatea % Număr de ore pe zi
furnizării (Cfz) când sistemul are
presiune (Nhp)
exprimat ca procent.
24. Plângeri (P) Plângeri / Numărul total
an/ de plângeri primite pe an
branşament/ referitoare la serviciul
populaţie apă-canal (Np),
asigurată raportat la numărul
de branşamente (Nc)
şi la numărul populaţiei
asigurate cu servicii

4
Total costuri anuale de operare exclud amortizarea, dobânzile plătite şi obligaţiile legate
de serviciul datoriei.
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni 83

Nr. Indicator Unitate Descriere Relaţie de calcul

crt. de măsură
de apă-canal (Pa).
25. Populaţia % Procentul populaţiei care
confruntată cu în mod curent are
restricţii în restricţii în furnizarea
furnizare (ore sau apei sau nu are presiune
presiune) (Pr) (Prf) din totalul
populaţiei asigurate
cu apă (Paa). Se vor lua
în considerare numărul
de ore de restricţie (Nhr)
şi numărul de ore pe an
(Nhan).
26. Calitatea apei % Număr de teste ale apei
furnizate (Calaf) tratate (şi altă apă livrată
în reţea) care nu
corespunde standardelor
în vigoare (Taf), raportat
la totalul testelor
efectuate într-un an
(Tafan).
27. Calitatea apei % Număr de teste ale apei
uzate epurate epurate care nu
(Calae) corespunde standardelor
în vigoare (Tae), raportat
la numărul total al
testelor efectuate într-un
an (Taean).
H. FACTURARE ŞI ÎNCASARE
28. Costul mediu Lei/mc/an Raportul dintre totalul
pentru apă şi veniturilor anuale
canal (CM) din operare (apă şi canal)
(Vo) şi totalul anual
de apă vândută
la consumatori
exprimată în mc (Av).
29. Cheltuieli pentru % Totalul cheltuielilor
apă-canal în anuale cu apă-canal pe o
totalul veniturilor familie (Cfma-c)
unei familii (Cfm) exprimat ca procent din
totalul veniturilor anuale
ale unei familii (Vfm).
30. Costuri fixe Lei/
(CFM) consumator Cheltuielile fixe care nu
sunt reflectate în tarif
(CF) (spre exemplu,
cheltuielile de branşare)
raportate la numărul
populaţiei asigurate cu
servicii de apă-canal
(Pa).
84 Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

Nr. Indicator Unitate Descriere Relaţie de calcul

crt. de măsură
31. Raport tarif % Tariful mediu (pe mc) la
casnic/industrial populaţie (TMp) raportat
(RT) la media tarifelor la toate
celelalte categorii de
utilizatori (TMac).
32. Întârzieri în Număr luni Sume din facturi
încasare (Îî) echivalente neîncasate la sfârşit de
an (cu întârzieri la plată)
(FN) exprimate ca
procent din total facturat
pe an (F) împărţit la
12 luni.
33. Perioada de plată Număr zile Numărul mediu de zile -
a facturilor de la emiterea facturilor
până la încasare.
I. PERFORMANŢE FINANCIARE
34. Rata de acoperire % Raportul procentual al
a costurilor totale veniturilor totale anuale
(RCT) din operare (Vo) în
totalul cheltuielilor
anuale (CT).
35. Rata de acoperire % Raportul procentual
a costurilor de al veniturilor totale
operare (RCo) anuale din operare (Vo)
în totalul cheltuielilor
anuale de operare (Co).
36. Rata de acoperire % Fluxul de numerar
a serviciului înainte de finanţare (Fn)
datoriei (RS) împărţit la suma dintre
dobânzi şi dividende
de plătit (D), exprimat
ca procent.
J. INVESTIŢII DE CAPITAL
37. Investiţia unitară Lei/mc Total investiţii anuale (I)
(Iu) exprimat ca investiţia pe
mc de apă vândută (Av)
(sau consum normat
de apă).
38. Investiţia anuală % Ponderea costului
pentru înlocuirea de investiţie pentru
activelor (Ia) înlocuirea activelor
existente (Iia) în totalul
costurilor de investiţie
(I).

