Proiect nr.

: 408/2015
Faza: DTAC+PT

FOAIE DE CAPAT

BENEFICIAR: SPITALUL CLINIC MUNICIPAL ”Dr. GAVRIL

CURTEANU”
Str. Corneliu Coposu nr.12, mun. Oradea, jud. Bihor

INVESTIŢIA: REABILITAREA REZERVEI DE APA SI A CIRCUITULUI

DE POMPE PSI SECTIA DE PNEUMOFTIZIOLOGIE
pe str. Izvorului, nr. 58, mun. Oradea, jud. Bihor

PROIECTANT: S.C. LOGITERM S.R.L.

ing. Bogdan NEGREA

Oradea - 2015
 FISA DE RESPONSABILITATI

Sef Proiect Ing. Bogdan NEGREA

Proiectat instalatii hidraulice

Proiectat Ing. Bogdan NEGREA
Desenat Ing. Bogdan NEGREA

Proiectat instalatii electrice

Proiectat Ing. Laviniu LEUCE
Desenat Ing. Laviniu LEUCE

2|P age
3. B O R D E R O U

S\PIESE SCRISE

DTAC+PT\01 FOAIE DE CAPAT

DTAC+PT\02 FISA DE RESPONSABILITATI

DTAC+PT\03 BORDEROU

DTAC+PT\04 MEMORIU TEHNIC

DTAC+PT\05 CERINŢE ŞI CRITERII DE PERFORMANŢĂ

DTAC+PT\06 STANDARDE SI NORMATIVE

DTAC+PT\07 PROGRAM DE CONTROL AL CALITĂŢII LUCRĂRILOR

PROGRAM DE CONTROL AL CALITĂŢII PE FAZE DETERMINANTE

DTAC+PT\08 CAIET DE SARCINI

DTAC+PT\09 BREVIAR DE CALCUL.

CALCULUL NECESARULUI DE APA MENAJERA
CALCULUL NECESARULUI DE APA PENTRU INSTALATIA DE STINS
INCENDIU,

FORMULAR F5 - FISE TEHNICE UTILAJE

D\PIESE DESENATE

DTAC+PT\IS01 PLAN DE SITUATIE

DTAC+PT\IS02 PLAN GRUP POMPARE SI REZERVA DE INCENDIU
DTAC+PT\IS03 VEDERE GRUP POMPARE SI REZERVA DE INCENDIU
DTAC+PT\IS04 VEDERE GRUP POMPARE INCENDIU. DETALIU
DTAC+PT\IE01 PLAN INSTALATII ELECTRICE
DTAC+PT\IE02 SCHEMA ELECTRICA MONOFILARA TE -CT
DTAC+PT\IE03 SCHEMA DE COMANDA A TE-CT

3|P age
4. MEMORIU TEHNIC

DATE GENERALE
Prezenta documentaţie are ca obiect stabilirea soluţiilor tehnice şi condiţiilor de realizare a instalaţiilor din
statia de pompare pentru alimentare cu apa rece si a instalatiilor pentru stingerea incendiilor, pentru
lucrarea " Reabilitarea rezervei de apa si a circuitului de pompe PSI sectia de Pneumoftiziologie”, realizat
pe str. Izvorului , nr. 58, in municipiul Oradea, beneficiar fiind Spitalul Clinic Municipal “Dr. Gavril
Curteanu, str. Corneliu Coposu nr 12, mun. ORADEA , jud. BIHOR.
Întocmit în urma studierii cerinţelor din tema de proiectare înaintată de către beneficiar, proiectul de
respectă normele şi standardele în vigoare, astfel încât să fie asigurate conditiile şi nivelurile de
performanţă necesare.
Premisa esenţială a proiectului este de a asigura utilităţile necesare, concomitent cu exigenţele obligatorii,
adoptând soluţii tehnice în urma cărora să rezulte instalaţii performante, fiabile şi condiţii superioare de
utilizare, concomitent cu un efort investiţional minim.

4.1 INSTALATII SANITARE. ALIMENTARE CU APA RECE POTABILA

4.1.1 SOLUTIILE PROIECTULUI
La întocmirea proiectului au fost respectate prevederile şi recomandările NORMATIVULUI PRIVIND
PROIECTAREA EXECUTIA ŞI EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR SANITARE AFERENTE CLADIRILOR, indicativ I 9-
2013, cat si NORMATIV PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU A CONSTRUCŢIILOR, Partea a II-a - INSTALAŢII
DE STINGERE, Indicativ P118/2 – 2013

4.1.2 PRINCIPIUL DE DISTRIBUTIE A APEI RECI

Prezentul proiect stabileşte soluţiile tehnice şi condiţiile de realizare a instalaţiilor aferente grupului de
pompare si rezervei de apa, de la punctul de racord, până la punctul de distributie la iesirea din camera de
pompare .
Apa rece menajera este asigurata de la reteaua de alimentare din zona , fiind racordata la aceasta prin
intermediul unui camin de bransament in care este montat un contor de apa rece. S-a prevazut de
asemenea un grup de pompare de tip hidrofor pentru perioadele in care alimentarea de la reteaua orasului
este intrerupta.
Datorita Ordinului nr. 914 /2006 pentru aprobarea normelor privind conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca un spital in vederea obtinerii autorizatiei sanitare de functionare este necesara reabilitarea
rezervei de apa existente si nefunctionale in vederea asigurarii continue a necesarului de apă astfel încât să
asigure o rezervă de consum de 1-3 zile amplasate în circuitul general al apei, astfel încât aceasta să fie în
permanenţă proaspătă. S-a optat pentru reabilitarea rezervei de apa existente prin curatarea acesteia la
interior, repararea daca este cazul si montarea unei membrane hidroizolatoare care sa aiba si rolul de
etanseizare. Membrana utilizata va avea cerfificat de conformitate pentru utilizarea acesteia in circuitul
potabil. La amplasarea rezervorului tampon deschis se iau măsuri pentru respectarea condițiilor
igienicosanitare în vederea evitarii contaminării apei potabile.
Alimenatarea rezervorului se va face automat de la reteaua orasului prin intermediul a doua robinete cu
plutitor. Astfel apa consumata se va inlocui in permanenta cu apa proapspata In cazul in care sistemul
grupului hidrofor este nefunctional reteaua de alimentare de la oras se va putea utiliza pe direct prin by-
passul existent in spatiul tehnic.
Grupul de pompare a fost ales pe baza necesarului de apa rece penrtu asigurarea debitului maxim orar si
presiunii de utilizare conform breviarului de calcul de mai jos:

BREVIAR DE CALCUL PENTRU NECESARUL DE APA POTABILA

a) debitul zilnic mediu de apă rece

m
Q n zi med = 1 x ( Σ N (i) x q sp (i) )
1000 i=1
Unde N(i) = numărul de utilizatori consumatori fizici de apă sau unităţi specifice
de produs pentru care se foloseşte apa.

4|P age
 Qs(i) = debit specific: cantitatea medie zilnică de apă necesară unui consumator pentru o
activitate normală. Se determină conform STAS 1478-90

b) debitul zilnic maxim de apă rece

m
Q n zi max = 1 ( Σ N (i) x q sp (i) x K zi (i) )
1000 i=1
Unde K zi = coeficientul de uniformitate zilnică
K zi = 1,15

c) debitul orar maxim de apă rece

Se consideră o funcţionare de 24 ore/zi.
m
Q n o max = 1 1 ( Σ N (i) x q sp (i) x K zi (i) x Ko (i) )
24 1000 i=1

Unde K o = coeficientul de neuniformitate orară

Ko = 2.8

NR.
NR. CRT. DESTINATIA CLADIRII PERSOANE NECESAR SPECIFIC(L/OM ZI)
APA RECE
1 PACIENTI 220 235
2 PERSONAL 200 20
3 VIZITATORI 250 5

a) DEBITUL ZILNIC MEDIU DE APA RECE Qn zi med = 54,950 mc/zi

b) DEBITUL ZILNIC MAXIM DE APA RECE Qn zi max = 63,19 mc/zi
c) DEBITUL ORAR MAXIM DE APA RECE Qn o max = 11,06 mc/h

Grupul de pompare ales este format din doua pompe avand punctul de functionare ales la Q=5 l/s ( 18
m3/h) si H= 50 mCA. Acesta va avea o rezerva de cel putin 20 % in ceea ce priveste parametrii functionali
pentru putea acoperii eventualele cresteri ale debitului sau presiunii in anumite perioade de fucntionare,
sau la o eventuala extindere a sistemului de distributie.
Grupul de pompare va fi complet echipat cu colector, distribuitor, armaturi de inchidere si retinere,
presostate, manometre, vas de expansiune inchis cu membrana, tablou de comanda, etc.
Alimentarea electrica se va face de la tabloul nou proiectat in spatiul tehnic.
Pornirea si oprirea acestuia se va face automat in functie de presiunea citita de catre presostatul cu care
este echipat.
Rezerva de apa este suficienta pentru aprox 3 zile de functionare la debitul mediu de apa rece conform
breviarului de mai sus.
Periodic se vor efectua probe in ceea ce priveste potabilitatea apei din rezervor, mai ales in cazul in care
consumul de apa este mai scazut , pentru a se putea prevenii eventualele imbolnari ce pot aparea la
consumul unei ape ce a stangnat mai mult decat este permis in rezerva.
In caz de incendiu grupul de pompare pentru alimentarea cu apa rece se va opri manual din statia de
pompare si se va porni grupul de pompare de incendiu.

5|P age
4.2 INSTALAŢII SANITARE. INSTALATII PENTRU STINGEREA INCENDIILOR
4.2.1 SOLUTIILE PROIECTULUI
La întocmirea proiectului au fost respectate prevederile şi recomandările NORMATIVULUI PRIVIND
PROIECTAREA EXECUTIA ŞI EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR SANITARE AFERENTE CLADIRILOR, indicativ I 9-
2013, cat si NORMATIV PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU A CONSTRUCŢIILOR, Partea a II-a - INSTALAŢII
DE STINGERE, Indicativ P118/2 – 2013, cat si datele din comanda beneficiarului.
Conform datelor primite de la beneficiar imobilele din incinta au urmatoarele caracteristici:
Cladirea/regim Aria Volumul NIVEL DE RISC DE INCENDIU
inaltime STABILITATE LA
FOC (GRF)
Pavilionul 1/ D+P+E Ac=1429,53 m2 V= Aprox 14870 m3 GR III Risc mic
2
Pavilionul 2/ P Ac=154,02 m V=1232,16 m3 m3 GR I Risc mijlociu
2 3
Pavilionul 3/ P Ac=107,48 m V=859,84 m GR I Risc mic
Pavilionul 4/ P+1 Ac=247,20 m2 V=1483,20 m3 GR I Risc mic
2 3
Punctul termic/ P Ac=50,10 m V=469,96 m GR II Risc mic
Centrala termica/ P Ac=28,83 m2 V=200,40 m3 GR II Risc mijlociu
2 3
Birouri/ P+1 AC=120,74 m V=845,18 m GR I Risc mijlociu
Pivnite / S Ac=90,88 m2 V=227,20 m3
Ateliere/ P Ac=145,38 m2 V=654,21 m3 GR III Risc mare
2
Magazii Ac=28.83 m V = 86,49 m3 GR IV Risc mare

Alegerea sistemului de stingere si a debitelor de calcul este dat de catre Pavilionul 1/ D+P+E
avand :
Ac=1429,53 m2 ; Nivelul de stabilitate la incendiu: - III - ; Volumul cladirii in jur de 14870 mc, Tipul cladirii =
cladire mixta, administativ (birourile), sanatate (cabinet medical), avand un compartiment de incendiu,
Clasa de importanta = II ; Categorie de importanta = B
Conform art. 4.1 alin c din Partea a II-a - Instalatii de stingere", indicativ P 118/2-2013 şi scenariului de
incendiu este necesara echiparea tehnica a cladirii pentru stingerea unui incendiu cu hidranţi interiori.
Acestia vor avea doua jeturi in functionare simultana cu debitul de 2.1 l/s fiecare conform anexa 3 ;
- pentru stingerea unui incendiu de la hidranţi exteriori , la o cladire mixta civila administativ (birourile),
sanatate (cabinet medical la un compartiment de incendiu NSI III, cu un volum cuprins intre 10001 pana la
15000 m 3 este necesar un debit de apă de 15 l/s.

4.2.2 Hidranti interiori

Instalaţia de stins incendiu cu hidranţi interiori se compune dintr-o reţea de conducte din oţel zincat cu la
care sunt racordaţi hidranţii de incendiu. Robinetii de separatie pe reteaua de distributie vor fi blocati pe
pozitia „normal deschis”. Acestia nu fac obiectul prezentei teme de proiectare.
Alimentarea hidranţilor interiori se face de la reteua comuna existenta in cadrul complexului. Acestia vor
avea prevazuti in punctele superioare, legaturi la consumatori pentru a se evita stagnarea apei in coloanele
din care sunt alimentati.

4.2.3 Hidranti exteriori

Pentru stingerea unui incendiu de la hidranţi exteriori , la o cladire mixta civila administativ (birourile),
sanatate (cabinet medical), la un compartiment de incendiu NSI III, cu un volum cuprins intre 10001 pana la
15000 m 3 este necesar un debit de apă de 15 l/s.
Debitul de stingere este asigurat de la hidranti de incendiu exteriori supraterani Dn 80 dubli (standarde de
referinţă SR EN 14384 sau SR EN 14339) in numar de 2 buc racordati la reteaua de distributie. Jeturile de
apă realizate cu ajutorul hidranţilor de incendiu exteriori trebuie să atingă toate punctele clădirilor
(obiectivelor) protejate, considerând raza de acţiune a hidranţilor în funcţiune cu lungimea furtunului de
maximum 120 m la reţelele de alimentare cu apă la care presiunea asigură lucrul direct de la hidranţi.
Acestia vor avea asigurati la baza lor o presiune de min 0.7 bar si un debit specific de 10 l/ s. Presiunea
minimă la hidranţii de incendiu exteriori de la care se intervine direct pentru stingere, trebuie să asigure
realizarea de jeturi compacte de minimum 10 m lungime, ţeava de refulare acţionând în toate punctele,
cele mai înalte şi cele mai depărtate ale acoperişului cu debitul de 10 l/s. Hidrantii exteriori vor fi de tip

6|P age
suprateran si se racordeaza tuburile de refulare STAS 2164-94 sau motopompele unitatilor de pompieri,
pentru alimentare cu apa la stingerea incendiilor.
Deschiderea si inchiderea hidrantului trebuie se realizeaza cu ajutorul cheii pentru racorduri. Inchiderea
hidrantului se face prin rotirea cheii spre dreapta (in sensul rotirii acelor de ceasornice). Sensul de rotatie
pentru manevrele de deschidere si inchidere este marcat pe hidrant cu sageata si litere. Hidrantul este
prevazut cu un dispozitiv de golire care se deschide automat la inchiderea hidrantului si se inchide tot
automat la deschiderea acestuia. Partea supraterana a hidrantului se protejeaza la exterior prin vopsire cu
o vopsea rezistenta la actiunea apei si a intemperiilor.Partea subterana si suprafetele interioare ale
pieselor care vin in contact cu apa se vopsesc cu o vopsea rezistenta la actiunea apei si la coroziune.Partea
supraterana a hidrantului se protejeaza la exterior prin vopsire cu o vopsea rezistenta la actiunea apei si a
intemperiilor.
Hidrantii de incendiu exteriori, se amplaseaza la o distanta de minimum 5 m de zidul cladirilor pe care le
protejeaza şi la 15 m de obiectele care radiaza intens caldura în caz de incendiu.
Hidranţii de incendiu exteriori se dotează cu accesorii pentru trecerea apei în funcţie de scenariul de
securitate la incendiu pentru situaţiile cele mai defavorabile.
Schema de alimentare cu apă a instalaţiilor exterioare de stins incendiu este cu hidranţi exteriori alimentaţi
din conducta unică de distribuţie, realizată din ţeavă de polietilana de inalta densitate PEHD100, SDR11,
Pn16bar, Dn110 mm. Îmbinarea între ele a conductelor, a coturilor şi teurilor se va face prin sudură cap la
cap (termofuziune) sau prin electrofuziune. S-au prevazut de asemenea vane de sectorizare sigilate in
pozitia „normal deschis” pentru posibilitatea de izolare pe tronsoane, in caz de avarie.
Toate conductele de apă exterioare se montează la o adîncime de 125cm sub cota terenului amenajat, într-
un pat de nisip. La toate eventualele intersecţii cu conducta de gaz, gazul va fi poziţionat deasupra.
Nu se admite trecerea reţelelor exterioare de alimentare cu apă pentru stingerea incendiului neprotejate
corespunzator, prin clădiri, subsoluri tehnice, precum şi prin canale de conducte, cabluri etc. care prezintă
pericol de incendiu sau explozie.

4.2.4 Grup de pompare şi rezerva de incendiu

Conform normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor, Partea a II-a - Instalatii de stingere",
indicativ P118/2-2013 si scenariului de incendiu pentru alimentarea hidrantilor de incendiu interiori si
exteriori este necesara o rezerva de apa cu volumul util de min 165 mc , astfel se va reabilita rezerva de
apa proprie existenta si a fost marita capacitatea acesteia de la volumul util de 150 mc prin ridicarea
punctului de preaplin cu aproximativ 50 cm.
Grupul de pompare necesar pentru alimentarea cu apa a sistemului de stingere este format din doua
electropompe:Una alimentata electric cu urmatoarele caracteristici Q=15 l/s si H=54 mCA, o pompa diesel
de rezerva cu urmatoarele caracteristici Q=15 l/s si H=45 mCA. S-a optat pentru varianta de rezerva cu
pompa diesel deoarece nu exista in jurul statiei de pompare posibilitatea de amplasare a unui generator
electric.
Grupul de pompare va fi complet echipat cu colector, distribuitor, armaturi de inchidere si retinere,
presostate, manometre, vas de expansiune inchis cu membrana, tablou de comanda, etc.
Pompele de incendiu se montează astfel încât nivelul rezervei de apă pentru incendiu să fie mai sus decât
partea superioară a corpului pompei (pompă înecată – min 2/3 din inaltimea maxima a apei si axul pompei)
si fixate pe un postament din beton. Conductele de legătură între pompe şi rezervor nu se montează
deasupra nivelului rezervei de apă pentru incendiu.
În conformitate cu normele se recomandă ca grupurile de pompare antiincendiu să fie instalate innecat
respectând următoarele condiții:
• cel puțin două treimi din volumul efectiv al rezervei de apa să se afle deasupra nivelului axei pompei de
serviciu,
• nivelul minim al apei din rezervorul de aspirație să se afle la maxim 2 metri sub nivelul axei pompei.
Pompele de incendiu sunt acţionate automat şi/sau manual. Conform art 13.8 alin a) este permisa pornirea
manuala, din staţia de pompare, în cazul pompelor de incendiu prevăzute să lucreze independent de
presiunea din hidrofor. Pentru pornirea acesteia sunt necesare manevrarea a doua robinete , primul care
va izola grupul de pompare pentru apa rece potabile(grupul hidrofor) si al doilea va fi de deschidere a
racordului de refulare a grupului de pompare pentru incendiu, timpul de actionare fiind mai mic de 5 min.

7|P age
Pornirea pompelor de incendiu se va face cel mai târziu în 5 minute de la darea semnalului de alarmă, în
caz de incendiu.
Intrarea in functiune dupa pornire se va face automat. Intrarea pompelor în funcţiune succesivă se asigură
temporizat, în cazul staţiilor de pompare cu mai multe agregate, pentru a se evita suprasarcinile şi
declanşarea aparaturii de protecţie, conform instrucţiunilor de funcţionare. Oprirea pompelor la
terminarea incendiului se face doar manual din staţia de pompare . Se admite oprirea automată a
pompelor numai în cazul lipsei de apă. Pornirea si oprirea acestora se va semnaliza acustic si optic .
Pentru încercarea periodică a pompelor de incendiu nu s-a asigurat posibilitatea întoarcerii apei în rezervor
deoarece rezerva este utilizata si in scop potabil.
S-a prevazut o conducta de aspiraţie - tip colector - prevăzută cu cel două sorburi, calculate fiecare pentru
întregul debit teoretic în caz de incendiu şi astfel realizate încât, în cazul unei avarii la elementele
componente, să se asigure funcţionarea instalaţiei la parametrii proiectaţi. Sorburile -atat cele pentru
aspiratia pompelor cat si cele pentru racordurile PSI- se vor monta la cota cea mai joasa a rezervorului.
Alimentarea cu energie electrică a pompelor şi a robinetelor de incendiu se face în conformitate cu
Normativul I7 sau o altă reglementare tehnică echivalentă aplicabilă. Aparatele de automatizare şi
comandă, precum şi tablourile electrice se protejează împotriva umidităţii, fie prin amplasarea în încăperi
uscate la temperatura indicată de producător, fie prin montarea în cutii (dulapuri) capsulate.
În scopul supravegherii permanente a alimentării normale cu apă a rezervoarelor se prevăd instalaţii
pentru semnalizare optică şi acustică a nivelului rezervei de incendiu(senzori de nivel), care să permită, în
caz de necesitate, luarea măsurilor de utilizare a rezervei de incendiu în regim de avarii, stabilite prin
instrucţiunile de exploatare (înlăturarea avariilor în timp util, restrângerea sau suprimarea unor consumuri,
întărirea regimului de supraveghere etc.)
Rezerva de incendiu/de apă se prevede cu indicatoare de nivel, vizibile de la nivelul solului şi cu sisteme
pentru transmiterea nivelurilor caracteristice de apă de incendiu.
S-a prevazut alimentarea cu apă directa din rezerva de incendiu prin intermediul unui racord PSI a
pompelor mobile de intervenţie în caz de incendiu. Punctele de alimentare a pompelor mobile de incendiu
din bazine sau rezervoare exterioare, precum şi punctele de staţionare a pompelor sunt amplasate la
minimum 10 m de clădirile cu nivel de stabilitate la incendiu I – II. Racordurile fixe ale autovehiculelor de
intervenţie la punctul de alimentare cu apă direct din rezervor al conductei de aspiraţie trebuie să aibă
garnituri de absorbţie şi racord înfundat, prevăzut cu lanţ şi asamblat la racordul fix, pentru a se evita
pătrunderea corpurilor străine în conducta de aspiraţie şi înfundarea acesteia. Punctele de staţionare şi
alimentare a pompelor mobile de incendiu direct din rezervoare vor fi marcate cu indicatoare, conform SR
ISO 3864 şi menţinute libere. Acesta va avea un robinet de inchidere/deschidere amplasat in imediata a
propiere a racordului tip A. intr-un camin deschiderea acestuia facandu-se manual in momentul utilizarii
acestui racord.
Alimentarea cu apa a rezervei de incendiu se va face prin intermediul unor robineti cu plutitor de la
bransamentul de apa rece existent. In caz de avarie sau de scoatere din functiune a rezervorului de
incendiu s-a prevazut un racord direct de la conducta de alimentare cu apa rece pana conducta de plecare
din statia de pompare (pe refularea grupului de pompare).
Durata pentru refacerea rezervei de apă pentru incendiu se va face in 24 ore conform prevederilor din
tabelul 12.19 din normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor, Partea a II-a - Instalatii de
stingere", indicativ P118/2-2013 pentru - Cladiri civile care nu sunt echipate cu instalatii de stingere cu
sprinklere, fiind necesar un debit de umplere de 1.91 l/s.
Statia de pompare a fost echipata si cu un ventilator de evacuare a caldurii generate la functionarea
grupului de pompare diesel. Racirea acestuia se va face prin intermediul aerului propaspat introdus prin
grila de evacuare care va trebui deschisa in momentul functionarii acestuia.
În timpul funcționării motopompelor, procesul de ardere aer/motorină generează gaze de eșapament;
așadar, evacuarea acestora din încăperea mașinilor și realizarea conductelor de eșapament sunt aspecte cu
o importanță deosebită. Tevile de evacuare gaze arse trebuie să fie poziționate în așa fel încât să permită
eliminarea gazelor direct în exterior sau prin intermediul unui cos de fum în funcție de normele în vigoare
în locul de instalare. În orice caz, tevile de eșapament trebuie să fie protejate împotriva intemperiilor.
Evacuarea aerului de ardere la functionarea grupul diesel se va face printr-o tubulatura speciala izolata
direct in afara. Pe aceasta se va prevedea un racord de colectare a condensului rezultata si o toba pentru
limitarea zgomotului produs.

