Academia de Studii Economice București

Specializarea: Management economic

MANAGEMENTUL SERVICIILOR

Lucrare aplicativă privind reabilitarea eficienței serviciilor prin reabilitare și modernizare

Lect. Univ. Dr. Andreea Zamfir

Lect. Univ. Dr. Sebastian Mădălin Munteanu

Student: Tănasă

Sabina Grupa: 148,

Seria C

- București –
- 2014 -

Cuprins:
1. Introducere
2. Reabilitarea și modernizarea sistemului public de alimentare cu apă și de canalizare
din Municipiul Moreni
2.1 Oportunitatea și obiectivele lucrărilor de reabilitare, modernizare și dezvoltare a
sistemului public de alimentare cu apă și de canalizare din Municipiul Moreni
2.2 Fundamentarea investițiilor necesare pentru reabilitarea și modernizarea
sistemului public de alimentare cu apă și de canalizare din Municipiul Moreni
2.3 Graficul de execuție a lucrărilor de reabilitare și modernizare sistemului public de
alimentare cu apă și de canalizare
2.3.1 Graficul de execuție a lucrărilor de reabilitare și modernizare
2.3.2 Eșalonarea investițiilor
2.4 Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienței economice a reabilitării și
modernizării sistemului public de alimentare cu apă și de canalizare
3. Eficiența reabilitării și modernizării sistemului public de alimentare cu apă și de
canalizare din Municipiul Moreni
3.1 Indicatori de bază pentru evaluarea eficienței proiectelor de reabilitare și
modernizare
3.2 Indicatori de performanță specifici serviciului de alimentare cu apă și de
canalizare
3.3 Indicatori de bază de cash–flow pentru fundamentarea deciziei de reabilitare și
modernizare în sectorul serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare
4. Efecte ale reabilitării și modernizării sistemului public de alimentare cu apă și de
canalizare din Municipiul Moreni
4.1 Efecte cantitative și calitative ale reabilitării și modernizării sistemului public de
alimentare cu apă și a celui de canalizare
4.2 Efecte colaterale ale investițiilor din infrastructura locală asupra altor sectoare
economice

Rezumat

Variantă individuală
Număr grupă: 148
Număr foaie prezență: 18

Nr.
Crt. Specificatie Valoare (Euro)
1 Cost pentru eliminarea sursei de apă Podei 14722
2 Cost pentru modernizarea rețelei de apă potabilă a Municipiului Moreni 1017743
3 Cost pentru înlocuirea pompelor uzate în stația de epurare Moreni 3792
4 Cost pentru contorizarea apei potabile la blocurile de locuințe 41402
5 Cost pentru contorizarea apei potabile la consumatorii casnici 98993
6 Costuri pentru demontare, remontare și management 164627
7 Costuri pentru proiectare și inginerie 35589
8 Costul altor lucrări din perioada de proiectare 1708
9 Costul altor lucrări din perioada de realizare a investiției 65578

10 Cheltuieli anuale de exploatare în primul an de realizare a investiției 19874

Cheltuieli anuale de exploatare în cel de-al doilea an de realizare a
11 investiției 14684
Cheltuieli anuale de exploatare în perioada de funcționare după
12 modernizare 30543

13 Venituri anuale în primul an de realizare a investiției 125699

14 Venituri anuale în cel de-al doilea an de realizare a investiției 122816
15 Venituri anuale în perioada de funcționare după modernizare 251132

I. Introducere
 Potrivit legislaţiei actuale, infrastructura aferentă serviciilor publice de alimentare cu apă
şi de canalizare aparţine domeniului public al cărui proprietar este autoritatea publică locală.
Responsabilitatea asupra funcţionării serviciului public, precum şi asupra efectuării de investiţii
revine autorităţii publice locale. Funcţionarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare se
face în baza unei legislaţii specifice sub monitorizarea Autorităţii Naţionale de Reglementare a
Serviciilor Publice de Gospodărie Comunală şi a Ministerului Sănătăţii, prin Direcţiile de
Sănătate Publică judeţene.
Administrarea serviciului poate fi „directă“ (compartiment în cadrul primăriei localităţii)
sau „indirectă“. În cazul administrării indirecte, bunurile care aparţin sistemelor publice de
alimentare cu apă şi de canalizare sunt încredinţate spre administrare unei companii. Serviciile
publice de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni sunt asigurate de societatea
comercială „Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa” S.A. (S.C. G.C.L.T.
Dâmboviţa S.A.).
Societatea comercială Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa S.A.
(S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A.) este persoană juridică română, având forma juridică de societate
pe acţiuni. Sediul societăţii este în România, localitatea Târgovişte, judeţul Dâmboviţa.
Societatea are sucursale, filiale, reprezentanţe, agenţii situate în alte localităţi din judeţul
Dâmboviţa: Moreni, Fieni, Pucioasa şi Titu.
În urma privatizării societăţii comerciale Gospodărie Comunală şi Transport Dâmboviţa
S.A., în anul 2000 s-a înfiinţat societatea comercială Gospodărie Comunală Locativă şi
Transporturi Dâmboviţa S.A. (S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A.), iar activităţile de apă şi canal au
trecut în patrimoniul consiliilor locale sau a Consiliului Judeţean Dâmboviţa. Acestea au încheiat
contracte de concesiune cu S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A. pentru activităţile respective.
Reţelele de distribuţie apă şi de canalizare fac parte din domeniul public al Consiliului
Local Moreni, pentru exploatare şi funcţionare fiind încheiat un contract de concesiune cu
societatea comercială Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa S.A.
Sistemul public de alimentare cu apă potabilă reprezintă ansamblul construcţiilor şi
terenurilor, instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice, prin care
se realizează serviciul public de alimentare cu apă potabilă. Sistemul public de alimentare cu apă
potabilă include următoarele componente: captări; aducţiuni; staţii de tratare a apei brute; staţii
de pompare, cu sau fără hidrofor; rezervoare pentru înmagazinarea apei potabile; reţele de
distribuţie; branşamente până la punctul de delimitare.
Reţeaua publică de alimentare cu apă este o parte a sistemului de alimentare cu apă alcătuită
din reţeaua de conducte, armături şi construcţii anexe, care asigură distribuţia apei potabile la doi
sau mai mulţi utilizatori independenţi.
Alimentarea cu apă potabilă a Municipiului Moreni, ce are o populaţie de 21.500 locuitori, se
realizează prin mai multe surse, cele mai importante fiind:
1. sursa Paltinu – este o sursă de suprafaţă amplasată pe râul Doftana, judeţul Prahova.
Municipiul Moreni este racordat la această sursă printr-o conductă de aducţiune cu o lungime de
17,3 km. Apa este înmagazinată în două rezervoare cu o capacitate totală de 5000 mc (2 x 2500
mc), amplasate în punctul Bana. De la rezervoarele Bana apa este distribuită gravitaţional spre
consumatorii din Municipiul Moreni. Această sursă asigură 90% din necesarul de apă al
municipiului, iar calitatea apei este foarte bună;
2. sursa Iedera – este o sursă formată din două puţuri de mare adâncime (peste 70 m),
amplasată pe malul stâng al râului Cricovul Dulce. Apa extrasă este pompată spre Municipiul
Moreni printr-o conductă din oţel cu o lungime de 7,4 km.
Sistemul de alimentare cu apă potabilă a Municipiului Moreni are următoarele caracteristici
tehnice:
- asigură apa potabilă pentru 58,14% din populaţia Municipiului Moreni;
- asigură apa potabilă 24 ore/zi, 7 zile/săptămână;
- staţiile de pompare şi reţelele sunt uzate fizic şi moral (multe componente au timpul de
viaţă expirat), sunt supradimensionate comparativ cu actualul consum şi sunt ineficiente din
punct de vedere energetic (consumurile energetice sunt de cca. 0,5-0,75 kWh/mc apă, adică
dublu comparativ cu sistemele moderne);
- starea de degradare a reţelei de distribuţie conduce la pierderi de apă estimate la 43%;
- pierderile de apă din conducte şi ţevi conduc la creşterea riscului de alunecare a terenurilor
în zonele locuite;
- nivelul contorizării este de 90% pentru societăţile comerciale şi de 47% pentru
consumatorii casnici;
- apa potabilă corespunde din punct de vedere fizico-chimic şi bacteriologic legislaţiei în
vigoare.
 Sistemul public de canalizare reprezintă ansamblul construcţiilor şi terenurilor aferente,
instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice, prin care se realizează
serviciul public de canalizare. Sistemul public de canalizare cuprinde următoarele componente:
- racorduri de canalizare de la punctul de delimitare;
- reţele de canalizare;
- staţii de pompare a apelor uzate;
- staţii de epurare;
- colectoare de evacuare spre emisar;
- guri de vărsare în emisar;
- depozite de nămol deshidratat.
Scopul principal al societăţii comerciale Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi
Dâmboviţa S.A. este să asigure populaţiei şi agenţilor economici calitatea serviciilor de
distribuţie a apei potabile şi de canalizare, precum şi eficienţa acestor servicii, securitatea lor,
tarifarea echitabilă, care să permită adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor.
Activităţile organizaţiei trebuie să fie concepute şi derulate în aşa fel încât să permită
asigurarea calităţii apei potabile la nivelul standardelor precizate în directivele Uniunii Europene.
Totodată, societatea trebuie să asigure îmbunătăţirea calităţii mediului prin utilizarea raţională a
resurselor de apă şi epurarea apelor uzate, reducerea pierderilor de apă şi a consumurilor
energetice, reducerea consumurilor specifice de apă potabilă prin contorizarea tuturor
branşamentelor utilizatorilor.
Este necesar ca organizaţia să îndeplinească principala condiţie de funcţionare, respectiv
continuitatea din punct de vedere cantitativ şi calitativ, prin respectarea reglementărilor specifice
din domeniul gospodăririi apelor şi protecţiei mediului.
Din analiza prestării serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni
de către societatea comercială Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa S.A. se
pot desprinde principalele puncte forte, slabe, oportunităţi şi ameninţări, după cum urmează:
Analiza SWOT
Puncte forte Puncte slabe
- suficiente rezerve de apă, debite mari la - operarea cu reţele şi instalaţii învechite;
sursele existente de apă (capacitatea de a - ca volum pluviometric, râul Cricovul Dulce
transporta cantităţi foarte mari de apă); se caracterizează prin ape mari primăvara
- alimentarea cu apă potabilă este continuă (24 datorate topirii zăpezilor şi viituri de vară
ore pe zi, 7 zile pe săptămână); provocate de ploile ce au un caracter torenţial,
- contorizarea consumatorilor este de 90% nivelul record fiind atins în anul 1991 – 550
pentru societăţile comerciale şi de 47% pentru cm. Debitul multianual este de 2,60 mc/s;
consumatorii casnici; - instalaţii supradimensionate ce duc la
- există personal calificat pentru serviciile de creşterea costurilor specifice;
alimentare cu apă potabilă şi de canalizare; - lipsa unui sistem de evaluare şi comparare a
- deschiderea autorităţilor de administraţie calităţii serviciilor prestate cu servicii similare
publică locală şi judeţeană pentru atragerea de din alte zone ale ţării;
fonduri necesare reabilitării şi modernizării - lipsa unor instrumente de măsură la nivelul
infrastructurii sectorului de apă şi canalizare; consumatorilor existenţi (restul de 10%
- sistemul public de alimentare cu apă şi de societăţi comerciale şi 53% consumatori
canalizare din Municipiul Moreni asigură apa casnici care nu sunt contorizaţi) şi a
potabilă şi epurarea apelor uzate la parametrii echipamentelor de automatizare pentru
de calitate prevăzuţi de actele normative în monitorizare şi control în timp real al
vigoare; proceselor tehnologice;
- creşterea încrederii populaţiei în serviciile - costul ridicat al materialelor necesare pentru
prestate de S.C. G.C.L.T. S.A.; reparaţiile curente şi capitale;
- sprijin al guvernului, prin măsuri economice - dificultăţi în reducerea consumurilor
şi legislative, pentru dezvoltarea serviciilor de tehnologice şi a pierderilor de apă;
alimentare cu apă şi de canalizare (atât din - promovarea scăzută a investiţiilor în
punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ); infrastructură;
- folosirea pe scară redusă a substanţelor - diferenţe de nivel între zonele inferioare şi
chimice în agricultură, ceea ce conduce la zonele superioare ale oraşului4, fapt care
reducerea poluării surselor subterane de apă; creează dificultăţi în alimentarea cu apă şi
- existenţa organizaţiilor non-guvernamentale racordarea la reţeaua de canalizare a tuturor
interesate în domeniul serviciilor prestate către consumatorilor;
cetăţeni. - finanţare redusă în domeniul cercetării şi
dezvoltării;
- cooperare redusă între sectorul academic,
instituţiile de cercetare şi dezvoltare şi
 operatorii de apă/canal, ceea ce conduce la un
transfer redus de tehnologie şi inovaţii în
sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de
canalizare.
Oportunități Amenințări
- posibilitatea de a obţine granturi/cofinanţări - întârzierea plăţii serviciilor prestate;
de la Uniunea Europeană pentru reabilitarea - scăderea consumului de apă potabilă;
sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi de - în sezonul de iarnă, marile cantităţi de zăpadă
canalizare; sunt un obstacol important în cazul
- armonizarea legislaţiei privind apa şi mediul intervenţiilor programate/neprogramate la
cu directivele Uniunii Europene; sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare;
- relansarea economică a zonei cu implicaţii - poluarea mediului prin exfiltraţii;
directe asupra creşteri numărului de - slaba securizare a instalaţiilor;
consumatori; - interferenţe externe negative, cum ar fi
- dezvoltarea sectorului tehnologiei informaţiei întreruperile de curent electric;
şi comunicaţiilor cu impact puternic asupra - migraţia tineretului din municipiul Moreni
transferului de date necesar pentru calculul şi către alte oraşe din ţară şi străinătate, unde pot
compararea indicatorilor de performanţă; găsi mai uşor un loc de muncă.
- interes sporit din partea autorităţilor locale
pentru promovarea parteneriatelor
publice/private în domeniul protecţiei
mediului.

