Studiu de Fezabilitate Torenti

S.C.
EXPERCO-ISPIF SRL
Înregistrat la Registrul Comerţului
sub nr. J40/6200/1996; Cod SIRUES 40/3478258
Capital social 9.689,9705 lei; Cod fiscal: 8688909
Şoseaua Olteniţei 35-37, Bucureşti.
STUDIU DE FEZABILITATE
privind investiţia
„ LUCRĂRI DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A ALUNECĂRILOR
DE TEREN ÎN ZONA REDIU ALDEI”
JUDEŢUL IAŞI
PROIECT AUTORITATEA CONTRACTANTĂ EXEMPLAR NR. ANUL

105 ANIF – R.A. SUCURSALA 2006
TERITORIALĂ MOLDOVA DE NORD
S.C. EXPERCO-ISPIF SRL
Înregistrat la Registrul Comerţului
sub nr. J40/6200/1996; Cod SIRUES 40/3478258
Capital social 9.689,9705 lei; Cod fiscal: 8688909
Şoseaua Olteniţei 35-37, Bucureşti.
Tel/Fax: (4021) 332 1003; Mobil: 0722 74 22 33
STUDIU DE FEZABILITATE
privind investiţia
„ LUCRĂRI DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A
ALUNECARILOR DE TEREN ÎN ZONA REDIU ALDEI”
JUDEŢUL IAŞI
PROIECT AUTORITATEA CONTRACTANTĂ EXEMPLAR NR. ANUL

105 ANIF – R.A. SUCURSALA 2006
TERITORIALĂ MOLDOVA DE NORD
EXPERCO – ISPIF S.R.L. Proiect nr. 105
BUCUREŞTI Contract nr. 105/2006
Autoritatea contractantă:
ANIF R.A. Bucureşti – Sucursala teritorială
Moldova de Nord Iaşi
S.F. ”Lucrări de prevenire şi combatere a
alunecărilor de teren în zona Rediu Aldei”
judeţul Iaşi
1. DATE GENERALE
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii
Conform contractului de proiectare nr. 105/2006, încheiat cu Administraţia

Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare R.A. Bucureşti – Sucursala teritorială Moldova
de Nord Iaşi, denumirea nominalizată a investiţiei este: „Lucrări de prevenire şi
combatere a alunecărilor de teren în zona Rediu Aldei”, judeţul Iaşi.
1.2. Elaborator
Proiectantul general pentru elaborarea studiului de fezabilitate privind

realizarea investiţiei S.C. EXPERCO – ISPIF S.R.L. BUCUREŞTI.
Codul (numărul de identificare) al studiului de fezabilitate la proiectant este
105/2006.
1.3. Ordonatorul principal de credite
Ordonatorul principal de credite pentru realizarea obiectivului de investiţii

este ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A ÎMBUNĂTĂŢIRILOR FUNCIARE R.A.
BUCUREŞTI.
1.4. Autoritatea contractantă
Autoritatea contractantă este ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A

ÎMBUNĂTĂŢIRILOR FUNCIARE R.A. BUCUREŞTI – SUCURSALA
TERITORIALĂ MOLDOVA DE NORD IAŞI.
1.5. Amplasament
Hidrografic, suprafaţa este situată în subbazinul Chiriţa cu afluenţii săi Rediu

Aldei şi Leţa, şi aparţine bazinului hidrografic de ordinul III – Bahlui, de ordinul II -
Jijia şi de ordinul I - Prut.
După lucrarea „ Atlasul cadastral al apelor “, suprafaţa care face obiectul
studiului de fezabilitate are codul cadastral XIII-1-15.32.23, fiind delimitată astfel:
- la nord, Valea Leţa;
- la est, valea Leţa şi Valea Satului;
- la sud, limita teritoriului comunei Holboca;
- la vest, pârâul Chiriţa.
Accesul în zonă se realizează pe drumul comunal DC 17 Iaşi - Aroneanu şi
DC 19 Iaşi - Golăieşti.
1.6. Fundamentarea investiţiei avute în vedere la aprobarea studiului de

prefezabilitate
1.6.1. Tema, cu fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiei
Precipitaţiile torenţiale căzute cu o intensitate deosebită căzute în perioada

1996 – 1998, în condiţiile inexistenţei unor lucrări de amenajare specifice terenurilor
în pantă, au determinat o reactivare puternică a alunecărilor de teren şi a eroziunii de
adâncime, extinderea eroziunii de suprafaţă foarte puternice şi excesive, creşterea
suprafeţelor de teren afectate de exces de umiditate, precum şi producerea de
inundaţii locale din văi şi ravene.
Obiectivul (tema) lucrărilor de investiţii, este de prevenire şi combatere a
alunecărilor de teren.
Astfel, pe versantul stâng al văii Chiriţa, în zona localităţii Rediu - Aldei, s-au
produs alunecări de amploare, având ca urmări:
- extinderea suprafeţei scoase din circuitul agricol pe circa 25 ha;
- degradarea puternică a circa 80 ha terenuri agricole;
- afectarea gravă a reţelei de drumuri agricole pe o lungime de circa 6.0 km;
- producerea de pagube asupra a circa 20 gospodării individuale, din care 8 au
fost afectate grav.
Investiţia este necesară, întrucât prin realizarea obiectivului propus se
asigură în primul rând limitarea alunecărilor de teren şi a efectelor acestora, evitându-
se extinderea alunecărilor active şi dezvoltarea accentuată a formaţiunilor eroziunii
solului de adâncime şi prin aceasta eliminarea posibilităţii extinderii suprafeţelor
scoase din circuitul agricol, a degradării altor terenuri agricole precum şi reducerii
pierderilor de sol prin eroziune, având ca efect şi o mărire importantă a producţiilor
agricole obţinute pe aceste terenuri.
Totodată se mai realizează:
- evitarea afectării de gospodării ţărăneşti, situate în zona de influenţă a
alunecărilor de teren agricol;
- evitarea pagubelor produse asupra reţelei de drumuri comunale;
- evitarea afectării reţelelor electrice din zonă;
- reducerea intensităţii de colmatare a acumulării Chiriţa;
- realizarea unui impact favorabil asupra ecologiei zonei, prin mărirea
suprafeţei acoperite cu plantaţii silvice de protecţie, refacerea covorului ierbaceu pe
pajişti şi prin aceasta îmbunătăţirea aspectului general al zonei, în prezent dezolant,
datorită ravenelor şi alunecărilor active.
Investiţia este oportună, pentru că amânarea ei ar conduce la intensificarea
fenomenului de alunecare a terenului în zonă, cu un impact negativ economico –
social major şi chiar imprevizibil asupra condiţiilor ecologice şi de mediu.
1.6.2. Lucrări propuse pentru realizarea obiectivului de investiţii
Pentru prevenirea şi combaterea alunecărilor de teren s-au propus următoarele

lucrări:
- amenajări terenuri alunecate pe 166 ha, prin drenuri de intercepţie – captare –
evacuare a apelor subterane care alimentează alunecările şi eliminarea excesului de
umiditate din profilul solului, captări izvoare, canale de interceptare şi dirijare a
scurgerilor de suprafaţă şi plantaţii silvice de protecţie;
- amenajări văi şi ravene pe 10,5 km, prin lucrări transversale constând din
baraje din pământ consolidate, praguri din beton şi pante forţate, canale de evacuare,
inclusiv podeţe la drumurile tehnologice şi plantaţii silvice de protecţie.
2. DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI
2.1. Caracterizarea cadrului natural
2.1.1. Caracterizarea reliefului şi geomorfologiei zonei
Perimetrul Rediu Aldei este amplasat la contactul dintre marile unităţi

geomorfologice – Câmpia Moldovei la nord şi Podişul Central Moldovenesc la sud.
Din punct de vedere morfologic, zona studiată întruneşte caracteristicile ambelor
unităţi, specifică fiind prezenţa reliefului de cueste.
Dealurile principale ce apar în zonă pe malul stâng al pârâului Chiriţa sunt
orientate de la nord către sud astfel: dealul Leţa (cotă + 187.0 m); dealul Coman (cotă
+ 200.0 m); dealul Rediu Aldei (cotă + 226.4 m) .
Pantele versanţilor sunt orientate către vest şi est, iar platourile au în partea de
nord (obârşia pâraielor) lăţimi de 500 – 1000 m, îngustându-se treptat către sud până
la 100 – 300 m.
Versanţii existenţi au în general formă concavă, iar în zonele cu alunecări
versanţii prezintă un profil ondulat. Lungimea versanţilor este în medie între 500 şi
800m, cu o energie de relief între 50 şi 150 m.
Fenomenele fizico – geologice afectează întreaga morfologie a zonei studiate,
ele fiind reprezentate de alunecări active ( preponderent ), semistabilizate şi
stabilizate.
Datorită apariţiei pământurilor prăfoase loessoide cu intercalaţii nisipoase şi
energiei mari de relief din zonă, apar numeroase ravene active şi şiroiri pe versanţi cu
adâncimi între 2.0 – 10.0 m, singurele zone stabile fiind boturile de deal ce apar în
zonele de confluenţă.
În zonele alunecate (treapta de desprindere) , pantele prezintă unghiuri de 40–
50, în zonele semistabilizate unghiuri de 20 – 25, iar în zonele stabilizate unghiuri
de 5-15. Zonele de platou şi luncă prezintă pante de circa 5.
Cele 166 ha propuse pentru amenajare se prezintă pe categorii de pantă astfel:
- pentru pante cuprinse între 0 şi 10%, S = 12 ha (7 %)
- pentru pante mai mari ca 30%, S = 10 ha (6 %)
- ravene S = 6 ha ( 3 %)
TOTAL S = 166 ha ( 100 % )
Din datele prezentate rezultă că pe suprafaţa cu capacităţi de lucrări, în zonă

terenurile cu pante mai mari de 15%, sunt afectate de concentrări ale scurgerilor în
treimea inferioară a versanţilor, favorizând accentuarea fenomenului de ravenare şi
activarea alunecărilor de teren în perioadele ploioase.
2.1.2. Caracterizarea geologică
Din punct de vedere geologic, zona cercetată reprezintă o mică parte a marii
unităţi a Platformei Moldoveneşti, în care se dezvoltă depozite de vârstă sarmaţiană
(Bessarabian şi Kersonian) şi cuaternară, restul formaţiunilor fiind cunoscute doar
din foraje.
Bessarabianul cu o structură monoclinală (înclinare de aproximativ 5  NV-
SE) este reprezentat începând de la bază, printr-un complex predominant marno –
argilos, care poate fi întâlnit până în jurul altitudinii de 200 m.
Urmează un complex de argile cenuşii gălbui (întâlnite între 200 – 300 m
altitudine) în cadrul căruia apar intercalaţii de nisipuri şi lentile grezoase.
Întreaga succesiune de depozite bessarabiene este acoperită de un complex de
lehmuri argiloase.
Kersonianul în facies deltaic este reprezentat prin orizontul gresiilor,
grosimea acestui orizont fiind de 12.0 m.
Cuaternarul este reprezentat prin depozite aluviale, proluviale, coluviale,
eluviale şi deluviale aparţinând pleistocenului şi holocenului. Depozitele pleistocene
sunt reprezentate prin depozitele de terasă şi depozitele aluviale din lunca râului
Bahlui.
Depozitele de terasă sunt acoperite de pământuri loessoide cu grosimi de 6 –
16 m, care nu se individualizează în trepte morfologice. Depozitele holocene sunt
alcătuite din aluviuni recente constituite, din nisipuri fine - medii şi din pietrişuri
mărunte şi grosiere.
2.1.3. Caracterizarea geotehnică
Pentru caracterizarea geotehnică a zonei a fost executată o cartare geologică –

