Memoriu General

BRANSAMENT DE ALIMENTARE CU APA SI RACORD DE CANALIZARE,
LOCUINTA STR. CETATII NR.18, SAT SCHEIA, COMUNA SCHEIA, JUDET SUCEAVA
DIRECTOR:
ING. ANDRIU CARMEN
PROIECTANŢI DE SPECIALITATE:
ING. BRĂNIANU DANIEL
ING. BRĂNIANU ANAMARIA
ING. DRELCIUC SILVIU
ING. STRATON ALEXANDRU
Proiectant: SC WARESO PROD SRL SUCEAVA

47
47
Faza : Proiect Tehnic
BORDEROU
PIESE SCRISE
1 PAGINA DE TITLU
2 COLECTIV DE ELABORARE
3 BORDEROU
VOL. I MEMORIU GENERAL

I.1. DATE GENERALE
I.1.1. Denumirea lucrării
I.1.2. Amplasamentul investiţiei
I.1.3. Beneficiarul investiţiei
I.1.4. Autoritatea contractantă
I.1.5. Sursele de finanţare
I.1.6. Elaboratorul proiectului
I.1.7. Condiţiile generale de elaborare a lucrării
DATE TEHNICE ALE LUCRĂRII
I.2.
I.2.1. Descrierea amplasamentului

I.2.1.1. Încadrarea în teritoriu şi relief
I.2.1.2. Geologia si hidrografia
I.2.1.3. Clima şi fenomenele naturale specifice
I.2.2. Descrierea lucrărilor
I.2.2.1. Prezentarea obiectivului de investiţie
I.2.2.2. Organizarea de şantier
I.2.2.3. Trasarea lucrărilor
I.2.2.4. Relaţiile persoanei contractante cu executantul lucrării
VOL. II MEMORII DE SPECIALITATE RETELE SI CAIETE DE SARCINI

47
47
PIESE DESENATE
1. Plan de incadrare in zona sc 1: 25.000 H1

2. Plan de situatie - ortofotoplan sc. 1:5000 H2
3. Plan de situatie sc. 1:500 H3
4. Profil longitudinal conducta alimentare apa H4 - H5
5. Profil longitudinal conducta canalizare H6
6. Detaliu camin apometru - instalatii hidraulice H7
7. Detaliu camin apometru- cofraj si armare H8
8. Detaliu camin de racord canalizare, Di400mm H9
9. Detaliu camin vizitare beton, Di800mm H10
Întocmit,
Ing. Brănianu Anamaria

47
47
CAP. I. DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR
I.1. DATE GENERALE

I.1.1. Denumirea lucrării:
I.1.2. Amplasamentul
STRADA CETATII, SAT SCHEIA, COMUNA SCHEIA, JUDET SUCEAVA
I.1.3. Beneficiar
ANDRIU PARASCHIVA - CARMEN si TITI CAMELIA - PETRUTA
I.1.4. Autoritate contractantă

ANDRIU PARASCHIVA - CARMEN si TITI CAMELIA - PETRUTA
I.1.5. Surse de finanţare

FONDURI PROPRII
I.1.6. Elaborator proiect

S.C. WARESO PROD S.R.L. - SUCEAVA
I.1.7. Condiţii generale de elaborare a lucrării

I.1.7.1. Cadrul legal
Prezentul proiect tratează soluţiile de branşare/racordare la reţelele de alimentare
cu apă potabilă şi canalizare menajeră pentru benificiarii lucrarii: ANDRIU PARASCHIVA
- CARMEN si TITI CAMELIA – PETRUTA (bun propriu).
Imobilul in suprafata de 1000 mp, se identifica cu terenul descris in Extrasul de

Carte Funciara nr. 56924/12.12.2014, fiind in proprietatea numitelor Titi Camelia Petruta
(bun propriu) si Andriu Paraschiva-Carmen (bun propriu) .

47
47
Pentru asigurarea obiectivului cu utilităţi se propune racordarea acestuia la reţelele

publice de alimentare cu apă şi canalizare existente în zonă, ce fac parte din sistemul de
alimentare cu apă şi canalizare menajeră a oraşului Suceava.
Elaborarea proiectului tehnic s-a făcut cu respectarea reglementărilor tehnice de

referinţă:
- Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii;
- O.U.G. 195/2005 privind protecţia mediului;
- Legea 112/2006 pentru modificarea şi completarea legii 107/1996 – a apelor;
- SR 1343-1-2006 „Alimentari cu apa”
- STAS 1846/1990 „Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apă de
canalizare. Prescripţii de proiectare.”;
- STAS 1481/1986 „Canalizări. Reţele exterioare. Criterii generale şi studii de
proiectare.”;
- STAS 3051/1991 „Sisteme de canalizare. Canale ale reţelelor exterioare de
canalizare. Prescripţii fundamentale de proiectare.”;
- STAS 2448 /1982 „Canalizări. Cămine de vizitare. Prescripţii de proiectare.”;
- STAS10859-91 „Canalizări. Staţii de epurare a apelor uzate provenite de la
centrele populate. Studii pentru proiectare.”;
- I.22 /1999 „NORMATIV pentru proiectarea şi executarea conductelor de
aducţiune şi a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare ale localităţilor”;
- STAS 9312-87 „Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu conducte. Prescripţii de
proiectare.”;
- SR 8591-1/1997 „Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane,
executate în săpătură”;
- STAS 9570-1/1989 „Marcarea şi reperarea reţelelor de conducte şi cabluri în
localităţi”;
- STAS 9824-5/1975 „Măsurători terestre. Trasarea pe teren a reţelelor de
conducte, canale şi cabluri”.
- C 300-94 - Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora
- NGPM-96 - Norme generale de protecţia muncii
- Agremente tehnice pentru materialele de instalaţii folosite, nestandardizate

47
47
Investiţia se va realiza în condiţiile de autorizare prevăzute de Legea 50/1991

modificată şi completată prin Legea 453/2001 şi Legea 401/2004, respectiv cu parcurgerea
următoarelor etape:
- obţinerea certificatului de urbanism;
- întocmirea proiectului pentru autorizaţia de construire;
- obţinerea avizelor şi acordurilor prevăzute în certificatul de urbanism;
- obţinerea autorizaţiei de construire.
În acest sens, proiectantul va pune la dispoziţia beneficiarului documentaţiile
pentru obţinerea avizelor şi acordurilor necesare execuţiei lucrărilor în conformitate cu
reglementările legale în vigoare.
I.1.7.2. Prezentarea proiectului pe volume

Prezentul proiect tratează soluţia de bransare la reteaua de alimentare apa si
racordare la reţeaua de canalizare menajeră pentru locuinta studiata, amplasata in comuna
Scheia, sat Scheia, str. Cetatii.
Pentru asigurarea obiectivului cu utilităţi se propun:
- bransarea la reteaua de alimentare apa existenta in zona, ce face parte din
sistemul de alimentare apa a orasului Suceava.
- racordarea acestuia la reţeaua publica de canalizare existenta în zonă, ce face
parte din sistemul canalizare menajera a orasului Suceava.
I.2. DATE TEHNICE ALE LUCRĂRII
I.2.1. Descrierea amplasamentului

I.2.1.1. Încadrarea în teritoriu
Amplasamentul investitiei va fi pe strada Cetatii, nr.18, sat Scheia, comuna Scheia,
judeţ Suceava.
Imobilul in suprafata de 1000 mp, se identifica cu terenul descris in Extrasul de

Carte Funciara nr. 56924/12.12.2014, fiind in proprietatea numitelor Titi Camelia Petruta
(bun propriu) si Andriu Paraschiva-Carmen (bun propriu).
I.2.1.2. Geologia, hidrografia

47
47
Geologic, amplasamentul studiat se găseşte în marea unitate geostructurală numită

Platforma Moldovenească, dezvoltată prin prelungirea spre V, pe teritoriul României a
Platformei Ruse.
Unitatea de platformă este formată din două structuri litostratigrafice distincte:
● Fundamentul cristalin, care face parte din aceeaşi mare unitate de şisturi
precambriene care alcatuieşte cea mai mare parte a fundamentului Platformei
Moldoveneşti;
● Cuvertura sedimentară dispusă discordant peste acest fundament.
TECTONICA SI SEISMICA ZONEI

Sedimentarul, începând de la Paleozoic şi până la Cuaternar, prezintă grosimi mai
mici în estul Platformei Moldoveneşti care cresc apreciabil spre vest şi sud-vest, spre
orogenul carpatic. Formaţiunile sedimentare sunt necutate şi uşor înclinate spre orogenul
carpatic (în adâncime) şi spre SSE (la suprafaţă, cu o pantă de 5-8 m/km). Aceeaşi
înclinare spre SE o au şi depozitele cuaternare ceea ce înseamnă că aceasta este un rezultat
al mişcărilor de basculare petrecute în Pleistocen.
Platforma, evoluând ca regiune consolidată încă din Proterozoic, prezintă un regim
ruptural specific unităţilor de platformă. Prin foraje s-a dovedit înaintarea platformei sub
orogen pe distanţă de cel puţin 15 km (forajele de la Frasin-Valea Moldovei). În zona
studiată se cunoaşte falia Siretului cu orientare NNV-SSE, care delimitează o treaptă mai
scăzută a Platformei Moldoveneşti.
SEISMIC, zona este afectată de „cutremurele moldave” al căror focar este situat în
regiunea Vrancea, însă propagarea şi intensitatea mişcărilor seismice, depinde şi de poziţia
amplasamentului faţă de focar, magnitudine, energia seismului, constituţia litologică etc.
● Conform prevederilor normativului P.100-2006, amplasamentul se încadrează
la următoarele categorii:
- acceleraţia terenului .............................................................ag = 0,20;
- perioada de colţ ....................................................................Tc = 0,7 sec;
- regiunea este încadrată în gradul 6 de zonare seismică după scara Msk.
CARACTERIZAREA GEOMORFOLOGICĂ A ZONEI

Regiunea care face obiectul prezentului studiu geotehnic este situată morfologic în
Podişului Moldovei, subunitatea geomorfologică a Podişului Sucevei.

47
47
Morfografic, zona are caracterul unui platou structural înclinat spre nod–est şi
având uşoare denivelări ale C.T.N., racordându-se cu versantul şi terasele râului Suceava.
Morfologia actuală este rezultatul acţiunii unui complex de factori fizico–geografici,
care au fragmentat zona sub formă de platouri, coline şi dealuri, ale căror interfluvii
principale prezintă o orientare generală de la nord–vest spre sud–est, conformă structurii
geologice monoclinale. În acelaşi sens descresc şi altitudinile interfluviale către axul văii
Suceava.
Apariţia în zonă a unor tipuri specifice de relief, a fost posibilă datorită acţiunii
factorilor interni, proprii regiunii geostructurale de platformă (predominarea mişcărilor
epirogenetice pozitive) şi a factorilor externi, condiţionaţi de variaţia climatelor de nuanţă
continentală, care s-au succedat din Pliocen şi până astăzi. Din această cauză, a
predominat eroziunea şi denudaţia (în Pliocen clima era subarctică), relieful evoluând
după legile existente în stepele reci.
De asemenea, structura geologică predominant monoclinală (de platformă), se
reflectă în relief prin formarea de cueste, văi subsecvente şi reconsecvente, platouri
(caracter structural) şi coline, însă faciesurile litologice i-au imprimat un aspect specific
(forme larg vălurate: predomină argile, marne şi nisipuri, în alternanţă cu platouri:
predomină gresii şi calcare oolitice).
Tipul de relief dominant este cel sculptural–fluviatil deluvial, apărut în Cuaternar şi
format sub acţiunea eroziunii fluviatile şi deluviale. Acest tip este reprezentat prin
platouri şi coline sculpturale larg vălurate, cu versanţi deluviali, a căror pante înclină spre
nord–est şi sud–est. Pantele nord–estice sunt afectate de degradări moderate, reprezentate
prin eroziuni areolare şi liniare, însă nu apar alunecări de teren, procese geomorfologice
actuale care să afecteze fundaţia viitoarei construcţii.
Dezvoltarea proceselor geomorfologice menţionate, este condiţionată şi de
condiţiile fizico–geografice: climat temperat continental (precipitaţii, regim eolian,
îngheţuri etc.), scurgeri superficiale accentuate (caracter torenţial) şi stratul acvifer freatic.
CARACTERIZAREA HIDROLOGICĂ ŞI HIDROGEOLOGIC A ZONEI

Hidrologic, zona de amplasare a construcţiei, este situată în „Provincia hidrologică
moldavă–regiunea hidrologică a Podişului Sucevei”, încadrată în bazinul hidrografic al
râului Suceava.