Necesitatea asigurării calităţii serviciilor de distribuţie a apei potabile şi de canalizare, a

îmbunătăţirii calităţii mediului, a asigurării continuităţii serviciilor, a reducerii pierderilor de apă
şi a consumurilor energetice sunt numai câteva dintre elementele care impun efectuarea unor
lucrări de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare.
2. Reabilitarea și modernizarea sistemului public de alimentare cu apă și de canalizare
din Municipiul Moreni

2.1 Oportunitatea și obiectivele lucrărilor de reabilitare, modernizare și dezvoltare a sistemului

public de alimentare cu apă și de canalizare din Municipiul Moreni

Pe parcursul exploatării sistemului de alimentare cu apă şi canalizare au apărut

numeroase defecţiuni cauzate în principal de fiabilitatea redusă a unor echipamente importante,
cum ar fi: staţii de tratare a apei brute, staţii de pompare, hidrofoare, rezervoare pentru
înmagazinarea apei potabile, reţele de distribuţie branşamente până la punctul de delimitare etc.
Tocmai de aceea, reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare
constituie una dintre opţiunile strategice prioritare ale societăţii comerciale G.C.L.T. S.A., având
în vedere impactul asupra competitivităţii serviciilor şi eficienţei acestora.
Necesitatea şi oportunitatea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni rezultă în principal din următoarele
considerente:
• soluţiile tehnologice adoptate sunt la nivelul anilor 1970;
• în perioada de exploatare a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare au apărut
deficienţe care au determinat o eficienţă şi calitate scăzute ale prestării serviciilor;
• echipamentele utilizate sunt în totalitate fabricate în ţară, majoritatea înainte de 1985,
într-o perioadă de economii mari la materialele utilizate, fapt ce a afectat implicit calitatea
echipamentelor;
• datorită saltului tehnologic din ultima perioadă, piesele de schimb pentru o serie de
echipamente au ieşit din procesul de fabricaţie, se procură cu mare greutate şi au costuri ridicate;
• acţiunea de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare
se derulează într-un interval de timp de cel puţin 1-2 ani, perioadă în care fenomenul de uzură
fizică şi morală se va accentua, ceea ce va conduce inevitabil la scoaterea din funcţiune a unor
echipamente şi instalaţii, generând în timp costuri de exploatare şi întreţinere proporţional mai
mari.
Oportunitatea lucrărilor de reabilitare şi modernizare reiese şi din luarea în considerare a
următoarelor elemente:
- prin extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile se va obţine creşterea numărului de ore de
funcţionare şi de clienţi serviţi;
- îmbunătăţirea performanţelor energetice ale staţiilor de pompare şi instalaţiilor anexe va
conduce la creşterea randamentului;
- după realizarea lucrărilor de modernizare, se va reduce numărul personalului de exploatare;
- cu ocazia reabilitării se vor elimina punctele slabe la toate subansamblele staţiilor de tratare a
apei brute, ale staţiilor de pompare şi instalaţiilor anexe, se vor înlocui echipamentele uzate
moral, se vor introduce sisteme de comandă, automatizare, protecţie, control şi diagnoză la
nivelul tehnologic actual, se vor efectua lucrări de reparaţie capitală cu modernizare la toate
echipamentele în vederea unui ciclu complet de funcţionare.
Strategia de creştere a calităţii producţiei şi serviciilor societăţii comerciale G.C.L.T.
Dâmboviţa S.A. are în vedere, în principal, realizarea următoarelor obiective:
1. asigurarea apei potabile la nivel compatibil cu directivele Uniunii Europene;
2. creşterea fiabilităţii echipamentelor şi implicit, a coeficientului de disponibilitate a
sistemului, care este în scădere;
3. eliminarea tuturor punctelor slabe la toate subansamblele sistemului şi instalaţiilor
auxiliare;
4. retehnologizarea echipamentelor pentru un ciclu complet de funcţionare de 25 de ani;
5. reducerea pierderilor de apă pe reţele şi pe branşamentele interioare şi reducerea
consumurilor specifice de apă potabilă ca efect al reducerii pierderilor şi al
contorizării tuturor branşamentelor utilizatorilor;
6. reducerea consumurilor energetice din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare de
la 0,35 kWh/mc apă la 0,20 kWh/mc apă;
7. îmbunătăţirea stării de funcţionare a echipamentelor printr-un control sistematic şi un
sistem adecvat de întreţinere şi reparaţii;
8. promovarea unor soluţii tehnice şi tehnologice performante;
9. promovarea investiţiilor în infrastructura municipiului şi modernizarea acesteia prin
stimularea soluţiilor performante, a iniţiativei şi inovaţiei în domeniu;
10. îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant prin utilizarea raţională a resurselor naturale
de apă şi epurarea apelor uzate, în conformitate cu prevederile directivelor Uniunii
Europene.
În vederea realizării obiectivelor propuse societatea comercială Gospodărie Comunală
Locativă şi Transporturi Dâmboviţa S.A. a efectuat o serie de studii tehnico-economice privind
posibilităţile de reabilitare şi modernizare a sistemelor publice de alimentare cu apă şi de
canalizare din municipiul Moreni.

Parametri tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului

public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni

Tabelul 2.1

În tabelul 2.1 sunt centralizați principalii parametri tehnico-economici ai proiectului de

reabilitare
și modernizare a sistemului public de alimentare cu apă și de canalizare din
municipiul Moreni.
2.2 Fundamentarea investiţiilor necesare pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de
alimentare cu apă potabilă şi a celui de canalizare din municipiul Moreni

Demersurile legate de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de

canalizare necesită o dimensionare şi implicit, o eşalonare calendaristică realiste, în funcţie de
potenţialul financiar al societăţii.
În vederea asigurării continuităţii serviciilor de apă şi canalizare, societatea va avea
responsabilitatea planificării şi urmăririi unor lucrări de investiţii necesare funcţionării sistemelor
în condiţii de siguranţă şi la parametrii prevăzuţi în prescripţiile tehnice. În acest sens este
necesară instituirea unor sisteme de planificare multianuală a investiţiilor, pornind de la un plan
director şi ţinând seama de ciclurile procesului bugetar.
În valoarea investiţiei totale, pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare
cu apă potabilă şi de canalizare se includ:
- costurile eliminării sursei de apă Podei;
- costurile pentru modernizarea reţelei de apă potabilă a municipiului Moreni;
- costurile înlocuirii pompelor uzate în staţia de epurare Moreni;
- costurile contorizării apei la blocurile de locuinţe şi la consumatorii casnici;
- costuri pentru demontare, remontare şi management pentru modernizarea reţelei de apă
a municipiului Moreni;
- costurile lucrărilor de montaj al contoarelor la blocurile de locuinţe;
- costuri pentru proiectare şi engineering aferente lucrărilor de modernizare a reţelei de
apă a municipiului Moreni;
- costul de transport al echipamentelor noi şi retehnologizate până la locul exploatării
acestora.
În mod sintetic, costurile pentru reabilitarea şi modernizarea echipamentelor se regăsesc
în tabelul nr. 2.2.
 Costurile aferente lucrărilor de modernizare şi reabilitare a sistemului de
alimentare cu apă potabilă şi a celui de canalizare

Tabel 2.2

Activităţile de demontare, remontare şi management necesar a fi efectuate implică un cost de

164.627 €, având următoarea structură:
- 11,76% (19360,14 €) pentru rezervoarele în care este înmagazinată apa;
- 70,59% (116210,20 €) pentru conductele de aducţiune;
- 17,65% (29056,66 €) pentru pompe.
Pentru activitățile de montaj pur se consideră o valoare de cca. 80% din valoarea totală a
activităților de demontare, remontare și management, adică 131701,6 Euro, iar pentru activitățile
de management se consideră o valoare de cca. 20% din valoarea totală a activităților de
demontare, remontare și management, adică 32925,4 Euro.
 Cost de montaj
Cost de pentru
demontare, rezervoarele de
remontare și înmagazinare a
managemnt apei
pentru Cost de
rezervoarele management
de pentru
înmagazinare rezervoarele de
a apei înmagazinare a
apei
Cost de Cost de montaj
demontare, Cost de pentru
remontare și demontare, conductele de
managemen emontare și aducțiune
t management
pentru Cost de
conductele de managemnt
aducțiune pentru
conductele de
aducțiune
Cost de montaj
Cost de demontare, pentru pompe
remontare li
managemnt pentru
pompe Cost de
managemnt
pentru pompe

Figura 2.1 Structura costului pentru activitățile de demontare, remontare și management

Costul pentru activitățile de demontare, remontare și management pentru rezervoarele în

care se înmagazinează apa se calculează astfel:

C rezervoare = 11,76 % * 164.627 € = 19360.1352 ≈ 19360 €, din care:

C montaj rezervoare = 80% * 19360 = 15488 €

C management rezervoare = 20% * 19360 = 3872 €

Costul pentru activitățile de demontare, remontare și management pentru rezervoarele în

care se înmagazinează apa este de 19360 €, din care activitățile de montaj au valoarea de 15488
€, iar managementul, asistența tehnică, inclusiv plata personalului de supraveghere au valoarea
de 3872 €.
 Costul pentru activitățile de demontare, remontare și management pentru conductele de
aducțiune se calculează astfel:

C conducte = 70.59% * 164627 € = 116210,1993 € ≈ 116210 €

C montaj conducte = 80% * 116210 € = 92968 €

C management conducte = 20% * 116210 € = 23242 €

Costul pentru activitățile de demontare, remontare și management pentru conductele de

aducțiune este de 116210 €, din care activitățile de montaj au valoarea de 92968 €, iar
managementul, asistența tehnică inclusiv plata personalului de supraveghere au valoarea de
23242 €.

Costul pentru activitățile de demontare, remontare și management pentru pompe se

calculează astfel:

C pompe = 17,65% * 164627 € = 29056,6655€ ≈ 29057€

C montaj pompe = 80% * 29057€ = 23245,6 € ≈ 23246 €

C management pompe = 20% * 29057€ = 5811,4 € ≈ 5811 €

Costul pentru activitățile de demontare, remontare și management pentru pompe este de
29057€, din care activitățile de montaj au valoarea de 23246 €, iar managementul, asistența
tehnică inclusiv plata personalului de supraveghere au valoarea de 5811 €.

Valoarea totală a lucrărilor de montaj și management pentru modernizarea sistemului de

alimentare cu apă și de canalizare este prezentată în tabelul 2.3.
 Costul pentru demontare, remontare și management

Tabelul 2.3

Pentru desfăşurarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu

apă şi de canalizare sunt necesare următoarele activităţi de proiectare şi inginerie:
- studii şi analize pentru verificarea noilor soluţii prevăzute, precum şi pentru verificarea
funcţionării echipamentelor şi instalaţiilor în noile condiţii (debite majorate, schimbarea
condiţiilor termice şi dinamice etc.);
- proiecte pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului, cuprinzând soluţiile de reabilitare
şi modernizare;
- documentaţii tehnice privind lucrările de organizare, demontare şi remontare;
- documentaţii de execuţie (detalii de execuţie) pentru echipamente şi instalaţii;
- manuale de exploatare şi întreţinere;
- programe pentru verificările şi probele ce se vor efectua la societăţile producătoare şi la
amplasament (teste în timpul şi după terminarea montajului, teste de punere în funcţiune,
teste de garanţie şi teste finale) etc.
Având în vedere experienţa specialiştilor români dobândită ca urmare a executării unor
lucrări similare, pentru activităţile de proiectare şi inginerie pentru lucrările de modernizare a
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare se ia în considerare numai o valoare de 35.589 €.
Prin însumarea costurilor pentru echipamente, pentru activităţile de demontare, remontare
şi management, precum şi pentru activităţile de proiectare şi inginerie, rezultă că VALOAREA
TOTALĂ A INVESTIŢIEI va fi cea din tabelul nr. 2.4.

Investiţia totală pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului

de alimentare cu apă şi a celui de canalizare din municipiul
Moreni
 Tabel 2.4

Efortul investiţional total este de 1.444.154 €, din care suma de 1.373.932 € este destinată
achiziţionării de echipamente, incluzând transportul şi montajul acestora. Ponderea acestor costuri în
totalul investiţiei va fi:
1373932
¿ ∗100=0,9513∗100=95,137 ≈ 95
P Ce 1444154

Ponderea costurilor de achiziționare a echipamentelor (inclusiv transport și montaj) în totalul

investiției este de 95%, restul de 5% revenind activităților de proiectare, inginerie și management.

