Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MANAGEMENTUL SERVICIILOR
Lucrare aplicativa privind cresterea eficientei serviciilor prin
reabilitare si modernizare
Bucuresti 2013
1
S=1
N=150
n=15
Unde:
S-Numrul seriei(A=1,B=2,C=3,D=4)
N-Numarul grupei
n-Numarul studentului de pe foaia de prezenta oficiala
Nr. Specificatie Valoare(Euro)
Crt.
Nr.
crt. Specificaţie U.M. Valoare
Sporul debitului mediu anual la 1.000.000 euro
1 mc/om/an 2,449
investiţii
Creşterea numărului de persoane care beneficiază
2 de servicii de alimentare cu apă şi de canalizare la 1.000.000 persoane 4361,187
euro investiţii
Debit mediu asigurat înainte de reabilitare şi
3 l/om/zi 160
modernizare
Populaţia rezidentă care beneficia de serviciul de
4 alimentare cu apă înainte de reabilitarea şi modernizarea persoane 12.500
sistemului
Populaţia rezidentă care beneficia de serviciul de canalizare
5 înainte de reabilitarea şi modernizarea persoane 11.500
sistemului
Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile
6 înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului de km 21,4
alimentare cu apă
Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile după
7 reabilitarea şi modernizarea sistemului de km 25
alimentare cu apă
Lungimea reţelei de canalizare înainte de
8 reabilitarea şi modernizarea sistemului de canalizare km 20,2
Tabelul 3.2
Nr Specificatie Cost total (€)
crt.
1 Cost pentru eliminarea sursei de apa Podei 14.308
2 Cost pentru modernizarea retelei de apa potabila a municipiului 998.624
Moreni
3 Cost pentru inlociurea pompelor uzate un statia de epurare 3.684
Moreni
4 Cost pentru contorizarea apei potabile la blocurile de lociunte 97.492
5 Cost pentru contorizarea apei potabile la consumatorii casnici 16.080.660
6 Cost total pentru reabilitarea si modernizarea echipamentelor 17.194.768
Nota: Informatiile incluse in tabelul 3.2 sunt individualizate pentru fiecare student.
Pentru activitatile de montaj pur se considera o valoare de cca. 80% din valoarea totala a
activitatilor de demontare, remontare si management, iar pentru activitatile de management se
considera o valoare de cca 20% din valoarea totala a activitatilor .
11,76
Crezervoare= 100 *16 08 0660 = 18.910.857 € , din care
80
Cmontaj rezervoare= 100 *1 8910857 =15.128.686 €
20
Cmanagement rezervoare= 100 *18910857 =3.782.171 €
70,59
Cconducte= 100 *16 08 0660 = 11.351.338 € , din care
80
Cmontaj conducte= 100 * 1 1351338 =9.081.070 €
20
Cmanagement conducte= 100 *11351338 = 2.270.268 €
80
Cmontaj pompe= 100 *2838137 =2.270.510 €
20
Cmanagement pompe= 100 *2838137 = 567.627 €
43.739.837
PCA= 50.393.039 *100= 86%
Finantarea investitiei
Tabelul 3.9
Nr. Specificaţie Valoarea Sursa de
crt. investiţiei finanţare
(€)
1. Modernizarea reţelei de apă potabilă a 998.624 Consiliul Local
municipiului Moreni Moreni
2. Înlocuirea pompelor uzate în staţia de 3.684 Consiliul Local
epurare Moreni Moreni
3. Contorizarea apei potabile la blocurile de 20.577 Consiliul Local
locuinţe Moreni
4. Contorizarea apei potabile la 97.492 Consiliul Local
consumatorii casnici Moreni
5. Total investiţie finanţată din alte 1.120.377
surse(1+2+3+4)
6. Total investiţie finanţată din surse 49.278.662
proprii(7-5)
7. Total investiţie 50.399.039
Nota: Din valoarea totala a lucrarilor de contorizare a apei potabile la blocurile de locuinte
(41.153 €), 50% se finateaza de catre Consiliul Local Moreni (20.577 €)si 50% din durese
proprii (20.577 €).
Nota: Datele din tabelul 3.10 sunt individuale pentru fiecare student.
Venituri anuale
Tabelul 3.11
Nr. Venituri anuale
crt. Specificaţie (€)
Perioada de realizare a investiţiei:
1. Anul 1 134.516
Anul 2 131.424
Perioada de funcţionare a sistemului
după reabilitare şi modernizare –25
2. ani 269.032
Tabelul 3.12
Perioada de realizare a Perioada de
Nr.