În continuare se vor calcula pentru proiectul analizat doar unii dintre

indicatorii de performanţă specifici sectorului de alimentare cu apă şi de canalizare.
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni 85

Populaţia asigurată cu apă potabilă şi canalizare înainte de reabilitarea

şi modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din
Municipiul Moreni (Paa0 şi Pac0) şi după efectuarea lucrărilor (Paa1 şi Pac1):

Înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi

de canalizare, 58,14% din populaţia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de
alimentare cu apă şi 53,49% din populaţia Municipiului Moreni beneficia de
serviciul de canalizare.
După reabilitarea şi modernizarea sistemului, 88,37% din populaţia
Municipiului Moreni beneficiază de ambele servicii.

Producţia de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Qa) va

avea următoarea valoare:

cap.3 pg 60
Din calcul rezultă că debitul mediu asigurat va fi de 170 l/om.zi, valoare
care corespunde standardelor europene.
Cantitatea totală de apă vândută anual reprezintă 90% din cantitatea de apă
furnizată anual:

În aceste condiţii, consumul de apă după reabilitarea şi modernizarea

sistemului de alimentare cu apă (Ca) se determină astfel:

Consumul de apă contorizat se determină luând în considerare cantitatea

anuală de apă consumată de populaţia contorizată, care reprezintă 90% din
cantitatea totală de apă furnizată şi populaţia contorizată, adică 90% din populaţia
asigurată cu apă.
86 Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

Apa care nu aduce venituri (Afv) se calculează conform relaţiei:

Rezultă că din totalul apei furnizate, 10% nu aduce venituri, reprezentând

pierderi în sistem în sumă absolută de 117.895 mc/an. Raportate la lungimea reţelei
de distribuţie (25 km), pierderile de apă vor fi de:

Proporţia din apa vândută care este contorizată va fi:

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare

a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni se
cunoaşte consumul specific de energie de 0,20 kWh/mc, ceea ce înseamnă o
reducere cu 42,86% faţă de situaţia iniţială (0,35 kWh/mc), fapt care se apreciază
favorabil. Pg 44, cap 3

Pentru determinarea ponderii costului anual al energiei electrice în

costul apei se calculează costul energiei electrice în funcţie de cantitatea de apă
furnizată (Af), consumul specific de energie electrică (e) şi tariful energiei electrice
(T = 0,08 €/kWh):

€/an
În aceste condiţii, ponderea costului anual al energiei electrice în costul
apei va fi:

Este de remarcat faptul că ponderea costului anual al energiei electrice în

costul apei este ridicată (60,77%), ceea ce înseamnă că o creştere a tarifului
energiei electrice va influenţa în mare măsură tariful serviciului de alimentare cu
apă din Municipiul Moreni.
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni 87

Costurile unitare de operare (Cou) calculate în funcţie de cantitatea de

apă furnizată, pe de o parte şi de cantitatea de apă vândută, pe de altă parte, vor
avea următoarele valori:

€/mc produs

€/mc vândut

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare

a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni se
cunoaşte faptul că din totalul costurilor anuale de operare 31,18% reprezintă costul
total al forţei de muncă, incluzând primele şi participarea la beneficii.

Costul mediu pentru apă şi canal se determină ca raport între totalul

veniturilor anuale şi totalul anual de apă vândută la consumatori:

€/mc/an

Costul mediu pentru apă şi canal este superior costului unitar de operare
calculat în funcţie de cantitatea de apă vândută, fapt care se apreciază favorabil,
întrucât prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare conduce la
obţinerea de profit pentru S.C. G.C.L.T. S.A.

Investiţia unitară:

€/mc

Investiţia pentru înlocuirea activelor:

Investiţia unitară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de

alimentare cu apă şi de canalizare a municipiului Moreni este de 0,056 €/mc, din
care 95,17% se utilizează pentru înlocuirea activelor existente.
Indicatorii de performanţă care exprimă performanţele sistemului, calitatea
şi continuitatea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nu pot fi calculaţi
decât după predarea în exploatare a sistemului reabilitat şi modernizat de
alimentare cu apă şi de canalizare. Aceşti indicatori se calculează începând din cel
88 Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

de-al doilea an de funcţionare, pe baza datelor statistice colectate de operatorul

serviciului pe parcursul primului an de exploatare.