tehnică de detaliu pe toată suprafaţa studiată. Au fost cartate atât aflorimentele
naturale (taluze, ravene, fronturi de alunecare) cât şi deschideri artificiale (puţuri în
execuţie, săpături pentru fundaţiile caselor).
Prin corelarea datelor obţinute din cartarea zonei, cu cele relevate de alte
studii geotehnice precum şi cu datele rezultate din geologia generală a zonei, a fost
stabilită următoarea stratificaţie:
a. zona de versant
- 0,0 – 0,3÷055 m – pământ vegetal argilos, negricios;
- 0,3÷0,5 m – 2,0÷10,0 m – pământuri prăfoase argiloase loessoide, plastic
vârtoase cu concreţiuni calcaroase; grosimea de 2,0 m corespunde bazeiversanţilor,
aceasta crescând până la 10 m pe platou; În cadrul pachetului de pământuri loessoide
apar intercalaţii de nisipuri prăfoase argiloase, loessoide cu permeabilitate mare care
favorizează circulaţia apelor rezultate din precipitaţii şi acumulate pe platouri;
- 2,0÷10,0 m – 3,0÷12,0 m – nisipuri fine, gălbui – cenuşii;
- >3,0÷12,0 m – argile marnoase cenuşii, plastic consistente.
b. zona de luncă
- 0,0 – 0,3 m – pământ vegetal argilos negricios, în zonele cu exces de
umiditate, sărăturat;
- 0,3 – 4,0 – argile cenuşii negricioase, plastic moi – consistente, cu zone
mâloase;
- > 3,0÷4,0 m - argile marnoase cenuşii, plastic consistente, cu intercalaţii de
nisip cenuşiu îndesat.
Pe baza rezultatelor geotehnice de laborator obţinute pe aceleaşi tipuri de
pământuri din studiile executate anterior în zonă, se apreciază următoarele valori
fizico – mecanice:
Tabel nr.2.1
Principalele caracteristici geotehnice ale pământurilor
Categoria de pământ
Caracteristici geotehnice Simbol U.M. Argilă grasă, argilă
Pământuri loessoide
marnoasă
0 1 2 3 4
Indicele de plasticitate Ip % 30.0 – 35.0 50.0 – 54.0
Limita de curgere WL % 42.0 – 45.0 70.0 – 74.0
Limita de plasticitate wp % 12.0 – 15.0 40.0 – 43.0
Umiditatea naturală w -%- 18.0 – 20.0 40.0 – 42.0
Greutatea volumică γ -kN/mc 16.0 – 18.0 20.0 – 20.5
Indicele de consistenţă Ic - 0.78 – 0.80 0.58 – 0.62
Porozitatea n % 40.0 – 45.0 38.0 – 46.0
Indicele porilor e - 0.75 – 0.85 0.85 – 0.95
Gradul de saturaţie sr - 0.60 – 0.90 0.92 – 1.00
Unghiul de frecare interioară
( eforturi totale )
Φuu -- 12 – 15 8 – 10
Coeziunea (eforturi totale ) cuu kPa 20 – 35 30 – 40
La realizarea săpăturilor se vor avea în vedere următoarele recomandări

referitoare la înclinarea taluzelor, în funcţie de adâncimea săpăturii şi de natura
pământului din săpătură:
Tabel nr.2.2
Taluze recomandate în funcţie de adâncimea săpăturii
Nr. Adâncimea de săpătură

Natura pământului
crt. Sub 1 m 1-1,5 m 1,5-3 m
0 1 2 3 4
1 Pământuri loessoide 1:0,75 1:1 1:2
2 Argile prăfoase 1:0.5 1:0.75 1:1.5
3 Argile grase 1:0.75 1:1 1:2
4 Argile marnoase 1:0.5 1:1 1:1.5
În conformitate cu prevederile Indicatorului de Norme de Deviz Ts/1981,
pământurile interceptate în săpături se vor încadra astfel:
Tabel nr.2.3
Categoriile de pământuri conform normelor Ts
Categoria de teren
Nr. Execuţie mecanizată cu:
Categoria de pământ Execuţie
crt. Excavator Buldozer
manuală Screper
draglină greder
0 1 2 3 4 5
Pământ vegetal afânat cu grosimea <
1 uşor I I I
0,30 m
2 Pământ vegetal compactat cu grosimea >0.30 m mijlociu II I I
3 Pământuri loessoide, pământuri argilo– prăfoase mijlociu II II II
4 Nisipuri fine – mari, nisipuri cu pietriş rar tare II II II
5 Argile grase, argile marnoase f.tare III III III
În conformitate cu prevederile STAS 6054/77, adâncimea maximă de îngheţ

în zonă este de 90 cm.
2.1.4. Condiţii hidrogeologice
Apele subterane din perimetru sunt cantonate la baza depozitelor cuaternare,

în formaţiunile nisipoase ale acestuia. Debitul şi chimismul acestora variază foarte
mult în funcţie de formaţiunile geologice în care sunt cantonate (de versant sau de
luncă).
Pe baza cartării nivelelor apei subterane, în versantul stâng al pârâului Chiriţa,
nivelele apei subterane apar în jurul cotei de + 100.0 m, la adâncimi de 5.0 – 7.0 m,
iar la cote de + 80.0 - +90.0 m apa subterană apare la adâncimi de 1.0 – 2.0 m,
aceasta datorită apariţiei stratului de argilă marnoasă la mică adâncime.
În albiile pâraielor nivelul apei subterane apare la adâncimi de 0.5 – 1.0 m,
uneori până la 2 – 3 m adâncime. Apa de aici are o mineralizare slabă, moderată cu
potabilitate slabă, influenţând direct profilul de sol prin fenomene de gleizare şi
salinizare.
În zonele de alunecări au fost semnalate circa 40 izvoare, acestea fiind
cantonate în intercalaţiile nisipoase din complexul loessoid, unele din ele având
debite constante, alteori formând mici ochiuri de lăcovişti (planşa nr.4.). Numărul
izvoarelor poate fi mai mare, în special în perioadele de precipitaţii.
În zonele mai înalte ale platourilor de creastă, adâncimea apelor freatice
depăşeşte 10 m, ca urmare a unei adânci fragmentări a reliefului şi alcătuirii
geologice permeabile. Aceste ape prezintă un debit însemnat, având o slabă
mineralizare şi potabilitate bună.
Pe versanţi, adâncimea apei variază astfel: în treimea superioară a versanţilor
adâncimea apei poate depăşi 5 – 10 m, scăzând treptat spre bază, unde apa freatică
ajunge la 2 – 5 m.
Coeficienţii de permeabilitate informativi ai pământurilor întâlnite sunt
următorii:
- depozite loessoide, k = 10-6 cm/s;
- nisipuri prăfoase argiloase, k = 10-4 – 10-5 cm/s;
- argilă marnoasă, argilă grasă, k = 10-8 cm/s.
Pe baza analizelor chimice de apă efectuate în zonă, se estimează că apele
subterane prezintă o agresivitate sulfatică faţă de betoane şi metale.
2.1.5. Caracterizarea meteoclimatică
Din punct de vedere climatic, zona prezintă un proeminent caracter

continental, încadrându-se în stepa subumedă.
După datele date de Staţiunea Iaşi, temperatura medie anuală în aer este de
9,4C. Media lunii ianuarie (cea mai rece) este de –3,7C, iar a lunii iunie (cea mai
caldă) de 20,4C.
Caracteristica principală a zonei o constituie repartiţia neuniformă a
precipitaţiilor şi torenţialitatea acestora. Astfel, valoarea precipitaţiilor medii anuale
este de 537.5 mm, cu valori ale precipitaţiilor maxime în 24 de ore pe perioada de
vegetaţie cuprinse între 50 şi 110 mm.
Regimul pluviometric indică un nivel redus al precipitaţiilor în anotimpul
rece, cu un minimum în februarie. În sezonul cald, precipitaţiile au uneori un
pronunţat caracter torenţial, în special vara, când se înregistrează averse cu o
deosebită intensitate. Grindinele se produc foarte rar şi au caracter local.
Regimul eolian arată că 27 % din timp este calm, în restul timpului
manifestându-se iarna vânturile din nord – vest şi nord, iar primăvara din sud – est şi
est.
2.1.6. Caracterizarea hidrografică şi hidrologică
Din punct de vedere hidrografic, zona se încadrează în bazinul inferior al