47
47
Menţionăm că, zona amplasamentului nu este afectată de reţele hidrografice

(permanente sau temporare), aceasta nefiind supusă inundaţiilor sau înmlăştinirilor.
Hidrogeologic, zona se încadrează în „Macroregiunea apelor freatice din podişurile
extracarpatice–Ape freatice din Podişul Sucevei”, în care se separă un acvifer freatic,
localizat în funcţie de structura geologică şi alcătuirea petrografică a formaţiunilor
existente în acest areal.
Pentru zona amplasamentului sunt importante numai apele freatice localizate în
depozitele sarmaţiene, care au caracter de permanenţă, scurgându-se în sensul pantei
monoclinale. În depozitele menţionate se înmagazinează cantităţi de apă subterană,
acumulate într-un strat acvifer superficial, alimentat continu prin infiltraţia apelor
provenite din precipitaţii.
Scurgerea subterană a apelor freatice are loc pe direcţia NV–SE, fiind în
concordanţă cu înclinarea patului impermeabil al formaţiunilor geologice de vârstă
sarmaţiană, care au rol de pat acvifer.
În concluzie, configuraţia zonei de amplasare şi înclinarea stratului acvifer,
determină ca nivelele cotelor excepţionale posibile ale apei subterane, să nu impună
construcţii inginereşti specifice, însă vor fi efectuate lucrări şi amenajări adecvate pentru
colectarea şi conducerea apelor pluviale, din amonte de amplasament, prin executarea
unui dren semiperimetral.
I.2.1.3. Clima si fenomenele naturale specifice

Zona amplasamentului este caracterizată printr-un climat temperat–continental
(provincia climatică est–europeană) având nuanţe baltice (regim pluviometric moderat,
veri moderat de călduroase şi ierni reci).
Acest climat este inclus în subetajul dealurilor şi podişurilor joase (altitudini
cuprinse între 200 şi 500 m), caracterizate în zonă prin următoarele elemente climatice şi
microclimatice (înregistrate la staţia meteorologică Suceava, aflată în partea de nord–vest a
zonei):
● radiaţia solară globală = 107,07 kcal/cm2/an (iulie =15,11 şi decembrie= 2,32
Kcal/cm2);
● durata medie de strălucire a soarelui = 1859,9 ore/an;
● temperatura medie multianuală = 7,60C (înregistrându-se valori maxime şi
minime egale cu 12,80C şi 3,40C);

47
47
- temperatura medie lunară pozitivă = 18,10C (iulie);

- temperatura medie lunară negativă= - 40C (ianuarie);
- amplitudinea termică anuală = 22,10C (indică un climat
temperat de limită).
● temperatura maximă absolută = + 38,60C (17.07.1952);
● temperatura minimă absolută = - 31,00C (20.02.1954);
● amplitudinea maximă absolută = 71,30C (caracterizează climatul
continental);
● umezeala relativă a aerului = 78% (72% în luna V şi 84% în lunile I şi XII);
● nebulozitatea medie = 6,4 zecimi de cer.
● precipitaţii medii multianuale = 585,5 mm, existând abateri pozitive şi
negative, diferenţiindu-se anii ploioşi (intensă activitate ciclonică) şi secetoşi (activitate
anticiclonică), iar anotimpual valorile sunt: I = 73,4 mm, P = 158,5 mm, V = 250,3 mm şi T
= 103,3 mm.
Menţionăm că precipitaţiile căzute, sunt direct proporţionale cu temperatura
aerului, originea maselor de aer şi dinamica acestora, orografia şi localizarea geografică a
zonei, remarcându-se un continentalism ridicat (vara se înregistrează 40–50%, în medie 70
mm/lună), în schimb iarna cad numai 20 mm/lună. În semestrul cald, cad şi averse, care
deşi au o durată scurtă produc o mare cantitate de apă, ce influenţează eroziunea areolară
şi torenţială.
● cantităţi maxime în 24 h = 81,6 mm (3.05.1978), frecvente în lunile VI, VII şi VIII
(80–90%), dar se înregistrează şi în lunile IX şi V;
● regimul eolian din zonă este influenţat de poziţia şi intensitatea centrilor barici,
orografie, altitudine şi orientarea reliefului, care determină o frecvenţă mare a vânturilor
din direcţia nord–vestică (27,1%) urmate de cele dinspre sud–est şi sud.
Regionarea microclimatică a zonei este determinată de expoziţia reliefului,
altitudine, microrelief, pante, vegetaţie etc., impunându-se separarea următoarelor
topoclimate tipice:
● tipoclimatul de versanţi umbriţi (expoziţie NV, N şi NE), aflaţi în direcţia maselor
de aer rece, datorită cărora zăpadă persistă un timp mai îndelungat;
● topoclimat de platou, (întâlnit în partea de SE, S şi V a amplasamentului) este
apropiat climatului general, deoarece aici nu intervin factorii locali, însă viteza şi frecvenţa
vânturilor este mai pronunţată.

47
47
I.2.2.1. Prezentarea obiectivului de investiţie

Prezentul proiect tratează soluţiile de branşare la reţeaua de alimentare cu apă
potabilă şi racord la canalizarea menajeră a orasului.
Situaţia existentă
Zona în care este amplasat obiectivul propus este dotată cu reţele tehnico – edilitare
(energie electrică, telefonie, apa potabila si canalizare, gaz).
Reţeaua de alimentare cu apă existentă este realizată din conductă PEHD având
diametru Ø 110 mm, PE100, SDR11 si se afla pe strada Cetatii, iar proprietarul de retea
fiind Nichitoi Ioan, drept pentru care se va solicita acord notarial pentru bransare.
Reteaua de canalizare menajera existenta este realizata din conducta PVC
Dn250mm, amplasata pe aceiasi strada, iar caminul de racord existent pentru obiectivul
studiat in acest proiect este din beton, cu capac carosabil, diametru Di=800 mm si
adancime Hr = -2.33m fata de CTN.
Investiţia proiectată constă în branşare/racordare la reţeaua de alimentare cu apă
potabilă şi canalizare menajeră a unei locuinte amplasata pe strada Cetatii, Suceava, la
parametri prevăzuţi de standardele actuale în domeniu.
Tinand cont de debitul de apa necesar cat si debitul rezultat de apa uzata,
Conductele existente de alimentare apa si canalizare sunt dimensionate pentru
asigurarea alimentarii cu apa si preluarea apei uzate, necesara/rezultata de la locuinta
beneficiarelor Titi Camelia Petruta si Andriu Paraschiva-Carmen (bun propriu) .
Situatie proiectata: Schema tehnologică cuprinde:
Alimentare apa:
- din conducta existenta amplasata la marginea strazii dinspre locuinta studiata, se
va realiza un bransament astfel: se monteaza o piesa de bransare (colier mecanic) redusa
Ø 110 mm - Ø 32 mm si conducta PEHD Ø 32 mm, L=3m, iar in imediata apropiere un
cămin apometru D1250 mm dotat cu instalația necesară de contorizare și instalatia de
distribuție.
- Caminul de apometru va fi executat din beton, avand diametrul D1250 mm, fiind
dotat cu contor apa rece, clapet reţinere, manometru, robinet trecere ventil, robinet golire,
adaptor PEHD, teu/cruce, suport pentru sprijin, conform detaliilor anexate.

47
47
- Între punctul de racord si căminul apometru, la 0,5 m fata de marginea

proprietatii se va executa o tija de manevra telescopica – RGM1”- alcatuita din tija de
actionare si teava de protectie, cu montaj pe robinetul subteran, necesara la
inchiderea/deschiderea apei in caz de avarii sau alte interventii la caminul apometru.
- Conducta alimentare apa PEHD PE100, SDR 17 Ø 32 mm, L=73m (lungime totala
conducta PEHD L=76m), ce va alimenta locuinta P+1 studiata si o anexa. Toate conductele
şi armăturile de branşament se vor utiliza Pn = 10 atm.
Canalizare menajera:
Instalaţia interioară de canalizare menajeră proiectată s-a prevăzut în sistem unitar
şi cuprinde:
- Instalatia interioară de canalizare menajeră care colectează apele uzate menajere
provenite de la punctele de consum din clădire, care vor fi deversate in reţeaua de
canalizare exterioara menajeră.
- Apele uzate menajere de la imobilul studiat in acest proiect vor avea următorul
traseu: instalaţiile de utilizare a apei – cămin de vizitare proiectat CV2 - camin de vizitare
existent CV1 pe reţeaua publică de canalizare. Instalatia interioară de canalizare menajeră
şi racordul de canalizare menajeră se vor realiza din tuburi PVC De 125 mm, cu lungimea
de 29 ml.
- Caminul de canalizare menajera CV1 este realizat din tuburi prefabricate din
beton Dn=800mm amplasat in exteriorul proprietatii cu capac carosabil, pe conducta
existenta de canalizare.
- Caminul CV2 va fi realizat din tuburi PVC DN400mm si capac necarosabil,
amplasat in incinta proprietatii.
Bransamentul/racordul retelelor se vor realiza conform planurilor atasate la

prezentul proiect si a detaliilor de executie.
Executia lucrarilor de bransare/racordare a retelelor se vor realiza conform
Caietelor de sarcini.
Caminul de apometru va fi o constructie circulara din beton armat cu diametrul
D1250 mm, care va fi echipat cu vane de sectionare, fitinguri, robinet de golire si/sau
ventil de aerisire si se va amplasa conform planului si profilului longitudinal.

47
47
Caminul de vizitare de racord (CV2), aferent instalatiei de canalizare va fi din

tuburi prefabricate din PVC/PP cu Di = 400 mm si cu capac necarosabil.
Caminul de vizitare existent din fata proprietatii este din tuburi prefabricate din
beton cu Di = 800 mm si cu capac carosabil. Trecerea instalației de canalizare, PVC De 125
mm, prin peretii caminului existent se va face astfel: se va executa o carotă prin care se va
introduce tubul PVC, ulterior se va etanșa cu mortar de ciment M100T.
La stabilirea schemei tehnologice a sistemelor de alimentare cu apă si canalizare s-a

ţinut seama de următorii factori:
- Amplasarea geografică şi altimetrică a obiectivului;
- Configuraţia generală geodezică a intravilanului localităţii şi a zonelor limitrofe;
La stabilirea configuraţiei reţelei de distribuţie s-au avut în vedere următoarele criterii:

- desfăşurarea tramei stradale existente, cu amplasarea consumatorilor
individuali şi determinarea zonelor aglomerate;
- prevederile CU, precum şi analiza făcută pe teren cu beneficiarul;
- posibilităţile de dezvoltare ulterioară şi a extinderii lungimilor şi capacităţilor de
transport a reţelelor de distribuţie.
Reţeaua şi toate lucrările prevăzute pe aceasta sunt prezentate în planurile de
situaţie.
La conductele retelei de apa se vor folosi tevi din polietilenă PEHD cu ext De 32
mm, PN10, cu o perioadă de viaţă de min 50 ani, sunt avizate de MLPAT cu agrement
tehnic nr.002 – 05/2.09.2000.
Conductele de canalizare ape menajere se vor folosi conducte din PVC , De 125mm.
Amplasarea conductelor de alimentare apa si canalizare în plan orizontal şi vertical
s-au făcut coordonat cu celelalte reţele existente conf. STAS 8591/1 –80. Acestea vor fi
pozate in lungul strazii Cetatii, in acelasi transeu, cu sprijiniri de maluri, fara a afecta
structura rutiera a drumului.
Adâncimea de montare a conductelor cu ext 32 mm, respectiv ext125 mm, s-a
stabilit ţinând seama de adâncimea de îngheţ a pământului stabilită prin STAS 6054/83, de
configuraţia terenului şi de cota de intrare a conductelor la cele existente.
Toate conductele se vor poza pe un strat de nisip de 10 cm grosime într – un şanţ,
conducta de canalizare fiind pozata la adâncimea de 1.60 m (Cota radier cond.), iar