Specificaţie investiţiei funcţionare a
crt. 1 2 sistemului
1. Investiţii (€/an) 20.977.505 29.421.534 0
2. Cheltuieli de exploatare 21.028 15.462 32.469
(€/an)
3. Cheltuieli totale (€/an) 20.998.533 29.436.996 32.469
4. Venituri anuale (€/an) 134.516 131.424 269.032
5. Profit anual (€/an) 113.488 115.962 236.563
NOTA: Valoarea investitiilor se preia din tab. 3.8. Cheltuielile de exploatare se preiau din tab
3.10. Cheltuielile totale se calculeaza prin insumarea valorii investitiei cu cheltuielile de
exploatare. Veniturile anulale se preiau din tabelul 3.11. Profitul annual este diferenta intre
veniturile anuale si cheltuielile de exploatare.
It – investiţia totală
Cs – capacitatea de servire, exprimată în număr de clienţi serviţi
28
Cs1 – capacitatea de servire după reabilitare, modernizare, dezvoltare, exprimată în număr de
clienţi serviţi
Cs0 – capacitatea de servire existentă înaintea reabilitării, modernizării, dezvoltării, exprimată
în număr de clienţi serviţi
Calculat astfel, indicatorul reflectă câte unităţi monetare investite revin pe o unitate
fizică spor de capacitate de servire (pe client) rezultată în urma reabilitării, modernizării,
dezvoltării.
În cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni
capacitatea de servire înainte de reabilitare şi modernizare este de 12.500 persoane, iar după efectuarea
lucrărilor va fi de 19.000 persoane. Rezultă că investiţia specifică va fi:
50.393.039
Sm= 232.260-12.500 =229,30 €/locuitor
It – investiţia totală
Ph – profitul anual
T= =213,02 ani
În viaţa economică reală nici prestarea/furnizarea de servicii, nici costurile nu evoluează liniar
în timp şi, ca urmare, profitul anual va înregistra valori diferite. Explicaţia decurge din faptul că
după intrarea în funcţiune a obiectivului este necesară o perioadă de atingere a parametrilor
proiectaţi, profitul obţinut în primii ani fiind astfel mai mic decât cel proiectat.
În consecinţă, termenul de recuperare a investiţiei se va calcula astfel:
T=
It – investiţia totală
Ph – profitul anual
ΔP – diferenţa dintre profitul proiectat şi cel realizat în cadrul perioadei de atingere a
parametrilor proiectaţi
P’ – profitul suplimentar realizat în cazul punerii în funcţiune a unor capacitate parţiale de
servire în cadrul duratei de realizare a obiectivului.
T= =212,11 ani
Calculat astfel, termenul de recuperare a investiţiei este de 212,11 ani, mai mic cu 0,91
(213,02 ani– 212,11 ani) ani decât cel calculat anterior. Punerea în funcţiune a unor capacităţi
parţiale de servire în cadrul duratei de realizare a obiectivului conduce la reducerea perioadei
necesare recuperării investiţiei realizate.
Tm=
Realizarea unor investiţii pentru modernizare sau reabilitare are drept scop reducerea
costurilor de prestare/furnizare a serviciilor, efectul obţinut ca urmare a investiţiei concretizându-
se într-o economie la aceste costuri. Astfel, termenul de recuperare se poate calcula şi după
relaţia :
Tm=
Ita=
In cea de-a doua relatie s-a considerat ca profitul este constant pe intreaga perioada de
functionare a obiectivului,aplicandu-se formula sumei unei progresii geometrice.Prin utilizarea
realtiilor de mai sus se va determina termenul de recuperare astfel:
Ita= Ph*
Ita= =
= 20.977.505*0,909+29.421.534*0,826=
=43.370.740 €
Ta=
Ta=
Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial) obţinut ca urmare a
funcţionării unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei, termenul de
recuperare dinamic va fi:
Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 8,47 ani. Se poate aprecia
că proiectul este eficient, întrucât valoarea indicatorului se încadrează în limitele considerate
normale pentru sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.
