SV - 10.1a - 124664 - PT - Vol.6 - 22 - 124664

Instalatii Sanitare – Faza: PT
OBIECTIV: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII EDUCATIONALE PENTRU EDUCATIA

PRESCOLARA IN COMUNA PESTISANI, PRIN CONSTRUCTIA UNEI GRADINITE CU
PROGRAM PRELUNGIT
BENEFICIAR: PRIMARIA COMUNEI PESTISANI
PROIECTANT GENERAL: DO IT ARHITECTURA Daniela Digitally signed by Daniela Murgan
DN: c=RO, o=AGENTIA PENTRU
DEZVOLTARE REGIONALA SUD-VEST
OLTENIA, cn=Daniela Murgan,
Murgan
serialNumber=MD81,
givenName=Daniela, sn=Murgan,
PROIECTANT SPECIALITATE: S.C. TEHNOCLIMA S.R.L. 2.5.4.97=11642243

Date: 2020.04.08 14:45:48 +03'00'
PROIECT NR: 16 / 2019

FAZA: PT
BORDEROU
PIESE SCRISE:
1. Foaie de capăt
2. Foaie de semnături
3. Borderou
4. Memoriu tehnic instalații sanitare si de stingere incendiu
5. Breviar de calcul instalatii sanitare
6. Lista de cantitati lucrari si echipamente
7. Caiet de sarcini instalatii sanitare interioare
8. Caiet de sarcini instalatii sanitare exterioare
9. Program de urmarire a calitatii lucrarilor si faze determinante – instalatii sanitare
PIESE DESENATE:
1. Plan de situatie – instalatii de apa si canalizare IS 01

2. Plan conducte inglobate in radier IS 02
3. Plan parter – instalatii sanitare IS 03
4. Plan parter- instalatii condens IS 04
5. Plan invelitoare – instalatii sanitare IS 05
6. Detaliu si schema statie de hidrofor pentru apa potabila IS 06
7. Detaliu bazin vidanjabil de apa uzata menajera IS 07
Borderou Pagina 1
Instalații sanitare– Faza PT

PROGRAM PRELUNGIT
PROIECTANT GENERAL: DO IT ARHITECTURA
PROIECTANT SPECIALITATE: S.C. TEHNOCLIMA S.R.L.
FAZA: PT
MEMORIU TEHNIC
INSTALATII SANITARE
1. DATE GENERALE
Proiectul trateaza la faza PT- instalatiile sanitare interioare ai exterioare aferente obiectivului
”Gradinita si afterschool”.
Cladirea va fi amplasata in satul Pestisani, comuna Pestisani, jud. Gorj.
Caracteristicile cladirii :
- destinatie : gradinita cu program prelungit;
- categoria de importanta a constructiei: C – normala (conf. HGR 766/1997)
- clasa de importanta a constructiei: II (conf. P 100-1/2013)
- grad II de rezistenta la foc ;
- risc de incendiu : mic (conf. art 2.1.12 din Normativul P118-99).
Ac = Ad = 648 mp
V = 12127 mc
- regim de inaltime : P
- inaltime maxima fata de teren, la atic: +5,50 m
- compartimente de incendiu: 1
- riscul de incendiu: mic.
In documentatie sunt cuprinse urmatoarele tipuri de instalatii sanitare :

- instalaţii de alimentare cu apa rece, apa calda de consum si recirculare apa calda de
consum;
- instalatii de evacuare a apelor uzate menajere;
- instalatii de evacuare a apelor pluviale de pe terasele inierbate;
- instalaţia de colectare şi evacuare a apelor uzate conventional curate- condens provenit
de la unitatile interioare de climatizare a aerului
- retele exterioare de alimentare cu apa si canalizare.
Proiectul asigură realizarea unor instalaţii sanitare si de stingere incendiu de calitate

corespunzătoare, urmărind satisfacerea exigenţelor esenţiale de calitate conform Legii nr. 10
privind calitatea in constructii, precum şi a reglementărilor tehnice în vigoare privind calitatea în
construcţii.
Memoriu tehnic Pagina 1

Proba de etanşeitate la presiune la rece a conductelor de apa rece constituie faza

determinanta pentru continuarea lucrarilor de instalatii sanitare.
2. DATE DE PROIECTARE
Baza de proiectare a fost constituita din:

- proiectul de arhitectură,
- tema de proiectare;
- documentatie tehnica faza SF, predata anterior;
- standardele şi normativele in vigoare la data obtinerii autorizatiei de construire si a
incheierii contractului de proiectare;
- standardele Uniunii Europene.
Instalatiile sanitare vor fi conforme cu urmatoarele norme si reglementari :
Standarde
- SR ISO 31-0 1994 Marimi și unități. Partea 0. Principii generale.
- STAS 737/5 1984 Sistemul Internațional de Unități (SI). Multiplii și submultiplii zecimali
preferențiali ai unităților SI.
- STAS 2250 1973 Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni de încercare
și presiuni de lucru maxime admisibile.
- STAS 3061 1974 Hidraulică. Terminologie, simboluri și unități de masură.
- SR EN ISO 9001 1995 Sistemele calității. Model pentru asigurarea calității în
proiectare, dezvoltare, producție, montaj și service.
- ISO 9002, 9001 – 1/2/3/4 Model privind asigurarea calității în producție și operații de
instalare
- STAS 9002 1991 Sistemele calității. Model pentru asigurarea calității în producție și
montaj.
- STAS 10102/2 1975 Acțiuni în construcții. Incărcări datorate procesului de
exploatare.
- STAS 10110 1985 Alimentarea cu apă. Stații de pompare. Prescripții generale de
proiectare
- STAS 1478 1990 Alimentarea cu apă la construcțiile civile și industriale
- SR 1343-1/2006 Alimentări cu apă. Determinarea cantităților de apă potabilă
- STAS 1795/ 1987 Canalizare interioara. Prescripții fundamentale de proiectare
- SR 1846/ 2006 Canalizări exterioare. Prescripții de proiectare
- SR EN 752/2008 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor
- NTPA 002 2002 Condiţii de descărcare a apelor uzate în reţelele de canalizare;
- P118/2-2013 – Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor, partea a II-a –
- SR 8591- 1997 Retele edilitare subterane
Legi și normative :
- Legea nr. 319- 2006Lege cu privire la securitatea si sanatatea in munca.
- Legea nr. 10-1995 privind calitatea în construcții
- NC 001-99 Normativ cadru privind detalierea continutului cerintelor stabilite prin Legea 10/1995
- Legea nr. 50-1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii
- ST 02- 1998 Prescripții tehnice privind certificarea calității materialelor și echipamentelor

- C 56-02 Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții și instalații

aferente
- C 204 - 1980 Normativ cadru privind verificarea calității lucrarilor de montaj a utilajelor și
instalațiilor tehnologice pentru obiective de investiții.
- LEGE 458 2002 Privind calitatea apei potabile
- Normativ I 9-2015 – Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor sanitare
- Normativ NP 084-03 pentru proiectarea, executarea instalaţiilor sanitare utilizând
conducte din materiale plastice;
- Normativ NP 133-2013 privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare
cu apa si canalizare a localitatilor;
- Normativ NP 011-97 privind proiectarea, realizarea si exploatarea constructiilor pentru gradinite
de copii;
- Normativ NTPA 002-02 privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare
ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare, NTPA-002/2002, forma consolidata – 2016.
Ghiduri de proiectare
- GT 063 -04 Ghidul criteriilor de performanta a cerintelor de calitate conform Legii nr.
10/1995 privind calitatea in constructii pentru instalatiile sanitare din cladiri
- GP 043 Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu
apa si canalizare utilizand conducte din policlorura de vinil, polietilena, polipropilena
LEGISLATIE SPECIFICA DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
- Legea nr. 307/2006 republicata cu modificarile si completarile ulterioare - Lege privind

apararea impotriva incendiilor;
- C 300-1994 Normativ de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii
si instalatii aferente acestora;
- H.G. R. nr. 1739-2006 Hotarare pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari
care se supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu
- P 118-1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
- Legea nr. 481/2004 republicata cu modificarile si completarile ulterioare - Lege privind
protectia civila
- Ordinul M.A.I. nr. 163/2007 Ordin privind aprobarea normelor generale de aparare impotriva
incendiilor
- Ordinul M.A.I. nr. 166/2010 Ordin privind aprobarea Dispozitiilor generale de aparare
impotriva incendiilor la constructii si instalatii aferente.
NOTA: Normele mentionate se vor lua in considerare actualizate, in forma consolidata-

republicate, cu toate modificarile si completarile ulterioare.
3. SITUAŢIA EXISTENTA
Pe teren sunt doua constructii cu o suprafata construita la sol totala de 459 mp si

regim de inaltime parter. Constructiile sunt in stare de degradare datorita lipsei de intretinere.

Constructiile sunt improprii din punct de vedere constructiv si functional functiunii de propuse. In
consecinta, aceste constructii urmeaza a fi demolate pentru a permite construirea noului imobil.
Imobilul este racordat la retelele edilitare ale comunei, respectiv apa, energie electrica
si telefonizare. Constructia noua va fi independenta din punct de vedere al instalatiilor de
incalzire si racire, agentul termic fiind produs de o centrala termica proprie.
4. SITUAŢIA PROIECTATA
4.1. Sursa de apa

Alimentarea cu apa potabila se realizeaza de la reteaua publica, prin intermediul unui
bransament amplasat in camin propriu.
De la caminul de apometru amplasat la intrarea in incinta conducta PEHD cu Dext 50
mm alimenteaza rezervoarele de inmagazinare a apei din cadrul gospodariei de apa potabila,
care este montata exterior ingropat.
Caminul de bransament si echiparea acestuia nu face obiectul prezentului proiect –
acestea sunt realizate prin grija investitorului, prin firma agreata de furnizorul de utilitati apa-
canal al zonei.
4.2. Instalatii interioare de alimentare cu apa rece, apa calda de consum si de

recirculare a.c.c.
4.2.1. Apa potabila

Asigurarea debitului si a presiunii necesare in instalatia interioara de alimentare cu apa
potabila pentru consumatori se realizeaza cu ajutorul unei statii de ridicare a presiunii amplasata
exterior, ingropat.
Statia de hidrofor pentru apa potabila este compusa din:
- doua rezervoare tampon de cate 1000 l;
- grup de pompare pentru ridicarea presiunii format din:
- doua pompe cu turatie variabila (1 pompa activa si una de rezerva), fiecare
pompa avand Q=5 mc/h; H=35mCA;
- tablou electric propriu grupului
- recipient de hidrofor pentru mentinerea presiunii in instalatie cu V= 200 l, Pn 10
bar.
De la statia de ridicare a presiunii conducta de alimentare cu apa este din PEHD 50
mm, iar in interiorul cladirii conducte este din PPR, cu diametrul exterior de 50 mm (Dn 1 1/2”).
Legaturile la obiectele sanitare se realizeaza cu tevi din PPR. Fiecare grup sanitar
este prevazut cu robineti de izolare in caz de interventie.
Conductele de apa rece se izoleaza impotriva aparitiei condensului pe suprafata
exterioara cu izolatie avand 9 mm grosime.
Pentru accesul la robinete s-au prevazut usite de vizitare.
Apa calda de consum si recirculare a.c.m.

Prepararea apei calde de consum pentru toti consumatorii cladirii se realizeaza in
centrala termica, cu un schimbator de caldura in placi si rezervor de inmagazinare a apei.
Sursa de preparare a.c.m. se regaseste in volumul H.V.A.C.

În cadrul sistemului de distributie a apei calde menajere s-a prevăzut și recircularea

apei, in vederea mentinerii unei temperaturi constante, avand distributia la plafonul parterului.
Pe conducta principala de alimentare cu apa a instalatiei de preparare apa calda de
consum, in centrala termica, este prevazuta instalarea unui filtru magnetic anticalcar, iar pe
conductele care pleaca spre grupurile sanitare se monteaza vana antioparire.
De la distribuitorul din centrala termica pleaca o conducta de distributie pentru
obiectele sanitare si o conducta de distributie pentru alimentarea consumatorilor de la bucatarie.
Instalatia interioara de alimentare cu apa calda a punctelor de consum, ca si instalatia
de recirculare a apei calde de consum, sunt realizate din conducte de PPR, termoizolate cu
izolatie cu grosimea de 9 mm.
Traseul conductelor pentru apa calda si de recirculare este comun cu cel pentru apa
rece.
4.3. Instalatii interioare de canalizare
Instalatiile interioare de canalizare constau din:

- canalizare menajera, provenita de la obiectele sanitare;
- canalizarea apelor uzate menajere cu grasimi, provenite de la bucatarie;
- canalizarea apelor uzate conventional curate – condens, provenit din functionarea
echipamentelor HVAC;
- canalizare pluviala a acoperisului inierbat.
4.3.1. Instalatii de canalizare menajera

Instalatia de canalizare menajera asigura colectarea si evacuarea apelor uzate menajere
provenite de la obiectele sanitare.
Apele uzate menajere colectate de la obiectele sanitare sunt evacuate gravitational prin
curgere libera catre reteaua exterioara de canalizare din incinta si apoi la fosa septica special
prevazuta in extremitatea incintei.
Evacuarea apelor uzate menajere se realizeaza prin conducte din polipropilena de
scurgere montate cu pante care asigura curgerea gravitationala a apei de la obiectele sanitare
pana la coloanele de evacuare. Racordurile din PP se monteaza fie in tencuiala peretilor,
aparent sau ingropat in sapa- dupa caz.
Coloanele de scurgere din PP 110 coboara mascat prin ghene anume prevazute si vor fi
prevazute cu piese de curatire pozitionate la inaltimea 0,4 ÷ 0,8 m de la pardoseala. Pentru
accesul la piesele de curatire s-au prevazut usite de vizitare.
Sustinerea conductelor se va face cu suporti si bratari din otel zincat si garnituri de
cauciuc, iar distantele de amplasare a acestora vor respecta cerintele Normativului NP 084-
2003.
Ventilarile primare ale conductelor de canalizare menajera se fac prin prelungirea
coloanelor cu 0,5 m peste nivelul terasei, mascate cu elemnte arboricole. Toate ventilarile de pe
terasele cladirii vor fi prevazute la capat cu caciula de protectie.
In zonele de toalete, spatii tehnice, zone unde se impune spalarea pardoselii se vor
instala sifoane de pardoseala.

4.3.2. Instalatii de canalizare cu grasimi
La bucatarie s-a prevazut un sistem separat de canalizare menajera cu grasimi, care

colecteaza apele uzate de la obiectele sanitare si dotarile aferente acestui spatiu.
Pentru preluarea apelor accidentale de pe pardoseli se vor monta sifoane de pardoseala
din inox, cu capac de inox, racordate la conductele colectoare montata sub placa radierului.
Pentru epurarea apelor uzate provenite de la bucatarie s-a prevazut un separator de
grasimi complet echipat, montat exterior ingropat, avand debitul de 1.4 l/s.
Apele uzate evacuate la reteaua publica vor corespunde cerintelor normativului NTPA 002.
4.3.3. Instalatii de canalizare condens

Condensul provenit de la aparatele de climatizare se preia separat prin conducte din PP cu
scurgere gravitationala si se dirijeaza, dupa o prealabila sifonare, la coloanele de canalizare
manajera sau la racordul lateral al sifoanelor de la lavoare.
Conductele instalatiei de colectare colectare condens vor fi din polipropilena pentru
canalizare – PP, montate cu pante care asigura curgerea gravitationala a apei si vor fi izolate
impotriva producerii condensului pe suprafata exterioara cu izolatie in grosime de 9 mm.
4.3.4. Instalatii de canalizare pluviala

Invelitoarea acoperisului va fi ocazional circulabila si va fi realizata in sistem de terasa
inierbata, cu vegetatie de tip extensiv, care necesita lucrari minime de ingrijire.
Descrierea sistemului si a elementelor componente se regaseste in documentatia de
specialitate Arhitectura.
Colectarea apei pluviale se va realiza prin receptoare pentru acoperis verde, avand
hidroizolatia compatibila cu cea a terasei, prevazute cu parafrunzar.
Conductele de canalizare pluviala vor fi din polipropilena, montate cu panta
corespunzatoare la plafonul parterului.
Pentru evitarea aparitiei condensului la suprafata conductelor de canalizare pluviala,
acestea vor fi izolate cu izolatie in grosime de 9 mm.
Conductele vor cobori in interior, mascate, pana la pardoseala, vor strapunge peretii laterali
ai cladirii si vor evacua apele pluviale liber la teren. Inainte de iesirea din cladire pe conductele
verticale se vor monta piese de curatire, cu acces prin usita de vizitare.
5. RETELE EXTERIOARE DE APA SI CANALIZARE
5.1. Apa potabila

De la caminul de apometru, amplasat la intrarea in incinta, conducta PEHD cu Dext 50
De la statia de hidrofor conducta de apa potabila este din PEHD 50 mm, montata
exterior ingropat, si PPR 50 mm in interiorul cladirii.

Conductele exterioare de apa potabila se pozeaza ingropat sub limita de inghet

aferenta zonei geografice (-0,80 m), conform STAS 6054/1977.
Conducta de alimentare cu apa din PEHD se va monta pe pat de nisip, conform
indicatiiilor furnizorului si va avea banda de semnalizare prezenta conducte.
5.3. Canalizare menajera

Apele uzate menajere interioare sunt evacuate la caminele de canalizare din incinta si dirijate
gravitational catre fosa septica din incinta, dimensionata pentru o vidanjare la doua saptamani.
Bazinul fosei septice se va realiza din beton armat si va fi prevazut cu capac de acces. In
vederea evitarii accidentelor, zona va fi imprejmuita cu gard de protectie
Conductele exterioare de canalizare, din PVC, se pozeaza ingropat sub limita de inghet
aferenta zonei geografice (-0,80 m), conform STAS 6054/1977, montate pe pat de nisip conform
indicatiilor producatorului si vor avea banda de semnalizare prezenta conducte.
Caminele de canalizare vor fi prevazute cu rama si capac necarosabil – fiind amplasate in
spatiul verde.
In vederea preepurarii apelor uzate cu grasimi de la bucatarie s-a prevazut un separator de
grasimi, montat exterior ingropat. Separatorul, din PEHD, va fi complet echipat si se va monta
conform Fisei tehnice a echipamentului si indicatiilor producatorului.
Refularea pompei de basa din statia de hidrofor pentru apa potabila va fi din PEHD,
montata exterior ingropat , pe pat de nisip – conform indicatiilor furnizorului.
Conducta de refulare se va racorda la camin de canalizare menajera din incinta, conform
planuluid e situatie din prezenta documentatie.
6. DOTARI PSI
Obiectivul va fi dotat cu mijloace tehnice de prima interventie – stingatoare portative de

tipuri si capacitate corespunzatoare spatiului protejat.
Dotarile PSI se regasesc in documentatia de specialitate Arhitectura.
7. CERINTE DE CALITATE
Conform Regulamentului (UE) nr. 305/2011, al Parlamentului european si al consiliului

din 9 martie 2011 constructiile trebuie sa corespunda, atat in ansamblu, cat si pe parti separate,
utilizarii preconizate, tinand seama mai ales de sanatatea si siguranta persoanelor implicate de-
a lungul intregului ciclu de viata al constructiilor. In conditiile unei intretineri normale, constructiile
trebuie sa indeplineasca aceste cerinte fundamentale aplicabile constructiilor pe o durata de
utilizare rezonabila din punct de vedere economic.
A. Rezistenta mecanica si stabilitate

Instalatiile s-au proiectat in conformitate cu cerintele de calitate privind rezistenta si
stabilitatea impuse de zona seismica, de categoria de importanta a imobilului, de amplasarea si
pozitia acestuia in raport cu vecinatatile si cu retelele de utilitati.
Materialele si echipamentele utilizate vor corespunde domeniilor de presiuni si de
temperaturi maxime prevazute in exploatare si vor fi adaptate scopului propus.

Conductele si aparatele se vor monta utilizand tehnologii adecvate si se vor fixa pe

elementele de constructie astfel incat sa permita dilatarea termica libera, cu solicitari minime,
fara a permite insa deplasarea accidentala in afara limitelor admise.
Pentru asigurarea rezistentei si stabilitatii instalatiilor sanitare s-au utilizat numai materiale
conform standardelor de produs. Sustinerea conductelor si obiectelor sanitare se va face
conform prescriptiilor din Normativul I 9-2015 si NP 084 – 03.
Confectiile metalice pentru sustinerea instalatiilor vor fi din profile ambutisate, protejate
anticoroziv.
B. Securitatea la incendiu
La amplasarea instalatiilor sanitare se vor respecta prevederile normativelor in vigoare
privind distantele fata de alte tipuri de instalatii.
Sistemele vor fi moderne, ce nu prezinta pericol din punct de vedere al sigurantei la foc.
Peretii ghenelor pentru conducte vor indeplini conditiile de rezistenta la foc stabilite in
P118/99.
C. Igiena, sanatate si mediu

Se vor asigura in permanenta, pentru apa rece si apa calda de consum parametrii de
temperatura si igiena impusi de Normativul I 9-2015 si STAS1478 si legislatia sanitara in
vigoare.
Pe parcursul executiei lucrarilor de instalatii se vor lua masuri pentru asigurarea etansarii
sistemelor de distributie prin utilizarea unor materiale si tehnologii adecvate.
Dimensionarea conductelor si a armaturilor instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare s-a
stabilit astfel incât si nu se depaseasca vitezele maxime admisibile, care ar putea crea zgomote
in functionarea instalatiei.
D. Siguranta in exploatare
Materialele si echipamentele din componenta instalatiilor sanitare vor fi omologate si vor
avea fiabilitate ridicata in exploatare.
Echipamentele vor fi prevazute cu sisteme de siguranta si de protectie corespunzatoare.
Pentru evitarea producerii de accidente s-au utilizat materiale de inalta fiabilitate si armaturi
cu perioada lunga de utilizare.
E. Protectie impotriva zgomotului

In scopul impiedicarii transmiterii vibratiilor conductelor la elementele de constructii se prevad
elemente elastice de contact etanse la trecerea conductelor prin elemente de constructii,
prinderea bratarilor de elementele de constructii se va face prin dibluri izolate.
Dimensionarea conductelor si a armaturilor instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare s-a
stabilit astfel incât sa nu se depaseasca vitezele maxime admisibile, care ar putea crea zgomote
in functionarea instalatiei.
F. Economie de energie si izolare termica

Echipamentele prevazute au randamente ridicate, in vederea utilizarii eficiente a energiei
electrice si termice.