47
47
conducta de apa la adancimea de 1.25 m (decalata fata de cea de canalizare), latime totala
a sapaturii de 1.30m.
Peste stratul de nisip, la distanta de 50 cm fata de generatoarea superioara a
conductei, se va pozitiona banda avertizare cu fir trasor, pe toata lungimea acestora.
Adâncimea de îngheţ s-a stabilit conf.STAS 6054/83, de 1.10 m.
I.2.2.2. Organizarea de şantier

I.2.2.2.1. Prezentarea şantierului:
2.2.1.1. Prezentare generală, căi de acces, căi de comunicaţii, etc.
Incintele pentru organizarea de şantier se vor amplasa pe teren liber de construcţii
la data execuţiei lucrărilor, pentru evitarea scoaterii din circuitul agricol a unor suprafeţe
de teren suplimentare.
În amplasamentul punctelor de lucru, pentru realizarea eficientă a tuturor
lucrărilor, se prevăd următoarele:
- Magazii pentru scule/unelte, respectiv pentru materiale şi carburanţi;
- Parcare pentru vehicule şi utilaje;
- Cisternă pentru depozitarea apei;
- Picheţi P.S.I.;
- W.C. ecologic.
Aleile din cadrul amplasamentelor de şantier, inclusiv parcarea din pământ
compactat, se vor prevedea cu strat de balast de 10 cm grosime.
La dimensionarea lucrărilor de şantier s-a avut în vedere:
- aprovizionarea cu materiale de masă (betoane, cofraje, armături, agregate,
ciment, etc.) necesare realizării obiectelor specifice ale sistemelor. Materialele de
masă se vor transporta direct la locul de punere în operă pentru evitarea
operaţiunilor de manipulări suplimentare (încărcări, descărcări din şi în
autovehicule). Betoanele vor fi preparate într-o instalaţie de fabricare a
betoanelor atestată conform prevederilor M.T.C.T. din punct de vedere a
protecţiei mediului şi dozării materialelor (agregate, ciment, bitum, apă, etc.);
- aprovizionarea cu materialele necesare execuţiei reţelelor;
- alte materiale mărunte sau prefabricate necesare execuţiei lucrărilor.
La terminarea lucrărilor se vor desfiinţa construcţiile provizorii, asigurându-se
redarea terenului în starea iniţială.

47
47
2.2.1.2. Surse de utilităţi

Realizarea investiţiei necesită racordarea la reţeaua de energie electrică pentru
deservirea aparaturii electrice de execuţie (aparate de sudură, malaxoare etc).
2.2.1.3. Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier

Materialele de construcţie utilizate se vor depozita în conformitate cu prevederile
caietelor de sarcini şi cu prevederile proiectului de organizare de şantier care va fi
prezentat beneficiarului de către constructor, prin oferta sa.
Pentru perioada de timp friguros, definit prin normativul C16-84, se vor sista
lucrările şi se vor lua măsurile de protecţie conform normativului susmenţionat şi
înţelegerii între beneficiar şi constructor.
În perioadele în care se vor executa lucrări în şantier, materialele şi lucrările vor fi
protejate prin împrejmuirea şi semnalizarea şantierului, prin asigurarea pazei şantierului
şi prin măsuri specifice prezentate în caietele de sarcini (acoperire, sprijinire, încălzire etc.).
2.2.1.4. Măsurarea lucrărilor

Măsurarea lucrărilor executate se va realiza de personal specializat prin metode,
instrumente, tehnici şi proceduri aprobate prin planul de asigurare a calităţii elaborat de
constructor şi cunoscut de beneficiar luându-se toate măsurile pentru protejarea lucrărilor.
Categoriile de lucrări şi unităţile de măsură, sunt prezentate în centralizator. În
situaţia în care este necesară executarea şi respectiv măsurarea unor lucrări suplimentare
se va convoca proiectantul, conform legii şi procedurii AQ aprobată la constructor.
2.2.1.5. Laboratoarele contractantului (ofertantului) şi testele care cad în sarcina sa

La selectarea constructorului se va avea în vedere ca acesta să dispună de:
- dotare tehnico-materială (utilaje, echipamente, laboratoare);
- personal calificat;
- responsabil tehnic cu execuţia atestat
- sistem de asigurare a calităţii implementat.

47
47
În situaţia în care ofertantul nu deţine bază tehnico materială proprie, va prezenta

lista colaboratorilor. Se va acorda o mare atenţie accesului la laboratoare autorizate pentru
testările ce cad în sarcina constructorului, conform prevederilor legale, precum şi
existenţei tuturor documentelor care să ateste provenienţa şi calitatea materialelor puse în
operă.
I.2.2.2.2. Protecţia mediului, igiena şi sănătatea utilizatorilor

Odată cu accelerarea creşterii demografice şi economice, a apărut conceptul de
„dezvoltare durabilă”, adoptat la scară mondială ca obiectiv primordial pentru
dezvoltarea societăţii în încercarea de a crea un echilibru între aceasta şi mediul
înconjurător.
În esenţă, noţiunea de dezvoltare durabilă, definită în „Carta Albă Britanică asupra
Mediului” din 1990 şi O.U.G. nr.195/2005 privind protecţia mediului implică respectarea
unor principii:
 utilizarea limitată şi eficientă a resurselor neregenerabile de materii prime şi
combustibili fosili;
 minimizarea efectelor nocive până la limita capacităţii de suportabilitate a mediului
natural, ca şi a riscurilor asupra sănătăţii umane şi a biodiversităţii;
 crearea unei economii sănătoase care să asigure calitatea vieţii în paralel cu
protejarea omului şi a mediului.
Astfel în etapa de execuţie a lucrărilor proiectate s-au prevăzut măsuri de
protecţie a mediului care asigură încadrarea lucrării în conceptul de dezvoltare
durabilă:
 încadrarea organizării de şantier fără afectarea spaţiilor verzi existente în zonă; în
cadrul acestor lucrări sunt prevăzute spaţii speciale pentru deservirea muncitorilor
(W.C. ecologic).
 includerea în caietul de sarcini a obligaţiei executantului de amenajare a depozitelor
de şantier astfel încât să se evite poluarea solului;
 utilizarea de materiale şi tehnologii moderne, cu performanţe ridicate, uşor de
manipulat şi aplicat;
 în cadrul proiectului tehnic la toate articolele de lucrări ce au implicaţii asupra
mediului se vor prevedea măsuri de readucere a terenului înconjurător la starea
iniţială, sau chiar corecţii care să diminueze impactul negativ asupra mediului.

47
47
Proiectul tehnic de faţă şi-a propus ca prin utilizarea de materiale şi soluţii

moderne, să contribuie la micşorarea şi în cele mai multe cazuri la anularea efectului nociv
al materialelor de construcţii asupra mediului. S-a avut în vedere ca ambalajul tuturor
materialelor să fie biodegradabil sau în întregime reciclabil. Întreaga gamă de materiale
folosite va avea certificare în concordanţă cu normele europene şi române în vigoare în
ceea ce priveşte protecţia mediului.
Toate procesele tehnologice au fost alese de aşa natură încât spaţiul afectat de
desfăşurarea acestora, în condiţii de maximă eficienţă şi securitate, să fie minim.
În etapa de utilizare (exploatare) a investiţiei este garantată siguranţa în exploatare,
igiena şi sănătatea utilizatorilor, fiind asigurate condiţiile pentru desfăşurarea, în condiţii
optime, a tuturor activităţilor personalului implicat în funcţionarea eficientă a sistemului
(birouri de control şi comandă, laboratoare, vestiare, grupuri sanitare etc.). Astfel:
construcţiile aferente sistemului sunt proiectate conform cerinţelor prevăzute de
Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, fiind asigurate condiţiile de:
a. rezistenţă şi stabilitate;
b. siguranţă în exploatare;
c. siguranţă la foc;
d. igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;
e. izolaţie termică, hidrofugă şi economie de energie;
f. protecţia împotriva zgomotului.
echipamentele propuse pentru dotarea sistemului (staţia de epurare) sunt produse
în U.E., având caracteristici performante care asigură funcţionarea tuturor
componentelor sistemului la parametri de calitate acceptaţi prin normele europene.
Procesele tehnologice sunt automatizate şi monitorizate permanent, cunoscându-se
parametri de funcţionare.
La proiectarea reţelelor s-a avut în vedere asigurarea exigenţelor de performanţă în
construcţii conform STAS 12400/1,2 – 88, privind:
- stabilitate şi rezistenţă la solicitări statice şi dinamice;
- siguranţă la utilizare;
- etanşeitate;
- siguranţă la foc;
- izolaţie exterioară termică şi anticorozivă.

47
47
Prin soluţiile adoptate în acest proiect s-a urmărit ca interacţiunea mediu – lucrări
de construcţie, pe întreaga durată de exploatare a acestora, să fie în limitele admise de
lege, sub aspectul modului de colectare şi îndepărtare a apelor reziduale, poluării fonice,
chimice şi biologice.
I.2.2.2.3. Măsuri specifice N.T.S.M. şi P.S.I.

În faza de execuţie se impune respectarea legilor în vigoare privind protecţia
muncii, precum şi prevederile tuturor actelor normative în vigoare privind protecţia şi
execuţia lucrărilor de construcţii-montaj care se referă la măsuri de protecţie şi tehnica
securităţii muncii care trebuie respectate de către personalul muncitor şi anume:
 să participe la instructajele de protecţia muncii şi să înceapă lucrul numai după ce
şi-a însuşit instructajul la locul de muncă;
 personalul muncitor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unităţilor de construcţii
montaj, trebuie să aibă făcută vizita medicală înainte de a executa orice lucrări la
înălţime;
 să păstreze ordinea şi curăţenia la locul de muncă şi a căilor de acces;
 să aibă o comportare disciplinată la locul de muncă;
 să nu părăsească locul de muncă fără aprobare;
 personalul muncitor are obligaţia să lucreze cu echipament de protecţie prevăzut
pentru lucrarea respectivă;
 orice operaţie de încărcare, descărcare, transport, manipulare, depozitare se va
executa sub supravegherea unui conducător al procesului de muncă;
 este obligatoriu ca personalul muncitor să se prezinte la medic în caz de accident;
 este interzis a se ridica sau pune mâna pe firele electrice căzute la pământ;
 la punerea în operă a betonului se va avea în vedere a nu se depozita pe cofraje
cantităţi mai mari decât este necesar;
 este interzisă orice operaţie de curăţire, ungere, reparaţie a elementelor utilajelor în
timpul funcţionării lor.
Se va respecta cu stricteţe “Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în
construcţii” apărut în Buletinul construcţiilor vol. 5-6-7-8 din 1993.
Se va acorda o atenţie deosebită protecţiei lucrului în săpătură deschisă în cazul
tranşeelor adânci. Pentru evitarea accidentelor de acest gen se va realiza sprijinirea
malurilor tranşeelor în cazul adâncimilor mai mari de 1,5 m.