Dacă se compară termenul de recuperare calculat dinamic (8,47ani) cu cel calculat static (5,73
ani) se constată că în cazul actualizării datelor rezultă o perioadă mai mare necesară recuperării
investiţiei. Tocmai de aceea, în evaluarea proiectelor este necesară folosirea calculelor de
actualizare, care permit o mai bună apreciere a eficienţei economice a proiectelor de reabilitare,
modernizare, sau dezvoltare din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.
e=
Ph – profit anual
It – investiţie totală
Indicatorul reflectă câte unităţi monetare profit anual se vor obţine la o unitate monetară
capital investit, indicând o eficienţă cu atât mai mare, cu cât nivelul său este mai ridicat.
e=
În situaţia în care duratele de funcţionare ale obiectivelor analizate sunt foarte mari şi
există riscul denaturării analizei economice, se recomandă utilizarea celei de-a doua relaţii
pentru determinarea cheltuielilor totale. Calculate astfel, cheltuielile totale în abordare statică
pentru proiectul analizat vor avea valoarea:
Cta=
Ih-Investitia anuala
Ch-Costurile anuale de explorare
D-durata de functionare a obiectivului
d-durata de realizare a obiectivului
a-rata de actualizare
Cta=(I1+C1)*
Pentru proiectul analizat, prin înlocuirea valorilor în relaţia de mai sus, la o rată de
actualizare de 10%, rezultă:
Cta=(20.977.505+21.028)*
Factorul de unitate
Cta=(20.977.505+21.028)*
*9,077
Cta=20.998.533*0,909+29.436.996*0,826+32.469+0,826*9,077=43.435.102 €
Cheltuieli totale actualizate specifice (Ctas) exprimă efortul total actualizat, cu investiţia şi cu
prestarea, ce revine la o unitate de capacitate de servire.
Ctas=
Ctas=
Ctas=
Pf-Profit final
It-Investitie totala
Pt-Profit total
investit
R=
=-0,05 € profit net suplimentar/1 € investit
Pta= +
=1.972.600 € profit final/ 1 € investit
36
Indicatorii de performanţă sunt împărţiţi în şase categorii3 , în
concordanţă cu structura organizaţională a operatorului:
- indicatori ai apei;
- indicatori de personal;
- indicatori fizici;
- indicatori operaţionali;
- indicatori de calitate a serviciului;
- indicatori financiari.
Interpretarea performanţei unui operator nu poate fi evaluată fără a fi luat în considerare
propriul context, precum şi cele mai relevante caracteristici ale sistemului şi ale regiunii.
Contextul informaţional este organizat după cum urmează: profilul operatorului, profilul
sistemului şi profilul regiunii. Profilul operatorului depăşeşte cadrul organizaţiilor. Profilul
sistemului se axează în principal pe volumele de apă, pe bunuri fizice, pe mijloacele tehnologice
folosite şi pe consumatori. Profilul regiunii este relevant pentru realizarea comparaţiilor între
operatori, deoarece acesta permite o mai bună înţelegere a contextului demografic, economic,
geografic şi de mediu.
Indicatorii de performanţă sunt mijloace de măsurare a factorilor importanţi pentru
durabilitate, precum şi a îmbunătăţirilor aduse sistemului prin reabilitare. Evaluarea
performanţelor se poate realiza cu ajutorul unor date istorice, calculate pentru cel puţin doi ani.
Pentru realizarea proiecţiilor se recomandă calculul datelor pentru cel puţin cinci ani, pentru a
acoperi perioada de după terminarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare. Pentru a demonstra
durabilitatea proiectului, în cazul în care finanţarea implică şi credite, această perioadă trebuie să
acopere începerea rambursării creditului.
Calitatea informaţiilor pe baza cărora se calculează indicatorii este foarte importantă.
Utilizarea unor date sigure, generate printr-un control dă mai multă valoare acestor indicatori
decât nişte simple estimări sau extrapolarea tendinţelor din trecut. În acest sens, este necesară
stabilirea unor valori ţintă pentru măsurarea performanţei pe baza experienţei unor proiecte
similare.
Literatura de specialitate propune o serie de indicatori de performanţă
pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare, care să exprime:
- acoperirea serviciului;
- consumul şi producţia de apă;
- apa nejustificată;
- practicile de contorizare;
- performanţele sistemului;
- costuri şi personal;
- calitatea serviciilor;
- facturarea şi încasarea;
- performanţele financiare;
- investiţiile de capital.