Materialele utilizate sunt alese din gama de produse certificate, sau agrementate tehnic in
conformitate cu HG 622/2004, privind evaluarea conformitatii produselor utilizate in constructii.
Conductele de apa rece, apa calda de consum si de recirculare vor fi termoizolate, pentru
reducerea pierderilor de caldura, respectiv pentru evitarea aparitiei condensului pe suprafata
exterioara.
G. Utilizarea sustenabila a resurselor naturale se realizeaza prin:

Utilizarea energiei neconventionale si a recuperarilor de caldura pentru asigurarea unor
consumuri minime de energie in exploatare
Asigurarea nivelurilor de performanta este obligatorie pe toata durata de exploatare a
instalatiilor sanitare. Materialele prevazute in prezentul proiect se achizitioneaza numai de la
furnizori atestati si vor fi insotite de urmatoarele:
- marcaj CE;
- agrement tehnic;
- Declaratii de conformitate;
- instructiuni de instalare, utilizare si intretinere
- documentatii tehnice.
8. MASURI DE SECURITATE SI SANATATEA MUNCII
La stabilirea solutiilor de proiectare s-au avut in vedere:

- asigurarea conditiilor de igiena prin instalatiile sanitare;
- asigurarea calitatii minime a apei potabile rece si calde de consum;
- stabilirea nivelului maxim admisibil al continutului de substante nocive in apa potabila,
provenite prin contactul cu peretii conductelor si echipamentelor instalatiilor de distributie
a apei reci si calde;
- evitarea stagnarii apei in reteaua de distributie pentru apa potabila;
- separarea completa intre reteaua de distributie a apei potabile si a altor retele de apa;
- stabilirea conditiilor de amplasare a conductelor fata de sursele de infectare biologice
(canalizare);
- stabilirea conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca apele uzate pentru a putea fi
deversate in retelele de canalizare.
Organizarea activitatii de protectia muncii:

In scopul realizarii activitatii de protectia muncii la nivelul cerintelor de securitate a muncii,
se organizeaza compartimente de protectie a muncii sau se numesc prin decizie persoane care
vor indeplini sarcinile privind aceasta activitate.
Persoanele care indeplinesc atributiile de protectie si igiena muncii vor fi atestate din
punct de vedere profesional de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice
(MDRAP).
Activitatea de protectie a muncii are drept obiect, controlul si urmarirea realizarii tuturor
obligatiilor prevazute in regulamentul si legislatia de protectia muncii, in scopul prevenirii

accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale si a asigurarii unor conditii normale de

munca.
Pe perioada de executie a lucrarilor se vor lua masuri de protectie a muncii specificate in
legislatia specifica in vigoare
La intocmirea prezentului proiect nu s-au prevazut tehnologii noi de executie.
9. MASURI DE APARARE IMPOTRIVA INCENDIILOR
Reglementarile privind masurile de prevenire si stingere a incendiului indicate mai sus nu

sunt limitative; ele vor fi completate cu instructiuni specifice de catre executanti, corespunzator
tehnologiilor de realizare a lucrarilor dupa aprobarea beneficiarului.
In proiect s-a urmarit prevederea de solutii tehnice care sa nu favorizeze declansarea sau
extinderea incendiului, precum si materiale de prima interventie necesare localizarii si stingerii
eventualelor incendii declansate din alte motive.
Obligatiile si raspunderile pentru asigurarea conditiilor privind respectarea si controlul
reglementarilor de prevenire si stingere a incendiilor revin unitatilor care realizeaza executia
lucrarilor.
Intretinerea periodica sau interventiile ocazionale la unele echipamente sau instalatii vor fi
realizate de personal specializat si autorizat pentru asemenea interventii.
Reviziile instalatiilor si ale echipamentelor aferente se fac dupa un grafic stabilit anual si
coordonat de conducerea societatii.
Se vor urmari urmatoarele etape:
- instructajul intregului personal din santier;
- formarea unei echipe de pompieri cu instructajul executat conform normelor;
- echiparea santierului cu mijloace de stingere ale incendiului;
- asigurarea unui post telefonic pentru alarmarea pompierilor militari in caz de
incendiu.
La executia proiectului, executantul si beneficiarul au obligatia sa respecte cu strictete pe

toata durata desfasurarii lucrarilor toate prevederile cuprinse in normele de prevenire si stingere
a incendiilor ce vizeaza activitatea de santier.
Intocmit,
ing. Paula Paun

Instalatii Sanitare – faza PT

PROGRAM PRELUNGIT
FAZA: PT
BREVIAR DE CALCUL INSTALATII SANITARE

ALIMENTARE CU APA
1.Determinarea volumului de apa pentru rezervorul de apa de consum
Conform temei de proiectare volumul rezervei de apa se determina pentru a asigura consumul
in cazul intreruperii alimentarii cu apa timp de minim 8 ore in timpul zilei.
Necesarul de apa potabila:
Debit mediu zilnic, Qzi mediu: Qzi mediu = N x qs [m3/zi]
Debitul maxim zilnic: Qzi max = Kzi X Qzi mediu [m3/zi]
Debitul orar maxim: Qorar max = 1/9 x Kor x Qzi max [m3/h]
unde:
Qzi mediu - debit mediu zilnic; media volumelor de apa utilizate zilnic in decursul unui
an [m3/zi]
Qzi max - debit maxim zilnic; volumul de apa utilizat in ziua cu consum maxim in
decursul unui an [m3/zi]
Qorar max - debit maxim orar; valoarea maxima a consumului orar din ziua (zilele) de
consum maxim [m3/h]
N - număr de utilizatori [-]

qs - debit specific; cantitatea medie zilnica de apa necesara unui consumator
[l/consumator,zi]
Kzi - coeficient de variaţie zilnica, 1,50 (conform SR 1343-1/2006, tabel 1)
Kor- coeficient de variaţie orara, 2,50 (conform SR 1343-1/2006, tabel 3)
Breviar de calcul Pagină 1

In funcţie de informaţiile obţinute de la beneficiar, se considera următorul grafic de

ocupare si necesar specific de apa rece si calda (conf. Normativ I9/2015):
Qzi
Numar de unitati Debit Qzi med Qmax orar
max
Specificatia
[pers] [l/pers,zi]/ [m3/zi] [m3/zi] [m3/h]
Copii 60 100 6 9 2.5

Personal
10 20
angajat 0.2 0.3 0.083333333
Pentru a se asigura consumul in cazul intreruperii alimentarii cu apa timp de 3 ore in

timpul zilei , trebuie ca rezervorul de apa de consum sa aiba volumul egal cu 2 mc.
I. Apa de consum
1. Date de intrare alimentare cu apa de consum:
Conform planurilor de arhitectura se vor considera urmatorii consumatori in vederea
determinarii debitelor de apa :
- closet: 7 buc
- lavoar: 16 buc
- spalator: 3 buc
- masina pentru spalat vase: 2 buc
- masina pentru spalat rufe: 1 buc
- robinet dublu serviziu ½”: 1buc
2. Metodologie de calcul privind determinarea debitului de apa de consum

Conform I9-2015 "Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor
sanitare aferente Clădirilor” se stabileşte debitul de calcul pentru conductele de distribute
a apei din institutiile de invatamant, astfel :
Qc = 0.27 x E
unde:
Qc - debit de calcul (l/s)

E - suma echivalentilor de debit a punctelor de consum alimentate de conducta

respectivă
(ELavoar = 0,35; Ecloset= 0,5; ESpălător =1; ECadita dus =1; Episoar = 0,17; ).
E = E1 + E2
E1 - suma echivalentilor bateriilor amestecătoare de apă caldă;
E2 - suma echivalentilor robinetelor de apă rece.
3. Determinarea parametrilor pentru alegerea statiei de hidrofor pentru apa de

consum:
 Stabilirea numărului de echivalenţi:
- closet: 7 buc x 0,50 E = 3,50 E

- lavoar: 16 buc x 0,35 E = 5,60 E
- spalator 3 buc x 1,0 E = 3,00 E
- masina de spalat vase: 2 buc x 0,5 E = 1,00 E
- masina de spalat rufe: 1 buc x 0,85 E = 0,85
- robinet dublu serviuciu 1 buc x 0,20 E = 0,20 E
Total: E = E1+E2 = 14,15 E
 Debitul de calcul:
=1,01 l/s
Pentru acest debit de calcul va fi prevazuta o conductă din otel zincat avand :
1 1/2” – v =0.9 m/s;
Se va alege acoperitor o statie de pompare avand urmatoarele caracteristici, tinand cont
de faptul ca la data intocmirii prezentului breviar de calcul nu sunt cunoscute dotarile finale ale
bucatariei:
QC-SH –C1 = 1,5 l/s

H pompa = 35 mCA
Intocmit,
Ing. Paula Paun


PROGRAM PRELUNGIT
FAZA: PT
CAIET DE SARCINI
INSTALATII SANITARE
1. GENERALITATI...................................................................................................................... 3
1.1. Obiectul caietului de sarcini ......................................................................................................... 3
1.2. Descriere......................................................................................................................................... 3
1.3. Baza de proiectare ........................................................................................................................ 4
1.3.1. Baza documentatiei .................................................................................................................... 4
1.3.2. Standarde, normative si legislatia de referinta ........................................................................... 4
2. DESCRIEREA SOLUTIEI ....................................................................................................... 7
2.1. SITUAŢIA EXISTENTA........................................................................................................ 7
2.2. SITUAŢIA PROIECTATA..................................................................................................... 8
2.2.1. Alimentarea cu apa rece si apa calda de consum si de recirculare a.c.c. ................................... 8
2.2.2. Instalatii interioare de canalizare ............................................................................................... 8
3. DOTARI PSI ......................................................................................................................... 10
4. CERINTE ESENTIALE DE CALITATE ................................................................................. 10
5. MASURI DE SECURITATE SI SANATATEA MUNCII .......................................................... 12
6. MASURI DE APARARE IMPOTRIVA INCENDIILOR ........................................................... 13
7. MATERIALE UTILIZATE SI TEHNOLOGII DE LUCRU RECOMANDATE ........................... 13
7.1. Instalatii interioare de apa rece, apa calda de consum si recirculare a.c.c. ...................... 14
7.3. Armaturi si accesorii................................................................................................................... 15
7.4. Pastrarea materialelor ................................................................................................................ 15
7.5. Calitatea materialelor .................................................................................................................. 15
7.6. Montarea conductelor ................................................................................................................. 16
7.7. Dilatarea conductelor .................................................................................................................. 16
7.8. Tuburi de protectie pentru conducte la trecerea prin elemente de constructie ................. 17
7.9. Distanta intre conducte............................................................................................................... 17
7.10. Imbinări ale conductelor ........................................................................................................... 17
7.11. Armaturi pentru dezaerisire sau golire................................................................................... 17
8. Izolarea, vopsirea si identificarea elementelor instalatiilor .................................................... 18
8.2. Generalitati ................................................................................................................................... 18
8.3. Izolarea conductelor.................................................................................................................... 19
9. PROBE, TESTE, VERIFICARI PENTRU INSTALATII SANITARE ....................................... 19
9.2. Probe aferente instalatiilor de apa rece si apa calda de consum ........................................ 19
9.2. Obiecte sanitare si armaturi....................................................................................................... 20
10. RETELE DE APA – SPALARE SI DEZINFECTARE........................................................... 20
Testarea vanelor si a rezervoarelor de apa ......................................................................................... 21
12. INSTALATII INTERIOARE DE CANALIZARE .................................................................... 21
12.1. Generalitati ................................................................................................................................. 21
12.2. Executarea scurgerilor cu conducte din PP .......................................................................... 23
Caiet de sarcini instalatii sanitare Pagina 1
12.4. TESTE SI PROBE CONDUCTE DE CANALIZARE ............................................................ 24

13. ECHIPAMENTE .................................................................................................................. 24
13.1. GENERALITATI......................................................................................................................... 24
13.2. Instalarea pompelor .................................................................................................................. 24
13.3. Conexiuni ale echipamentelor................................................................................................. 25
13.4. Etichete pentru identificare ..................................................................................................... 25
14. MASURI DE SIGURANTA SI SANATATE IN MUNCA ....................................................... 25
15. RECEPTIA GENERALA A INSTALATIILOR....................................................................... 26
16. PROTECTIA MEDIULUI ..................................................................................................... 27
17. STANDARDE, NORMATIVE SI LEGISLATIA DE REFERINTA ......................................... 27

1. GENERALITATI
1.1. Obiectul caietului de sarcini
Proiectul trateaza la faza PT- instalatiile sanitare interioare ai exterioare aferente

obiectivului ”Gradinita si afterschool”.
Caietul de sarcini se va consulta impreuna cu partile scrise (memoriul tehnic, program
de verificare pe faze determinante etc.) si partile desenate aferente prezentei documentatii
tehnice de proiectare.
Caietul de sarcini trebuie coroborat cu proiectele celorlalte specialitati de instalatii, de
arhitectura si de structura.
Caietul de sarcini este elaborat pentru a indica principiile convenite de inginerie a
sistemelor de proiectare, criteriile si conceptele de proiectare.
1.2. Descriere
Ac = Ad = 648 mp
V = 12127 mc
In documentatie sunt cuprinse urmatoarele tipuri de instalatii sanitare :

- instalaţii de alimentare cu apa rece, apa calda de consum si recirculare apa calda de
consum;
- instalatii de evacuare a apelor uzate menajere;
- instalatii de evacuare a apelor pluviale de pe terasele inierbate;
- instalaţia de colectare şi evacuare a apelor uzate conventional curate- condens provenit
de la unitatile interioare de climatizare a aerului
- retele exterioare de alimentare cu apa si canalizare.
Proiectul asigură realizarea unor instalaţii sanitare si de stingere incendiu de calitate

corespunzătoare, urmărind satisfacerea exigenţelor esenţiale de calitate conform Legii nr. 10
privind calitatea in constructii, precum şi a reglementărilor tehnice în vigoare privind calitatea în
construcţii.

1.3. Baza de proiectare
1.3.1. Baza documentatiei

- standardele şi normativele in vigoare la data obtinerii autorizatiei de construire si a incheierii
contractului de proiectare.
Instalatiile sanitare vor fi conforme cu urmatoarele norme si reglementari :
1.3.2. Standarde, normative si legislatia de referinta
NORMATIVE:
P118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor

P118/2- 2013 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor,
Partea a II-a - Instalatii de stingere
I 9-2015 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare

C56-2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de
constructii si instalatii aferente
NP 133-2013 Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea
sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor
NP 084-2003 Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea
instalatiilor sanitare si a sistemelor de alimentare cu apa si
canalizare utilizand conducte din mase plastice.
NTPA 002/2002 Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in
retelele de canalizare ale localitatilor cu descarcare in statiile
de epurare
GP 043-99 Ghid pentru proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de
alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte din
policlorura de vinil, polietilena, polipropilena
GT 063-2004 Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate
conform legii nr. 10-1995 privind calitatea in constructii, pentru
instalatii sanitare
PT C4/2010 Prescriptie tehnica ISCIR pentru recipiente metalice sub
presiune
presiune pentru fluide
PT C7/2010 Prescriptie tehnica ISCIR pentru dispozitive de siguranta
PT CR 7/2013 Priscriptie tehnica ISCIR pentru aprobarea procedurilor de
sudare pentru otel, aluminiu, aliaje de aluminiu si polietilena
de inalta densitate (PEHD)
STANDARDE:
STAS 4068/2-87 Debite si volume maxime de apa. Probabilitatile anuale ale

debitelor si volumelor maxime in conditiile normale si speciale
de exploatare
SR 1343-1:2006 Alimentari cu apa. Partea 1: Determinarea cantitatilor de apa
potabila pentru localitati urbane si rurale
SR 4163-1:1995 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii
fundamentale de proiectare
STAS 6054-77 Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea
teritoriului Republicii Socialiste Romania
STAS 1478-90 Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si
industriale. Prescriptii fundamentale de proiectare
STAS 6156/1986 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in
constructiile civile si social-culturale. Limite admisibile si
parametrii de izolare acustica
SR 8591/1997 Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare
STAS 9824-5/1975 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de
conducte, canale si cabluri
SR 4163-3-1996 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executie
si exploatare.
STAS 9570/1-89 Marcarea si reperarea reteleor de conducte si cabluri in
localitati
STAS 1795/87 Canalizare interioara. Prescriptii fundamentale de proiectare
SR 1846-1/06 Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea I:
Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare
SR 1846-2/07 Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea II:
Determinarea debitelor de ape meteorice
SR EN 752/2008 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor
STAS 1504-85 Distante de amplasare a obiectelor sanitare, armaturilor si
accesorilor lor
STAS 2448-82 Canalizari. Camine de vizitare. Prescriptii de proiectare
STAS 3051-91 Canale ale retelelor exterioare de canalizare
STAS 9470-73 Constructii hidrotehnice. Ploi maxime. Intensitati, durate,
frecvente
LEGISLATIE
Legea nr. 10/1995 republicata cu modificarile si completarile ulterioare - Lege privind calitatea
in constructii
Legea nr. 50/1991 republicata cu modificarile si completarile ulterioare - Lege privind
autorizarea executarii lucrarilor de constructii
Legea nr. 81/2013 Lege privind aprobarea O.U.G. nr. 85/2011 pentru modificarea Legii nr.
50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii
Ordinul nr. 3451/2013 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii
functionarea in conditii de siguranta a instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a
aparatelor consumatoare de combustibil
H.G. nr. 925/1995 Hotarare pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare
tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor
H.G. nr. 766/1997 republicata cu modificarile si completarile ulterioare – Hotarare pentru
aprobarea unor regulamente privind calitatea constructii
H.G. nr. 273/1994 Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii
H.G. nr. 940/2006 Hotarare pentru modificarea si completarea Regulamentului de receptie a
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora H.G. 273/1994
Legea nr. 265/2006 republicata cu modificari si completarile ulterioare - Lege pentru aprobarea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.195/2005 privind protectia mediului completarile
ulterioare
O.U.G. nr.195/2005 - O.U.G. privind protectia mediului
O.U.G. nr.114/2007 - Ordonanta pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 95/2005 privind
protectia mediului.
O.U.G. nr. 164/2008 Ordonanta pentru modificarea O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia
mediului;
Legea nr. 287/2009 republicata cu modificarile si completarile ulterioare - Lege privind Codul
civil
Legea nr.107/1996 republicata cu modificarile si completarile ulterioare - Lege privind protectia
apelor
H.G. nr. 472/2000 Hotarare privind unele masuri de protectie a calitatii resurselor de apa
LEGISLATIE SPECIFICA DE PROTECTIE A MUNCII
Legea nr. 319/2006 republicata cu modificarile si completarile ulterioare - Lege cu privire la

securitatea si sanatatea in munca;
H.G. nr. 1425/2006 cu modificarile si completarile ulteriore - Hotarare pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii muncii 319/2006
H.G. nr. 300/2006 Hotarare privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile;
H.G. nr. 1242/2011 Hotarare privind Modificarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii SSM nr. 319/2006;
H.G. nr. 971/2006 Hotarare privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau
de sanatate la locul de munca;
H.G. nr. 1091/2006 Hotarare privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de
munca;
H.G. nr. 1146/2006 Hotarare privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea
in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;
NSSM 12 Norme pentru lucrul la inaltime
NSSM 26 Norme pentru activitati de vopsire

NSSM 28 Norme pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire
NSSM 57 Norme pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si
depozitarea materialelor
NSPM 75 Norme pentru instalatii frigorifice
NSSM 89 Norme pentru lucrari de montaj utilaj tehnologic si constructii metalice
NSSM 91 Norme pentru lucrari de izolatii termice, hidrofuge si protectii anticorozive

C 300/1994 Normativ de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora;
P 118/1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
Legea nr. 481/2004 republicata cu modificarile si completarile ulterioare - Lege privind protectia
civila
H.G. nr. 1739/2006 Hotarare pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se
supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu
Ordin nr. 87/2010 Ordin pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a persoanelor care
efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor, modificat si completat cu OMAI nr.
112 din 2014
Ordinul MAI nr. 80/2009 Ordin privind aprobarea normelor metodologice de avizare si
autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila
Ordinul MAI nr. 163/2007 Ordin privind aprobarea normelor generale de aparare impotriva
incendiilor
Ordinul MAI nr. 166/2010 Ordin privind aprobarea Dispozitiilor generale de aparare impotriva
incendiilor la constructii si instalatii aferente.
NOTA: PENTRU TOATE NORMELE, LEGILE SI STANDARDELE MENTIONATE SE VOR

CONSIDERA IN FORMA CONSOLIDATA (REPUBLICATA, CU ULTIMELE REVIZII SI
COMPLETARI).
2. DESCRIEREA SOLUTIEI
2.1. SITUAŢIA EXISTENTA

Constructiile sunt improprii din punct de vedere constructiv si functional functiunii de propuse.
In consecinta, aceste constructii urmeaza a fi demolate pentru a permite construirea noului
imobil.
Imobilul este racordat la retelele edilitare ale comunei, respectiv apa, energie
electrica si telefonizare. Constructia noua va fi independenta din punct de vedere al instalatiilor
de incalzire si racire, agentul termic fiind produs de o centrala termica proprie

2.2. SITUAŢIA PROIECTATA
2.2.1. Alimentarea cu apa rece si apa calda de consum si de recirculare a.c.c.

De la caminul de apometru amplasat la intrarea in incinta conducta PEHD cu Dext 50
Statia de hidrofor pentru apa potabila este compusa din:
- doua rezervoare tampon de cate 1000 l;
- grup de pompare pentru ridicarea presiunii format din:
- doua pompe cu turatie variabila (1 pompa activa si una de rezerva), fiecare
pompa avand Q=5 mc/h; H=35mCA;
- tablou electric propriu grupului
- recipient de hidrofor pentru mentinerea presiunii in instalatie cu V= 200 l, Pn 10
bar.
De la statia de ridicare a presiunii conducta de alimentare cu apa este din PEHD 50
mm, iar in interiorul cladirii conducte este din PPR, cu diametrul exterior de 50 mm (Dn 1 1/2”).
Legaturile la obiectele sanitare se realizeaza cu tevi din PPR. Fiecare grup sanitar
este prevazut cu robineti de izolare in caz de interventie.
Conductele de apa rece se izoleaza impotriva aparitiei condensului pe suprafata
exterioara cu izolatie avand 9 mm grosime.
Apa calda de consum si recircularea apei calde de consum

Prepararea apei calde de consum pentru toti consumatorii cladirii se realizeaza in
centrala termica, cu un schimbator de caldura in placi si rezervor de inmagazinare a apei.
Sursa de preparare a.c.m. se regaseste in volumul H.V.A.C.
În cadrul sistemului de distributie a apei calde menajere s-a prevăzut și recircularea
apei, in vederea mentinerii unei temperaturi constante, avand distributia la plafonul parterului.
Pe conducta principala de alimentare cu apa a instalatiei de preparare apa calda de
consum, in centrala termica, este prevazuta instalarea unui filtru magnetic anticalcar, iar pe
conductele care pleaca spre grupurile sanitare se monteaza vana antioparire.
De la distribuitorul din centrala termica pleaca o conducta de distributie pentru
obiectele sanitare si o conducta de distributie pentru alimentarea consumatorilor de la
bucatarie.
Instalatia interioara de alimentare cu apa calda a punctelor de consum, ca si
instalatia de recirculare a apei calde de consum, sunt realizate din conducte de PPR,
termoizolate cu izolatie cu grosimea de 9 mm.
Traseul conductelor pentru apa calda si de recirculare este comun cu cel pentru apa
rece.
2.2.2. Instalatii interioare de canalizare
Instalatiile interioare de canalizare constau din:

- canalizare menajera, provenita de la obiectele sanitare;
- canalizarea apelor uzate menajere cu grasimi, provenite de la bucatarie;

- canalizarea apelor uzate conventional curate – condens, provenit din functionarea

echipamentelor HVAC;
- canalizare pluviala a acoperisului inierbat.
a. Instalatii de canalizare menajera

Instalatia de canalizare menajera asigura colectarea si evacuarea apelor uzate menajere
provenite de la obiectele sanitare.
Apele uzate menajere colectate de la obiectele sanitare sunt evacuate gravitational prin
curgere libera catre reteaua exterioara de canalizare din incinta si apoi la fosa septica special
prevazuta in extremitatea incintei.
Evacuarea apelor uzate menajere se realizeaza prin conducte din polipropilena de
scurgere montate cu pante care asigura curgerea gravitationala a apei de la obiectele sanitare
pana la coloanele de evacuare. Racordurile din PP se monteaza fie in tencuiala peretilor,
aparent sau ingropat in sapa- dupa caz.
Coloanele de scurgere din PP 110 coboara mascat prin ghene anume prevazute si vor fi
prevazute cu piese de curatire pozitionate la inaltimea 0,4 ÷ 0,8 m de la pardoseala. Pentru
accesul la piesele de curatire s-au prevazut usite de vizitare.
Sustinerea conductelor se va face cu suporti si bratari din otel zincat si garnituri de
cauciuc, iar distantele de amplasare a acestora vor respecta cerintele Normativului NP 084-
2003.
Ventilarile primare ale conductelor de canalizare menajera se fac prin prelungirea
coloanelor cu 0,5 m peste nivelul terasei, mascate cu elemnte arboricole. Toate ventilarile de
pe terasele cladirii vor fi prevazute la capat cu caciula de protectie.
In zonele de toalete, spatii tehnice, zone unde se impune spalarea pardoselii se vor
instala sifoane de pardoseala.
b. Instalatii de canalizare cu grasimi

La bucatarie s-a prevazut un sistem separat de canalizare menajera cu grasimi, care
colecteaza apele uzate de la obiectele sanitare si dotarile aferente acestui spatiu.
Pentru preluarea apelor accidentale de pe pardoseli se vor monta sifoane de pardoseala
din inox, cu capac de inox, racordate la conductele colectoare montata sub placa radierului.
Pentru epurarea apelor uzate provenite de la bucatarie s-a prevazut un separator de
grasimi complet echipat, montat exterior ingropat, avand debitul de 1.4 l/s.
Apele uzate evacuate la reteaua publica vor corespunde cerintelor normativului NTPA
002.
c. Instalatii de canalizare condens
Condensul provenit de la aparatele de climatizare se preia separat prin conducte din PP

cu scurgere gravitationala si se dirijeaza, dupa o prealabila sifonare, la coloanele de canalizare
manajera sau la racordul lateral al sifoanelor de la lavoare.
Conductele instalatiei de colectare colectare condens vor fi din polipropilena pentru
canalizare – PP, montate cu pante care asigura curgerea gravitationala a apei si vor fi izolate
impotriva producerii condensului pe suprafata exterioara cu izolatie in grosime de 9 mm.
d. Instalatii de canalizare pluviala

Invelitoarea acoperisului va fi ocazional circulabila si va fi realizata in sistem de terasa
inierbata, cu vegetatie de tip extensiv, care necesita lucrari minime de ingrijire.
Descrierea sistemului si a elementelor componente se regaseste in documentatia de
specialitate Arhitectura.