47
47
În execuţie se va da o importanţă deosebită lucrărilor de montaj, lucrărilor de

sudură şi lucrărilor cu echipamente sub tensiune electrică. Se va evita pe cât posibil
manevrarea de materiale şi echipamente pe deasupra oamenilor.
Constructorul va lua toate măsurile necesare în vederea prevenirii accidentelor de
muncă, de orice fel.
Elementele noi de construcţie vor fi astfel alcătuite şi realizate încât să limiteze
propagarea cu uşurinţă a incendiilor.
Realizarea proiectului a urmărit atât respectarea N.P.S.I. P118/98, cât şi a tuturor
reglementărilor specifice P.S.I.
Se vor respecta Normele de prevenire şi stingere a incendiilor pentru lucrările de
construcţii şi instalaţii, valabile la data executării acestora.
Instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor:

Obiectele de investiţie care necesită acest tip de dotări, vor fi prevăzute cu instalaţii
de semnalizare şi stingere a incendiilor, cu acţionare manuală. Se pot utiliza ca agenţi de
stingere, apa sub formă de jeturi compacte, dispersată în picături sau pulverizată, spumă
grea, medie sau uşoară, gaze inerte, aburi, pulbere, pulberi stingătoare şi altele.
I.2.2.3. Trasarea lucrărilor

Trasarea lucrărilor se efectuează de către constructor, prin grija beneficiarului cu
respectarea planului de trasare din prezentul proiect tehnic, a prescripţiilor din caietele de
sarcini şi conform instrucţiunilor din STAS 9824-5/1975.
Trasarea pe teren cuprinde fixarea poziţiei construcţiilor pe amplasamentul

proiectat şi se face în cadrul trasării de ansamblu de către topometru.
Trasarea lucrărilor de terasamente pentru turnarea de betoane în construcţii

subterane face parte din trasarea lucrărilor de detaliu, în conformitate cu STAS - urile în
vigoare.
Trasarea se înregistrează în „Procesul verbal de trasare a lucrărilor”, conform

sistemului de evidenţă în activitatea de control a calităţii în construcţii.
Proiectarea trasării s-a făcut folosind punctele reţelei topografice existente
identificate prin măsurători necesare realizării prezentului proiect tehnic.
Trasarea pe teren a reţelelor de conducte cuprinde următoarele lucrări:
- identificarea şi reconstituirea reperelor de trasare;

47
47
- aplicarea pe teren a elementelor geometrice prevăzute în planşa de trasare care

definesc poziţia punctelor caracteristice ale reţelelor;
- verificarea aplicării pe teren a planului de trasare.
Toleranţele admise la aplicarea reţelelor de trasare, în plan orizontal şi în plan
vertical sunt conform tabelului 1 din STAS 9824-5/1975, majorate cu 25 - 50% conform
tabelului 2 din acelaşi STAS.
După efectuarea lucrărilor de trasare, beneficiarul şi constructorul răspund de
conservarea punctelor şi reperelor primite pe teren. Pe toată durata execuţiei
construcţiilor, această răspundere revine constructorului.
După terminarea lucrărilor de execuţie a reţelelor, punctele caracteristice trasate
trebuie marcate şi reperate conform STAS 9570-1/1974.
I.2.2.4. Relaţiile persoanei juridice contractante cu executantul lucrării

Constructorul (executantul) lucrărilor va fi selectat în urma unei licitaţii urmărindu-
se în special:
- dotarea tehnică (dotarea cu utilaje şi echipamente, asigurarea forţei de muncă
de calitate corespunzătoare, existenţa Responsabilului tehnic cu execuţia,
atestat MTCT (MLPTL);
- capacitatea financiară.
Constructorul, în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi normele interne
ale beneficiarului, va înştiinţa Inspectoratul Judeţean în Construcţii Suceava şi Primăria
Comunei Scheia de începerea lucrărilor. Beneficiarul, constructorul şi proiectantul vor
asigura derularea programelor de control prevăzute în prezentul proiect.
Constructorul va prezenta, după caz, Proiect de organizare de şantier în limita a
maxim 1,5% din valoarea de investiţii, care va fi aprobat de beneficiar.
Beneficiarul va urmări ca la recepţia finală a lucrării, CARTEA TEHNICĂ a
construcţiei să fie întocmită în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
1.2.2.5. Exigenţe de calitate

47
47
 Clasa de importanţă a constrcţiilor stabileşte conform Normativului P100 – 92

este II, iar categoria de importanţă a construcţiilor stabilite conform Ordinului
MLPAT nr.81/N/oct.1995 este „C” – normal
 Conform STAS 4273 – 83, lucrările se încadrează în clasa IV de importanţă
(construcţii
de importanţă redusă) respectiv categoria 4 – Sistem de alimentare cu apă şi
alimentare cu apa pentru localităţi rurale.
Întocmit, Verificat,
Ing. Brănianu Anamaria Ing. Brănianu Daniel
Ing. Drelciuc Silviu
VOL II – REŢELE DE DISTRIBUŢIE ŞI CĂMINE
1.1. Traseul reţelei

Potrivit temei de proiectare stabilită cu beneficiarul lucrării, reţelele vor intra în
funcţiune imediat după finalizarea lucrărilor şi vor deservi zonele stabilite conform
schemei generale a sistemului de alimentare cu apă.
Stabilirea traseului extinderii reţelei de apă proiectată s-a făcut luând în
considerare următoarele:
- planurile topografice cu indicarea cotelor de nivel în punctele caracteristice;
- condiţiile geotehnice, cu indicarea condiţiilor de fundare, existenţa apei subterane;
- amplasarea pe drumurile cu circulaţie rutieră intensă să se facă în afara zonei
carosabile sau a zonei de protecţie, pentru a proteja conducta de efectele defavorabile
produse de tasări şi vibraţii, şi pentru a facilita accesul pentru intervenţii la reţeaua de apă.
Alimentarea cu apă

47
47
Pentru asigurarea alimentarii cu apă s-a prevăzut realizarea unui branşament din
ţeavă de polietilenă de înaltă densitate, având diametrul exterior Ø 32 mm, care va fi
branșată în conducta existentă de alimentarea cu apă potabilă PEHD Ø 110 mm. În
punctul de branșare s-a prevăzut colier mecanic redus, de la Ø 110 mm la Ø 32mm, iar in
imediata apropiere un cămin apometru D1250 mm dotat cu instalația necesară de
contorizare și conducta de distribuție în lungime totală de 76 ml.
Între punctul de racord si căminul apometru, la 0,5 m fata de marginea proprietatii

se va executa o tija de manevra telescopica – RGM1”- alcatuita din tija de actionare si teava
de protectie, cu montaj pe robinetul subteran, necesara la inchiderea/deschiderea apei in
caz de avarii sau alte interventii la caminul apometru.
Îmbinările instalației de alimentare apă (de la căminul apometru către punctele de

consum) vor fi realizate prin electrofuziune – îmbinări nedemontabile, iar la punctul de
branșare cât și instalația căminului apometru vor fi prevăzute piese mecanice – îmbinări
demontabile.
Branşamentul de alimentare cu apă va asigura necesarul pentru consumul menajer.

Pe conducta de branşament, s-a prevăzut un cămin apometru (Cap) in care se va
monta instalaţia de contorizare a consumurilor de apă pentru imobil.
Conducta de branşament se va monta sub adâncimea de îngheţ, respectiv -1,10 m de
la suprafata terenului sistematizat pana la generatoarea superioara a conductei.
Pentru contorizarea consumului de apă rece s-a prevăzut un apometru tip ZENNER
Dn ½” cu distanţele de laminare amonte şi aval, conform normelor tehnice (3d şi 2d) şi
categoria de precizie B care va asigura măsurarea debitelor minime de Q min şi a debitului
maxim Qmax. Bucla de contorizare va cuprinde armături de închidere, golire şi de măsurare
a presiunii şi se va monta in căminul de contorizare conform planşei atasate.
Conductelor şi armăturilor de branşament se vor utiliza pentru Pn = 10 atm.
La executarea lucrărilor din prezentul proiect se vor utiliza numai materialele care
corespund tehnic si calitativ prevederilor proiectului, standardelor in vigoare specifice
fiecărui tip de material si agrementelor tehnice.

47
47
La execuţia reţelelor de distribuţie a apei trebuie respectate:

SR EN 805 - 2000,
SR FN 1508 - 2000
SR - 4163 - 3 / 1996 - Alimentari cu apa - Reţele de distribuţie - prescripţii pentru
execuţie si exploatare
SR - 8591 / 1997 - Amplasarea in localităţi a reţelelor edilitare subterane executate
in sapaturi
SR - 6819 C 1 - Alimentari cu. apa - Aducţiuni - prescripţii de proiectare si execuţie
Normativul I.9 /1995 - Proiectarea si executarea instalaţiilor sanitare;
STAS - 7335 - 3 / 1986 - Protecţia contra coroziunii a construcţiilor
metalice îngropate. Izolarea cu bitum a conductelor de otel
STAS - 695 / 75 - Utilaje de stins incendii - Hidrant subteran de incendiu
STAS - 2308 / 81 - Capace si rame pentru cămine de vizitare
Canalizare
Instalaţia interioară de canalizare menajera proiectată s-a prevăzut în sistem unitar
şi cuprinde:
- Instalatia interioară de canalizare menajera care colectează apele uzate menajere
provenite de la punctele de consum din clădire, care vor fi deversate in reţeaua de
canalizare exterioara menajeră.
- Apele uzate menajere de la imobilul studiat in acest proiect vor avea următorul
traseu: instalaţiile de utilizare a apei – cămin de vizitare proiectat CV2 - camin de vizitare
existent CV1 pe reţeaua publică de canalizare. Instalatia interioară de canalizare menajeră
şi racordul de canalizare menajeră se vor realiza din tuburi PVC De 125 mm, cu lungimea
de 29 ml.
- Caminul de canalizare menajera existent CV1 (Hr=-2.33m) este realizat din tuburi
prefabricate din beton Dn=800mm amplasat in exteriorul proprietatii cu capac carosabil,
pe conducta existenta de canalizare. Trecerea instalației de canalizare, PVC De 125 mm,
prin peretii caminului existent se va face astfel: se va executa o carotă prin care se va
introduce tubul PVC, ulterior se va etanșa cu mortar de ciment M100T.
- Caminul de canalizare proiectat CV2 va fi realizat din tuburi PVC DN400mm
(H=1.92m) si capac necarosabil, amplasat in incinta proprietatii (pe instalatia de
canalizare).

47
47
Canalizare pluviala
Apele pluviale se scurg in sol prin pante naturale.
Înainte de începerea lucrărilor pe traseu se vor materializa toate utilităţile existente

– destinaţie, caracteristici tehnice, adâncimea de pozare, în funcţie de care la teren se vor
stabili tehnologiile de execuţie.
Detalii de pozare a conductelor

Lucrările proiectate se vor executa după obţinerea de către beneficiar sau executant
a avizelor şi acordurilor necesare.
Înainte de începerea lucrărilor, executantul va solicita de la toţi beneficiarii
utilităţilor subterane materializare pe teren a traseului, adâncime de pozare, tipul de
utilitate, stabilindu-se posibilităţile de execuţie a lucrărilor proiectate pentru a nu afecta
utilităţile subterane sau a produce eventuale accidente.În funcţie de acordul şi avizul de
racordare de la beneficiarul reţelei de alimentare cu apă şi canalizare, se vor introduce în
proiect eventualele modificări de către proiectantul de specialitate.
La execuţia lucrărilor se vor respecta normele de tehnica securităţii şi protecţiei
muncii, cuprinse în actele normative în vigoare, specifice pentru fiecare categorie de
lucrări în parte.Execuţia lucrărilor se va realiza cu respectarea tehnologiilor de execuţie, în
conformitate cu prevederile din Normativul I9/1994.

47
47
Antreprenorul prezentei investiţii va trebui să cunoască caietele de sarcini (cu

clauzele tehnice specifice) ale celorlalte specialităţi. Astfel, nu va putea ignora prestaţiile şi
obligaţiile atunci când alte categorii de lucrări sunt în legătură directă cu prezentele
categorii de lucrări.Antreprenorul are obligaţia de a vizita amplasamentul înainte de a
depune oferte şi de a evalua pe propria răspundere natura şi importanţa lucrărilor de
executat. El va trebui să realizeze toate releveele care consideră că i-ar putea fi necesare şi
nu se va preleva de faptul că ar fi putut avea informaţii suficiente, imprecise sau eventuale
erori, care ar putea afecta documentele contractului. Antreprenorul va identifica,
deasemenea, posibilităţile de execuţie ale amplasamentului, indiferent de natura lor şi va
ţine seama de ele.
Proiectarea şi executarea lucrărilor de utilităţi asigură criteriile de performanţă
prevăzute în Legea 10/1995 pentru principalele cerinţe de calitate obligatorii:
- rezistenţă şi stabilitate,
- siguranţă în exploatare,
- siguranţă la foc,
- igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului,
- izolaţie termică, hidrofugă şi economia de energie,
- protecţie împotriva zgomotului.