8|P age
Acest lucru creează o contrapresiune în colectorul de evacuare al motorului care, dacă este de o valoare
prea ridicată, produce dificultăți în ieșirea gazelor și reduce eficiența motorului sporind, așadar, consumul
de carburant. După ce ați adoptat toate precauțiile în vederea evacuării fumului de eșapament în mod
optimal, este necesară verificarea valorii contrapresiunii la evacuare efectuând măsurarea acesteia în
următoarele condiții de lucru:
• cu instalația de evacuare a fumului în configurația finală
• după o primă perioadă de încălzire a motorului
• la sarcină plină
• la viteza nominală a motorului definită pentru tipul de grup
Valoarea astfel obținută nu trebuie să fie mai mare de valoarea maximă recomandată de constructorii de
motoare; 600 mm de coloană de apă poate fi considerat un parametru indicativ de referință.
Motopompa este dotată cu un bazin de recoltare cu capacitatea egală cu 100% din capacitatea geometrică
a rezervorului. Acest dispozitiv previne scurgerea motorinei în caz de spargere sau pierderi ale rezervorului
principal. Rezervorul motopompei este de asemenea dotat cu racord pentru tubul de aerisire ce va fi
direcționat în exteriorul încăperii de instalare
Fiecare electropompă de serviciu este controlată de un panou de comandă independent care permite o
citire facilitată a instrumentelor de măsură și a semnalelor dintr-un singur punct de observație.
În conformitate cu norma UNI EN 12845, pe grupurile de pompare antiincendiu trebuie prevăzute două
presostate de comandă pentru fiecare pompă de serviciu Funcționalitatea fiecărui presostat în parte
trebuie apoi verificată în mod regulat iar în acest scop panourile de comandă sunt dotate cu un dispozitiv
care permite verificarea funcționării corecte a fiecărui presostat în parte
După cum specifică norma UNI EN 12845, pe grupurile de pompare antiincendiu se vor dispune două
butoane protejate de geam pentru pornirea de urgență a motorului diesel; este necesară efectuarea unei
verificări periodice pentru a controla funcționalitatea butoanelor fără a sparge geamul ce le protejează (v.
UNI EN 12845 para. 10.9.7.4)
Panoul motopompei este dotat cu două butoane luminoase destinate să devină active doar în următoarele
două cazuri, conform normei:
• după o pornire automată a motorului urmată de o oprire
• după 6 tentative de pornire nereușite
În caz de urgență și atunci când sistemul nu s-a pornit, motorul poate fi pornit direct de baterii și
independent de setările panoului de comandă sau de comenzile presostatelor.
Butoanele care permit această funcție sunt două (unul pentru fiecare baterie) și sunt protejate de o
carcasă din plastic transparent.
Conform dispozițiilor normei standard UNI EN 12845, grupurile de pompare trebuie să fie testate la prima
pornire și în timpul controalelor periodice
Pompele de serviciu sunt testate pe rând, una câte una, punând selectoarele de funcționare din panoul de
comandă al pompei respective pe poziția stabilită pentru test.
Cand presiunea din retea se reduce (deschidere hidranti ) presostatele pornesc automat unul după altul,
în funcție de următoarea succesiune: electropompa pilot(daca exista), electropompa de serviciu și, dacă
este necesar, motopompa.
Doar electropompa pilot se oprește în mod automat prin intermediul presostatului la atingerea presiunii
de stop.Pompele de serviciu se pot opri doar în mod manual prin intermediul butonului adecvat de pe
panourile de comandă.
Conform dispozițiilor normei standard UNI EN 12845, verificarea periodică a performanțelor grupului de
pompare trebuie să fie efectuată în mod regulat de instalatorul sistemului antiincendiu sau de o firmă
calificată. Activitățile efectuate vor fi documentate într-un registru păstrat în incinta locului de instalare.
Fiecare grup este reglat și verificat din fabrică înainte de furnizare pentru a garanta performanțele optime
ale acestuia. Cu toate acestea, poate fi necesară, în faza de instalare, modificarea reglajelor presostatelor
pentru a adapta mai bine performanțele grupului la exigențele practice ale instalației și în conformitate cu
norma standard UNI EN 12845.
Pentru electropompe nu este prevăzută niciun fel de întreținere periodică.
Controlul și eventuala înlocuire a părților supuse uzurii trebuie să fie executate conform procedurii
standard.

9|P age
Pentru motorul diesel, ca pentru toate motoarele endotermice, sunt prevăzute intervale periodice de
întreținere în funcție de orele de funcționare ale motorului sau de timpul scurs de lapunerea în funcțiune.
De exemplu, menționăm controlul periodic al nivelului lichidelor precum uleiul de motor sau lichidul de
răcire.
Pentru toate informațiile relative la întreținerea motorului diesel, consultați documentația specifică pusa la
dispozitie de catre producator.

Oradea Intocmit,
august 2015 ing. Bogdan NEGREA

10 | P a g e
4.3 MEMORIU TEHNIC ELECTRICE

4.3.1 SOLUTIILE PROIECTULUI

La întocmirea proiectului au fost respectate prevederile şi recomandările NORMATIV PENTRU
PROIECTAREA, EXECUTAREA SI EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE CU TENSIUNI PÂNĂ LA 1000 V CA,
NP-I7-2011.
În cadrul prezentei lucrări au fost cuprinse următoarele instalaţii electrice:
 instalaţii electrice de forta
 instalatia electrica de iluminat

Alimentarea cu energie electrica a tabloului electric TE-CT se va realiza din firida de distributie
existenta printr-un cablu de tip CYAbY 5x16mmp montat ingropat in pamant la minim 0.8m, protejat cu pat
nisip si folie avertizoare.
Tabloul electric de automatizare al grupului de pompare apa hidranti TA-GP va fi furnizat de
producatorul grupului de pompare. Tabloul electric al grupului de pompare apa hidranti protejeaza
pompele de incendiu impotriva functionarii in gol, la lipsa apa, prin asigurarea opririi automate a acestora.
Aceasta situatie se va semnaliza optic si acustic.
Tabloul electric de automatizare al statiei de hidrofor TA-H va fi furnizat de producatorul statiei
hidrofor.
Instalatia electrica de iluminat din centrala termica este existenta, acum se va realiza doar iluminatul in
zona grupurilor de pompare nou montate si se va realiza iluminatul de securitate pentru interventii in
centrala termica. Instalatia electrica de iluminat nou propusa se va realiza aparent, folosindu-se cabluri de
tip CYY-F 4x1.5mmp montate in jgheab metalic si in tub PVC20mm. Intrerupatorul va fi montat la hm=1.2m
de la nivelul pardoselii finite.

4.3.2 INSTALAŢII DE PROTECŢIE CONTRA TENSIUNILOR ACCIDENTALE DE ATINGERE

Se va verifica priza de pamant existenta. Rezistenta de dispersie a prizei de pamant va fi de maxim

4ohmi(sau maxim 1ohm daca priza de pamant a instalatiei electrice este comuna cu priza de pamant a
instalatiei de paratrasnet). In cazul in care valoarea prizei de pamant este peste valoarea normata, se va
completa cu electrozi si platbanda 40x4 pana valoarea prizei de pamant va scadea sub valoarea normata.

Oradea Intocmit,
august 2015 ing. Laviniu LEUCE

11 | P a g e
5. CERINŢE ŞI CRITERII DE PERFORMANŢĂ

Conform Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii, pe toată durata de existenţă a instalaţiilor este
obligatorie asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor.
Ţinând cont de specificul instalaţiilor, evaluarea performanţelor realizată prin proiect este prezentată
sintetic în tabelul de mai jos:

CERINTE CRITERIUL
A. REZISTENŢĂ MECANICĂ Rezistenţa la presiunea lichidelor
ŞI STABILITATE  rezistenţa mecanică a elementelor componente la presiunile care
 pot apare în interiorul instalaţiei în timpul exploatării;
Rezistenţa la temperatură
 rezistenţa mecanică a elementelor componente la variaţiile de
 temperatură ce se pot produce în exploatare;
 asigurarea deplasării conductelor la dilatare şi protejarea trecerii
 lor prin pereţi şi planşee;
Rezistenţa la eforturi în exploatare
 rezistenţa mecanică a elementelor accesibile ale instalaţiilor la
 eforturile mecanice ce se pot produce în exploatare sau
 accidental;
Protecţia antiseismică
 protecţia antiseismică a elementelor componente prin
 amplasarea şi luarea măsurilor corespunzătoare de stabilitate;
B. SECURITATEA LA Comportarea la foc
INCENDIU  combustibilitatea şi rezistenţa la foc a elementelor constitutive să
 fie corespunzătoare cu cea a elementelor de construcţie
 străpunse sau pe care se montează
Preîntâmpinarea propagării incendiilor
 prevederea măsurilor de izolare corespunzătoare pentru
 prevenirea propagării focului între niveluri. Pentru clădiri înalte şi
 foarte înalte, etanşările la trecerile prin pereţi şi planşee antifon
 se vor realiza cu respectarea cerinţelor specifice stabilite de
 Normativul P118;
C. IGIENA, SĂNĂTATE ŞI Protecţia mediului; nepoluarea apelor şi a solului
MEDIU  evitarea poluării mediului, respectiv a poluării emisarilor (ape de
 suprafaţă sau subterane) şi a contaminării solului cu apele
 provenite din canalizarea clădirilor şi a suprafeţelor adiacente
 (platforme, parcaje) prin asigurarea limitelor de încărcare cu
 poluanţi impuse prin reglementări specifice;
D. SIGURANŢA ÎN Integrarea instalaţiei în construcţie
EXPLOATARE  integrarea elementelor de instalaţii în clădirea servită prin
 respectarea distanţelor de montaj faţă de elementele de
 construcție şi după caz, mascarea acestora;
Aspectul estetic al instalaţiei
 aspectul estetic al instalaţiei în ansamblul şi suprafeţelor vizibile
 ale elementelor componente;
 � montarea mascată sau aparentă a elementelor de instalaţii în
 funcţie de destinaţia încăperii;
Gradul de asigurare a consumatorului
 asigurarea utilizatorului împotriva întreruperilor accidentale în
 funcţionarea instalaţiei prin prevederea rezervelor necesare;

12 | P a g e
 Funcţionarea normală a reţelelor de colectare şi evacuare
 asigurarea unor condiţii care să permită funcţionareaEtanşarea la
apă a instalaţiei
 etanşeitatea la apă a elementelor componente ale instalaţiei în
 exploatare;
Securitatea la contact
 limitarea rugozităţii suprafeţelor, a asperităţilor, a muchiilor şi a
 discontinuităţilor dezagreabile sau periculoase la atingere pentru
 protecţia utilizatorilor;
Securitatea la intruziune
 securitatea instalaţiilor şi a încăperilor aferente (staţii de
 pompare, rezervoare) la tentativele de intruziune ale oamenilor
 şi animalelor;
Urmărirea funcţionării instalaţiilor
 asigurarea condiţiilor de urmărire a funcţionării instalaţiei prin
 cunoașterea parametrilor acesteia;
Facilităţile de întreţinere şi reparaţii a elementelor de instalaţii
 aplicarea unor soluţii care să permită efectuarea în condiţii
 corespunzătoare a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii în
 instalaţii;
 asigurarea spaţiilor minime necesare pentru intervenţii în
 exploatare;
E. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA Protecţia la zgomot
ZGOMOTULUI  asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării activităţii în încăperi
 prin protecţia la zgomotul exterior;
Limitarea producerii si transmiterii vibraţiilor
 nivelul de transmitere a vibraţiilor produse de elementele
 instalaţiei (conducte, pompe) la părţile structurii de rezistenţă,
 susceptibile de a intra în rezonanţă (planşee, acoperişuri terasă,
 platforme, etc.)
F. ECONOMIA DE ENERGIE Consumul de energie înglobată în elementele instalaţiei
ŞI IZOLARE TERMICĂ  asigurarea unor consumuri minime de energie înglobată în
 elementele instalaţiei;
Consumul de energie în exploatare a instalaţiei
 utilaje eficiente energetic pentru asigurarea unor consumuri
 minime de energie;
G. DURABILITATEA Stabilitate şi continuitate în funcţionare
 asigurarea unei alcătuiri corespunzătoare pentru menţinerea
 continuităţii în funcţionare a instalaţiei
Rezistenţa la coroziune
 rezistenţa suprafeţelor elementelor de instalaţii la coroziunea
 datorată agenţilor chimici şi atmosferici
Rezistenţa la agenţii biologici
 asigurarea rezistenţei elementelor componente
H. ECONOMICITATE Economicitate
 economicitatea, exprimată de costurile instalaţiei considerată în
 ansamblu celorlalte categorii de exigenţă care determină
 calitatea instalaţiei

13 | P a g e
6. STANDARDE ŞI NORMATIVE

6.1 INSTALATII SANITARE SI DE STINGERE A INCENDIILOR

I 9-2013 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare
I1-78 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor tehnico-sanitare şi tehnologice cu ţevi din
policrorură de vinil
NP 084-2003 Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor sanitare şi a sistemelor
de alimentare cu apă şi canalizare, utilizând conducte din mase plastice
NP 003-96 Normativ pentru proiectarea şi exploatarea instalaţiilor tehnico-sanitare şi tehnologice cu ţevi
din polipropilenă
NTPA 002 Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilo
C125-2013 Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane
STAS 1478-90 Instalaţii Sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale. Prescripţii
fundamentale de proiectare
STAS 6054-77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului Republicii Socialiste
România
STAS 4068/2-87 Debite si volume maxime de apa. Probabilitatile anuale ale debitelor si volumelor maxime
în conditii normale si speciale de exploatare
STAS 1504-85 Instalaţii sanitare. Distanţe de amplasare a obiectelor sanitare, armăturilor şi accesoriilor
SR 6686-2002 Obiecte sanitare ceramice. Obiecte sanitare de porţelan sanitar. Condiţii tehnice generale de
calitate
SR EN 1286:2002 Robinetărie sanitară. Robinete de amestec mecanice de joasă presiune. Specificaţii
tehnice generale
STAS 1357-91 Armături industriale din oţel. Robinete de închidere cu ventil. Pn16, Pn 25, Pn 40, Pn 64, Pn
100, Pn 160, Pn 250, Pn 400. Dimensiuni principale
STAS 6156-86 Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social culturale.
Limitele admisibile de zgomot şi parametrii de izolare acustică
STAS 10702/1 -83 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel supraterane. Acoperiri protectoare.
Condiţii tehnice generale
SR ISO 3458-1995 Asamblări între fitinguri şi ţevi de polipropilenă (PE) sub presiune. Încercarea de
etanşeitate la presiune interioară
SR ISO 161-1:2008 Ţevi din materiale termoplastice pentru transportul fluidelor. Diametre exterioare
nominale şi presiuni nominale. Partea 1: Serie metrică
SR EN ISO 1167-1:2006 Ţevi, fitinguri şi ansambluri de materiale termoplastice pentru transportul fluidelor.
Determinarea rezistenţei la presiune internă. Partea 1: Metodă generală
SR ISO 4059:1995 Reţele de ţevi de polietilenă (PE). Pierderi de presiune la îmbinările mecanice. Metode de
încercare şi condiţii tehnice
SR ISO 4427-1:2010 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Ţevi şi fitinguri de polietilenă (PE) pentru
alimentare cu apă. Partea 1: Generalităţi
SR ISO 4427-2:2010 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Ţevi şi fitinguri de polietilenă (PE) pentru
alimentare cu apă. Partea 2: Ţevi
SR EN ISO 15874-1:2013 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru instalaţiile de apă caldă şi rece.
Polipropilenă (PP). Partea 1: Generalităţi
SR EN ISO 15874-2:2013 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru instalaţiile de apă caldă şi rece.
Polipropilenă (PP). Partea 2: Ţevi
SR EN ISO 15874-3:2013 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru instalaţiile de apă caldă şi rece.
Polipropilenă (PP). Partea 3: Fitinguri
SR EN ISO 8795:2002 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru transportul apei destinate
consumului uman. Evaluarea migrării. Determinarea valorilor migrării la ţevi, fitinguri şi îmbinările acestora
SR EN 1451-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru evacuarea apelor menajere şi uzate
(la temperatură scăzută şi ridicată) din interiorul structurii clădirilor. Polipropilenă (PP). Partea 1:
Specificaţii pentru ţevi, fitinguri şi sistem

14 | P a g e
SR EN 1852-1:2009 Sisteme de canalizare de materiale plastice, pentru drenaj subteran şi canalizare fără
presiune. Polipropilenă (PP). Partea 1: Specificaţii pentru ţevi, racorduri şi sistem
SR ISO 9623:2000 Fitinguri de adaptare de metal pentru ţevi de polietilenă (PE) şi polipropilenă (PP)
destinate fluidelor sub presiune. Lungimi de proiectare şi dimensiuni de filete. Serie metrică
SR EN ISO 13229:2012 Sisteme de canalizare de materiale termoplastice, pentru aplicaţii fără presiune. Ţevi
şi racorduri de policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U). Determinarea indicelui de viscozitate şi a valorii K
Agremente tehnice pentru materialele de instalaţii folosite, nestandardizate
STAS 185/1-89 Instalaţii sanitare, de încălzire, de ventilare şi gaze naturale. Conducte pentru fluide. Semne
şi culori convenţionale
STAS 185/2-89 Instalaţii sanitare, de încălzire, de ventilare şi gaze naturale. Fitinguri şi piese auxiliare
pentru conducte. Semne convenţionale
STAS 185/3-89 Instalaţii sanitare, de încălzire, de ventilare şi gaze naturale. Armături. Semne convenţionale
STAS 185/4-89 Instalaţii sanitare, de încălzire, de ventilare şi gaze naturale. Obiecte de uz gospodăresc,
corpuri de încălzire , guri de aer. Semne convenţionale
STAS 185/5-89 Instalaţii sanitare, de încălzire, de ventilare şi gaze naturale. Agregate, aparate, rezervoare.
Semne convenţionale
STAS 185/6-89 Instalaţii sanitare, de încălzire, de ventilare şi gaze naturale. Aparate de măsură şi control.
Semne şi culori convenţionale
STAS 2250-73 Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni de încercare si presiuni de lucru
maxime
STAS 1795-87 Instalaţii sanitare. Canalizare interioară. Prescripţii fundamentale de proiectare
SR EN ISO 3126:2005 Sisteme de canalizare de material plastic. Componente de material plastic.
Determinarea dimensiunilor
SR 1846-1:2006 Canalizări exterioare. Prescripţii de proiectare. Partea 1: Determinarea debitelor de ape
uzate de canalizare
SR 1846-2:2006 Canalizări exterioare. Prescripţii de proiectare. Partea 2: Determinarea debitelor de ape
meteorice
STAS 3051/91 Sisteme de canalizare. Canale ale reţelelor exterioare de canalizare. Prescripţii fundamentale
de proiectare
STAS 2448-82 Canalizări. Cămine de vizitare. Prescripţii de proiectare
SR EN 13476-1:2007 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru branşamente şi sisteme de
evacuare fără presiune, îngropate. Sisteme de canalizare cu pereţi structuraţi de policlorură de vinil
neplastifiată (PVC-U), polipropilenă (PP) şi polietilenă (PE). Partea 1: Cerinţe generale şi caracteristici de
performanţă
SR EN 124:1996 Dispozitive de acoperire şi de închidere pentru cămine de vizitare şi guri de scurgere în
zone carosabile şi pietonale. Principii de construcţie, încercări tip, marcare, inspecţia calităţii
SR EN 805:2000 Alimentări cu apă. Condiţii pentru sistemele şi componentele exterioare clădirilor
SR 8591/97 Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare
SR 4163/1-95 Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii fundamentale de proiectare
SR 4163/2 -96 Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii de calcul
SR 4163/3 -96 Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii de execuţie şi exploatare
SR 6819/97 Alimentări cu apă. Aducţiuni. Studii, prescripţii de proiectare şi de execuţie
SR 1343-1:2006 Alimentări cu apă. Partea 1: Determinarea cantităţilor de apă potabilă pentru localităţi
urbane şi rurale
SR 4163-1/95 Alimentari cu apa - Retele de distributie. Prescriptii fundamentale de proiectare.
SR 4163-2/95 Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii de calcul
SR 4163-3/95 Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii de execuţie şi exploatare
C142-85 Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la elementele de instalaţii
GT 063-04 Ghidul criteriilor de performanţă a cerinţelor de calitate conform Legii nr. 10/1995 privind
calitatea în construcţii pentru instalaţii sanitare din clădiri .
GP 043-1999 Ghid privind proiectarea, execuţia şiexploatarea sistemelor de alimentare cuapă şi canalizare
utilizând conducte din PVC şi polietilenă
SC 002-1998 Soluţii cadru de contorizare a consumurilor de apă, gaze naturale şi energie termică
I 44-1993 Îndrumător privind soluţii şi măsuri în exploatarea instalaţiilor sanitare în vederea reducerii