râului Bahlui, a cărui vale curge de la vest la est şi al râului Jijia, care are aceeaşi
direcţie de curgere.
Apele de suprafaţă concentrate pe văile care separă dealurile din zonă
reprezintă afluenţii din partea stângă a râului Bahlui, de importanţă mică şi cu debite
reduse, având orientare NNV – SSE, cel mai important dintre aceştia constituind
limita vestică a perimetrului studiat: pârâul Chiriţa, ce izvorăşte de la nord de Icuşeni,
traversează satele Rediu Aldei, Valea Lungă şi se varsă la sud în acumularea Chiriţa
(Aroneanu).
În acest pârâu debuşează o serie de curgeri torenţiale de pe ravenele existente
pe versanţi limitrofi, care prin eroziunea de suprafaţă antrenează particule fine şi
colmatează albiile şi iazurile existente în aval, provocând exces de umiditate în
zonele joase de luncă.
Prin eroziune regresivă şi implicit adâncirea albiilor formaţiunilor eroziunii de
adâncime, s-a produs subminarea piciorului versanţilor, apariţia de noi izvoare,
acestea constituind una din cauzele principale ale pierderii stabilităţii versanţilor şi
implicit, la declanşarea alunecărilor de teren din zona Rediu Aldei.
Folosind metodologia I.N.M.H, s-au calculat debitele maxime lichide
înregistrate la viituri, cu asigurările de 1%, 5% şi 10% pentru principalele secţiuni de
concentrare a scurgerilor lichide provenite din precipitaţii.
Relaţia folosită pentru calculul debitului maxim, valabilă pentru bazine
hidrografice mici, are următoarea formă:
Q1% = k ∙ c ∙ i1% ∙ A (mc/s) ,
în care:
K = 0,167 este coeficientul de transformare a intensităţii ploii din mm/min în
mc/s∙ha;
c - coeficient de scurgere superficială stabilit în funcţie de textura solului,
folosinţa şi panta terenului (adimensional);
i1% - intensitatea medie a ploii de calcul cu probabilitatea de 1% (mm/min);
A - suprafaţa bazinului hidrografic (ha).
Trecerea valorilor debitelor maxime de la probabilitatea de 1% la celelalte
probabilităţi necesare calculelor de proiectare şi verificare s-a făcut folosind
coeficienţii de transformare corespunzători parametrilor statistici Cv = 1 şi Cs = 3Cv,
valabili pentru determinarea precipitaţiilor maxime.
Rezultatele acestor calcule sunt prezentate în tabelul următor.
Pentru determinarea volumelor de aluviuni transportate de ravene, s-au
estimat volumele de aluviuni scurse de pe versanţi şi din albie, folosind următoarele
relaţii de calcul:
Wa = Wav + Waa (mc/an) ,
în care:
Wav – volumul de aluviuni provenite de pe versanţi (mc/an);
Waa – volumul de aluviuni provenite din albie (mc/an).
Tabel nr.2.4
Debitele maxime cu asigurările de 1%, 5% şi 10%
pentru principalele secţiuni de concentrare a scurgerilor lichide
Suprafaţa Debitele maxime la asigurările
Denumirea
Nr. Secţiunea de bazinului - mc/s -
bazinului
crt. calcul hidrografic
hidrografic 1% 5% 10%
- ha -
0 1 2 3 4 5 6
Confluenţă
1 V. Leţa 355.0 16.01 9.05 6.69
pr.Chiriţa
Confluenţă
2 Rv.Rediu Aldei 161.3 16.78 9.48 7.01
pr.Chiriţa
3 Rv.Rediu Aldei Pragul 3B1.0 144.0 15.68 8.86 6.55
4 Rv.Rediu Aldei Baraj 7T3.0 30.5 5.28 2.98 2.21
Confluenţă
5 Rv. Poiana 1 58.3 7.95 4.49 3.32
pr.Chiriţa
Confluenţă
6 Rv. Izvoare 37.5 5.86 3.31 2.49
pr.Chiriţa
în care:
a – coeficient în funcţie de lungimea medie a versanţilor;
b – coeficient în funcţie de lungimea talvegului principal şi caracteristicile
reliefului;
S – suprafaţa bazinului de colectare (ha);
q1 – valoarea eroziunii de suprafaţă (mc/ha/an);
i1 – panta medie a versanţilor.
în care:
L – lungimea reţelei hidrografice cu eroziune activă (km);
q2 – indice de eroziune pentru albii (mc/km);
i2 – panta medie a talvegului pentru sectoare omogene ca lăţime.
În urma calculelor efectuate, pentru principale văi şi ravene au rezultat
următoarele:
Tabel nr.2.5
Volume de aluviuni provenite de pe versanţi şi din albii în situaţia actuală
Volumul de aluviuni
Nr. Denumirea Secţiunea de Suprafaţa Provenit Provenit Total Unitar
crt bazinului de calcul bazinului de pe din albie
colectare de versanţi
colectare Wav Waa Wa
-ha- -mc/an- -mc/an- -mc/an- -mc/an/ha-
0 1 2 3 4 5 6 7
Confluenţă
1 V. Leţa 145.0 4270 80 4350 30
pr.Chiriţa
Confluenţă
2 Rv.Rediu Aldei 161.3 8400 310 8710 54
pr.Chiriţa
Confluenţă
3 Rv.Poiana 1 58.3 2270 120 2390 41
pr.Chiriţa
Confluenţă
4 Rv.Izvoare 37.5 1130 70 1200 32
pr.Chiriţa
Suprafeţe Confluenţă
5 217.9 3500 - 3500 16
interbazinale pr.Chiriţa
Total - 620.0 19570 580 20150 33
Analizând datele prezentate în tabel se observă că valorile scurgereii solide

provenite de pe versanţi şi din albie variază între 16 mc/ha şi an 54 mc/ha an,
valori mari ale scurgerii solide fiind înregistrate în bazinele de colectare în care
versanţii sunt afectaţi în cea mai mare parte de alunecări de teren.
2.1.7. Caracterizarea pedologică
Pentru caracterizarea din punct de vedere pedologic a suprafeţei de teren

analizate, s-au folosit studiile întocmite de Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi
Agrochimice Iaşi, pe baza cărora s-a realizat raionarea pedoameliorativă prezentată
în planşa nr.3. Conform clasificării I.C.P.A., încadrarea terenurilor în categorii de
pretabilitate se realizează pe criteriul factorilor limitativi şi a intensităţii de
manifestare a acestora, gruparea terenurilor realizându-se pe clase, subclase, grupe şi
subgrupe de pretabilitate.
Gruparea pedoameliorativă cuprinde următoarele clase de soluri:
Clasa a IV-a – Terenuri cu pretabilitate slabă şi limitări severe pentru
culturile agricole pe suprafaţa de 78,00 ha (47 %), date de pantă, eroziune, alunecări,
exces de umiditate freatică şi inundabilitate, la care se asociază şi alţi factori
restrictivi ca salinizare slabă, excesul de umiditate de suprafaţă, textura fină. Sunt
soluri răspândite pe versanţii cu pante mai mari (10 –20 %) sau pe văi înguste.
Clasa a V-a – Terenuri cu limitări foarte severe, nepretabile pentru culturi
agricole în absenţa lucrărilor de amenajare pe suprafaţa de 82,00 ha (49,4 %),
determinate de excesul de umiditate freatic, gleizare excesivă, panta foarte mare,
alunecări active, semiactive şi stabilizate, eroziunea puternică şi excesivă. Ocupă
versanţii moderaţi limitativi.
Clasa a VI-a – Terenuri cu limitări extrem de severe care nu pot fi folosite
pentru culturi agricole pe suprafaţa de 6,0 ha (3,6 %), cuprinzând formaţiuni ale
eroziunii de adâncime (ravene).
2.1.8. Vegetaţia
Vegetaţia este caracteristică zonei de silvostepă. Pe pajişti predomină firuţă

(Festuca pseudovina) şi unele leguminoase ca ghizdei (Lotus corniculatus) şi pir gros
(Andropogon ischemum) . De asemeni, se întâlnesc: pirul (Agropyrum repens),
păiuşul (Poa pratensis), trifoiul roşu (Trifolium repens) şi o serie de arbuşti cum ar fi:
cornul Cornus mas) , sângerul (Cornus Sanguineea), păducelul (Crategus monogyna).
Pe suprafeţele afectate de exces de umiditate întâlnim stuful (Phrogmites
comunis) şi rogozul (Carex riparia).
2.1.9. Caracterizarea seismică a zonei
Conform prevederilor Normativului pentru proiectarea antiseismică a

construcţiilor P100-92, perimetrul se încadrează în zona seismică "C", respectiv gradul VII
de intensitate macroseismică (asimilat MSK), prezentând coeficientul de seismicitate k s
= 0,20 şi perioada de colţ Tc = 1 secundă.
2.2. Situaţia juridică şi economică a terenurilor
2.2.1. Regimul juridic al terenurilor
Suprafaţa totală aferentă hidrologic a zonei care urmează a se amenaja cu

lucrări de prevenire şi combatere a alunecărilor de teren este de 400 ha, din care
suprafaţa amenajată cu capacităţi de lucrări este de 166 ha. Diferenţa de 234 ha este
constituită din intravilan 30,9 ha şi 203,1 ha terenuri situate în extravilan.
Această suprafaţă, deşi neamenajată este indirect influenţată de lucrările de
îmbunătăţiri funciare proiectate pe cele 166 ha.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI CU SITIAŢIA TERENULUI DIN
REDIU ALDEI
Trebuie anexat
Suprafeţele pe categorii de deţinători în cadrul perimetrului propus pentru
amenajare se prezintă astfel:
Tabel nr.2.6
Suprafaţa propusă pentru amenajare cu capacităţi de lucrări
pe deţinători de teren
Nr. Suprafaţa
Categoria de deţinători
crt. -ha-
0 1 2
Terenuri în administrarea Consiliului local al comunei
1. 166
Aroneanu - proprietate publică (M.O. nr. 326/16.05.2002)
2. Proprietari individuali 234
TOTAL 400
Din datele prezentate mai sus rezultă că din punct de vedere al situaţiei
juridice a terenurilor, suprafaţa prevăzută pentru amenajare cu capacităţi de lucrări
aparţine în totalitate domeniului public, aflată în administrarea Consiliului Local al
comunei Aroneanu.
2.2.2. Regimul economic al terenurilor
Structura de folosinţă actuală a terenului se prezintă detaliat în anexa nr.2 şi

centralizat în tabelul de mai jos:
Tabel nr.2.7
Categoriile actuale de folosinţă ale terenurilor în limita suprafeţei propuse
pentru amenajare cu capacităţi de lucrări
Nr. Suprafaţa
Categoria de folosinţă
crt. -ha- %
1 Terenuri agricole - păşune şi fâneţe degradate 118,51 71,40
Total agricol 118,51 71,40
2 - drumuri 2,40 0,14
3 - ape, stuf 1,12 0,06
Terenuri neagricole
4 - neproductiv 43,28 26,00
5 - tufărişuri 0,69 0,04
Total neagricol 47,49 28,60
Total general 166,00 100,00
Din punct de vedere economic, terenurile agricole propuse a se amenaja cu

capacităţi de lucrări, au o pondere importantă pajiştile degradate, datorită eroziunii şi
alunecărilor de teren, iar terenurile neagricole propuse pentru amenajare, sunt
constituite în general din terenuri neproductive datorită alunecărilor active şi
eroziunii de adâncime.
2.3. Necesitatea realizării unor lucrări pentru prevenirea şi combaterea

alunecărilor de teren
2.3.1. Manifestarea actuală a unor fenomene fizico – geologice
negative determinate de factorii naturali
Cartarea de detaliu executată în perimetrul Rediu Aldei a condus la