4.3 Indicatori pe bază de cash-flow pentru fundamentarea deciziei

de reabilitare şi modernizare în sectorul serviciilor de alimentare
cu apă şi de canalizare

Cash-flow-ul (fluxul de numerar) din activitatea de investiţii pentru

reabilitare, modernizare sau dezvoltare reprezintă diferenţa dintre veniturile
obţinute în urma realizării proiectelor de reabilitare, modernizare, dezvoltare şi
eforturile totale făcute în acest scop. Pe baza cash-flow-ului proiectului de
reabilitare, modernizare sau dezvoltare a sistemelor publice de alimentare cu apă şi
de canalizare se pot calcula indicatorii raportul venituri actualizate/cheltuieli
actualizate, venitul net actualizat şi rata internă de rentabilitate, indicatori utilizaţi
frecvent în cadrul studiilor de fezabilitate (Românu & Vasilescu, 1997; Staicu et
al., 1995; Topală, 1996; Vasilescu et al., 2000).
Importanţa incontestabilă a serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare, precum şi starea tehnică a echipamentelor şi instalaţiilor conduc la
necesitatea realizării unor investiţii apreciabile pentru reabilitarea, modernizarea şi
dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare. În condiţiile în care sursele interne de
finanţare a acestor acţiuni sunt insuficiente, se apelează la organisme şi fonduri
internaţionale, cum ar fi: Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
(BERD), Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), Banca
Europeană de Investiţii (BEI), programe ISPA, SAPARD, SAMTID etc. Aceste
instituţii dispun de metodologii proprii de evaluare a eficienţei proiectelor de
investiţii, utilizate frecvent în practica economică românească. O sferă largă de
aplicabilitate a cunoscut metodologia BIRD, care a fost adoptată de toate tipurile
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni 89

de organizaţii din România (publice, private, parteneriat public-privat) în scopul

aprecierii eficienţei economice a investiţiilor, indiferent de sursele de finanţare care
vor fi utilizate. Această metodologie se bazează pe cash-flow-ul proiectului şi
implică determinarea indicatorilor mai sus menţionaţi.

NOTĂ: Pe baza relaţiilor de calcul prezentate în continuare, studenţii de la

învăţământul la distanţă vor calcula în anexă indicatorii venituri totale actualizate, cheltuieli
totale actualizate, venit net actualizat, investiţie actualizată, profit total actualizat pentru
diferite rate de actualizare. Cu excepţia factorilor de actualizare, indicatorii din anexă au
valori individualizate pentru fiecare student de la învăţământul la distanţă.

Analiza cost-beneficiu utilizează indicatorul raportul dintre veniturile

totale actualizate (Vta) şi costurile totale actualizate (Cta), calculat conform
relaţiei:

Vh – veniturile anuale;
Ch – cheltuielile anuale;
Ih – investiţia anuală;
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu);
d – durata de realizare a obiectivului;
a – rata de actualizare.
Pentru determinarea acestui indicator este necesar să se calculeze în
prealabil indicatorii venituri totale actualizate şi cheltuieli totale actualizate.
Se consideră a fi cea mai eficientă acea variantă de proiect care asigură o
valoare maximă a indicatorului. Sensibilitatea indicatorului la mărimea ratei de
actualizare determină importanţa dimensionării cât mai corecte a acesteia pentru a
evita fie acceptarea de proiecte neeficiente, fie respingerea unor proiecte rentabile.
Principala limită a aplicării unui astfel de criteriu constă în faptul că poate
conduce la considerarea ineficientă a unui proiect caracterizat prin cheltuieli de
investiţii sau de exploatare ridicate, generate de nivelul ridicat al performanţelor
tehnico-economice şi calitative (Topală, 1996).

