HIDRAULICĂ

TEMA LUCRĂRII

Printr-un program de finanțare al Uniunii Europene, tip SAPARD, primăria

comunei....................................solicită întocmirea proiectului de reabilitare a sistemului de
alimentare cu apă potabilă, prin construirea rețelei de distribuție a apei și a rezervorului de
înmagazinare a apei potabile.

Beneficiarul pune la dispozitia proiectantului următoarele date :

1.Studii topografice concretizate în planul de situație al zonei intravilan si extravilan, la scara
1:10.000. Pe planul de situație este trasată rețeaua stradală a localității.
2. Studii geotehnice, hidrologice și hidrogeologice (date in anexă).
3. Studii demografice pe o perioadă de perspectivă de 25 ani.
Populația actuală a localității este de 5000 + 20 n (n = numărul de ordine ). Se estimează o
creștere anuală naturală de 1,1%.
4. Regimul de înălțime al clădirilor, conform planului de urbanism pentru perioada de perspectivă
este P + 2 nivele.
5. În localitate există 2 societați comerciale: una de prelucrare a laptelui și alta de prelucrare a
legumelor, care solicită următoarele debite concentrate :Q ind 1 =1,5 l/s ; Q ind2 = 2,5 l/s.

Lucrarea va cuprinde următoarele piese :

A. Piese scrise

1. Calculul populației la sfârșitul perioadei de perspectivă.

2. Stabilirea debitelor caracteristice rețelei de distribuție și rezervorului de înmagazinarea
apei.
3. Dimensionarea rețelei de distribuție.
4. Calculul presiunilor optime la beneficiarii de apă.
5. Stabilirea amplasamentului rezervorului de înmagazinare.

B. Piese desenate
Planul de situație al localității pe care se vor trasa lucrările calculate la scara 1: 10.000.

1
Succesiune etape de calcul :

Se trasează cu linie continuă în axul fiecărei străzi conducta de alimentare cu apă.

Locul unde concură sau pleacă cel puțin 2 conducte poartă denumirea de nod și se
notează cu cifre arabe.
Conducta cuprinsă între 2 noduri succesive poartă denumirea de tronson.
Se trasează pe fiecare tronson sensul de mișcare al apei de la nodul de injectie spre
capete, pe fiecare tronson în parte.
Se măsoară cu rigla lungimea fiecărui tronson în cm si apoi se va transforma la scara 1:
10.000 în metri (1 cm de pe planul de situație are 10.000 de cm pe teren, adică 1 cm =
100 metri) , iar rezultatul se va trece într-un tabel cuprinzând următoarele coloane:
- număr curent
- tronson i-j
- lungime tronson ( în cm)
- lungime tronson ( în metri)
După completarea tabelului se va face suma în cm și apoi cea de pe coloană în metri,
verificându-se dacă corespund.
Se calculează numărul populației de la sfârșitul perioadei de perspectivă N ( a=25 ani),
cunoscând numărul populației actuale N act .
Centimet
CONDUCTE Metri ri
12 220 2,2
13 300 3
34 180 1,8
45 340 3,4
56 290 2,9
67 550 5,5
78 310 3,1
89 460 4,6
7 10 430 4,3
7 11 470 4,7
11 12 390 3,9
6 13 230 2,3
13 14 250 2,5
13 15 240 2,4
1 16 280 2,8
16 17 500 5
17 18 220 2,2
18 19 280 2,8
19 20 270 2,7
20 21 380 3,8
21 22 230 2,3
17 23 260 2,6
23 24 260 2,6
23 25 270 2,7
25 26 250 2,5
23 27 270 2,7
15 28 240 2,4
17 29 250 2,5

2
 TOTAL 8620 86,2

Determinarea numărului populației de la sfârșitul perioadei de perspectivă de 25 de

ani:

( )
a
P
N=N act 1+ =7180
100

p - procentul de creștere național (1.1)

a - Perioada de perspectivă

Determinarea debitului zilnic maxim, notat Qzi max;

- acesta reprezintă volumul de apă utilizat în ziua cu consum maxim în decursul unui an,
în m3/zi:

Q zimax =k p ∙ k s ∙ ( qm ∙ N ∙ k zi +Q I ) [ ]
m3
zi

1.1*1.1*(0.3*7180*1.25+345.6)=3676,10

q m - debit specific: cantitatea medie zilnică de apă necesară unui consumator, în l/consumator şi
zi;

q m=300 l/ om∙ zi( Romania)

k zi – coeficient ce tine seama de neuniformitatea debitului de consum

k zi =1.25

k p - este coeficientul care reprezintă suplimentarea cantităţilor de apă pentru acoperirea pierderilor
de apă în obiectele sistemului de alimentare cu apă până la branşamentele utilizatorilor;

k p=1.1

k s - este coeficientul de servitute pentru acoperirea necesităţilor proprii ale sistemului de

alimentare cu apă :în uzina de apă, spălare rezervoare, spălare reţea distribuţie, ş.a.

k s=1.1

Q I – debite concentrate aferente utilizatorilor industriali

Determinarea debitului orar maxim, notat Q orar max;

- reprezintă valoarea maximă a consumului orar din ziua (zilele) de consum maxim, în
m3/h:

3
 Qorarmax =
24 h[ ]
Qzimax m3

Q orarmax =3676.10/24=153.170

Determinarea debitului orar de calcul

Q orarcalcul =Q orarmax + Q ii [ l /s ]

Q orarcalcul=42,54+5=47,54

Atunci când se realizează un sistem de alimentare cu apă trebuie prevăzute construcţii şi instalaţii
care să asigure cantităţile de apă pentru stingerea incendiului.