identificarea şi localizarea unor procese fizico – geologice (planşa nr.4.), cum ar fi
alunecări de teren active, semiactive şi stabilizate, ravene, zone de prăbuşire, zone cu
exces de umiditate, lăcovişti, etc., ponderea principală având-o totuşi alunecările de
teren.
Stratificaţia predominant argilo – prăfoasă loessoidă cu intercalaţii nisipoase a
versanţilor crează premizele de ordin litologic ale declanşării acestor procese.
Pământurile loessoide sunt roci cu permeabilitate mare, cu numeroase lentile
nisipoase în care se formează mici acvifere suspendate, care favorizează înmuierea
argilelor loessoide şi implicit scăderea caracteristicilor de tăiere ale acestora.
Datorită energiei mari de relief a versanţilor, aceştia sunt caracterizaţi printr-
un grad redus de stabilitate.
Factorul climatic contribuie la producerea fenomenelor fizico – geologice prin
durata şi cantitatea precipitaţiilor şi prin variaţiile bruşte de temperatură (îngheţ –
dezgheţ diurn, topire bruscă a zăpezilor, etc.).
De asemeni, scurgerea deficitară a apelor de suprafaţă are ca efect
dinamizarea proceselor de alunecare la nivelul cornişelor şi reactivarea alunecărilor
semiactive.
În relaţia versant – alunecare un factor important este gradul şi tipul de
acoperire a versanţilor cu vegetaţie şi în special cu plantaţii silvice.
1. În nordul zonei cercetate, sub pădurea de sub dealul Leţa şi dealul Frîncu
apare o zonă de alunecări active cu frontul de circa 750 – 850 m lungime cu trepte de
desprindere de 4 – 8 m lungime. De asemeni apar crăpături adânci, puternic
denivelate, zona de la piciorul alunecării fiind semistabilizată, dar favorizând
acumularea apei din precipitaţii în micile depresiuni dintre monticuri. Sub liziera
pădurii, zona este puternic înierbată, cu vegetaţie arboriscentă rară şi pante line de 5–
6 (Al 1, foto 1).
2. Pe latura vestică a perimetrului, respectiv malul stâng al pârâului Rediu
Aldei, în aval de confluenţa cu pârâul Leţa sub liziera pădurii apar alunecări active şi
semiactive pe o lungime de 1.0 – 1.2 km, străbătută de 3 ravene. Cornişa de
desprindere apare la cote cuprinse între + 91.0 şi 94.0 m (Al 2).
3. În continuare acelaşi versant până la limita localităţii, în zona bisericii şi
confluenţa cu valea Rediu Aldei, este puternic afectat de alunecări active şi
semiactive (Al 2), cu terenuri excesiv erodate şi prezenţa izvoarelor de coastă
4. Versantul drept al văii Rediu Aldei, situat în zona central vestică a
perimetrului este practic afectat în întregime de numeroase alunecări active şi
semiactive (Al 3), spre partea amonte prezentând unele alunecări stabilizate, dar cu
mare potenţial de reactivare. Se evidenţiază alunecările active, care se dezvoltă la
nord - est de localitatea Rediu Aldei, pe un front de circa 500 m, cu trepte de
desprindere între 4.0 şi 8.0 m, înălţime, crăpături şi prăbuşiri.
5. Pe versantul stâng al văii Rediu Aldei, cu o mare energie de relief, s-au
reactivat şi dezvoltat puternic alunecări active de amploare (Al 4), specifice pentru
două zone:
- spre obârşia văii, în zona delului Coman, două alunecări active în cuprinsul
unor alunecări semistabilizate, cu trepte de desprindere de 1 – 3 m (foto 2);
- la est de localitatea Rediu Aldei, în zona dealului cu acelaşi nume, o
alunecare activă, cu cornişă de desprindere la cote între 200 – 220 m şi înălţimi între
4.0 şi 10.0 m, pe un front de alunecare cu lungimea de circa 1.0 km, cu pante foarte
mari, practicată în pământuri loessoide cu zone nisipoase. Aceste alunecări se
continuă până în apropierea firului văii, pe această zonă fiind relativ stabilizate
datorită vegetaţiei arborescente, dar şi intervenţiei omului prin mici plantaţii de
salcâm şi terasări.
La baza versantului alunecat apar izvoare care produc stagnările apei, implicit
exces de umiditate. Zona semistabilizată prezintă un relief de monticuri alternând cu
brazde de reactivări şi crăpături.
Alunecările sunt regresive, la partea superioară prezentând crăpături de
desprindere cu lăţimea de 20 – 30 cm.
6. Tot în partea de nord – est a perimetrului, către firul văii Leţa, datorită
subinundării pământurilor loessoide, se remarcă o zonă de prăbuşire a acestora
datorită tasării suplimentare la înmuiere sub greutate proprie. Această prăbuşire
combinată cu o alunecare activă de mică adâncime a condus la apariţia unor pante
mici (6 – 8) ce au afectat microrelieful şi au favorizat stagnarea apelor de suprafaţă
acumulate pe platou (Al5). Excesul de umiditate a provocat apariţia vegetaţiei de tip
lacustru: papură, trestie, rogoz, etc.
7. Pe versantul stâng al pârâului Chiriţa, se constată existenţa unor alunecări
active şi semistabilizate pe suprafeţe mai restrânse (Al 6), aici având prioritate
terenurile cu alunecări stabilizate, dar cu potenţial ridicat de reactivare, acestea fiind
întrepătrunse de zone cu exces de umiditate pe arii extinse şi brăzdate de formaţiuni
ale eroziunii de adâncime (foto 3).
8. Acelaşi fenomen de exces de umiditate în profilul solului pe arii extinse
este constatat şi în zona situată pe versantul stâng al văii Leţa, în zona de nord – est a
perimetrului.
9. Formaţiunile eroziunii de adâncime din perimetru, sunt dezvoltate în
exclusivitate pe versanţi afectaţi de alunecări de teren, prezentând de cele mai multe
ori un caracter activ sau semiactiv.
Din cele expuse mai sus, rezultă că în zona studiată majoritatea versanţilor
sunt afectaţi de alunecări active, semiactive şi semistabilizate, cu tendinţe certe de
reactivare în viitoarele sezoane ploioase. Versanţii sunt afectaţi de crăpături şi
crevase, cu deplasări pe orizontală, trepte de desprindere pe verticală între 2.0 – 8.0 m
şi chiar peste 15.0 m, în unele zone ale abruptului principal.
Principalele cauze care au condus la pierderea stabilităţii versanţilor sunt:
POZA 1
POZA 2
- cauze antropice, constând în despăduririle masive efectuate în trecut,
existenţa unor suprafeţe mari arate în zona platoului înalt sau partea superioară a
versanţilor şi executarea necorespunzătoare a lucrărilor de amenajare a terenului în
vederea plantării cu viţă de vie şi pomi fructiferi;
- pantele şi lungimile mari ale versanţilor, respectiv energii de relief foarte
ridicate ale acestora;
- alimentarea de suprafaţă şi subterană a alunecărilor cu ape care acced din
zona platoului înalt, dar şi provenite din ploi care cad în cuprinsul versantului, în
condiţiile existenţei zonelor depresionare, care favorizează stagnarea apelor şi a
prezenţei crăpăturilor, crevaselor, cornişelor şi în special a lentilelor nisipoase care
facilitează circulaţia şi infiltraţia acesteia spre patul de alunecare;
- dezvoltarea formaţiunilor eroziunii de adâncime, care au condus la
diminuarea contraponderii manifestate asupra masivului alunecător la baza acestuia.
Scurgerea deficitară, drenajul vertical insuficient şi constituţia litologică au
generat zone cu exces de umiditate în profilul solului pe suprafeţe extinse, cu
vegetaţie specifică şi băltiri şi care se manifestă de asemeni ca un factor favorizant în
declanşarea şi dezvoltarea alunecărilor active.
Eroziunea solului de suprafaţă în perimetru are efecte negative mai puţin
pregnante, eroziunea foarte puternică şi excesivă manifestându-se în general pe
versanţii afectaţi de alunecări active.
2.3.2. Necesitatea realizării unor lucrări pentru limitarea alunecărilor de

teren şi a efectelor acestora
În vederea eliminării efectelor negative determinate de factorii naturali şi

antropici, manifestate în special prin reactivarea şi dezvoltarea cu o amploare
deosebită a alunecărilor de teren, dar şi pentru evitarea reproducerii şi extinderii
acestora în viitor, este necesară realizarea de lucrări hidrotehnice şi consolidări
biologice pentru ameliorarea stabilităţii versanţilor alunecători.
Prin aceasta, se asigură protecţia, respectiv evitarea producerii unor pagube
deosebit de mari asupra terenurilor agricole din perimetru, precum şi asupra altor
obiective social-economice din zonă, constând din numeroase gospodării individuale,
drumuri , reţele electrice, etc. Totodată, se evită degradarea şi mai accentuată a
condiţiilor de mediu şi îmbunătăţirea celor existente în prezent, puternic afectate
datorită alunecărilor de teren recent produse.
Se concluzionează că, realizarea lucrărilor specifice pentru prevenirea şi
combaterea alunecărilor de teren în zona localităţii Rediu Aldei sunt imperios
necesare pentru evitarea manifestării unor fenomene negative cu impact socio-
economic şi ecologic negativ major, cu consecinţe imprevizibile asupra
comunităţii locale.
3. LUCRĂRI DE AMENAJARE PROPUSE
3.1. Asigurarea de calcul şi încadrarea în categoria de importanţă

a/ Asigurarea de calcul. Conform STAS 4273 – 83 cu modificările aduse
prin M – SR 6/83 şi 2/87, privind încadrarea în clase de importanţă a construcţiilor
hidrotehnice, respectiv STAS 5576/88 pentru încadrarea în clase de importanţă a
lucrărilor de amenajare a torenţilor, lucrările proiectate sunt ca însemnătate
funcţională principale, iar ca durată de funcţionare permanente (definitive).
Din punct de vedere al importanţei economice, funcţie de obiectivele apărate,
lucrările de amenajare a torenţilor se încadrează în clasa a IV-a de importanţă.
În funcţie de aceste condiţii potrivit STAS 4068/2 –87 privind probabilităţile
debitelor şi volumelor maxime de apă în condiţii normale şi speciale de exploatare,
asigurarea de calcul şi verificare este de 5%.
În cazul proiectării unor lucrări de importanţă redusă (recalibrare valea Leţa),
care nu afectează prin inundare obiective social – economice, acestea s-au încadrat
într-o clasă inferioară, respectiv clasa a V–a de importanţă, pentru care dimensionarea
în condiţii normale de funcţionare este de 20 %, verificarea nefiind obligatorie.
b/ Categoria de importanţă a construcţiei determinată în conformitate cu
“Metodologia de stabilire a categoriei de importanţă a construcţiilor“, aprobată cu
ordinul MLPAT nr. 31/N/1995 este “C ” – normală.
3.2. Analiza şi selecţia alternativelor optime
Plecând de la noile condiţii specifice existente, privind structura de

proprietate asupra terenurilor din perimetru, s-a prevăzut proiectarea şi realizarea
lucrărilor de prevenire şi combatere a alunecărilor de teren, inclusiv celelalte lucrări
de combaterea eroziunii solului asociate, într-o nouă concepţie de amenajare, cu
soluţii viabile, care să poată fi aplicate pe etape. Astfel, s-au proiectat numai lucrări
de infrastructură, care prezintă un interes general, propuse a se realiza prin programul
SAPARD, constând din:
- amenajări terenuri alunecate pe 166 ha;
- amenajări văi şi ravene pe 10,5 km;
Avându-se în vedere specificul lucrărilor de amenajare necesare şi scopul
acestora, analiza tehnico-economică comparativă a două sau mai multe variante
globale de echipare cu lucrări nu este compatibilă. Totuşi, acolo unde s-a impus, pe
diferite elemente componente, s-au analizat mai multe variante din punct de vedere al
schemei de amenajare, cât şi mai multe soluţii constructive de realizare a lucrărilor.
Astfel, schema generală de amenajare propusă, a rezultat din compunerea
variantelor şi soluţiilor constructive optime tehnico-economic prevăzute pentru
fiecare capacitate, respectiv gen de lucrare.
3.3. Schema generală de amenajare cu lucrări şi caracteristicile

principale ale construcţiilor propuse
3.3.1. Amenajări terenuri alunecate
Constituie principalele lucrări de amenajare propuse prin prezentul studiu de