Venitul net actualizat (VNA) caracterizează, în valoare absolută, aportul

de avantaj economic al unui proiect. Pentru calculul acestui indicator se porneşte
90 Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

de la venitul net anual (VNh), determinat ca diferenţă între volumul anual al

veniturilor (Vh) şi volumul costurilor anuale totale – de investiţii (I h) şi de
exploatare (Ch) – conform relaţiei:

Prin actualizarea venitului net anual la momentul începerii lucrărilor de

execuţie a obiectivului se obţine venitul net actualizat:

Diferitele variante de proiect sunt considerate acceptabile în cazul în care

venitul net actualizat înregistrează valori pozitive (VNA > 0), iar în situaţia
comparării mai multor proiecte va fi ales cel cu VNA maxim.
Evaluarea eficienţei economice a proiectelor de reabilitare, modernizare,
dezvoltare, a sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare cu ajutorul
acestui indicator prezintă o serie de avantaje: ia în considerare toate informaţiile
relevante pentru o oportunitate de investire, inclusiv evoluţia în timp a fluxurilor de
numerar estimate şi costul finanţării investiţiei, furnizează rezultate clare, uşor de
interpretat şi derivă direct din obiectivul financiar al firmei, acela de maximizare a
profitului.

Rata internă de rentabilitate (RIR) este acea rată de actualizare la care

valorile actuale ale cheltuielilor şi beneficiilor se egalizează şi arată care este
rentabilitatea capitalului investit în proiect. La rata internă de rentabilitate a unui
proiect se ajunge atunci când venitul net actualizat al acestuia este egal cu zero.

şi

Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate se calculează venitul net

actualizat pentru diferite rate de actualizare alese în mod aleator, din aproape în
aproape ajungându-se la stabilirea acelei rate de actualizare care conduce la
anularea venitului net actualizat. În final se utilizează relaţia:

amin – rata de actualizare corespunzătoare venitului net actualizat pozitiv cel mai
mic;
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni 91

amax – rata de actualizare corespunzătoare primului venit net actualizat negativ.

În cazul proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de
alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni rata de actualizare
corespunzătoare venitului net actualizat pozitiv cel mai mic (26.163,876 €) este de
16%, iar rata de actualizare corespunzătoare primului venit net actualizat negativ (-
33.116,900 €) este de 17%. Ca urmare, rata internă de rentabilitate va fi:

În condiţiile economiei de piaţă, rata internă de rentabilitate are

semnificaţia şi funcţia de criteriu fundamental pentru acceptarea proiectelor de
investiţii în modernizarea, dezvoltarea sau reabilitarea infrastructurii serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare şi formularea opţiunilor. Indicatorul se
calculează atât în cazul analizelor financiare, cât şi al celor economice, după
aceeaşi formulă matematică, deosebirea constând în elementele incluse în
componenţa veniturilor şi cheltuielilor.
Analiza financiară se realizează la nivelul operatorului serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare şi urmăreşte reliefarea avantajelor proiectului din
punctul de vedere al acestuia. Astfel, conceptele de venit sau cost se limitează la
încasările şi plăţile proiectului respectiv, iar exprimarea lor se va face în preţurile
pieţei, pe durata de viaţă a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare.
Rata internă a rentabilităţii financiare (RIRF) exprimă capacitatea
investiţiei pentru reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea sistemului public de
alimentare cu apă şi de canalizare de a asigura venit net în perioada de calcul
analizată, prin luarea în considerare a tuturor cheltuielilor efectuate (investiţii,
exploatare, fonduri circulante) şi recuperarea investiţiei.
Analiza economică pune în evidenţă eficienţa şi utilitatea proiectului
pentru societate în ansamblul său şi relevă contribuţia acestuia la dezvoltarea
economico-socială prin luarea în considerare a unor aspecte cum sunt: acoperirea
unor nevoi pentru sectoarele deficitare ale economiei, absorbţia de forţă de muncă
aflată în şomaj, intensificarea activităţii comerciale sau industriale într-o anumită
zonă etc.
Urmare a investiţiilor în sisteme publice de alimentare cu apă şi de
canalizare, pe lângă furnizarea serviciilor către populaţie şi agenţi economici, se
asigură relansarea economică a unor sectoare importante ale economiei naţionale
(construcţii de maşini, producţia de materiale de construcţii şi instalaţii etc.), se
92 Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