47
47
1. TERASAMENTE
1.1.Generalităţi
Terasamentele constau în lucrări de săpătură şi încărcare în mijlocul de transport,

transportul, împrăştierea, nivelarea şi compactarea pământului pentru realizarea
fundaţiilor construcţiilor şi a instalaţiilor subterane, precum şi a zonei aferente din jurul
lor, care pot influenţa capacitatea de rezistenţă, stabilitate şi exploatare a acestor
construcţii şi instalaţii.
Executarea lucrărilor se va face de regulă mecanizat, metodele de lucru manuale
fiind aplicate numai acolo unde zonele de excavare nu sunt accesibile pentru utilajele de
terasamente (datorită spaţiului de lucru limitat, intersectarea cu conducte şi cabluri
existente, traficului sau altor motive) sau unde folosirea mijloacelor mecanice nu este
justificată din punct de vedere tehnico-economic şi de organizare.
Faţă de varietatea situaţiilor din teren şi a soluţiilor posibile, prevederile prezentului
Caiet de Sarcini nu au un caracter limitativ, putându-se folosi şi alte procedee de execuţie
verificate în practică şi care prezintă eficienţă din punct de vedere tehnico-economic şi al
securităţii muncii.
Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se va verifica întreaga trasare pe teren,
atât în ansamblu cât şi pentru fiecare obiect în parte. Toate lucrările de terasamente pentru
diverse părţi ale proiectului vor fi realizate la dimensiunile şi cotele arătate în desene. În
verificarea trasărilor şi reperilor, se include şi aceea a dimensiunilor şi cotelor de nivel ale
amprizei căii ferate sau a drumurilor, ale platformei, ale şanţuriIor, ale drumurilor,
picioarelor taluzelor, lucrărilor de apărare.

47
47
În sensul prezentelor Specificaţii, termenul “nivelul terenului” se va referi la

suprafaţa terenului înainte de începerea lucrărilor de terasamente, dar după eliberarea
generală a amplasamentului.
Antreprenorul are obligaţia să urmărească stabilitatea masivelor de pamânt ca
urmare a influenţei executării lucrărilor de terasamente prevăzute în proiect, sau acţiunii
utilajelor de nivelare, săpare şi compactare, precum şi stabilitatea construcţiilor şi
instalaţiilor învecinate etc.
Executarea lucrărilor de terasamente cu ajutorul utilajelor vibratoare se va face
numai cu luarea măsurilor corespunzătoare pentru ca vibraţiile produse de acestea să nu
afecteze construcţiile, instalaţiile şi lucrările învecinate.
Când existenţa reţelelor de instalaţii subterane nu este prevăzută în proiect, dar pe
parcursul executării lucrărilor apar indicii asupra existenţei lor, se vor opri lucrările de
săpături şi se vor anunţa Proiectantul şi posesorii reţelelor. Dezafectarea acestora se va
face numai cu acordul şi sub directa supraveghere a Posesorului sau unităţii de exploatare,
de la caz la caz.
1.2.Lucrări pregătitoare
Lucrările ce se vor executa înainte de începerea lucrărilor de terasamente propriu-
zise, sunt cele de eliberare a Amplasamentului şi constau, în principal, în lucrări de
defrişări, amenajare a terenului şi a platformei de lucru.
Caiet de sarcini - alimentare cu apă

(montare conducte şi instalaţii de contorizare)
Executarea reţelei de alimentare cu apă cuprinde următoarele etape:

- însuşirea proiectului de către executant
- recunoaşterea terenului (a traseului)
- execuţia lucrărilor de săpătură
- montarea conductei si executia prizei de bronz cu colier de siguranta
- execuţia căminului pentru instalaţia de contorizare
- execuţia instalaţiei de contorizare
- execuţia reţelei de distribuţie
- execuţia racordurilor la punctele de consum

47
47
- probe
- punerea în funcţiune
Însuşirea proiectului
Înainte de începerea lucrărilor după adjudecarea licitaţiei de către executant se va
trece la însuşirea de către acesta a documentaţiei în vederea cunoaşterii exacte a lucrărilor
ce sunt de realizat precum şi calitatea ce trebuie să fie asigurată.
Recunoaşterea terenului
După sau odată cu însuşirea proiectului se face şi recunoaşterea terenului şi a
traseului conductei de racord impreuna cu beneficiarul, proiectantul si beneficiarii
utilitatilor subterane, ocazie cu care se materializează pe teren şi utilităţile existente (felul
şi natura lor, adâncimea de pozare) în funcţie de care se stabilesc tehnologiile de execuţie
care să nu afecteze utilităţile existente.
Executia lucrarilor de sapatura
După recunoasterea terenului si stabilirea tehnologiilor de executie se vor executa
lucrarile de sapatura care vor incepe cu desfacerea sistemului rutier cu 30 cm peste
dimensiunea santului. Lucrările de săpătură se vor executa manual având în vedere că în zonă
există utilităţi subterane ce nu pot fi materializate exact in teren (atat ca traseu cat si ca
adancime). Dupa desfacerea sistemului rutier se executa lucrarile de sapatura. Sapatura se
va executa manual, cu sprijinirea malurilor si cu elemente de susţinere a cablurilor sau
conductelor întâlnite în săpătură. Şanţurile vor fi prevazute cu panouri şi podeţe de
trecere.
Transport şi depozitare
Transportul corect al tubulaturii de polietilenă necesită un plan de prindere neted,
lipsit de asperităţi. Sarcina trebuie să fie fixată cu fâşii şi benzi în colivii nemetalice. În
punctele de lucru de legare, în cazul tuburilor de grosime mică, se recomandă folosirea
suporţilor de distribuţie a solicitărilor de legare.
Descărcarea şi eventualele mutări pe şantier trebuie să fie efectuate cu ajutorul
motostivuitoarelor, macaralelor sau excavatoarelor dotate cu balanţă.
Este indicată depozitarea tuburilor în stive pe o fundaţie plană; colacii pot fi
depozitaţi în poziţie înclinată şi sprijiniţi de un perete vertical, plan. Barele trebuie să fie
depozitate pe teren curat, în stive.

47
47
Montarea conductei şi execuţia prizei de bronz cu colier de siguranţă

Pozarea:
Dupa executarea excavaţiilor în conformitate cu indicaţiile proiectului, se
recomandă nivelarea fundului şanţului cu un strat de nisip. După pozarea conductei,
spaţiile libere rămase între tub şi peretele şanţului vor fi umplute cu pământ selecţionat.
În locurile în care există cele mai bune condiţii de prestaţii tub/economicitate, se
recomandă păstrarea unei lărgimi a fundului gropii egală cu diametrul tubului + 40 cm; de
asemenea se va păstra o zonă alăturată de proiecţie având cel puţin 15 cm de nisip
deasupra şi sub conductă.
Deasupra stratului superior de nisip se acceptă material fin provenit din săpătură,
în straturi tasate, de circa 30 cm grosime.
Pentru o umplere ulterioară a şanţului se poate folosi materialul de recuperare;
acesta trebuie să fie bine bătătorit excluzându-se astfel materialele îmbibate cu apă, turbă,
mal, etc. Umplerea trebuie efectuată numai într-o singură direcţie şi pe cât posibil în
timpul orelor dimineţii. Este indicat să lăsaţi libere extremităţile tubului pentru a putea
executa cu uşurinţă operaţiile ulterioare de montare.
O pozare corectă a tubului permite obţinerea celor mai bune rezultate în exploatare.
Peste stratul de nisip, la distanta de 50 cm fata de generatoarea superioara a
conductei, se va pozitiona banda avertizare cu fir trasor, pe toata lungimea acestora.
Sisteme de îmbinare
Tubulaturile din polietilenă se pretează la diferite metode de îmbinare şi prezintă o
varietate largă de posibilităţi de alegere a acestora în baza evaluării tehnico-economice
specifice.
Asamblări nedemontabile
Asamblările nedemontabile se realizează utilizând unul din următoarele procedee
de sudare:
- sudarea cu jet de aer cald
- sudarea cu extruder portabil
- sudarea cap la cap cu termoplacă
- sudarea cu mufă electrosudabilă

47
47
- sudarea cu mufă
Sudarea cu jet de aer cald:
Cele două extremităţi care urmează a fi lipite, se încălzesc cu un jet de aer cald care
aduce în stare plastică şi firul de material (întotdeauna din PE) adăugat de-a lungul
îmbinării, după care se realizează contactul între ele.
Odată sudura răcită, se obţine un racord de o bună etanşeitate; pe de altă parte,
prezintă limite mecanice datorate procedurii de sudură şi secţiunii reduse de material
interesat.
Această metodă este folosită pentru părţi supuse la presiune, piese speciale pentru
descărcare, structuri cu forme complexe cum ar fi căzi, turnuri de spălare, etc.
Sudura cu extruder portabil:
Prin intermediul unui mic extruder portabil se extrudează, pornind de la granule,
un cordon de sudură care este înglobat de cele două extremităţi; cele două extremităţi se
încălzesc în prealabil cu un jet de aer cald la cca 210C. Se poate considera o evoluţie a
sistemului cu fir la un ordin de mărime superior. Folosind acest tip de sudură se obţin
îmbinări grele, puternice, de o mare siguranţă.
Domeniul de aplicabilitate este cel al pieselor care nu sunt supuse la presiuni;
sistemul este frecvent folosit cu rezultate optime la construirea pieselor pentru canalizări.
Sudura de cap cu termoplacă:
Este o metodă de îmbinare tipică a răşinilor termoplastice care s-a dezvoltat odată cu
evoluţia polimerilor; este caracterizată de o mare încredere derivată din simplitatea
intrinsecă a operaţiei. Procedura de sudură cuprinde următoarele faze:
1. introducerea capetelor de sudură într-un suport cu menghine reglabile
2. curăţirea şi aşezarea în acelaşi plan a celor 2 capete cu ajutorul unei freze cu cuţite
3. preîncălzirea suprafeţelor ce vor fi lipite prin compresia către o termoplacă (210C)
teflonată
4. extragerea plăcii încălzite şi imediata compresie a celor două capete
5. răcire în maşină, până la cca 60C
6. scoaterea din maşină şi începerea unei noi suduri
Procedura de sudare este extrem de simplă, dar pentru a se obţine rezultate optime,
este necesară respectarea următoarelor cerinţe:
 o bună aliniere axială a conductelor
 control şi corecţii ale eventualelor ovalizări prezente la capetele tuburilor

47
47
 curăţirea corpurilor străine, urmelor de unsoare, a apei, a suprafeţei de sudat, a maşinii

şi a frezei
 buna funcţionare a sculelor
 respectarea presiunilor specifice de preîncălzire şi sudare, aplicând 0,5 Kg/cm 2 pentru
sudare
 respectarea temperaturii plăcii ( 210C )
 respectarea timpilor de preîncălzire, sudare şi răcire
 fiecare maşină de sudură trebuie să indice parametrii tipurilor de tub pe care le poate
suda
 răcirea trebuie să se facă natural; evitaţi metodele de răcire bruscă ( apă sau aer )
 temperatura mediului în jurul sudurii trebuie să fie cuprinsă în plaja 0 - 45C
Sudarea cu racorduri electrosudabile
Această metodă de sudare se dezvoltă continuu şi se bazează pe realizarea unui
manşon electric ca mod de racord.
Manşonul din PE, obţinut de obicei prin turnare, conţine la interiorul peretelui o
rezistenţă electrică care uneşte suprafaţa interioară a manşonului cu cea exterioară a
tubului.
În timpul răcirii, fenomenul de contracţie comprimă straturile “topite” generând
condiţiile optime de sudură.
Operaţiile de sudare, fixare şi curăţire a tuburilor sunt efectuate cu ajutorul unui
aparat de sudare portabil care recunoaşte modelul manşonului, temperatura mediului,
fixându-se la parametrii de sudare respectiv timpul de încălzire.
Ca şi la tipurile de sudare precedente, este de mare importanţă o bună curăţire a
suprafeţelor de contact tub/racord raşchetând tubul şi scoţând protecţia manşonului în
momentul folosirii.
Sudarea cu mufă:
Este o metodă puţin răspândită care se foloseşte în mod special la sudarea pieselor
cu diametre foarte mici. Se foloseşte o termoplacă profilată în aşa fel încât să încălzească
simultan suprafaţa exterioară a tubului şi cea interioară a piesei speciale ( 210C ). În
momentul încălzirii se introduce tubul în piesa specială, evitând orice rotire şi se aşteaptă
răcirea îmbinării.
Asamblări demontabile

47
47
Aceste racorduri se împart în două categorii:

- racorduri hibride
- racorduri pur mecanice
Racorduri hibride
În acest se pot defini racordurile care se realizează prin sudarea unei flanşe la
capătul tubului. Faceţi sudura înainte de a folosi flanşele libere şi buloanele pentru
efectuarea îmbinării.
Acest racord este mai costisitor decât sudura directă, dar este necesar la îmbinarea
cu metal sau armături.
Racorduri mecanice:
Se bazează esenţial pe două concepte:
- se obţine etanşarea prin intermediul unei garnituri toroidale care lucrează pe
exteriorul tubului
- se obţine încastrarea la tub prin intermediul colierelor de prindere dinţate
antidesfacere.
Totalitatea acestor exigenţe generează racorduri de metal ( alamă/fontă ) care, pe
lângă faptul că sunt introduse, se încastrează în tub şi în acelaşi timp comprimă OR-ingul,
mărind etanşarea.
Aceste racorduri se folosesc la îmbinarea tuburilor cu diametre cuprinse între 16 şi
110 – 125 mm până la PN 10, sunt simplu de folosit şi sigure, dar pot prezenta costuri
ridicate la diametre mari, fapt care implică o confruntare cu alte tipuri de îmbinare.
Racorduri şi piese speciale

Pentru a rezolva diferitele situaţii întâlnite în proiectarea şi instalarea conductelor
de polietilenă, a fost realizată o serie de piese speciale ( coturi, curbe, reducţii, derivaţii ).
Aceste piese sunt obţinute prin injecţie sau prin lipire cu elemente fabricate, plecând de la
tubul profilat în mod corespunzător.
Imbinare cu flanse
Flansele vor fi gaurite si vor fi in concordanta cu EN 4504. Presiunea nominala a
flanselor va fi cel putin egala cu cea mai mare presiune nominala a conductelor sau
fitingurilor la care sunt atasate, dar nu mai mica de PN 10. Toate flansele vor fi prevazute

47
47
cu suruburile, piulitele, saibele si garniturile de etansare aferente, conform specificatiei de

fata.
Cea mai des intalnita este imbinarea cu flansa metalica la care necesita utilizarea
unei piese speciale (adaptor pentru flanse) care se racordeaza la conducta printr-una
dintre imbinarile fixe amintite.
Flansa utilizata este introdusa liber pe aceasta piesa, fiind utilizata drept
contraflansa pentru fixarea armaturilor.
Dupa curatirea flanselor, garnitura va fi pozitionata cu grija iar suruburile se vor
strange initial cu mana. In continuare, suruburile de fixare se vor strange cu cheia
alternandu-le pe cele diametral opuse.
Garnitura de etansare si lungimea suruburilor folosite, trebuie sa fie potrivite
tipului de adaptor.
Garniturile de etansare din cauciuc vor fi pastrate la intuneric, la adapost de efectele
temperaturilor reduse sau mari si se va evita deformarea lor pana in momentul utilizarii.
Suruburile, piulitele si saibele vor fi zincate la cald.
Zonele filetate ale suruburilor vor fi acoperite cu unsoare grafitata pana in
momentul utilizarii lor.
Lungimea suruburilor trebuie sa fie suficient de mare pentru ca atunci cand acestea
sunt stranse cu piulitele sa ramana cel putin un pas peste piulita.
In situatia in care trecerea de la PEHD la otel se face in pamant, de exemplu in cazul
supratraversarilor, imbinarea se va face tot cu stut adaptor, flansele fiind protejate
impotriva coroziunii.
Execuţia căminului pentru instalaţia de contorizare

Pe traseul conductei se va realiza la limita proprietatii in incinta langa cladirea
anexa un camin din beton pentru instalatia de contorizare. Caminul va avea dimensiunile
interioare prevazute in proiect, cu placa din beton armat carosabil si capac si rama din
fonta. Caminul se va tencui la interior, iar pentru trecerea conductelor prin pereti se vor
prevedea piese de trecere neetanse.
Execuţia instalaţiei de contorizare

47
47
Dupa executia caminului se va executa instalatia de contorizare. Pentru a evita pe

durata executiei defectarea contorului de apa, in locul lui se va monta un tronson din
teava cu flanse care va fi inlocuit la punerea in functiune a intregii instalatii. Instalatia de
contorizare va fi dotata cu contor apa rece, clapet reţinere, manometru, robinet trecere
ventil, robinet golire, adaptor PEHD, teu/cruce, suport pentru sprijin.
Tija de actionare
Va fi de tip telescopic din otel galvanizat acoperite la exterior cu strat protector din
rasini epoxidice aplicate electrostatic. Aceasta va fi protejata la exterior de un tub de
protectie extensibil din polietilena. Tija de actionare va dispune de toti adaptorii necesari
pentru cuplarea la vane sau robinetii de concesie si la cheia de manevra.
Adaptorii vor fi confectionati din fonta.
Probe
Pentru realizarea reţelei de alimentare cu apă se vor realiza probele de etanseitate la
presiune ce se vor efectua separat pentru conducta montată îngropat şi separat pentru
instalaţia de contorizare. Efectuarea probelor se va face cu respectarea tehnologiilor de
executie si a prevederilor din Normativul I9/1994.
Proba de presiune a conductelor

Reţelele de distribuţie şi de aducţiune nou executate trebuie să fie supuse probei de
presiune înainte de darea în funcţiune. Scopul probei de presiune este verificarea
etanşeităţii tuburilor, îmbinărilor acestora şi a tuturor accesoriilor, precum şi a stabilităţii
tuburilor.
Proba de presiune a conductelor se realizează conform STAS 4163-3. Probarea
conductelor la presiune se face pentru fiecare tip de conductă, după o spălare prealabilă.
Nu se admite proba de presiune pneumatică (cu aer comprimat).
Proba de presiune pentru reţelele din PEID se face conform datelor producătorului
(122, Cap. 5, art 58).
Umplerea tuburilor cu apă potabilă se începe de la punctul cel mai de jos a
tronsonului de probat şi numai după montarea dispozitivelor ce asigură eliminarea
aerului. În perioada de umplere, se vor deschide hidranţii de incendiu şi cişmelele de pe
tronsonul probat, pentru eliminarea aerului.

47
47
După umplere se recomandă o aerisire finală, prin realizarea unei uşoare

suprapresiuni până la eliminarea totală a bulelor de aer din apă. Apoi se procedează la
închiderea dispozitivelor de aerisire.
Ridicarea presiunii, după umplere, se face în trepte, secţiunile de îmbinare şi
celelalte secţiuni specifice fiind sub permanefltà supraveghere a personalului de
specialitate. În cazul în care aerisirea nu este făcută corespunzător, sesizată prin raportul
necorespunzător dintre cantitatea de apă introdusă şi creşterea presiunii, se procedează la
reducerea presiunii şi o nouă aerisire, după care se preia procesul.
Presiunea de probă se realizează şi se măsoară în punctul cel mai coborât al reţelei.
Se vor utiliza numai pompe cu piston.
În cazul în care apar deplasări neimportante ale tubului sau pierderi nesemnificative de
apă în timpul ridicării presiunii, se poate continua ridicarea presiunii până la presiunea de
probă, dacă acest lucru nu generează efecte negative importante.
Pentru conducte din oţel carbon sau oţel zincat, presiunea de probă este de 2 x
Presiunea de regim a tronsonului de conductă respectiv.
Durata probei de presiune este de 1 oră după atingerea presiunii de probă. Proba de
presiune a conductelor din oţel se va considera reuşită dacă scăderile de presiune
inregistrate pe perioada de probă se incadreazǎ în limita a 3 % din presiunea de probă şi
nu apar scurgeri vizibile de apă.
Pentru conductele din PEID sau PVC, presiunea pe durata pregătirii conductei
pentru probă este, de regulă, 1,5 x PN, iar presiunea la începutul perioadei de probă
propriu-zise trebuie să fie de minimum 1,3 x PN.
Deoarece conductele din material plastic au dilatări mari la creşterea temperaturii
(o schimbare a temperaturii cu 10 °C poate conduce la variaţii ale presiunii cu 0,5 – 1 bar),
este foarte important ca (în măsura posibilităţilor) proba de presiune să înceapă şi să se
termine în perioade ale zilei cu temperaturi aproximativ egale.
Astfel, se va acorda o atenţie sporită măsurării temperaturii exterioare pe toată
durata probei de presiune. Este interzisă efectuarea probelor de presiune în perioadele cu
soare puternic, ce poate provoca variaţii mari ale temperaturii conductelor.
În acelaşi timp, conductele din PEHD prezintă deformaţii datorate presiunii. Astfel,
la o presiune egală cu presiunea nominală şi la temperatura apei de 20 °C, creşterea
volumului conductei este de cca. 2% faţă de starea normală. Această creştere are loc în
timp, dar se opreşte după 10 - 12 ore.

47
47
Luând în considerare cele de mai sus, este foarte important să se pregătească în

mod corect tronsonul de conductă pentru proba de presiune. Această pregătire serveşte la
stabilizarea variaţiilor datorate presiunii şi temperaturii, asigurând astfel o probă cu
rezultate corecte.
Pregătirea pentru proba de presiune se realizează ridicând presiunea apei din
tronsonul de proba şi mentinând-o timp de 10 ore. Citirile şi corecţiile necesare (ridicarea
presiunii la 1,5 x PN) se fac din 2 în 2 ore, ultima corecţie făcându-se după 10 ore. Se
recomandă ca proba de presiune propriu-zisă să înceapă după două ore de la ultima
corecţie a presiunii, cu condiţia ca presiunea din conductă să fie de cel puţin 1,3 x PN.
Pornind de la presiunea înregistrată la finalul perioadei de 2 ore de la ultima
corecţie a presiunii se vor citi presiunile din oră în oră, pe perioada de probă propriu-zisă,
care pentru conductele din PEID/PVC este de 3 ore.
Proba de presiune a conductelor din PEID/PVC se va considera reuşită dacă
scăderile de presiune înregistrate din oră în oră pe durata perioadei de probă nu depăşesc
în medie 0,1 bar/oră şi nu apar scurgeri vizibile de apă.
Scăderea presiunii, după încheierea probei, se face în trepte. Îmbinările neetanşe se
taie şi se reia întreg procesul de sudură.
Desfăşurarea probei de presiune, cu toate datele din măsurările efectuate se înscriu
în fişele speciale, care fac parte integrantă din documentaţia necesară la recepţia lucrărilor.
Aceste fişe trebuie să cuprindă şi toate constatările pe perioada probei şi remedierile
efectuate.
Spălarea şi dezinfectarea conductelor

După încheierea probei de presiune şi refacerea eventualelor îmbinări neetanşe, se
procedează la spălarea şi dezinfectarea conductelor, conform prevederilor STAS 4163-3.
Spălarea se face de către Antreprenor cu apă potabilă, pe tronsoane de 100 - 500 m.
Spălarea conductelor se va face pe tronsoane prin deschiderea hidranţilor, asigurându-se
un debit care să realizeze o viteză minimă de 1,5 m/s. Durata spălării este determinată de
necesitatea îndepărtării tuturor împurităţilor din interiorul tubului. În cazul în care se
spală mai multe tronsoane succesive, spălarea se va face dinspre amonte în aval.
Dezinfectarea se face imediat după spălare, pe tronsoane separate de restul reţelei şi
cu branşamente închise. Dezinfectarea se face de regulă cu clor sau cu o altă substanţă
dezinfectantă, sub formă de soluţie, care asigură în reţea minimum 25-30 mg clor activ la 1