Colectarea apei pluviale se va realiza prin receptoare pentru acoperis verde, avand
hidroizolatia compatibila cu cea a terasei, prevazute cu parafrunzar.
Conductele de canalizare pluviala vor fi din polipropilena, montate cu panta
corespunzatoare la plafonul parterului.
Pentru evitarea aparitiei condensului la suprafata conductelor de canalizare pluviala,
acestea vor fi izolate cu izolatie in grosime de 9 mm.
Conductele vor cobori in interior, mascate, pana la pardoseala, vor strapunge peretii
laterali ai cladirii si vor evacua apele pluviale liber la teren. Inainte de iesirea din cladire pe
conductele verticale se vor monta piese de curatire, cu acces prin usita de vizitare.
3. DOTARI PSI
Obiectivul va fi dotat cu mijloace tehnice de prima interventie – stingatoare portative de

tipuri si capacitate corespunzatoare spatiului protejat.
Dotarile PSI se regasesc in documentatia de specialitate Arhitectura.
4. CERINTE ESENTIALE DE CALITATE
Conform Regulamentului (UE) nr. 305/2011, al Parlamentului european si al consiliului

din 9 martie 2011 constructiile trebuie sa corespunda, atat in ansamblu, cat si pe parti separate,
utilizarii preconizate, tinand seama mai ales de sanatatea si siguranta persoanelor implicate
de-a lungul intregului ciclu de viata al constructiilor. In conditiile unei intretineri normale,
constructiile trebuie sa indeplineasca aceste cerinte fundamentale aplicabile constructiilor pe o
durata de utilizare rezonabila din punct de vedere economic.

stabilitatea impuse de zona seismica, de categoria de importanta a imobilului, de amplasarea si
pozitia acestuia in raport cu vecinatatile si cu retelele de utilitati.
conform prescriptiilor din Normativul I 9-2015 si NP 084 – 03.
anticoroziv.
La amplasarea instalatiilor sanitare se vor respecta prevederile normativelor in vigoare
privind distantele fata de alte tipuri de instalatii.
Sistemele vor fi moderne, ce nu prezinta pericol din punct de vedere al sigurantei la foc.
Peretii ghenelor pentru conducte vor indeplini conditiile de rezistenta la foc stabilite in
P118/99.

Se vor asigura in permanenta, pentru apa rece si apa calda de consum parametrii de
temperatura si igiena impusi de Normativul I 9-2015 si STAS1478 si legislatia sanitara in
vigoare.
Pe parcursul executiei lucrarilor de instalatii se vor lua masuri pentru asigurarea etansarii
sistemelor de distributie prin utilizarea unor materiale si tehnologii adecvate.
Dimensionarea conductelor si a armaturilor instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare s-
a stabilit astfel incât si nu se depaseasca vitezele maxime admisibile, care ar putea crea
zgomote in functionarea instalatiei.
Materialele si echipamentele din componenta instalatiilor sanitare vor fi omologate si vor
avea fiabilitate ridicata in exploatare.
Pentru evitarea producerii de accidente s-au utilizat materiale de inalta fiabilitate si armaturi
cu perioada lunga de utilizare.

In scopul impiedicarii transmiterii vibratiilor conductelor la elementele de constructii se
prevad elemente elastice de contact etanse la trecerea conductelor prin elemente de
constructii, prinderea bratarilor de elementele de constructii se va face prin dibluri izolate.
Dimensionarea conductelor si a armaturilor instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare s-
a stabilit astfel incât si nu se depaseasca vitezele maxime admisibile, care ar putea crea
zgomote in functionarea instalatiei.

Materialele utilizate sunt alese din gama de produse certificate, sau agrementate tehnic
in conformitate cu HG 622/2004, privind evaluarea conformitatii produselor utilizate in
constructii.
Conductele de apa rece, apa calda de consum si de recirculare vor fi termoizolate, pentru
reducerea pierderilor de caldura, respectiv pentru evitarea aparitiei condensului pe suprafata
exterioara.
G. Utilizarea sustenabila a resurselor naturale se realizeaza prin:

instalatiilor sanitare. Materialele prevazute in prezentul proiect se achizitioneaza numai de la
furnizori atestati si vor fi insotite de urmatoarele:
- marcaj CE;
- agrement tehnic;



a apei reci si calde;
(canalizare);
Organizarea activitatii de protectia muncii

In scopul realizarii activitatii de protectia muncii la nivelul cerintelor de securitate a
muncii, se organizeaza compartimente de protectie a muncii sau se numesc prin decizie
persoane care vor indeplini sarcinile privind aceasta activitate.
(MDRAP).
munca.
Sapaturile executate in terenuri slabe (nisip, pietris, loess), cu umiditate ridicata sau in
apropierea unor umpluturi care nu s-au tasat complet, se face numai cu pereti sprijiniti,
controlati in permanenta.
Saparea santurilor cu adancime mica cu pereti verticali poate fi executata fara sprijiniri, in
terenuri cu umiditate naturala, in care nu exista ape freatice, pana la urmatoarele adancimi
maxime:
- teren usor (nisip, umpluturi) pana la 0,75 m;
- teren mijlociu (care se sapa cu cazmaua si partial cu tarnacopul) – pana la 1.25 m;
- teren tare (care se sapa cu cazmaua si cu tatnacopul) – pana la 2m;
- teren foarte tare care se lucreaza cu ranga, tarnacopul, spitul, barosul) – pana la 2 m.
Executarea sapaturilor in apropierea fundatiilor constructiilor existente se face numai cu
pereti sprijiniti, controlati zilnic. Se vor monta podete pentru traversarea santurilor.
Se vor monta placute avertizoare pentru lucrarile periculoase. Se vor face sondaje manuale
pentru detectarea gospodariilor subterane.

Pe perioada de executie a lucrarilor se vor lua masuri de protectie a muncii specificate in

legislatia specifica in vigoare
Reglementarile privind masurile de prevenire si stingere a incendiului indicate mai sus

nu sunt limitative; ele vor fi completate cu instructiuni specifice de catre executanti,
corespunzator tehnologiilor de realizare a lucrarilor, dupa aprobarea beneficiarului.
In proiect s-a urmarit prevederea de solutii tehnice care sa nu favorizeze declansarea
sau extinderea incendiului, precum si materiale de prima interventie necesare localizarii si
stingerii eventualelor incendii declansate din alte motive.
lucrarilor.
Intretinerea periodica sau interventiile ocazionale la unele echipamente sau instalatii vor
fi realizate de personal specializat si autorizat pentru asemenea interventii.
Se urmaresc urmatoarele etape:
- formarea unei echipe de pompieri cu instructajul executat conform normelor in vigoare;
- asigurarea unui post telefonic pentru alarmarea pompierilor militari in caz de incendiu.
toata durata desfasurarii lucrarilor toate prevederile cuprinse in normele de prevenire si stingere
ce vizeaza activitatea de santier.
7. MATERIALE UTILIZATE SI TEHNOLOGII DE LUCRU RECOMANDATE
Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice pentru executarea instalatiilor

sanitare interioare. Caietul de sarcini nu are caracter limitative, insa orice completare se va
putea face numai cu acordul intocmitorului. La executarea lucrarilor se vor utiliza numai
materialele cuprinse in proiect.
Orice propunere de inlocuire trebuie motivata de contractant si aprobata de catre
proiectant si beneficiar.
Toate materialele vor trebui sa fie insotite de Certificate de calitate.
La traversarea planseelor sau a peretilor din beton armat, se vor folosi golurile prevazute
in proiect, sau a pieselor de trecere, in acest scop, constructorul avand obligatia sa le
realizeze odata cu turnarea structurilor respective.
Panta minima a conductelor de apa va fi de 10/00. La conductele cu diametrul mai mare de
2” se admite montajul orizontal.
Conductele instalatiilor se vor grupa in plase orizontale la pozarea pe tavan, sau verticale
la pozarea pe pereti, astfel incat sa se poata folosi suporturi comune.

In cazul gruparii conductelor in plase pe mai multe randuri, se va lasa suficient spatiu intre
randurile de conducte, precum si intre conducte si elementele de constructie pentru plecarile
derivatiilor, manevrarea robinetelor, precum si pentru intretinere, reparatii, revizii etc.
De regula, conductele de apa se monteaza in acelasi plan sau deasupra celor de
canalizare.
Conductele de apa rece se monteaza, de regula, sub conductele de apa calda.
Distantele minime intre conductele de apa si conductele altor instalatii vor fi conform
prescriptiilor in vigoare si anume:
- fata de instalatia de gaze, conform NTPEE – 2009: Norme tehnice pentru proiectarea,
executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale;
- fata de instalatia electrica, conform Normativului I7 - pentru proiectarea si executarea
retelelor si instalatiilor electrice la consumatori cu tensiuni pana la 1000V;
La trecerea prin pereti si plansee conductele aparente se monteaza in tuburi de
protectie (mansoane).
Partea superioara a mansoanelor montate pe pardoseala incaperilor dotate cu instalatii
sanitare va depasi nivelul pardoselii finite cu 2-3 cm.
In portiunile in care conductele traverseaza elementele de constructii nu se admit
imbinari.
Coloanele de apa se vor masca cu elemente usoare de acoperire pentru a se asigura
conditii de igiena si estetica.
Conductele instalatiilor interioare de apa se vor monta asigurandu-se golirea printr-un
numar minim de dispozitive si armaturi.
Conductele de alimentare, legaturile la armaturile de serviciu ale obiectelor sanitare, se
prevad cu robinete de inchidere si reglaj. In punctele cele mai joase ale instalatiei se prevad
dispozitive de golire.
Pozitia armaturilor s-a ales astfel incat sa permita manevrarea si demontarea partiala
sau totala, in vederea intretinerii si reparatiilor.
7.1. Instalatii interioare de apa rece, apa calda de consum si recirculare a.c.c.
Prin sistemul de alimentare cu apa al unei cladiri se intelege sistemul compus din
bransament, conducte de distributie orizontale, coloane de distributie, conducte de legatura la
obiectele sanitare si obiectele sanitare propriu-zise. Mai fac parte din acest sistem si
armaturile de inchidere, reglaj, siguranta si golire a instalatiei.
Inaintea inceperii lucrarilor de montaj se va verifica existenta golurilor pentru trecerea
coloanelor de conducte prin plansee, precum si daca dimensiunile si pozitiile acestora sunt
corecte.
In gospodariile de apa conductele sunt metalice – din otel zincat– confom planurilor si
schemelor din prezenta documentatie.
Conductele din PPR si otel zincat vor fi montate dupa ce in prealabil s-a facut trasarea
lor.
La montaj se vor respecta pantele prevazute in proiect, pentru a se asigura golirea si
aerisirea completa a conductelor.
La montarea conductelor in plasa pe un singur rand se va lasa spatiu suficient intre
conducte si elementele de constructie pentru realizarea derivatiilor, manevrarea robinetilor, revizii,
reparatii. Conductele interioare de apa rece, apa calda de consum si de recirculare a.c.c. se
vor executa din tevi de polipropilena (PPR).
Conductele de legatura la obiectele sanitare s-au prevazut din teava PPR de presiune
cu Pn10 bar pentru apa rece, respectiv din PPR cu fibra compozita pentru apa calda de
consum, ele avand dimensiuni care variaza intre 20 si 40 mm.

Imbinarea tevilor din polipropilena de presiune se va face la cald, prin polifuziune, cu

scule si dispozitive speciale. Lucrarile de montaj vor fi executate sub conducerea unor
persoane competente si experimentale.
La montaj trebuie respectate cu strictete instructiunile furnizorului de materiale si ale
firmei producatoare.
7.3. Armaturi si accesorii
Se vor prevedea, dupa caz, urmatoarele armaturi pe conductele de alimentare cu apa:

- de trecere, pentru montaj aparent sau ingropat;
- de inchidere si reglaj, drept sau coltar,
- de golire
- de retinere
- de siguranta.
Acestea se vor monta in pozitiile indicate prin desenele proiectului.
Armaturile prevazute vor corespunde presiunilor de lucru cerute prin proiect Pn.16 bar.
Pentru racordarea la punctele de consum (baterii amestecatoare sau robinete de serviciu) se
vor monta armaturi de inchidere si reglaj:
- coltar 1/2" cu racord pentru legaturi flexibile (la puncte de consum montate pe obiecte
de portelan ).
- drept 1/2" - 3/4" cu mufe filetate pentru tevi din otel (la puncte de consum montate in
perete).
Armaturile se vor monta tinand seama de urmatoarele conditii:
- usor accesibile ;
- usor demontabile.
Toate armaturile in timpul executiei vor fi montate in pozitia « inchis ».
Ventilele de scurgere pentru obiectele sanitare si sifoanele de scurgere se vor monta
numai cu garnituri de cauciuc care sa le asigure etanseitatea si corecta functionare.
7.4. Pastrarea materialelor
Păstrarea materialelor pentru instalaţii sanitare se va face în spaţii de depozitare

amenajate în acest scop, ferite de condiţiile atmosferice.
Capetele conductelor, in special cele cu capete filetate, vor fi protejate împotriva loviturilor
accidentale cu piese protectoare din materiale plastice.
Materialele asupra cărora condiţiile atmosferice nu au practic influenţă se pot depozita pe
platforme amenajate în aer liber.
7.5. Calitatea materialelor
Materialele şi aparatele utilizate la executarea instalaţiilor sanitare vor avea caracteristicile

şi toleranţele prevăzute în standardele de stat sau normele de fabricaţie a unităţilor
producătoare. Ele vor fi însoţite de certificatul de calitate şi de agrementare tehnică al
furnizorului.
Conductele de apă rece şi caldă pentru consum menajer se vor executa din tevi de
polipropilena (PP-R) – conductele de legatura ale obiectelor sanitare, respectiv din otel zincat in
statia de hidrofor.
Pentru realizarea îmbinărilor prin flanşe se recomandă utilizarea flanşelor plate cu filet.
Canalizarea menajera si pluviala se va executa din ţevi de polipropilenă îmbinate prin

mufe cu garnituri de etanşare din cauciuc.
7.6. Montarea conductelor
Montarea conductelor trebuie să se realizeze astel încât să respecte traseele indicate pe

planuri, iar punerea lor pe poziţii trebuie realizată cu profesionalism, astfel încât să prezinte şi
un aspect îngrijit, după montare.
La montarea a doua sau mai multe trasee apropiate, se va acorda atenţie tronsoanelor
conductelor, astfel încât acestea să fie paralele.
Traseele conductelor vor urmări elementele de construcţie, respectiv liniile pereţilor, a
pardoselilor si a tavanelor. Distanta minimă între conducte (sau izolaţia lor) şi suprafaţa finită a
pardoselii sau a plafonului va fi de 75 mm, iar faţă de suprafaţa pereţilor sau faţă de conducte
alăturate va fi de 25 mm.
Tevile vor fi tăiate în unghi drept, iar apoi suprafaţa tăiată va fi alezată, abraziunile vor fi
îndepărtate iar suprafata de contact a conductei va fi astfel pregătită pentru o nouă îmbinare pe
poziţie.
In cazul în care traiectoria conductelor deviază de la o linie dreaptă, atunci, manual, se
poate construi traseul curb (deviat) al conductei, acordandu-se o atenţie sporită sectiunii
conductei, care trebuie să rămână în permanenţă circulară. Astfel de modificări aduse traseului
conductelor vor fi facute la rece pentru conducte de otel zincat cu diametre sub 65 mm; peste
acest diametru, devierea conductei în funcţie de traseu se face la cald.
Pe durata execuţiei, capetele conductelor vor fi protejate împotriva loviturilor.
Conductele nu se vor monta în pereţi, pardoseală sau plafon decât dacă acest lucru este
specificat pe planuri, de către proiectant.
Conductele de canalizare vor avea piese de curăţare montate în toate capetele extreme
ale colectoarelor orizontale, la intersecţii şi la schimbări de directie.
La străpungerile coloanelor de canalizare pluvială prin terasa clădirii, se vor executa
lucrări de hidroizolaţie si etansari corespunzatoare.
Coloanele de canalizare menajeră se vor prelungi deasupra terasei cu coloane de
ventilare primara, prevăzute la partea superioară cu o caciula de ventilare pentru protectie.
La baza fiecărei coloane de canalizare, ca şi la intersecţiile cu ramurile orizontale de
canalizare de diametru de cel putin 50 mm se vor prevedea piese de curăţire care vor permite
accesul pentru intervenţie în cazul înfundării reţelei.
7.7. Dilatarea conductelor
Fenomenele de contractie şi dilatare a tronsoanelor conductelor trebuie luate în calcul,

acolo unde este posibil, în stabilirea traseelor. Ca alternativă, se pot monta compensatoare de
dilatare cu tuburi ondulate sau lire de dilataţie.
Toate conductele se vor fixa de elementele de construcţie astfel încât să se menţină
eforturile de dilatare pe direcţia dorită. In cazul în care conductele sunt din plastic sau oricare
alt material cu o duritate mai redusa, sau în cazul conductelor din otel care ar putea produce
zgomote la dilataţie, atunci se adaugă, punctului fix, un manson adecvat, conform indicatiilor
furnizorului.
Compensatoarele de dilatare montate în instalaţie trebuie să fie dimensionate pentru cel
puţin 20000 de cicluri complete de functionare, fara nici o defecţiune.
Toate compensatoarele de dilatare trebuie livrate intr-o protecţie exterioară care să le
protejeze de posibilele lovituri.

La montarea compensatoarelor de dilatare, trebuie să se ţină seama de faptul că trebuie

evitate condiţiile de montare care ar putea solicita compensatorul la tensiuni suplimentare fată
de cele pentru care a fost proiectat.
7.8. Tuburi de protectie pentru conducte la trecerea prin elemente de constructie
Atunci când conductele traversează pereţi, pardoseli şi plafoane, atunci sunt necesare
mansoane (tuburi) de protectie.
In cazul în care conductele care trec prin aceste mansoane pot avea o mişcare de
translaţie datorată dilatărilor, atunci tuburile de protecţie vor avea un diametru mai mare, care
să permită deplasarea conductei la dilatare.
La trecerile prin pereţii antifoc, manşoanele de protecţie vor fi completate cu materiale de
umplutură agrementate la foc. In cazul acestor tipuri de manşoane, se va considera că acestea
nu permit mişcări de translaţie datorită dilatării conductelor.
7.9. Distanta intre conducte
Conductele vor fi amplasate astfel încât să se respecte o distanţă minimă de 25 mm între

suprafaţa exterioară a conductelor şi suprafaţa finită a pereţilor şi o distanţă minimă de 100 mm
de la suprafaţa finită a pardoselii până la punctul de cotă minimă a instalaţiei (conductei).
Distanţa între conducte poate fi modificată astfel încât să se evite decuparea plăcilor de
ceramică de pe pereţi sau pardoseală.
Toate conductele trebuie amplasate la o distanţă minimă de 150 mm in plan orizontal faţă
de cabluri electrice, cu excepţia cazurilor indicate de proiectant.
Conductele trebuie amplasate în ghene verticale sau sub plafoane astfel încât să fie
posibilă orice intervenţie legată de întreţinerea sau înlocuirea unui tronson de conductă, fără ca
celelalte conducte să fie afectate.
Conductele care trebuie izolate vor fi montate în aşa fel încât se va permite aplicarea
stratului de izolaţie pe toată circumferinţa lor, şi totodată, se va păstra o distanţă minimă de 25
mm faţă de suprafaţa exterioară a suprafeţei izolaţiei conductelor sau a suporturilor conductelor
învecinate.
Se recomandă marirea distanţei de amplasare a conductelor de apă rece faţă de cele de
apă caldă de consum sau faţă de cele prin care circulă apă fierbinte (agent termic de încălzire).
7.10. Imbinări ale conductelor
Se va evita montarea conductelor zidite în perete şi amplasarea legăturilor între tronsoane

în grosimea pereţilor, a pardoselilor sau în orice altă poziţie inaccesibilă accesului ulterior.
Toate legăturile cu flanşe vor fi etanşate cu garnituri specializate, omologate, unse cu
pasta de miniu de plumb sau grafit în ulei de in dublu fiert.
Toate îmbinările înfiletate se vor etanşa cu materiale specializate, omologate, sau în lipsa
altor specificaţii în proiect, cu fuior de cânepă, miniu de plumb sau pasta de grafit în ulei de in
dublu fiert. Materialul de umplutură nu trebuie să fie expus pe tronsoanele de conductă în afara
legăturii.
7.11. Armaturi pentru dezaerisire sau golire
In punctele de cotă minimă a instalaţiilor se montează robinete de golire; de asemenea,

robinete de golire se montează şi pe conductele de legătură a echipamentelor.