15 | P a g e
pierderilor şi risipei de apă

P 118/1-2013 – Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor – Partea I

P 118/2-2013 – Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor – Partea II - Instalaţii de stingere
P 118/3-2013 – Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor – Partea III - Instalaţii de detectare,
semnalizare, avertizare
381/1219/MC/1994 Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor
MP 008-2000 Manual privind exemplificări, detalieri şi soluţii de aplicare a prevederilor normativului P 118-
99, Siguranţa la foc a construcţiei
C 300-94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente acestora
SR EN ISO 13943:2011 Securitate la incendiu. Vocabular
STAS 10903/2-79 Masuri de protecţie contra incendiilor. Determinarea sarcinii termice, în construcţii
SR EN 1363-1:2012 Încercări de rezistenţă la foc. Partea 1: Condiţii generale
SR EN 1363-2:2001 Încercări de rezistenţă la foc. Partea 2: Proceduri alternative şi suplimentare
GP 063-01 Ghid pt.proiectarea, executarea şi exploatarea dispozitivelor şi sistemelor de evacuare a fumului
şi gazelor fierbinţi din construcţii în caz de incendiu.
DG PSI 003 Dispoziţii generale privind echiparea şi dotarea construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi a
platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor.
SR EN 2/1995 Clase de incendiu.
SR EN 2:1995/A1:2005 Clasificarea incendiilor
SR EN 54-1:2011 Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Patrea 1: Introducere
SR EN 14339:2006 - Hidranţi de incendiu subterani
SR EN 14384:2006 - Hidranţi de incendiu supraterani
SR EN ISO 13943:2011 - Securitate la incendiu. Vocabular
SR EN 2:1995/A1:2005- Clasificarea incendiilor
SR EN 54-1:2011- Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Patrea 1: Introducere
SR EN 54-2+AC:2000/A1:2007-Sisteme de detectare şi de alarmare la incendiu. Partea 2: Echipament de
control şi semnalizare
SR EN 671-1:2012 -Sisteme fixe de luptă împotriva incendiilor. Sisteme echipate cu furtun. Partea 1:
Hidranţi interiori echipaţi cu furtunuri semirigide
SR EN 671-2:2012 -Sisteme fixe de luptă împotriva incendiilor. Sisteme echipate cu furtun. Partea 2:
Hidranţi interiori echipaţi cu furtunuri plate
SR EN 671-3:2009 - Instalaţii fixe de luptă împotriva incendiilor. Sisteme echipate cu furtun. Partea 3:
Întreţinerea hidranţilor interiori echipaţi cu furtunuri semirigide şi a sistemelor echipate cu furtunuri plate
SR 701:2009- Utilaj de stins incendii. Racorduri fixe. Dimensiuni
SR 702:2009 - Utilaj de stins incendii. Racorduri de absorbire. Dimensiuni
SR 703:2009 - Utilaj de stins incendii. Racorduri de refulare. Dimensiuni
SR 704:2009 - Utilaj de stins incendii. Reducţii de racorduri. Dimensiuni
SR 705:2009 - Utilaj de stins incendii. Racorduri înfundate. Dimensiuni
SR EN ISO 1182:2010 - Încercări de reacţie la foc ale produselor. Încercarea de incombustibilitate
SR EN 1363-1:2012 - Încercări de rezistenţă la foc. Partea 1: Condiţii generale
SR EN 1366-1:2002 - Încercări de rezistenţă la foc pentru instalaţii tehnice. Partea 1: Conducte
SR EN 1366-2:2002 - Încercări de rezistenţă la foc pentru instalaţii tehnice. Partea 2: Clapete rezistente la
foc
SR EN 1866-1:2008 - Stingătoare mobile de incendiu. Partea 1: Caracteristici, performanţe şi metode de
încercare
SR EN 3-7+A1:2007 - Stingătoare de incendiu portative. Partea 7: Caracteristici, performanţe şi metode de
încercare
SR EN 1947+A1:2007 - Furtunuri de luptă împotriva incendiului. Furtunuri de refulare semirigide şi
furtunuri echipate cu racorduri pentru pompe şi autospeciale
R 5770:2009 - Utilaj de stins incendii. Racorduri. Cerinţe generale
SR EN 14540+A1:2007 - Furtunuri de luptă împotriva incendiilor. Furtunuri aplatizabile etanşe pentru
instalaţii fixe

16 | P a g e
SR EN ISO 14557:2004 - Furtunuri pentru lupta împotriva incendiilor. Furtunuri de aspiraţie de cauciuc şi de
plastic şi ansambluri furtun
SR EN ISO 14557:2004/A1:2008 - Furtunuri pentru lupta împotriva incendiilor. Furtunuri de aspiraţie de
cauciuc şi de plastic şi ansambluri furtun. Amendament 1
SR EN 15182-1+A1:2010 - Ţevi manuale destinate serviciilor de pompieri şi de salvare. Partea 1: Cerinţe
generale
STAS 6168-90 - Masuri de siguranta contra incendiilor - Scari de salvare in caz de incendiu. Prescriptii
generale.
SR EN 1147:2010 - Scări portabile pentru incendiu

Legea 10/1995 Legea calităţii în construcţii

Legea 137/95 Legea protecţiei mediului privind prevenirea riscurilor ecologice.
C 56-2002 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
CE 1-95 Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă in
exlploatare
273/1994 Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.
ME005-2000 Manual pentru întocmirea instrucţiunilor de exploatare privind instalaţiile aferente
construcţiilor
C142-85 Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la elementele de instalaţii
GT 063-04 Ghidul criteriilor de performanta a cerintelor de calitate conform Legii nr. 10/1995 privind
calitatea în constructii pentru instalatiisanitare din cladiri (revizuire GT-020/98 - volumul S)
HG 766/1997 Hotărârea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii
NGPM-96 Norme generale de protecţia muncii
DECRET 290-Norme generale de protecţie împotriva incendiilor în proiectarea şi executarea construcţiilor
şi a instalaţiilor.
N.R.P.M./1993 – Norme republicane de protecţie a muncii.
Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii

17 | P a g e
6.2. INSTALATII ELECTRICE
Normative, prescriptii, standarde, instructiuni si decrete
La elaborarea documentatiei s-au respectat urmatoarele normative, prescriptii, standarde, instructiuni si
decrete, care se vor respecta la executie:
C56–2002 – Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente;
I7/2011 – Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor;
I18/1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor interioare de curenti slabi aferente
cladirilor civile si de productie;
I18/2-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice de semnalizare a incendiilor si
a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri;
Legea 307/ 2006 privind apararea impotriva incendiilor;
Ordinul 163/ 2007 al MAI pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor
NP 061-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri;
NP 062-2002 Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier si pietonal;
NP 24-97 Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme;
NP 179/2009 Normativ pentru proiectarea constructiilor publice subterane;
RE-Ip 30-04 – Indreptar de proiectare si executie a instalatiilor de legare la pamant ;
RE-Ip 51/2-93 – Instructiuni tehnice pentru stabilirea puterilor nominale economice ale transformatoarelor
din posturi ;
PE 101-1993 – Instructiuni privind stabilirea distantelor normate de amplasare a instalatiilor electrice peste
1kV in raport cu alte constructii;
PE 101/A-1985 - Normativ pentru construirea instalatiilor electrice de conexiuni si transformare, cu
tensiuni peste 1 kV;
PE 103-1993 – Instructiuni pentru verificarea si dimensionarea instalatiilor electroenergetice la solicitari
mecanice si termice in conditiile curentilor de scurtcircuit;
NTE 007/08/00 – Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice;
NTE 006/06/00- Normativ privind metodologia de calcul a curentilor de scurtcircuit în retelele electrice cu
tensiunea sub 1 kV
SR EN 61140:2002, Protecţia împotriva şocurilor electrice. Aspecte comune în instalaţii şi echipamente
electrice
PE 120-1994 – Instructiuni privind compensarea puterii reactive in retelele electrice de distributie si la
consumatorii industriali si similari;
O.ANRE 45/2006 – Normativ pentru stabilirea solutiilor de alimentare cu energie electrica a consumatorilor
industriali si similari;
PE 125-1989 - Instructiuni privind coordonarea coexistentei instalatiilor electrice cu liniile de
telecomunicatii;
OUG 195/2005 si Legea 265 privind protectia mediului;
Legea 426/2002 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind regimul deseurilor;
Legea 465/2001 pentru aprobarea OUG 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile;
Legea 431/2003 privind aprobarea OUG pentru modificarea alin.(2) al art.7 din OUG 16/2001;
HGR 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice;
HGR 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje;
HGR 349/2005 privind depozitarea deseurilor.
PE 132/93 normativ pentru proiectare retelelor electrice de distributie publica.
Executia, punerea in functiune, darea in exploatare, intretinerea, repararea instalatiilor electrice,
efectuarea tuturor probelor, incercarilor si masuratorilor, instruirea personalului de exploatare si
intretinere privind masurile de protectia muncii si P.S.I. tratate prin prezenta documentatie trebuie sa se
faca obligatoriu, in conformitate cu actele normative mai sus mentionate.
Executia si intretinerea instalatiilor electrice se va face numai de personal autorizat de catre
A.N.R.E. pentru astfel de lucrari.

18 | P a g e
7. PROGRAM DE CONTROL AL CALITĂŢII LUCRĂRILOR
PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII PE FAZE DETERMINANTE

Obiectivul de investiţie REABILITAREA REZERVEI DE APA SI A CIRCUITULUI DE POMPE

PSI SECTIA DE PNEUMOFTIZIOLOGIE
pe str. Izvorului, nr. 58, mun. Oradea, jud. Bihor

Beneficiar: "SPITALUL CLINIC MUNICIPAL ”DR. GAVRIL CURTEANU”

Str. Corneliu Coposu nr.12, mun. Oradea, jud. Bihor

Proiectant de Specialitate S.C. LOGITERM S.R.L.

jud. BIHOR, mun.Oradea , str. Ep. N. Popovici, nr 19

În conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, privind calitatea în construcţii şi a Ordinului M.L.P.A.T.nr.
31/N/1995 privind controlul Statului în fazele de execuţie determinante pentru rezistenţa şi stabilitatea
construcţiilor si normativului C56/2001, HG 272/94 şi HG 273/94, participanţii care concură la realizarea
planului de control a urmăririi execuţiei, astfel încît lucrările executate să fie conforme cu prevederile
normelor în vigoare, iar instalaţia executată să se încadreze în parametri normali de performanţă, calitate
şi fiabilitate sînt :
B= Beneficiar (dirigintele de şantier desemnat de acesta)
E= Executantul (responsabilul tehnic cu executia)
P= Proiectantul (şeful de proiect)

Conform prevederilor Legii nr. 10/1995 secţiunea 3 art. 23d, executantul are obligaţia convocării factorilor
ce participă la verificări cu minim 3 zile înainte de fiecare fază.
Prezenţa proiectantului şi certificarea de către acesta a calităţii lucrărilor executate este obligatorie pentru
următoarele faze :
 predarea amplasamentului şi trasarea lucrării (poziţionarea obiectelor şi alegerea traseelor sistemului
de distribuţie)
 oridecîte ori condiţiile obiective de pe şantier impun modificarea soluţiilor proiectului
 la recepţia la terminarea lucrărilor
 la recepţia punerii în funcţiune

Pe parcursul execuţiei lucrărilor se vor respecta întocmai prevederile proiectului de execuţie, ale
standardelor şi normativelor în vigoare, ale tehnologiilor moderne de execuţie pentru materialele care nu
sînt încă asimilate în normativele româneşti – cu precizarea că acestea trebuie să fi obţinut în prealabil
agrementul tehnic.
Înainte de montare, toate echipamentele şi materialele folosite vor fi inspectate vizual de către executant,
pentru a putea depista din această fază eventualele defecte, neconcordanţe cu nivelul de calitate prescris
în certificatele de calitate şi conformitate, sau cu prevederile prezentei documentaţii.

19 | P a g e
Nr. Faza de execuţie Cine Faza Observatii
verifica
1 Trasarea poziţiei circuitelor de B+E FN Se întocmeşte proces verbal de
distribuţie şi a echipamentelor din predare a amplasamentului şi
camera de pompare trasare a lucrării
2 Verificarea caracteristicilor şi calităţii B+E FN Executantul va prezenta copii după
materialelor puse în operă certificatele de calitate a
materialelor
3 Montarea echipamentelor şi a circuitelor B+E FN Se verifică corespondenţa între
de alimentare a hidrantilor interiori si proiect şi lucrarea realizată
exteriori
4 Proba de etanşeitate la presiune la rece B+E+P FD Proces verbal de probă de presiune
pentru conducte si rezervor Proces verbal de control a calităţii
lucrărilor în fază determinantă
5 Încercarea de funcţionare B+E FN Se întocmeşte proces verbal
6 Receptia la teminarea lucrarilor B+E FN Se întocmeşte proces verbal de
recepţie la terminarea lucrărilor
7 Recepţia finală, după expirarea B+E FN Se întocmeşte proces verbal de
perioadei de garanţie recepţie definitivă

FN = Fază normală de execuţie

FD = Fază determinantă a execuţiei
Participanţii la fazele de urmărire a calităţii lucrărilor vor fi anunţaţi de către executant, fie direct, fie prin
intermediul beneficiarului.

20 | P a g e
 VIZAT
ISC
Directia Regionala in Constructii Nord Vest
Director Regional

Denumire lucrare: REABILITAREA REZERVEI DE APA SI A CIRCUITULUI DE POMPE PSI SECTIA

DE PNEUMOFTIZIOLOGIE
pe str. Izvorului, nr. 58, mun. Oradea, jud. Bihor

Investitor: "SPITALUL CLINIC MUNICIPAL ”DR. GAVRIL CURTEANU”

Str. Corneliu Coposu nr.12, mun. Oradea, jud. Bihor
Proiectant de specialitate: S.C. LOGITERM S.R.L. - ING. BOGDAN NEGREA
Proiect nr. 408/2015

FAZE DETERMINANTE PENTRU COMBATEREA SI STINGEREA INCENDIILOR

1. Proba de etanşeitate la presiune la rece pentru conducte si rezervor

Intocmit, Accept, Diriginte de santier

Proiectant Investitor/Beneficiar
Ing. Bogdan NEGREA

DRC Nord Vest CCICLC Bihor

Propun spre avizare cu participarea ISC la fazele de la punctele ……………….
Inspector de specialitate………………………………………………………….
Semnatura/stampila ………………………………………………………………

21 | P a g e
8 CAIET DE SARCINI

8.1 CAIET DE SARCINI ORGANIZARE DE SANTIER

Prezenta documentaţie are ca obiect stabilirea soluţiilor tehnice şi condiţiilor de realizare a instalaţiilor din
statia de pompare pentru alimentare cu apa rece si a instalatiilor pentru stingerea incendiilor, pentru
lucrarea " Reabilitarea rezervei de apa si a circuitului de pompe PSI sectia de Pneumoftiziologie”, realizat
pe str. Izvorului , nr. 58, in municipiul Oradea, beneficiar fiind Spitalul Clinic Municipal “Dr. Gavril
Curteanu, str. Corneliu Coposu nr 12, mun. ORADEA , jud. BIHOR.
Întocmit în urma studierii cerinţelor din tema de proiectare înaintată de către beneficiar, proiectul de
respectă normele şi standardele în vigoare, astfel încât să fie asigurate conditiile şi nivelurile de
performanţă necesare.
Premisa esenţială a proiectului este de a asigura utilităţile necesare, concomitent cu exigenţele obligatorii,
adoptând soluţii tehnice în urma cărora să rezulte instalaţii performante, fiabile şi condiţii superioare de
utilizare, concomitent cu un efort investiţional minim.
 PROGRAMUL DE EXECUTIE
Lucrarile se vor executa in conformitate cu graficul aprobat de Autoritatea Contractanta, grafic pe care
Contractantul il prezinta spre acceptare Autoritatii Contractante cu ordinea tehnologica a executiei, pentru
fiecare obiect in parte.
Graficul va indica clar urmatoarele:
1) data (perioada) fiecarei activitati, termenul propus pentru inceperea si terminarea lucrarilor, ritmul de
lucru si procentul prelevat a se termina in fiecare luna, pe categorii de lucrari;
2) datele la care vor fi trimise planurile principale ce necesita aprobarea Responsabilului de proiect;
3) timpul necesar pentru lucrari conexe ale Autoritatii Contractante sau a altor detinatori de retele
subterane.
Programul va fi insotit cu detalii, ca de exemplu:
a) o situatie privind numarul si felul de responsabilitati tehnice cu executia si verificatori de calitate, de
muncitori calificati si necalificati, utilizati in lucrare;
b) o lista cu detalii privind utilajele de constructii, incluzand si vehicule pe care Contractantul le propune la
executie;
c) detalii privind metodele de lucru ale Contractantului pentru fiecare operatie;
d) o situatie privind propunerile pentru amplasarea si marirea bazei de organizare de santier a
Contractantului, locuinte, birouri, ateliere, depozite, etc;
e) detalii privind programul lucrarilor de la data primirii scrisorii din partea Responsabilului de proiect ca
lucrarile pot incepe, avand si sursele financiare asigurate, precizandu-se numarul de unitati si timpul alocat
pentru fiecare utilaj de constructii, materiale si forta de munca.
 MODIFICARI DE PROIECT
Orice modificare de proiect se va face numai cu acordul Responsabilului de proiect, Autoritatii
Contractante si al Proiectantului.
Daca “Autoritatea Contractanta” cere o lucrare care nu este prevazuta in contract, atunci Contractantul are
dreptul la o plata suplimentara, cu mentiunea ca acesta trebuie sa convina cu Autoritatea Contractanta
asupra pretului inainte de inceperea lucrarii respective.
 BORNE SI COTE DE NIVEL
Contractantul are obligatia sa verifice valoarea cotelor de nivel si sa faca cunoscut Autoritatii Contractante,
in scris, in cazul ca se constata erori. De asemenea, pentru verificarea de catre Proiectant a trasarii lucrarii,
Contractantul trebuie sa protejeze si sa pastreze cu grija toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la
aceasta.
 IMPREJMUIREA SANTIERULUI
Autoritatea Contractanta are obligatia de a pune la dispozitia Contractantului suprafata de teren, libera de
orice obligatii, necesara activitatii de santier, avand obligatia de a fixa pe teren limitele acestuia.
Contractantul are obligatia de a imprejmui provizoriu, pe durata derularii contractului, teritoriul santierului
pentru a-l proteja de accesul publicului, de circulatia rutiera, sau de vagabondajul animalelor.
Se prefera imprejmuirea realizata cu panouri pline.