2.3 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de

alimentare cu apă, a celui de canalizare şi eşalonarea investiţiilor

2.3.1 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare

Ţinând cont de experienţa dobândită de specialiştii români pentru lucrări similare,

perioada pregătitoare (care cuprinde proiectarea, engineering-ul, procurarea materialelor,
lansarea comenzilor şi începerea execuţiei pieselor cu ciclu lung de fabricaţie), care se ia în
considerare este de 4 luni. Perioada de execuţie efectivă a lucrărilor de reabilitare şi modernizare
a sistemului de alimentare cu apă a fost estimată la 10 luni pentru fiecare segment al reţelei
(segmentul 1: sursa Paltinu – municipiul Moreni, segmentul 2: sursa Iedera – municipiul
Moreni), în condiţiile în care lucrările de reparaţii se execută succesiv la câte un singur segment,
iar lucrul se desfăşoară în două schimburi, şase zile pe săptămână. În această perioadă sunt
incluse şi lucrările necesare reabilitării staţiilor de tratare a apei brute şi a staţiilor de pompare a
apei potabile la consumatori.
Lucrările necesare eliminării sursei de apă Podei se execută în paralel cu cele de
modernizare a celor două segmente de reţea. De asemenea, în aceeaşi perioadă se vor executa şi
lucrările de contorizare a consumului de apă potabilă la blocurile de locuinţe şi la consumatorii
casnici. Astfel, perioadele de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de
alimentare cu apă potabilă a municipiului Moreni sunt prezentate în tabelul nr. 2.5.

Perioade de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare

a sistemului de alimentare cu apă
Tabel 2.5.

1 Termenul de referință reprezintă data începerii lucrărilor de modernizare a sistemului

*

Astfel, perioada totală de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului

de alimentare cu apă este de 20 luni, începând din momentul demarării lucrărilor.
Lucrările de reparaţie cu modernizare a instalaţiilor auxiliare se execută în perioada de
reabilitare şi modernizare a reţelei de alimentare cu apă, cu excepţia lucrărilor care trebuie
executate în perioada premergătoare începerii reparaţiei primului segment de reţea (reabilitarea
infrastructurii platformei montaj şi acceselor).
Înlocuirea pompelor uzate în staţia de epurare Moreni se realizează în două etape a câte
cinci luni fiecare, paralel cu lucrările de reparaţie şi reabilitare a celor două segmente de reţea din
cadrul sistemului de alimentare cu apă potabilă.
 Graficul de execuţie a modernizării sistemului de alimentare cu apă potabilă şi a
celui de canalizare
Tabel 2.6

Notă: Momentul 0 - momentul începerii lucrărilor

Graficul de execuţie a lucrărilor de reparaţie a instalaţiilor auxiliare ale sistemului de

alimentare cu apă potabilă se suprapune peste graficul lucrărilor de modernizare a segmentelor
de reţea, rezultând graficul de execuţie a tuturor lucrărilor necesare efectuării reabilitării şi
modernizării sistemului de alimentare cu apă potabilă a municipiului Moreni. Totodată, se ia în
considerare şi graficul de execuţie a lucrărilor de înlocuire a pompelor uzate în staţia de epurare
Moreni, rezultând graficul de execuţie a modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare (tabelul nr. 2.6).

3.3.2 Eşalonarea investiţiilor

Pe baza graficului de execuţie a lucrărilor se poate face eşalonarea investiţiilor pe luni
(tabelul 2.7), considerându-se luna zero momentul de începere a lucrărilor de reabilitare şi
modernizare a sistemului de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare a municipiului Moreni.
În perioada [- 4-0] se vor lua în considerare următoarele costuri:
- valoarea totală a lucrărilor de proiectare şi inginerie: 35.589 €;
 - 20% din costul total pentru activităţi de management: 6.585 € (20% * 32.925 €)
- valoarea altor lucrări: 1.708 €.
Astfel, costul lucrărilor de reabilitare și modernizare a sistemului de alimentare cu apă și
de canalizare din Municipiul Moreni pentru perioada [-4 - 0] va fi de 43.882 €.
Pentru perioadele [0-10] şi [11-20], perioade în care costurile sunt egale se iau în
considerare următoarele costuri:
- 50% din costul achiziţionării şi înlocuirii echipamentelor, inclusiv transportul şi
montajul acestora (50% * 1373932 €): 686.966 €;
- 40% din costul total pentru activităţi de management (40% * 32.925 €): 13.170 €.
Rezultă că atât în perioada [0-10], cât şi în perioada [11-20] costul lucrărilor de reabilitare
și modernizare a sistemului de alimentare cu apă și de canalizare din Municipiul Moreni va fi de
700.136 €.

Eşalonarea investiţiei totale

Tabel 2.7

Investiţia necesară pentru realizarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului

de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare în municipiul Moreni începe cu 4 luni înainte de
scoaterea din funcţiune a unor componente ale sistemului (demararea efectivă a lucrărilor) şi are
o valoare de 1.444.154 €, eşalonată în doi ani, astfel:
- 4 luni (înainte de scoaterea din funcţiune a unor componente ale sistemului): 43.882 €;
- 10 luni (durata lucrărilor pentru primul segment de reţea): 700.136 €;
- 10 luni (durata lucrărilor pentru al doilea segment de reţea): 700.136 €.
 2.4 Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei economice a reabilitării şi
modernizării sistemului de alimentare cu apă şi a celui de canalizare

Investiţia necesară pentru reabilitare şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă

potabilă şi de canalizare în municipiul Moreni are o valoare totală de 1.444.154 €, eşalonată în
doi ani.
Valoarea investițiilor în primele 4 luni: 43.882 €;
Valoarea investițiilor în primele 10 luni: 700.136
€;

700,136....................................................................luni
X..........................................................................1 lună

700136
x= =70.013,6 € / lună
10

70.013,6 € / lună * 8 luni = 560.108,8 €

560.108,8 € + 43.882 € = 603,990.8 € ≈ 603,991 € - investiția anul 1

Investiția anul 2: 1.444.154 € - 603,991 € = 840,163 €

Durata de viaţă a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitare şi

modernizare este estimată la 25 de ani.
Eşalonarea investiţiei în cei doi ani este prezentată în tabelul nr. 2.8.

Investiţia necesară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului

de alimentare cu apă potabilă şi a celui de canalizare în municipiul Moreni

Tabel 2.8
 Analiza indicatorilor de eficienţă tehnico-economică se va realiza pornind de la premisa
că investiţia se finanţează din surse proprii şi fonduri nerambursabile, astfel (tabelul nr. 2.9).

Finanţarea investiţiei
Tabel 2.9

Notă:
- Contorizarea apei potabile la blocurile de locuințe - din valoarea totală a lucrărilor de
contorizarea apei potabile la blocurile de locuințe (41,402 €), 50% se finanțează de către
Consiliul Local Moreni (20,701 €) și 50% din surse proprii (20,701 €).
- Total investiție din alte surse: 1,017,743 + 3,792 + 20,701 + 98,993 = 1,141,229 €
- Total investiție: 1,444,154 €
- Total investiție finanțată din surse proprii: 1,444,154 € - 1,141,229 € = 302,925 €

Cheltuielile anuale de exploatare în perioada de desfăşurare a lucrărilor de reabilitare şi

modernizare, precum şi în perioada de funcţionare economică după reabilitare şi modernizare
sunt centralizate în tabelul nr. 2.10.

Cheltuieli anuale de exploatare

Tabel 2.10
 Veniturile anuale obţinute în perioada de desfăşurare a lucrărilor, precum şi în perioada
de funcţionare economică după reabilitare şi modernizare sunt centralizate în tabelul nr. 2.11.

Venituri anuale
Tabel 2.11

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare (tabelul nr.

2.1) se cunoaşte faptul că la 1 milion € investiţie se obţine un spor al debitului mediu anual de
2,449 mc/om/an (ΔD/1mil.) şi un plus de 4361,187 persoane care beneficiază de serviciul de
alimentare cu apă şi de canalizare (ΔPra/1mil.).

160 l/om * zi * 365 zile/an = 58400 l/ om * an = 58.4 mc/om * an

Debitul mediu asigurat înainte de reabilitare şi modernizare (D0) este de 160 l/om/zi,
adică 58,4 mc/om/an.

Numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de

canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului se determină conform relaţiei:
Pr al = PR a0 + ∆Pr a / 1mil. * I = PR a0 + 4361,187 * I
în care:
Pr al - numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului
Pr a0 - numărul populaţiei rezidente care beneficia de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului
Δ Pr a/1mil. - sporul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului
I - volumul investiţiei

Pentru proiectul analizat, numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de

alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului va fi:
Pr al = 12,500 +4361, 187 * 1,444154 = 12,500 + 6,300 = 18,800 persoane

Cantitatea de apă furnizată în sistemul de alimentare cu apă după reabilitarea şi

modernizarea sistemului (Af1) se determină utilizând următoarea relaţie de calcul:
Af 1 = Af0 + ∆ Af,
unde:
Af 1 - cantitatea de apă furnizată după reabilitarea şi modernizarea sistemului
Af0 - cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului
∆ Af - sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului

Cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af0) se

calculează conform relaţiei:
Af0 = 160 l/om/zi * 365 zile/an * 12500 persoane
= 58400 l/om/an * 12500 persoane
Af0 = 730,000,000 l/an = 730,000 mc/an

Sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului (ΔAf) se

determină folosind următoarea relaţie de calcul:
ΔAf = D0 * ∆Pra /1 mil. * I + ∆D/1mil. * I * Pr al , unde:
ΔAf - sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului;
D0 - debitul mediu anual înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului;
∆Pra /1 mil. - sporul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru reabilitarea şi modernizarea
sistemului;
I - valoarea investiţiei;
∆D/1mil. - sporul debitului mediu anual ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru
reabilitarea şi modernizarea sistemului;
Pr al - numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului.

În cazul proiectului analizat, sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi

modernizării sistemului se calculează astfel:
ΔAf = 58,4 mc/om*an * 4361,187 * 1.444154 + 2.449 * 1.444154 * 18,800 persoane
= 367,816.378 + 66,490.583
= 434,306.961 ≈ 434,307
ΔAf = 434,307 mc/an

Prin însumarea cantităţii de apă furnizate înainte de reabilitarea şi modernizarea

sistemului (Af0) cu sporul de apă furnizată, ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului
(ΔAf) rezultă cantitatea de apă furnizată după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af1):
Af1 = 730,000 + 434,307 = 1,164,307 mc/an

În mod sintetic, parametrii necesari pentru realizarea analizei eficienţei reabilitării şi

modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt prezentaţi în tabelul nr. 2.12.
 Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei proiectului
Tabelul nr. 2.12

Aceşti parametri se vor utiliza pentru calculul indicatorilor de eficienţă economică a

proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare
din municipiul Moreni.
 3. Eficiența reabilitării și modernizării sistemului public de alimentare cu apă și de
canalizare din Municipiul Moreni

Evaluarea atentă a eficienţei oricărei activităţi economice implică o abordare sistemică,

globală, ce presupune reliefarea aspectelor economice, dar şi a celor politice, sociale sau
ecologice, ţinându-se cont de multiplele efecte create în avalul sau amontele domeniului
respectiv.
Sensibilitatea deosebită a sectorului serviciilor publice de gospodărie comunală şi în special a
celor de alimentare cu apă şi de canalizare, particularităţile şi interdependenţele cu celelalte
sectoare ale vieţii economice şi sociale justifică abordarea eficienţei acestora într-o viziune
sistemică şi dinamică, ce implică luarea în considerare a premiselor utilizării raţionale şi
protecţiei resurselor de apă, păstrării echilibrului ecologic, ocrotirii stării de sănătate a oamenilor.
Serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare au un impact deosebit asupra mediului: pe de
o parte reprezintă un important factor poluator, iar pe de altă parte participă în mod esenţial la
limitarea gradului de poluare (epurarea apelor uzate). De aceea, respectarea exigenţelor de mediu
pe parcursul întregului ciclu de viaţă a infrastructurii serviciilor de alimentare cu apă şi de
canalizare dobândeşte o importanţă deosebită în cadrul conceptului de dezvoltare durabilă.
Pentru aprecierea oportunităţii alocării de fonduri de investiţii în vederea realizării de
obiective noi, reabilitării şi modernizării celor existente se calculează o serie de indicatori
tehnico-economici care fundamentează eficienţa economică a investiţiilor. Deoarece aceste
calcule se efectuează în vederea obţinerii unor împrumuturi (credite) şi aprobări ale diverşilor
factori de răspundere (factori de mediu, consilii locale, consilii judeţene etc.), ele se numesc note
de fundamentare sau calcule economice de fundamentare.
Metodologia de evaluare a eficienţei sectorului serviciilor publice de alimentare cu apă
potabilă şi de canalizare trebuie să urmărească aprecierea exactă a tuturor eforturilor
investiţionale, dar în mod deosebit a multiplelor efecte economice, directe şi propagate. Tocmai
de aceea, evaluarea eficienţei economice se realizează prin apelarea la un sistem complex de
indicatori, ce include indicatori de bază în abordare statică şi dinamică, la care se adaugă o serie
de indicatori de performanţă specifici sectorului serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă
şi de canalizare.
 3.1 Indicatori de bază pentru evaluarea eficienţei proiectelor de reabilitare şi modernizare
Literatura de specialitate (Românu & Vasilescu, 1997; Staicu et al., 1995; Topală, 1996;
Vasilescu et al.,2000) propune o serie de indicatori de bază (în abordare statică și dinamică) ce
pot fi adaptaţi şi utilizaţi în scopul evaluării eficienţei proiectelor de reabilitare, modernizare, şi
dezvoltare din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare. În acest sens, se
recomandă aprecierea eficienţei economice pe baza următorilor indicatori: investiţie specifică,
termen de recuperare a investiţiei, coeficient de eficienţă economică a investiţiilor, cheltuieli
totale actualizate, cheltuieli totale actualizate specifice, randament economic al investiţiei.
Investiţia specifică (s) sintetizează corelaţia dintre efortul investiţional, pe de o parte şi
efectul obţinut sub forma capacităţii de servire, pe de altă parte (Românu & Vasilescu, 1997).
Relaţia de calcul este următoarea:

It
s = Cs

în care:
It – investiție totală
Cs - capacitatea de servire, exprimată în număr de clienţi serviţi
În cazul reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor obiective existente, investiţia
specifică (sm) se calculează astfel (Rațiu-Suciu et. al. 2002):
ℑ
sm=
Cs 1−Cs 0

în care:
Im - volumul investiţiilor pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare
Cs1 - capacitatea de servire după reabilitare, modernizare, dezvoltare, exprimată în număr de
clienţi serviţi
Cs0 - capacitatea de servire existentă înaintea reabilitării, modernizării, dezvoltării, exprimată în
număr de clienţi serviţi
Calculat astfel, indicatorul reflectă câte unităţi monetare investite revin pe o unitate fizică
spor de capacitate de servire (pe client) rezultată în urma reabilitării, modernizării, dezvoltării.
În cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din
municipiul Moreni capacitatea de servire înainte de reabilitare şi modernizare este de 12.500
persoane, iar după efectuarea lucrărilor va fi de 18.800 persoane. Rezultă că investiţia specifică
va fi:
1444154
sm = =229.23 € locuitor
18800−12500

Din analiza proiectelor în curs de execuţie şi/sau a studiilor de fezabilitate aprobate au

rezultat următoarele valori specifice de investiţie necesare pentru modernizarea şi reabilitarea
unor capacităţi existente din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare (Asociația
Română a Apei,2003):
- pentru instalaţii de tratare a apei potabile: 110 €/locuitor;
- pentru instalaţii de distribuţie şi transport apă potabilă: 140 €/locuitor;
- pentru reţele de canalizare a apelor uzate: 160 €/locuitor;
- pentru staţii de epurare a apelor uzate: 220 €/locuitor.
Astfel, investiţia specifică pentru modernizarea şi reabilitarea capacităţilor existente din
sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare este de 630 €/locuitor. Rezultă că în
cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul
Moreni investiţia specifică este eficientă din punct de vedere economic (229,23 €/locuitor, faţă
de 630 €/locuitor).

Termenul de recuperare a investiţiei în abordare statică sau dinamică (T, Ta) reflectă
timpul în care se poate recupera investiţia realizată din profitul anual obţinut (Rațiu-Suciu et al.,
2002; Românu & Vasilescu, 1997).
În abordare statică, relaţia de calcul este:
It
T = Ph

în care:
It - investiţia totală
Ph - profitul anual

1444154
T= =6.546 ≈ 6,55 ani
220589
 Astfel, pentru recuperarea investiţiei din profitul anual obţinut în perioada de funcţionare
a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt necesari 6,55 ani.
În viaţa economică reală nici prestarea/furnizarea de servicii, nici costurile nu evoluează
liniar în timp şi, ca urmare, profitul anual va înregistra valori diferite. Explicaţia decurge din
faptul că după intrarea în funcţiune a obiectivului este necesară o perioadă de atingere a
parametrilor proiectaţi, profitul obţinut în primii ani fiind astfel mai mic decât cel proiectat.
În consecinţă, termenul de recuperare a investiţiei se va calcula după următoarea formulă:
It + ∆ P − P'
T= Ph

în care:
It - investiţia totală
Ph - profitul anual
∆P - diferenţa dintre profitul proiectat şi cel realizat în cadrul perioadei de atingere a parametrilor
proiectaţi
P’ - profitul suplimentar realizat în cazul punerii în funcţiune a unor capacităţi parţiale de servire
în cadrul duratei de realizare a obiectivului

În primul an de realizare a investiţiei, profitul este de 105.825 € (125.699 € - 19.874 €),

iar în cel de-al doilea an de realizare a investiţiei are o valoare de 108.132 € (122.816 € - 14.684
€). Rezultă că în perioada de realizare a investiţiei se va obţine un profit total de 213.957 €
(105.825 € + 108.132 €).
Se presupune că în perioada de realizare a reabilitării şi modernizării sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare au fost efectuate probe, încercări, verificări şi simulări astfel
încât perioada de atingere a parametrilor proiectaţi nu se ia în considerare (ΔP=0). În acest caz,
termenul de recuperare a investiţiei va fi:
1444154−213957
T= =5,768 5,77 ani
220589

Calculat astfel, termenul de recuperare a investiţiei este de 5,77 ani, mai mic cu 0,78 ani
decât cel calculat anterior. Punerea în funcţiune a unor capacităţi parţiale de servire în cadrul
duratei de realizare a obiectivului conduce la reducerea perioadei necesare recuperării investiţiei
realizate.
 Situaţia reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor sisteme de alimentare cu apă
potabilă şi de canalizare existente implică sintetizarea corelaţiei dintre efortul investiţional şi
efectul generat de adoptarea uneia dintre măsurile propuse. În acest sens, literatura de specialitate
(Rațiu-Suciu et al., 2002; Românu & Vasilescu, 1997) propune determinarea termenului de
recuperare (Tm) conform relaţiei:
ℑ
Tm=
Ph 1−Ph 0

în care:
Im - volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare
Ph1 - profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării
Ph0 - profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare

1444154
T=
=16.175 ≈ 16.18 ani
220589−131306

Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial), obţinut ca urmare a

funcţionării unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei, termenul de
recuperare va fi:
1444154−213957 1230197
Tm= 13,778 13,78 ani
220589−131306 = 89283 =

În sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi a celor de canalizare, perioada de

recuperare a investiţiilor pentru modernizare, dezvoltare sau reabilitare este de obicei de 15-16
ani. De aceea, se poate afirma că proiectul analizat nu poate fi acceptat, întrucât termenul de
recuperare a investiţiei de 16,18 ani și depășește ușor limitele considerate a fi normale.

Realizarea unor investiţii pentru modernizare sau reabilitare are drept scop reducerea
costurilor de prestare/furnizare a serviciilor, efectul obţinut ca urmare a investiţiei concretizându-
se într-o economie la aceste costuri. Astfel, termenul de recuperare se poate calcula şi după
relaţia (Rațiu-Suciu et al., 2002):
ℑ
Tm=
C 0−Cm
în care:
Im - volumul investiţiei pentru reabilitare/modernizare
C0 - costul de prestare/furnizare a serviciilor înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare
Cm - costul de prestare/furnizare a serviciilor (mai mic) după reabilitare, modernizare, dezvoltare
În cazul proiectului analizat, reducerea costurilor de prestare/furnizare a serviciilor este
însoţită totodată de o creştere semnificativă a veniturilor ca urmare a creşterii calităţii serviciului
prestat şi a tarifului. De aceea, calculul termenului de recuperare conform relaţiei de mai sus nu
este relevant în acest caz.
Termenul de recuperare dinamic (Ta) indică durata de recuperare a investiţiei din profitul
anual obţinut actualizat cu o rată de actualizare specifică domeniului serviciilor publice de
alimentare cu apă şi de canalizare (Topală, 1996; Vasilescu et al.,2000). Pentru calculul
indicatorului se pleacă de la relațiile:

în care:
Ita - investiţia totală actualizată
Ih - investiţie anuală
Ph - profit anual
d - durata de realizare a obiectivului
a - rata de actualizare

În cea de-a doua relaţie s-a considerat că profitul este constant pe întreaga perioadă de
funcţionare a obiectivului, aplicându-se formula sumei unei progresii geometrice. Prin utilizarea
relaţiilor de mai sus se va determina termenul de recuperare dinamic astfel:
 P

Prin logaritmarea relației de calcul rezultă:

Rezultă că termenul de recuperare dinamic se va determina cu ajutorul relaţiei:

Ita – investiţia totală actualizată;

Ph – profit anual;

d – durata de realizare a obiectivului;

a – rata de actualizare.
Un proiect este cu atât mai eficient, cu cât termenul de recuperare calculat static sau
dinamic este mai mic.
În cazul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, se ia în considerare în
mod convenţional o rată de actualizare de 10%.
603991 840163
Ita=
(1+ 0.10)1+ (1+ 0.10)2=¿

= 603991 * 0.909 + 840163 * 0.826 = 549027.819 +693974,638 = 1,243,002.457 €

 220589−1243002,457∗(1+0.10) 2∗0.10
¿
220589−lg ¿
lg ¿
T a=¿

lg 220589−lg [ 220589 −150403.297 ] ( lg 220589−lg 70185,702 ) 5,343583− 4,846248

¿ = = =
0,588335
= 14.21
lg 1.10 lg 1.10 0,041393 0,041393

Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 14,21 ani. Se poate aprecia
că proiectul este eficient, întrucât valoarea indicatorului se încadrează în limitele considerate
normale pentru sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.
Dacă în perioada de realizare a investiţiei funcţionează capacităţi parţiale de servire şi se
obţine profit, acesta trebuie luat în considerare la calculul termenului de recuperare. În acest caz,
relaţiile de calcul utilizate sunt cele prezentate în continuare:
 Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial) obţinut ca urmare a
funcţionării unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei, termenul de
recuperare dinamic va fi:
105,825:1.10 = 96,204.545
108,132:1.12 = 96,546.428
220589−(1243002.457−96204,545−96546.428)∗(1+0.10 )2∗0.10
¿
lg 220589−lg ¿
Ta=¿
 lg 220589−lg [ 220589 −127080,429 ] lg 220589−lg 93508.571 5.343583− 4.970514 0.3727316
¿ = = =
=9,004
lg 1.10 lg 1.10 0,041393 0.041393

Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 9 ani. Se poate aprecia că

proiectul este eficient, întrucât valoarea indicatorului se încadrează în limitele considerate
normale pentru sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.
Dacă se compară termenul de recuperare calculat dinamic (9 ani) cu cel calculat static
(5,77 ani) se constată că în cazul actualizării datelor rezultă o perioadă mai mare necesară
recuperării investiţiei. Tocmai de aceea, în evaluarea proiectelor este necesară folosirea
calculelor de actualizare, care permit o mai bună apreciere a eficienţei economice a proiectelor
de reabilitare, modernizare, sau dezvoltare din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de
canalizare.

Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor (e) sintetizează corelaţia dintre profitul

anual obţinut în urma realizării investiţiei şi efortul de capital investit, calculându-se de obicei
numai în formă statică, după relaţia (Românu & Vasilescu, 1997; Staicu et al., 1995):
Ph
e= It

Ph - profit anual
It – investiţie totală
Indicatorul reflectă câte unităţi monetare profit anual se vor obţine la o unitate monetară
capital investit, indicând o eficienţă cu atât mai mare, cu cât nivelul său este mai ridicat.
220589
e= =0.1527 0.153 € profit la un 1 € investit
1444154

În cazul reabilitărilor, modernizărilor sau dezvoltărilor sistemelor publice de alimentare

cu apă şi de canalizare indicatorul exprimă profitul suplimentar faţă de situaţia iniţială obţinut la
fiecare unitate monetară investită şi se calculează conform relaţiei:
Ph 1−Ph 0
e=
ℑ

Im – volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare

Ph1 – profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării
Ph0 – profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare
220589−131306 89283
e= = =0.072 € profit suplimentar la 1 € investit
1444154−213957 1230197