fezabilitate, atât ca pondere a investiţiei cât şi din punct de vedere al efectului privind
ameliorarea stabilităţii versanţilor alunecători şi se propun a se realiza pe o suprafaţă
de 166 ha, cuprinzând:
a/ Lucrări de intercepţie, captare şi evacuare a apelor subterane
Intercepţia, captarea şi evacuarea rapidă a apelor subterane care alimentează
alunecările din fronturile freatice care acced din platoul înalt sau provenite din ploi
căzute direct pe suprafaţa alunecărilor şi care în prezent constituie cauza principală a
alunecărilor de teren produse recent, completată de colectarea şi evacuarea apelor
stagnante la suprafaţa terenului, produc importante efecte benefice, care conduc la
creşterea substanţială a factorului de stabilitate al versanţilor prin:
- reducerea greutăţii masivului alunecător, prin menţinerea unei umidităţi
reduse a terenurilor în aval;
- reducerea sau scoaterea totală de sub presiune a lentilelor permeabile din
zona depozitelor de pantă, constituite din argile prăfoase marnoase şi argile care
îmbracă versantul;
- reducerea sau dispariţia procesului de descreştere a coeziunii şi unghiului de
frecare interioară a pământurilor care formează masa alunecătoare;
- reducerea forţei hidrodinamice care acţionează asupra terenurilor în aval,
prin modificarea esenţială a spectrului curentului subteran;
- evitarea infiltrării apei la nivelul suprafeţei de alunecare;
- evitarea înmuierii versantului la baza fronturilor de desprindere;
- întârzierea procesului de alterare fizico - mecanică a rocilor ce compun
masivul la partea superioară, prin factorul catalizator care îl reprezintă apa în procesul
de alterare.
Funcţie de condiţiile specifice privind modul cum se realizează alimentarea
cu ape subterane a alunecărilor, s-a propus un complex de lucrări care să conducă la
preluarea a cel puţin 70-80% din debitul mediu de alimentare freatică, considerat
suficient pentru asigurarea stabilităţii relative a versanţilor, în concordanţă cu
importanţa actuală a obiectivelor pe care le apără, printr-o reţea de drenuri de
intercepţie - colectare - evacuare în lungime totală de 20,7 km, constând din:
1. O reţea de drenuri de intercepţie – captare a apelor subterane care
alimentează alunecările din fronturile freatice care acced din zona platoului înalt, în
lungime de 2,17 km.
Constructiv, drenurile de intercepţie - captare s-au propus din tuburi riflate
din PE, Dn 80 mm, cu element filtrant din geotextil tip MADRIL, pozate într-o
tranşee trapezoidală, având lăţimea la fund de 0,50 m, panta taluzelor 1:0,5 şi o
adâncime economică medie de 2,2 m, în soluţia dren perfect. Peste acestea, se
completează filtrul înalt din pietriş - nisip pe o înălţime de 50 cm, cu o compoziţie
granulometrică funcţie de cea a terenului la adâncimea de pozare, care să împiedice
colmatarea ansamblului filtru - dren.
În aceste condiţii, s-a determinat capacitatea de drenare a prismului filtrant,
care asigură un raport între debitul capabil de drenare şi efectiv drenat de circa 10:1,
respectiv menţinerea curbei de depresie, spre aval la nivelul apei din tubul riflat din
PE Dn 80 mm.
Pentru zonele cu debite relativ ridicate datorită concentrării fronturilor
freatice, drenurile s-au proiectat cu două fire şi după caz s-au propus camere de
captare a izvoarelor.
2. O reţea de drenuri de intercepţie – absorbţie cu o lungime de 6,25 km,
cu scop dublu: de intercepţie şi preluare a apelor subterane care alimentează
alunecările din ploi căzute în cuprinsul acestora, dar şi de eliminare a excesului de
umiditate din profilului solului. Constructiv, se propun identic ca drenurile de
intercepţie – captare, dar se pozează la o adâncime medie de 1,4 m, cu înălţimea
medie a prismului filtrant din pietriş – nisip de 30 cm.
Amplasarea drenurilor de intercepţie – captare şi intercepţie - absorbţie şi în
special a celor situate la baza abruptului principal, proiectate de regulă pe două linii,
s-a făcut având în vedere realizarea unor unghiuri mai mici de 60° faţă de sensul
liniilor de curent şi a unor pante longitudinale mai mari, între 4 şi 6%, care să evite
colmatarea prematură a acestora.
Pentru materializarea traseului drenurilor de intercepţie – captare şi
intercepţie – absorbţie în exploatare, capetele amonte ale drenurilor se vor marca
prin borne tip hectometrice (13 x 13 x 40 cm), înglobate în beton, având
inscripţionate simbolul drenului din proiect.
3. O reţea de drenuri de colectare – evacuare, cu o lungime de 5,98 km,
care asigură preluarea prin intermediul camerelor de captare a izvoarelor sau a
căminelor de vizită a debitelor transportate de drenurile de intercepţie – captare şi
intercepţie – absorbţie şi descărcarea acestora în emisari, prin guri de evacuare
consolidate. Drenurile de colectare - evacuare se vor realiza din tuburi din PVC lis
Dn 110 mm, pozate în tranşee trapezoidală, cu adâncimea medie de 1.6 m.
În zonele depresionare şi cu exces de umiditate pe o lungime de circa 2,18
km, s-a prevăzut o reţea de drenuri cu rol de colectare - absorbţie, în care scop
tuburile se vor şliţui pe 2/3 din circumferinţă la partea superioară şi se vor înfăşura cu
filtru sintetic tip MADRIL, peste care se aşează un prism filtrant din pietriş – nisip
cu înălţimea de 30 cm.
4. Camere de captare a izvoarelor, în număr de 31 buc. propuse pentru
captarea izvoarelor care apar la zi la baza primei trepte de desprindere sau în
cuprinsul alunecării, în completarea drenurilor de intercepţie – captare - absorbţie.
Camera de captare a izvoarelor se propune constructiv cu secţiune circulară
Dn 1000 mm, din beton simplu cu înălţimea medie de 2,50 m. Pe peretele frontal al
camerei se practică barbacane, realizate din tuburi de PVC tip M, cu Dn 90 mm şi
lungimea de 0,50 m, iar amonte realizându-se un prism filtrant din trei straturi: piatră
brută în grosime de 0,60 m, piatră spartă în grosime de 0,20 m şi un strat din balast de
0,20 m.
Apa este colectată de către camera de captare şi prin intermediul drenurilor de
intercepţie – absorbţie amplasate de o parte şi de alta a camerei pe direcţia curbelor
de nivel, fiind preluată ulterior de drenurile colectoare şi evacuată în emisar.
5. Cămine de vizită, în număr de 57 buc. prevăzute pe traseul drenurilor de
colectare, la racordarea cu drenurile de intercepţie – captare - absorbţie şi la
schimbările de direcţie sau de pantă, care se compun din tubul din beton prefabricat
Dn 1000 mm, aşezat pe fundaţie din beton de 1,5 x 1,5 x 0,2 m..
Racordarea drenurilor de intercepţie – captare - absorbţie la camerele de
captare şi căminele de vizitare se va realiza prin intermediul unui tub din PVC Dn 90
mm cu lungimea de 1,0 m.
6. Guri de evacuare, în număr de 31 buc. realizate pentru descărcarea
drenurilor colectoare în emisari, şi se vor realiza din dale de beton 0,5 x 0,5x 0,06m,
rostuite cu mortar bituminos.
b/ Lucrări de consolidare biologică prin plantaţii silvice de protecţie
Sunt lucrări prevăzute atât în scopul consolidării terenurilor prin intermediul
rădăcinilor care realizează o armare biologică a acestora, cât şi pentru asigurarea unei
folosinţe silvice pe suprafeţele degradate datorită alunecărilor de teren.
Plantaţiile silvice de protecţie se propun a se realiza pe o suprafaţă de 35 ha,
în zonele de conişe, trepte de desprindere, terenuri cu eroziune excesivă şi alunecări
active, care nu pot fi redate circuitului agricol.
Schema de realizare a plantaţiilor, orientativ, este formată din următoarele
specii:
- sălcioară (Eleagnus angustifolia) - 20 %;
- salcâm (Robinia pseudoacacia) - 60 %;
- răchită (Salix purpurea) - 20 %.
Sunt lucrări propuse în primul rând în scopul consolidării terenurilor prin
intermediul rădăcinilor care realizează o armare biologică a terenului şi în al doilea
rând pentru asigurarea unei folosinţe silvice pe suprafeţele puternic degradate datorită
eroziunii şi alunecărilor de teren, ce se vor realiza pe terenurile afectate de alunecări
care nu pot fi redate circuitului productiv.
3.3.2. Amenajări văi şi ravene
Sunt propuse pentru amenajarea a 10,5 km, văi şi ravene în scopul prevenirii
dezvoltării alunecărilor de teren prin subminarea bazei acestora şi apărării terenurilor
agricole limitrofe, prin lucrări transversale, canale de evacuare şi plantaţii silvice de
protecţie.
a/ Lucrări transversale. S-a proiectat o schemă de amenajare cu lucrări, care
să conducă la realizarea unei pante de compensare în profil longitudinal a ravenelor,
optime tehnico – economic, cuprinzând 1 baraj din pământ, 7 praguri din beton şi 3
pante forţate.
În vederea stabilirii unei soluţii optime tehnic şi economic de amenajare a
formaţiunilor eroziunii de adâncime cu lucrări transversale de stabilizare a acestora şi
reţinere a materialului aluvionar, s-au analizat mai multe soluţii constructive de
realizare a lucrărilor, cu prevederea de tehnologii şi materiale performante, la
nivelul celor utilizate actual pe plan mondial.
1. Baraje din pământ şi pante forţate cu înălţimi cuprinse între 3 şi 5 m.
Barajul din pământ s-a analizat în patru soluţii constructive, şi anume:
- baraj din pământ, cu deversorul, canalul rapid şi bazinul disipator
consolidate cu beton armat turnat pe loc;
- baraj din pământ, cu deversorul, canalul rapid şi bazinul disipator
consolidate cu prefabricate modulate din beton armat;
- baraj din pământ armate cu geogrile, cu deversorul şi bazinul disipator
consolidate cu prefabricate modulate din beton armat;
- baraje filtrante, din elemente prefabricate.
Barajul din pământ are corpul constituit dintr-un masiv de pământ
compactat, iar deversorul, canalul rapid şi bazinul disipator consolidate cu beton
armat turnat pe loc C 12/15. Pereul turnat pe loc are rolul de a proteja deversorul,
canalul rapid şi bazinul disipator faţă de acţiunea hidromecanică a apei. Disipatorul
este propus de tip bazin cu un pinten aval din beton uşor armat, care împiedică
distrugerea evacuatorului în cazul afuierii talvegului ravenei aval de aceasta. Pentru
asigurarea disipării energiei curentului de apă s-au proiectat pe bazinul disipator, în
partea aval, dinţi Rebock din beton armat.
În vederea redării în circuitul productiv a gropii de împrumut a barajului se
propune nivelarea, acopertarea cu pământ vegetal şi însămânţarea acestuia cu ierburi
perene.
Barajul din pământ consolidat cu prefabricate modulate din beton armat se
realizează cu deversorul şi canalul rapid din prefabricate, iar bazinul disipator din
beton armat. Pentru execuţia lor este necesară realizarea în prealabil, în poligon, a
prefabricatelor modulate, urmărindu-se respectarea riguroasă a dimensiunilor
acestora.
Barajul din pământ armat cu geogrile necesită folosirea unui un material
ingineresc compozit format din pământ bine şi uniform compactat, armat cu geogrile
dispuse în straturi orizontale şi cu taluzul protejat cu prefabricate din beton armat
pentru prevenirea eroziunii pământului. Geogrilele sunt structuri plane de bare
ortogonale, perfect integrate între ele, cu rezistenţe mari la întindere, caracteristici
fizico – mecanice stabile în timp şi rămân inactive la acţiunile chimice şi biologice
din pământ.
Folosirea tehnicilor de armare a pământului cu geogrile înlesneşte construirea
rambleelor cu pământ de calitate inferioară şi permite, datorită conferirii pământului a
unei pseudo – coeziuni, reducerea înclinării taluzelor până la un parament vertical în
aval, obţinându-se economii de umplutură şi de pământ excavat la execuţia
terasamentelor. Repararea şi refacerea taluzelor este de asemeni favorizată de aceste
tehnici, deoarece pământul poate fi refolosit. Acest fapt determină însemnate
economii de pământ care nu mai trebuie transportat, dar necesită realizarea unui bazin
disipator consolidat cu beton armat, având o lungime mai mare decât în soluţia
clasică.
Barajul filtrant constă din plantarea unor stâlpi la distanţe convenabile, în
fundaţii pahar, legaţi în partea superioară cu un cablu metalic, ancorat în maluri în
fundaţii din beton. Între stâlpi se montează o plasă din sârmă zincată, în spatele căreia
se sistematizează materiale filtrante.
Soluţia constructivă bazată pe lucrări transversale de tip filtrant, care ar fi
determinat un cost mai redus al investiţiei a fost exclusă, întrucât nu realizează o
diminuare suficientă a volumului de aluviuni transportat la viituri şi în special a celor
fine, astfel încât nu se asigură protecţia împotriva colmatării cursurilor de apă în
aval, inclusiv a pârâului Chiriţa şi a acumulării tampon Chiriţa din care se
alimentează cu apă municipiul Iaşi.
Pentru canalele rapide de la pantele forţate propuse pentru consolidarea
căderilor naturale şi vârfurilor ravenelor active, s-au analizat următoarele soluţii:
- canal rapid cu secţiune trapezoidală, consolidat cu pereu din beton armat
turnat pe loc, cu realizarea unor traverse ce asigură stabilitatea lucrării;
- canal rapid cu secţiune trapezoidală, consolidat cu prefabricate modulate din
beton armat.
Prin compararea condiţiilor tehnice de realizare şi a costurilor pe care le
comportă, pentru barajul din pământ s-a propus soluţia clasică de realizare: baraj din
pământ, tip omogen pe fundaţie impermeabilă, cu deversorul, canalul rapid şi
bazinul disipator consolidate cu beton armat turnat pe loc, care prezintă condiţii
uşoare de execuţie şi costuri minime comparativ cu costul relativ ridicat al
geogrilelor şi al prefabricatelor din beton armat, acestea neputând fi realizate
industrial în cantităţi mici. În acelaşi timp, prezintă avantajul execuţiei facile datorită
mecanizării procesului tehnologic de realizare a terasamentelor şi betoanelor. De
asemeni, sunt uşor de exploatat, putând fi remediate la nevoie prin refacerea pereului
din beton.
Din aceleaşi considerente, pantele forţate s-au propus tot în soluţia de
consolidare cu pereu din beton armat turnat pe loc.
Barajul din pământ va consta din realizarea următoarelor părţi componente:
- umplutura din corpul barajului;
- evacuatorul de ape mari.
Umplutura din corpul barajului se va realiza cu secţiune trapezoidală, cu
lăţimea la coronament de 3 m şi taluze 1:2 în amonte şi 1:3 în aval, din pământ
compactat prelevat din gropi de împrumut.
Pentru evacuarea excesului de umiditate de pe talvegul ravenei şi a apelor
stagnante din spatele barajului s-a propus realizarea unui dren la baza umpluturii din
PE riflată Dn 80 mm acoperit cu element filtrant din geotextil tip "MADRIL" şi un prism
tip filtru-invers spre amonte.
Evacuatorul de ape mari va fi format din următoarele elemente constructive :
- deversor de tip prag lat cu secţiune trapezoidală, cu lăţimea de 2,0 m,
taluze 1:1 şi înălţime de 0,9 m, consolidat cu beton armat turnat pe loc C 12/15;
- canalul rapid, cu o pantă longitudinală de 33%, pentru a nu permite
desprinderea apei de talveg, cu secţiune trapezoidală, având taluze de 1:1, lăţimea la
fund de 1,0 m şi înălţimea medie de 0,85 m, consolidat cu beton armat turnat pe loc
C 12/15;
- bazinul disipator, cu secţiune dreptunghiulară, având lăţimea de 5,0 m,
înălţimea de 1,0 m şi lungimea de 5,0 m, prevăzut în aval cu dinţi Rebock, care
asigură disiparea energiei curentului de apă şi cu un pinten îngropat la o adâncime
de 1,5 m, cu radierul şi pereţii laterali realizaţi din beton armat C 12/15.
Pantele forţate s-au proiectat în vederea consolidării vârfului ravenelor şi a
talvegului, pe tronsoanele unde ca urmare a eroziunii s-au format căderi naturale.
Părţile componente ale pantelor forţate sunt:
- deversorul de tip prag lat cu secţiune trapezoidală având lăţimea de 2 m,
înălţimea între 0,8 şi 0,9 m şi taluze 1:1, realizat din beton armat turnat pe loc C
12/15;
- canalul rapid cu secţiune trapezoidală cu panta longitudinală de 33 %, cu
lăţimea de 1,0 m, înălţimea medie între 0,65 şi 0,85 m, taluze 1:1, consolidat cu beton
armat tunat pe loc C12/15;
- bazinul disipator, cu secţiune rectangulară, lăţimea între 4,0 şi 5,0 m,
înălţimea de 1,0 m şi lungimi între 3,0 şi 4,0 m, radierul, zidurile laterale şi dinţi
Rebock din beton armat C 12/15, iar pintenul aval din beton uşor armat, C 8/10.
2. Pragurile, cu înălţimi între 1,0 m şi 1,5 m, s-au analizat în trei soluţii
constructive:
- praguri din beton;
- praguri din prefabricate modulate din beton armat;
- praguri din gabioane cu plasă din sârmă zincată.
Pragurile din beton constau din realizarea corpului pragului prevăzut cu
deversorul încastrat în maluri din beton turnat pe loc, bazinul disipator fiind realizat
tot din beton, prevăzut în aval cu dinţi Rebock şi pinten aval din beton uşor armat.
Pragurile din prefabricate modulate din beton armat constau din plantarea
unor stâlpi prefabricaţi, atât pentru corpul principal cât şi pentru zidurile laterale, într-
o fundaţie din beton simplu, la distanţe de 1 m între ele. După plantarea stâlpilor şi
fixarea lor în beton, din doi în doi stâlpi se vor monta dalele prefabricate, stâlpii fiind
prevăzuţi încă de la turnare cu nişe în care vor culisa dalele. Încastrările în maluri,
umerii deversoarelor şi bazinul disipator se vor realiza din beton simplu.
Pragurile din gabioane vor consta din realizarea corpului pragului prevăzut
cu un deversor de tip profil practic cu secţiune trapezoidală încastrat în maluri, iar
bazinul disipator, realizat tot din gabioane şi dotat cu dinţi Rebock şi pinten aval.
Gabioanele de tip paralelipipedic se execută din cadre de fier beton şi plasă din sârmă
zincată umplute cu piatră brută, conferind un caracter elastic lucrării de consolidare.
În urma analizei tehnico – economice a celor trei soluţii constructive de
realizare a pragurilor, s-a propus pragul din beton deoarece cele din gabioane sunt
greu de realizat datorită lipsei din zonă a unor cariere de piatră şi degradărilor
produse de factorii antropici, iar pragurile din prefabricate prezintă o soluţie
neeconomică, datorită posibilităţilor reduse de realizare în regim industrial a
prefabricatelor.
Constructiv, pragurile din beton vor consta din realizarea următoarelor
elemente:
- corpul pragului realizat din beton turnat pe loc încastrat în maluri 1,5 m,
prevăzut cu un deversor de tip profil practic cu secţiune trapezoidală cu lăţimea
deversorului între 0,8 şi 2,2 m, înălţimea între 0,6 şi 1,0 m şi taluze de 1:1;
- bazinul disipator cu lăţimea între 2,0 şi 3,8 m, înălţimea zidurilor laterale
de 1,0 m şi lungimea între 3,2 şi 5,2 m, realizat tot din beton turnat pe loc şi prevăzut
cu dinţi Rebock şi pinten aval de 1,5 m uşor armat.
b/ Canale de evacuare a apelor din ravene în emisar. S-au propus pe o
lungime de 5,01 km pentru asigurarea capacităţii de transport a albiilor naturale şi
evitarea producerii de inundaţii în localitatea Rediu Aldei şi pe terenurile agricole
limitrofe. Canalele se vor realiza cu secţiune trapezoidală cu taluze 1:0,75, 1:1 cu
lăţimi la fund cuprinse între 0,40 şi 1,5 m, şi adâncimi între 0,3 şi 1,2 m. Funcţie de
viteza apei în canal, 1,18 km au fost consolidaţi prin înierbare şi 0,87 cu pereu din
beton simplu C12/15 de 10 cm grosime.
În intravilan, în spaţii restrânse sau conurile de dejecţie ale ravenelor, s-a
analizat soluţia de consolidare cu geocelule de 100 mm, umplute cu pământ şi
acoperite cu un strat de geotextil biodegradabil, fixate prin intermediul unor ancore
din oţel beton, soluţie care s-a dovedit foarte costisitoare.
Pentru tronsoanele cu pante şi respectiv viteze ale apei peste 2,5 m/s, acestea
s-au consolidat suplimentar prin traverse care se vor realiza din beton turnat pe loc,
dispuse la distanţe variabile, funcţie de caracteristicile tronsonului respectiv.
La intersecţia drumurilor tehnologice agricole cu canalele de evacuare, s-au
prevăzut 15 podeţe.
Funcţie de debitele de transport, se propun 13 podeţe tubulare cu diametrul
între 800 şi 1200 mm, din care 8 podeţe sunt noi, iar 5 sunt podeţe existente care se
reamenajează şi 2 podeţe dalate de 3,0 x 2,0 x 5,0 m şi 3,0 x 2,0 x 10,0 m, care
înlocuiesc două podeţe tubulate existente, ce nu asigură capacitatea de transport a
debitelor şi prezintă deteriorări.
Podeţele tubulare se vor realiza cu timpane şi camere de liniştire, cele cu
diametrul de 800 – 1000 mm fiind din tuburi PREMO declasate, iar cele Dn 1200
mm din tuburi BUCOV şi vor fi acoperite în mod obligatoriu cu un strat din pământ
de minimum 60 cm.
Podeţele dalate se vor realiza din dale prefabricate din beton armat, aşezate pe
culee monolite din beton armat. Racordarea dintre podeţele dalate şi canale se vor
realiza prin aripi din beton, iar drumurile de acces prin sistematizarea terasamentelor
cu buldozerul.
În spatele culeelor podeţelor dalate se va realiza un dren din piatră brută, cu
evacuarea apei din barbacane din tuburi din PVC Dn 90 mm, montate în culee.
c/ Lucrări de consolidare biologică prin plantaţii silvice de protecţie.
Se propun pe suprafaţa aferentă ravenelor de circa 7,0 ha, pentru consolidarea
taluzelor şi a talvegului acestora, cu o schemă de plantare formată din specii care nu
sunt agreate de animale:
- sălcioară (Eleagnus angustifolia), câte 2–3 rânduri pe malurile ravenei - 20 %;
- cătină albă (Hipophae rhamnoides), pe taluze - 70 %;
- răchită (Salix purpurea), pe talveg - 10 %.
3.3.3. Lucrări pentru urmărirea evoluţiei în timp a alunecărilor
Pentru urmărirea în timp a evoluţiei alunecărilor de teren şi a eficienţei,