Atunci când un echipament este dotat cu robinete de izolare montate pe conductele de

legătură a echipamentului la instalatia generală de apă, atunci robinetul de golire pentru
echipament va fi amplasat astfel încât să permită doar golirea echipamentului, după ce acesta
a fost izolat de restul instalaţiei prin închiderea robinetelor de legătură.
Dotarea cu echipamente de aerisire si golire trebuie să fie suficientă pentru golirea si
aerisirea intregii instalatii.
Acolo unde este posibil, tronsoanele de conducte, serpentinele si echipamentele vor fi
ventilate prin conectarea lor la o conductă de ventilare centrală, astfel încât să se reducă
numărul armăturilor de aerisire necesare.
In general, armaturile de dezaerisire se vor utiliza în instalatiile de încălzire sau de răcire
şi în instalaţiile de preparare apă caldă menajeră; alte indicatii privind utilizarea acestor
echipamente va fi trecută pe planuri.
8. Izolarea, vopsirea si identificarea elementelor instalatiilor
8.2. Generalitati
Toate materialele utilizate în lucrările de izolaţie, vopsire şi identificare trebuie să fie

conforme cu legislaţia, standardele şi normele româneşti.
Izolaţia termică şi lucrările de finisare vor fi din materiale incombustibile.
Toate materialele de izolaţie vor fi depozitate, pe timpul lucrărilor, în încăperi fără
umiditate.
Se vor lua măsuri de protecţie a lucrărilor şi instalaţiilor pe durata aplicării izolaţiei.
Toate materialele de izolaţie si asociate lucrărilor de izolaţie vor fi aplicate urmărind
recomandările fabricantului.
Acolo unde conductele ce urmează a fi izolate străpung pereţi sau plafoane, izolaţia se
va opri la 20 mm de perete, iar terminaţia izolaţiei se va realiza conform instrucţiunilor
fabricantului.
Măsuri speciale se vor prevedea atunci când o conductă izolată va intra în clădire; în
acest caz, se vor lua măsuri speciale de izolare hidrofugă a străpungerii peretelui clădirii.
Contractorul va fi responsabil pentru protejarea tuturor echipamentelor, şi este obligat să
lase aria de depozitare curată, după terminarea lucrărilor.
Izolarea se va monta complet, cu toate sistemele de prindere şi fixare, de către o
persoană calificată în acest scop.
Cantităţile de materiale de izolaţie, inclusiv adezivi, reţele de prindere, bande adezive etc
vor fi asigurate suplimentar, luându-se în considerare pierderile de materiale datorate tăierii
benzilor izolante, a degradării capetelor materialelor izolante etc. Materialele se vor proteja
împotriva degradării.
Toate materialele vor fi înmagazinate astfel încât vor fi protejate împotriva deteriorării
înainte de momentul instalării lor, şi vor corespunde standardelor de calitate.
Nu se va lua în calcul sub nici o formă izolaţia termică a materialelor de finisare a
suprafeţei exterioare a materialelor de izolaţie.
Izolaţia nu va fi aplicată elementelor de instalaţie şi echipamentelor decât după
realizarea tuturor testelor.
Inainte de aplicarea izolaţiei, contractorul trebuie să verifice calitatea acoperirii cu
vopsea.
Izolaţiile aplicate pe rezervoare vor fi decupate în dreptul plăcuţelor indicatoare, în
scopul uşurării identificării elementelor componente ale instalaţiilor.

Materialele izolante trebuie să fie concentrice şi cu grosimi constante; nu se admit

materiale izolante deformate, ondulate, sau cu zone deteriorate. Izolaţia trebuie să fie fixată
rigid pe conducte.
Vopsirea conductelor şi izolaţiilor se va face în culori corespunzătoare fluidului
transportat sau vor fi marcate în conformitate cu STAS 8589.
8.3. Izolarea conductelor
Se vor izola următoarele echipamente şi elemente ale instalaţiilor sanitare interioare:

- reţelele de alimentare cu apă rece, apa caldă de consum si recirculare;
- armături amplasate pe traseul conductelor izolate.
Suprafaţa exterioară a materialelor izolante preformate trebuie să fie în bună stare,
uniformă, fermă, şi fără fisuri.
In cazul în care materialul izolant este deteriorat de către constructor, acesta va suporta
cheltuielile de înlocuire a materialului izolant.
9. PROBE, TESTE, VERIFICARI PENTRU INSTALATII SANITARE
9.2. Probe aferente instalatiilor de apa rece si apa calda de consum
Instalatiile de apa rece si calda de consum vor fi supuse la urmatoarele probe:

- incercarea de etanseitate la presiune la rece a conductelor de apa rece - faza
determinanta;
- proba de etanşeitate şi de rezistenţă la cald a conductelor de apă caldă şi a celor de
circulaţie;
- proba de funcţionare la apă rece şi apa caldă de consum.
Proba de etanşeitate la presiune la rece, ca şi proba de etanşeitate şi rezistenţă la cald
se vor efectua înainte de montarea aparatelor şi armăturilor de serviciu la obiectele sanitare şi
celelalte puncte de consum, extremităţile conductelor fiind obturate cu flanşe sau dopuri.
Presiunea de încercare la etanşeitate şi rezistenţa la cald la conductele de apă rece şi
caldă va fi egală cu 1,5 x presiunea de regim, indicată în proiect pentru instalaţia respectivă de
alimentare cu apă, dar nu mai mică de 6 bari.
Proba de funcţionare la apă rece şi caldă se va efectua după montarea armăturilor la
obiectele sanitare şi la celelalte puncte de consum şi cu conductele sub presiunea hidraulică
de regim. Se va verifica, prin deschiderea succesivă a armăturilor de alimentare, dacă apa
ajunge, la presiunea de utilizare, la fiecare punct de consum în parte.
Proba de etanşeitate şi rezistenţă la conductele de apă caldă de consum, inclusiv la
cele de circulaţie, se va face prin punerea în funcţiune a instalaţiei de apă caldă la presiunea
de regim stabilită prin proiect şi la o temperatură de 55-60°C.
Proba de funcţionare se va efectua având echipamentele în funcţiune, conform
prevederilor din proiect (staţii de ridicare a presiunii, aparate de preparare a apei calde, pompe
etc.).
Se va verifica modul de fixare, stabilitate si distantele de sustinere ale conductelor fixate
pe pereti, tavane, etc., paralelismul conductelor si distantele intre izolatia conductelor, tinand
seama de natura materialelor si de prevederile prescriptiilor specifice.
Se va verifica corecta amplasare a punctelor fixe, a pieselor de dilatare si a
mansoanelor de protectie, astfel incat sa se asigure dilatarea libera a conductelor.

Proba de etanseitate si rezistenta la cald se va face mentinandu-se in functiune

instalatiile de apa calda si circulatie timp de 6 ore, apa din instalatie avand temperatura de
60C.
In afara de etanseitate, la incercari se va urmari modul in care se comporta diversele
elemente ale instalatiei ca urmare a dilatarilor si a eforturilor mecanice suplimentare datorate
acestora.
9.2. Obiecte sanitare si armaturi
Obictele sanitare trebuie sa fie intregi, fara crapaturi, sa aiba culoare uniforma, sa nu
aiba smalt sarit etc. si sa corespunda ca numar, marime, model, calitate si pozitie de montaj
cu cele prevazute in proiect.
Pozitia de montaj a obiectelor sanitare, a armaturilor si accesoriilor trebuie sa permita
utlizarea lor in bune conditii, verificandu-se respectarea cotelor si distantelor de montaj
prevazute in prescriptii, atat intre obiecte cat si intre acestea si elementele de constructii.
Obiectele sanitare trebuie sa fie solid fixate pe postamente, console etc., iar acestea din
urma sa fie prinse rigid in elementele constructiei.
Sifoanele obiectelor sanitare trebuie sa asigure scurgerea normala a apei din obiectele
sanitare respective. Nu se admit scapari de apa pe la sifon sau conducta de racord.
Robinetele si bateriile trebuie sa asigure jet continuu de apa, inchiderea perfecta si o
manevrare usoara.
Robinetele de trecere trebuie sa fie usor accesibile pentru reparatii.
Preaplinul obiectelor sanitare trebuie sa asigure scurgerea debitului de apa dat de
armatura de alimentare cu apa la o functionare normala (debit mediu).
La punctele de consum apa trebuie sa fie limpede si sa nu lase pete de rugina sau de
ulei pe obiecte.
In timpul functionarii nu trebuie sa apara in nici o parte a instalatiei zgomote
suparatoare. In cazul aparitiei zgomotelor pronuntate la robinetele cu plutitor pentru WC sau la
armaturile sanitare montate pe celelalte obiecte, se vor remedia armaturile respective prin
inlocuirea garniturilor sau ventilelor.
Se va verifica daca s-a facut dezinfectia conductelor. Dezinfectarea se face cu apa
continand 20-30 mg/l clor activ, care trebuie sa ramana in retea cel putin 24 ore. Dupa acest
interval de timp se elimina apa cu clor din conducte si se spala cu un curent de apa curata.
Spalarea se face cu apa curata timp de minim 2-3 ore.
10. RETELE DE APA – SPALARE SI DEZINFECTARE
Toate instalaţiile de apă vor fi spălate cu apă rece, curată, în vederea îndepărtării
impurităţilor de pe suprafaţa interioară a conductelor; această operaţie de spălare se va repeta
de două ori.
Instalaţiile de alimentare cu apă rece şi caldă de consum se vor dezinfecta urmând
următoarea procedură:
Se va pregăti o soluţie de dezinfectare, care să ofere o concentraţie de 20-30 mg/l clor,
utilizând instrucţiunile de utilizare a dezinfectantului.
Notă: dacă se utilizează o soluţie de hipoclorit care are 35% clor, va fi necesară pentru
sterilizare o cantitate de 145 g/1000 l de apă.
Se vor goli părţile instalaţiei ce urmează a fi sterilzată.
Se va introduce soluţia de dezinfectat în cel mai de jos punct al instalaţiei, şi se va umple
întreaga instalaţie cu apă.
Se va menţine instalaţia umplută cu soluţie dezinfectantă timp de 2 ore.

Se va verifica concentraţia clorului rezidual. Dacă valoarea rezidualăse amplasează ca
valoare sub 0,2 mg/l, se repetă procesul până la obţinerea valorii.
Prin utilizarea punctelor de consum, se elimină toate zonele de apă care ar putea conţine
concentraţii ridicate de clor.
Pentru dezinfectare, dupa spalare se umple rezervorul cu apa clorata in exces cu o doza
de cca.20 gr/mc. Apa de dezinfectare va sta in rezervor timp de minimum 24 ore, dupa care se
va face golirea rezervorului si a conductelor. Umplerea cu apa potabila a rezervorului se va
face dupa o noua spalare cu apa potabila.
Testarea vanelor si a rezervoarelor de apa
Toate vanele vor fi verificate în timpul testelor de presiune la care este supus sistemul; de
asemenea, pot fi utilizate certificate de laborator, care să certifice încercarea la presiune a
vanelor de către fabricant.
Rezervoarele de apă de tip deschis (functionand la presiune atmosferica) vor fi testate
prin umplerea lor completă; se va verifica etaşeitatea îmbinărilor.
Rezervoarele de apă vor fi supuse unui test de etanşeitate pe durata a 24 de ore, timp în
care se vor verifica toate îmbinările. Orice defect va fi rectificat imediat, iar testul de etanşeitate
va fi repetat.
12. INSTALATII INTERIOARE DE CANALIZARE
12.1. Generalitati
Pentru canalizarile interioare – menajera, menajera cu grasimi, pluviala - s-au prevazut

conducte din polipropilena de scurgere (PP), care la executie vor trebui sa corespunda normelor
de calitate. La montarea tevilor de scurgere se vor respecta urmatoarele recomandari:
- reducerea la strictul necesar a numarului schimbarilor de directie;
- racordarea la coloane sau colectoare sub un unghi de minim 45;
- la baza coloanelor, pentru schimbarea de directie se vor utiliza doua piese la 45;
Sustinerea conductelor pentru ape evacuate se va face tinand seama de amplasarea
acestora, conform prescriptiilor din normativele I 9-2015 si NP 084 -2002.
Distanta intre suporturile de sustinere va fi conform tabelului de mai jos. In mod
obligatoriu se va sustine baza fiecarei coloane.

Piesele de curatire montate pe conducte creeaza posibilitatea accesului in

interior pentru interventie in caz de necesitate (infundare).
`Pe conductele orizontale pentru ape evacuate, piesele de curatire se vor monta
langa fiecare schimbare de directie, iar pe portiunile drepte, la urmatoarele distante:
Diametrul conductei Distanta intre piese (m)

nominal (Dn)
50 – 75 mm 5m
100 mm 8m
125-200 mm 12 m
Pe coloanele de scurgere piesele de curatire se vor monta la distanta de 06-08m

peste cota pardoselii.
Distanţele între conducte se vor stabili astfel încât să permită montarea izolaţiei termice
necesare acestora. De asemenea, distanta între conducte şi elementele de construcţie
(suprafaţa finită a peretilor, sau plafon) trebuie să permită accesul pentru mentinerea curata a
spatiului intre conducte si perete.
Toate conductele orizontale de canalizare, menajeră sau pluvială, se vor monta ţinând
seama de panta de montaj specificată în proiect.
Pentru reducţii montate pe colectoare, se vor utiliza reducţii excentrice, care facilitează
atât scurgerea apelor uzate cât şi ventilarea canalizării. Piese de reducţie concentrice se vor
utiliza pentru coloanele de canalizare.
In punctele cele mai inalte ale instalaţiei se montează dispozitive de eliminare a aerului.
In cazul în care, în punctele superioare ale instalaţiei de canalizare nu este posibilă prelungirea
coloanei deasupra terasei, in vederea ventilării, s-au prevazut coloane de ventilare secundara,
racordate la coloane adiacente avand ventilare primara.
Inainte de inceperea executiei se vor studia cu atentie traseele conductelor de canalizare.
Executia instalatiilor se va face coordonat cu celelalte tipuri de instalatii (termice, ventilare,
climatizare, electrice).
Trecerea conductelor prin pereti sau fundatii se va face prin golurile precizate in
proiectul de rezistenta si piesele de trecere special prevazute, pe care executantul are
obligatia sa le practice.
Transportul tevilor din PP se va face pe platforme auto ce nu au varfuri sau muchii
ascutite. Toate tevile trebuie sa se sprijine pe intreaga lor lungime, fara sa atarne dincolo de
suprafata de sustinere a vehiculului. Inainte de montaj tevile se vor verifica pentru a descoperi
eventuale deteriorari aparute in cursul transportului sau depozitarii.
12.2. Executarea scurgerilor cu conducte din PP
Fiind vorba de tevi cu imbinare prin mufare, montarea este o operatie extrem de simpla,
constand in introducerea in extremitatea tevii, in mufa, a unei alte tevi sau a unei piese
speciale. O garnitura inelara cu baza dubla, prevazuta cu inel de prindere, asigura etansarea
imbinarii. Chiar si la o montare asa de simpla sunt de remarcat cateva recomandari care au
scopul de a conferi instalatiei caracteristicile tehnice si de calitate dorite. Ele sunt urmatoarele:
a) taierea tuburilor se face cu fierastrau cu dinti fini, respectand obtinerea perpendicularitatii
taieturii;
b) extremitatea tubului va trebui curatata si debavurata cu un unghi de aproximativ 15 grade,
folosind aparatul de sanfrenat sau o pila cu dinti fini. Suprafetele sanfrenate trebuie sa fie
netede pentru a evita deteriorarea garniturii inelare de etansare a mufei in care tubul va fi fixat;
c) capetele pieselor speciale nu trebuie taiate pentru a se evita o imbinare slabita datorita unei
insuficiente mufari;
d) asigurati-va ca mufa sa fie curata la interior, de curatenia garniturii de etansare si de
curatenia capatului introdus in mufa depinde siguranta etansarii; la introducerea in mufa ungeti
capatul tevii ce urmeaza a fi introdus cu produsul specializat pentru aceasta sau cu apa cu
sapun; nu folositi uleiuri sau grasimi minerale;
e) evitati devieri excesive ale tevilor, garnitura va lucra in conditii proaste si nu va asigura o
etansare perfect;
f) este bine sa acoperiti imbinarea in asa fel incat la turnarea betonului sa se evite penetrarea
acestuia;
g) tuburile trebuie sa fie corect introduse in mufe, avandu-se in vedere posibilele dilatari; o
introducere scurta poate sa nu garanteze etansarea imbinsrii si sa nu permita deplasari mari,
in timp ce o introducere completa impiedica dilatarea tevilor;
La montajul coloanelor se va avea in vedere crearea posibilitatilor de dilatare a
conductelor. La coloanele montate intre etaje si cu ramificatie in dreptul planseului de beton,
aceasta ramificatie constituie un punct fix si nu sunt necesare alte amenajari. O bratara care
constituie un reazem mobil va fi montata intre plansee cu functia de ghidare a tevii. Daca
coloana este libera intre plansee (trecere prin goluri existente), sub fiecare planseu se va
realiza un reazem fix, cu unul mobil intre plansee.
Pentru conductele orizontale montate sub plafon, mufa are functia de mason de dilatare
ca si la coloane.
La trecerile conductelor prin peretii rezistenti la foc se vor utiliza piese de trecere care
vor avea doua diametre mai mult decat conducta, piese care vor fi apoi protejate in mansoane
rezistente la foc.
La trecerile conductelor prin plansee si prin pereti se vor utiliza mansoane de protectie
din PVC care vor avea doua diametre mai mult decat conducta si vor depasii cu 2 cm nivelul
suprafetei finite a pardoselii. Spatiul dintre conducta si manson se va umple cu vata minerala
pentru a micsora transferul zgomotelor prin structura. La trecerea prin peretii rezistenti la foc
se vor prevedea piese agrementate rezistente la foc.
Toate schimbarile de directie la 90 grade se vor executa cu doua piese la 45 grade.
Racordarea conductelor de evacuare condens la sifoanele de scurgere ale lavoarelor
se va face numai cu sifoane de linie.
Diferitele ramificatii de pe conducta pot prelua dilatarile prin mufele proprii. Pentru ca
aceasta sa se intample este necesar ca mufa sa fie legata de structura suport in mod rigid in
scopul de a forma un punct fix.
12.4. TESTE SI PROBE CONDUCTE DE CANALIZARE
Instalatiile de canalizare interioara vor fi supuse urmatoarele probe:

- proba de etanseitate;
- proba de functionare.
Proba de etanseitate se efectueaza prin verificarea etanseitatii pe traseul conductelor si
la punctele de imbinare.
Punctele de imbinare ce se inchid cu elemente de mascare vor fi incercate pe parcursul
lucrarii, inainte de inchiderea lor incheiandu-se procese verbale pentru lucrari ascunse.
Proba de etanseitate se face prin umplerea cu apa a conductelor astfel :
- conductele de canalizare a apelor meteorice : pe toata inaltimea cladirii ;
- conductele de canalizare a apelor menajere : pana la nivelul de refulare prin
sifoanele de pardoseala sau prin obiectele sanitare.
Proba de functionare se va face prin alimentarea cu apa a obiectelor sanitare si a
punctelor de scurgere la un debit normal de functionare si prin verificarea conditiilor de
scurgere.
Cu prilejul probelor de functionare se vor controla si pantele, piesele de curatire, sustinerile
conductelor- conform precizarilor din proiect.
13. ECHIPAMENTE
13.1. GENERALITATI
Este responsabilitatea contractorului sa verifice valorile hidraulice ale pompei, în

comparaţie cu necesarul de debit şi înălţime de pompare necesară în instalaţia deservită de
pompa respectivă. Pompele trebuie să fie agrementate, testate în concordanţă cu legislaţia în
vigoare. Pompele trebuie să fie însoţite de fişe tehnice care să conţină carecteristicile de
performanţă a acesteia.
Corpul pompei şi cel al motorului trebuie să fie separate astfel încât defecţiuni ale corpului
pompei să nu afecteze motorul acesteia.
Fiecare din pompele instalate trebuie să poată asigura înălţimea de pompare specificată
în fişa sa tehnică, şi trebuie să fie rezistentă la eroziune, coroziune şi trebuie să corespundă
lichidului pe care îl vehiculează.
Fiecare pompă trebuie să aibe vizibile următoarele elemente:
i) Numele producătorului
ii) Tipul constructiv al pompei
iii) Numarul seriei pompei
iv) Debitul pompei (l/s)
v) Inălţimea de pompare (mCA)
vi) Numărul de rotaţii în unitatea de timp.
Pentu conexiuni ale pompei care depăşesc 40 mm, conductele se vor îmbina cu flanşe,
iar pentru diametre sub 40 mm, se vor utiliza îmbinări filetate. Pe conductele de refulare ale
pompei se vor monta manometre.
13.2. Instalarea pompelor
La montarea pompelor, se vor utiliza sisteme de preluare a vibraţiilor. De asemenea,

acolo unde este cazul, se vor monta pe blocuri – postament pentru mărirea inerţiei.
Pentru reducerea transmiterii vibraţiilor şi a zgomotului, se vor monta legături flexibile între
pompă şi armăturile de izolare a pompei; aceste racorduri flexibile trebuie să corespundă
presiunii şi temperaturii fluidului vehiculat de pompă.
Fiecare pompă va fi dotată cu armături de izolare pe conducta de aspiraţie şi refulare.
Suplimentar, pe conducta de refulare a pompelor se montează o clapetă de retinere. Montarea
pompelor se va face între mufe sau flanşe, astfel încât să fie posibilă izolarea acesteia în
vederea îndepărtării din instalaţie în cazul unei defecţiuni, fără să fie necesar să se golească
întreaga instalaţie.
13.3. Conexiuni ale echipamentelor
Echipamentele vor fi racordate după finalizarea reţelelor de conducte.

Echipamentele utilizate vor fi legate la instalaţie prin conexiuni cu flanşe sau mufe. De
asemenea, se vor racorda la instalaţiile definitivate şi toate obiectele din grupurile sanitare.
13.4. Etichete pentru identificare
Fiecare traseu sau echipament va fi identificat şi etichetat.