asigură condiţiile de bază ale unui trai civilizat, precum şi ale prezervării stării de
sănătate a populaţiei. Astfel de aspecte se concretizează în venituri şi cheltuieli
anuale secundare, ce nu au legătură directă cu proiectul de reabilitare,
modernizare, dezvoltare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare,
dar sunt generate de acesta.
Rata internă a rentabilităţii economice (RIRE) cuantifică eficienţa
reabilitării, modernizării, dezvoltării sistemului public de alimentare cu apă şi de
canalizare la nivelul economiei naţionale şi exprimă rentabilitatea medie a tuturor
cheltuielilor efectuate în perioada de funcţionare a sistemului public de alimentare
cu apă şi de canalizare.
Deşi estimarea veniturilor şi cheltuielilor secundare generate de un proiect
de investiţii în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare se
realizează cu dificultate, acest tip de analiză se justifică, mai ales dacă se are în
vedere faptul că alimentarea cu apă potabilă a unei zone, spre exemplu, contribuie
decisiv la intensificarea activităţii economice în zona respectivă, cu toate
beneficiile ce decurg din aceasta. Nu de puţine ori, proiectele de investiţii în
modernizarea sau reabilitarea componentelor sistemului public de alimentare cu
apă şi de canalizare apar ca ineficiente tocmai datorită faptului că nu sunt estimate
aceste efecte secundare ale proiectelor.
Calculul celor mai semnificativi indicatori de eficienţă economică (raportul
venituri actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat – VNA, rata internă
de rentabilitate – RIR, raportul beneficiu/cost) pe baza datelor tehnice şi economice
existente este prezentat în anexă.
Sensibilitatea indicatorilor la mărimea ratei de actualizare impune
dimensionarea cât mai corectă a acesteia pentru a evita fie acceptarea unui proiect
ineficient, fie respingerea unui proiect rentabil. Tocmai de aceea, la calculul
indicatorilor s-au utilizat diferite rate de actualizare (10%, 12%, 14%, 15%, 16%,
17%, 19%). Nu de puţine ori, în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de
canalizare se utilizează o valoare a ratei de actualizare de 10%, considerându-se că
investiţiile din acest sector nu se caracterizează prin riscuri şi rentabilitate mari.
Pe baza parametrilor tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi
modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din
municipiul Moreni (tabelul nr. 3.12) se calculează în manieră dinamică indicatorii:
cheltuieli totale, venituri totale, investiţie totală, profit total. Aceşti parametri
intermediari necesari pentru analiza eficienţei proiectului de reabilitare şi
modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul
Moreni sunt preluaţi din anexă şi centralizaţi în tabelul 4.2.1
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni 93

Parametri intermediari ai analizei eficienţei reabilitării şi modernizării

Tabelul nr. 4.2

Nr. Rata de Specificaţie

crt. actualizare Costuri actualizate Venituri Investiţie Profit total
(%) (€) actualizate (€) actualizată (€) actualizat (€)
1. 10 1.546.868,371 2.163.515,289 1.282.797,414 1.899.444,332
2. 12 1.472.269,452 1.835.129,368 1.247.674,478 1.610.534,394
3. 14 1.407.336,872 1.580.092,124 1.213.418,924 1.386.174,176
4. 15 1.378.786,587 1.472.752,137 1.197.781,572 1.291.747,122
5. 16 1.351.020,716 1.377.184,592 1.181.521,202 1.207.685,078
6. 17 1.326.115,592 1.292.998,692 1.166.751,252 1.133.634,352
7. 19 1.277.603,555 1.147.915,737 1.135.720,932 1.006.033,114

Profitul total se calculează ca diferenţă între veniturile totale şi cheltuielile

de exploatare, fără a lua în considerare investiţia. În costurile actualizate s-au inclus
cheltuielile de exploatare şi investiţia. De aceea, profitul total actualizat = venituri
actualizate – costuri actualizate + investiţie actualizată.