respectiv comportării lucrărilor proiectate, s-au propus următoarele:
a/ O reţea de repere topometrice, constând din:
- repere topometrice pentru punctele de sprijin care vor constitui în acelaşi
timp şi puncte de staţie din care se vor realiza măsurătorile şi care vor fi materializate
prin 8 borne din beton armat tip mare, în formă de trunchi de piramidă, cu baza mare
de 23 x 23 cm, baza mică 17 x 17 cm şi înălţimea de 80 cm, plantate în terenuri
stabile;
- repere topometrice de urmărire, materializate prin 20 borne din beton armat
tip mijlociu, cu baza mare 16 x 16 cm, baza mică 12 x 12 cm şi înălţimea de 60 cm,
plantate pe terenurile cu alunecări active.
Amplasarea definitivă a reperelor topometrice în teren şi montarea acestora se
va face după realizarea lucrărilor de bază. După definitivarea plantării reperelor se
stabilesc pentru fiecare în parte coordonatele: X, Y şi Z în raport cu reperele fixate în
afara zonei amenajate.
b/ O reţea de staţionare hidrogeologice, compusă orientativ din 12 puţuri de
observaţie cu adâncimea medie de 12 m, dispuse în 3 profile hidrogeologice prin
principalele alunecări, pentru urmărirea evoluţiei nivelelor şi chimismului apelor
freatice.
Puţurile de observaţie hidrogeologice se vor executa cu utilaj de foraj manual,
urmând să fie tubate cu o coloană de 8". Sita pentru filtru este metalică cu ţesătură
complexă, având mărimea 14 x 110 mm. Pe lângă filtrul metalic a fost prevăzut un
strat filtrant din pietriş mărgăritar.
În partea superioară, coloana din PVC se continuă cu un burlan metalic de 1
m pe care se fixează capacul. Burlanul metalic este protejat de un masiv din beton.
3.3.4. Lucrări şi măsuri agropedoameliorative
În vederea atingerii parametrilor proiectaţi ai obiectivului de investiţii, în