Acolo unde legislaţia în vigoare o cere, este necesară prezentarea regulilor de protecţie a
muncii.
In afara etichetei de identificare a unui echipament, este necesară figurarea vizibilă a
parametrilor de funcţionare a echipamentului, date privind fabricantul echipamentului, seria
echipamentului, precum şi informaţii privind tipul acestuia.
Etichetele nu vor fi amplasate pe echipamente a căror suprafeţe depăşesc +60° C. De
asemenea, robinetele şi vanele vor fi etichetate.
Motoarele electrice vor avea, de asemenea, etichete vizibile care să poată fi citite în
timpul foncţionării.
Conductele trebuie etichetate astfel încât să se menţioneze tipul de fluid transportat,
direcţia de curgere şi sectorul din instalaţie pe care îl deservesc. De asemenea, pe traseul
conductelor, la distante liniare de cel puţin 25 m, aceste etichete se vor repeta.
Componentele instalaţiei cu trasee pe plafon va avea ataşate etichete care să poată fi
vizibile.
Suplimentar, conductele vor avea etichete de identificare la toate schimbările de direcţie,
în dreptul vanelor, precum şi în toate zonele de străpungere a elementelor de construcţie, la
intrare sau ieşire din clădire, pe fiecare parte a peretelui sau plafoanelor.
In camerele tehnice, echipamentele vor fi însoţite de scheme de funcţionare, îmbrăcate în
folie de plastic pentru protecţie, afisate pe perete.
14. MASURI DE SIGURANTA SI SANATATE IN MUNCA

a apei reci si calde de consum;

(canalizare);
15. RECEPTIA GENERALA A INSTALATIILOR
Recepţia lucrărilor de instalaţii sanitare se efectuează în conformitate cu prevederile

normativelor şi reglementărilor privind colectarea şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente şi anume:
- Legea nr. 177/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr.10/1995 privind calitatea în
construcţii ;
- Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente,
indicativ C.56- 2002;
- Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, nr.
273/1994.
În vederea recepţiei se va urmări dacă executarea lucrărilor s-a făcut în conformitate cu
prevederile din proiect, a reglementărilor tehnice privind execuţia lucrărilor aferente precum şi
instrucţiunilor de montaj ale producătorului de echipamente.
Se vor avea în vedere în special condiţiile tehnice privind:
- echiparea cu obiecte sanitare şi aparate corespunzătoare;
- folosirea echipamentelor prevăzute în proiect;
- respectarea traseelor conductelor;
- funcţionarea normală a echipamentelor din staţia de ridicare a presiunii la parametrii
prevăzuţi;
- montarea şi funcţionarea corespunzătoare a obiectelor sanitare şi a armăturilor aferente de
alimentare cu apă şi de scurgere şi a pieselor auxiliare,
- rigiditatea fixării elementelor de instalaţii de elemente de construcţii;
- asigurarea dilatării libere a conductelor;
- modul de amplasare al armăturii şi aparatelor de reglare, măsură şi control şi accesibilitatea
acestora;
- echiparea şi funcţionarea corespunzătoare a instalaţiilor pentru stingerea cu apă a
incendiilor conform prevederilor din proiect şi a indicaţiilor producătorului echipamentelor;
- aplicarea măsurilor pentru diminuarea zgomotelor şi vibraţiilor;
- calitatea izolaţiilor şi vopsitoriilor;
- aspectul estetic al instalaţiilor.
În vederea diminuării posibilităţilor de coroziune şi a prelungirii duratei de funcţionare a
instalaţiilor se va face obligatoriu rodajul instalaţiilor de apă caldă de consum timp de 60 zile, la
temperatura de regim de 45C după darea în folosinţă a instalaţiilor şi recepţionarea lucrărilor.
Pentru lucrările ascunse se va face verificarea calităţii materialelor utilizate şi a execuţiei şi
se vor efectua probele înainte de izolare şi mascare şi se vor încheia procese verbale pentru
lucrări ascunse. După terminarea completă a lucrărilor de execuţie se va executa o probă
generală pe întreaga ei lungime, în regim de exploatare
Din prezentul caiet de sarcini fac parte şi standardele şi normativele româneşti şi
internaţionale privind execuţia terasamentelor, a sprijinirii, a montării tubulaturilor, a lipirii
tubulaturilor, probelor de presiune, protecţia muncii pe perioada execuţiei etc.

16. PROTECTIA MEDIULUI
In vederea preepurarii apelor uzate provenite de la bucatarie, s-a prevazut un separator

de grasimi, complet echipat.
17. STANDARDE, NORMATIVE SI LEGISLATIA DE REFERINTA
NORMATIVE:
Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor

I 9-2015
sanitare
Normativ pentru verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de
C56/2002
Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de
NP 133/2013
alimentare cu apa si canalizare a localitatilor
Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor
NP 084-2003 sanitare si a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare utilizand
conducte din mase plastice.
Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de
NTPA 002/2002
canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare
Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de
GP 043-99 alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte din policlorura de
vinil, polietilena, polipropilena
Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate
GT 063/2004 conform legii nr. 10-1995 privind calitatea in constructii, pentru
instalatii sanitare
PT C4/2010 Prescriptie tehnica ISCIR pentru recipiente metalice sub presiune
Prescriptie tehnica ISCIR pentru recipiente metalice sub presiune
PT C6/2010
pentru fluide
Priscriptie tehnica ISCIR pentru aprobarea procedurilor de sudare

PT CR 7/2013 pentru otel, aluminiu, aliaje de aluminiu si polietilena de inalta
densitate (PEHD)
STANDARDE:
Debite si volume maxime de apa. Probabilitatile anuale ale debitelor

STAS 4068/2-87
si volumelor maxime in conditiile normale si speciale de exploatare
Alimentari cu apa. Partea 1: Determinarea cantitatilor de apa
SR 1343-1:2006

Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii fundamentale de

SR 4163-1:1995
proiectare
Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului
STAS 6054-77
Republicii Socialiste Romania
Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si
STAS 1478-90
Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructiile
STAS 6156/1986 civile si social-culturale. Limite admisibile si parametrii de izolare
acustica
Alimentari cu apa. Rezervoare de beton armat si beton

STAS 4165-88
precomprimat. Prescriptii generale.
Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte,

STAS 9824-5/1975
canale si cabluri
Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executie si

SR 4163-3-1996
exploatare.
STAS 9570/1-89 Marcarea si reperarea retelelor de conducte si cabluri in localitati
Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea I:

SR 1846-1/06
Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea II:

SR 1846-2/07
Distante de amplasare a obiectelor sanitare, armaturilor si

STAS 1504-85
accesorilor lor

STAS 9470-73 Constructii hidrotehnice. Ploi maxime. Intensitati, durate, frecvente
LEGISLATIE

Ordinul nr. 3451/2013 Ordin pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii
Ordinul nr. 34/1998 Norme metodologice privind continutul-cadru de organizare a licitatiilor,
prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare si decontare a executiei lucrarilor
Legea nr. 10/1995 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare - Lege privind
calitatea in constructii
H.G nr. 925/1995 Hotarare pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare
tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si constructiilor
Legea nr. 265/2006 republicata cu modificari si completarile ulterioare - Lege pentru
aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului
completarile ulterioare
protectia mediului.
mediului;
civil
Legea nr.107/1996 republicata cu modificarile si completarile ulterioare - Lege privind protectia
apelor


H.G. nr. 300/2006 Hotarare privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile;
munca;
H.G. nr. 1146/2006 Hotarare privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;
NSSM 9 Norme la lucrarile de foraj sonde
NSSM 70 Norme pentru alpinism utilitar

P118/2-2013 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor, Partea a II-a Instalatii de
stingere
NP 127/2009 Normativ de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme
Legea nr. 481/2004 republicata cu modificarile si completarile ulterioare - Lege privind protectia
civila
efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor

incendiilor
NOTA: Legislatia va fi luata in considerare in forma consolidata, republicata - actualizata

cu toate modificarile si completarile ulterioare.
NOTE IMPORTANTE!
Informatiile din acest document se vor completa/coordona cu informatiile din

Memoriu tehnic si din Partile desenate (planuri si scheme).
Daca o informatie se regaseste fie si doar intr-unul din aceste documente, va fi
luata in considerare.
Conditiile de exploatare si executare ale sistemelor si instalatiilor din prezentul
caiet de sarcini nu sunt limitative, acestea se vor respecta impreuna cu conditiile
specifice fiecarui producator de materiale sau echipamente .
Intocmit,
ing. Paula Paun

Instalatii sanitare– faza PT

PROGRAM PRELUNGIT
FAZA: PT
RETELE EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE
1.2. Descriere........................................................................................................................................3
1.3. Baza de proiectare .......................................................................................................................3
1.3.1. Baza documentatiei ...................................................................................................................3
1.3.2. Standarde, normative si legislatia de referinta ..........................................................................4
2. DESCRIEREA SOLUTIEI .....................................................................................................................7
2.1. SITUAŢIA EXISTENTA ....................................................................................................................7
2.2. SITUAŢIA PROIECTATA .................................................................................................................8
2.2.1. Alimentarea cu apa potabila......................................................................................................8
2.2.2. Reteaua exterioare de canalizare...............................................................................................8
4. RESPECTAREA CERINTELOR DE CALITATE................................................................................8
5. MASURI DE SECURITATE SI SANATATEA MUNCII ...................................................................8
6. MASURI DE APARARE IMPOTRIVA INCENDIILOR .....................................................................9
7. MATERIALE UTILIZATE SI TEHNOLOGII DE LUCRU RECOMANDATE ...........................10
7.1 RETELE DE ALIMENTARE CU APA DIN POLIETILENA DE INALTA DENSITATE
(PEID)...................................................................................................................................................10
7.1.1. Generalitati..........................................................................................................................10
7.1.2. Trasarea lucrarilor ...............................................................................................................10
7.1.3. Terasamente ........................................................................................................................11
7.1.4. Realizarea patului de pozare ...............................................................................................12
7.2. Manipularea, transportul, depozitarea si conservarea materialelor – conducte din
polietilena de inalta densitate (PEID ).............................................................................................13
7.2.1. Reguli practice ........................................................................................................................13
7.2.2. Reguli speciale pentru tuburile infasurate pe tamburi.........................................................14
7.2.3. Temperaturi de prelucrare si montare pe santier.................................................................14
7.2.4. Verificarea materialelor ..........................................................................................................14
7.3. Montarea conductelor din PEID – generalitati ....................................................................15
8. DETALII PRIVIND MONTAREA TUBURILOR SI RACORDURILOR DIN PEID PRIN
SUDARE CAP LA CAP...........................................................................................................................17
8. 1. Procedeul de sudare.................................................................................................................17
8.2. Conditii generale.........................................................................................................................17
8.3. Unelte necesare..........................................................................................................................18
8.4. Conditii prealabile generale ......................................................................................................18
8.5. Pregatirea sudurii........................................................................................................................18
8.6. Razuirea si controlul...................................................................................................................19
8.7. Reglarea presiunii de sudura....................................................................................................19
8.8. Montarea armaturilor, accesoriilor ...........................................................................................19
Caiet de sarcini retele exterioare apa-canal Pagina 1/36

8.9. Verificari si probe retea alimentare cu apa.............................................................................19

8.10. Spalarea si dezinfectarea retelelor de distributie a apei ....................................................20
9. RETELE CANALIZARE MENAJERA DIN TUBURI DE PVC-SN4 ...........................................21
9.1. Terasamente ............................................................................................................................21
9.2. Corpul conductei si constructii accesorii ..............................................................................22
9.3. Verificari si probe retea canalizare........................................................................................24
10. MONTAJ SEPARATOR DE GRASIMI.......................................................................................25
11. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII ......................................................................28
12. PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA MUNCII.....................................................................29
13. RECEPTIA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE................................................................................30
14. CALITATEA LUCRARILOR.......................................................................................................31
15. PROTECTIA MEDIULUI.............................................................................................................31
16. CERINTE ESENTIALE DE CALITATE .....................................................................................32
17. STANDARDE, NORMATIVE SI LEGISLATIA DE REFERINTA ...........................................33

CAIET DE SARCINI
RETELE EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE
Proiectul trateaza la faza PT- instalatiile sanitare interioare ai exterioare aferente obiectivului
DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII EDUCATIONALE PENTRU EDUCATIA PRESCOLARA
IN COMUNA PESTISANI, PRIN CONSTRUCTIA UNEI GRADINITE CU PROGRAM
PRELUNGIT.
Caietul de sarcini se va consulta impreuna cu partile scrise (memoriul tehnic, program
de verificare pe faze determinante etc.) si partile desenate aferente prezentei documentatii
tehnice de proiectare.
Caietul de sarcini trebuie coroborat cu proiectele celorlalte specialitati de instalatii, de
arhitectura si de structura.
Caietul de sarcini este elaborat pentru a indica principiile convenite de inginerie a
sistemelor de proiectare, criteriile si conceptele de proiectare.
1.2. Descriere
Ac = Ad = 648 mp
V = 12127 mc
In prezenta documentatie sunt cuprinse urmatoarele tipuri de retele exterioare in incinta :

- retele exterioare de alimentare cu apa potabila ;
- retele exterioare de canalizare menajera.
Proiectul asigură realizarea unor instalaţii sanitare de calitate corespunzătoare, urmărind

satisfacerea exigenţelor esenţiale de calitate conform Legii nr. 10 privind calitatea in
constructii, precum şi a reglementărilor tehnice în vigoare privind calitatea în construcţii.
1.3. Baza de proiectare
1.3.1. Baza documentatiei



- standardele şi normativele in vigoare la data obtinerii autorizatiei de construire si a incheierii
contractului de proiectare;
- standardele Uniunii Europene.
1.3.2. Standarde, normative si legislatia de referinta
NORMATIVE:
P118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor

I 9-2015 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare
C56-2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de
NP 133-2013 Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea
NP 084-2003 Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea
instalatiilor sanitare si a sistemelor de alimentare cu apa si
NP 011-97 Normativ privind proiectarea, realizarea si exploatarea
constructiilor pentru gradinite de copii
NTPA 002/2002 Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in

retelele de canalizare ale localitatilor cu descarcare in statiile
de epurare
GP 043-99 Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea
sistemelor de alimentare cu apa si canalizare utilizand
conducte din policlorura de vinil, polietilena, polipropilena
GT 063-2004 Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate
conform legii nr. 10-1995 privind calitatea in constructii, pentru
instalatii sanitare
presiune
presiune pentru fluide
PT CR 7/2013 Priscriptie tehnica ISCIR pentru aprobarea procedurilor de
sudare pentru otel, aluminiu, aliaje de aluminiu si polietilena
de inalta densitate (PEID )
STANDARDE:
STAS 4068/2-87 Debite si volume maxime de apa. Probabilitatile anuale ale

debitelor si volumelor maxime in conditiile normale si speciale
de exploatare

SR 1343-1:2006 Alimentari cu apa. Partea 1: Determinarea cantitatilor de apa

SR 4163-1:1995 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii
STAS 6054-77 Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea
STAS 1478-90 Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si
STAS 6156/1986 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in
constructiile civile si social-culturale. Limite admisibile si
STAS 4165-88 Alimentari cu apa. Rezervoare de beton armat si beton
STAS 9824-5/1975 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de
SR 4163-3-1996 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executie
si exploatare.
STAS 9570/1-89 Marcarea si reperarea reteleor de conducte si cabluri in
localitati
SR 1846-1/06 Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea I:
SR 1846-2/07 Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea II:
STAS 9470-73 Constructii hidrotehnice. Ploi maxime. Intensitati, durate,
frecvente
LEGISLATIE
Legea nr. 10/1995 republicata cu modificarile si completarile ulterioare - Lege privind calitatea
in constructii
Ordinul nr. 3451/2013 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare
a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii


aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.195/2005 privind protectia mediului
protectia mediului.
mediului;
civil
Legea nr.107/1996 republicata cu modificarile si completarile ulterioare - Lege privind
protectia apelor

santierele temporare sau mobile;
munca;


stingere
NP127/2009 Normativ de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme
protectia civila
efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor, modificat si completat cu OMAI nr.
112 din 2014
incendiilor
NOTA: PENTRU TOATE NORMELE, LEGILE SI STANDARDELE MENTIONATE SE VOR

CONSIDERA IN FORMA CONSOLIDATA (REPUBLICATA, CU ULTIMELE REVIZII SI
COMPLETARI).
2. DESCRIEREA SOLUTIEI
2.1. SITUAŢIA EXISTENTA

Constructiile sunt improprii din punct de vedere constructiv si functional functiunii de propuse.
In consecinta, aceste constructii urmeaza a fi demolate pentru a permite construirea noului
imobil.
Imobilul este racordat la retelele edilitare ale comunei, respectiv apa, energie
electrica si telefonizare. Constructia noua va fi independenta din punct de vedere al
instalatiilor de incalzire si racire, agentul termic fiind produs de o centrala termica proprie.

2.2. SITUAŢIA PROIECTATA
2.2.1. Alimentarea cu apa potabila
Alimentarea cu apa potabila se realizeaza de la reteaua publica, prin intermediul

unui bransament amplasat in camin propriu.
De la caminul de apometru amplasat la intrarea in incinta conducta PEHD cu Dext
50 mm alimenteaza rezervoarele de inmagazinare a apei din cadrul gospodariei de apa
potabila, care este montata exterior ingropat.
Caminul de bransament si echiparea acestuia nu face obiectul prezentului proiect –
acestea sunt realizate prin grija investitorului, prin firma agreata de furnizorul de utilitati apa-
canal al zonei.
2.2.2. Reteaua exterioare de canalizare
Apele uzate menajere interioare sunt evacuate la caminele de canalizare din incinta si
dirijate gravitational catre fosa septica din incinta, dimensionata pentru o vidanjare la doua
saptamani.
Bazinul fosei septice se va realiza din beton armat si va fi prevazut cu capac de acces. In
vederea evitarii accidentelor, zona va fi imprejmuita cu gard de protectie
Conductele exterioare de canalizare, din PVC, se pozeaza ingropat sub limita de inghet
aferenta zonei geografice (-0,80 m), conform STAS 6054/1977, montate pe pat de nisip
conform indicatiilor producatorului si vor avea banda de semnalizare prezenta conducte.
Caminele de canalizare vor fi prevazute cu rama si capac necarosabil – fiind amplasate
in spatiul verde.
In vederea preepurarii apelor uzate cu grasimi de la bucatarie s-a prevazut un separator
de grasimi, montat exterior ingropat. Separatorul, din PEHD, va fi complet echipat si se va
monta conform Fisei tehnice a echipamentului si indicatiilor producatorului.
Refularea pompei de basa din statia de hidrofor pentru apa potabila va fi din PEHD,
montata exterior ingropat , pe pat de nisip – conform indicatiilor furnizorului.
Conducta de refulare se va racorda la camin de canalizare menajera din incinta, conform
planuluid e situatie din prezenta documentatie.
4. RESPECTAREA CERINTELOR DE CALITATE
Conform Regulamentului (UE) nr. 305/2011, al parlamentului european si al consiliului

din 9 martie 2011 constructiile trebuie sa corespunda, atat in ansamblu, cat si pe parti
separate, utilizarii preconizate, tinand seama mai ales de sanatatea si siguranta persoanelor
implicate de-a lungul intregului ciclu de viata al constructiilor. In conditiile unei intretineri
normale, constructiile trebuie sa indeplineasca aceste cerinte fundamentale aplicabile
constructiilor pe o durata de utilizare rezonabila din punct de vedere economic.


provenite prin contactul cu peretii conductelor si echipamentelor instalatiilor de
distributie a apei reci si calde;
(canalizare);
Organizarea activitatii de protectia muncii

In scopul realizarii activitatii de protectia muncii la nivelul cerintelor de securitate
a muncii, se organizeaza compartimente de protectie a muncii sau se numesc prin
decizie persoane care vor indeplini sarcinile privind aceasta activitate.
(MDRAP).
munca.
Sapaturile executate in terenuri slabe (nisip, pietris, loess), cu umiditate ridicata sau in
apropierea unor umpluturi care nu s-au tasat complet, se face numai cu pereti sprijiniti,
controlati in permanenta.
Saparea santurilor cu adancime mica cu pereti verticali poate fi executata fara sprijiniri, in
terenuri cu umiditate naturala, in care nu exista ape freatice, pana la urmatoarele adancimi
maxime:
- teren usor (nisip, umpluturi) pana la 0,75 m;
- teren mijlociu (care se sapa cu cazmaua si partial cu tarnacopul) – pana la 1.25 m;
- teren tare (care se sapa cu cazmaua si cu tarnacopul) – pana la 2m;
- teren foarte tare care se lucreaza cu ranga, tarnacopul, spitul, barosul) – pana la 2 m.
Executarea sapaturilor in apropierea fundatiilor constructiilor existente se face numai cu
pereti sprijiniti, controlati zilnic. Se vor monta podete pentru traversarea santurilor.
Se vor monta placute avertizoare pentru lucrarile periculoase. Se vor face sondaje
manuale pentru detectarea gospodariilor subterane.
Pe perioada de executie a lucrarilor se iau masuri de protectie a muncii specificate in
„Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii – MLPAT 1993” si a „Normelor
specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire”.
Reglementarile privind masurile de prevenire si stingere a incendiului indicate mai sus

nu sunt limitative; ele vor fi completate cu instructiuni specifice de catre executanti,
corespunzator tehnologiilor de realizare a lucrarilor, dupa aprobarea beneficiarului.
In proiect s-a urmarit prevederea de solutii tehnice care sa nu favorizeze declansarea

sau extinderea incendiului, precum si materiale de prima interventie necesare localizarii si
stingerii eventualelor incendii declansate din alte motive.
lucrarilor.
Intretinerea periodica sau interventiile ocazionale la unele echipamente sau instalatii
vor fi realizate de personal specializat si autorizat pentru asemenea interventii.
Se urmaresc urmatoarele etape:
- formarea unei echipe de pompieri cu instructajul executat conform normelor in vigoare;
- asigurarea unui post telefonic pentru alarmarea pompierilor militari in caz de incendiu.
toata durata desfasurarii lucrarilor toate prevederile cuprinse in normele de prevenire si
stingere ce vizeaza activitatea de santier.
7. MATERIALE UTILIZATE SI TEHNOLOGII DE LUCRU RECOMANDATE
7.1 RETELE DE ALIMENTARE CU APA DIN POLIETILENA DE INALTA DENSITATE

(PEID)
7.1.1. Generalitati
Pentru montajul conductelor de apa este obligatoriu sa se niveleze cu grija fundul

transeei, cu scopul ca panta sa fie constanta intre punctele de incepere si incheiere a zonelor
cu panta constanta, iar cotele tuburilor dupa pozare sa fie in conformitate cu cele inscrise in
proiect.
Pentru traseele avand un profil orizontal chiar daca prezinta denivelari), se va realiza
un profil cu pante ascendente mici, panta de la 2 mm/m la 3 mm/m, si pante descendente mai
mari, de la 4 mm/m la 6 mm/m, cu scopul de a acumula aerul in punctele inalte de unde va
putea fi evacuat printr-un ventil de aerisire, in special pentru conductele cu diametru mare.
7.1.2. Trasarea lucrarilor
Inainte de inceperea lucrarilor de pozare, antreprenorul, pe baza proiectului de

executie, trebuie sa procedeze la operatiile de pichetaj si jalonare care cuprind:
 materializarea in teren a traseului conductelor;
 stabilirea pozitiei tuturor retelelor edilitare existente in zona (electrice, telefonie, gaze
naturale, canalizare etc.) prin sondaje in punctele de intersectie si la legaturi.
Antreprenorul trebuie sa se asigure de concordanta intre ipotezele definitive la nivelul
proiectului si conditiile de executie ale lucrarilor.