P=v-c=v-(cex+i)=v-cex-i+i
Se observă că veniturile actualizate sunt superioare cheltuielilor totale
actualizate (cu investiţia şi cu prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare) până la o rată de actualizare a = 16%. Calculate cu ratele de actualizare
a = 17% şi a = 19%, veniturile actualizate devin mai mici decât cheltuielile totale
actualizate, fapt ilustrat grafic în figura nr. 4.1.
Analizând graficul din figura nr. 4.1 rezultă că rata internă de rentabilitate,
care egalizează valorile actualizate ale prestării/furnizării serviciului cu costurile
totale actualizate (de prestare/furnizare şi de investiţii) are o valoare cuprinsă între
16% şi 17%. Se poate considera că proiectul de reabilitare şi modernizare a
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni este
eficient, întrucât va rezulta o rată internă de rentabilitate mai mare decât eficienţa
medie pe sector (de 10%).
94 Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

Figura nr. 4.1 Variaţia costurilor şi veniturilor actualizate în funcţie

de rata de actualizare

În continuare, se calculează indicatorii de eficienţă economică, respectiv

raportul venituri actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat, raportul
beneficiu/cost, rata internă de rentabilitate (tabelul nr. 4.3).

Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă

şi de canalizare din Municipiul Moreni
Tabelul nr. 4.3
Specificaţie
Rata de Raportul venituri Raportul
Nr. crt. actualizare actualizate /cheltuieli Venit net beneficiu/cost RIR
(%) actualizate actualizat (€) (€ profit tot./1 € ch. (%)
(€ ven. tot./1 € ch. tot.) tot.)
1. 10 1,399 616.646,918 0,399
2. 12 1,246 362.859,916 0,246
3. 14 1,123 172.755,252 0,123
4. 15 1,068 93.965,550 0,068 16,44
5. 16 1,019 26.163,876 0,019
6. 17 0,975 -33.116,900 -0,025
7. 19 0,899 -129.687,818 -0,102
Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni 95

Din analiza raportului venituri actualizate/cheltuieli actualizate reiese că

la o rată de actualizare cuprinsă între 10% şi 16% proiectul de modernizare este
eficient, întrucât indicatorul este supraunitar, ceea ce înseamnă că se obţin efecte
(venituri) mai mari decât eforturile (investiţia şi cheltuielile de prestare/furnizare a
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare).
Venitul net actualizat (fluxul de numerar actualizat), care exprimă profitul
total actualizat realizat în urma reabilitării şi modernizării, permite o comparaţie în
cifre absolute între volumul total al încasărilor şi volumul costurilor totale. Similar
interpretării indicatorului precedent, putem spune că proiectul este eficient dacă
este analizat luându-se în considerare o rată de actualizare cuprinsă între 10% şi
16%, deoarece venitul net actualizat este pozitiv.
Prin prisma raportului beneficiu/cost, care exprimă profitul total actualizat
(venitul net actualizat) obţinut la 1€ efort total cu investiţia şi cu producţia,
proiectul de modernizare este eficient până la o rată de actualizare de 16%
(figura nr. 4.2).

Figura nr. 4.2 Variaţia raportului beneficiu/cost în funcţie de rata de actualizare

Rata internă de rentabilitate este acea rată de actualizare care egalizează

veniturile actualizate cu cheltuielile totale actualizate (VNA = 0), fiind indicatorul
decisiv ce stă la baza alegerii proiectelor de reabilitare şi modernizare. Graficul din
figura nr. 4.3. evidenţiază variaţia venitului net actualizat în funcţie de rata de
actualizare.
96 Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

Figura nr. 4.3 Variaţia venitului net actualizat în funcţie de rata de actualizare

Se constată că venitul net actualizat este zero pentru o rată de rentabilitate

cuprinsă între 16% şi 17%. De asemenea, din calcule a rezultat o rată internă de
rentabilitate de 16,44%, care reflectă eficienţa proiectului de reabilitare şi
modernizare, fiind superioară eficienţei medii pe sector.
Din analiza proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de
alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni prin prisma celor mai
semnificativi indicatori de evaluare a eficienţei economice a proiectelor, rezultă că
acesta poate fi acceptat, întrucât are o eficienţă peste media pe sector, generând
efecte favorabile atât la nivelul operatorului serviciului şi administraţiei locale, cât
şi la nivelul economiei naţionale.