Stingerea incendiilor se poate face cu ajutorul apei prin hidranţi interiori montaţi în clădiri şi
hidranţi exteriori montaţi pe reţeaua de distribuţie; pentru clădiri speciale (teatre, biblioteci) sau
industrii sunt prevăzute sisteme speciale de stingere (sprinclere, drencere) conform
reglementărilor tehnice în vigoare.

Debitul pentru combaterea incendiului cu ajutorul hidranţilor interiori Q ii (numărul jeturilor şi tipurile
de construcţii care sunt echipate cu hidranţi interiori) este stabilit conform următoarei relații

Qii =ni ∙ qi

2*2.5=5 Qii=5

ni – numărul de incendii teoretic simultan posibile fixate personalizat în nodurile rețelei (2)

q i – debitul necesar stingerii unui incediu interior

q i=2.5 l/s

Determinarea debitului orar maxim pentru populație

populație 1
( m3
Qorar max =k p ∙ k s ∙ q m ∙ N ∙ k zi ∙
24
+k orar
h )[ ]
Q=1.1*1.1*(0.3*7180*1.25*1/24+1.4=137,44=38.17 l/s
Q=47,54 l/s

k orar – coeficient de spor pentru ora în care consumul este cel mai ridicat

k orar =1.40

Ca debit de calcul pentru rețea se alege valoarea defavorabilă, valorea mai mare dintre Qorarcalcul și
populație
Q orar max .

Q=47,54 l/s

Determinarea debitului distribuit al rețelei

4
Pentru simplificarea calculului vom considera consumul de apă uniform în toată localitatea
astfel că putem determina debitul specific q sp al rețelei.

q sp=
Q
[ ]
l
∑ lij sm
=47,54/8620=0,0055 l /sm

Debitul distribuit pe fiecare tronson va fi:

Q d =q sp ∙ l ij [ l /s ]
i− j

COND M Centi Q
UCTE et metri d
ri

12 2 2,2 1,
2 21
0

13 3 3 1,
0 65
0

34 1 1,8 0,
8 99
0

45 3 3,4 1,
4 87
0

56 2 2,9 1,
9 59
0

67 5 5,5 3,
5 02
0

78 3 3,1 1,
1 7
0

89 4 4,6 2,
6 53
0

7 10 4 4,3 2,

5
 3 36
0

7 11 4 4,7 2,
7 58
0

11 12 3 3,9 2,
9 14
0

6 13 2 2,3 1,
3 26
0

13 14 2 2,5 1,
5 37
0

13 15 2 2,4 1,
4 32
0

1 16 2 2,8 1,
8 54
0

16 17 5 5 2,
0 75
0

17 18 2 2,2 1,
2 21
0

18 19 2 2,8 1,
8 54
0

19 20 2 2,7 1,
7 48
0

20 21 3 3,8 2,
8 09
0

21 22 2 2,3 1,
3 26
0

6
 17 23 2 2,6 1,
6 43
0

23 24 2 2,6 1,
6 43
0

23 25 2 2,7 1,
7 48
0

25 26 2 2,5 1,
5 37
0

23 27 2 2,7 1,
7 48
0

15 28 2 2,4 1,
4 32
0

17 29 2 2,5 1,
5 37
0

TOTAL 8 86,2 47
6 ,3
2 4
0

Determinarea debitelor de calcul

Pentru fiecare tronson formula de calcul este

i− j i− j i− j
Qcalc =0.55 Qd +Qtranzit +k p k s Qconcentrat
i− j
Q tranzit – debitul de tranzit care trece printr-o conductă fără a fi consumat, fiind destinat conductelor
din aval de acest tronson

Calculul începe de la capetele rețelei spre nodul de injecție pe calea cea mai scurtă.

7
8
9
10
11
12
 HIDRAULICĂ

ETAPA 2

Determinarea debitelor de calcul

Pentru fiecare tronson formula de calcul este

Qi− j i− j i− j
calc =0.55 Q d +Q tranzit +k p k s Q concentrat

13
 i− j
Qtranzit – debitul de tranzit care trece printr-o conductă fără a fi consumat, fiind destinat conductelor
din aval de acest tronson

Calculul începe de la capetele rețelei spre nodul de injecție pe calea cea mai scurtă.