Cheltuieli totale în abordare statică sau dinamică (Ct, Cta) cuantifică efortul total (cu
investiţia şi cu exploatarea) pe întreaga durată de execuţie şi exploatare a obiectivului, din punct
de vedere static sau dinamic.
În abordare statică, relaţiile de calcul sunt:
Ct = It + Ch * De sau Ct = It + Ch * T
It – investiţia totală
Ch – costurile anuale de exploatare h
De – durata de funcţionare a obiectivului
T – termenul de recuperare a investiţiei
Pentru proiectul analizat se efectuează cheltuieli de exploatare şi în perioada realizării
investiţiei, care vor fi luate în considerare la calculul indicatorului.
Ct = 1444154 + 19874 + 14684 + 30543 *25
= 1478712 + 763575
= 2242287 €
În situaţia în care duratele de funcţionare ale obiectivelor analizate sunt foarte mari şi
există riscul denaturării analizei economice, se recomandă utilizarea celei de-a doua relaţii pentru
determinarea cheltuielilor totale. Calculate astfel, cheltuielile totale în abordare statică pentru
proiectul analizat vor avea valoarea:
Ct = 1444154 + (19874 + 14684) + 30543 * 13.78
= 1478712 + 420882.54
= 1899594.54 €
Prin luarea în considerare a termenului de recuperare a investiţiei, cheltuielile totale în
abordare statică vor fi mai mici (1,899,594.54 €) decât în cazul în care sunt calculate în funcţie
de durata de funcţionare a sistemului (2,242,287 €).
În abordare dinamică, indicatorul se calculează conform relaţiei:
Ih – investiţia anuală
Ch – costurile anuale de exploatare h
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu)
d – durata de realizare a obiectivului
a – rata de actualizare
Pentru determinarea cheltuielilor anuale de exploatare se va ţine cont de costul pierderilor
în reţelele de distribuţie a apei potabile, precum şi de eventualele daune.
În principiu, pentru toate variantele de proiect analizate se adoptă un orizont de timp de
aceeaşi mărime, în scopul asigurării comparabilităţii în timp a proiectelor.
Acest indicator răspunde preocupărilor de a atinge scopurile urmărite cu eforturi minime,
astfel încât variantele de proiect se vor ordona crescător, pe primul loc situându-se varianta cu
cheltuieli totale minime, statice sau actualizate.
Având în vedere faptul că pentru proiectul analizat perioada de realizare a investiţiei este
de doi ani, iar durata de funcţionare după reabilitare şi modernizare este de 25 de ani, cheltuielile
totale actualizate se vor calcula astfel:

Cum C3 = C4 = C5= … = C27 = C și dând factor comun expresia

Cunoscând că suma unei progresii geometrice cu n termeni şi raţia q este:

2 3 n−1 q❑n−1
1+q+
q❑ q❑ + q❑ +…+ =
q−1 , atunci cheltuielile toate actualizate sunt:
 Pentru proiectul analizat, prin înlocuirea valorilor în relaţia de mai sus, la o rată de
actualizare de 10%, rezultă:
30543∗1
∗[ (1+0,10)❑25−1 ]
( 840163+ 14684 )∗1 (1+0.10 )❑2
Cta= ( 603991+1987 ) 1 +
4 1+0.10 + 0.10∗(1+0.10)❑25
(1+0.10)❑2

1
∗[ (1+0,10)❑25−1 ]
(1+0.10) ❑2
25
Factorul de anuitate=9,0770400182 ≈ 9,077
0.10∗( 1+ 0.10 )❑

Cta = 623865 * 0.91 + 854847 * 0.83 + 30543*9.077

= 567717.15 + 709523.01 + 277238.811
= 1,554,478.971 €

Cheltuieli totale actualizate specifice (Ctas) exprimă efortul total actualizat, cu

investiţia şi cu prestarea, ce revine la o unitate de capacitate de servire. Se determină prin

utilizarea următoarelor relaţii matematice:
Cta – cheltuieli totale actualizate
qh – cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual prin zona
respectivă de reţea (exprimată în mc)
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu)
d – durata de realizare a obiectivului
Q – cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual prin zona
respectivă de reţea (exprimată valoric) h
a – rata de actualizare
Calculând acest indicator pentru mai multe variante de proiect, va fi preferată varianta în
cazul căreia cheltuielile totale actualizate specifice sunt minime.
Relaţiile de calcul prezentate sunt valabile în ipoteza că în perioada de realizare a
reabilitării şi modernizării nu funcţionează capacităţi de servire. Având în vedere faptul că pentru
proiectul analizat în perioada de realizare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare funcţionează
capacităţi parţiale de producţie/prestare, la calculul cheltuielilor totale actualizate specifice se vor
lua în considerare şi aceste capacităţi.
La calculul indicatorului în funcţie de cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată
produsă sau tranzitată anual prin zona respectivă de reţea exprimată valoric (sub forma
veniturilor anuale) se va utiliza relaţia:

Întrucât:
Q3 = Q4 = Q5 = … = Q27 = Q
Prin aplicarea aceluiaşi raţionament utilizat la calculul indicatorului cheltuieli totale
actualizate rezultă că indicatorul cheltuieli specifice actualizate se va determina după relaţia:
 În cazul proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare a Municipiului Moreni cheltuielile totale actualizate specifice vor fi:

1554478,971
Ctas= 125699∗0,909+122816∗0,826+251132∗0,826∗9,077

1554478,971 1554478,971
Ctas= = =0,740 € cheltuit la 1 € obținut
114260,391+101446,016+ 1882887,785 2098594,192

Randamentul economic al investiţiei în abordare statică şi dinamică (R, Ra) arată

câte unităţi monetare profit final se vor obţine la fiecare unitate monetară investită, după
recuperarea investiţiei (Rațiu-Suciu et al., 2002; Românu & Vasilescu, 1997). Relaţiile de calcul
se prezintă astfel:

→ în abordarea statică:
Pf – profit final;

It – investiţie totală;

Pt – profit total;

Pta
Ra= −1
→ în abordarea dinamică: Ita , iar prin înlocuire în formulă a investițiilor

actualizate și a profitului total actualizat, se obține:

în cazul în care profitul anual este diferit în timp;

 în cazul în care profitul anual este egal în timp.

Pta – profitul total actualizat;

Ita – investiţiile totale actualizate;

Ph – profitul anual;
Ih – investiţiile anuale;

D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu);

d – durata de realizare a obiectivului;
a – rata de actualizare.
Pentru proiectul analizat, prin luarea în considerare a profitului din perioada de
funcţionare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi a profitului din perioada
de realizare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare se vor obţine următoarele valori ale
indicatorului:
→ în abordarea statică:
105, 825+108,132+ 220,589∗25 5728682
R= −1= −1=3,966−1=2,966 € profit final la 1 € investit
1444154 1444154

sau, calculat mai riguros, prin luarea în considerare a sporului de profit:

( 105,825−131306 )+ (108132 −131306 ) + ( 220589−131306 )∗25
R= 1444154 −1

(−25481 )+ (−23174 )+ 2232075 2183420

R= −1= −1=1,511−1=0,511 € profit net suplimentar la 1 €
investit
1444154 1444154

→ în abordare dinamică: pentru a calcula randamentul actualizat este necesară determinarea

profitului total actualizat, după relaţia:
 220589∗1
∗(1+0.10 )25−1
105825∗1 (1+0.10)2
Pta= 108132∗1 + 0.10∗(1+0.10 )25
1+ 0.10 (1+ 0.10) 2

Pta = 105825*0.909 + 108132* 0.826 + 220589*9.077

= 96194.925 + 89317.032 + 2002286.353 = 2,187,798.31
2,187,798.31
Ra= −1=1.7600−1=0.7600 € profit final la 1 € investit
1,243,002.457

sau, calculat mai riguros, prin luarea în considerare a sporului de profit:

unde P0 – profitul obţinut înainte de reabilitare şi modernizare.

( 220589 −131306 )∗1 25

1 ( 108132−131306 )∗1 ∗( 1 + 0.10 ) −
Pta=(105825−131306) 1
+ + (1+0.10 )2
1+0.10 (1+ 0.10)2 0.10∗(1+ 0.10)25

Pta = (-25481)*0.909 + (-23174)*0.826 + 89283 * 9.077

= - 23162.229 – 19141.724 +810421.791
= 768,117.838 €
768,117.838
Ra= =0.61795 ≈ 0.618 € profit net suplimentar la 1 € investit
1,243,002.457

Prin prisma indicatorilor calculaţi se poate aprecia că proiectul de reabilitare şi

modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni este
eficient, poate fi acceptat de către decidenţi şi pus în aplicare. În continuare, pentru a detalia
analiza eficienţei proiectului, este necesar să se calculeze o serie de indicatori de performanţă
specifici sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.

3.2 Indicatori de performanţă specifici sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi a

celor de canalizare
Particularităţile sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare impun calculul
unor indicatori specifici de eficienţă economică, ce trebuie să surprindă o serie de aspecte
referitoare la: utilizarea cât mai eficientă a resurselor de apă; reducerea consumurilor specifice;
reducerea pierderilor în reţea etc.
Evaluarea atentă a eficienţei în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare
implică şi calculul unor indicatori care să exprime siguranţa în funcţionare a instalaţiilor şi
echipamentelor sub aspectul continuităţii, datorită faptului că întreruperea alimentării cu apă
poate avea efecte negative asupra populaţiei şi a economiei naţionale. Principalele probleme care
necesită atenţie în alimentarea cu apă potabilă a consumatorilor sunt: asigurarea unui grad înalt
în alimentare, menţinerea în timp a debitului între anumite limite etc.
O importanţă deosebită în aprecierea eficienţei economice a proiectelor din sectorul
serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare prezintă consumurile specifice, întrucât nivelul
redus al acestora, în condiţiile realizării unei prestaţii corespunzătoare din punct de vedere
cantitativ şi calitativ, reflectă un grad înalt de tehnicitate a instalaţiei.
Indicatorii de performanţă sunt folosiţi în toată lumea în multe sectoare economice ca
instrumente de lucru, potenţialul acestora în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de
canalizare fiind indiscutabil. Pentru a-şi realiza obiectivele, operatorul serviciului de alimentare
cu apă şi de canalizare trebuie să atingă grade înalte de eficienţă şi eficacitate. Eficienţă
înseamnă situaţia în care resursele operatorului sunt utilizate optim pentru prestarea serviciului.
Eficacitate înseamnă situaţia în care obiectivele declarate (definite în mod specific şi realist) sunt
îndeplinite.
Un indicator de performanţă este o măsură cantitativă a unui aspect particular al
performanţei operatorului sau al standardului serviciului. Indicatorul de performanţă asistă la
monitorizarea şi evaluarea eficienţei şi a eficacităţii operatorului, simplificând astfel o evaluare
complexă.
Indicatorii de performanţă sunt împărţiţi în şase categorii, în concordanţă cu structura
organizaţională a operatorului:
- indicatori ai apei;
- indicatori de personal;
- indicatori fizici;
- indicatori operaţionali;
- indicatori de calitate a serviciului;
- indicatori financiari.
Interpretarea performanţei unui operator nu poate fi evaluată fără a fi luat în considerare
propriul context, precum şi cele mai relevante caracteristici ale sistemului şi ale regiunii.
Contextul informaţional este organizat după cum urmează: profilul operatorului, profilul
sistemului şi profilul regiunii. Profilul operatorului depăşeşte cadrul organizaţiilor. Profilul
sistemului se axează în principal pe volumele de apă, pe bunuri fizice, pe mijloacele tehnologice
folosite şi pe consumatori. Profilul regiunii este relevant pentru realizarea comparaţiilor între
operatori, deoarece acesta permite o mai bună înţelegere a contextului demografic, economic,
geografic şi de mediu.
Indicatorii de performanţă sunt mijloace de măsurare a factorilor importanţi pentru
durabilitate, precum şi a îmbunătăţirilor aduse sistemului prin reabilitare. Evaluarea
performanţelor se poate realiza cu ajutorul unor date istorice, calculate pentru cel puţin doi ani.
Pentru realizarea proiecţiilor se recomandă calculul datelor pentru cel puţin cinci ani, pentru a
acoperi perioada de după terminarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare. Pentru a demonstra
durabilitatea proiectului, în cazul în care finanţarea implică şi credite, această perioadă trebuie să
acopere începerea rambursării creditului.
Calitatea informaţiilor pe baza cărora se calculează indicatorii este foarte importantă.
Utilizarea unor date sigure, generate printr-un control dă mai multă valoare acestor indicatori
decât nişte simple estimări sau extrapolarea tendinţelor din trecut. În acest sens, este necesară
stabilirea unor valori ţintă pentru măsurarea performanţei pe baza experienţei unor proiecte
similare.
 Literatura de specialitate propune o serie de indicatori de performanţă pentru serviciile de
alimentare cu apă şi de canalizare, care să exprime:
- acoperirea serviciului;
- consumul şi producţia de apă;
- apa nejustificată;
- practicile de contorizare;
- performanţele sistemului;
- costuri şi personal;
- calitatea serviciilor;
- facturarea şi încasarea;
- performanţele financiare;
- investiţiile de capital.
 În continuare se vor calcula pentru proiectul analizat indicatorii de performanţă specifici
sectorului de alimentare cu apă şi de canalizare.
Populaţia asigurată cu apă potabilă şi canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni (P aa0 şi Pac0) şi
după efectuarea lucrărilor (Paa1 şi Pac1):
12500
Paa0= ∗100=58.14
21500

11500
Pac 0= ∗100=53.49
2 1500

18800
Paa1=Pac 1= ∗100=87.44
2 1500

Înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare,

58,14% din populaţia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de alimentare cu apă şi 53,49%
din populaţia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de canalizare.
După reabilitarea şi modernizarea sistemului, 87,44% din populaţia Municipiului Moreni
beneficiază de ambele servicii.
Producţia de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Qa) va avea următoarea
valoare:
mc
1164307
an
Qa= =0.1696
mc/om/zi ≈ 0.170 = 170 l/om/zi
18800 persoane∗365 zile
an

Din calcul rezultă că debitul mediu asigurat va fi de 170 l/om/zi, valoare care corespunde
standardelor europene.
Cantitatea totală de apă vândută anual reprezintă 90% din cantitatea de apă furnizată
anual:

Av = 90% * Af
Av = 90% * 1164307 mc/an = 1,047,876.3 mc/an
În aceste condiţii, consumul de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului de
alimentare cu apă (Ca) se determină astfel:
 1047876,3 mc an
Ca= =0.1527 0.153
18800 persoane∗365 zile an mc/om/zi = 153

Consumul de apă contorizat se determină luând în considerare cantitatea anuală de apă

consumată de populaţia contorizată, care reprezintă 90% din cantitatea totală de apă furnizată şi
populaţia contorizată, adică 90% din populaţia asigurată cu apă.