22 | P a g e
Imprejmuirea va avea de regula o singura poarta de acces in incinta, in scopul asigurarii unui control
eficient asupra circulatiei in santier.
In cazuri bine justificate se admite si existenta unei alte intrari.
Contractantul este obligat sa amenajeze parapeti in jurul tuturor transeelor si excavatiilor deschise, sa
construiasca podete provizorii, acolo unde se iveste necesitatea, pentru a evita accidentele de munca si
pentru a permite personalului de lucru si al vehiculelor de fiecare parte a santurilor.
In cazul in care Contractantul are nevoie de spatiu suplimentar de lucru sau pentru depozitarea
materialelor, in scopul aducerii la indeplinire a contractului, va intreprinde demersuri proprii de comun
acord cu Autoritatea Contractanta, acesta din urma suportand toate cheltuielile si taxele pentru folosirea
temporara a acestor terenuri.
Daca Contractantul constata o intarziere in preluarea terenului, el suporta cheltuieli suplimentare din
cauza Autoritatii Contractante. La cerere, Autoritatea Contractanta ii va acorda o prelungire a duratei de
executie a lucrarilor si va acoperi cheltuielile suplimentare.
Contractantul, este obligat la plata daunelor pentru incalcarea sau deteriorarea drumurilor de acces sau a
retelelor de utilitati a terenurilor limitrofe prin depozitarea de pamant, materiale sau alte obiecte, precum
si ca urmare a unor ingradiri sau limitari din vina proprie.
 TRASAREA LUCRARILOR
Contractantul are sarcina de a trasa limitele obiectelor, in functie de axele principale ale bazei de trasare.
Contractantul este raspunzator de trasarea corecta a lucrarilor fata de reperele date de Autoritatea
Contractanta.
Trasarea lucrarilor va fi verificata de Responsabilul de proiect in care scop Contractantul este obligat sa
protejeze si sa pastreze cu grija toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrarilor.
 ACTE NORMATIVE OBLIGATORII
Actele si normele citate acopera aspectele privind calitatea materialelor, punerea in opera a acestora si
conditiile de calitate care se cer pentru realizarea lucrarilor.
In cazul ca Furnizorul poate oferi materiale, articole si produse de calitate aproximativ egale cu cele
prevazute in actele normative mentionate, atunci Contractantul va trebui sa obtina aprobarea Autoritatii
Contractante sau Responsabilului de proiect.
In aceasta situatie Contractantul va inainta Autoritatii Contractante spre aprobare, o data cu cererea
respectiva, o copie de pe standardul strain privind calitatile materialului respectiv sau un act emis de
furnizor, in care sa fie atestate calitatile acestui material in paralel cu prevederile STAS pentru materialul
indigen.
Materialele si confectiile procurate din import (lista de cantitati) vor corespunde standardelor
internationale I.S.O, Euronorm (E.N.) sau in cazuri speciale, standardelor tarilor din care se procura
materialele respective (DIN - Germania, B.S.-Marea Britanie, ONORM - Austria).
Toti furnizorii pentru materiale si bunurile ce urmeaza a fi procurate conform listei de cantitati, vor fi
atestati prin ISO 9001 sau EN 29001.
Materialele sau confectiile importante vor trebui sa aiba agrement tehnic pentru a putea fi folosite in
Romania.
Orice material sau confectie care se propune de catre Contractant, dupa alta norma sau standard trebuie
prezentat Responsabilului de proiect cu cel putin 28 zile inainte de data la care se doreste obtinerea
aprobarii.
Contractantul va obtine si va pastra in permanenta o copie dupa lista standardelor si normativelor indicate
in prezentele specificatii sau care au fost introduse si acceptate pe parcurs.
Copiile acestora vor fi tinute in permanenta la santier pentru a putea fi verificate de Responsabilul de
proiect sau de I.S.C.
Toate standardele utilizate vor fi in vigoare la data executarii lucrarilor.
Un ofertant care propune sa foloseasca alte versiuni alternative ale standardelor si normelor specificate va
transmite aceste versiuni alternative Responsabilului de proiect pentru aprobare, in conformitate cu
prevederile paragrafului anterior.
Orice nepotrivire intre standardele aplicate si cerintele acestor specificatii sau prevederile din proiectul
tehnic va fi prezentata Responsabilului de proiect pentru clarificare inainte de executia lucrarii.
Standardele prezentate sunt minime, Contractantul poate oferi materiale la standarde mai inalte. Dovada

23 | P a g e
autentificata a unui anume contract va fi furnizata de Contractant impreuna cu detaliile de asigurare a
sistemului de calitate folosit.
 MOSTRE DE MATERIALE
Materialele trebuie sa fie de calitate prescrisa de documentatiile de executie si in conformitate cu
prevederile actelor normative, urmand sa fie supuse la diverse probe atunci cand Autoritatea Contractanta
sau Responsabilul de proiect le solicita.
Inainte de a comanda vreun material, Contractantul va trimite Responsabilului de proiect, spre aprobare,
numele producatorului sau a firmei care il aprovizioneaza, o specificatie privind acel material, locul de
producere sau confectionare.
Toate materialele trebuie sa fie noi, in afara unor situatii exceptionale admise de Responsabilul de proiect.
Pentru materiale ce nu sunt produse dupa STAS, agrementul tehnic va fi obtinut conform Regulamentului
privind agrementul tehnic pentru produse si echipamente noi in constructii - HGR 766/1997.
Daca Autoritatea Contractanta sau Consultantul comanda testari pe mostre neprevazute in documentatie,
atunci costul acestora va fi suportat de Autoritatea Contractanta.
Probele neprevazute si comandate de Autoritatea Contractanta pentru verificarea unor lucrari sau
materiale puse in opera vor fi suportate de Contractant, daca se dovedeste ca materialele nu sunt
corespunzatoare calitativ. In caz contrar, Autoritatea Contractanta va suporta cheltuielile.
In cazul in care loturile de materiale (otel beton, cabluri, ciment, agregate, aditivi, elemente prefabricate,
etc.) nu indeplinesc conditiile de calitate garantate de certificatele de calitate sau actele normative, se va
interzice sau sista imediat utilizarea lor si se vor sesiza de urgenta: Autoritatea Contractanta, Furnizorul si
Proiectantul.
Contractantul va furniza Responsabilului de proiect probe ale materialelor mai importante, conform
solicitarii acestuia, pentru testare. In afara unor scutiri exprese, Contractantul va prezenta probe pentru
confectiile de orice fel sau, in cazul in care nu exista posibilitatea trimiterii de probe, va trimite prospecte,
norme interne etc., numai cu acceptul Responsabilului de Proiect.
Probele respinse va fi indepartate de pe santier iar cele aprobate vor fi pastrate de catre Contractant pe
toata durata contractului.
Materialele ce vin in contact cu apa tratata sau netratata, nu vor contine substante care sa dauneze
calitatii de potabilitate a apei, aceste materiale trebuie sa aiba Avizul Ministerului Sanatatii din Romania.
Contractantul va lua masuri pentru localizarea, selectarea si prelucrarea materialelor naturale, astfel incat
sa corespunda conditiilor de calitate si va inainta spre aprobare Responsabilul de proiect toate informatiile
privind sursele propuse, cu 28 de zile inainte de inceperea lucrarilor.
Probele de laborator efectuate de Contractant vor fi supuse aprobarii Responsabilului de proiect, aprobare
ce nu va fi data daca apar intarzieri la obtinerea rezultatelor sau daca acestea sunt nereale.
Contractantul va asigura extragerea probelor si transportul acestuia la un laborator si va transmite prompt
rezultatele la Responsabilul de proiect.
Testarea calitativa a probelor este o activitate ce este organizata de Contractant fie in laboratoare proprii
dotate corespunzator, fie in laboratoare specializate, pe baza de plata. Acesta va retine rezultatele testelor
si completarilor se va trimite copii Responsabilului.
 MATERIALE SI UTILAJE
Toate utilajele vor trebui sã fie însoţite de certificatul de calitate si de agrementul tehnic.
CONDITII TEHNICE PENTRU MONTAREA UTILAJELOR.
Montarea utilajelor se va executa conform instrucţiunilor cuprinse în cartea tehnicã .Cartea tehnicã va face
parte în mod obligatoriu din documentaţia ce va însoţi utilajul la livrare. Conform condiţiilor ce vor fi
stipulate în contractul de vânzare, furnizorul va asigura asistentã tehnicã la montajul utilajului precum si
piese de schimb pe toatã perioada de garanţie.
Verificarea centrării electropompelor va fi executatã de personalul firmei furnizoare, punerea în funcţiune
făcându-se numai cu acordul acestuia. Înainte de punerea în funcţiune a instalaţiei se vor verifica: rotirea
usoarã a pompei fãrã frecãri interioare, acţionându-se cu mâna de la cuplã; se verificã si controlează sensul
corect de rotaţie al pompei printr-o scurtã conectare la retea; legarea la pãmânt a instalaţiei; existenta
apãrãtorilor care protejeazã piesele de cuplare ale pompei cu electromotorul.
Se interzice intervenţia la subansamblurile aflate în mişcare în timpul funcţionãrii pompei.
LIVRAREA, DEPOZITAREA SI MANIPULAREA MATERIALELOR SI UTILAJELOR.
Toate materialele si utilajele vor fi livrate cu certificate de calitate si agrementul tehnic.

24 | P a g e
Depozitarea se va face în magazii sau spatii special amenajate în acest scop care sã asigure buna lor
conservare si securitate. Materialele cu finisaje deosebite sau cu rezistentã scãzutã la şocuri (obiecte
sanitare, armături, utilaje etc.) se vor depozita în magazii închise, în ambalajul livrat de furnizor.
Ţevile, fitingurile şi piesele fasonate se vor aranja în rastele orizontale pe sortimente şi dimensiuni.
Ţevile din PE vor fi sprijinite continuu pe toatã lungimea pe suprafeţe netede si drepte.
Manipularea si depozitarea materialelor şi utilajelor se va face cu respectarea următoarelor prescripţii:
normele de securitate a muncii, normele de prevenire a incendiilor, indicaţiile cuprinse în cărţile tehnice
care trebuie sã însoţească materialele si utilajele.
Depozitarea ţevilor se va face pe rastele pentru a se evita ovalizarea capetelor, ceea ce ar conduce la
îmbinãri defectuoase. Transportul ţevilor la locul de montaj se va face cu mijloace si dispozitive special
amenajate care să evite deteriorarea izolaţiei sau straturilor protectoare.
Subansamblurile si echipamentele instalaţiei de stingere a incendiului se transporta ambalate, pastrându-
se caracteristicile tehnice si constructive cu care au fost realizate de producător si se depozitează in
condiţii de siguranţă. Înainte de montarea conductelor şi a celorlalte accesorii aferente instalaţiilor de
stingere a incendiilor, se verifică starea lor, neadmiţându-se montajul dacă prezintă deformări, urme de
lovire ori fisuri vizibile. Pe timpul montării instalaţiei de stingere a incendiului se iau măsuri speciale pentru
ca în interiorul conductelor să nu patrundă corpuri străine care ar putea stânjeni transportul sau refularea
substanţei de stingere.
 RETEAUA DE UTILITATI PUBLICE
Contractantul are obligatia de a obtine toate informatiile, de la serviciile utilitatilor publice privind pozitia
retelelor si le va face imediat cunoscut Autoritatii Contractante si Responsabilului de proiect.
Inainte de a se incepe executia sapaturilor vor fi chemati in teren, dupa caz, reprezentantii proprietarilor
de instalatii subterane (apa, canal, electrice, gaze, etc.). in conformitate cu avizele de principiu primite de
la acestia se vor chema reprezentantii lor, autorizati pentru asistenta tehnica pe parcursul executiei, de
cate ori este nevoie.
La predarea amplasamentului se va incheia un proces verbal de predare-primire intre Responsabilul de
proiect si Contractant, pe care vor semna toti detinatorii de instalatii subterane. Se va preciza, dupa caz,
pozitia (conducte, cable, camine, camere, etc.), adancimea de montaj si masurile necesare pentru
protejarea lor in timpul executiei.
Contractantul va notifica cu 7 zile, inainte de inceperea lucrarilor, toate autorizatiile publice locale,
detinatorii de retele edilitare si alti proprietari.
Orice deteriorare produsa din cauza derularii programului de lucrari, contractate la retelele de utilitate
publica va fi suportata de Contractant in ceea ce priveste cheltuielile pentru remedierea situatiei.
Orice deviere sau modificare permanenta sau temporara a retelelor publice va fi permisa numai dupa
obtinerea aprobarii de la fiecare detinator a utilitatilor respective, cu insusirea solutiei de catre
Responsabilul de proiect.
Devierile temporare si restaurarea retelelor se fac pe cheltuiala Contractantului.
Devierile definitive a retelelor care prin pozitia lor impiedica complet constructia obiectivului din cadrul
contractului, vor fi platite de catre Autoritatea Contractanta.
Contractantul are obligatia sa asigure prin mijloace materiale provizorii sau permanente (suporti sau alte
reazeme) sustinerea canalelor, conductelor, cablurilor sau structurilor existente, care altfel ar putea fi
susceptabile de deteriorare, din cauza lucrarilor din cadrul contractului.
Contractantul va acorda o deosebita atentie pozitionarii (impreuna cu delegatii intreprinderilor aferente) a
instalatiilor subterane, dupa repere existente la suprafata terenului (camine, borne, rasuflatori de gaz,
pozitia bransamentelor de gaze, apa rece, canalizare, etc.).
Atat masurile de asigurare temporare, cat si masurile de asigurare definitiva pentru retelele de utilitate
publica trebuie sa fie aprobate in scris in prealabil executiei lor, atat de detinatorul retelei, cat si de
Responsabilul de proiect.
Pentru orice deranjament in retelele existente, Contractantul va lua imediat urmatoarele masuri :
a) va trimite o nota Responsabilului de proiect si proprietarului instalatiei respective in care va preciza
natura deranjamentului, masurile propuse pentru remediere in conformitate cu pretentiile companiei in
cauza si termenele de realizare;
b) va repara stricaciunea, astfel incat sa satisfaca pretentiile proprietarului respectiv (de stat sau privat).
Toate costurile vor fi suportate de Contractant.

25 | P a g e
Responsabilul de proiect poate emite dispozitii pentru repararea urgenta a oricarei stricaciuni. Aceste
dispozitii nu antreneaza nici o obligatie de plata a acestor reparatii.
 ALIMENTAREA CU APA
Contractantul are obligatia de a asigura alimentarea cu apa si va plati toate costurile si cheltuielile care
decurg din folosirea apei.
Acolo unde apa nu poate fi asigurata din reteaua publica, Contractantul se va ingriji pentru obtinerea apei
dintr-o alta sursa.
Contractantul general are obligatia de a asigura accesul la sursa de apa a Subcontractantilor sai si a
Contractantilor angajati de Autoritatea Contractanta.
Plata consumului de apa priveste pe fiecare Contractant sau Subcontractant in parte.
 RELATIILE CU ALTI CONTRACTANTI
Contractantul general este obligat sa asigure toate conditiile pentru activitatea celorlalti Contractanti, fie a
Subcontractantilor, fie a Contractantilor angajati direct de Autoritatea Contractanta, pentru realizarea
lucrarilor din incinta santierului sau pentru lucrari adiacente acestuia.
Contractantul general va asigura acces adecvat si spatiu de lucru, in conformitate cu directivele
Responsabilului de proiect.
Contractantul general sau Contractantul este raspunzator fata de Autoritatea Contractanta pentru
respectarea de catre Subcontractantii sai a prevederilor legale si profesionale.
Partenerii de contract raspund fiecare pentru greselile proprii.
Daca in cursul derularii contractului se produce o dauna unei terte parti, atunci partile contractuale
raspund solidar, dupa gradul de vinovatie al fiecarui partener, daca in clauzele contractului nu s-a prevazut
altfel.
Litigiile dintre partile contractului sunt de competenta instantei judecatoresti in raza careia se situeaza
lucrarea respectiva.
Litigiile nascute din raporturile contractuale pot fi solutionate si prin arbitraj, daca partile in litigiu convin
astfel, arbitrii trebuind sa fie alesi de parti de comun acord.
 CAZAREA LUCRATORILOR
Contractantul se va ingriji sa asigure pe fiecare santier cazarea lucratorilor nelocalnici si transportul local
pentru restul personalului de pe santier. Amplasamentul pentru baza de productie a Contractantului
trebuie aprobat de Responsabilul de proiect.
Contractantul este obligat sa asigure cantina si sala de mese pentru intreg personalul de pe santier.
Dormitoarele vor fi ventilate si iluminate in mod corespunzator.
Colonia de lucratori va fi dotata cu racorduri de apa potabila, amenajandu-se WC-uri temporare dotate cu
fose metalice, vidanjabile.
Toata tabara va fi intretinuta zilnic in stare de curatenie, in conformitate cu normele organelor sanitare.
 POSTUL SANITAR DE PRIM AJUTOR
Contractantul va organiza, furniza si intretine, in locuri usor accesibile, atat pe santier cat si in colonia de
lucratori, posturi sanitare de prim ajutor, pe toata durata contractului.
Dotarea si incadrarea cu personal sanitar a acestor posturi va fi conforma cu specificul lucrarilor si cu
prevederile normelor sanitare pentru santierele de constructii.
Toate persoanele angajate de Contractant vor fi testate (la angajare si trimestrial pe parcurs) ca nu sunt
purtatoare de agenti patogeni (febra tifoida, hepatita, etc.). Angajatii vor fi informati de pericolul de
contaminare pe care il prezinta lucrarile ce le au de executat.
Contractantul va anunta imediat Responsabilul de proiect pentru fiecare persoana care a fost certificata de
medic ca sufera de o boala asociata cu deranjamente stomacale.
Contractantul va trebui sa se informeze si sa respecte normele de protectie sanitara pentru lucrari de
alimentare cu apa elaborate de Ministerul Sanatatii.
 CLADIRILE PROVIZORII DE SANTIER
Contractantul va supune Responsabilului de proiect spre verificare si respectiv spre aprobare Autoritatii
Contractante, detalii cu birourile, magaziile, dormitoarele, depozitele, etc., temporare, propuse, inainte de
atacarea construirii cladirii.
Toate aceste constructii vor fi intretinute pe cheltuiala exclusiva a Contractantului.
Biroul pentru responsabilul de proiect

26 | P a g e
a) Contractantul va asigura o incapere de minimum 16 mp, dotata cu rafturi si dulapuri pentru depozitarea
proiectelor si a corespondentei de lucru. De asemenea incaperea destinata Responsabilului de proiect, va fi
dotata cu birouri, mese si scaune, pentru a se crea conditii corespunzatoare unei activitati tehnice de
verificare si control.
b) Acest birou va mai fi dotat cu doua randuri de echipament complete (casca, salopeta si cizme de
cauciuc).
c) Intretinerea curateniei si costul iluminatului pe intreaga durata a santierului il privesc pe Contractant.
Biroul personalului tehnic al santierului
Contractantul va asigura o incapere de minimum 20 mp dotata cu dulapuri, rafturi, mese si scaune pentru
depozitarea proiectelor, intinderea planurilor si pastrarea actelor santierului.
In acest spatiu conducatorul lucrarii va convoca personalul de productie al santierului in vederea explicitarii
tehnologiilor de lucru, a masurilor operative pentru realizarea contractului sau sedintelor cu factorii
interesati in finalizarea lucrarilor.
Alte cladiri si constructii
a) Santierul va organiza spatii pentru depozitarea materialelor, organizate pe antreprize de lucru.
b) Laboratoare pentru testarea materialelor ce urmeaza sa fie introduse in lucrari, pentru cazurile in care
Contractantul nu poate contracta aceste operatiuni cu laboratoare de specialitate.
c) Laboratoare pentru verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale apei, ale agregatelor si ale
pamantului, atunci cand Proiectantul prevede lucrari pentru imbunatatirea terenului de fundare.
d) Laboratoarele vor cuprinde in principiu doua incaperi, din care una pentru laboratorul propriu-zis,
echipat cu aparatura, cealalta fiind destinata depozitarii probelor prelevate sau probelor martor.
e) Personalul care va incadra laboratoarele precizate la aliniatele b si c, va avea specialitatea respectiva
atestata si va trebui sa emita acte oficiale cu privire la testarile efectuate.
 SEMNALIZAREA, ILUMINAREA SI PAZA
Contractantul va monta unul sau mai multe panouri care sa indice denumirea lucrarii, numele
Contractantului, perioada de executie. Locurile de montare se vor preciza de Responsabilul de proiect, care
va indica si dimensiunile panoului.
Santierul si lucrarile vor fi iluminate in intregime pana la 1/2 ora dupa rasaritul soarelui, sau ori de cate ori
de cate ori vizibilitatea este slaba, in scopul de a se evita accidentale de circulatie, ale personalului de pe
santier sau ale oamenilor care au acces in incinta.
Lampile vor fi amplasate astfel incat asezarea lor sa fie aprobata de organele de protectie ale muncii si vor
fi mentinute tot timpul intr-o stare de curatenie corespunzatoare.
Obiectivele vor fi semnalizate cu pancarte, care vor arata denumirea caracteristicile geometrice si
functionale ale acestora.
De asemenea, Contractantul mai este obligat sa planteze pancarte avertizoare cu masuri de prevenire
impotriva accidentelor de munca, la fiecare obiect in parte in functie de caracteristicile constructive ale
acestuia.
santierul va fi inzestrat cu paznici de noapte si la sfarsit de saptamana, numarul acestora fiind stabilit de
Contractant, in functie de marimea si configuratia teritoriului imprejmuit, incat santierul sa fie asigurat
impotriva furturilor sau al actelor negative.
Contractantul nu va folosi nici un spatiu pentru reclame fara aprobarea Responsabilului de proiect.
 CURATENIA SANTIERULUI
Pe toata durata santierului, incinta acestuia, constructiile de organizare, cat si cele care fac parte din
contract, vor fi tinute permanent in stare de curatenie.
Contractantul este obligat sa respecte toate reglementarile in vigoare ale organelor sanitare, ale politiei si
ale municipalitatii, etc. in scopul asigurarii unui climat de ordine in desfasurarea lucrarilor.
 MATERIALE REZULTATE DIN EXCAVATII SI DEMOLARI
Contractantul nu are voie sa vanda nici un material rezultat din excavatii, demolari sau alte lucrari
asemenea, executate pe santier decat cu autorizatia scrisa a Autoritatii Contractante.
Refolosirea oricarui material arheologic in lucrarile contractate trebuie sa aiba aprobarea prealabila a
Responsabilului de proiect.

27 | P a g e
  INSPECTIA RESPONSABILULUI DE PROIECT SI A AUTORITATII CONTRACTANTE
Contractantul este obligat sa asigure accesul si toate facilitatile pentru a abilita pe Responsabilul de proiect
si pe Autoritatea Contractanta, sau pe reprezentantii acestora, pentru ca ei sa-si indeplineasca in mod
corespunzator inspectia pe santier, ori de cate ori acestia le solicita pe timpul derularii contractului.
Responsabilul de proiect si Autoritatea Contractanta vor notifica Contractantului ziua si ora cand
intentioneaza sa efectueze inspectia lucrarilor in perioada de garantie. Contractantul este obligat sa fie
prezent la inspectie, la data si ora notificata, sau printr-un reprezentant autorizat sa raspunda pentru
masurile care urmeaza sa fie luate. Contractantul va trimite lunar Responsabilului de proiect un raport
privind modul de realizare a contractului. Raportul va include o copie dupa programul aprobat care sa
indice stadiul curent al lucrarii.
Orice notificare se considera facuta in momentul in care reprezentantul Autoritatii Contractante si a
Responsabilului de proiect depune pe biroul responsabilului tehnic nota scrisa, pe care acesta semneaza de
primire, marcand inclusiv data pe copia notei.
 TAIEREA SI DEMOLAREA LUCRARILOR EXISTENTE
Acolo unde sunt lucrari existente care trebuie demolate partial sau total, Contractantul se va asigura ca
demolarea sau taierea este facuta astfel incat sa nu aduca nici o stricaciune structurilor adiacente.
Inaintea inceperii demolarii, Contractantul va depune spre aprobare reprezentantului autorizat al
Responsabilului de proiect metoda pe care doreste sa o foloseasca.
Nici o lucrare nu va fi permisa in acest sens pana cand nu s-a obtinut aprobarea scrisa a Responsabilului de
proiect.
 STRUCTURA DE ORGANIZARE A SANTIERULUI
Contractantul este obligat sa asigure, o structura de organizare care cuprinde personal calificat, cu
experienta si bine dozat din punct de vedere numeric, pentru a asigura respectarea riguroasa a
programului de constructii si prevederilor contractului.
Contractantul, in organizarea de santier propusa, va arata structura personalului cu toate detaliile
profesionale ale fiecarui post, ca: varsta, calificare, experienta, specializare, etc.
Contractantul trebuie sa comunice Autoritatii Contractante numele “RESPONSABILULUI TEHNIC” care
trebuie sa fie atestat tehnico-profesional, si care verifica lucrarile din partea Contractantului.
Responsabilul va fi un inginer cu experienta de cel putin 8 ani de activitate in realizarea de proiecte
similare.
Personalul care alcatuieste conducerea santierului, va fi numeric dimensionat in functie de amplasarea si
complexitatea lucrarii, avand experienta si cunostiintele necesare.
Intre indatoririle conducerii santierului vor fi incluse urmatoarele:
a) Pregatirea planificarii, a programelor de lucru si a relatiilor cu autoritatile publice;
b) Supravegherea continua a lucrarilor si anticiparea factorilor care sunt posibili sa efectueze derularea in
timp a contractului;
c) Elaborarea propunerilor pentru modificarea planificarii din cauze care s-au ivit pe parcurs;
d) Aprecierea continua a metodelor si rutinelor Contractantului relativ la viteza de executie si efectul lor
asupra eficientei indeplinirii contractului;
e) Planificarea anticipata pentru necesarul de resurse, luandu-se in considerare posibilele lipsuri si
intarzieri in ajungerea pe santier a materialelor si gasirea de solutii pentru a evita stagnarile cauzate din
aceste motive;
f) Culegerea si prelucrarea ultimelor informatii necesare la intalnirile de lucru cu Contractantul si
Responsabilul de proiect;
g) Pregatirea rapoartelor lunare ce trebuie sa fie inaintate Responsabilului de proiect de catre Contractant.
 REMEDIEREA DEFECTELOR SI CURATENIA PE SANTIER
Contractantul este obligat sa refaca sau sa remedieze, pe parcursul activitatii, orice lucrare sau parte de
lucrare necorespunzatoare din punct de vedere calitativ.
Idem, sa indeparteze si sa inlocuiasca materialele care sunt calitativ necorespunzatoare.
Lucrarile vor fi mentinute curate in permanenta, eliberate de moloz sau de alte resturi de materiale.
Nu se va plati nici o lucrare pana cand aceasta nu este terminata, in stare curata, iar lucrarile de remediere
definitivate.