Antreprenorul va verifica traseul coordonat si avizat de intreprinderile detinatoare de

retele edilitare din proiect cu datele din teren si se va asigura ca exista conditii pentru
inceperea lucrarilor.
In punctele de legatura cu conductele existente, precum si la intersectia cu cabluri
electrice si canalizatie telefonica, antreprenorul va executa sondaje de recunoastere,
perpendicular pe traseele conductelor proiectate.
In cazul in care anumiti parametri cum ar fi natura solului, conditiile de pozare, panta
terenului etc. sunt in discondanta cu prescriptiile din documentatia tehnica, se va informa
proiectantul si beneficiarul.
Traseul conductei se va materializa pe teren prin repere amplasate pe ax, in punctele
caracteristice (la coturi in plan vertical si orizontal, in virfurile de unghi, la tangentele de intrare
si iesire din curbe, in axul caminelor, in punctele de intersectie cu alte conducte si la
bransamente).
Reperele amplasate pe ax vor avea 2 martori amplasati perpendicular pe axa traseului,
la distante care sa nu permita degradarea in timpul executarii sapaturilor, depozitarii
pamintului sau din cauza circulatiei.
Pentru pozarea tuburilor din polietilena in lucrarile de alimentare cu apa se utilizeaza
frecvent urmatoarele metode de trasare:
 cu jaloane de nivel (teuri)
 cu utilizarea nivelei (cu luneta)
Metoda de trasare va fi stabilita de comun acord de beneficiar si constructor.
Pentru pozarea tuburilor la retelele de apa, se utilizeaza frecvent trei metode de trasare :
- cu jaloane de nivel - teuri;
- cu aparat topografic tip nivela;
- cu fascicul laser.
Jaloanele de nivel sunt constituite din niste elemente din lemn, in forma de T, fixate
vertical. Sunt folosite in seturi de 3 bucati, din care doua cu marcaje simplu alb si unul cu
marcaj dublu rosu si alb. Ele sunt utilizate pentru a determina cotele punctelor intermediare
ale pantei ce trebuie respectate pe o conducta careia i se cunosc cotele punctelor extreme.
La utilizarea nivelei topografice, se stabileste inaltimea diferitelor puncte ale
generatoarei superioare ale conductei situate sub planul orizontal de vizare al nivelei, plan a
carei cota este determinata pe baza unei cote de referinta al unui reper de nivelment de pe
teren. Cunoscand panta conductei si lungimea tuburilor se determina cotele prevazute ale
diferitelor puncte ale retelei.
La utilizarea aparatelor emitatoare de raza laser vizibila, acesta emite un fascicol intens
si foarte bine focalizat de lumina, fascicul transmis in plan orizontal, in tote directiile, prin
rotirea unei prisme cu reflexie totala. Raza de lumina este vizualizata pe un jalon topografic de
masura gradata in centimetrii.
Metoda cu fascicol laser, prezinta avantajele simplitatii, preciziei si rapiditatii de
masurare. Adancimea transeei poate fi masurata in permanenta in diverse puncte pentru
efectuarea corectiilor necesare, precum si pozarea la cotele corecte ale tuburilor.
7.1.3. Terasamente

Executarea sapaturii va incepe numai dupa completa organizare a lucrarilor si

aprovizionarea cu materiale (conducte, piese speciale, materiale pentru sprijiniri) si a utilajelor
de executie (pentru sapat, transport, compactari, refacerea izolatiilor, proba de presiune)
impuse de furnizorul de materiale, pentru ca transeele sa stea deschise o perioada cit mai
scurta de timp.
Latimea santului este in functie de diametrul conductei, de natura terenului, materialul
conductei, tipul si modul de imbinare, conditiile de pozare. Sapatura se va realiza cu pereti
verticali, sprijinita, protejata cu parapeti si semnalizare rutiera.
Sapaturile se vor executa mecanizat pe primii 2,0 m adancime de la nivelul terenului
(80%) cu corectarea manuala a malurilor (20%) pentru montarea sprijinirilor necesare, iar
restul manual.
Sapatura va fi executata manual in special ultimii 20-30 cm, pentru executarea patului
transeii si a zonelor din dreptul imbinarilor care se vor executa conform datelor prezentate in
proiect.
Este obligatorie executarea sapaturilor manuale si cu deosebita atentie in zona
intersectiilor cu instalatii existente si anume: cabluri electrice si telefonice, conducte de gaze.
In timpul executarii transeii se va avea in vedere asigurarea stabilitatii peretilor (prin
sprijinire), evitindu-se crearea de depozite de debleuri langa sapatura, pentru a asigura
protectia persoanelor si a evita deteriorarea terenului inconjurator.
De asemenea, este obligatoriu sa se indeparteze pietrele mari de pe marginea transeii,
astfel incat sa se evite caderea acestora, accidentala, peste conductele de polietilena pozate.
Saparea transeii se face conform cotelor indicate in profilul longitudinal, astfel incat
inaltimea umpluturii sa nu fie mai mica de 1 m deasupra generatoarei superioare a tubului.
Aceasta adancime se justifica prin necesitatea unei protectii impotriva inghetului si a
bunei stabilitati a conductelor flexibile la sarcinile de suprafata.
Patul de pozare a tubului se niveleaza la panta prevazuta in proiect, eventualele
denivelari se elimina prin sapare, umpluturile realizandu-se cu nisip.
Pamantul rezultat din sapatura se va depozita lateral transeii, la o distanta de 70 cm de
marginea ei, iar excedentul va fi transportat la groapa.
Pe toata durata executarii lucrarilor, transeea va fi obligatoriu imprejmuita si se vor
instala panouri avertizoare, iar pe timp de noapte va fi semnalizata corespunzator pentru
prevenirea oricaror accidente.
Coborarea in transee se va realiza pe scari rezemate, iar muncitorii vor purta casti de
protectie
Pentru evitarea caderii muncitorilor, a pamantului sau a materialelor in groapa sapata,
sprijinirile vor depasi cu cel putin 0,15 m marginea superioara a santului.
Sprijinirile se vor demonta de jos in sus, doar pe masura executarii umpluturilor cu nisip
in zona tuburilor si apoi pamant bine compactat.
7.1.4. Realizarea patului de pozare
Comportamentul conductelor din polietilena PEID este influentat si conditionat de

modul corect de realizare a radierului transeii, a patului de fundare si a umpluturilor.
Pozarea conductei se va face astfel incat sa se realizeze:
 actiunea efectului lateral al terenului;
 protectia tubului impotriva efectului sarcinilor concentrate rezultate din prezenta unor
corpuri dure.
Aceste conditii vor fi realizate prin executarea unui pat de pozare din nisip, avand
0,100,15 m, cu granulatia 17 mm.
Zona de umplutura se realizeaza in straturi succesive, din nisip cu grosimea de max.
0,2 m, avand 0,30 m peste creasta, pe toata latimea santului.
Zona de acoperire si patul de pozare sunt compactate la 100% PROCTOR cu
granulatia 1-10 mm, care sa asigure repartizarea uniforma a incarcarilor asupra zonelor de
rezemare, astfel incat sa nu aiba reazem linear sau concentrat. Compactarea nu trebuie sa fie
excesiva pentru a nu periclita stabilitatea tubului, in special la tuburile deformabile. Trebuie sa
se compacteze in jurul tubului atat cat este necesar pentru asigurarea stabilitatii conductei.
Sunt interzise orice elemente care pot constitui reazeme concentrate, pentru a evita
concentratiile locale ale fortelor de incovoiere.
7.2. Manipularea, transportul, depozitarea si conservarea materialelor – conducte din

polietilena de inalta densitate (PEID )
Tuburile de polietilena sunt rigide, relativ usor de manevrat. De asemenea, sunt

robuste, rezistente la socuri si nu se sparg. Este insa absolut obligatoriu ca transportul
tuburilor din polietilena sa se faca cu atentie, pentru a fi ferite de lovituri si zgarieturi.
Pentru manevrare si ancorare este admisa numai folosirea de chingi din piele, cauciuc,
nylon sau polipropilena, interzicindu-se folosirea lanturilor sau carligelor metalice in contact cu
materialul, evitandu-se astfel alunecarea tuburilor in pozitie inclinata si deteriorarea lor.
Manipularea si transportul tuburilor din PEID se va face cu atentie, pentru a le feri de
lovituri si zgarieturi.
La incarcarea si descarcarea si alte diverse manipulari in depozite si pe santiere,
tuburile din PEID nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte
materiale.
Tuburile din PEID se livreaza si se transporta orizontal, in pachete ambalate, pentru
diametre de Dn>110 mm, iar pentru Dn  110 mm in colaci sau pe tamburi. In timpul verii,
tuburile, racordurile si piesele din PEID se transporta acoperite cu prelate.
Tuburile din PEID cu Dn > 110 mm se vor aseza in stive cu inaltime maxima de 1,5 m.
Tuburile, racordurile si piesele de PEID se depoziteaza in magazii sau locuri acoperite si ferite
de soare. Se vor respecta prevederile legale privind depozitarea materialelor combustibile.
Temperatura recomandata de depozitare este intre (+ 5....+ 40C) si materialele
depozitate nu vor avea in apropiere surse de caldura. Depozitarea se va face pe suprafete
orizontale, betonate sau balastate. Racordurile si piesele de imbinare se vor depozita in
rafturi, pe sortimente si dimensiuni.
7.2.1. Reguli practice
Tuburile de PEID trebuie sa fie ridicate si nu tarate sau rostogolite pe pamant sau pe
obiecte dure. Trebuie sa se evite contactul cu piesele metalice iesite in afara, de ex.

protejarea in timpul transportului, a partilor metalice ale vehicolului si controlarea platformelor

camioanelor, ca si a paletilor de manevrare (cuie). In timpul transportului, mijlocul ales va
trebui sa impiedice aruncarea pe pietris, gudroane sau fum asupra materialului. Tuburile vor fi
stocate pe suprafete plane si amenajate (fara pietre iesite in afara). Pentru o stocare de lunga
durata, este bine sa se evite contactul direct cu solul folosind, de exemplu, paleti.
Colacii vor fi stocati de preferinta culcati. In acest caz suprapunerea colacilor nu va
trebui sa depaseasca inaltimea unui metru. Este de preferat sa nu se faca dezlegarea
colacilor din chingi decat in momentul utilizarii lor pe santier. Tuburile trebuie sa fie
aprovizionate in ordinea utilizarii lor.
7.2.2. Reguli speciale pentru tuburile infasurate pe tamburi
Chiar pe suprafetele plane, este obligatorie sprijinirea de o parte si de alta a tamburului,

atat pentru ambalajele pline, cat si pentru cele goale. Pe santier, sprijinirea se poate realiza
foarte simplu cu ajutorul caramizilor.
In timpul transportului cu camionul, tamburul va fi asezat astfel incat sa fie sprijinit in
patru puncte pe platforma si, totodata, legat cu chinigi pentru ca eforturile sa se exercite
asupra partilor metalice ale tamburului si nu asupra tubului.
Legarea in chingi a tubului, realizata strat cu strat, se va pastra pana la utilizarea pe
santier. In caz de utilizare partiala, extremitatea exterioara libera va fi ancorata solid inainte de
orice manevrare.
7.2.3. Temperaturi de prelucrare si montare pe santier
Temperatura optima de prelucrare si montare a tuburilor din PEID este intre (+ 5...+
30C). Cand se depasesc aceste temperaturi se iau masuri speciale: intre (+ 5 ....- 5C) se
asigura corturi incalzite, iar peste (+ 30C) se feresc de razele de soare.
7.2.4. Verificarea materialelor
Inainte de folosire, tuburile, racordurile si piesele din PEID vor fi verificate vizual si
dimensional, astfel:
a) La examinarea cu ochiul liber, tuburile trebuie sa fie liniare; culoarea sa fie
uniforma, suprafetele interioara si exterioara sa fie neteda, fara fisuri, arsuri si cojeli. Nu se
admit goluri de aer, incluziuni si arsuri in sectiunea transversala a tuburilor.
Suprafata interioara si exterioara a racordurilor si pieselor din PEID trebuie sa fie
neteda, fara denivelari, arsuri, zgarieturi, incluziuni, cojeli, iar capsulele de protectie ale
bornelor electrice ale mansoanelor si colierelor de priza trebuie sa fie intacte.
b) Abaterile geometrice ale tuburilor, racordurilor si pieselor din PEID la masurarea cu
sublerul trebuie sa se inscrie in standardele sau normativele romanesti sau in avizul de
agrementare.
Tuburile, racordurile si piesele de imbinare din PEID gasite necorespunzatoare se
refuza la receptie si nu se introduc in lucru. Acolo unde tuburile sunt depozitate in aer liber
pentru o perioada de un an sau mai mult, capetele trebuie sa fie acoperite pentru a proteja
garniturile de cauciuc si interiorul tubului impotriva razelor ultraviolete.
7.3. Montarea conductelor din PEID – generalitati
Inainte de inceperea instalarii este esentiala familiarizarea completa cu planurile de

proiectare si specificatiile materialelor. Urmatoarea lista de verificari constituie un punct de
plecare favorabil unei instalari corecte:
a) Asigurarea ca toate clasele, diametrele si/sau rigiditatea conductelor sa fie
furnizate la amplasamentele corespunzatoare.
b) Verificarea efectuarii comenzii si livrarii tuturor pieselor de imbinare necesare,
cum ar fi: coturi, teuri, vane, racorduri speciale etc. Acestea trebuie sa fie repartizate la
amplasamentele unde sunt necesare.
c) Confirmarea amplasamentelor, tipurilor si dimensiunilor tuturor masivelor de
ancoraj si sprijinire acolo unde sunt necesare.
d) Verificarea tuturor conditiilor de proba in teren (pe santier) si daca proba este
necesara pe tronsoane sau pe toata lungimea retelei.
e) Elaborarea graficului de esalonare a executiei cu mentionarea stadiilor fizice
prevazute in proiect cand este necesara verificarea lucrarilor si de catre Inspectoratul de Stat
in Constructii.
f) Realizarea transeei la dimensiunile si cotele proiectate.
Cele de mai sus, impreuna cu procedeele de constructie corespunzatoare, vor asigura

ca lucrarile sa decurga logic si sa rezulte o exploatare eficienta.
Transeele trebuie sa fie executate pe traseul, latimea, panta si adancimea indicate in
proiect. In general, conductele sub presiune nu necesita transee adanci, deoarece pantele
trenseei pot urmari conturul terenului existent, desi trebuie sa se mentina pante constante
intre vanele de evacuare si ventilele de aerisire.
Latimea transeei la generatoarea superioara a tubului nu trebuie sa fie mai mare decat
este necesar pentru asigurarea spatiului corespunzator pentru realizarea imbinarii in transee
si a compactarii umpluturii la partile laterale inferioare ale conductei.
La fundul transeei trebuie sa se realizeze un pat de pozare din nisip, cu o grosime
minima reprezentand o patrime din diametrul nominal al tubului (minim 100-150 mm, in afara
de cazul in care mansonul de imbinare nu necesita mai mult).
Materialul pentru patul de pozare trebuie sa fie selectat cu grija, astfel incat sa
raspunda cerintelor de proiectare si conditiilor transeei. Se recomanda ca pentru patul de
pozare sa fie folosit numai material granular. Nu corespund si nu trebuie sa fie folosite
materiale din soluri organice sau soluri cu granulatie fina cu plasticitate de la medie la mare.
Suprafata patului de pozare trebuie sa fie continua, neteda si sa nu contina particule
prea mari care pot produce incarcari punctiforme asupra tubului.
Intr-un sol nisipos bun este posibil sa se profileze fundul transeei fara a mai fi nevoie sa
se realizeze un pat de pozare. Se recomanda ca, inainte de asezare, 20 mm din creasta
patului de pozare sa ramana necompactati, astfel incat tubul " sa se aseze" in pat.
Montarea conductelor din polietilena de inalta densitate (PEID)

Pozarea tuburilor trebuie sa fie realizata in ondulatii largi (serpuit) destinate sa

compenseze contractarea si dilatarea (polietilena are o dilatare lineara care poate atinge 8
mm la m pentru o diferenta de temperatura de 40 C).
Imbinarea tuburilor si racordurilor din polietilena se face uzual prin sudura sau cu
flanse.
Sudarea se poate executa in doua moduri:
- cap la cap cu disc (oglinda) cu rezistenta, deci sudura prin fuziunea capetelor;
- cu termoelemente pentru sudura pieselor electrosudabile (mansoane, coliere de priza).
Factorii care conditioneaza realizarea sudurii si rezistenta la presiunea interioara:
a) Factori de mediu:
- temperatura exterioara poate influenta sudura prin timpul de sudura pentru cazul
temepraturilor > 5C;
- in cazul temperaturilor < 5C prin necesitatea unei protectii (cort, prelata sau folie de
plastic) care trebuie sa acopere aparatul de sudura si sudorul si care va fi incalzita cu ajutorul
unui generator de aer cald pentru a evita racirea brusca, ce poate duce la fragilitatea sudurii;
- in caz de temperaturi > (40 - 50C) si expunere directa la razele solare, protectia
locului de munca prin acoperire in scopul obtinerii unei temperaturi uniforme pe tot conturul
tubului, iar in masura in care este posibil, extremitatile opuse ale tubului de sudat se optureaza
pentru a reduce cat mai mult posibil racirea suprafetelor sudurii prin actiunea curentilor de aer
si a vantului.
b) Factori de executie:
- compatibilitatea materilelor sudate, adica indicele de fluiditate - topire MFI sa fie cuprins intre
0,4 - 0,7 (1,3) gr./10 min. sau acelasi tip de polietilena PE 100, PE 80 etc.;
- sudorii vor fi instruiti de producatori sau atestati de o institutie autorizata;
- respectarea parametrilor de sudura: presiune (apasarea suprafetelor) si timp, precum si
timpul de racire inainte de indepartarea clemelor de fixare ale dispozitivului de pozitionare.
La imbinarea cu flanse, prin intermediul adaptorului de flanse (gat) se va avea in
vedere corelarea flanselor metalice aditionale cu cele ale robinetilor dupa standardele ISO, in
functie de presiune.
Sudura cap la cap cu disc cu rezistenta electrica :
Procedeul consta in pregatirea si apoi incalzirea pieselor de asamblat cu ajutorul unui
disc cu rezistenta (tub/tub, tub/racord, racord/racord) in zona de sudura la temperatura
necesara si din aplicarea asupra acestora a unei presiuni (presare) necesare, sudura
realizandu-se omogena, fara aport suplimentar de meterial.
Realizarea acestui procedeu trebuie sa se faca in conditiile verificarii temperaturii de
sudare si prin utilizarea aparatelor de sudura care permit controlul valorii presiunii aplicate.
Calitatea sudurii este determinata de urmatorii factori:
- cunoasterea procedurii de sudare si aparaturii de sudura de performanta
corespunzatoare, care presupun: obtinerea de la producator a schemei si procedurii de
sudura; instruirea si verificarea cunostintelor sudorului de catre producator sau institutii
autorizate, in prezenta beneficiarul retelei. Acesti factori permit controlul temperaturii

termoelementului (disc, oglinda) si al presiunilor (presari) indicate pe afisajul aparatului de

sudura ;
- examinarea vizuala a sudurii ;
- testarea sudurii se poate realiza prin indoirea ansamblului sudat pana la un unghi de
180˚- proba neprezentand semne de ruptura, sau la un test de tractiune a ansamblului sudat
al carui rezultat trebuie sa fie o cedare a tevii, nu a sudurii ;
- testele de anduranta constau in incarcarea cu acelasi tip si sarcina constanta a tevii si
a sudurii. Raportul rezistentelor realizate teava/sudura trebuie sa fie > 0,8.
Sudare cu termoelemente a pieselor (mansoane, coliere de priza)
Procedeul consta in pregatirea si apoi electrosudarea pieselor (mansoane, coliere de

priza) pe tub cu ajutorul rezistentelor incorporate in piese. De regula, factorul de sudura >1. In
cazul acestui procedeu, conditiile mediului si pregatirea sunt mai importante decat aparatul de
sudura.
Calitatea sudurii este determinata de urmatorii factori:
- aparatul de sudura sa fie ales astfel incat sa aiba posibilitatile de autotestare si
capacitate de inmagazinare a datelor realizate de fiecare sudura; instructiunile producatorului
de teava privind procedeul de sudura; specificatiile de intretinere a aparatului; instruirea si
verificarea cunostintelor sudorului de catre producator sau organisme autorizate, in preznta
beneficiarului retelei.
- testele ce se pot realiza pot fi facute prin citirea corecta a codurilor, prin testul de
tractiune si/sau unde teava rebuie sa cedeze inaintea sudurii.
8. DETALII PRIVIND MONTAREA TUBURILOR SI RACORDURILOR DIN PEID PRIN

SUDARE CAP LA CAP
8. 1. Procedeul de sudare
In procedeul de sudare cap la cap cu termoelement (disc sau oglinda), piesele de
asamblat (tub/tub, tub/racord) sunt incalzite in zona de sudat la temeratura de sudura, apoi
sudate impreuna prin aplicarea presiunii fara aport suplimentar de material. Rezulta o
imbinare omogena. Realizarea sudurilor cap la cap cu termoelement nu trebuie sa se faca
decat prin utilizarea aparatelor de sudura care permit controlul valorii presiunii aplicate si, de
regula, si al temperaturii.
8.2. Conditii generale

In principiu, numai materialele de aceeasi natura pot fi sudate impreuna. Indicile de
fluiditate a racordurilor cu capete drepte pentru sudura in PE se situeaza in gama de 0,7 si 1,3
g/10 min. Ele pot fi sudate cu tuburi din PE al caror indice de fluiditate MFI este cuprins intre
0,4 si 1,3 g/min.
In zona imbinarii, grosimea peretelui tubului de racordat trebuie sa corespunda celei a
racordului de sudat cap la cap. Sudurile cap la cap cu termoelemente nu trebuie sa fie
executate decat de sudori calificati, atestati de producator sau o institutie autorizata.

8.3. Unelte necesare

Suplimentar fata de uneltele folosite in mod curent pentru instalarea tevilor din
materiale plastice, cum ar fi taietor de tuburi sau foarfeca, este necesar un aparat de sudat
special pentru sudura cap la cap. Aceste aparate trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte
minimale.
Dispozitivele de strangere trebuie sa permita strangerea corespunzatoare a pieselor
fara sa deterioreze suprafetele si nici sa afecteze forma lor rotunda. Dealtfel, piesele trebuie
sa poata fi stranse intr-o aliniere perfecta.
Este necesar sa fie posibila o pregatire prin indepartarea aschiilor cu fete plan-paralele
de pe suprafetele de sudat stranse de aparatul de sudura.
Aparatul de sudura trebuie sa aiba o constructie suficient de rigida pentru ca in timpul
procesului de sudura presiunile ce trebuie aplicate sa nu provoace deformari ale acestuia.
Suprafetele de incalzire ale termoelementului trebuie sa fie plane si paralele. Repartitia
temperaturii pe suprafata utila nu trebuie sa prezinte depasiri superioare la 10 C.
Pentru instalarea si utilizarea aparatului de sudura trebuie sa se urmeze modul de
intrebuintare indicat de producator.
Desfasurarea sudurii, inclusiv lucrarile pregatitoare, este descrisa in continuare.
8.4. Conditii prealabile generale

Locul de munca trebuie sa fie protejat impotriva efectelor defavorabile ale intemperiilor,
cum sunt ploaia, zapada sau vantul. In caz temperaturilor mai mici de (+ 5 C) si mai mari de
(+ 40C), este necesar sa se ia masuri corespunzatoare pentru protejarea locului de munca, in
scopul obtinerii unei temperaturi care sa permita asigurarea unei executii impecabile a
sudurilor si a unor conditii normale de munca. In caz de expunere la razele solare, protectia
locului unde se efectueaza sudura printr-o prelata permite sa se obtina o temperatura
uniforma pe tot conturul tubului. In masura in care este posibil, extremitatile opuse ale tuburilor
de sudat trebuie sa fie obturate pentru a reduce cat mai mult posibil racirea suprafetelor
sudurii prin efectul unui curent de aer prin tub.
8.5. Pregatirea sudurii

Calitatea sudurii este influentata in mod decisiv de grija cu care se fac pregatirile in
vederea executarii sudurii. Prin urmare, aceasta faza de lucru trebuie sa faca obiectul unei
atentii deosebite.
Termoelementul (disc sau oglinda cu rezistenta) :
- se regleaza temperatura termoelementului la 210C, apoi se verifica. Temperatura
de sudura trebuie sa fie cuprinsa intre 200 si 220C. Pentru a asigura temperatura
corecta de sudura, termostatul trebuie sa fie verificat inainte de inceperea sudurii
propriu-zise. Aceasta se realizeaza de preferinta, cu ajutorul unui termometru
digital. Totusi, singurele corespunzatoare sunt termometrele dotate cu un captator
de masura a temperaturii de suprafata.
Trebuie sa se controleze deasemeni, din cand in cand, temperatura de sudare, in
timpul executarii lucrarilor de sudura, in special efectul vantului poate provoca modificarile
usoare ale temperaturii termoelementului. Suprafata termoelementului trebuie sa fie protejata
impotriva murdaririi. Inainte de a incepe fiecare sudura, se curata cele doua parti ale
termoelementului cu ajutorul unei hartii uscate si nefibroase. In timpul intreruperilor sudurii,
termoelementul se pastreaza astfel incat sa fie protejat importiva efectelor vantului, murdaririi
si deteriorarilor.
8.6. Razuirea si controlul

Piesele stranse in dispozitivul de sudura sunt pregatite simultan prin indepartarea
aschiilor cu ajutorul rabotezei destinate acestui scop. Grosimea aschiilor trebuie sa fie ≤ 0,2
mm. Aceasta pregatire este suficienta atunci cand cele doua piese de sudat nu mai prezinta
parti nerazuite. Acesta, in mod normal, cazul atunci cand nu se mai desprind aschii de pe
suprafetele pregatite. Se indeparteaza aschiile cazute in interiorul tubului sau racordului,
folosindu-se, de exemplu, o penseta. In orice caz, se evita atingerea cu mainile a suprafetelor
de sudat, in caz contrar, se procedeaza la o curatire cu hartie absorbanta imbibata in solvent.
Dupa pregatire, cele doua piese se apropie pana cand ajung in contact. Spatiul dintre
piese nu trebuie sa depaseasca in nici un punct 0,5 mm.
Se controleaza in acelasi timp alinierea celor doua piese. Un eventual decalaj al
suprafetelor exterioare nu trebuie sa depaseasca 10% din grosimea peretelui. In caz contrar,
trebuie gasita o pozitie mai buna de strangere, de ex. prin rotirea tubului. Totusi, in acest caz,
este necesara o noua pregatire prin indepartarea aschiilor.
Important: pregatirea suprafetelor de sudura trebuie sa fie efectuata chiar inaintea
sudurii.
8.7. Reglarea presiunii de sudura

Executarea sudurii necesita diverse presiuni de aplicare si aceasta, pe de o parte, in
timpul egalizarii si imbibarii, pe de alta parte, in timpul incalzirii.
Aceste presiuni de aplicare, in timp sunt influentate de grosimile peretelui tuburilor, de
temperatura exterioara si de intensitatea vantului.
8.8. Montarea armaturilor, accesoriilor

Pentru buna functionare si intretinere a conductelor de apa este necesara echiparea cu
armaturi constind din vane de ramificatii si vana de linie, hidranti.
8.8.1. Montarea vanelor

Vanele sunt prevazute din fonta ductila cu flanse sau cu racorduri din polietilena Pn 10
si vor fi montate in camine de vane.
Se recomanda ca montajul vanelor sa se efectueze in afara transeii si sa se coboare tot
ansamblul in vederea pozarii. Se va evita aparitia unor forte anormale de tractiune capabile sa
provoace smulgerea lor sau deformarea ansamblului.
Vanele se vor monta conform SR 4163 - 1995.
8.9. Verificari si probe retea alimentare cu apa
Proba de etanseitate a unei retele permite sa se verifice daca montajul imbinarilor a

fost corect executat.
Proba de etanseitate se executa de catre antreprenor pe masura avansarii lucrarilor pe
tronsoane cu o lungime maxim 250 m, pentru depistarea mai usoara a eventualelor pierderi de
apa.