90% * 18.800 persoane = 16.920 persoane

1,047,876.3mc an
Cacont= =0.16966 ≈ 0.170 mc om zi=170 l om zi
16920 persoane∗365 zile an

Apa care nu aduce venituri (Afv) se calculează conform relaţiei:

1141229−1047876.3
Afv = ∗100=0.089∗100=8.90 ≈ 9
1047876.3

1,164,307 *10% = 116,430.7 mc/an

Rezultă că din totalul apei furnizate, 9 % nu aduce venituri, reprezentând pierderi în

sistem în sumă absolută 116,430.7 de mc/an. Raportate la lungimea reţelei de distribuţie (25 km),
pierderile de apă vor fi de:
116,430.7 mc an
Pa= =4657.228≈ 4657.2 mc km an
25 km

Proporţia din apa vândută care este contorizată va fi:

PAv cont =1047876,3
∗100=100
1047876,3

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de

alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni se cunoaşte consumul specific de
energie de 0,20 kWh/mc, ceea ce înseamnă o reducere cu 42,86% faţă de situaţia iniţială (0,35
kWh/mc), fapt care se apreciază favorabil.
 Pentru determinarea ponderii costului anual al energiei electrice în costul apei se
calculează costul energiei electrice în funcţie de cantitatea de apă furnizată (Af), consumul
specific de energie electrică (e) şi tariful energiei electrice (T = 0,08 €/kWh):
Ce = Af*e*T
Ce = 1,141,229 * 0.20 * 0,08 = 18,259.664 €/an ≈ 18,259.7 €/an
În aceste condiţii, ponderea costului anual al energiei electrice în costul apei va fi:
18259.7
Pce= ∗100=59,78
30543

Este de remarcat faptul că ponderea costului anual al energiei electrice în costul apei este
ridicată (59,78%), ceea ce înseamnă că o creştere a tarifului energiei electrice va influenţa în
mare măsură tariful serviciului de alimentare cu apă din Municipiul Moreni.
Costurile unitare de operare (Cou) calculate în funcţie de cantitatea de apă furnizată pe de
o parte şi de cantitatea de apă vândută pe de altă parte vor avea următoarele valori:
30543
Cou= =0.026 € mc produs
1141229

30543
Cou= =0.029 € mc produs
1047876.3

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de

alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni se cunoaşte faptul că din totalul
costurilor anuale de operare 31,18% reprezintă costul total al forţei de muncă, incluzând primele
şi participarea la beneficii.
Costul mediu pentru apă şi canal se determină ca raport între totalul veniturilor anuale şi
totalul anual de apă vândută la consumatori:
251132
CM = =0.239 € mc an
1047876.3

Costul mediu pentru apă şi canal este superior costului unitar de operare calculat în
funcţie de cantitatea de apă vândută, fapt care se apreciază favorabil, întrucât prestarea
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare conduce la obţinerea de profit pentru S.C.
G.C.L.T. S.A.
Investiţia unitară:
 1444154
Iu= =0.055 € mc
1047876.3∗25

Investiţia pentru înlocuirea activelor:

1373932
Ia= ∗100=95,1374 =95,14
1444154

Investiţia unitară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de

canalizare a municipiului Moreni este de 0,055 €/mc, din care 95,14% se utilizează pentru
înlocuirea activelor existente.
Indicatorii de performanţă care exprimă performanţele sistemului, calitatea şi
continuitatea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nu pot fi calculaţi decât după
predarea în exploatare a sistemului reabilitat şi modernizat de alimentare cu apă şi de canalizare.
Aceşti indicatori se calculează începând din cel de-al doilea an de funcţionare, pe baza datelor
statistice colectate de operatorul serviciului pe parcursul primului an de exploatare.

3.3 Indicatori pe bază de cash-flow pentru fundamentarea deciziei de reabilitare şi

modernizare în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi a celor de canalizare
Cash-flow-ul (fluxul de numerar) din activitatea de investiţii pentru reabilitare,
modernizare sau dezvoltare reprezintă diferenţa dintre veniturile obţinute în urma realizării
proiectelor de reabilitare, modernizare, dezvoltare şi eforturile totale făcute în acest scop. Pe baza
cash-flow-ului proiectului de reabilitare, modernizare sau dezvoltare a sistemelor publice de
alimentare cu apă şi de canalizare se pot calcula indicatorii raportul venituri actualizate/cheltuieli
actualizate, venitul net actualizat şi rata internă de rentabilitate, indicatori utilizaţi frecvent în
cadrul studiilor de fezabilitate.
Importanţa deosebită a sectorului serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare,
precum şi starea tehnică a echipamentelor şi instalaţiilor conduc la necesitatea realizării unor
investiţii apreciabile pentru reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-
edilitare. În condiţiile în care sursele interne de finanţare a acestor acţiuni sunt insuficiente, se
apelează la organisme şi fonduri internaţionale, cum ar fi: Banca Europeană pentru Reconstrucţie
şi Dezvoltare (BERD), Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), Banca
Europeană de Investiţii (BEI), programe ISPA, SAPARD, SAMTID etc. Aceste instituţii dispun
de metodologii proprii de evaluare a eficienţei proiectelor de investiţii, utilizate frecvent în
practica economică românească. O sferă largă de aplicabilitate a cunoscut metodologia BIRD,
care a fost adoptată de toate tipurile de organizaţii din România (publice, private, parteneriat
public-privat) în scopul aprecierii eficienţei economice a investiţiilor, indiferent de sursele de
finanţare care vor fi utilizate. Această metodologie se bazează pe cash-flow-ul proiectului şi
implică determinarea indicatorilor mai sus menţionaţi.
Analiza cost-beneficiu utilizează indicatorul raportul dintre veniturile totale actualizate
(V) şi costurile totale actualizate (Cta), calculat conform relaţiei:

Vh – veniturile anuale;
Ch – cheltuielile anuale;
Ih – investiţia anuală;
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu);
d – durata de realizare a obiectivului;
a – rata de actualizare.
Se consideră a fi cea mai eficientă acea variantă de proiect care asigură o valoare maximă
a indicatorului. Sensibilitatea indicatorului la mărimea ratei de actualizare determină importanţa
dimensionării cât mai corecte a acesteia pentru a evita fie acceptarea de proiecte neeficiente, fie
respingerea unor proiecte rentabile.
Principala limită a aplicării unui astfel de criteriu constă în faptul că poate conduce la
considerarea ineficientă a unui proiect caracterizat prin cheltuieli de investiţii sau de exploatare
ridicate, generate de nivelul ridicat al performanţelor tehnico-economice şi calitative.
Venitul net actualizat (VNA) caracterizează, în valoare absolută, aportul de avantaj
economic al unui proiect. Pentru calculul acestui indicator se porneşte de la venitul net anual
(VNh), determinat ca diferenţă între volumul anual al veniturilor (Vh) şi volumul costurilor
anuale totale – de investiţii (Ih) şi de exploatare (Ch) – conform relaţiei:
 VNh = Vh – (Ih + Ch)
Prin actualizarea venitului net anual la momentul începerii lucrărilor de execuţie a
obiectivului se obţine venitul net actualizat:

Diferitele variante de proiect sunt considerate acceptabile în cazul în care venitul net
actualizat înregistrează valori pozitive (VNA > 0), iar în situaţia comparării mai multor proiecte
va fi ales cel cu VNA maxim.
Evaluarea eficienţei economice a proiectelor de modernizare, dezvoltare, reabilitare a
sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare cu ajutorul acestui indicator prezintă o
serie de avantaje: ia în considerare toate informaţiile relevante pentru o oportunitate de investire,
inclusiv evoluţia în timp a fluxurilor de numerar estimate şi costul finanţării investiţiei,
furnizează rezultate clare, uşor de interpretat, derivă direct din obiectivul financiar al firmei, de
maximizare a profitului.
Rata internă de rentabilitate (RIR) este acea rată de actualizare la care valorile actuale ale
cheltuielilor şi beneficiilor se egalizează şi arată care este rentabilitatea capitalului investit în
proiect. La rata internă de rentabilitate a unui proiect se ajunge atunci când venitul net actualizat
al acestuia este egal cu zero.

Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate se calculează venitul net actualizat

pentru diferite rate de actualizare alese în mod aleator, din aproape în aproape ajungându-se la
stabilirea acelei rate de actualizare care conduce la anularea venitului net actualizat. În final se
utilizează relaţia:

amin– rata de actualizare corespunzătoare venitului net actualizat pozitiv cel mai mic;
amax - rata de actualizare corespunzătoare primului venit net actualizat negativ.
În cazul proiectului de reabilitare și modernizare a sistemului public de alimentare cu apă
și de canalizare din Municipiul Moreni rata de actualizare corespunzătoare venitului net
actualizat pozitiv cel mai mic (140,830.572 €) este la 16%, iar rata de actualizare
corespunzătoare primului venit net actualizat negativ (-5805.575 €) este de 17%. Ca urmare, rata
internă de rentabilitate va fi:

140,830.572
RIR=0,16+(0,17−0,16)
140,830.572+ [ −5805.575 ] = 0.16 +0.01

140,830.572
≈ 0.1696=16.96
146,636.147

În condiţiile economiei de piaţă, rata internă de rentabilitate are semnificaţia şi funcţia de

criteriu fundamental pentru acceptarea proiectelor de investiţii în modernizarea, dezvoltarea sau
reabilitarea sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare şi formularea opţiunilor.
Indicatorul se calculează atât în cazul analizelor financiare, cât şi al celor economice, după
aceeaşi formulă matematică, deosebirea constând în elementele incluse în componenţa
veniturilor şi cheltuielilor.
Analiza financiară se realizează la nivelul agentului economic producător sau distribuitor
al apei potabile şi urmăreşte reliefarea avantajelor proiectului din punctul de vedere al acestuia.
Astfel, conceptele de venit sau cost se limitează la încasările şi plăţile proiectului respectiv, iar
exprimarea lor se va face în preţurile pieţei, pe durata de viață a sistemului public de alimentare
cu apă și de canalizare.
Rata internă a rentabilităţii financiare (RIRF) exprimă capacitatea unei investiţii de a
asigura venit net în perioada de calcul analizată, prin luarea în considerare a tuturor cheltuielilor
efectuate (investiţii, exploatare, fonduri circulante) şi recuperarea investiţiei.
Analiza economică pune în evidenţă eficienţa şi utilitatea proiectului pentru societate în
ansamblul său şi relevă contribuţia acestuia la dezvoltarea economico-socială prin luarea în
considerare a unor aspecte cum sunt: acoperirea unor nevoi pentru sectoarele deficitare ale
economiei, absorbţia de forţă de muncă aflată în şomaj, intensificarea activităţii comerciale sau
industriale într-o anumită zonă etc.
Urmare a investiţiilor în sisteme de apă şi de canalizare, pe lângă furnizarea serviciilor
către populaţie şi agenţi economici se asigură relansarea economică a unor sectoare importante
ale economiei naţionale (construcţii de maşini, producţia de materiale de construcţii şi instalaţii
etc.), se asigură condiţiile de bază ale unui trai civilizat, precum şi ale prezervării stării de
sănătate a populaţiei. Astfel de aspecte se concretizează în venituri şi cheltuieli anuale secundare,
ce nu au legătură directă cu proiectul de investiţii, dar sunt generate de acesta.
Rata internă a rentabilităţii economice (RIRE) cuantifică eficienţa unei acţiuni la nivelul
economiei naţionale şi exprimă rentabilitatea medie a tuturor cheltuielilor efectuate în perioada
de funcţionare a obiectivului.
Deşi estimarea veniturilor şi cheltuielilor secundare generate de un proiect de investiţii în
sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare se realizează cu dificultate, acest tip de
analiză se justifică, mai ales dacă se are în vedere faptul că alimentarea cu apă potabilă a unei
zone, spre exemplu, contribuie decisiv la intensificarea activităţii economice în zona respectivă,
cu toate beneficiile ce decurg din aceasta. Nu de puţine ori, proiectele de investiţii în
modernizarea sau reabilitarea componentelor sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare
apar ca ineficiente tocmai datorită faptului că nu sunt estimate aceste efecte secundare ale
proiectelor.
Calculul celor mai semnificativi indicatori de eficienţă economică (raportul venituri
actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat – VNA, rata internă de rentabilitate – RIR,
raportul beneficiu/cost) pe baza datelor tehnice şi economice existente este prezentat în anexă.
Sensibilitatea indicatorilor la mărimea ratei de actualizare impune dimensionarea cât mai
corectă a acesteia pentru a evita fie acceptarea unui proiect ineficient, fie respingerea unui
proiect rentabil. Tocmai de aceea, la calculul indicatorilor s-au utilizat diferite rate de actualizare
(10%, 12%, 14%, 15%, 16%, 17%, 19%). Nu de puţine ori, în sectorul serviciilor de alimentare
cu apă şi de canalizare se utilizează o valoare a ratei de actualizare de 10%, considerându-se că
investiţiile din acest sector nu se caracterizează prin riscuri şi rentabilitate mari.
Pe baza parametrilor tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi modernizare a
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni (tabelul nr. 2.12)
se calculează în manieră dinamică indicatorii: cheltuieli totale, venituri totale, investiţie totală,
profit total. Aceşti parametri intermediari necesari pentru analiza eficienţei proiectului de
reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul
Moreni sunt preluaţi din anexă şi centralizaţi în tabelul 3.2.
 Parametri intermediari ai analizei eficienţei reabilitării şi modernizării
Tabel 3.2.