37
În continuare se vor calcula pentru proiectul analizat indicatorii indicatorii
de performanţă specifici sectorului de alimentare cu apă şi de canalizare.
Populaţia asigurată cu apă potabilă şi canalizare înainte de reabilitarea şi
modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni
(Paa0 şi Pac0) şi după efectuarea lucrărilor (Paa1 şi Pac1):
Din calcul rezultă că debitul mediu asigurat va fi de 170 l/om.zi, valoare care corespunde
standardelor europene.
Cantitatea totală de apă vândută anual reprezintă 90% din cantitatea de apă furnizată
anual:
Av = 90% x Af
Av = 90% x 1.182.201 mc/an = 1.063.981 mc/an
În aceste condiţii, consumul de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului de
alimentare cu apă (Ca) se determină astfel:
Nota: Ca este cantitatea anuala de apa vanduta (Av) raportata la populatia asigurata cu
apa.
Ca = = 0,153 mc/om/zi = 153 l /om/zi
38
Consumul de apă contorizat se determină luând în considerare cantitatea anuală de
apă consumată de populaţia contorizată, care reprezintă 90% din cantitatea totală de apă
furnizată şi populaţia contorizată, adică 90% din populaţia asigurată cu apă.
NOTA: Cacont este cant de apa anuala consumata de populatia contorizata raportata la
populatia contorizata.
Cacont = = 0,170mc/om/zi = 170 l/om/zi
Rezultă că din totalul apei furnizate, 10% nu aduce venituri, reprezentând pierderi în
sistem în sumă absolută de 117.895 mc/an. Raportate la lungimea reţelei de distribuţie (25 km),
pierderile de apă vor fi de:
Pa = = 4.728,18 mc/km/an
În aceste condiţii, ponderea costului anual al energiei electrice în costul apei va fi:
39
Este de remarcat faptul că ponderea costului anual al energiei electrice în costul apei este
ridicată (58,25%), ceea ce înseamnă că o creştere a tarifului energiei electrice va influenţa în
mare măsură tariful serviciului de alimentare cu apă din Municipiul Moreni.
Costul mediu pentru apă şi canal se determină ca raport între totalul veniturilor anuale
şi totalul anual de apă vândută la consumatori:
Costul mediu pentru apă şi canal este superior costului unitar de operare calculat în
funcţie de cantitatea de apă vândută, fapt care se apreciază favorabil, întrucât prestarea
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare conduce la obţinerea de profit pentru S.C.
G.C.L.T. S.A.
Investiţia unitară:
Iu = = 0,056 €/mc
Ia = x 100 = 95,02%
40
canalizare. Aceşti indicatori se calculează începând din cel de-al doilea an de funcţionare, pe
baza datelor statistice colectate de operatorul serviciului pe parcursul primului an de exploatare.
VNh = Vh − (Ih + Ch )
Rata internă de rentabilitate (RIR) este acea rată de actualizare la care valorile actuale
ale cheltuielilor şi beneficiilor se egalizează şi arată care este rentabilitatea capitalului investit
41
în proiect [5, 6, 7, 8]. La rata internă de rentabilitate a unui proiect se ajunge atunci când venitul
net actualizat al acestuiaeste egal cu zero.
amin – rata de actualizare corespunzătoare venitului net actualizat pozitiv cel mai mic;
42
Analiza economică pune în evidenţă eficienţa şi utilitatea proiectului pentru societate în
ansamblul său şi relevă contribuţia acestuia la dezvoltarea economico-socială prin luarea în
considerare a unor aspecte cum sunt: acoperirea unor nevoi pentru sectoarele deficitare ale
economiei, absorbţia de forţă de muncă aflată în şomaj, intensificarea activităţii comerciale sau
industriale într-o anumită zonă etc. Spre exemplu, ca urmare a investiţiilor în sisteme de apă şi
de canalizare, pe lângă furnizarea serviciilor către populaţie şi agenţi economici se asigură
relansarea economică a unor sectoare importante ale economiei naţionale (construcţii de maşini,
producţia de materiale de construcţii şi instalaţii etc.), se asigură condiţiile de bază ale unui trai
civilizat, precum şi ale prezervării stării de sănătate a populaţiei. Astfel de aspecte se
concretizează în venituri şi cheltuieli anuale secundare, ce nu au legătură directă cu proiectul de
investiţii, dar sunt generate de acesta. [5, 6, 8]
Rata internă a rentabilităţii economice (RIRE) cuantifică eficienţa unei acţiuni la nivelul
economiei naţionale şi exprimă rentabilitatea medie a tuturor cheltuielilor efectuate în perioada
de funcţionare a obiectivului.