afara plantaţiilor silvice de protecţie, este necesar a se realiza complementar un
complex de lucrări şi măsuri cu caracter agropedoameliorativ, care să asigure:
- realizarea unei pante continue a terenului, inclusiv a unui sistem de rigole,
cu eliminarea microdepresiunilor în care bălteşte apa şi astuparea crevaselor şi
crăpăturilor şi care să permită regularizarea scurgerilor superficiale şi evitarea
infiltrării rapide a apei în adâncime spre patul de alunecare;
- consolidarea biologică prin înierbare, prin crearea unui covor ierbaceu bine
închegat, pe terenurile prevăzute cu pajişti;
- transformarea categoriilor de folosinţă neagricole prevăzute ca urmare a
realizării lucrărilor de investiţii, în folosinţe agricole;
- creşterea capacităţii productive a terenurilor arabile, respectiv a producţiilor
agricole obţinute la nivelele prevăzute, ca urmare în principal a eliminării excesului
de umiditate din profilul solului în zonele unde acesta se manifestă pe suprafeţe
extinse dar şi a reducerii pierderilor de sol prin eroziune.
Lucrările şi măsurile agropedoameliorative necesare a se realiza constau din:
1. Lucrări de corectare a pantei terenului prin modelări uşoare ale
acestuia şi realizarea de rigole de scurgere, pe alunecările active care nu se plantează,
pe o suprafaţă de 46 ha, cu un volum specific de terasamente de circa 200 mc/ha;
2. Lucrări de înfiinţări şi ameliorări pajişti, pe o suprafaţă totală de 166
ha, din care 46 ha însămânţări (alunecări active şi terenuri neagricole care se
transformă în păşuni şi fâneţe şi pe care se realizează lucrări de modelare a terenului)
şi 120 ha supraînsămânţări ( pe terenurile cu alunecări semiactive şi semistabilizate),
inclusiv lucrările de fertilizare necesare.
Pentru însămânţări se recomandă următorul amestec de ierburi perene:
- Bromus inaermis (obsigă) 70 %;
- Onobrichis viciaepholia (sparcetă) 30%.
În cazul supraînsămânţărilor se va utiliza următorul amestec:
- Bromus inaermis (obsigă) 50 %;
- Agropyrum cristatum (pir crestat) 10 %;
- Onobrichis viciaepholia (sparcetă) 20%;
- Lothus corniculatus (ghizdei) 20 %.
3. Lucrări de afânare adâncă (scarificări) 50 – 60 cm, pe o suprafaţă de
circa 100 ha, pentru îmbunătăţirea permeabilităţii solurilor pentru apă şi aer, pe
terenurile unde excesul de umiditate în profilul solului se manifestă pe suprafeţe
extinse şi care sunt prevăzute a se realiza lucrări de drenaj orizontal.
3.3.5. Efecte estimate prin realizarea lucrărilor propuse
Prin realizarea întregului complex de lucrări propus pentru prevenirea

şi combaterea alunecărilor de teren în zona Rediu Aldei, se asigură în primul rând
evitarea reactivării şi dezvoltării accentuate a alunecărilor de teren şi a
formaţiunilor eroziunii de adâncime respectiv eliminării posibilităţii extinderii
suprafeţelor scoase din circuitul agricol pe 100 ha şi a degradării puternice a altor
circa 150 ha terenuri agricole. Totodată se redau în circuitul agricol productiv circa 3
ha terenuri şi se transformă în plantaţii silvice circa 40 ha, în prezent neproductive,
concomitent cu eliminarea excesului de umiditate de suprafaţă şi din profilul solului
şi reducerea pierderilor de sol prin eroziune, având ca efect şi o mărire importantă a
producţiilor agricole obţinute pe celelalte terenuri.
De asemeni, se mai realizează efecte benefice şi asupra altor obiective social -
economice:
- evitarea afectării altor circa 80 de gospodării individuale;
- evitarea pagubelor produse asupra a circa 6,5 km drumuri comunale;
- evitarea afectării reţelelor electrice din zonă;
- reducerea intensităţii de colmatare a acumulării Chiriţa, cu un volum
de aluviuni de circa 12300 mc/an;
- realizarea unui impact favorabil asupra ecologiei zonei, prin mărirea
suprafeţei acoperite cu plantaţii silvice de protecţie, refacerea covorului ierbaceu pe
pajişti şi prin aceasta îmbunătăţirea aspectului general al zonei, în prezent dezolant,
datorită ravenelor şi alunecărilor active.
3.4. Suprafaţa terenului ocupată cu lucrări. Recuperări terenuri
neproductive şi transformări categorii de folosinţă
3.4.1. Suprafaţa terenului ocupată cu lucrări

Suprafaţa ocupată definitiv cu lucrări de prevenire şi combatere a
alunecărilor de teren este de 0,714 ha , teren în totalitate neproductiv, ce aparţine
Consiliului Local al comunei Aroneanu, fiind de interes public şi se prezintă
centralizat în tabelul nr. 3.1.
Tabel nr.3.1
Suprafeţele ocupate definitiv cu lucrări
Consiliul Local al comunei Aroneanu
Nr. Denumirea lucrării Agricol Neagricol
Total
crt. -mp- -mp-
0 1 2 3 4
Ob.4.1. Amenajări terenuri alunecate
1 Drenuri de intercepţie- captare -
35 21 56
evacuare
Total ob. 4.1. 35 21 56
Ob. 4.2. Amenajări văi şi ravene
2 Baraj din pământ - 289 289
3 Pante forţate - 120 120
4 Praguri şi traverse din beton - 90 90
5 Canale de evacuare 1500 5093 6593
Total ob. 4.2. 1500 5592 7092
Total general 1535 5613 7148
Suprafaţa ocupată temporar necesară pentru realizarea lucrărilor propuse
este de 3,12 ha, din care 2,35 ha agricol şi 0,77 ha neagricol, prezentată centralizat în
tabelul nr.3.2.
Tabel nr.3.2
Suprafeţe ocupate temporar cu lucrări
Consiliul Local al comunei Aroneanu
Nr. Denumirea lucrării Agricol Neagricol
crt. Total
-mp- -mp-
0 1 2 3 4
Ob.4.1. Amenajări terenuri alunecate
1 Drenuri de intercepţie- captare -
16815 2115 18930
evacuare
Total ob. 4.1. 16815 2115 18930
Ob. 4.2. Amenajări văi şi ravene
2 Praguri şi traverse din beton 400 - 400
3 Pante forţate - 178 178
4 Baraj din pământ 800 - 800
5 Canale de evacuare 5465 4121 9586
6 Podeţe - 305 305
Total ob. 4.2. 6665 4604 11269
Total general 23480 6719 30199
Pentru ocuparea definitivă şi folosirea temporară a terenurilor, nu s-a impus

obţinerea acordului scris al deţinătorilor de teren, întrucât terenul este în evidenţa
cadastrală, teren neproductiv sau păşune puternic degradată prin procese de eroziune,
alunecări şi exces de umiditate de suprafaţă sau pe profilul solului.
3.4.2. Recuperări terenuri neproductive şi transformarea