După determinarea debitelor de calcul pe fiecare tronson, determinăm cu ajutorul tabelelor

diametrele conductelor în mm, viteza de deplasare a apei în fiecare conductă v (în m/s) și
panta hidraulică i pentru fiecare conductă (în tabel valoarea corespunzătoare pantei i este
exprimată la o suta de metri)

3−2
Exemplu. Q c =12.30 l/s

Q3−2
c se află între 9.0 l/s și 15.0 l/s → Ø=150 mm

 Determinăm amplitudinile de variație pentru Q, v și i.

Q (15.0-9.0) 6.0; v (0.85 – 0.51) 0.34 ; i (0.827-0.298) 0.529

Diferența dintre Q3−2

c =12.30 l/ s și valoarea minimă a debitului economic este 12.3-9.0=3.3 l/s

→ 6.0.....0.34

3.3....... x

3.30 ∙0.34
x= =0.187
6.00

Viteza pe conducta 3-2 va fi : v3 −2 =0.51+ x [m/ s]

Pentru panta hidraulică “i” :

14
→6.0.....0.529

3.30......y

3.30 ∙ 0.529
y= =0.291
6.00

i 3−2=0.298+ y

** pentru calculul ulterior al hi− j (pierderea de sarcină pe tronsonul i-j)

ii − j
hi− j= ∙l
100 ij

15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
În tabel i este determinat în m/100 m.

Determinarea presiunilor disponibile în fiecare nod al rețelei – presiuni de care este nevoie
în fiecare nod al rețelei pentru buna funcționare a acesteia.

- Se determină cota terenului corespunzătoare fiecărui nod al rețelei

- Se determină nodul defavorabil al rețelei → nodul ce are cota terenului cea mai mare și
este cel mai depărtat de nodul de injecție.
- Se determină presiunea de serviciu minimă din rețea
ps =n ∙ hc + hr
n – numărul de etaje al clădirilor de locuit (P+2 → 3 etaje)
h c – înălțimea unui nivel (h c =3 m¿
hr - presiunea de rezervă (hr =5 m¿
29
ps =14 m

30
31
32
- Se determină cota piezometrică a fiecărui nod în parte
H ip=H jp ± hi− j
hi− j – pierderea de sarcină pe tronsonul i-j (m)
hi− j=i i− j ∙l i− j

Calculul se face plecând de la nodul defavorabil spre nodul de injecție pe calea cea mai
scurtă.

33
34
 Convenția de semne

Se pleacă de la nodul i ce are cota piezometrică cunoscută spre nodul j a cărui cotă
piezometrică este necunoscută.
 Daca sensul de mișcare al apei este invers sensului deplasării → semnul “+”
 Daca sensul de mișcare al apei este același cu sensul deplasării → semnul “-”

Exemplu

Nodul 2 este nodul defavorabil (are cota terenului cea mai mare, 85)

Cota piezometrică a nodului defavorabil se calculează conform relației:

¿ ¿ 2
H p=H t + ps =H t + p s=85+14=99 mca
35
Se pleacă apoi pe calea cea mai scurtă spre nodul de injecție, urmând apoi să se determine
cotele piezometrice pentru celelalte noduri plecând de la cotele piezometrice cunoscute.

 Determinarea cotelor piezometrice este necesară pentru a putea determina în final cota
rezervorului de înmagazinare a apei.

- După determinarea cotelor piezometrice H p în fiecare nod al rețelei se trece la

determinarea presiunilor disponibile în fiecare nod scăzând din cota piezometrică a
fiecărui nod cota terenului.

H id =H ip−H it

 Dacă în urma calculelor rezultă presiuni mai mici decât presiunea de serviciu (14 mca)
înseamnă că nodul defavorabil a fost ales greșit și trebuie reluat calculul.

36
37
 Determinarea cotei rezervorului

Cunoscând cota piezometrică a nodului de injecție se poate determina cota piezometrică a

rezervorului:
R inj
H P=H p + hinj− R

hinj−R – pierderea de sarcină pe tronsonul inj-R ( 1.5 – 3 mca ≈ 3 mca)

R
Considerăm H P ca fiind egal cu cota terenului. Pe această curbă căutăm nodul cel mai apropiat de
nodul de injecție și îl unim cu acesta cu o linie continuă inj-R.
38
Se măsoară lungimea conductei de aducțiune și se transferă la scară în metri.

Cunoscând debitul care se injectează Qc, din tabel extragem diametrul, viteza și panta hidraulică.

Astfel putem determina pierderea de sarcină reală:

real
hinj−R =i inj−R ∙ l inj− R

Cota piezometrică reală a rezervorului:

R inj real
H P real=H p +hinj −R

Având această cotă se poate determina presiunea disponibilă a rezervorului:

R R R
H d =H preal −H t

Dacă H dR

< 0.5 → rezervor îngropat

0.5 ÷ 3 m → rezervor semi-îngropat

>3 m → rezervor aerian

39
40
41