28 | P a g e
Inainte de a se cere receptia preliminara sau finala a lucrarilor sau a unor parti din acestea, Contractantul
trebuie sa le verifice el insusi in prealabil, ca sa se convinga ca ele sunt corespunzatoare din punct de
vedere calitativ pentru receptie.
In cazul in care Contractantul, la dispozitia scrisa a Responsabilului de proiect, nu executa prevederile
conform contractului, Autoritatea Contractanta are dreptul sa angajeze si sa plateasca alti Contractanti
pentru realizarea acestor lucrari, cheltuielile aferente urmand a fi recuperate de catre Autoritatea
Contractanta de la Contractantul general.
 CURATAREA FINALA A SANTIERULUI
La terminarea lucrarilor Contractantul va evacua de pe santier toate utilajele de constructii, surplusul de
materiale, ambalajele, deseurile, molozul, etc..
Contractul nu va fi considerat terminat decat atunci cand procesul verbal de receptie finala este semnat si
de Responsabilul de proiect, care trebuie sa ateste ca lucrarile au fost executate conform contractului,
caietului de sarcini si dispozitiilor Responsabilului de proiect.
 LUCRARI TEMPORARE
Cu cel putin 14 zile inainte de inceperea unui tronson dintr-o lucrare, Contractantul va trimite
Responsabilului de proiect spre aprobare desene complete si calculatii pentru toate lucrarile temporare pe
care le considera necesare in vederea realizarii lucrarilor.
Indiferent de aprobarea Responsabilului de Proiect, Contractantul va fi singurul raspunzator pentru
eficienta lucrarilor, siguranta si fiabilitatea lor.
Contractantul va fi raspunzator pentru toate obligatiile si riscurile implicate in astfel de lucrari temporare,
implicate in contract.
 PROTECTIA MUNCII
Contractantul va respecta toate normele de protectia muncii in vigoare privind siguranta persoanelor, a
santierului sau a altor persoane publice.
In special se va respecta “Regulamentul privind igiena muncii in constructii”, Norme specifice de
securitatea muncii pentru evacuarea apelor uzate si pentru alimentari cu apa a localitatilor, aprobate de
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
 CARTEA CONSTRUCTIEI
Inainte de realizarea umpluturilor, planurile care vor intra in “Cartea constructiei” vor fi transmise la
Responsabilul de proiect spre aprobare. Transmiterea spre aprobarea Responsabilului de proiect a acestor
detalii va constitui o conditie pentru emiterea procesului verbal de terminare a lucrarilor.
In maxim 28 de zile de la incheierea procesului verbal de terminare a lucrarilor, Contractantul va prezenta
plansele cu lucrarile executate, xerox, pentru a fi introduse in cartea constructiei.
Aceste planse vor include :
- Planuri de situatie;
- Sectiuni longitudinale;

29 | P a g e
8.2 CAIET DE SARCINI MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI PSI

 NORME SI MASURI DE PROTECTIE A MUNCII

In timpul executarii lucrarilor in concordanta cu previziunilor proiectului, constructorul trebuie sa furnizeze
toate materialele, echipamentele si sa asigure conditiile legale de igiena, protectia muncii si prevenirea
incendiilor.
MASURI DE PROTECTIE A MUNCII
Prevederile stipulate in actele si normativele de mai sus nu sunt limitative, executantul si beneficiarul
avand obligatia sa adopte imediat masurile corespunzatoare pentru a preveni si inlatura orice fel de
accidente.
In concordanta cu prescriptiile acestor norme, echipele de lucru trebuie dotate cu unelte si utilaje necesare
cat si cu echipamente de lucru adecvate, ochelari, manusi, halate etc.Pentru lucru la inaltime trebuie
furnizate centuri de siguranta, casti si schele.
Panouri de avertizare privind parotectia muncii si igiena vor fi afisate in locuri vizibile.Se vor face instruiri
periodice privind protectia muncii si prevenirea incendiilor si constructorul va fi responsabil legal pentru
aceste lucruri pana la finalizarea lucrarilor.
Antreprenorul va elabora masuri de asigurare a securitatii si sanatatii personalului care trebuie dotat cu
echipament de lucru conform “Normativului individual de protectia muncii” aprobat de Ministerul Muncii
si Protectiei Sociale, editia 1991.Receptionarea instalatiei si punerea în functiune este posibila numai dupa
ce se constata ca s-au respectat prevederile proiectului si cele ale furnizorilor de utilaje.
Pe tot parcursul executarii lucrarilor de instalatii se vor respecta normele specifice de securitatea muncii:
-personalul muncitor va executa numai lucrarile incredintate de seful de echipa sau maistru si numai
acelea pentru care este calificat;
-incarcarea, descarcarea, manipularea si asezarea materialelor se va face de personal specializat, dotat cu
echipament de protectie corespunzator;
-materialele se vor depozita pe sortimente, in stive sau stelaje, asigurate impotriva rostogolirii si miscarii
necontrolate, fara a se sprijini de pereti, schele, utilaje;
-personalul muncitor care lucreaza la inaltime, pe schele si platforme va fi dotat cu echipament de lucru si
protectie corespunzator, iar sculele vor fi pastrate in ladite;
-zonele de lucru vor fi bine luminate si ventilate;
-nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor sau a oricaror persoane aflate in zona;
-este interzisa intrarea persoanelor straine in zona de lucru;
-conducatorii locurilor de munca vor urmari cu atentie mentinerea disciplinei, a ordinii si a curateniei la
locul de munca precum si mentinerea libera a cailor de acces;
-prelucrarea tevilor prin taiere si indoire precum si operatiile de pilire, gaurire si sudura a tevilor se vor face
cu dispozitive si utilaje in perfecta stare de functionare;
-operatiile de prelucrare a tevilor vor fi executate pe bancul de lucru, cu echipament de protectie adecvat
montarea tevilor se va face pe suporturi dimensionate pentru a rezista la greutatea conductei umpluta cu
apa si acoperita cu izolatie cât si la eforturile rezultate din dilatare;
-in cazul montarii tevilor in apropierea instalatiilor electrice se vor lua masuri de intrerupere a alimentarii
cu energie electrica pe toata perioada montajului;
-fiecare trusa de instalator trebuie sa contina un pachet de pansamente si dezinfectante pentru
eventualele zgârieturi sau rani usoare;
-in timpul probelor ce se fac la conducte este interzisa stationarea personalului muncitor in apropierea
conductelor;
-in timpul confectionarii si montarii saltelelor de vata minerala personalul muncitor trebuie sa folosesca
ochelari, mânusi si masti de protectie;
-in locurile unde se confectioneaza sau se lucreaza cu vata minerala se interzice depozitarea alimenatelor si
luarea mesei;
-se interzice circulatia pe conducte.

30 | P a g e
  NORME SI MASURI A.I.I.
In timpul executarii lucrarilor in concordanta cu previziunilor proiectului, constructorul trebuie sa
furnizeze toate materialele, echipamentele si sa asigure conditiile legale de igiena, protectia muncii si
prevenirea incendiilor.
MASURI DE PROTECTIE A MUNCII
Prevederile stipulate in actele si normativele de mai sus nu sunt limitative, executantul si beneficiarul
avand obligatia sa adopte imediat masurile corespunzatoare pentru a preveni si inlatura orice fel de
accidente.
-Inainte de inceprea oricaror lucrari de instaltii trebuie facut instructajul tuturor muncitorilor din santier.
-Trebuie asigurata echiparea santierului cu mijloace de stingere a incendiului.
-In timpul montarii instalatiilor sa se mentina o curatenie deosebita a spatiului de lucru,eventualele resturi
de materiale combustibile vor fi imediat îndepartate pentru a preveni izbucnirea unor incendii.
-Executantul are obligatia sa asigure securitatea spatiului de lucru împotriva incendiilor si sa doteze locurile
de munca cu mijloace de stins incendiul corespunzatoare normativelor în vigoare.
-Personalul de executie va fi instruit privind normele de paza contra incendiilor si masurile ce trebuie luate
în cazul izbucnirii unui incendiu.
-Personalul care efectueaza montajul are obliga¡ia sa predea locul de munca curat, inclusiv spatiile folosite
pe parcursul lucrarilor pentru depozitarea diferitelor materiale.
-La efectuarea probelor si receptionarea lucrarilor beneficiarul trebuie sa verifice daca toate masurile de
protectia muncii si de prevenire si stingerea incendiilor sunt în stare de functionare.
-La sudura oxiacetilenica generatoarele de acetilena transportabile se vor instala in aer liber, in afara
incaperii in care se sudeaza, ferite de razele solare sau surse de foc deschise.
-Arzatoarele de sudura se vor controla inainte de inceperea si terminarea lucrului pentru ca robinetele de
oxigen si de acetilena sa se inchida perfect.
-La terminarea lucrului conducatorul compartimentului de lucru va verifica:oprirea tuturor masinilor si
utilajelor,curatarea locului de munca,evacuarea deseurilor,scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor
electrice portabile racordate cu cabluri flexibile.
-Periodic si dupa terminarea lucrului se va cerceta cu atentie daca nu s-au creat focare de incendiu.
-Personalul muncitor trebuie sa fie informat asupra riscurilor in caz de incendiu la locul de munca, sa
cunoasca si sa respecte normele specifice de prevenire si stingerea incendiilor.
-Pe parcursul executiei lucrarilor de montaj intreprinderea executanta are responsabilitatea asigurarii
tuturor masurilor de protectie contra incendiilor.
-Formarea unei echipe de pompieri civili cu instructajul executat conform. normelor.
-Asigurarea unui post telefon pentru anuntarea pompierilor militari in caz de incendiu.
-Responsabilii cu exploatarea si intretinerea sistemelor si instalatiilor de stingere a incendiilor vor afisa la
loc vizibil si in vecinatatea incintelor protejate panouri continand:
• schemele de functionare ale instalatiilor de stingere a incendiilor;
• instructiunile de exploatare ale instalatiilor de stingere;
• instructiunile specifice de protectie a muncii si a masurilor pentru prevenirea accidentelor umane in
timpul si dupa inundarea cu substanta de stingere.

31 | P a g e
8.3 CAIET DE SARCINI RETELE EXTERIOARE
 GENERALITATI
TERASAMENTE
SAPATURI
Contractantul va fi responsabil de excavatii, spargeri si umpluturi.
Nici un fel de sapaturi nu vor fi incepute pana cand Contractantul nu a luat masurile de siguranta necesare,
inclusiv de bariere si mijloace de dirijare a circulatiei.
Pentru orice lucrari de terasamente, Contractantul va prezenta Responsabilului de proiect o nota scrisa cu
7 zile inainte de incepere, in care precizeaza programul de lucru.
In aceasta perioada Contractantul va intocmi un proces verbal privind terenul natural, topografia, situatia
pavajelor, instalatii subterane, daca exista (apa, canal, gaze, telefon, electrice, termoficare etc.).
Toate excavatiile vor fi executate cat mai aproape de dimensiunile si forma exacta a obiectelor, astfel va fi
necesar un volum minim de umplutura.
In cazul in care obiectele sunt relativ apropiate, iar amprizele de sapatura ale acestora se intersecteaza,
planurile de sapatura ca si sapaturile propriu-zise vor fi concepute, respectiv executate ca pentru un singur
obiect.
In cazul in care doua obiecte alaturate au cote de fundare diferite, sapaturile se vor concepe si executa
astfel incat realizarea obiectului cel mai ingropat in teren, sa nu dea nastere la masuri speciale constructive
pentru obiectul cu cota de fundare superioara.
Sapaturile pentru lucrarile de constructii pot fi :
- sapatura la taluz vertical fara sprijiniri, in cazul sapaturilor de mica adancime, cand terenul are o coeziune
convenabila.
- sapatura la taluz vertical cu peretii proptiti cu sprijiniri de lemn sau metalice, spraituite.
- sapatura cu taluze inclinate si cu berme din 2,0 m in 2,0 m inaltime, valoarea inclinarii si latimea bermelor
fiind in functie de caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundare.
Turnarea betoanelor, ca si pozarea conductelor sunt lucrari care se vor executa in uscat.
Sistemul si locul de evacuare a apei vor fi aprobate de Responsabilul de proiect.
Contractantul va asigura suficiente utilaje pentru epuisment. Costurile aferente epuismentelor trebuie
prinse in oferta, si vor fi incluse in preturile pentru excavare.
Pentru desecarea apelor din sapatura se va folosi unul din procedeele urmatoare, in functie de
caracteristicile terenului:
- drenuri cu pompare din puturi colectoare;- pompare directa din incinta sapaturii;- pompare din puturi
forate si echipate cu filtre;- pompare din sisteme de filtre aciculare.
Folosirea unuia din sistemele de mai sus este precizata prin proiect, in functie de caracteristicile terenului
de fundatie, caracteristici ce sunt precizate in studiul geotehnic.
SAPATURI CU PERETI VERTICALI NESPRIJINITI:
Acestea se executa deasupra nivelului apelor subterane, in conditiunile C 169-1988 - paragrafele: 4.16;
4.17 si 4.18, gradul de coeziune fiind indicat de studiul geotehnic (Buletinul constructiilor nr. 5/1988).
Daca Contractantul intalneste la cota de fundare un teren pe care il considera necorespunzator, va face o
informare imediata la Responsabilul de proiect care va decide daca se poate funda pe acel teren.
SAPATURI CU PERETI VERTICALI SPRIJINITI:
Acestea se executa deasupra nivelului apelor subterane, cand adancimea sapaturii depaseste prevederile C
169-1988 - paragraf: 4.16. si conditiile paragrafelor 4.19  4.27. din acelasi normativ.
SAPATURI CU PERETI IN TALUZ:
Aceste sapaturi, se pot executa in conditiunile C 169-1988 - paragrafele: 4.29 si 4.30, cand fundul sapaturii
se afla deasupra nivelului apei subterane.
Ele se pot executa si in situatia in care nivelul apelor subterane se afla peste cota fundului sapaturii, caz in
care proiectul trebuie sa precizeze:
a) sistemul de asecare al apelor din sapatura;
b) bermele si valoarea taluzelor sapaturii;
c) durata functionarii sistemului de asecare, in functie de procesul tehnologic
de executie al obiectului.
Se mentioneaza in mod special urmatoarele:

32 | P a g e
a) La sapaturile executate pe terenurile in panta este interzis a se crea depozite de pamant in amonte sau
in aval de acestea, deoarece se pot declansa fenomene de alunecari. Depozitele de pamant care vor servi
ulterior la umpluturi, se vor amenaja in afara zonei de amplasare a constructiei, in apropiere de aceasta, la
distanta medie de pana la 1 km.
b) Daca nivelul cotei de fundare este, din eroare, mai jos decat este necesar, diferenta se completeaza cu
beton simplu clasa Bc 3,5 (marca B 50 – Clasa de rezistenta C2.8/3.5), pe cheltuiala Contractantului.
c) Profilul longitudinal si transversal al transeii este dat in proiect
Pamantul rezultat din sapaturi se va depozita pe o singura parte a transeii la distanta minima de 50 cm de
marginea transeii.
Terenul vegetal va fi depozitat separat de restul pamantului excavat, fiind interzisa folosirea lui la
umpluturi. Terenul vegetal se va folosi numai pentru acoperirea umpluturilor.
d) Procentul de sapaturi manuale la executarea excavatiilor pentru constructii, in afara de conducte,
exceptand cazurile de terenuri stancoase, se va stabili de la caz la caz cu Autoritatea Contractanta, dar nu
mai mare de 10% din intregul volum. Exceptie fac cazurile de gropi pentru fundatii individuale, cu suprafata
in plan pana la 2,0 x 2,0 m, unde sapaturile manuale nu vor depasi 50 % din volumul total.
e) La traseele pentru pozarea conductelor, ultimul strat de 25 cm deasupra cotei de pozare, va fi executat
numai manual inainte de pozarea tuburilor, chiar si in cazul sapaturii mecanizate.
f) Atacarea sapaturilor se va face numai dupa remiterea de catre Autoritatea Contractanta a planului de
retele si instalatii subterane din zona amprizei sapaturilor.
Orice stricaciuni cauzate instalatiilor subterane din ampriza sapaturilor vor fi remediate si platite integral
de Contractant.
UMPLUTURI
Diferenta intre volumul total al excavatiei pentru un obiect si volumul exterior acestuia, considerat pana la
nivelul terenului, se va umple cu materialul rezultat din sapatura, in cazul in care acesta este
corespunzator, conform prevederilor proiectului.
Nu se accepta umpluturi executate cu:
- pamanturi cu umflaturi si contractii mari;
- maluri si argile noi;
- materiale cu continut de teren vegetal sau substante organice;
- materiale eterogene rezultate din demolari, cu resturi de lemn;
Umpluturile la transeele in care sunt pozate conductele se vor executa in doua etape:
- prima etapa: dupa lansarea si pozarea conductei;
- a doua etapa: dupa proba de presiune.
Controlul adancimii si pantelor transeii prevazute in proiect, se vor controla obligatoriu cu porti de vizare si
cruci, tolerantele fiind de max. 3 cm.
Umplerea transeii dupa lansare si pozarea conductei se va face in straturi succesive de pamant de cate 20-
30 cm grosime, compactate cu maiul de mana, pe inaltimea totala de 50 cm peste generatoare tubului.
In materialul de umplutura nu se admit pietre si bolovani, cu dimensiuni peste 50 mm.
Pe restul transeii umpluturile se vor efectua cu materialul provenit din sapaturi, prin impingerea
pamantului cu buldozerul si compactarea mecanica pana la nivelul stratului vegetal.
Stratul vegetal, se va asterne prin impingere cu buldozerul, fara compactare, astfel incat, dupa tasare sa se
ajunga la nivelul terenului natural.
Conducta va fi acoperita cu pamant, lasand libere, pana la efectuarea probei de presiune, imbinarile
executate in transee, astfel incat sa se evite punerea in stare de flotabilitate a conductei.
Dupa proba de presiune pe tronsoane, transeea se va umple complet cu pamant, lasandu-se libere
imbinarile intre tronsoane, care se vor umple dupa proba generala.
Suprafata terenului pe zona afectata de transeea conductei, trebuie sa fie refacuta in mod identic cu
destinatia initiala (teren agricol, drumuri, etc.).
Umpluturile pentru constructiile civile si industriale se vor executa in conformitate cu prevederile C 169-
1988 - cap. 5 paragrafele 5.1. - 5.17. “Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente, pentru
realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale” (Buletinul constructiilor nr. 5/1988).
Gradul de compactare al umpluturilor va fi, conform prevederilor C 56-1985 caietul II - cap. 1 paragrafele
1.1  1.7, inclusiv prevederilor proiectului.