43
totale, investiţie totală, profit total. Aceşti parametri intermediari necesari pentru analiza
eficienţei proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare din municipiul Moreni sunt preluaţi din Error! Reference source not found şi
centralizaţi în tabelul 4.2.
Parametri intermediari ai analizei eficienţei reabilitării şi modernizării
Tabelul 4.2
Nr Rata de Specificaţie
crt actualizare Costuri Venituri Investiţie Profit total
. (%) actualizate (€) actualizate (€) actualizată (€) actualizat (€)
1. 10 1559680.25 2.249.378.364 1.291.682.274 1.981.380.39
2. 12 1.506.328.77 2.096.254.308 1.256.329.188 1.846.254.73
3. 14 1.418.714.386 1.642.752.932 1.221.848.604 1.445.887.15
4. 15 1.389.881.607 1.531.144.85 1.206.108.972 1.347.372.21
5. 16 1.361.847.216 1.431.777.72 1.189.741.182 1.259.671.69
6. 17 1.336.703.142 1.344.244.908 1.174.874.052 1.182.415.82
7. 19 1.287.741.523 1.193.395.256 1.143.639.132 1.049.292.87
2500000.00
actualizate ( Euro Costuri si
)
2000000.00
venituri
1500000.00 Costuri actualizate
(Euro)
1000000.00
Venituri Actualizate
500000.00
(Euro)
0.00
a=10
a=12
a=14
a=15
a=16
a=17
a=19
44
În continuare, se calculează indicatorii de eficienţă economică, respectiv raportul
venituri actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat, raportul beneficiu/cost, rata
internă de rentabilitate (tabelul nr. 4.3).
0.500
0.442
0.400 0.392
0.300 Raportul
0.200 beneficiu/cost
0.158 (Euro profit
0.100 0.102 total/ 1 Euro )
0.051
0.000 0.006
-0.100 -0.073
45
Figura 4.2 Variantaia raportului beneficiu/cost in functie de rata de actualizare
Rata internă de rentabilitate este acea rată de actualizare care egalizează veniturile
actualizate cu cheltuielile totale actualizate (VNA = 0), fiind indicatorul decisiv ce stă la baza
alegerii proiectelor de modernizare. Graficul din figura nr. 4.3. evidenţiază variaţia venitului net
actualizat în funcţie de rata de actualizare.
800000
600000
VNA (euro)
400000
Venitul net
200000 actualizat (euro)
-200000
Se constată că venitul net actualizat este zero pentru o rată de rentabilitate cuprinsă între
17% şi 19%. De asemenea, din calcule a rezultat o rată internă de rentabilitate de 17,14%, care
reflectă eficienţa proiectului de modernizare, fiind superioară eficienţei medii pe sector.
Din analiza proiectului de modernizare şi reabilitare a sistemului de alimentare cu apă
potabilă şi de canalizare a municipiului Moreni, prin prisma celor mai semnificativi indicatori
de evaluare a eficienţei economice a proiectelor, rezultă că acesta poate fi acceptat, întrucât are
o eficienţă peste media pe sector, generând efecte favorabile atât la nivelul societăţii comerciale
Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa S.A. şi administraţiei locale, cât şi la
nivelul economiei naţionale.
46
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitare şi modernizare sunt sintetizaţi
în tabelul nr. 5.1.
47
Indicatori tehnico-economici ai sistemului de alimentare cu apă şi a celui
de canalizare după reabilitare şi modernizare
Tabelul 5.1
Nr.
Specificaţie U.M. Valoare
crt.