Pentru proba de etanseitate va fi executata umplutura santului, mai putin zona

imbinarilor, pentru depistarea eventualelor pierderi de apa.
Vanele de linie sau ramificatiile, precum si capetele libere vor fi asigurate obligatoriu in
timpul probelor.
Pentru temperaturi ambiante de pana la 20°C pe o perioada de cel putin doua
saptamani.
Pe perioada de primavara, la temperaturi intre 20-28° C ( peste doua saptamini) testul
de 1 ora cu reducere admisibila de maxim 0,9 bar, iar pentru t>28° C durata probei este de 30
min. cu pierdere admisibila de maxim 0,9 bar.
Conductele care alimenteaza hidrantii de incendiu si ramificatiile de bransament sunt
supuse probelor in acelasi timp si in aceleasi conditii ca si reteaua.
Fazele de efectuare a probei de presiune sunt:
 instalarea echipamentelor de pompare a apei la capatul conductei amplasat mai jos pe
verticala;
 se monteaza vanele de golire si robinetele de aerisire ca si aparatele de masura a presiunii
(manometru) ;
 se deschid ventilele de dezaerisire;
 se umple conducta cu apa, se inchid robinetele de dezaerisire si se continua pomparea
pana la realizarea presiunii de incercare ;
 se noteaza presiunea din 10 in 10 minute urmarindu-se caderile bruste de presiune.
Incercarea se considera reusita daca dupa trecerea intervalului de o ora de la atingerea
presiunii de incercare, scaderea presiunii in tronsonul incercat nu depaseste 10% din
presiunea de incercare si nu apar scurgeri vizibile.
In perioada de iarna, cu temperaturi sub 0C, dupa efectuarea probei se face imediat
golirea conductei.
Rezultatele probelor de presiune se consemneaza intr-un proces verbal, care face
parte integranta din documentatia necesara la receptia preliminara si definitiva a conductei.
Dupa terminarea completa a lucrarilor de executie, pe conducta se va executa o proba
generala pe intreaga lungime la presiunea de serviciu.
Nu se vor executa probe pneumatice.
8.10. Spalarea si dezinfectarea retelelor de distributie a apei
Inainte de punerea definitiva in functiune a retelei de apa potabila se va efectua

operatia de spalare cu apa potabila pe tronsoane de 100÷500 m (conform SR. 4163-3/96) si
dezinfectarea retelelor de distributie a apei cu solutie de clor.
Dezinfectarea se face, de regula, cu clor sau cu o alta substanta dezinfectanta, sub
forma de solutie, care asigura in retea minimum 25÷30 mg clor activ la 1 litru de apa. Solutia
se introduce in retea prin hidranti sau prin prize special amenajate si se verifica daca a ajuns
in intreaga parte de retea supusa dezinfectarii. Verificarea se face prin hidranti, umplerea fiind
considerata terminata in momentul in care solutia dezinfectata apare in toate aceste puncte de
verificare, in concentratia dorita.

Solutia se mentine in retea 24 ore, dupa care se evacueaza prin robinetele de golire
sau prin hidranti si se procedeaza la o noua spalare cu apa.
Dupa terminarea spalarii este obligatoriu efectuarea analizelor fizico-chimice si
bacteriologice.
Obtinerea Buletinului de analiza al calitatii apei, dupa dezinfectia conductei, este un
document esential, alaturi de proba de presiune si graficul de lucrari, pe baza caruia furnizorul
de utilitati apa-canal asigura asistenta tehnica la inchiderea apei si la legaturile la reteaua
existenta, ce intra in obligatia constructorului.
9. RETELE CANALIZARE MENAJERA DIN TUBURI DE PVC-SN4
9.1. Terasamente
Executarea retelelor de canalizare va incepe printr-o recunoastere a traseului acesteia,

verificand corespondenta proiectului cu terenul si facand o verificare generala a nivelmentului
pe care s-a bazat proiectul.
Operatia de trasare incepe prin materializarea pe teren a axului viitorului canal, apoi se
traseaza marginile transeelor necesare pentru realizarea noii canalizari.
Lucrarile de sapatura se vor incepe numai dupa incheierea unui proces-verbal intre
executantul sapaturii si intreprinderile detinatoare de retele subterane, cu respectarea
conditiilor pe care normele de tehnica securitatii muncii le impun.
Sapaturile se vor executa mecanizat pe primii 2,0 m adancime de la nivelul terenului
(80%) cu corectarea manuala a malurilor (20%) pentru montarea sprijinirilor necesare, iar
restul manual.
Ultimii 25 cm deasupra cotei de fundare se vor sapa manual si numai inainte de
pozarea canalului.
Patul de pozare al canalului se niveleaza la panta prevazuta in proiect, eventualele
denivelari se elimina prin sapare, umpluturile realizandu-se cu nisip.
Latimea de sapatura necesara pozarii noii canalizari va fi in conformitate cu profilul
longitudinal si detaliul de pozare.
Pentru caminele de vizitare, sapatura va avea dimensiunile de 1,5m x 1,5m.
Malurile vor fi sprijinite cu dulapi metalici de inventar asezati orizontal la interspatii de
0,00 - 0,20m.
Pamantul rezultat din sapatura se va depozita lateral transeii, la o distanta de 70 cm de
marginea ei, iar excedentul va fi transportat la groapa.
Pe toata durata executarii lucrarilor, transeea va fi obligatoriu imprejmuita si se vor
prevenirea oricaror accidente.
Coborarea in transee se va realiza pe scari rezemate, iar muncitorii vor purta casti de
protectie.
Umplerea transeii se va face cu pamantul rezultat din sapatura, cu exceptia straturilor
ce formeaza patul si protectia conductei. Umpluturile se compacteaza in straturi de 20 cm
grosime, cu udarea fiecarui strat, pentru usurarea operatiei si realizarea unui grad optim de
compactare.

Pentru completarea gradului de umiditate necesar s-a adoptat un consum mediu de 0,1
mc apa la 1,0 mc de pamant compactat manual.
Pentru evitarea caderii muncitorilor, a pamantului sau a materialelor in groapa sapata,
sprijinirile vor depasi cu cel putin 0,15 m margine superioara a santului.
Sprijinirile se vor demonta de jos in sus, doar pe masura executarii umpluturilor cu
pamant bine compactat.
9.2. Corpul conductei si constructii accesorii
Reteaua de canalizare se va executa din conducte din PVC-SN4, cu mufa, etansate cu

inele de cauciuc, pentru diametrul Dext 110 si se va poza asigurandu-se realizarea unui
contact perfect intre baza tubului si patul de fundare, conform profilului longitudinal.
Se va acorda o deosebita grija in timpul manevrarii tuburilor iar montarea se va efectua
de oameni calificati.
Se va evita prezenta in patul de asezare sau in umplutura a unor corpuri tari (pietre,
roci, etc.) cu muchii taioase sau colturi ascutite; acestea pot produce fisuri in conducta.
Tuburile PVC se vor depozita pe suprafete plate (fara rezemari punctiforme) si fara
pietre sau alte materiale care pot produce deteriorari. Ele vor fi protejate de degradari
mecanice sau murdarirea zonelor de contact si etansare.
Tuburile PVC se vor poza pe un strat de nisip de 10-15 cm grosime, iar pentru
umplerea laterala si sub curba inferioara a conductei se va folosi nisip, iar peste creasta
tubului de PVC se va umple transeea cu nisip pe o grosime de 10-15cm. Se va acorda o
atentie deosebita umplerii transeii in jurul conductei - de a nu exista goluri sub curbura
inferioara a tubului. Toate componenetele tuburilor din PVC-trebuie verificate si curatate
inainte de imbinare.
Deoarece caminele de vizitare prevazute pe retea sunt din tuburi de beton din STAS
2448/82, cu fundatie de beton, pentru legarea tuburilor PVC sunt necesare piese de trecere
din acelasi material, cu suprafata rugoasa si prevazute cu flanse de etansare.
Materialul de umplutura (nisipul) se va introduce in transee pe ambele parti ale
conducei in mod simetric, iar peste creasta tubului de PVC se va umple transeea cu nisip pe o
grosime de 30cm. Umplerea si compactarea (manuala, pana la obtinerea unui grad de
compactare min.) trebuie realizate simultan pe ambele laturi ale conductei pentru a preveni o
deplasare nedorita a acesteia.
Peste acest strat de nisip se va realiza o umplutura din pamant sanatos, in straturi
uniforme de 10 cm compactate manual, 50 cm deasupra crestei tubului.
Pe traseul canalizarii proiectate au fost prevazute, conform STAS 3051/91, camine de
vizitare din tuburi de beton. Caminele permit accesul in canale in scopul supravegherii si
intretinerii acestora, pentru curatirea si evacuarea depunerilor, avand dimensiuni care sa
permita introducerea uneltelor si utilajelor specifice.
Lansarea in sant a tuburilor de canalizare se va face numai de catre muncitori calificati,
nefiind permisa lansarea libera prin cadere. Coborarea tuburilor in santuri se va face de pe
partea unde nu s-a depozitat pamant. Pentru coborarea in sant se vor folosi franghii, scripeti,
macarale, in functie de greutatea tuburilor, respectandu-se normele de protectia muncii la
aceste dispozitive.
Lansarea tuburilor in zone unde exista cabluri electrice subterane, conducte de gaze,
conducte de apa, etc. se va face prin protejarea acestor instalatii prin masuri speciale si fara
atingerea lor.
Canalizarea proiectata se va poza asigurandu-se realizarea unui contact perfect intre
baza tubului si patul de fundare, pe o suprafata corespunzatoare unui unghi la centru de 120°,
conform profilului longitudinal si detaliului de pozare.
Pe traseul canalizarii proiectate sunt prevazute in conformitate cu STAS 3051 - 1991,
camine de vizitare.
Caminele permit accesul in canale in scopul supravegherii si intretinerii acestora,
pentru curatirea si evacuarea depunerilor, avand dimensiuni care sa permita introducerea
uneltelor si utilajelor specifice.
Caminele de vizitare proiectate se vor executa conform STAS 2448 - 1982, fiind
alcatuite din:
- fundatie de beton simplu C 8/10 (B 150);
- baza camin din beton prevazut cu chiuneta : D=1000 mm ;
- inele cu trepte de acces ;
- cap tronconic cu placa redusa ;
- piesa prefabricata pentru aducerea la cota a ansamblului rama-capac;
- capac carosabil si rama din fonta clasa de sarcini D.400
- mortar M 100 pentru etansarea imbinarilor;
- tencuieli cu mortar de ciment M 100 de 2 cm grosime, la bancheta si radier.
Executarea caminelor de vizitare se incepe prin turnarea fundatiei, dupa care se
executa rigola caminului a carui diametru va fi egal cu diametrul tubului de canal, iar peretii
fundatiei se prevad cu golurile necesare introducerii tuburilor.
Cand se lucreaza in caminul de vizitare si capacul acestuia este indepartat, se vor
plasa placi avertizoare, cu indicatia "CAMIN IN LUCRU" amplasate in toate directiile de
deplasare, la distante de 1,5 m de centrul caminului.
Distantele minime impuse conform Normativ SR 8591 - Tabel 1 - pentru retelele

edilitare subterane:

9.3. Verificari si probe retea canalizare
Verificarea lucrarilor de canalizare se efectueaza esalonat pe toata durata lucrarii si are

drept scop sa verifice corespondenta cu terenul pentru toate acele lucrari care, dupa executie
raman ascunse sau greu accesibile, precum si verificarea calitatii si modul de punere in opera
a materialelor.
In acest scop, in timpul executarii lucrarilor se vor verifica fata de prevederile proiectului
urmatoarele:
- cota transeii;
- panta canalului si natura terenului de fundare;
- respectarea dimensiunilor tuburilor si a tuturor celorlalte constructii care alcatuiesc
reteaua;
- aliniamentul canalului;
- corecta amplasare a caminelor de vizitare, a gurilor de scurgere;
- modul de compactare;
- aducerea sistemului rutier la starea initiala.
La verificarea aliniamentului canalului proiectat se admit, in conformitate cu STAS
3051/ 1991, urmatoarele abateri limita fata de proiect:
- la pante - 10%
- la cote +/- 5 cm, fara a depasi abaterile admise pentru pante;
Asupra constatarilor se incheie procese verbale in care se consemneaza rezultatele

verificarilor.
Fiecare lot de livrare a materialelor trebuie sa fie insotit de documente de certificare a
calitatii.
Dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul si mortarul utilizat au ajuns la

rezistenta proiectata, inainte de executia umpluturilor se va executa proba de etanseitate a
canalelor inchise, pe portiuni, fiind in prealabil mentinute cu apa timp de 24 ore, in
conformitate cu STAS 3051-1991.
Pentru proba de etanseitate se vor executa mai intai, partial, umpluturile de pamant,
lasand libere imbinarile, inchiderea etansa a tuturor orificiilor si blocarea extremitatilor
canalelor si a tuturor punctelor susceptibile de deplasare in timpil probei.
Presiunea de incercare masurata la capatul aval al tronsonului va fi de 3 m coloana de
apa (la nivelul terenului) si durata de 15 minute.
Verificarea calitatii caminelor de vizitare si proba de etanseitate a acestora se vor face
concomitent cu verificarea si proba de etanseitate a retelei de canalizare.
Dupa montarea gurilor de scurgere si racordurile aferente se va face verificarea
etanseitatii, dupa ce gurile de scurgere, inclusiv racordurile, au fost umplute cu apa si
mentinute astfel timp de 24 ore.
Gura de scurgere, inclusiv racordul, se vor umple din nou cu apa pana la nivelul fetei
inferioare a ramei gratarului. Dupa trecerea unui timp de 20 minute, nivelul apei nu trebuie sa
scada mai mult de 4 cm, in conformitate cu STAS 6701-1982.
Calitatea executiei gurilor de scurgere se verifica pentru fiecare gura de scurgere in
parte.
Verificarea tuburilor de PVC - SN4, se va face in conformitate cu prevederile
producatorului si a normativului NP 084-03.
Verificarea tuburilor de beton simplu se va face in conformitate cu prevederile din STAS
816-80.
La executia lucrarilor din beton se vor respecta prevederile normativului C 140 - 1986.
Apele evacuate in reteaua publica de canalizare trebuie sa corespunda calitativ cerintelor
impuse de normativul NTPA 002-02 republicat.
10. MONTAJ SEPARATOR DE GRASIMI
In vederea epurarii apelor uzate cu grasimi provenite de la bucatarie s-a prevazut un

separator de grasimi.
Separatorul de grasimi este un produs monoblo, inchis etans, destinat montajului ingropat.
Corpul separatorului de grasimi este fabricat din polietilena prin procedeul de formare
rotationala.
Racordurile de intrare si de iesire, de tip teava din material termoplast clasa de aplicatie
BD si fitinguri din PP/PVC cu inel de etansare faciliteaza intrarea linistita fara efecte negative
de turbulenta a influentului si repartizarea si scurgerea uniforma, respectiv evacuarea linistita
a efluentului.
Principiul de functionare
Influentul (apa uzata reziduala), intra in separatorul de grasimi, printr-un dispozitiv de
linistire, distributie si uniformizare si parcurge zona de intrare. Pe masura ce apa uzata trece
lent si uniform prin zona de separare namol, particulele grosiere si materiile solide in
suspensie se decanteaza in partea inferioara a separatorului (trapa de namol), formand un
strat de namol sedimentat. Inca de la intrare, odata cu coborarea sedimentului, prin dezlocuire
picaturile de grasime incep sa se deplaseze ascendent spre zona de depozitare a grasimilor.
In tot volumul, atat deasupra zonei trapei de namol cat si prelungindu-se in zona mediana a
separatorului are loc deplasarea ascendenta a picaturilor de grasime spre zona de depozitare
aflata ca strat compact la suprafata lichidului.
Marcare
Fiecare separator trebuie sa fie marcat sau sa aiba atasata o placuta de identificare, fixata
intrun loc cat mai vizibil (daca este posibil in interior), care trebuie sa contina urmatoarele
informatii:
- marcajul CE si numale sau marca de identificare a producatorului;
- EN 1825 ;
- dimensiune nominala (TN):
- volum separator: [l] sau [m3]
- volum trapa de namol: [l] sau [m3]
- capacitate depozitare grasimi: [l] sau [m3]
- adancimea pentru cantitatea maxima de depozitare a grasimilor: [mm];
- an fabricatie:
- nume sau marca producator:
- marca organismului de certificare.
Capacele separatoarelor de grasimi trebuie de asemenea sa aiba marcajul: “Separator” cu

mentiunea clasei capacului conform EN 124, numele si/sau marca producatorului si marca
unui organism de certificare.
Manipulare, depozitare si transport

Separatoarele de grasimi se vor depozita in spatii special amenajate, inchise, lipsite de
praf, pe suprafete plane. Daca perioada de depozitare este mai indelungata, este indicat sa fie
acoperite cu prelate, ca sa fie protejate de actiunea directa a radiatiilor solare, deoarece
polietilena are o slaba rezistenta la radiatiile UV.
Incarcarea si descarcarea separatoarelor de grasimi, ca si in cazul altor produse din
materiale plastice, trebuie facuta cu atentie. Ele nu trebuie trantite sau tarate, in timpul
operatiilor de incarcare- descarcare din remorcile auto.
Produsele se manipuleaza si transporta cu grija, ferindu-le de lovituri si zgarieturi. Ele pot
fi usor manevrate cu ajutorul stivuitorului. Constructia speciala a fundului separatoarelor
permite introducerea lamelor stivuitorului exact in canalele, evitandu-se astfel zgarierea sau
lovirea acestora. In depozite sau santiere, peste separatoarele de grasimi nu se vor depozita
sau arunca alte materiale.
Separatoarele de grasimi nu trebuie sa ajunga in contact cu substante chimice
periculoase pentru polietilena. Lista cu rezistenta chimica a polietilenei la diferiti agenti chimici
conform clasificarii facute de standardul ISO TR 10358 .
Transportul separatoarelor de grasimi se face in mijloace de transport inchise, ferite de
actiunea directa a radiatiilor solare. Pentru evitarea deteriorarii produselor pe timpul
transportului, acestea se vor ancora pe scanduri prinse in holsuruburi de pardoseala

camionului, iar pe lateral cu ajutorul benzilor sau funiilor din material plastic legate de
elementele de prindere ale separatoarelor.
Montaj
Separatorul de grăsimi trebuie să fie integral îngropat în pământ, fiind prevăzut cu un tub
de ventilare adecvat pentru evitarea mirosurilor dezagreabile (evacuarea biogazului) si de
asemenea trebuie să se asigure accesul pentru vidanjare si inspectie periodică.
Pentru îngroparea bazinului trebuie săpată o groapă cu dimensiunile mai mari cu 30 cm
fată de cele ale bazinului.
Baza gropii trebuie realizată plană si rezistentă pentru a suporta sarcina produsă de
bazinul plin, printr-un strat de nisip de 10 ÷ 15 cm compactat, care asigură o asezare stabilă a
bazinului.
Trebuie evitat contactul cu suprafete aspre, iar baza săpăturii va trebui să permită
drenarea perfectă pentru a se evita stagnarea/băltirea apei si acumularea acesteia.
Înainte de instalarea bazinului în groapă, trebuie stabilite punctele de localizare a stuturilor
de alimentare si de evacuare.
Îngroparea bazinului în pământ trebuie executată după ce acesta va fi umplut cu apă
până la jumatatea volumului maxim, pentru a se evita deformarea produsului, permitând
echilibrarea presiunilor protejând astfel racordurile în caz de tasare a solului.
Nivelul umplerii cu pământ până la nivelul tevii de evacuare nu trebuie să depăsească
nivelul de umplere al bazinului cu apă. Operatiunea de umplere: se foloseste pământul
provenit din săpături verificându-se să nu contină pietre cu margini ascutit , executat în straturi
de cca. 30 cm odată, compactându-se. În timpul umplerii gropii, bazinul este umplut simultan
cu apă, verificându-se constant pozitionarea si localizarea bazinului.
Umplerea părtii superioare a gropii se va face cu nisip nereciclat, completând ultima
fază a îngropării cu pământ vegetal, având grijă să nu se depăsească adâncimea maximă de
30 cm a umpluturii care se pune peste bazin.Dacă malurile gropii se surpă usor, se va turna
un strat de beton de cel putin 15 cm grosime. În cazul circulatiei pietonale sau a circulatiei
autoturismelor, umplerea superioară trebuie executată după instructiunile unui tehnician
specializat în acest sens.
Intretinere periodica
Instalatia trebuie verificată periodic.Perioada de întretinere a separatorului de grăsimi-

denisipator se stabileste de la o societate la alta în functie de conditiile de functionare; cea mai
adecvată perioadă de întretinere se va stabili în decursul utilizării, de aceea primele două luni
separatorul va fi sub observatie si se va stabili un program adecvat;
- programul de întretinere se va stabili si urmări pentru prevenirea revărsării grăsimii
reziduale în sistemul de canalizare;
- lucrările de întretinere si curatare se vor face în special după zilele cu o utilizare
intensă;
- asigurarea functionării si performantele separatorului de grăsimi depinde de
evacuarea corectă si la timp a stratului de grăsimi si a nămolului sedimentat;