33 | P a g e
Contractantul este obligat sa organizeze pe santier un laborator, echipat si incadrat cu personal instruit, cu
atestare de calificare, pentru a indeplini toate testele necesare pentru control, dupa instructiunile actelor
normative in vigoare si ale Responsabilului de proiect, emitand buletine de analize pe tot parcursul
executarii umpluturilor.
Copiile buletinelor, certificate de laborator, vor fi remise Responsabilului de proiect.
Umpluturile care nu indeplinesc gradul de compactare cerut, vor fi inlocuite sau recompactate.
Pentru orice tasare a umpluturii, Contractantul este responsabil si va excava in consecinta lungimea tasata
pana la adancimea determinata de Proiectant si va reface umplutura in straturi, conform cerintelor actelor
normative.
Toate stricaciunile cauzate cablurilor, retelelor de cabluri, tevi, etc., sau notele de plata care ar putea fi
adresate pentru pierderi de electricitate, apa, etc., din cauza oricaror tasari ale umpluturilor, vor cadea in
seama Contractantului si el va plati toate cheltuielile sau notele de plata in legatura cu aceste pagube.
INFORMATII ASUPRA NATURII TERENULUI
Investigarea geotehnica si hidrogeotehnica (daca este necesar) trebuie pusa la dispozitia Contractantului,
atunci cand Autoritatea Contractanta dispune de aceste studii.
Studiul geotehnic trebuie sa cuprinda stratificatia amplasamentului lucrarii, cu caracteristicile fizico-
mecanice ale stratificatiei, inclusiv stabilitatea amplasamentului.
Studiul hidrogeologic trebuie sa furnizeze regimul apelor subterane, avand caracteristica chimica a
acestora, inclusiv coeficientul de permeabilitate al solului.
DEFRISARI
Nu se vor dobori copaci, arbusti sau tufe, inclusiv taierea radacinilor, fara aprobarea autoritatilor locale.
Tot materialul rezultat din doborari va ramane in proprietatea Autoritatii Contractante.
RAMBLEE, DIGURI, PLATFORME
Orice umplutura de pamant pentru ramblee, diguri sau platforme, ampriza acestor obiecte trebuie
curatata de pamantul vegetal si de alte materiale nepotrivite si indepartate din aceasta zona.
Umpluturile din pamanturi coezive si necoezive se vor efectua in straturi nivelate, specificandu-se:
- grosimile uniforme optime ale fiecarui strat;
- tipul de utilaj de compactare;
- numarul minim de treceri ale utilajului de compactare;
- umiditatea optima de compactare.
Se vor stabili pe baza datelor rezultate prin compactari de proba pe poligoane experimentale.
Determinarile pe poligonul de proba, se vor efectua in prezenta delegatilor Contractantului si
Responsabilului de proiect.
Numai dupa constatarea ca gradul de compactare (prescris in proiect) a fost obtinut, se va putea trece la
realizarea intregii lucrari, pe baza unui caiet de sarcini, intocmit de Responsabilul de proiect care va tine
seama de C 169-1988 - cap. 5 paragrafele 5.1  5.17.
Verificarea si receptia lucrarilor va fi facuta cu respectarea prevederilor normativului C 56-1985 - caietul II -
cap. 1 art. 1.1  1.7 si cap.2 - art. 2.1  2.3.
LUCRARI PRELIMINARE
Inainte de a incepe lucrarile de constructie, Contractantul, pe baza proiectului, trebuie sa procedeze la
operatiile de trasare care permit:
-sa se materializeze pe teren traseul si profilul in lung al conductelor;
-sa se stabileasca pozitia tuturor lucrarilor ingropate existente cum ar fi retelele de canalizare, termoficare,
-cabluri electrice si telefonice, conducte de gaze, etc..
Contractantul trebuie sa se asigure de concordanta intre ipotezele proiectului si conditiile de executie ale
lucrarilor. In cazul in care anumiti parametri, cum ar fi natura solului, conditiile de pozare, panta terenului
etc. sunt in discordanta cu prescriptiile proiectului, trebuie sa fie informat proiectantul general.
Traseul conductei se va materializa pe teren prin repere amplasate pe ax, in punctele caracteristice (la
coturi in plan vertical si orizontal, in varfurile de unghi, la tangentele de intrare si iesire din curbe, in
punctele de intersectie cu alte conducte).
Reperele amplasate pe ax vor avea 2 martori amplasati perpendicular pe axa traseului, la distante care sa
nu permita degradarea in timpul executarii sapaturilor, depozitarii pamantului, sau din cauza circulatiei.
Este obligatorie respectarea cotelor de pozare din proiect.

34 | P a g e
  REZERVOARE ŞI BAZINE PENTRU REZERVA DE APĂ NECESARĂ STINGERII INCENDIILOR
Rezerva de apă necesară stingerii incendiilor se stabileşte conform prevederilor din normativ şi se
păstrează în rezervoare independente sau în rezervoare comune, care servesc şi alţi consumatori.
În mod excepţional, se admite să se utilizeze pentru stingerea incendiului apa potabilă sau industrială ori
apa rece de alimentare a centralelor de apă caldă ale incintei respective, dacă procesul tehnologic permite
acest lucru şi pentru utilizarea ei nu se manevrează mai mult de 2 vane din staţia de pompare sau din
cămine exterioare accesibile în timpul incendiilor şi astfel amplasate sau telecomandate încât să poată fi
acţionate în timp util.
În scopul supravegherii permanente a alimentării normale cu apă a rezervoarelor se prevăd instalaţii
pentru semnalizare optică şi acustică a nivelului rezervei de incendiu, care să permită, în caz de necesitate,
luarea măsurilor de utilizare a rezervei de incendiu în regim de avarii, stabilite prin instrucţiunile de
exploatare (înlăturarea avariilor în timp util, restrângerea sau suprimarea unor consumuri, întărirea
regimului de supraveghere etc.).
Rezervoarele de apă se prevăd cu indicatoare de nivel locale, vizibile de la nivelul solului şi cu sisteme
pentru transmiterea nivelurilor caracteristice de apă de incendiu în staţiile de pompare şi la serviciile de
pompieri.
Când rezerva de incendiu este mai mare de 1000 m3, aceasta se păstrează în cel puţin două rezervoare sau
compartimente ale rezervorului, legate între ele, executate astfel încât să poată fi scoase individual din
funcţiune.
Punctele de alimentare a pompelor mobile de incendiu din bazine sau rezervoare exterioare, precum şi
punctele de staţionare a pompelor sunt amplasate la minimum 10 m de clădirile de gradul I - II de
rezistenţă la foc şi la 20 m de cele de gradul III - IV de rezistenţă la foc sau de depozite deschise de
materiale şi lichide combustibile.
Amplasarea rezervoarelor şi a bazinelor de apă pentru stingerea incendiilor se face astfel încât să fie
asigurat accesul maşinilor de intervenţie pentru incendiu la punctele de alimentare.

 STAŢII DE POMPARE A APEI PENTRU STINGEREA INCENDIILOR

Alimentarea cu energie electrică a pompelor şi a robinetelor de incendiu se face în conformitate cu
Normativul I 7.
Pompele de incendiu sunt acţionate automat şi/sau manual. În cazul în care pompele sunt acţionate
automat, se prevede, în mod obligatoriu, şi acţionare manuală. Oprirea pompelor, în toate cazurile se face
manual, din staţia de pompare. Se admite oprirea automată a pompelor în cazul lipsei de apă.
Pompele de incendiu cu pornire automată, ce servesc numai reţelele cu hidranţi exteriori, se prevăd şi cu
dispozitive (butoane marcate corespunzător), care să permită acţionarea lor cel mai târziu în 5 minute de la
darea semnalului de alarmă, în caz de incendiu.
Timpul admis pentru manevrarea a maximum două robinete, ce permit utilizarea rezervei de apă de
incendiu din rezervoarele de acumulare pentru funcţionarea hidranţilor este, de asemenea, de 5 minute.
Instalaţiile prevăzute cu pompe cu pornire automată, se echipează şi cu pompe pilot pentru debite mici,
care să asigure acoperirea eventualelor pierderi din reţea şi menţinerea presiunii în instalaţie.
Pompele de incendiu se montează astfel încât nivelul rezervei de apă pentru incendiu să fie mai sus decât
partea superioară a corpului pompei (pompă înecată).
Conductele de legătură între pompe şi rezervor nu se montează deasupra nivelului rezervei de apă pentru
incendiu. Fac excepţie pompele prevăzute cu sisteme de autoamorsare avizate de organele abilitate, care
se montează conform indicaţiilor producătorului.
Pentru încercarea periodică a pompelor de incendiu se recomandă asigurarea posibilităţii întoarcerii apei
în rezervor.
Aparatele de automatizare şi comandă, precum şi tablourile electrice se protejează împotriva umidităţii, fie
prin amplasarea în încăperi uscate la temperatura indicată de producător, fie prin montarea în cutii
(dulapuri) capsulate.
Este indicat ca fiecare pompă pentru stins incendiul să aibă conductă proprie de aspiraţie din rezervorul de
apă. Când se montează mai mult de două pompe, pentru una sau mai multe reţele, se admite prevederea
unei conducte de aspiraţie - tip colector - prevăzută cu cel puţin două sorburi.
Refularea, respectiv legarea pompelor la reţelele de distribuţie aferente, se face astfel:

35 | P a g e
- la instalaţiile de stingere cu hidranţi exteriori, respectiv cu hidranţi interiori, se prevede câte o conductă
proprie de refulare.
Din distribuitor se pot alimenta şi autovehicule de intervenţie prin intermediul unui racord cu Dn100 şi a
unui cămin tip A pentru alimentarea directă a pompelor mobile (standardul de referinţă STAS 9342).
Indiferent de debit, încăperea staţiei de pompare se prevede şi cu iluminat de siguranţă pentru intervenţii,
conform Normativului I 7.
 PROBE
PROBAREA INSTALATIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR
Dupa executarea instalatiilor de stingere a incendiilor se verifica rigiditatea imbinarilor prin proba
hidraulica de rezistenta la presiune si proba de etanseitate cu aer comprimat.
Probele de functionare au ca obiectiv principal controlul functionarii armaturilor de comanda si dupa caz, a
dispozitivelor de alarma. In cadrul probei de functionare se verifica actionarea instalatiei atat local, cat si
de la distanta (cand este astfel proiectata).
Pe timpul probei de stingere se iau masuri de siguranta pentru evitarea accidentelor si a pagubelor
materiale. Probele se realizeaza coordonat, sub conducerea executantului lucrarii si in prezenta
beneficiarului, iar rezultatele verificarilor si a probelor efectuate se consemneaza intr-un proces verbal.
Odata cu incheierea probelor trebuie definitivata si instruirea personalului care va asigura exploatarea si
intretinerea instalatiei de stingere, consemnandu-se acest lucru in procesul verbal.
RECEPTIA INSTALATIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR
Receptia instalatiei de stingere a incendiilor se face de catre comisia constituita in conformitate cu
legislatia in vigoare. Comisia de receptie este obligata sa verifice daca au fost:
• respectate conditiile privind sistemele de detectare, semnalizare si stingere prevazute in proiectele de
executie si in documentatiile tehnice ale producatorului, precum si in reglementarile tehnice in vigoare;
• montate si puse in functiune toate instalatiile, aparatura si echipamentele din sistemele de semnalizare
si stingere a incendiului;
• predate beneficiarului instructiunile de folosire a tuturor aparatelor si echipamentelor instalatiei si s-a
instruit personalul de servire a acestora.
Receptia lucrarilor consta din verificarea respectarii legislatiei in vigoare si reglementarilor tehnice privind:
• functionarea instalatiei de detectare, semnalizare si comanda;
• functionarea sistemului de distributie a substantei de stingere;
• existenta panourilor de avertizare privind evacuarea oamenilor, a instructiunilor de exploatare si a
masurilor ce se intreprind in timpul interventiei in caz de incendiu.
Rezultatele verificarilor si a probelor efectuate in prezenta comisiei de receptie se consemneaza intr-un
proces verbal de receptie. La receptia instalatiei de stingere, executantul acesteia va prezenta procesul
verbal de receptie interna, certificatul de garantie si certificatul de calitate al furnizorilor de instalatii,
echipamente, aparatura, dupa caz, agrementele tehnice. Orice neconcordanta intre proiect si executie se
remediaza in functie de importanta (pe loc, imediat sau cu termen stabilit, corelat cu darea in exploatare a
instalatiei), astfel incat sa fie asigurate conditiile de siguranta in caz de incendiu pentru spatiul protejat.
Odata cu receptia instalatiei de stingere a incendiului, beneficiarul are obligatia de a infiinta un registru de
evidenta (numerotat si sigilat), in care se vor consemna datele principale privind exploatarea, verificarea si
intretinerea instalatiei de stingere. Registrul va contine:
• caracteristicile principale ale instalatiei;
• data punerii in functiune;
• data verificarii;
• elementele verificate;
• numele si prenumele persoanei care a efectuat verificarea instalatiei;
• data incarcarii si punerii instalatiei in stare de interventie;
• defectiuni aparute.
In registrul de evidenta se precizeaza si operatiunile ce trebuie sa se execute in concordanta cu
instructiunile de exploatare si cu prevederile cartii tehnice.
PROBE INSTALAŢII DE STINS INCENDIU:
Dupa executarea instalatiilor de stingere a incendiilor se verifica rigiditatea imbinarilor prin proba
hidraulica de rezistenta la presiune si proba de etanşeitate cu aer comprimat.

36 | P a g e
Probele de functionare au ca obiectiv principal controlul functionării armăturilor de comandă si după caz, a
dispozitivelor de alarmă. In cadrul probei de funcţionare se verifică acţionarea instalaţiei atât local, cât şi
de la distanţă (când este astfel proiectată).
Pe timpul probei de stingere se iau măsuri de siguranţă pentru evitarea accidentelor si a pagubelor
materiale. Probele se realizează coordonat, sub conducerea executantului lucrării şi în prezenţa
beneficiarului, iar rezultatele verificărilor şi a probelor efectuate se consemnează într-un proces verbal.
Odată cu incheierea probelor trebuie definitivată şi instruirea personalului care va asigura exploatarea si
intreţinerea instalaţiei de stingere, consemnându-se acest lucru in procesul verbal.
 EXPLOATAREA INSTALATIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR
Pentru buna exploatare a sistemelor si instalatiilor de stingere a incendiilor este obligatorie respectarea
intocmai a proiectului, a prevederilor normativiului NP086/2005, ale dispozitiilor generale D.G.P.S.I. 003 si
005/2001 , instructiunile de exploatare si intretinere prevăzute în proiect, precum si prevederile din
specificaţiile si fişele tehnice ale aparatelor, utilajelor, echipamentelor, materialelor si substanţelor de
stingere date de producator.

MĂSURI PENTRU CONTROLUL RISCURILOR/PERICOLELOR DE DETERIORARE, ÎN CAZUL INSTALAŢIILOR DE

STINGERE A INCENDIILOR CARE UTILIZEAZĂ APA CA SUBSTANŢĂ DE STINGERE, PRECUM ŞI UNELE
ELEMENTE DE TERMINOLOGIE, REGULI/MĂSURI DE PREVENIRE/STINGERE A INCENDIILOR PE DURATA
EXPLOATĂRII INSTALAŢIILOR ETC

a)Concepte/terminologie care rezidă din legislaţia în vigoare/conexă şi de specialitate

Ajutaj - dispozitiv situat la capătul furtunului de refulare sau a ţevii, care reduce diametrul şi măreşte viteza
apei.
Autospecială de intervenţie - vehicul autopropulsat, de construcţie specială, care dispune de instalaţii,
echipamente, accesorii şi materiale pentru prevenirea şi stingerea incendiilor destinate limitării şi lichidării
incendiilor, salvării oamenilor şi bunurilor materiale, înlăturarea urmărilor accidentelor de circulaţie,
tehnice şi dezastrelor.
Autospecială de stins incendii - autospecială de intervenţie care acţionează nemijlocit sau în cooperare cu
altele pentru limitarea şi lichidarea incendiilor cu produsele de stingere, utilajele, accesoriile şi
echipamentele din dotare.
Furtun aplatisabil - furtun a cărui secţiune devine circulară numai pus sub presiune interioară, iar în stare
neumplută se poate plia şi rula plat.
Furtun de refulare - furtun utilizat pentru vehicularea apei sub presiune.
Furtun plat - furtun de secţiune plată care ia forma cilindrică atunci când este sub presiune.
Furtun semirigid - furtun care îşi menţine secţiunea circulară chiar dacă nu este presurizat.
Hidrant - dispozitiv instalat la o conductă de apă principală care permite racordarea echipamentului de
intervenţie al pompierilor şi obţinerea alimentării continue cu apă.
Hidrant cu furtun semirigid - tip de hidrant pentru incendiu la care suportul este tambur rotitor şi furtunul
semirigid.
Hidrant de incendiu - echipament alcătuit dintr-un furtun prevăzut cu o ţeavă de refulare, un suport
corespunzător şi un robinet de închidere, pentru alimentarea cu apă.
Hidrant interior - material de luptă împotriva incendiului format dintr-o cutie sau o uşă, un suport pentru
furtun, un robinet de închidere manual, un furtun plat prevăzut cu racorduri, o ţeavă de refulare
universală.
Hidrant interior automat cu furtun semirigid - material de luptă împotriva incendiului care cuprinde un
tambur cu alimentare axială, un robinet de închidere automat,
un furtun semirigid, o ţeavă de refulare universală şi dacă este cazul, un orientator.
Hidrant interior fix cu furtun semirigid - hidrant interior cu furtun semirigid cu tambur rotativ într-un singur
plan, dotat cu un orientator adiacent tamburului.
Hidrant interior manual cu furtun semirigid - material de luptă împotriva incendiului care cuprinde un
tambur cu alimentare axială, un robinet de închidere manual pentru alimentare cu apă adiacent
tamburului, un furtun semirigid, o ţeavă de refulare universală şi, daca este cazul, un orientator.

37 | P a g e
Hidrant interior de incendiu - echipament de luptă împotriva incendiului care cuprinde în principal o cutie
sau o uşă, un suport pentru furtun, un robinet manual de închidere, un furtun plat prevăzut cu racorduri,
ţeava de refulare universală.
Hidrant interior pivotant cu furtun semirigid - hidrant interior cu furtun semirigid cu tambur rotativ în mai
multe planuri, montat pe unul din următoarele suporturi: braţ pivotant sau alimentare pivotantă sau uşă
pivotantă.
Hidrant suprateran - hidrant prevăzut cu mijloace operaţionale, acoperit cu un capac situat la nivelul
solului, racordat la o conductă principală de distribuţie, permanent presurizată, utilizată pentru intervenţii
la incendiu.
Hidrant subteran - hidrant, instalat cu toate mijloacele operaţionale dedesubtul unui capac situat la nivelul
solului, racordat la o conducă principală de distribuţie, permanent presurizată, utilizat pentru intervenţia la
incendii.
Hidrant automat pentru incendiu - echipament de luptă împotriva incendiului care cuprinde un tambur cu
alimentare axială cu apă, un robinet de închidere/deschidere automat adiacent tamburului, un furtun
semirigid, ţeava de refulare universală şi, dacă este cazul, un dispozitiv de ghidare a furtunului.
Hidrant interior manual pentru incendiu - instalaţie de luptă împotriva incendiului care cuprinde un tambur
cu alimentare axială cu apă, un robinet de închidere/deschidere manual adiacent tamburului, un furtun
semirigid, ţeava de refulare universală şi, dacă este cazul, un dispozitiv de ghidare a furtunului.
Incendiu - ardere autoîntreţinută, care se desfăşoară fără control în timp şi în spaţiu, care produce pierderi
de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită intervenţia organizată în scopul întreruperii
procesului de ardere.
Lucrări premergătoare şi/sau pe timpul sezonului rece - activităţi care se realizează la instalaţiile/sistemele
de prevenire/stingere a incendiilor, în scopul controlului parametrilor de fiabilitate, prestabiliţi în faza de
proiectare, în perioadele de timp, în care, se înregistrează temperaturi cu valori scăzute ale mediului
înconjurător/ambiant; măsurile vizează controlul riscurilor/pericolelor determinate de efectele
îngheţului/căderilor abundente de zăpadă şi conexe.
Prevenirea incendiilor - totalitatea acţiunilor de împiedicare a iniţierii şi propagării incendiilor, de asigurare
a condiţiilor pentru salvarea persoanelor, bunurilor şi de asigurare a securităţii echipelor de intervenţie.
Mentenanţă - totalitatea acţiunilor planificate / neplanificate de testare, întreţinere şi reparaţii în scopul
controlului nivelului de siguranţă prestabilit în faza de proiectare, a unei instalaţii/ element tehnic
etc.(nivelul prestabilit se referă la conceptele de disponibilitate şi securitate).
Mentenabilitate - indicator de siguranţă/securitate care admit un anumit nivel de probabilitate ca: o
instalaţie, echipament etc., să fie repus în stare de funcţionare, într-un anumit interval de timp, pentru
care acţiunile de mentenanţă sunt realizate în condiţiile unor proceduri predefinite.
Mentenanţă preventivă - acţiuni care relevă, controlul riscurilor/pericolelor de producere a unui defect
brusc, prin schimbarea/înlocuirea unor piese/elemente tehnice supuse uzurii, reglare, curăţare etc. ;
include majoritatea acţiunilor de revizii şi reparaţii planificate (întreruperi planificate).
Mentenanţa corectivă - are ca scop înlăturarea/controlul unor funcţionări defectuoase sau a unor situaţii
generate în mod accidental (întreruperi neplanificate, aleatorii, cu durate neprecizate) .
Mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor - sisteme, instalaţii, echipamente, utilaje, aparate,
dispozitive, accesorii, materiale, produse, substanţe şi autospeciale destinate prevenirii, limitării şi stingerii
incendiilor.
Pericol - stare care precede unui eveniment (accident de muncă, incendiu, explozie, etc.); datorită
importanţei pe care termenul o prezintă, acesta, a fost adus la rang de concept; în relaţia om -
maşină/utilaj/instalaţie/activitate/mediu, există împrejurări, situaţii etc., care generează pericole
controlabile prin măsuri, ce poartă numele de măsuri de control; aplicarea acestor măsuri, presupun
controlul prin anularea pericolelor; termenul presupune acţiunea factorului uman utilizând măsuri cu timp
de acţiune/răspuns, imediat/redus, în sensul că măsurile trebuiesc aplicate imediat/operativ pentru a
controla o situaţie dată; în sensul definiţiei, pericolul admite codomeniul de definiţie [0,1].
Risc - probabilitate globală de realizare a unui eveniment; (accident de muncă, incendiu, explozie etc.);
datorită importanţei pe care termenul o prezintă, acesta a fost adus la rang de concept; în relaţia om -
maşină/utilaj/instalaţie/activitate/mediu, există împrejurări, situaţii etc., prin intermediul cărora se pot
genera stări care pot fi controlabile doar prin aplicarea de măsuri, denumite în continuare, măsuri de
control; aplicarea măsurilor puse în discuţie, presupun controlul şi limitarea riscurilor, prin reducerea