Specificatie

Nr Rata de Venituri
. Actualiz actualizate €
Cr are Costuri Investitie Profit total
t (%) actualizate € actualizata € actualizat €
1 10 1,489,534.976 1,982,354.379 1,255,124.441 1,747,943.844
2 12 1,430,898.672 1,788,749.311 1,203,084.663 1,560,935.302
3 14 1,367,606.568 1,573,604.059 1,152,907.553 1,358,905.044
4 15 1,337,985.093 1,424,689.394 1,214,761.669 1,301,465.97
5 16 1,311,122.336 1,310,296.761 1,146,270.156 1,147,095.731
6 17 1,287,005.934 1,255,548.389 1,067,629.368 1,099,086.913
7 19 1,239,081.075 1,109,538.2 841,061.756 970,604.631

Profitul total se calculează ca diferenţă între veniturile totale şi cheltuielile de exploatare,

fără a lua în considerare investiţia. În costurile actualizate s-au inclus cheltuielile de exploatare şi
investiţia. De aceea, profitul total actualizat = venituri actualizate – costuri actualizate +
investiţie actualizată.
Se observă că veniturile actualizate sunt superioare cheltuielilor totale actualizate (cu
investiţia şi cu producţia) până la o rată de actualizare a = 16%. Calculate cu ratele de actualizare
a = 17% şi a = 19%, veniturile actualizate devin mai mici decât cheltuielile totale actualizate,
fapt ilustrat grafic în figura nr. 3.1.
Analizând graficul din figura nr. 3.1 rezultă că rata internă de rentabilitate, care
egalizează valorile actualizate ale producţiei cu costurile totale actualizate (de producţie şi de
investiţii) are o valoare cuprinsă între 16% şi 17%. Se poate considera că proiectul de
modernizare este eficient, întrucât va rezulta o rată internă de rentabilitate mai mare decât
eficienţa medie pe sector (de 10%).
 Figura nr. 3.1 Variaţia costurilor şi veniturilor actualizate în funcţie de rata de actualizare

În continuare, se calculează indicatorii de eficienţă economică, respectiv raportul venituri

actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat, raportul beneficiu/cost, rata internă de
rentabilitate (tabel 3.3)

Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi a celui de

canalizare din municipiul Moreni
Tabel 3.3

Specificatie
Raportul
venituri
actualizate /
Venit net
Nr Rata de cheltuieli Raportul
. Actualiz actualizate (€ actualizat € beneficiu / cost
Cr are ven. Tot./I € (€ profit tot./ 1
t (%) ch. € ch. tot.) RIR (%)
Tot)
1 10 1,330 504,941.387 0,330
2 12 1,250 351,961.428 0,250
3 14 1,151 183,181.59 0,151
4 15 1,065 140,830.572 0,065 16,96
5 16 0,999 (-)5,805.575 (-)0,001
6 17 0,975 (-)31,484.545 (-)0,025
7 19 0,985 (-)129,902.887 (-)0,015
 Din analiza raportului venituri actualizate/cheltuieli actualizate reiese că la o rată de
actualizare cuprinsă între 8% şi 17% proiectul de modernizare este eficient, întrucât indicatorul
este supraunitar, ceea ce înseamnă că se obţin efecte (venituri) mai mari decât eforturile
(investiţia şi cheltuielile de producţie).
Venitul net actualizat (fluxul de numerar actualizat), care exprimă profitul total actualizat
realizat în urma modernizării, permite o comparaţie în cifre absolute între volumul total al
încasărilor şi volumul costurilor totale. Similar interpretării indicatorului precedent, putem spune
că proiectul este eficient dacă este analizat luându-se în considerare o rată de actualizare cuprinsă
între 10% şi 16%, deoarece venitul net actualizat este pozitiv.
Prin prisma raportului beneficiu/cost, care exprimă profitul total actualizat (venitul net
actualizat) obţinut la 1€ efort total cu investiţia şi cu producţia, proiectul de modernizare este
eficient până la o rată de actualizare de 16%.
Rata internă de rentabilitate este acea rată de actualizare care egalizează veniturile
actualizate cu cheltuielile totale actualizate (VNA = 0), fiind indicatorul decisiv ce stă la baza
alegerii proiectelor de modernizare. Graficul din figura nr. 3.2. evidenţiază variaţia venitului net
actualizat în funcţie de rata de actualizare.
Se constată că venitul net actualizat este zero pentru o rată de rentabilitate cuprinsă între
16% şi 17%. De asemenea, din calcule a rezultat o rată internă de rentabilitate de 16,96 %, care
reflectă eficienţa proiectului de modernizare, fiind superioară eficienţei medii pe sector.

Figura nr. 3.3 Variaţia venitului net actualizat în funcţie de rata de actualizare

Din analiza proiectului de modernizare şi reabilitare a sistemului de alimentare cu apă

potabilă şi de canalizare a municipiului Moreni, prin prisma celor mai semnificativi indicatori de
evaluare a eficienţei economice a proiectelor, rezultă că acesta poate fi acceptat, întrucât are o
eficienţă peste media pe sector, generând efecte favorabile atât la nivelul societăţii comerciale
Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa S.A. şi administraţiei locale, cât şi la
nivelul economiei naţionale.

4. EFECTE ALE REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI PUBLIC

DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI A CELUI DE CANALIZARE

4.1 Efecte cantitative şi calitative ale reabilitării şi modernizării sistemului public de

alimentare cu apă şi a celui de canalizare
Evaluarea viabilităţii oricărui proiect de modernizare şi reabilitare a unui sistem de
alimentare cu apă şi de canalizare necesită stabilirea eforturilor şi a eşalonării în timp a
investiţiilor, a surselor de finanţare, precum şi a efectelor de ordin cantitativ şi calitativ
prognozate prin modernizarea tehnologiilor. Principalii indicatori tehnico-economici ai
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitare şi modernizare sunt sintetizaţi în
tabelul nr. 4.1.
Indicatorul cheltuieli anuale totale după reabilitare și modernizarea sistemului de alimentare
cu apă și de canalizare în perioada de recuperare a investiției se determină prin însumarea
cheltuielilor de exploatare după reabilitare
și modernizare (Ch1) și a cheltuielilor anuale e
recuperare a investiției pentru reabilitare și modernizare (Chri).
Perioada de recuperare a investiției specifică sectorului serviciilor de alimentare cu apă și de
canalizare este de 16 ani.
Astfel, cheltuielile anuale de recuperare a investiției pentru reabilitare și modernizare (Chri)
vor fi:
1490420
Chri= =93151.25≅ 93,151 € an
16

Ca urmare, cheltuielile anuale după reabilitare și modernizarea sistemului de alimentare c

apă și de canalizare în perioada de recuperare a investiției (Cht1) vor fi:

93,151
Cht1 = 30,543 + = 123,694 €/an
 Costul apei potabile în perioada de recuperare a investiției (C1) se determină ca raport
între cheltuielile anuale totale după reabilitare și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și
de canalizare în perioada de recuperare a investiției (Cht1) și cantitate medie de apă potabilă
asigurată după reabilitare și modernizare (Af1):
123,694
C 1= =0,10838 ≅ 0,11 € mc
1,141,229

Indicatori tehnico-economici ai sistemului de alimentare cu

apă şi a celui de canalizare după reabilitare şi modernizare

Tabel 4.1
Nr.
Crt. Specificație U.M Valoare
1 Debit mediu anual asigurat înainte de reabilitare şi L/om.zi 160
modernizare
2 Debit mediu anual asigurat după reabilitare şi L/om.zi 170
modernizare
3 Populaţia asigurată cu apă şi canalizare după reabilitare persoan 18,800
şi modernizare e
4 Cantitatea medie de apă potabilă asigurată înainte de Mc/an 730,00
reabilitare şi modernizare
5 Cantitatea medie de apă potabilă asigurată după Mc/an 1,164,307
reabilitare şi modernizare
6 Investiţia pentru reabilitare şi modernizare € 1,444,154
7 Cheltuieli anuale totale după reabilitare şi modernizare €/an 123,694
pe perioada de recuperare a investiţiei
8 Cheltuieli anuale după perioada de recuperare a €/an 30,543
investiţiei
9 Costul apei potabile în perioada de recuperare a €/mc 0,11
investiţiei (7/5)
10 Costul apei potabile după perioada de recuperare a €/mc 0,03
investiţiei (8/5)
11 Costul mediu al apei potabile pe perioada de 25 de ani €/mc 0,081
12 Investiţia specifică (6/5) €/mc/an 1,27

Cheltuielile anuale totale în perioada de recuperare a investiţiei se compun din cheltuieli

de exploatare după reabilitare şi modernizare (30.543 €/an) şi cheltuieli de recuperare a
investiţiei pentru reabilitare şi modernizare (93.151 €/an), considerându-se perioada de
recuperare a investiţiei specifică sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare de 16
ani.
Costul apei potabile în perioada de recuperare a investiţiei:
123,694/ 1,164,307 = 0,1062 ≈ 0,11 €/mc
Costul apei potabile după perioada de recuperare a investiţiei (C 2) se determină ca raport
între cheltuielile anuale după perioada de recuperare a investiției (Ch 1) și cantitatea medie de apă
potabilă asigurată după reabilitare și modernizare (Af1):
30543
C 2= =0,02623≅ 0,03 € mc
1164307

Costul mediu al apei potabile în perioada de funcționare de 25 de ani (Cm) se calculează

ca media aritmetică ponderată a costului apei potabile în perioada de recuperare a investiției (C 1)
și a costului apei potabile după perioada de recuperare a investiției (C2), după următoarea
formulă:
C 1∗16+C 2∗9 0,11∗16+0,03∗9 1,76+0,27 2,03
Cm= 25 = 25 = 25 = 25 =0,0812 € mc

Investiţia specifică: 1,444,154/ 1,164,307 = 1,2731 ≈ 1,27 €/mc/an

Proiectul de modernizare şi reabilitare a sistemului public de alimentare cu apă şi de

canalizare din municipiul Moreni conduce la obţinerea mai multor efecte cantitative, cum ar fi:
- creşterea capacităţii de servire, numărul de persoane beneficiare ale serviciului sporind de
la 12.500 la 18.800, ceea ce înseamnă în termeni relativi un spor de 51,3%;
- creşterea gradului de acces al populaţiei la aceste servicii de la 58,14% în cazul
alimentării cu apă şi 53,49% în cazul canalizării la 87,44% pentru ambele servicii;
- creşterea debitului mediu asigurat în conformitate cu standardele Uniunii Europene,
acesta ajungând la 170 l/om şi zi;
- reducerea consumului specific de energie electrică prin eliminarea sursei de apă Podei
(reducere cu 6%) şi prin înlocuirea pompelor uzate în staţia de epurare Moreni (reducere
cu 15%);
- creşterea randamentelor echipamentelor din sistemul de canalizare prin îmbunătăţirea
performanţelor energetice ale motoarelor la staţia de pompare a apelor uzate şi înlocuirea
pompelor uzate din staţia de epurare Moreni (spor mediu de randament 5%);
 - conservarea resurselor de apă ca urmare a reducerii pierderilor pe reţele;
- reducerea pierderilor de apă potabilă pe branşamentele interioare cu cca. 50% la blocurile
de locuinţe şi cu cca. 30% la consumatorii casnici ca efect al contorizării apei;
- reducerea consumului de apă potabilă ca efect al reducerii pierderilor pe branşamentele
interioare în urma contorizării;
- generarea unui nou ciclu de viaţă pentru echipamente, pentru o perioadă de cca. 25 de
ani;
- creşterea veniturilor obţinute prin mărirea volumului serviciilor oferite şi a calităţii
acestora;
- reducerea cheltuielilor de mentenanţă prin orientarea treptată a personalului de exploatare
excedentar către partea de întreţinere a echipamentelor şi sistemului de alimentare cu apă
şi de canalizare în ansamblul său.
Lucrările de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare
din municipiul Moreni generează şi o serie de efecte calitative, dintre care putem aminti:
- satisfacerea superioară a cererii pieţei;
- creşterea capacităţii de răspuns la schimbările care intervin în mediul extern;
- stabilirea reală a consumului de apă potabilă ca urmare a contorizării;
- creşterea suportabilităţii serviciului;
- îmbunătăţirea relaţiilor cu beneficiarii;
- echiparea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare cu instalaţii de ultimă
generaţie, cu grad înalt de tehnicitate;
- îmbunătăţirea imaginii societăţii comerciale Gospodărie Comunală Locativă şi
Transporturi S.A.
- îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant din Municipiul Moreni prin utilizarea raţională a
resurselor naturale de apă şi epurarea apelor uzate, în conformitate cu prevederile
directivelor Uniunii Europene.