- evacuarea grăsimii trebuie făcută înainte ca ea să înceapă să se descompună,

prevenind astfel mirosul neplăcut. Odată cu îndepărtarea grăsimii în suspensie se vor
îndepărta si reziduurile decantate la baza inferioară a separatorului iar în final separatorul de
grăsimi se va umple cu apă;
- pentru păstrarea unui randament ridicat pe perioada de functionare este necesară
verificarea si întretinerea periodică ;
- vidanjarea se va face periodic, intervalul între goliri depinde de debit, volum si timpul
de utilizare ;
- după fiecare golire se va umple cu apă separatorul ;
- periodic trebuie verificate grosimile stratului de grăsimi ;
- în timpul îndepărtării grăsimilor se opreste intrarea apelor poluate în sistem ;
- grosimea stratului de grăsimi în decantor o putem verifica cu ajutorul unei prăjini;
trebuie avut grijă ca grosimea stratului de grăsimi raportată la faza lichidă (în stadii de odihnă)
să nu depăsească 2/3 din adâncimea apei. Îndepărtarea grăsimilor se va face cu o firmă
autorizată;
- grăsimile trebuie îndepartate conform cerintelor.Inainte de punerea in functiune,
separatorul de grasimi trebuie reincarcat cu apa curata;
- la maximum doi ani, instalatia de separare trebuie golită si supusă la o inspectie
generală, luând în considerare următoarele aspecte:
- etanseitatea instalatiei ;
- starea stucturală ;
- acoperirile interioare, dacă există ;
- starea părtilor integrate ;
- rapoartele de curătare si întretinere trebuie păstrate si puse la dispozitia autoritătilor,
la cerere. Ele trebuie să contină observatiile referitoare la evenimentele caracteristice (de
exemplu reparatii ,accidentente).
11. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII
La executie se vor respecta instructiunile prevazute in normele tehnice de protectia muncii

(N.T.S.M.) in vigoare pentru lucrarile de canalizare.
In prezenta documentatie exista o serie de lucrari care sunt cuprinse in N.T.S.M. pentru
care s-au asigurat conditiile materiale necesare.
Pentru lucrarile de terasamente s-au prevazut:
- malurile vor fi sprijinite cu dulapi metalici de inventar asezati orizontal la interspatii de
0,00 - 0,20m ;
- pamantul rezultat din sapatura se va depozita lateral transeii, la o distanta de 70 cm de
marginea ei, iar excedentul va fi transportat la groapa ;
- pe toata durata executarii lucrarilor, transeea va fi obligatoriu imprejmuita si se vor
prevenirea oricaror accidente ;
- coborarea in transee se va realiza pe scari rezemate, iar muncitorii vor purta casti de
protectie ;

- pentru evitarea caderii muncitorilor, a pamantul sau a materialelor in groapa sapata,

sprijinirile vor depasi cu cel putin 0,15m margine superioara a santului ;
- sprijinirile se vor demonta de jos in sus, doar pe masura executarii umpluturilor cu
pamant bine compactat.
Pentru lucrarile de montaj tuburi s-au prevazut:
- lansarea in sant a tuburilor de canalizare este interzis a se efectua de catre muncitori
necalificati.
- coborarea tuburilor in santuri se va face de pe partea unde nu s-a depozitat pamantul ;
- sculele devenite disponibile nu vor fi lasate pe marginea santurilor sau pe platforme, ci
vor fi depozitate cu grija, la distante de minim 1,5m de marginea sapaturilor.
12. PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA MUNCII
Verificarile, probele si incercarile echipamentelor componente ale instalatiilor, vor fi

efectuate respectandu-se instructiunile specifice de protectie a muncii in vigoare pentru fiecare
categorie de echipamente.
Conducatorii de sectoare care executa instalatiile au obligatia sa asigure:
 luarea de masuri organizatorice si tehnice pentru crearea conditiilor de securitate a
muncii;
 realizarea instructajului de protectie a muncii a intregului personal de executie la cel
mult 30 de zile si consemnarea acestuia in fisele individuale sau alte formulare specifice care
urmeaza sa fie semnate individual;
 controlul aplicarii si respectarii de catre intreg personalul a normelor si instructiunilor
specifice;
 verificarea cunostintelor asupra normelor si masurilor de protectie a muncii;
Realizarea instructajelor specifice de protectie a muncii, verificarea cunostiintelor si
abaterile de la normele in vigoare, inclusiv sanctiunile aplicate, vor fi consemnate in fisele de
instructaj individuale.
Zonele cu instalatii in probe sau zonele periculoase se ingradesc si se avertizeaza,
interzicandu-se accesul altor persoane decat cele autorizate.
Persoanele care schimba zona de lucru (locul de munca), vor fi instruite corespunzator
noilor conditii de lucru.
Instructajul va avea in vedere si masurile ce se impun pentru manevre urgente in scopul
evitarii producerii unor accidente. Masurile de protectie a muncii indicate in prezenta lucrare
nu sunt limitative, acestea urmand a fi completate de executant cu instructiuni specifice, care
vor fi afisate la locul de munca.
In toate etapele cuprinse in operatiile de executie ale instalatiilor sanitare, vor fi respectate
cerintele esentiale referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii si anume:
 siguranta in exploatare;

 igiena si sanatatea oamenilor;

 protectia impotriva zgomotului;
 securitatea la incendiu.
Verificarile, probele si incercarile echipamentelor componente ale instalatiilor, vor fi

efectuate respectandu-se instructiunile specifice de protectie a muncii in vigoare pentru fiecare
categorie de echipamente.
13. RECEPTIA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE
Receptia lucrarilor de alimentare cu apa este precedata de controlul riguros al acestora,

care cuprinde urmatoarele operatii:
 verificarea transeii si patului conductei;
 verificarea condutei montate in sant;
 verificarea la presiune;
 verificarea cotelor conductei;
 verificarea armaturilor
 verificarea umpluturilor .
Verificarea si receptia se fac cu respectarea SR 4163/3/1996 a Regulamentului de
receptie aprobat prin HGR 766/97 si a celorlalte acte normative care reglementeaza
efectuarea receptiei obiectivelor de investitii.
La receptia va participa in mod obligatoriu, in calitate de membru si un delegat al unitatii
care urmeaza sa asigure exploatarea si intretinerea retelei.
Punerea in functiune a retelei de distributie se va face obligatoriu dupa spalarea si
dezinfectarea conductelor si instruirea personalului de exploatare.
Punerea in functiune a conductelor de apa potabila se va face dupa realizarea
conditiilor:
 dezinfectarea tuturor constructiilor si instalatiilor care urmeaza sa fie in contact direct cu
apa potabila;
 obtinerea autorizatiei sanitare de la organele de resort.
Beneficiarul va receptiona:
 modul de executare a umpluturilor, conductelor;
 cartea constructiei, cu toate lucrarile executate precis specificate.
La receptia finala a lucrarilor, beneficiarul va solicita constructorului cartea tehnica a
lucrarii in care sa fie evidentiate cu cea mai mare precizie modul de executie, eventualele
modificari acceptate de proiectant si de beneficiar, inclusiv, marcarea lucrarilor.
La receptie participa:
 investitorul;
 executantul;
 proiectantul lucrarii - in calitate de invitat;
 comisia de receptie numita de investitor.
Comisia de receptie examineaza:

a)procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor;

b)finalizarea lucrarilor cerute la terminarea lucrarilor;
c)referatul investitorului privind comportarea instalatiilor prin perioada de garantie.
La terminarea receptiei, comisia de receptie finala va consemna observatiile intr-un
proces verbal.
Realizarea lucrarilor in conformitate cu prevederile documentatiei va asigura o calitate
corespunzatoare a acestora si o buna fiabilitate.
Cartea constructiei, intocmita de antreprenor si prezentata la receptie va fi documentul
principal pe baza caruia se va realiza receptia finala.
Receptia finala se face la maxim 15 zile dupa expirarea perioadei de garantie
prevazuta in contract.
14. CALITATEA LUCRARILOR
Lucrarile se vor executa in conformitate cu prescriptiile din Legea nr. 177/2015 pentru
modificarea şi completarea Legii nr.10/1995 privind calitatea în construcţii, a regulamentelor
aprobate prin HG 766 / 97, HG 272 / 94 si HG 273 / 94 privind calitatea lucrarilor in constructii
si vor fi obligatoriu puse in practica de reprezentantii autorizati din partea proiectantului,
beneficiarului si a antreprenorului lucrarilor.
Prin sistemul de calitate se va urmari:
 Materialul pus in opera (conducte, vane si armaturi, piese speciale etc.);
 Executia sapaturii pentru pozarea conductelor;
 Executia patului de fundare;
 Pozarea conductei, executarea ramificatiilor pentru bransamente , a mansoanelor de
imbinare
 Proba de etanseitate, urmarindu-se si modul de realizare a umpluturilor partiale si a
compactarii uniforme a acestora;
 Modul de realizare al lucrarilor finale (umpluturi finale, pozitionarea hidrantilor, cu
verificarea prevederilor din proiect );
 Controlul nonconformitatilor;
 Inregistrari privind calitatea.
15. PROTECTIA MEDIULUI
Colectarea apelor din incinta se realizeaza intr-un sistem separativ prevazandu-se in

acest sens retele separate de canalizare menajera si canalizare pluviala.
Apele uzate menajere deversate la reteaua publica de canalizare vor indeplini conditiile
impuse in NTPA 002-02.
Apele pluviale sunt evacuate prin conducte din PVC-SN4 cu curgere gravitationala
asigurata de pantele de montaj si dirijate catre separatorul de ulei si bazinul de retentie,
inainte de deversarea acestora la reteaua publica.
16. CERINTE ESENTIALE DE CALITATE
Conform Regulamentului (UE) nr. 305/2011, al parlamentului european si al consiliului

din 9 martie 2011 constructiile trebuie sa corespunda, atat in ansamblu, cat si pe parti
separate, utilizarii preconizate, tinand seama mai ales de sanatatea si siguranta persoanelor
implicate de-a lungul intregului ciclu de viata al constructiilor. In conditiile unei intretineri
normale, constructiile trebuie sa indeplineasca aceste cerinte fundamentale aplicabile
constructiilor pe o durata de utilizare rezonabila din punct de vedere economic.

stabilitatea impuse de zona seismica, de categoria de importanta a imobilului, de amplasarea
si pozitia acestuia in raport cu vecinatatile si cu retelele de utilitati.
conform prescriptiilor din Normativul I9-2015 si NP 084 – 03.
anticoroziv.
La amplasarea instalatiilor se vor respecta prevederile normativelor in vigoare privind
distantele fata de alte tipuri de instalatii.
Sistemul va fi unul modern ce nu prezinta pericol din punct de vedere al sigurantei la foc.
.
Asigurarea in permanenta a apei reci si calde sanitare la parametrii de temperatura si
igiena impusi de Normativul I9-1994 si STAS1478. Executia lucrarilor de instalatii se vor lua
masuri pentru asigurarea etansarii sistemelor de distributie prin utilizarea unor materiale si
tehnologii adecvate.
Dimensionarea conductelor si a armaturilor instalatiilor de alimentare cu apa s-a stabilit
astfel incât si nu se depaseasca vitezele maxime admisibile, care ar putea crea zgomote in
functionarea instalatiei.
Materialele si echipamentele din componenta instalatiilor vor fi omologate si vor avea
fiabilitate ridicata in exploatare.

Pentru evitarea producerii de accidente s-au utilizat materiale de inalta fiabilitate si
armaturi cu perioada lunga de utilizare.

In scopul impiedicarii transmiterii vibratiilor conductelor la elementele de constructii se
prevad elemente elastice de contact etanse la trecerea conductelor prin elemente de
constructii, prinderea bratarilor de elementele de constructii se va face prin dibluri izolate.
Dimensionarea conductelor si a armaturilor instalatiilor de alimentare cu apa s-a stabilit
astfel incât si nu se depaseasca vitezele maxime admisibile, care ar putea crea zgomote in
functionarea instalatiei.

Conductele sunt termoizolate cu tuburi de cauciuc sintetic (tip Armaflex), pentru reducerea
pierderilor de caldura, respectiv pentru evitarea aparitiei condensului – unde este cazul.
G. Utilizarea sustenabila a resurselor narturale se realizeaza prin:


instalatiilor sanitare si de stingere incendiu. Materialele prevazute in prezentul proiect se
achizitioneaza numai de la furnizori atestati si sunt insotite de urmatoarele:
- marcaj CE;
- agrement tehnic;
17. STANDARDE, NORMATIVE SI LEGISLATIA DE REFERINTA
NORMATIVE:
Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea

I9-2015
instalatiilor sanitare aferente cladirilor
Normativ pentru verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de
C56-02
Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea
NP 133/2013
Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea

NP 084-2003 instalatiilor sanitare si a sistemelor de alimentare cu apa si
Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in
NTPA 002/2002 retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de
epurare
Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea
GP 043/99 sistemelor de alimentare cu apa si canalizare utilizand
conducte din policlorura de vinil, polietilena, polipropilena
Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate
GT 063/2004 conform legii nr. 10-1995 privind calitatea in constructii, pentru
instalatii sanitare
Prescriptie tehnica ISCIR pentru aprobarea procedurilor de
PT CR 7/2013 sudare pentru otel, aluminiu, aliaje de aluminiu si polietilena
de inalta densitate (PEID )
STANDARDE:
STAS 4273-83 Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta

Debite si volume maxime de apa. Probabilitatile anuale ale
STAS 4068/2-87 debitelor si volumelor maxime in conditiile normale si speciale
de exploatare
Alimentari cu apa. Partea 1: Determinarea cantitatilor de apa
SR 1343-1:2006
Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii
SR 4163-1:1995
Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea
STAS 6054-77
Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si
STAS 1478-90
Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in
STAS 6156/1986 constructiile civile si social-culturale. Limite admisibile si
Alimentari cu apa. Rezervoare de beton armat si beton
STAS 4165-88
Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de

STAS 9824-5/1975

Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executie

SR 4163-3-1996
si exploatare.
Marcarea si reperarea retelelor de conducte si cabluri in

STAS 9570/1-89
localitati
Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea I:

SR 1846-1/06
Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea II:

SR 1846-2/07
Constructii hidrotehnice. Ploi maxime. Intensitati, durate,

STAS 9470-73
frecvente
LEGISLATIE

Ordinul nr. 3451/2013 Ordin pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii
Ordinul nr. 34/1998 Norme metodologice privind continutul-cadru de organizare a licitatiilor,
prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare si decontare a executiei lucrarilor
calitatea in constructii


H.G nr. 925/1995 Hotarare pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare
tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si constructiilor
aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului
O.U.G. nr.114/2007 - Ordonanta pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 95/2005
privind protectia mediului.
mediului;
civil
Legea nr.107/1996 republicata cu modificarile si completarile ulterioare - Lege privind
protectia apelor

santierele temporare sau mobile;
munca;


Legea nr. 307/2006 - Lege privind apararea impotriva incendiilor;
stingere
Ordinul MAI nr. 166/2010 Ordin privind aprobarea Dispozitiilor generale de aparare
impotriva incendiilor la constructii si instalatii aferente.
NOTA: Legislatia va fi luata in considerare in forma consolidata, republicata - actualizata cu

toate modificarile si completarile ulterioare.
NOTE IMPORTANTE!
Informatiile din acest document se vor completa/coordona cu informatiile din

Memoriu tehnic si din Partile desenate (planuri si scheme).
Daca o informatie se regaseste fie si doar intr-unul din aceste documente, va fi
luata in considerare.
Conditiile de exploatare si executare ale sistemelor si instalatiilor din prezentul
caiet de sarcini nu sunt limitative, acestea se vor repecta impreuna cu conditiile
specifice fiecarui producator de materiale sau echipamente .
Intocmit,
ing. Paula Paun

Instalatii sanitare– faza PT+DE

PRESCOLARA IN COMUNA PESTISANI, PRIN CONSTRUCTIA UNEI GRADINITE CU PROGRAM
PRELUNGIT
FAZA: PT
PROGRAM DE CONTROL
PRIVIND CALITATEA LUCRARILOR PE FAZE DE EXECUTIE SI IN FAZE DETERMINANTE
privind instalatiile sanitare si de stingere incendiu
In conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii – forma consolidata, a
“Normativului pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente constructiilor” – indicativ
C 56-02, a HGR 343/2017 pentru modificarea HGR 273/1994 privind aprobarea “Regulamentului de receptie a
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora”, a HGR 492/2018 pentru aprobarea “Regulamentului
privind controlul de stat al calitatii in constructii” (inlocuieste HGR 272/1994), si Procedurii privind controlul
statului in fazele de executie determinante,
S.C. TEHNOCLIMA S.R.L. stabileste prezentul program de control pentru lucrarea:
DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII EDUCATIONALE PENTRU EDUCATIA PRESCOLARA IN
COMUNA PESTISANI, PRIN CONSTRUCTIA UNEI GRADINITE CU PROGRAM PRELUNGIT
Documentul Cine Nr. şi
Lucrări ce se controlează, se verifică, sau se recepţionează
scris care se întocmeşte şi data actului
şi pentru care trebuie întocmite documente scrise
încheie semnează încheiat
0 1 2 3 4
1. Predare-primire front de lucru P.V.R.C. B, E
Verificarea caracteristicilor si calitatii materialelor si
2. echipamentelor utilizate conform proiect, receptionate in P.V.R.C. B, E
santier
3. Pozare conducte, armaturi, verificare cote montaj, pante P.V.R.C. B, E
Pozare conducte canalizare montate ingropat in B, E
4. P.V.L.A.
termoizolatie sau mascat in ghene
Proba de etanseitate la presiune a conductelor de apa rece B, E, P, I
5. P.V.F.D.
si de stingere incendiu cu hidranti interiori
6. Receptia la terminarea lucrarilor P.V.R. B, E, I
NOTA:
Participantii la receptia lucrarilor vor fi anuntati, prin grija executantului, cu 10 zile inainte de ajungerea
in faza de executie programata:
Acest program nu este limitativ, el putând a fi completat cu măsuri suplimentare de control şi verificare
prevăzute de legislaţia în vigoare.
La recepţia obiectivului, un exemplar din prezentul program complet se va anexa la cartea construcţiei.
LEGENDĂ:
P.V.R.C. - proces verbal de recepţie calitativă
P.V.F.D - proces verbal faza determinanta
P.V.L.A. - proces verbal de lucrari care devin ascunse
P.V.R. - proces verbal de receptie
E - executant
B - beneficiar
P - proiectant
I.S.C. - inspectoratul de stat in constructii
Proiectant specialitate Beneficiar Executant I.C.Municipiul Bucuresti

S.C.TEHNOCLIMA S.R.L. Diriginte
Pagina 1

SV - 10.1a - 124664 - PT - Vol.6 - 22 - 124664

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

SV - 10.1a - 124664 - PT - Vol.6 - 22 - 124664

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Instalatii Sanitare – Faza: PT

OBIECTIV: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII EDUCATIONALE PENTRU EDUCATIA

PROIECTANT SPECIALITATE: S.C. TEHNOCLIMA S.R.L. 2.5.4.97=11642243

PROIECT NR: 16 / 2019

1. Plan de situatie – instalatii de apa si canalizare IS 01

OBIECTIV: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII EDUCATIONALE PENTRU EDUCATIA

In documentatie sunt cuprinse urmatoarele tipuri de instalatii sanitare :

Proiectul asigură realizarea unor instalaţii sanitare si de stingere incendiu de calitate

Memoriu tehnic Pagina 1

Proba de etanşeitate la presiune la rece a conductelor de apa rece constituie faza

Baza de proiectare a fost constituita din:

Instalatiile sanitare vor fi conforme cu urmatoarele norme si reglementari :

Memoriu tehnic Pagina 2

- C 56-02 Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții și instalații

LEGISLATIE SPECIFICA DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

- Legea nr. 307/2006 republicata cu modificarile si completarile ulterioare - Lege privind

NOTA: Normele mentionate se vor lua in considerare actualizate, in forma consolidata-

Pe teren sunt doua constructii cu o suprafata construita la sol totala de 459 mp si

Memoriu tehnic Pagina 3

4.1. Sursa de apa

4.2. Instalatii interioare de alimentare cu apa rece, apa calda de consum si de

4.2.1. Apa potabila

Apa calda de consum si recirculare a.c.m.

Memoriu tehnic Pagina 4

În cadrul sistemului de distributie a apei calde menajere s-a prevăzut și recircularea

4.3. Instalatii interioare de canalizare

Instalatiile interioare de canalizare constau din:

4.3.1. Instalatii de canalizare menajera

Memoriu tehnic Pagina 5

4.3.2. Instalatii de canalizare cu grasimi

La bucatarie s-a prevazut un sistem separat de canalizare menajera cu grasimi, care

4.3.3. Instalatii de canalizare condens

4.3.4. Instalatii de canalizare pluviala

5. RETELE EXTERIOARE DE APA SI CANALIZARE

5.1. Apa potabila

Memoriu tehnic Pagina 6

Conductele exterioare de apa potabila se pozeaza ingropat sub limita de inghet

5.3. Canalizare menajera

Obiectivul va fi dotat cu mijloace tehnice de prima interventie – stingatoare portative de

Conform Regulamentului (UE) nr. 305/2011, al Parlamentului european si al consiliului

A. Rezistenta mecanica si stabilitate

Memoriu tehnic Pagina 7

Conductele si aparatele se vor monta utilizand tehnologii adecvate si se vor fixa pe

C. Igiena, sanatate si mediu

E. Protectie impotriva zgomotului

F. Economie de energie si izolare termica

Memoriu tehnic Pagina 8

G. Utilizarea sustenabila a resurselor naturale se realizeaza prin:

8. MASURI DE SECURITATE SI SANATATEA MUNCII

La stabilirea solutiilor de proiectare s-au avut in vedere:

Organizarea activitatii de protectia muncii:

Memoriu tehnic Pagina 9

accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale si a asigurarii unor conditii normale de

9. MASURI DE APARARE IMPOTRIVA INCENDIILOR

Reglementarile privind masurile de prevenire si stingere a incendiului indicate mai sus nu

La executia proiectului, executantul si beneficiarul au obligatia sa respecte cu strictete pe

Memoriu tehnic Pagina 10

OBIECTIV: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII EDUCATIONALE PENTRU EDUCATIA

BREVIAR DE CALCUL INSTALATII SANITARE

1.Determinarea volumului de apa pentru rezervorul de apa de consum

Necesarul de apa potabila:

Debit mediu zilnic, Qzi mediu: Qzi mediu = N x qs [m3/zi]

Debitul maxim zilnic: Qzi max = Kzi X Qzi mediu [m3/zi]

N - număr de utilizatori [-]

Kzi - coeficient de variaţie zilnica, 1,50 (conform SR 1343-1/2006, tabel 1)