38 | P a g e
acestora, nu prin anularea lor; termenul presupune acţiunea factorului uman utilizând măsuri cu timp de
acţiune/răspuns, pe termen lung, prin utilizarea conceptului de previziune; în sensul definiţiei, riscul
admite codomeniul de definiţie (0,1].
Stingere a incendiilor - totalitatea acţiunilor de stingere/întrerupere a procesului de ardere prin utilizarea
de metode, procedee şi mijloace specifice.
Utilizator - persoană fizică sau juridică care foloseşte/utilizează un bun cu orice titlu, în înteresul său, al
altuia sau în înteres public.
b. Măsuri generale/specifice de prevenire/stingere a incendiilor la exploatarea instalaţiilor care
utilizează apa
Principalele măsuri în cazul utilizării instalaţiilor, se referă la:
- respectarea măsurilor/cerinţelor determinate de prevederile legislaţiei în vigoare, referitoare la
echiparea/dotarea cu mijloace/echipamente, situaţie, care este obligatorie pentru administratori etc., pe
întreaga durată de exploatare a instalaţiilor sanitare şi conexe, care dotează construcţiile;
-obligaţiile/răspunderile cu referire la activităţile de prevenire/stingere a incendiilor, revin atât
proprietarilor şi administratorilor pentru instalaţiile care se află în funcţiune cât şi unităţilor şi personalului
care efectuează/realizează exploatarea acestor instalaţii;
- pe durata reviziilor, reparaţiilor, dezafectărilor de instalaţii etc., este necesar să se respecte toate
măsurile cu caracter general/specific de prevenire/stingere a incendiilor;răspunderile în acest sens, revin
operatorilor economici/instituţiilor şi persoanelor care efectuează astfel de operaţii;
-personalul care exploatează instalaţiile va fi instruit în domeniul prevenirii/stingerii incendiilor şi în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, înainte de punerea în funcţiune/în exploatare a instalaţiilor şi
periodic, în timpul exploatării instalaţiilor, verificându-se în prealabil, însuşirea cunoştinţelor, care trebuie
să releve, controlul riscurilor/pericolelor, în raport cu acţiunile pe care factorul uman, trebuie să le
execute/realizeze;
- înainte de executarea/realizarea unor operaţii cu foc deschis (sudură, lipire cu flacără, topire de materiale
hidroizolante etc.) se efectuează instruirea specifică a personalului care execută astfel de lucrări;
- lucrările cu foc deschis, se execută numai după aprobarea / luarea la cunoştinţă de către personalul
implicat, despre /a permisului de lucru cu foc;
- înaintea de începerea lucrărilor cu foc deschis, semnatarii permiselor de lucru cu foc, vor controla
îndeplinirea condiţiilor şi realizarea măsurilor menţionate în acest document.
c. Măsuri/cerinţe la exploatarea instalaţiilor de stingere cu apă a incendiilor
3.1 Elemente generale
Principalele măsuri se referă la:
- administratorii/managerii/utilizatorii construcţiilor, au obligaţia să exploateze instalaţiile de stingere a
incendiilor, în raport cu instrucţiunile de funcţionare/verificare emise de furnizor/proiectant;
- administratorii/ managerii/utilizatorii construcţiilor, au obligaţia să realizeze operaţiile de mentenanţă la
instalaţiile de stingere a incendiilor, periodic, după un program prestabilit, prin intermediul unor persoane
autorizate din cadrul operatorului economic/instituţiei sau după caz, cu persoane juridice/fizice din cadrul
unor entităţi economice specializate, pentru tipurile/categoriile de instalaţii la care urmează să se realizeze
operaţiile respective ;
- este interzis să se execute/realizeze modificări constructive ale instalaţiilor de prevenire/stingere a
incendiilor fără acordul / în condiţiile emise de un proiectant autorizat ;
- realizarea operaţiilor de mentenanţă care implică: controlul, reviziile, reparaţiile curente/ capitale,
situaţiile accidentale etc., vor include în programele respective, inclusiv, staţiile de alimentare / staţiile de
pompare apă.
Pentru staţiile de pompe, care deservesc instalaţiile de prevenire/stingere a incendiilor, se respectă în mod
suplimentar, următoarele:
- asigurarea continuă/permanentă a rezervei de apă prevăzută în proiect, ca intangibilă;
- este interzis consumul de apă în alte scopuri din rezerva intangibilă; după incendiu, este obligatoriu să se
refacă rezerva, conform reglementărilor în vigoare;
- menţinerea în starea de funcţionare, pentru a doua sursă de alimentare cu energie electrică a staţiilor de
electropompe, astfel încât atunci când este necesar, aceasta să poată intra în funcţiune în mod
eficient/operativ;

39 | P a g e
- operatorii economici /instituţiile publice, trebuie să fie prevăzute (din faza de proiectare, pentru faza de
exploatare) în dotarea staţiilor de electropompe cel puţin cu varianta de rezervare 2×100 %, în cazul
electropompelor pentru incendiu; dacă din diferite motive, nu este realizată această soluţie constructivă,
administratorul /managerul operatorului economic/instituţiei etc., trebuie să intervină la un proiectant
autorizat, pentru a evalua o astfel de situaţie şi realizarea apoi a acestei măsuri;
- verificarea stării tehnice a electropompelor pentru stingerea incendiilor care se află în dotarea staţiilor de
pompe pentru incendiu şi după caz, a agregatelor de acţionare (electromotoare, motoare cu ardere internă
etc.) astfel încât acestea să se afle permanent în stare de funcţionare la parametrii de fiabilitate prestabiliţi
şi în raport cu, condiţiile/cerinţele stabilite de către proiectant;
- asigurarea în încăperile de lucru, spaţii, locaţii etc., a condiţiilor optime de temperatură (aparate de
comandă şi semnalizare /A.C.S. - uri, garaje auto, staţii pentru electropompe etc.); măsurile sunt necesare
pentru controlul riscurilor/pericolelor determinate de scăderea temperaturilor mediului ambiant (riscuri
/pericole de îngheţ ).
d. Măsuri generale/specifice sezonului rece
Înainte de intrarea în sezonul rece, este necesar să se aplice conform, o serie de măsuri specifice, astfel:
- asigurarea temperaturilor/condiţiilor de lucru corespunzătoare în spaţiile/ locaţiile în care sunt amplasate
centralele de semnalizare pentru incendiu şi bateriile de acumulatori;
- menţinerea în stare de funcţionare a sistemului apă- aer, pentru situaţiile în care, temperaturile mediului
ambiant, pot să permită/admit valori sub 4ºC, sau aplicarea unor măsuri conexe, pentru care instalaţiile tip
apă-apă să poată funcţiona în condiţii de fiabilitate la parametrii predefiniţi;
- periodic, se verifică metrologic aparatele de măsură, control şi semnalizare;
- pentru utilizarea autospecialelor de incendiu, la aspiraţia apei din surse naturale/artificiale, este necesar
să se realizeze:
- rampe amenajate astfel încât, să se realizeze operaţia de aspiraţie în condiţii de siguranţă/securitate
totală;
- realizarea constructivă a unor sisteme adecvate de protecţie a racordurilor de alimentare cu apă din
compunerea bazinelor; este necesar ca racordurile să fie prevăzute cu sisteme tip „guler“
- menţinerea în stare de utilizare/funcţionare a drumurilor, căilor de acces, căilor de circulaţie spre:
bazinele de apă, căminele pentru racorduri fixe etc.;
- asigurarea rezervei de apă incendiu prevăzută în proiecte pentru aceste instalaţii.
Pentru funcţionarea acestor instalaţii este necesar să se aibă în vedere, suplimentar, următoarele:
- asigurarea condiţiilor necesare funcţionarii surselor de rezervă cu apă şi energie electrică, conform
legislaţiei în vigoare;
- asigurarea iluminatului de siguranţă în spaţiile care deservesc astfel de instalaţii (continuare a lucrului
etc.);
- întocmirea/ actualizarea schemelor izometrice, aferente sistemelor de alimentare cu apă;
- menţinerea destinaţiilor prevăzute în proiecte pentru aceste instalaţii;
-asigurarea alimentării cu energie electrică prin două surse independente, conform cu soluţia de rezervare
2×100% ;
- inscripţionarea/sigilarea vanelor în poziţiile normale de lucru (închis /deschis) conform cu instrucţiunile
de funcţionare;
- realizarea/finalizarea reviziilor periodice se efectuează numai de către personal calificat; în acest sens,
conducerea operatorului economic, stabileşte prin dispoziţie scrisă/act de autoritate persoanele şi
atribuţiile pe care acestea sunt obligate să le respecte.
e. Hidranţi interiori/ exteriori pentru incendiu
Hidranţii de incendiu interiori/exteriori se menţin permanent în stare de funcţionare; în acest sens, se
verifică periodic:
- modul de manevrare al robineţilor, urmărindu-se ca deschiderea/închiderea, să se realizeze cu efort
minim şi complet;
- starea furtunurilor din punct de vedere calitativ, astfel încât acestea să poată fi utilizate la presiunile şi
debitele de utilizare;
- accesul către hidranţii de incendiu interiori/exteriori;
- starea tehnică a cutiilor de protecţie; înlocuindu-se elementele deteriorate din diferite cauze/motive;
- starea de etanşare a elementelor de protecţie (garnituri etc.);

40 | P a g e
- pentru facilitarea accesului la hidranţii exteriori amplasaţi în spaţiile verzi precum şi pentru utilizarea
eficientă a acestora, periodic, se înlătură depunerile de pământ, iarba uscată etc., astfel încât poziţia lor să
fie uşor de identificat ;
- pe timpul iernii, după fiecare ninsoare, se înlătură depunerile de zăpadă de pe cutiile hidranţilor şi se
realizează facilitarea accesului către aceştia;
- în cazul efectuării unor lucrări (cum sunt de exemplu, modernizarea unor căi de acces, săpături la diverse
reţele etc.) se verifică, ca hidranţii să nu fie acoperiţi cu beton, asfalt etc. sau să fie blocaţi de autovehicule;
- hidranţii de incendiu interiori/exteriori se marchează conform prevederilor
legislaţiei în vigoare;
- este obligatorie menţinerea dotării cu accesorii (furtunuri, racorduri, ţevi de refulare tip, chei ) conform
cu norme specifice de dotare .

MĂSURI GENERALE/SPECIFICE PENTRU CONTROLUL RISCURILOR DE DETERIORARE LA UTILIZAREA,

MANIPULAREA, ÎNTREŢINEREA FURTUNURILOR DESTINATE STINGERII INCENDIILOR
Principalele măsuri generale/specifice necesare, pentru controlul riscurilor de deteriorare la utilizarea,
manipularea, întreţinerea furtunurilor destinate stingerii incendiilor, sunt:
- furtunurile se dispun pe sol şi pe obstacolele care determină geometria terenului, astfel încât să se poată
controla riscurile datorate poziţiilor neconforme (răsuciri, îndoiri, torsionări etc.);
- furtunurile se aşează pe sol şi pe obstacole, astfel încât să se controleze riscurile determinate de efectele
radiaţiei la incendiu, prin: dispunerea lor în afara/exteriorul spaţiilor incendiate, evitarea sub orice
formă/în orice mod a contactului acestora cu, corpurile
materialele care se află în stare de incandescenţă /temperaturi ridicate etc.;
- se recomandă evitarea contactului furtunurilor pentru incendiu cu obiecte ascuţite, frecarea acestora de
sol/contactul cu suprafeţe rugoase, sau de alte obiecte/ materiale care sunt integrate în geografia
terenului; aplicarea acestei măsuri este necesară pentru controlul riscurilor de înţepare, perforare,
agăţare, spargere etc. ;
- se interzice trecerea autovehiculelor/vehiculelor etc., peste furtunurile cu /fără apă; în locurile de trecere,
peste acestea, furtunurile trebuie să fie protejate cu punţi speciale;
măsura are rol de control a riscurilor de deteriorare prin; plesnire, crăpare etc., ca rezultat al acţiunilor
mecanice, datorate fenomenului loviturii de berbec;
- este necesar să se aplice măsuri, astfel încât furtunurile utilizate pentru stingerea incendiilor, să poată fi
controlate pentru riscurile determinate de contactul cu unele substanţe, cum sunt de exemplu cele :
corosive, caustice, produse petroliere, gudroane etc;
- în cazul unor intervenţii pentru stingerea incendiilor, la temperaturi scăzute ale mediului, implicit şi ale
apei, este necesar să se menţină circulaţia unui debit de apă prin acestea, în mod continuu, pentru a se
controla riscul de îngheţ ; dacă, din diverse motive, s-a produs îngheţul acestor furtunuri, este interzisă
rularea şi/sau îndoirea acestora; operaţia se poate finaliza numai după ce s-a realizat dezgheţarea în
totalitate a acestora ;
- după utilizare/postutilizare, furtunurile se spală cu apă/adaos de detergenţi, se usucă la temperaturi de
maximum 40 ºC, fiind necesar controlul riscurilor determinate de acţiunea directă a radiaţiei solare ;
- postoperaţiei/activităţii de spălare, furtunurile destinate pentru stingerea incendiilor, se pliază, rulează,
depozitează, numai în stare uscată;
- furtunurile plate care dotează hidranţii interiori şi exteriori de tipul A şi/sau B, admit conform legislaţiei în
vigoare, valori standard egale ca lungimi cu 20m; se interzice în acest sens, tăierea pentru micşorarea
acestei lungimi, secţionarea, vopsirea, utilizarea în alte scopuri, dezechiparea etc., a acestor dotări;
- elementele tehnice conexe furtunurilor plate: ţevi de refulare, racorduri etc., se menţin permanent în
stare de funcţionare;
- este important să se cunoască faptul că, utilizarea sub presiune cu apă, a furtunurilor pentru stingerea
incendiilor, în condiţii de debit şi presiune identice, generează riscuri de deteriorare a acestora cu
probabilitate mai mare de realizare pe direcţie axială comparativ cu direcţia radială a acestora;
-corespunzător conceptului de securitate şi sănătate în muncă, la acţiunea/operaţia de stingere a
incendiilor, pentru presiuni ale apei la ieşirea în ţeava de refulare, care depăşesc 0,5 MPa, este necesar să
acţioneze 2 servanţi în mod simultan.

41 | P a g e
MASURI GENERALE IN EXPLOATAREA INSTALATIILOR
In spatiile echipate cu sisteme automate de inundare cu substante speciale de stingere nocive, pe perioada
de timp cat in spatiile respective exista oameni, comanda declansarii instalatiei de stingere va fi obligatoriu
in pozitia manual. Instalatiile de stingere care utilizeaza substante de stingere nocive pentru oameni vor fi
prevazute cu sisteme de temporizare a declansarii astfel incat sa existe conditii de evacuare in siguranta.
Actionarile, precum si comenzile automat si/sau manual de punere in functiune ale instalatiilor de stingere
a incendiilor vor fi mentinute in permanenta stare de functionare.
In caz de incendiu se va asigura evacuarea rapida si in conditii de siguranta a oamenilor din spatiile supuse
inundarii cu substante de stingere, pe cai de acces marcate si pastrate libere.
Dupa stingerea incendiului, accesul oamenilor in spatiile inundate cu substante speciale, va fi permis numai
dupa ce aceste spatii au fost bine ventilate.
Statiile de distributie a substantelor speciale de stingere a incendiului vor avea mentinut permanent
accesul liber din exterior, pe cai de circulatie functionale, astfel incat sa permita executarea operativa a
lucrarilor de reparatii si intretinere. Iluminatul de siguranta al cailor de acces la statiile de distributie,
precum si a zonelor unde sunt amplasate acestea, se mentine in stare de functionare.
Se va asigura controlul si verificarea permanenta a recipientilor (buteliilor) montate in statiile de distributie
pentru depistarea oricaror scapari de substante de stingere. Recipientii (buteliile) cu defectiuni se
inlocuiesc si se trimit la verificat.
Se va asigura functionarea la parametrii proiectati a sistemelor si instalatiilor de ventilare natural-
organizata sau mecanica a statiilor de distributie a substantelor speciale de stingere a incendiilor.
Este obligatorie efectuarea reviziilor si reparatiilor prevazute in documentatia de executie si specificatiile
producatorului.
Este interzisa modificarea instalatiilor de stingere a incendiilor fara acordul factorilor in drept, potrivit
legislatiei in constructii.
Responsabilitatea exploatării revine proprietarului, utilizatorului sau administratorului clădirii, care asigură
exploatarea tuturor instalaţiilor.
Controlul şi verificarea instalaţiei au caracter permanent, făcând parte din urmărirea curentă privind starea
tehnică a construcţiei. Controlul şi verificarea instalaţiei se fac pe baza unui program, de către personalul
de exploatare. Programul se întocmeşte de beneficiarul (administratorul) instalaţiei, ţinând cont de
prevederile proiectului şi de instrucţiunile de exploatare ale echipamentelor.
Revizia instalaţiei se face periodic, conform indicaţiilor menţionate la fiecare element al instalaţiei, şi are ca
scop cunoaşterea stării instalaţiei la un anumit moment în vederea luării unor eventuale măsuri pentru ca
instalaţia să funcţioneze la parametrii proiectaţi.
Reparaţiile curente se fac pe baza constatărilor făcute la revizii sau preventiv, pentru elementele
susceptibile unor defecţiuni într-o perioadă apropiată de timp.
Exploatarea sistemelor si instalatiilor de stingere a incendiilor incepe dupa receptia acestora, cand este
certificata realizarea de catre constructor a lucrarilor, in conformitate cu prevederile contractuale si cu
cerintele documentelor oficiale, care atesta ca instalatiile respective pot fi date in folosinta.
Exploatarea sistemelor si instalatiilor de stingere a incendiilor, trebuie facuta pe intreaga perioada de
utilizare a acestora, asigurandu-se permanent intrarea in functiune si functionarea lor la parametrii
proiectati, in caz de incendiu.
Acţionările precum si comenzile automat şi/sau manual de punere in funcţiune ale instalaţiilor de stingere
a incendiilor vor fi menţinute in permanentă stare de functionare.
În caz de incendiu se va asigura evacuarea rapidă si in condiţii de siguranţă a oamenilor din spaţiile supuse
inundării cu substanţe de stingere, pe căi de acces marcate şi păstrate libere.
Este obligatorie efectuarea reviziilor si reparaţiilor prevăzute in documentaţia de execuţie si specificaţiile
producatorului. Este interzisă modificarea instalaţiilor de stingere a incendiilor fără acordul factorilor in
drept, potrivit legislatiei in construcţii.
Eventualele defectiuni sesizate cu ocazia verificarilor si reviziilor se remediaza imediat pentru a se repune
instalatia de stingere a incendiilor in stare de functionare, in cel mai scurt timp.
Pe timpul efectuarii de reparatii la constructii sau instalatii, ca si inainte de darea in exploatare a instalaţiei
si cel putin odată la trei luni se verifică şi corectează funcţionarea manometrelor, cu ajutorul manometrului
de control.
Pentru a asigura o exploatare corectă a instalaţiei de stingere a incendiilor se vor lua următoarele măsuri:

42 | P a g e
 • toate vanele se numerotează pentru identificare, avand totodată marcaje distincte, indicând ramura pe
care o controlează;
• pe fiecare vană se marchează sensul în care se deschide;
• se asigură accesul permanent la fiecare vană, inclusiv la cele montate la înălţime, prin prevederea unei
scări de acces.
Fiecare vană se controlează prin manevrarea tijei de acţionare pentru a constata dacă este complet
deschisă.
Este interzisă folosirea conductelor instalatiei de stingere a incendiului pentru suspendarea sau rezemarea
unor obiecte, materiale etc. Ori de câte ori se constată defecţiuni, se iau neîntarziat măsuri de reparare sau
înlocuire a pieselor uzate sau cu defecţiuni. Pentru aceasta trebuie asigurată o rezervă suficientă de piese
de schimb (manometre, robinete, garnituri etc.).
 EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR LA APARIŢIA UNUI INCENDIU
În această situaţie la acţionarea hidranţilor de incendiu, presiunea în reţeaua de apă pentru hidranţi va
scadea şi automat va intra în funcţiune pompa pentru hidranţii de incendiu. Deasemeni automat vor porni
şi pompele pentru hidrantii de incendiu, daca instalaţia a intrat în funcţiune. Se urmăreşte în permanenţă
funcţionarea agregatelor de incendiu şi a niveluluir apei în rezervor. Aceste măsuri nu sunt limitative, fiind
necesară o coordonare a atribuţiilor fiecărei persone de exploatare sub conducerea pompierilor.
Imediat după încetarea incendiului, urmează a se trece la refacerea rezervei de incendiu şi aducerea în
stare de funcţionare a tuturor părţilor instalţiilor care au contribuit la stingerea incendiului.

43 | P a g e
8.4 CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE
MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
Documentatia de proiectare a fost astfel intocmita incit sa permita executarea si utilizarea instalatiei
proiectate in conditii in care, la o exploatare normala a sistemelor, sa se previna accidentele de munca,
precum si imbolnavirile profesionale.
1. Factorii de risc la executia lucrarii
Factorii de risc avuti in vedere la elaborarea documentatiei sunt urmatorii :
cadere obiecte de la inaltime
curent electric : atingere indirecta si directa
lucru la inaltime
proiectare de corpuri sau particule
deplasari pe suprafata inclinata sau alunecoasa
lucru in spatii inguste
contact cu corpuri ascutite
Proiectantul a avut in vedere acesti factori de risc care apar la indeplinirea sarcinilor de munca .
Beneficiarul este obligat sa refaca aceasta analiza cu datele concrete, conform Legii 319/2006, sa identifice
complet toate riscurile si sa ia toate masurile pentru diminuarea sau evitarea lor.
Contractul de executie cuprinde si clauze privind securitatea muncii cu raspunderile partilor.
2. Masurile individuale si colective de securitatea muncii la executia lucrarii
Fata de factorii de risc estimati pentru executia lucrarii, indicati mai sus, se impun urmatoarele
sortimente de mijloace individuale de protectia muncii care pot fi acordate conform HG 1146/2006 :
 casca de protectie rezistenta la foc si penetratie
 manusi de protectie electroizolante JT
 incaltaminte de protectie electroizolante JT
 covor electroizolant
 manusi de protectie rezistente la uzura
 centura de siguranta pentru lucru la inaltime sau platforma de lucru la inaltime
 ochelari de protectie la praf
 masca de protectie la praf
 salopeta de protectie
Personalul de executie va utiliza numai utilaje sigure dpdv al securitatii muncii, care au certificate
de conformitate si sunt cumparate cu declaratie de conformitate dpdv al securitatii muncii si sunt marcate
de conformitate de securitate. Sculele utilizate vor avea minere electroizolante, ele vor fi apucate numai
de zona izolata, se vor folosi numai scari electroizolante iar personalul trebuie sa fie dotat si sa utilizeze
echipamentul individual de protectie, respectind principiul “ cel putin doua mijloace electroizolante
inseriate pe cale de curent”. Echipamentele portabile si uneltele manuale utilizate vor respecta prevederile
Legii 319/2006.
Executantul va utiliza pentru manevre in instalatiile electrice de joasa tensiune numai personal
autorizat .
Ca mijloace colective de protectie se recomanda: semnalizarea locurilor periculoase si atentionare
vizibila a lor cu placute de semnalizare, instructajul specific si periodic de protectia muncii la locul de
munca, elaborarea unor instructiuni proprii de securitatea muncii, elaborarea si respectarea unui program
de securitatea si sanatatea in munca, dotarea locurilor de munca cu trusa sanitara de prim ajutor,
utilizarea de scule si utilaje certificate, control permanent privind respectarea masurilor de securitatea
muncii, etc.
La tablourile electrice de joasa tensiune pentru evitarea socurilor electrice prin atingere indirecta
s-au aplicat doua masuri de protectie: una principala care este legarea la pamant si o masura suplimentara
care este deconectarea automata in caz de defect. In partea desenata a proiectului se indica aceste
masuri de protectie.
In timpul executiei este interzisa folosirea instalatiilor si a echipamentelor improvizate sau
necorespunzatoare.
Pentru lucru la inaltime, executantul va folosi numai personal atestat medical pentru lucru la
inaltime si va utiliza utilaje (platforme, etc) sau mijloace individuale de protectie (centuri, etc) pentru
lucru la inaltime, dupa caz.