47
47
l apă.
Soluţia se introduce în reţea prin hidranţi sau prin prize special amenajate şi se
verifică dacă a ajuns în întreaga parte de reţea supusă dezinfectării. Verificarea se face prin
hidranţi sau cişmele de la capetele tronsoanelor, umplerea fiind considerată terminată în
momentul în care soluţia dezinfectantă apare în toate puncte de verificare, în concentraţia
dorită.
Soluţia se menţine în reţea în timp de 24 h, după care se evacuează prin robinetele
de golire sau prin hidranţi şi se procedează la o nouă spălare cu apă. Spălarea se consideră
terminată în momentul în care mirosul de clor dispare, iar clorul rezidual se înscrie în
limitele admise de normele sanitare.
După terminarea spălării este obligatorie efectuarea analizelor fizico-chimice şi
bacteriologice. Se recomandă ca evacuarea apei provenind de la dezinfectarea reţelei în
reţeaua de canalizare să se facă cu luarea măsurilor necesare de neutralizare a clorului.
Operaţiunea de dezinfectare se repetă ori de câte ori este necesar până când trei
analize bacteriologice consecutive, recoltate la extremitatea aval arată că apa îndeplineşte
condiţiile de potabilitate.
În cazul în care între dezinfectarea şi darea în exploatare a reţelei trece o perioadă
de timp mai mare de trei zile sau în cazul în care, după dezinfectare, apa transportată prin
tronsonul respectiv nu îndeplineşte condiţiile bacteriologice şi biologice de calitate,
dezinfectarea se repetă.
Punerea în funcţiune
După efectuarea probelor şi a lucrărilor de racordare se va pune în funcţiune
întreagă instalaţie de alimentare cu apă şi se va urmări să fie asigurate condiţiile de
funcţionare a instalaţiei sanitare interioare atât ca debit cât şi ca presiune.
Întocmit,
Ing. Brănianu Daniel

47
47
Caiet de sarcini – canalizare

(săpătură, montaj conducte, execuţie, cămine)
I. Lucrări pregătitoare
Înainte de începerea lucrărilor executantul va consulta documentaţia de execuţie şi
va compara cu situaţia existentă în teren. Pentru neconcordanţe se va solicita proiectantul
de specialitate. La preluarea traseului se va materializa pe teren traseul conductei de
canalizare şi situaţia existentă a utilităţilor subterane, felul lor, diametre, adâncime de
montaj.
În cadrul lucrărilor pregătitoare sunt incluse următoarele categorii de lucrări:
- însuşirea proiectului de către executant
- recunoaşterea terenului şi a traseului
- trasarea reţelei de canalizare şi a căminelor
- execuţia lucrărilor de săpătură şi a sprijinirilor
- verificarea pantei de scurgere
- montarea tuburilor şi a căminelor prefabricate
- probe de funcţionare
- punere în funcţiune
II. Execuţia lucrărilor

Execuţia săpăturilor
După recunoaşterea terenului şi trasarea reţelei de canalizare se va începe
executarea lucrărilor cu respectarea tehnologiilor de execuţie.
- se va materializa pe teren exact traseul cu repere pentru determinarea
radierului;
- se vor materializa poziţia căminelor cu cotele radierului;
- se va degaja terenul pentru începerea lucrărilor de săpătură cu determinarea
exactă a traseelor din reţea care se pot realiza cu săpătură mecanizată şi care se
pot realiza cu săpătură manuală;
- execuţia săpăturilor se va face cu sprijiniri, cu respectarea tehnologiilor de
execuţie în conformitate cu prevederile din normativul I9/1994 şi a normelor de
tehnica securităţii şi protecţie a muncii cuprinse în actele normative în vigoare;

47
47
- ultima porţiune din săpătură se va finisa manual indiferent de felul cum s-a
executat restul execuţiei.
Este foarte importantă realizarea patului tranşeei cu panta proiectată. Totdeauna
execuţia începe din secţiunea aval a tronsonului.
Dacă apa subterană curge sau bălteşte în tranşee, ori solul de pe fundul transeei
musteşte, apa trebuie să fie îndepărtată, folosind mijloace precum punctele de drenare sau
subdrenuri, pe toată durata pozării conductei şi până când umplutura este suficientă
pentru a împiedica tubul să floteze. Trebuie avut grijă ca, în condiţii de saturaţie,
particulele fine din materialul de umplutură să nu migreze în terenul înconjurător şi
invers, ceea ce conduce la pierderea suportului tubului. Dacă există o asemenea
posibilitate de migrare a solului, atunci trebuie să se ia în considerare o alternativă la
materialul de umplutură sau să se folosească o textură geotextilă între materialul de
umplutură şi terenul existent.
Umplutura:
Umplutura şi compactarea trebuie să urmeze procedeele obişnuite recomandate
pentru tuburile sub presiune. În tranşeele adânci, trebuie avut grijă să se realizeze
densitatea necesară în prima zonă de umplere şi să se elimine golurile de sub vutele
tubului. Panourile de protecţie ale tranşeei trebuie mutate pe etape pentru a permite
umplerea şi compactarea completă a spaţiului eliberat. Procedeul de realizare a umpluturii
în jurul conductei determină capacitatea acesteia de a suporta încărcările. Nerealizarea
corespunzătoare a umpluturii laterale conduce la deformări excesive ale conductelor de
canalizare pozate la adâncime.
Montarea tuburilor
Montarea tuburilor se va face cu respectarea pantei prevăzute în proiect şi a
tehnologiilor de execuţie a furnizorului pentru conducte din PVC îmbinate cu mufă şi
garnitură de cauciuc.
Pozarea conductelor fără presiune
Deoarece curgerea fluidului depinde de panta conductei, succesul instalaţiei
depinde de exactitatea pozării tuburilor.
Conductele fără presiune, cum sunt cele de canalizare sunt, de obicei, pozate în
pantă la adâncimi de acoperire mai mari de 2 m şi este esenţial să se cunoască importanţa
metodelor de construcţie folosite pentru aceste adâncimi.

47
47
Lungimea nominală de 6 m a tuburilor din poliester, mai mare decât a celei mai
mari părţi a tuburilor de canalizare din alte materiale, greutatea mică, precum şi metoda
de îmbinare simplă şi eficientă, permit pozarea rapidă şi precisă a tuburilor chiar în
săpături dificile.
Piese de îmbinare cu coliere
Pe conductele de canalizare principale se pot realiza legături laterale în modul cel
mai eficient prin folosirea de piese de îmbinare cu coliere introduse în găuri tăiate în tub
pe şantier. Se foloseşte un adeziv epoxidic. Suprafaţa pe care se aplică trebuie degresată şi
abrazată înaintea aplicării adezivului. Cât timp se întăreşte adezivul, se împiedică orice
mişcare prin folosirea de curele sau şpraiţuri.
Îmbinări mecanice
În unele cazuri este preferată o îmbinare mecanică, de exemplu acolo unde trebuie
să se realizeze o joncţiune cu o conductă de canalizare existentă sau unde este necesară
repararea unor deteriorări.
Verificarea deformării perimetrale
Calitatea instalării conductei poate fi verificată prin măsurarea deformaţiei pe
verticală a tubului. Această verificare este de dorit în toate instalaţiile. În cazul în care
tuburile sunt prea mici pentru a se putea intra în ele pentru măsurare, se pot folosi
instrumente de măsurat.
Proba reţelelor de canalizare
Scopul testării sistemelor de conducte fără presiune, este acela de a asigura că
tuburile au fost corect pozate la nivel, că vor avea o curgere satisfăcătoare şi că sunt etanşe
la fiecare îmbinare, fiting sau cămin. În cazul unui sistem de canalizare este necesară
testarea în teri zone distincte:
- conducta principală de refulare ( sub presiune )
- conductele de canalizare de transport fără presiune
- tronsoane secundare, fără presiune
Pregătirea pentru probă:
În timpul instalării, verificarea şi supravegherea atentă asigura ca tuburile să fie
pozate pe traseul şi la nivelul corect. Dacă nu este specificat, tronsonul de conductă trebuie
să fie inspectat pentru a se asigura că toate deschiderile de pe conductă situate după vârful
tronsonului de testat sunt etanşe în timpul probei.
Procedeul de testare:

47
47
Două tipuri de probă sunt în uz în mod curent – proba hidrostatică şi proba cu aer
la presiune mică. Alegerea tipului de probă, durata ei şi presiunile de probă depind de
cerinţele beneficiarului sau de reglementările oficiale. În general se recomandă proba
hidrostatică.
Metoda 1 – Proba hidrostatică
Conducta trebuie să fie umplută la nu mai puţin de 1 m deasupra nivelului solului
în punctul cel mai înalt al tronsonului de probat, dar să nu depăşească 5 m în punctul cel
mai de jos al tronsonului de testat.
Conducta trebuie să fie umplută mai întâi cu apă timp de o oră. Proba trebuie să nu
prezinte pierderi cel puţin 15 minute la o presiune de 0,5 bar. Apa adăugată nu trebuie să
depăşească 0,02 litri pe mp de suprafaţă udată în interiorul tubului.
Metoda 2 – Proba cu aer: Aerul trebuie introdus încet printr-un mijloc corespunzător până
se obţine o presiune de 30 kPa ( 0,3 bar ). Trebuie să se menţină apoi această presiune cel
puţin 15 minute.
Dacă nu apare nici o pierdere la capătul celor 15 minute, alimentarea cu aer trebuie închisă
şi asigurat ca presiunea aerului să nu scadă sub 25 kPa timp de 15 minute – conducta se
poate considera ca satisfăcătoare. Dacă totuşi presiunea nu se menţine în limitele indicate,
trebuie să se mai introducă aer şi să se mai examineze conducta pentru depistarea
pierderilor. După ce s-a descoperit sursa de pierdere şi s-a remediat, conducta trebuie să
fie supusă din nou la probă.
Execuţia căminelor
Înainte de execuţia căminelor se va verifica dacă corespunde cota radier a săpăturii
cu cota radier din proiect. Căminele se vor executa cu respectarea prevederilor din STAS
2448 şi vor fi prevăzute cu:
- fundaţie cămin cu radier din beton;
- cameră de lucru (coş de acces);
- piesă suport şi capac cu ramă din fontă,
- sau se vor monta cămine prefabricate din PVC sau polistif.
Odată cu execuţia căminelor se vor executa şi construcţiile anexe – aferente reţelei de
canalizare.
În situaţia în care se montează cămine prefabricate, se vor respecta normele
tehnologice de montaj a furnizorului.

47
47
Capace şi rame pentru cămine

Accesul în căminele de vane, aerisire, golire sau de alt tip se va face printr-un capac
din fontă. Ansamblul capac şi ramă va fi în conformitate cu STAS 2308-81 şi va fi de tipul
carosabil sau necarosabil, în funcţie de poziţia căminului faţă de drumurile existente.
Rama capacului va fi inclusă în partea superioară a plăcii căminului de vizitare.
Conducte îngropate în tranşee abrupte:

Tranşeele cu pante mai abrupte decât raportul de 1 la 40 sunt vulnerabile la
eroziunea apei de adâncime şi de suprafaţă. De aceea, este importantă reducerea curgerii
apei de-a lungul unei tranşee abrupte recent umplute. Aceasta se poate realiza folosind
pereţi etanşi sau tampoane de apă alcătuite din saci de polietilenă plini cu pământ care
trebuie să îmbrace strâns conducta la intervale corespunzătoare unei înălţimi de 300 mm
deasupra conductei.
Pentru pante mai mari de 1 la 10, alunecarea conductei devine posibilă. În acest caz
sunt necesari pereţi etanşi din beton care sunt astfel construiţi încât transmit sarcinile de
alunecare de la conductă prin sprijinire pe terenul stabil din afara săpăturii tranşeei. Ei
trebuie să fie astfel amplasaţi încât să micşoreze sarcinile de încovoiere întâmplătoare pe
conducte.
Umplutura stabilizată din ciment:
Acest tip de umplutură este folosită uneori când panta conductei este deosebit de
abruptă ca o alternativă la pereţii etanşi sau unde acoperirea minimă nu este suficientă, de
exemplu la intersecţiile de drumuri.
Umplutura stabilizată se prepară cel mai bine dintr-un amestec de beton folosind o
parte ( ca volum ) de ciment la 16 părţi ( ca volum ) de nisip şi suficientă apă pentru a
omogeniza amestecul până la consistenţa pământului înmuiat. Alternativ, se poate folosi
pietriş cu 6% ( ca greutate ) conţinut de ciment. Amplasarea trebuie să fie în straturi de 150
mm cu o compactare îngrijită.
III. Recepţia lucrărilor