4.2 Efecte colaterale ale investiţiilor din infrastructura locală asupra altor sectoare economice
Efortul investiţional prognozat de 1.444.154 € nu trebuie să fie considerat numai ca un
consum de resurse financiare, ci trebuie judecat ca un proces complex în cadrul căruia se produc
bunuri materiale cu o perioadă lungă de utilizare, se realizează condiţii de viaţă la standarde
europene pentru populaţia municipiului Moreni şi se îndeplinesc politicile de mediu şi de
dezvoltare durabilă pentru care România s-a angajat în perspectiva integrării în Uniunea
Europeană.
 Pregătirea şi realizarea lucrărilor de investiţii pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului
public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni va avea o serie de efecte
pozitive asupra altor sectoare economice, precum şi asupra ocupării forţei de muncă. O evaluare
sumară a acestora permite evidenţierea următoarelor consecinţe în plan economic şi social:
- menţinerea în activitate a forţei de muncă din cadrul sectorului serviciilor de alimentare
cu apă şi de canalizare, cu tendinţa de creştere în viitor, ca urmare a dezvoltării unor noi
capacităţi de servire;
- realizarea lucrărilor de construcţii-montaj prevăzute în proiectul de investiţii va permite
crearea de noi locuri de muncă;
- stimularea industriei româneşti producătoare de utilaje, maşini şi echipamente specifice
sectorului;
- producerea echipamentelor şi instalaţiilor care se vor pune în operă în cadrul lucrărilor de
modernizare şi reabilitare a infrastructurii (s-a presupus că 40% dintre acestea se vor
produce de către industria românească) va asigura locuri de muncă pentru 5000 de
salariaţi în industria orizontală;
- din fondul investiţional de 1.444.154 € se consumă cu materiale, manoperă şi
echipamente cca 95%, ceea ce înseamnă şi un aport proporţional la bugetul statului sub
formă de taxe, impozite şi TVA;
- prin intermediul investiţiilor directe, a împrumuturilor rambursabile şi a granturilor va
intra în ţară monedă convertibilă de peste 1.000.000 €;
- se pot dezvolta oportunităţi pentru companii străine producătoare de echipamente
specifice care să realizeze capacităţi de producţie în România. Prin intermediul unor
proiecte similare, care să asigure nu numai modernizare şi reabilitarea, ci şi dezvoltarea
pe termen lung a sectorului public de alimentare cu apă şi de canalizare la nivelul întregii
ţări se asigură şi piaţa de desfacere necesară pentru astfel de companii;
- sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare va rămâne deschis pentru
tehnologie şi know-how de nivel internaţional;
- se întăreşte autonomia locală, precum şi capacitatea de decizie şi de administrare a
autorităţilor publice locale în probleme vitale pentru o aşezare umană;
- utilizarea raţională şi protecţia resurselor de apă;
- păstrarea echilibrului ecologic;
- vor fi asigurate condiţiile de bază ale unui trai civilizat şi respectiv, ale prezervării stării
de sănătate a populaţiei.
Astfel de efecte secundare favorabile ale proiectului de reabilitare şi modernizare a
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni nu au fost luate în
calcul în cadrul analizei eficienţei proiectului, fiind mai dificil de cuantificat. Cu toate acestea,
din calcule a rezultat o eficienţă ridicată a proiectului şi în plus, el contribuie la dezvoltarea
economico-socială, întrucât economia naţională şi întreaga societate românească vor beneficia de
avantajele economice, sociale şi ecologice ale unei amenajări hidroedilitare moderne.

Rezumat

Cele mai importante surse de alimentare ale Municipiului Moreni sunt:

- Sursa Paltinu amplasat pe râul Doftana, județul Prahova racordat printr-o
conductă de 17.3km, capacitate de 5000 mc, 2 rezervoare x 2500 mc amplasate în punctul Bana,
ce asigură 90 % din necesarul de apă.
- Sursa Iedera - formată din 2 puțuri adânci de peste 70 m amplasate pe malul
stâng al râului Cricovul Dulce, apa fiind pompată printr-o conductă de oțel de 7.4 km.
 Stațiile sunt uzate fizic și moral, ineficiente, consumurile energetice duble față de
sistemele moderne. Din cauza stării de degradare sunt pierderi de 43% crescând riscul de
alunecare a terenurilor.
Activitățile organizației:
- să asigure cantitatea de apă la standardele U.E.,
- îmbunătățirea calității mediului,
- epurarea apelor uzate,
- recuperarea pierderilor,
- contorizarea tuturor branșamentelor utilizatorilor.
Toate acestea implica costuri ridicate pentru reparații curente și capitale, se întimpină
dificultăți la recuperarea pierderilor, slaba securizare a instalațiilor. Necesitatea asigurării
calității serviciilor de distribuție a apei potabile, a reducerii pierderilor sunt câteva elemente
care impun
efectuarea unor lucrări de reabilitare și modernizare a sistemului de alimentare cu apă și de
canalizare .
Reabilitarea și modernizarea sistemului de apă și canalizare, constituie opțiune strategică
având în vedere impactul asupra competitivității și eficienței serviciilor. Necesitatea modernizării
rezultă din următoarele considerente:
- tehnologie învechită la nivelul anilor 1970;
- echipamentele utilajelor sunt dinainte de 1985;
- procurarea pieselor de schimb este greoaie cu costuri mari.
Activitatea de modernizare ar dura între 1-2 ani .
Prin modernizare:
- crește numărul de ore de funcționare a clientului servit;
- îmbunătățirea performanței energetice, crește randamentul;
- se reduce numărul personalului de exploatare;
- retehnologizarea echipamentelor;
- reducerea pierderilor de apă;
- îmbunătățirea calității mediului ambiant.
Demersurile legate de modernizare necesită o eșalonare în funcție de potențialul
financiar al societății. Costurile de modernizare sunt de 1,176,652 Euro.
 Demontarea , montarea și managementul costă 164,627 Euro. Activitățile de montare și
demontare sunt de 80% și management de 20 %, adică montat, demontat 131,702 Euro,
cheltuieli de management 32,925 Euro.
Pentru modernizare sunt necesare activități de proiectare și inginerie.
Costul echipamentelor cu transport: 1,176,652 Euro.
Investiția totală este de 1,444,154 Euro, din care 1,373,932 Euro - 95 % echipamente, iar
5 % proiectare și inginerie.
Perioada pregătirii execuției este de 4 luni. Execuția efectivă durează câte 10 luni pe
fiecare segment (sursa Paltinu , sursa Iedera), adică 20 luni.
Costurile se vor eșalona:
- în perioada 0-4 luni valoarea de proiectare, inginerie și management este de 43,882 €.
- în perioada 0 -10 luni și 11-20 luni costurile sunt egale, adică 700,136 €, adică 70,013.6
€/lună

în primul an: 4 luni – 43,882 €

8 luni – 560,108.8 € (8x70,013.6 €)
Total investiții anul I- 603,991 €
anul II- 840,163 €
Durata normală de funcționare a sistemului de apă și canalizare este de 25 ani. Investiția
va fi din surse proprii și din fonduri nerambursabile:
- surse proprii – 302,925 €
- alte surse -1,141,229 €
Înainte de modernizare, cheltuielile de exploatare sunt de 34,558 €, după modernizare
sunt de 30,543 €, diferența favorabilă de 4,015 € x 25 ani = 100,375 €.
- venituri înainte de modernizare -248,515 €
- venituri după modernizare - 251,132 €
- 2,617 € diferența favorabilă x 25 ani = 65,425 €
- 65,425 +100,375 = 165,800 € diferența favorabilă.
După modernizare se obține un spor de 2.449 mc/om /an
și un plus de 4361.187
persoane care beneficiază de servicii de apă și canalizare.
Cantitatea de apă înainte de modernizare satisface 12500 persoane, după modernizare
satisface 18800 persoane.
 Cantitatea de apa furnizată înainte de modernizare -730,000 mc/an
după modernizare - 1,164,307 mc/an
După realizarea investiției cresc veniturile de la 125,699 €, respectiv 122,816€ în anii
investiției la 251,132 €/an după investiție, creștere procentuală de 50%, respectiv 48.9 %;
concomitent și profitul crește de la 105,825 €, respectiv 108,132€ din anii investiției la 220,589€
după modernizare în procent de 47.97 % și respectiv 49.1 % majorări consistente.
Serviciile de alimentare cu apă și canalizare au un impact deosebit asupra mediului,
factor esențial la limitarea gradului de poluare.
Pentru recuperarea investiției de 1,444,154 € din profitul anual sunt necesari 6.55 ani.
Profitul variază de la un an la altul, fapt pentru care într-un calcul estimativ, investiția
poate fi recuperată și în 5.77 ani calcul static.
Într-un calcul dinamic, investiția poate fi recuperată în 14.21 ani.
Se poate aprecia că proiectul este eficient. Dacă se face o analiza a profitului la 1 €
investit se obține un profit 0.153€, chiar și un profit suplimentar de 0.072 € la 1 € investit.
Indiferent cum se face analiza indicatorilor, în abordare statică sau dinamică, proiectul de
reabilitare și modernizare a sistemului de apă și canalizare din Municipiul Moreni este eficient și
poate fi adaptat și pus în aplicare.
Indicatorii de performanță pentru detalierea analizei eficienței sunt de 6 categorii:
indicatori ai apei, de personal, fizici , operaționali, de calitate și financiari.
Controlul informațional este organizat după cum urmează:
- performanța operatorului,
- performanta sistemului,
- performanta regiunii.
Indicatorii de performanță specifici sectorului de alimentare cu apă și canalizare:
- înainte de modernizare - 58.4% serviciul de apă către populație, 53.49 %
canalizare;
- după modernizare - 87.44% pentru ambele servicii.
Cantitatea de apă vândută anual este de 90 % din cantitatea furnizată, 9 % din totalul
furnizat reprezintă pierderi.
Din valoarea totală a investiției 95.14% reprezintă înlocuirea activelor.
Indicatorii tehnici și economici după modernizare:
 - Debitul mediu a crescut de la 160 l/om/zi la 170 l /om /zi
- Capacitatea de deservire a crescut de la 12500 persoane la 18800 persoane
- Reducerea consumului de energie electrică cu 6 %
- Reducerea pierderii de apă
- Creșterea ciclului de viață a echipamentelor la 25 ani
Pe baza calculelor efectuate putem concluziona că modernizarea sistemului de apă și
canalizare a Municipiului Moreni este o condiție eficientă.
După cum reiese din tabelul de analiză a fluxului de venituri și costuri pentru
modernizarea sistemului de alimentare cu apă și canalizarea a Municipiului Moreni, observăm că
în primii doi ani se înregistrează cheltuieli de investiții în valoare totală de 1444154€, respectiv
603,991€ în primul an și 840,163 € în al doilea an.
Cheltuielile de exploatare în primii doi ani de investiții sunt variabile, 19,874 € în primul
an și 14,684 € în al doilea an., iar până la amortizarea investiției timp de 25 ani sunt în sumă fixă
de 30,543€/an, însumând o valoare totală, după 25 de ani, de 798,133€.
Se observă că cheltuielile totale în primii doi ani sunt compuse din cheltuielile de
investiții plus cheltuielile de exploatare, iar în următorii 25 de ani doar din cheltuielile de
exploatare, însumând 2,242,287€.
Veniturile anuale sunt în primii doi ani, în cadrul căruia se realizează investițiile,
125,699€ în primul an, respectiv 122,816 în al doilea an, iar în următorii 25 de ani câte
251,132€/an, urmând ca la sfârșitul perioadei de 25 de ani să înregistrăm un venit total de
6,526,815€.
Profitul anual, care reprezintă diferența dintre veniturile totale, mai puțin investiția și
cheltuielile totale, este în primii doi ani 105,825€, respectiv 108,132€, după care, în următorii 25
de ani înregistrând un profit anual în sumă 220,589 €, iar la sfârșitul perioadei de 25 de ani
înregistrăm un profit total de 5,728,682 €.
În ceea ce privește fluxul de numerar, observăm că în primii doi ani, datorită investiției
suntem în deficit -498,166€, respectiv -732,031€. În următorii 25 de ani suntem în excedent
numerar în valoare de 220,589 €/an, rezultând la sfârșitul perioade de 25 de ani un excedent de
numerar total în valoare de 4,284,528 €.
 Observăm că factorii de actualizare în procent de 0,10; 0,12; 0,14; 0,15; 0,16; 0,17; 0,19
au influență directă atât asupra cheltuielilor totale, cât
și a veniturilor totale, implicit asupra
profitului anual și a fluxului de numerar.
În concluzie, din calculele efectuate rezultă o rată internă de rentabilitate de 16,96%, care
reflectă eficiența proiectului de reabilitare și modernizare, fiind superioară eficienței medii pe
sector.