44 | P a g e
In magaziile de pe santier, executantul va aplica normele de protectia muncii pentru transportul prin
purtare cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor.
La manevre in instalatiile electrice scoase de sub tensiune se va aplica prevederile Legii 319/2006.
Nu se vor face manevre cu instalatii electrice aflate sub tensiune. Prin “manevra” se intelege un ansamblu
de operatii care conduce la schimbarea configuratiei unei instalatii electrice prin actionarea unor aparate
de comutatie (vezi IPI 65/2007 – Instructiuni proprii interne de securitate si sanatatea muncii pt.
transportul si distributia energiei electrice).
Pe santier si in interiorul constructiilor in lucru se vor utiliza tablouri de distributie in executie
capsulata sau tablouri inchise in cutii prevazute cu usa si cheie , conform- I7/2011.
Montarea echipamentelor tehnice electrice si realizarea instalatiilor electrice trebuie sa se
desfasoare in asa fel incit sa nu se modifice conceptia de proiectare. In cazuri speciale, modificarile trebuie
sa se faca numai cu acordul scris al proiectantului.
3. Echipamente tehnice utilizate
In cadrul documentatiei, proiectantul a ales echipamente tehnice care sunt sigure dpdv al
securitatii muncii, care sunt certificate de conformitate dpdv al securitatii muncii si se vor livra cu
declaratie de conformitate conform Legii 319/2006.
4. Obligatiile executantului
Executantul raspunde de realizarea lucrarilor de instalatii in conditii care sa asigure evitarea
accidentelor de munca. In acest scop este obligat :
 sa analizeze documentatia tehnica dpdv al securitatii muncii
 sa aplice prevederile cuprinse in legislatia si normele/instructiunile/ prescriptiile/ standardele de
securitatea muncii specifice lucrarii
 sa execute toate lucrarile si in scopul exploatarii ulterioare a instalatiilor in conditii depline de
securitate a muncii
 sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia probelor si receptiei astfel ca lucrarea
executata sa poata fi utilizata in conditii de securitate maxima posibila
 sa utilizeze pe santier masurile individuale si colective de securitatea muncii astfel ca sa se evite
sau sa se diminueze pericolele de accident sau imbolnavire profesionala
 sa utilizeze pentru manevre in instalatiile electrice numai electricieni autorizati
5. Obligatiile beneficiarului
Beneficiarul raspunde de preluarea si apoi exploatarea lucrarilor de instalatii in conditii care sa
asigure securitatea muncii. In acest scop este obligat:
 sa analizeze proiectul dpdv al securitatii muncii
 sa respecte si sa aplice toate normele si normativele de securitate a muncii
 sa respecte instructiunile de securitate a muncii ale echipamentelor livrate
 sa faca analiza factorilor de risc de accident si sa ia masurile corespunzatoare
 pentru lucrarile de instalatii care se executa in paralel cu desfasurarea procesului de productie sa
incheie cu executantul un protocol anexa la contract in care sa delimiteze zonele de lucru pentru
care raspunderea privind asigurarea masurilor de securitatea muncii revin executantului
 in exploatare sa existe obligatoriu documentele specificate
 sa prevada mijloace de prim ajutor eficace
 pentru personalul care lucreaza cu videoterminale sa prevada obligativitatea examenului medical
oftamologic si utilizare de ochelari/ecrane de protectie, daca e cazul ;
 sa prevada si sa aplice masuri de prevenire si stingere a incendiilor
 sa intocmeasca proceduri de interventie pentru caz de criza sau dezastre si sa aibe pregatite echipe
de interventie, antrenate si dotate corespunzator.
 sa prevada sumele necesare pentru realizarea masurilor de securitate muncii
 sa-si organizeze activitatea de securitate si sanatate in munca conform Legii 319/2006
 receptia si punerea in functiune a instalatiei se va face numai dupa ce s-a constat si consemnat, cu
avizul proiectantului, ca s-au respectat normele de securitate a muncii.
 sa nu permita accesul persoanelor neautorizate in instaltiile electrice

45 | P a g e
  Beneficiarul trebue sa verifice ca instalatia de legare la pamint este corespunzatoare, sa se
ingrijeasca sa faca masuratori periodice a prizei de pamint si sa obtina buletine de masuratori care
sa ateste ca priza de pamint este in parametrii normali, conform legislatiei.
 In locurile cu pericol de incendiu beneficiarul trebuie sa ia masuri de protectie impotriva
descarcarilor statice , conform Legii 319/2006 si eventual daca e cazul si NP 099-04.
6. Legislatia de securitate a muncii
La intocmirea lucrarilor de proiectare s-a tinut seama de legislatia de securitatea muncii aflata in
vigoare. Se atrage atentia executantului lucrarii si in special beneficiarului, ca utilizator al instalatiei
proiectate, ca trebuie sa respecte intocmai aceasta legislatie din motive morale si datorita raspunderii
juridice care prevede ca neluarea vreuneia din masurile prevazute de dispozitiile legale referitoare la
protectia muncii sau nerespectarea de catre orice persoana a masurilor stabilite cu privire la protectia
muncii, constituie infractiune si se pedepseste ca atare.
Dam mai jos o lista restrinsa a acestei legislatii de care s-a tinut seama la proiectare si care trebuie
sa fie completata de executant si beneficiar cu normele specifice corespunzatoare. Beneficarul si
executantul trebuie de asemenea sa elaboreze si instructiuni proprii de securitatea muncii, specifice
instalatiei.
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 si normele de aplicare a legii;
HG 1146
IPI 65/2007
Normativele I 7/2011, I 18/2001, I18/2002;
Normele specifice pentru transportul si depozitarea oxigenului/ acetilenei;
7. Masuri de prevenire si stingere a incendiilor
La intocmirea prezentului proiect s-au respectat prevederile P.S.I. din legislatia tehnica in vigoare
specifice lucrarilor proiectate, astfel:
 Legea nr.307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;
 NG-OMAI 163/2007 Norme generale de aparare impotriva incendiilor
 Normativul I-18/2002 pentru proiectarea si executarea instalatiilor de detectie si semnalizare a
incendiilor;
 Normativul I-7/2011 pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor electrice aferente
cladirilor.
S-a avut in vedere inlaturarea pericolului de producere a unui incendiu de la instalatiile electrice. S-au
prevazut urmatoarele masuri de protectie impotriva incendiilor:
- folosirea de echipamente electrice corespunzatoare mediului in care se monteaza, respectandu-
se prevederile I7/2011;
- folosirea de echipamente cu materiale necombustibile (metalice) sau greu combustibile (din
mase plastice), care in conditii normale, daca sunt aprinse, nu propaga flacara.
S-a prevazut pozarea cablurilor pe trasee fara materiale combustibile in apropierea acestora, iar la
trecerile prin plansee si pereti se va realiza o etansare ignifuga a golurilor.
S-au respectat distantele si separarile impuse de I18/2001 si I7/2011 intre conductele instalatiilor
proiectate si instalatiile vecine.
In incaperea unde s-a montat centrala de supraveghere vor exista mijloace de prima interventie
(stingatoare cu CO2 ) in cazul initierii unui incendiu la sursele de alimentare cu energie electrica ale
centralei.

MANAGEMENTUL MEDIULUI

Atat in faza de proiectare, executie, exploatare cat si pentru dezafectarea instalatiilor, se vor
urmari identificarea aspectelor semnificative de mediu, respectiv identificarea, evaluarea, limitarea sau
eliminarea impactului negativ al instalatiilor asupra mediului.

46 | P a g e
9. BREVIAR DE CALCUL

I. ALIMENTARE CU APĂ

1. Necesarul de apă rece potabilă se determină conform SR 1343-1 pentru necesarurile specifice
de apă rece şi caldă în funcţie de destinaţiile clădirilor (STAS 1478) astfel:
Necesar specific (l/om zi)
Nr. Nr.
Destinaţia clădirii apă caldă
crt. persoane apă rece
menajeră
1 PACIENTI 220 235 115
2 PERSONAL 200 20 10
3 VIZITATORI 250 5 0

d) debitul zilnic mediu de apă rece

m
Q n zi med = 1 x ( Σ N (i) x q sp (i) )
1000 i=1
Unde N(i) = numărul de utilizatori consumatori fizici de apă sau unităţi specifice
de produs pentru care se foloseşte apa.
Qs(i) = debit specific: cantitatea medie zilnică de apă necesară unui consumator pentru o
activitate normală. Se determină conform STAS 1478-90

e) debitul zilnic maxim de apă rece

m
Q n zi max = 1 ( Σ N (i) x q sp (i) x K zi (i) )
1000 i=1
Unde K zi = coeficientul de uniformitate zilnică
K zi = 1,15

f) debitul orar maxim de apă rece

Se consideră o funcţionare de 24 ore/zi.
m
Q n o max = 1 1 ( Σ N (i) x q sp (i) x K zi (i) x Ko (i) )
24 1000 i=1

Unde K o = coeficientul de neuniformitate orară

Ko = 2,8
Gradul de asigurare 99%, regimul de furnizare a apei calde menajere este de 24 h/zi, iar
temperatura apei calde menajere este de 60 ºC.

a) DEBITUL ZILNIC MEDIU DE APA RECE Qn zi med = 54,950 mc/zi

b) DEBITUL ZILNIC MAXIM DE APA RECE Qn zi max = 63,19 mc/zi
c) DEBITUL ORAR MAXIM DE APA RECE Qn o max = 11,06 mc/h

47 | P a g e
 II. NECESAR DE APĂ PENTRU STINS INCENDIU

Conform art. 4.1 alin c din Partea a II-a - Instalatii de stingere", indicativ P 118/2-2013 şi scenariului de
incendiu este necesara echiparea tehnica a cladirii pentru stingerea unui incendiu cu hidranţi interiori.
Acestia vor avea doua jeturi in functionare simultana cu debitul de 2.1 l/s fiecare;
- pentru stingerea unui incendiu de la hidranţi exteriori , la o cladire mixta civila administativ (birourile),
sanatate (cabinet medical), la un compartiment de incendiu NSI III, cu un volum cuprins intre 10001 pana la
15000 m 3 este necesar un debit de apă de 15 l/s.
A.Hidranti interiori:
Debitul specific Numărul Presiunea Debitul de
Lungimea minimă
Destinaţia şi minim al uni jeturilor necesara la calcul
a jetului compact
caracteristicile jet în ajutajul tevii al instalaţiei
Lc
clădirii protejate qih funcţiune Hi qc
[m]
[l/s] simultană [mH2O] [l/s]
clădiri de învăţământ cu mai
mult de 200 de utilizatori sau
cele cu aria construită mai 6.4 2,1 2 8.2 4.2
mare de 600 m2 şi mai mult
de 3 (trei) niveluri supraterane

 Raza de acţiune a hidranţilor interiori

R = Lf + Lj
Unde: Lf – proiectia orizontala a lungimii furtunului (m)
La stabilirea proiectiei pe orizontala a lungimii fizice a furtunului se va avea in vedere ca aceasta se
va determina prin diminuarea lungimii fizce cu circa 3 metrii , datorita sinuozitatii furtunui in plan
orizontal si vertical.
Lf = 20-3 = 17m
Lj – proiectia pe orizontala a lungimii jetului compact data de relatia :

Unde: Lc - lungimea jetului compact (m) (Anexa A din STAS 1478-90)

h - inaltimea incaperii in care se monteaza hidrantul (m)
Raza de acţiune a hidranţilor interiori:
h = 3.5 m
R = 6+17=23 m
 Pierderea totală de sarcină
hr = hrc + hrf
unde hrf = if x lf = 150 x 20 = 3000 mmCA pentru un furtun Ø 50 mm
hrc = 9000 mmCA
hrf = 5963 mmCA
hrc – pierderile totale de sarcina (liniare si locale) pe traseul retelei de conducte de la hidrantul de incendiu
spre punctul de alimentare cu apa al instalatiei [Pa]
hrf – pierderea de sarcina liniara pe furtunul de racord al hidrantului la teava de refulare [Pa]
if – pierderea de sarcina liniara unitara a apei la trecerea prin furtunul din canepa
lf – lungimea furtunului
 Sarcina hidrodinamică necesară
H nec = H gh + H i + h r = 15000+8250+9000 = 32250 mmCA= 3.25 bar
Unde H i = 8.25 kPa = 8.25 mCA pentru Lc = 6.4 m, diametru orificiu 16 mm, debit specific ajutaj 2,1 l/s.

B.Hidranti exteriori:

- pentru stingerea unui incendiu de la hidranţi exteriori , la o cladire mixta civila administativ (birourile),
sanatate (cabinet medical), la un compartiment de incendiu NSI III, cu un volum cuprins intre 10001 pana la
15000 m 3 este necesar un debit de apă de 15 l/s.

48 | P a g e
Aceste debite vor fi asigurate de la hidranti de incendiu exteriori supraterani ce vor fi racordati la un inel
de incendiu, dispusi astfel incat sa fie acoperita intreaga suprafata a cladirilor de pe incinta, acestia avand
nevoie la baza lor o presiune minima de 0.7 bar.

C. Determinarea rezervei de apă pentru incendiu

Timpul teoretic de funcţionare a instalaţiilor de stingere, conform Normativ privind securitatea la incendiu
a constructiilor, Partea a II-a - Instalatii de stingere", indicativ P 118/2-2013 şi scenariului de incendiu este:
-Thi = 10 min – pentru hidranti interiori
-The = 3 ore – pentru hidranti exteriori
Rezerva de apă necesară pentru funcţionarea instalaţiilor de stins incendiu pentru timpul teoretic de
stingere este:
-Vhi = Qii x Thi = 4.2 x 10 x 60 = 2520 L
-Vhe = Qie x The = 15 x 3 x 3600 = 162 000 L
Se va constitui o rezerva de incendiu cu volumul minim de 165 mc.

D. Determinarea grupului de pompare

Grupul de pompare necesar pentru alimentarea cu apa a sistemului de stingere este format din doua
electropompe: Una alimentata electric cu urmatoarele caracteristici Q=15 l/s si H=54 mCA, o pompa diesel
de rezerva cu urmatoarele caracteristici Q=15 l/s si H=45 mCA. S-a optat pentru varianta de rezerva cu
pompa diesel deoarece nu exista in jurul statiei de pompare posibilitatea de amplasare a unui generator
electric.

Întocmit,
ing. Bogdan NEGREA

49 | P a g e
FORMULAR F5 SC LOGITERM SRL
REABILITAREA REZERVEI DE APA SI A CIRCUITULUI DE POMPE PSI
SECTIA DE PNEUMOFTIZIOLOGIE
FISA TEHNICA Nr. 1

Utilajul, echipamentul tehnologic: STATIE POMPARE INCENDIU FORMATA DIN DOUA POMPE, UNA ELECTRICA SI O POMPA REZERVA DIESEL
Nr. Specificaţiile tehnice impuse prin Caietul de sarcini Corespondenţa propunerii tehnice cu Producător
Crt. specificaţiile tehnice impuse prin Caietul de
sarcini
0 1 2 3
1. Parametrii tehnici şi funcţionali:
Pompa Activa Pompa rezerva
Debit Q=15 l/s Debit Q=15 l/s
Inaltime de pompare H=54 mCA Inaltime de pompare H=45 mCA
Putere nominala 18.5 kW Putere 26.1 kW
Tensiunea 440 -3 V Rezervor combustibil
Grad protectie IP 55
Racorduri aspiratie Dn150
Racorduri refulare Dn 125
Caracteristicile pompelor in ceea ce priveste Q si H sunt date pentru
punctele de functionare preconizate, echipamentele vor avea o rezerva de
min 20% pentru preluarea eventualelor diferente aparute in exploatare
sau de o eventuala extindere a sistemului
2. Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare:
Două pompe de serviciu având aceeași performanță hidraulică, una
acționată de motor electric (electropompă), iar cealaltă de motor diesel
(motopompă)
Instalația se completează cu:
• rezervor de motorină
• 1 rezervor de presiune cu membrană
• un panou de comandă independent pentru fiecare pompă de serviciu
• două presostate pentru fiecare pompă de serviciu conectate hidraulic
între ele cu o piesa cu diametrul de 15 mm
• dotarea tuturor pompelor cu un racord pentru circuitul de umplere
pentru prevenirea supraîncălzirii pompei chiar și în caz de funcționare cu
refularea închisă,
• teava de eșapament de tip industrial pentru motopompe
• tablouri IP55,
• robineti de izolare si clapete de sens
3. Condiţii privind conformitatea cu standardele relevante:
- echipamentele oferite trebuie să fie executate în conformitate
cu:
- ISO 9001, - ISO 14001
Caracteristicile de pompare vor fi garantate conformISO 9906 Anexa A
Agrement tehnic în România atît din partea firmei producătoare şi/sau a
firmei furnizoare
4. Condiţii de garanţie şi post-garanţie
GARANŢIE:
- garanţia = 24 luni de la punerea în funcţiune si/sau receptie
- asigurare service în perioada de garanţie şi postgaranţie în
maxim 12 de ore de la notificare.
POST GARANŢIE
- asigurare service pe bază de CONTRACT DE SERVICE şi piese de
schimb contra cost pe o perioadă de minim 5 ani de la data
fabricaţiei
- asigurare asistenţă tehnică la montaj şi punere în funcţiune
- asigurare piese de schimb în post garanţie
5. Alte condiţii specifice:
Firma ce livrează echipamentele trebuie să asigure:
- Asistenţă tehnică la montaj şi punerea în funcţiune si/sau
receptie a echipamentelor ce fac obiectul prezentei licitaţii.
- Scolarizare gratuită a personalului de deservire a instalaţiei.
- Service gratuita în perioada de garanţie în ateliere de
întreţinere şi service autorizate.
- Service contra cost în perioada de post-garanţie prin contract
de Service.
- Asigurarea service-lui trebuie să se facă în maxim 24 de ore de
la solicitarea scrisă a BENEFICIARULUI, cu eliminarea defecţiunii
imediat.
La livrare echipamentele vor fi însoţite de următoarele documente:
- Manual de întreţinere şi exploatare redactat în limba română
- Certificate de calitate şi garanţie
- cartea tehnica in limba romana sau engleza, masuri specifice de
tehnica securitatii muncii.

50 | P a g e
FORMULAR F5 SC LOGITERM SRL
REABILITAREA REZERVEI DE APA SI A CIRCUITULUI DE POMPE PSI
SECTIA DE PNEUMOFTIZIOLOGIE
FISA TEHNICA Nr. 2

Utilajul, echipamentul tehnologic: GRUP DE POMPARE HIDROFOR

Nr. Specificaţiile tehnice impuse prin Caietul de sarcini Corespondenţa propunerii tehnice cu Producător
Crt. specificaţiile tehnice impuse prin Caietul de
sarcini
0 1 2 3
1. Parametrii tehnici şi funcţionali:
Doua pompe cuplate in paralel si montate pe un suport din otel
Debit Q=5 l/s
Inaltime de pompare H=50 mCA
Putere nominala 2x4 kW
Tensiunea 440 -3 V
Grad protectie IP 54
Racorduri aspiratie Dn 2 ½”
Racorduri refulare Dn 2 ½”
Presiunea maxima 10 bar
Masa 124 kg
Caracteristicile pompelor in ceea ce priveste Q si H sunt date pentru
punctele de functionare preconizate, echipamentele vor avea o rezerva de
min 20% pentru preluarea eventualelor diferente aparute in exploatare
sau de o eventuala extindere a sistemului
2. Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare:
Construite sa mentina presiunea constanta indiferent de variatia debitului
Controlul automat al functionarii pompelor functie de debitul necesar
• un panou de comandă si tablou
• presostate pentru fiecare pompă
• vas de expansiune
• Robineti de izolare si clapete de sens
• pornire electronica

3. Condiţii privind conformitatea cu standardele relevante:

- echipamentele oferite trebuie să fie executate în conformitate
cu:
- ISO 9001,
- ISO 14001
Caracteristicile de pompare vor fi garantate conformISO 9906 Anexa A
Agrement tehnic în România atît din partea firmei producătoare şi/sau a
firmei furnizoare
4. Condiţii de garanţie şi post-garanţie
GARANŢIE:
- garanţia = 24 luni de la punerea în funcţiune si/sau receptie
- asigurare service în perioada de garanţie şi postgaranţie în
maxim 12 de ore de la notificare.
POST GARANŢIE
- asigurare service pe bază de CONTRACT DE SERVICE şi piese de
schimb contra cost pe o perioadă de minim 5 ani de la data
fabricaţiei
- asigurare asistenţă tehnică la montaj şi punere în funcţiune
- asigurare piese de schimb în post garanţie
5. Alte condiţii specifice:
Firma ce livrează echipamentele trebuie să asigure:
- Asistenţă tehnică la montaj şi punerea în funcţiune si/sau
receptie a echipamentelor ce fac obiectul prezentei licitaţii.
- Scolarizare gratuită a personalului de deservire a instalaţiei.
- Service gratuita în perioada de garanţie în ateliere de
întreţinere şi service autorizate.
- Service contra cost în perioada de post-garanţie prin contract
de Service.
- Asigurarea service-lui trebuie să se facă în maxim 24 de ore de
la solicitarea scrisă a BENEFICIARULUI, cu eliminarea defecţiunii
imediat.
La livrare echipamentele vor fi însoţite de următoarele documente:
- Manual de întreţinere şi exploatare redactat în limba română
- Certificate de calitate şi garanţie
- cartea tehnica in limba romana sau engleza, masuri specifice de
tehnica securitatii muncii.

PROIECTANT

51 | P a g e