47
47
După execuţia lucrărilor şi efectuarea probelor conform prevederilor din

normativul I9/1994 şi a tehnologiilor de execuţie se face recepţia lucrărilor care vor urmări
următoarele:
- respectarea traseelor din proiect şi a eventualelor dispoziţii date pe durata execuţiei;
- respectarea adâncimii, a pantei şi a materialului tuburilor;
- calitatea căminelor şi a construcţiilor anexe şi aducerea lor la cotă conform proiectului de
sistematizare verticală.
Toate datele ce fac obiectul recepţiei lucrărilor se vor materializa într-un proces
verbalcare va fi anexat la cartea construcţiei.
Prezentul caiet de sarcini nu este limitativ, el se poate completa de executant şi la
execuţie se vor respecta prevederile din actele normative din lista anexă:
STAS 1481/1986 – Canalizări, reţele exterioare – Criterii generale şi studii de proiectare
STAS 1846/1990 – Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de canalizare. Prescripţii
de proiectare STAS 3051/1991 – Sisteme de canalizare. Canale ale reţelelor exterioare de
canalizare. Prescripţii fundamentale de proiectare
- Tehnologii de motaj pentru tuburi şi cămine prefabricate elaborate de furnizor
MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ŞI DE PAZĂ CONTRA INCENDIILOR

În scopul executǎrii lucrǎrilor de construcţii în condiţii de siguranţǎ şi igienǎ a
muncii precum şi de prevenire a incendiilor se fac urmǎtoarele recomandǎri obligatorii, în
conformitate cu ,,Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” (conform
cu HG nr. 795/1992 şi aprobat de M.L.P.A.T. cu Ordinul Nr. 9/N/15.03.1993, publicat în
Buletinul Construcţiilor nr. 5-8 din anul 1993) precum şi cu legea nr. 32/1968 şi H.G nr.
51/1992 privind normele de pazǎ contra incendiilor.
Se atrage atenţia în mod deosebit asupra respectǎrii prevederilor urmǎtoarelor
reglementǎri:
- Normele specifice de securitate a muncii pentru alimentǎri cu apǎ ale localitǎţilor
şi pentru nevoi tehnologice şi Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea
apelor uzate, aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale cu ordinul nr. 357/1995,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 11/1996;
- Norme unice privind protecţia muncii la producerea, transportul, depozitarea şi
folosirea clorului lichefiat şi gazos, aprobate de Ministerul muncii şi Protecţiei Sociale prin
ordinul Nr. 42/78 şi de cǎtre Ministerul Sǎnǎtǎţii prin ordinul Nr. 96/78;

47
47
La executarea lucrǎrilor de terasamente se vor respecta prevederile din ,,Normele

republicane de protecţia muncii”, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sǎnǎtǎţii cu
ordinele nr. 34/1975 şi 60/1975 şi ,,Normele de protecţia muncii în activitatea de
construcţii montaj” aprobate de M. C. Ind. cu ordinul nr. 1233/D 1980.
Se interzice cu desǎvârşire focul în sǎpǎturile cu pereţi sprijiniţi, fie pentru
dezgheţarea pǎmântului fie pentru încǎlzirea muncitorilor, deoarece distrugerea prin foc a
sprijinirilor ar putea da naştere la surparea pereţilor şi la accidente grave.
Atât pentru prevenirea cât şi pentru stingerea incendiilor ce se pot produce pe
şantierele unde se executǎ lucrǎri de terasamente se vor respecta prevederile specifice ale
normelor în vigoare.
Antreprenorul este obligat sǎ instruiascǎ angajaţii sǎi la locul de muncǎ şi sǎ ţinǎ
seama de calificarea profesionalǎ şi de modul cum fiecare muncitor poate sǎ-şi însuşeascǎ
noţiunile din instructajul fǎcut, încât sǎ poatǎ folosi fǎrǎ pericol instalaţiile, utilajele, sculele
şi uneltele la locul de muncǎ unde este repartizat, insistând în special asupra accidentelor
provenite din nerespectarea instructajului, dându-se exemple concrete.
Nu se va primi la lucru nici un angajat fǎrǎ a avea instructajul de protecţie a muncii
şi prevenirea incendiilor, fǎcut şi însuşit. Obligaţia efectuǎrii instructajului o au cei ce
organizeazǎ, controleazǎ şi conduc procesele de muncã.
Ori de câte ori un angajat este numit de la un loc de muncǎ la altul i se va face
instructajul la noul loc de muncǎ, chiar dacǎ este aceeaşi unitate.
Instructajul se va efectua în trei etape:
- Instructajul introductiv general (8 ore panǎ la 2 zile cu verificǎri în fişa de
instructaj);
- Instructajul la locul de muncǎ efectuat de cǎtre conducǎtorul locului de muncǎ
(inginer, maistru, şef de echipǎ) durata fiind de cel puţin 8 ore cu verificarea şefului
ierarhic superior, celui care a fäcut instructajul, dupǎ care angajatul este admis sǎ lucreze.
- Instructajul periodic se face la locul de muncǎ cel puţin o datǎ pe lunǎ de
conducǎtorul locului de muncǎ. Instructajele angajaţilor (introductiv general, la locul de
muncǎ şi periodic) se vor consemna în mod obligatoriu în fişa individualǎ de instructaj.
Pentru instructajul de protecţie şi igiena muncii se vor avea în vedere cel puţin
capitolele:
Cap. 14- Mijloace individuale de protecţie;
Cap. 15- Dispozitive de securitate a muncii;

47
47
Cap. 17- Încǎrcarea, descǎrcarea şi depozitarea materialelor

Cap. 18 - Electrosecuritatea
Cap. 19 - Terasamente
Cap. 22- Turnarea betoanelor;
Cap. 27- Schele, eşafodaje şi scǎri;
Cap. 31 - Montarea prefabricatelor şi a utilajelor tehnologice;
Cap. 32- Sudura;
Cap. 33- Alimentare cu apǎ şi canalizare;
Cap. 38 - Instalaţii şi maşini de ridicat.
Subliniem necesitatea acordǎrii unei atenţii deosebite cap. 14, 18, 19, 27 şi 38.
Conform catalogului de dispozitive şi elemente tipizate pentru protecţia muncii la
lucrǎrile de construcţii montaj editate de M.C. Ind., proiect IPCT nr. 7088/1975,
Antreprenorul va folosi dispozitivele indicate în acest catalog şi anume:
-Subgrupa I - Dispozitive de protecţie a muncii pentru lucrǎri de sǎpǎturǎ (simbol
catalog nr. 122, 108, 107);
-Subgrupa II - Dispozitive de protecţie a muncii pentru lucrǎri la înǎlţime (simbol
nr. 201, 203, 205, 206,207,209, 210, 212,213, 216);
-Subgrupa III - Dispozitive de protecţie a muncii pentru lucrǎri de sudurǎ (simbol
nr. 301, 303, 304, 306, 307);
-Subgrupa IV - Dispozitive de protecţie a muncii pentru lucrǎri electrice de joasǎ şi
înaltǎ tensiune (simbol nr. 401, 402, 403, 404, 405, 406, 407);
-Subgrupa VII -Dispozitive de protecţie a muncii la confecţionarea prefabricatelor
din beton armat şi beton precomprimat (simbol nr. 701, 702);
-Subgrupa VIII - Semne convenţionale, indicatoare de securitate (simbol nr. 801,
802).
Se atrage atenţia cǎ prevederile din prezentele mǎsuri nu au caracter limitativ, în
sensul cǎ antreprenorul, în plus, va trebui sǎ ţinǎ seama de prevederile tuturor
instrucţiunilor şi legilor în vigoare şi sǎ ia mǎsurile pe care le va considera necesare în
vederea asigurǎrii securitǎţii muncii, evitǎrii accidentelor şi prevenirii incendiilor.
Se va acorda o atenţie deosebitǎ la prelucrarea NPCI 1974 şi a instrucţiunilor de
prevenire şi combatere a incendiilor precum şi lucrǎrilor de sudurǎ având în vedere
eliberarea perimetrului de foc la locurile de muncǎ cu materiale inflamabile (reziduuri
petroliere, construcţii de gradul IV şi V rezistenţǎ la foc, executate din elemente

47
47
combustibile).
Antreprenorul va prelucra cu angajaţii sǎi mǎsurile enumerate mai sus împreunǎ cu
alte mǎsuri pe care le gǎseşte necesar a fi luate în vederea asigurǎrii executǎrii lucrǎrilor în
bune condiţii de calitate, fǎrǎ accidente sau incendii.

47
47

Memoriu General

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu General

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BRANSAMENT DE ALIMENTARE CU APA SI RACORD DE CANALIZARE,

ING. BRĂNIANU ANAMARIA

ING. DRELCIUC SILVIU

ING. STRATON ALEXANDRU

Proiectant: SC WARESO PROD SRL SUCEAVA

VOL. I MEMORIU GENERAL

I.2.1. Descrierea amplasamentului

VOL. II MEMORII DE SPECIALITATE RETELE SI CAIETE DE SARCINI

Proiectant: SC WARESO PROD SRL SUCEAVA

1. Plan de incadrare in zona sc 1: 25.000 H1

Proiectant: SC WARESO PROD SRL SUCEAVA

CAP. I. DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR

I.1. DATE GENERALE

I.1.4. Autoritate contractantă

I.1.5. Surse de finanţare

I.1.6. Elaborator proiect

I.1.7. Condiţii generale de elaborare a lucrării

Imobilul in suprafata de 1000 mp, se identifica cu terenul descris in Extrasul de

Proiectant: SC WARESO PROD SRL SUCEAVA

Pentru asigurarea obiectivului cu utilităţi se propune racordarea acestuia la reţelele

Elaborarea proiectului tehnic s-a făcut cu respectarea reglementărilor tehnice de

Proiectant: SC WARESO PROD SRL SUCEAVA

Investiţia se va realiza în condiţiile de autorizare prevăzute de Legea 50/1991

I.1.7.2. Prezentarea proiectului pe volume

I.2. DATE TEHNICE ALE LUCRĂRII

I.2.1. Descrierea amplasamentului

Imobilul in suprafata de 1000 mp, se identifica cu terenul descris in Extrasul de

I.2.1.2. Geologia, hidrografia

Proiectant: SC WARESO PROD SRL SUCEAVA

Geologic, amplasamentul studiat se găseşte în marea unitate geostructurală numită

TECTONICA SI SEISMICA ZONEI

CARACTERIZAREA GEOMORFOLOGICĂ A ZONEI

Proiectant: SC WARESO PROD SRL SUCEAVA

CARACTERIZAREA HIDROLOGICĂ ŞI HIDROGEOLOGIC A ZONEI

Proiectant: SC WARESO PROD SRL SUCEAVA

Menţionăm că, zona amplasamentului nu este afectată de reţele hidrografice

I.2.1.3. Clima si fenomenele naturale specifice

Proiectant: SC WARESO PROD SRL SUCEAVA

- temperatura medie lunară pozitivă = 18,10C (iulie);

Proiectant: SC WARESO PROD SRL SUCEAVA

I.2.2.1. Prezentarea obiectivului de investiţie

Proiectant: SC WARESO PROD SRL SUCEAVA

- Între punctul de racord si căminul apometru, la 0,5 m fata de marginea

Bransamentul/racordul retelelor se vor realiza conform planurilor atasate la

Proiectant: SC WARESO PROD SRL SUCEAVA

Caminul de vizitare de racord (CV2), aferent instalatiei de canalizare va fi din

La stabilirea schemei tehnologice a sistemelor de alimentare cu apă si canalizare s-a

La stabilirea configuraţiei reţelei de distribuţie s-au avut în vedere următoarele criterii:

Proiectant: SC WARESO PROD SRL SUCEAVA

I.2.2.2. Organizarea de şantier

Proiectant: SC WARESO PROD SRL SUCEAVA

2.2.1.2. Surse de utilităţi

2.2.1.3. Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier

2.2.1.4. Măsurarea lucrărilor

2.2.1.5. Laboratoarele contractantului (ofertantului) şi testele care cad în sarcina sa

Proiectant: SC WARESO PROD SRL SUCEAVA

În situaţia în care ofertantul nu deţine bază tehnico materială proprie, va prezenta

I.2.2.2.2. Protecţia mediului, igiena şi sănătatea utilizatorilor

Proiectant: SC WARESO PROD SRL SUCEAVA

Proiectul tehnic de faţă şi-a propus ca prin utilizarea de materiale şi soluţii

Proiectant: SC WARESO PROD SRL SUCEAVA

I.2.2.2.3. Măsuri specifice N.T.S.M. şi P.S.I.

Proiectant: SC WARESO PROD SRL SUCEAVA