1 Debit mediu anual asigurat înainte de reabilitare şi L/om.zi 160
modernizare
2 Debit mediu anual asigurat după reabilitare şi L/om.zi 170
modernizare
3 Populaţia asigurată cu apă şi canalizare după persoane 19.045
reabilitare şi modernizare
4 Cantitatea medie de apă potabilă asigurată înainte de reabilitare Mc/an 730.000
şi modernizare
5 Cantitatea medie de apă potabilă asigurată după Mc/an 1.182.201
reabilitare şi modernizare
6 Investiţia pentru reabilitare şi modernizare € 1.500.660
7 Cheltuieli anuale totale după reabilitare şi modernizare pe €/an 132.513
perioada de recuperare a investiţiei1
8 Cheltuieli anuale după perioada de recuperare a €/an 32.469
investiţiei
9 Costul apei potabile în perioada de recuperare a €/mc 0,11
investiţiei (7/5)
10 Costul apei potabile după perioada de recuperare a €/mc 0,03
investiţiei (8/5)
11 Costul mediu al apei potabile pe perioada de 25 de ani €/mc 0,078
1 Cheltuielile
anuale totale în perioada de recuperare a investiţiei se compun din cheltuieli de exploatare după reabilitare şi
modernizare (32.469€/an) şi cheltuieli de recuperare a investiţiei pentru reabilitare şi modernizare (100.044€/an), considerându-
se perioada de recuperare a investiţiei specifică sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare de 15 ani
(1.500.660/15=100.044).
2 Gradul de acces al populatiei la serviciile de alimentare cu apa si de canalizare s-a determinat ca
procent al populatiei care beneficiaza de aceste servicii din totalul populatiei municipiului.
48
- creşterea randamentelor echipamentelor din sistemul de canalizare prin
îmbunătăţirea performanţelor energetice ale motoarelor la staţia de pompare a apelor
uzate şi înlocuirea pompelor uzate din staţia de epurare Moreni (spor mediu de
randament 5%);
- creşterea randamentelor echipamentelor din sistemul de alimentare cu apă potabilă
prin îmbunătăţirea performanţelor energetice ale motoarelor la staţiile de tratare a apei
brute şi la staţiile de pompare (spor mediu de randament 2%);
- creşterea fiabilităţii şi implicit, a indicelui de disponibilitate mediu, acesta din urmă
ajungând la peste 95%;
- creşterea numărului de ore de funcţionare la căderi mai mici, ceea ce implică un spor
de producţie de apă potabilă şi apă epurată;
- reducerea pierderilor pe reţele cu 20%;
- conservarea resurselor de apă ca urmare a reducerii pierderilor pe reţele;
- reducerea pierderilor de apă potabilă pe branşamentele interioare cu cca. 50% la
blocurile de locuinţe şi cu cca. 30% la consumatorii casnici ca efect al contorizării apei;
- reducerea consumului de apă potabilă ca efect al reducerii pierderilor pe
branşamentele interioare în urma contorizării;
- generarea unui nou ciclu de viaţă pentru echipamente, pentru o perioadă de cca. 25
de ani;
- creşterea veniturilor obţinute prin mărirea volumului serviciilor oferite şi a calităţii
acestora;
- reducerea cheltuielilor de mentenanţă prin orientare treptata a personalului de
exploatare excedentar către partea de întreţinere a echipamentelor şi sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare în ansamblul său.
49
- îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant din Municipiul Moreni prin utilizarea raţională
a resurselor naturale de apă şi epurarea apelor uzate, în conformitate cu prevederile
directivelor Uniunii Europene.
5.2 Efecte colaterale ale investiţiilor din infrastructura locală asupra altor sectoare
economice
50
Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă
- întregii ţări se asigură şi piaţa de desfacere necesară pentru astfel de companii;
- sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare va rămâne deschis pentru
tehnologie şi know-how de nivel internaţional;
- se întăreşte autonomia locală, precum şi capacitatea de decizie şi de administrare a
autorităţilor publice locale în probleme vitale pentru o aşezare umană;
- utilizarea raţională şi protecţia resurselor de apă;
- păstrarea echilibrului ecologic;
- vor fi asigurate condiţiile de bază ale unui trai civilizat şi respectiv, ale prezervării stării
de sănătate a populaţiei.
Astfel de efecte secundare favorabile ale proiectului de reabilitare şi
modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul
Moreni nu au fost luate în calcul în cadrul analizei eficienţei proiectului, fiind mai dificil
de cuantificat. Cu toate acestea, din calcule a rezultat o eficienţă ridicată a proiectului şi
în plus, el contribuie la dezvoltarea economico- socială, întrucât economia naţională şi
întreaga societate românească vor beneficia de avantajele economice,
sociale şi ecologice ale unei amenajări hidroedilitare moderne.
51
ANEXA
Analiza fluxului de venituri si costuri pentru modernizarea sistemului de alimentare cu apa si de canalizare a municipiului Moreni
52
53