categoriilor de folosinţă
Prin lucrările proiectate se recuperează de la neagricol şi se transformă în
agricol (pajişti) o suprafaţă de 2,10 ha teren neagricol constituit din neproductiv 1,82
ha şi ape cu stuf 0,28 ha..
Terenul neagricol se prevede a se diminua cu 1,64 ha de la 48,62 ha la 46,98
ha, cu amenajarea în totalitate a terenurilor neproductive, cu ape + stuf şi
tufărişurilor, astfel încât neagricolul va fi constituit numai din 0,714 ha ocupate cu
lucrări (baraj din pământ, pante forţate, praguri), 2,40 ha drumuri, 1,13 ha curţi –
construcţii.
3.5. Impactul lucrărilor propuse asupra mediului înconjurător
Alunecările de teren constituie rezultatul interacţiunii unui complex de factori

naturali, dintre care cei mai importanţi sunt: apa subterană, apa de suprafaţă,
condiţiile de stratificaţie şi caracteristicile mecanice ale rocilor.
Omul, prin activitatea sa, influenţează procesele de alunecare, accelerându-le.
Alunecările din zonele agricole situate pe terenuri în pantă, s-au datorat gospodăririi
necorespunzătoare a solului şi apei de către om, a defrişărilor masive de păduri,
desţelenirii pajiştilor, precum şi folosirii terenurilor instabile ca arabil.
Alunecările active au consecinţe profunde atât asupra mediului înconjurător şi
în special asupra regimului apelor, inundaţiile fiind generate şi agravate şi de
eroziune cât şi asupra obiectivelor social economice.
Faţă de cele prezentate sintetic mai sus, rezultă că amenajările terenurilor
alunecate, mai simple sau mai complexe, nu pot avea decât consecinţe ecologice
pozitive (impact favorabil).
Amenajarea versanţilor afectaţi de alunecări active, inclusiv a formaţiunilor
eroziunii de adâncime cu lucrări transversale şi împăduriri locale, a terenurilor
degradate, contribuie la stabilizarea şi la crearea condiţiilor de evoluţie a solurilor,
vegetaţiei, biocenozelor din sol, cu efecte pozitive pentru terenurile amenajate.
Acestea vor putea fi transformate în biotopuri noi, echilibrate şi stabile, în stare să
edifice ecosisteme cu floră şi vegetaţie proprie, numai dacă amenajările vor fi făcute
în concordanţă cu ansamblul condiţiilor şi factorilor ecologici existenţi, întreţinute
permanent şi completate periodic cu lucrări specifice de combatere şi prevenire a
alunecărilor de teren.
De asemeni, prin lucrările de amenajare a alunecărilor active, sunt de aşteptat
modificări ecologice în spaţii mai largi, inclusiv de climă, floră şi faună.
Lucrările de drenaj propuse pe suprafeţele afectate de alunecări de teren
vor permite eliminarea excesului de umiditate de pe profilul solului, vor împiedica
infiltrarea apelor spre patul de alunecare, diminuând pericolul declanşării alunecărilor
de teren. Totodată, vor creea condiţii normale de dezvoltare a plantelor, prin
realizarea raportului necesar între aerul şi apa din sol.
Lucrările transversale proiectate vor contribui la realizarea pantei de
compensaţie, astfel încât volumul materialelor antrenate să fie egal cu volumul
materialelor aluvionare depus, conducând la stăvilirea procesului de eroziune în
adâncime care ar putea avea influenţe negative asupra stabilităţii versanţilor
alunecători. Astfel, scurgerile aluvionare se vor reduce, iar depunerile acestora în
cursurile de apă, pe terenurile agricole, pe culturi, vor fi diminuate. Totodată, în zona
fiecărei lucrări transversale, va apare posibilitatea acoperirii solului cu vegetaţie,
conducând la o stabilizare a bazei versanţilor ce va evolua în timp şi ca urmare a
plantaţiilor silvice de protecţie.
Plantaţiile silvice din zona lucrărilor transversale, de pe formaţiunile
torenţiale, din zona de cornişă şi de pe terenurile cu alunecări, vor avea o
funcţionalitate multiplă, îndeplinind pe lângă rolul de fixarea solului în zonele cu
potenţial ridicat de activare a alunecărilor de teren şi acela de protecţie a mediului
înconjurător, putând fi utilizate ulterior şi ca resurse naturale. Aceste plantaţii
contribuie şi la frânarea scurgerilor, menţinerea solului fertil în perimetru şi stăvilirea
alunecărilor de teren. Plantaţiile consolidate vegetativ vor conduce la diminuarea
influenţei negative a factorilor climatici (radiaţii, temperatură, precipitaţii, umiditate
atmosferică, evaporaţie, evapotranspiraţie, vânt), vor permite ozonarea aerului,
refacerea florei şi faunei specifice zonei.
Prin realizarea lucrărilor propuse, se va diminua procesul de eroziune a
solului de adâncime, se vor limita şi reduce suprafeţele afectate de alunecări de teren,
modificându-se şi microclimatul zonal. Totodată, se va realiza înfrumuseţarea
aspectului general (în prezent dezolant datorită terenurilor afectate de alunecări
active) şi refacerea treptată a florei şi faunei locale.
Aşadar, lucrările proiectate au un impact favorabil asupra mediului
înconjurător, fiind lucrări cu rol de protecţie şi refacere a terenurilor degradate, vor
contribui la stabilirea unui echilibru natural zonal, dereglat ca urmare a fenomenelor
meteorologice înregistrate în această perioadă.
Deviz general
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale - Măsura 2.1
S.C. EXPERCO ISPIF – S.R.L. Proiect nr. 105
judeţul Iaşi
DEVIZ PE OBIECT NR. 4.1.1.
AMENAJĂRI VERSANŢI ALUNECĂTORI

în lei şi euro la cursul LEI/EURO din data de 15.08.2006, 1EURO=3,5288 lei
Preţ Valoarea pe categorii de

unitar lucrări fără TVA
Nr Denumirea categoriilor de Cantit -mii lei-
crt lucrări aferente U.M. atea
RON/ EURO
U.M
0 1 2 3 4 5 6
1 Drenuri intercepţie-captare 100 m 84,20 9266,37 780228,63 221103,10
2 Drenuri colectoare 100 m 81,60 6406,00 522720,00 148129,68
3 Camere captare -buc- 31,00 1500,00 46500,00 12177,28
4 Cămine de vizită -buc- 57,00 1300,00 74143,00 21010,83
5 Guri de evacuare -buc- 31,00 280,00 8680,00 2459,76
6. Plantaţii silvice de protecţie -ha- 35,00 3876,17 133000,00 38445,35
A. TOTAL(fără TVA) 1567937,59 444326,00
B. TVA(19 %) 297908,14 84421,94
C. TOTAL I (cu TVA) 1865845,73 528747,94
Întocmit, Verificat,
ing. Nicolae Samson Dr. ing. Mihai Grosu
judeţul Iaşi
AMENAJĂRI VĂI ŞI RAVENE

Valoarea pe categorii
de lucrări fără TVA
Nr Denumirea categoriilor de Canti- Preţ -mii lei-
lucrări aferente Unitatea de tatea unitar
crt măsură
RON/
U.M. EURO
0 1 2 3 4 5 6
1 Baraje din pământ şi pante forţate
1.1 Terasamente -100 mc - 13,40 37,1 497 140,85
1.2. Betoane - mc - 150 643 96500 27346,41
2. Praguri şi traverse
2.1. Terasamente -100 mc - 10,0 45,0 450 127,52
2.2. Betoane - mc - 281 643 180643 51191,05
3. Canale de evacuare
3.1. Terasamente - 100 mc - 53,0 45,0 2385 675,86
3.2. Betoane - mc - 344 291 100170 28386,42
4 Podeţe
4.1. Podeţe tubulare - buc - 10 3382 33820,82 9584,23
4.2. Podeţe dalate - buc - 2 5000 10000 2833,82
5 Punţi din beton -buc- 3 3000 9000 2550,44
6 Demolări -buc- 7 540 3780 1071,19
7. Plantaţii silvice pe
ravene -ha- 7 3111,50 21780,48 6172,21
A. TOTAL(fără TVA) 459026,30 130080
B. TVA (19 %) 87215,00 24715,20
C. TOTAL I (cu TVA) 546241,30 154795,20
judeţul Iaşi
LUCRĂRI PENTRU URMĂRIREA ÎN TIMP A ALUNECĂRILOR

Preţ Valoarea pe categorii

unitar de lucrări fără TVA
Nr Denumirea categoriilor de Canti- -mii lei-
crt lucrări aferente U.M. tatea
RON/ EURO
U.M
0 1 2 3 4 5 6
1 Repere topometrice - buc - 8 113,30 906,43 256,87
Repere topometrice de
2 - buc - 20 85,00 1700 481,75
urmărire
Puţuri de observaţie 59990,9
3 -m- 144 416,60 17000,38
hidrogeologice 5
62597,3
A. TOTAL(fără TVA) 17739,00
8
11893,5
B. TVA(19 %) 3370,41
1
74490,8
C. TOTAL I (cu TVA) 21109,41
9
judeţul Iaşi
DEVIZ FINANCIAR NR. 3.3

privind costul lucrărilor de proiectare şi engineering
Proiectare de bază (4.075 % din valoarea de C+M)
0.04075 x 2152248,11......................................................... .......….87715,38 lei
Total deviz financiar (exclusiv TVA) .....................................................87715,38 lei

TVA (19%) ...............................................................................................16665,92 lei
Total deviz financiar.................................................................................104381,30 lei
Ing. Nicolae Samson Dr. ing Mihai Grosu
judeţul Iaşi

privind cheltuieli pentru organizarea procedurii pentru atribuirea
contractului de execuţie a lucrărilor
1. Cheltuieli pentru întocmirea documentaţiei pentru organizarea

procedurii de achiziţie publică ...............................................……….499,53 lei
2. Cheltuieli privind corespondenţa pentru procedura

de achiziţie publică .………………....................................................... 100 lei
3. Cheltuieli pentru onorariile participanţilor la lucrările comisiilor ..........400 lei
4. Cheltuieli pentru anunţuri publicitare.....................................................

…………………….…..…..50 lei
Total deviz financiar (exclusiv TVA) ............................................................ 882,20 lei

TVA (19%) ...............................................................................................…. 167.62 lei
Total deviz financiar......................................................................................1049,82 lei

judeţul Iaşi

privind cheltuieli de consultanţă, asistenţă tehnică
şi verificare tehnică a proiectului
1.Asistenţă tehnică pe parcursul execuţiei :
- 22 luni x 1818 lei / lună x 0,50 ................................................. 20000 lei
2. Supravegherea execuţiei :
- 22 luni x 1434 lei/lună .......................................................... 32603.40 lei
3. Verificare tehnică a proiectului ………………………..………….... 2093,00 lei
Total deviz financiar (exclusiv TVA) ............................................... ....... 54696,40lei

TVA (19%) ................................................................................…….........10392,32lei
Total deviz financiar...................................................................................65088,72 lei
judeţul Iaşi

privind costul lucrărilor pentru organizarea de şantier
5.1.1 Lucrări de construcţii şi instalaţii
- 0,0285 x 2089561,28 ................. ..........................................62061,04 lei
5.1.2 Cheltuieli conexe organizării de şantier:
Autorizaţia de construire (1% din val pct. 5.1.1)
- 0,01 x 62580.25 lei ...........................................................…..625.80 lei
Total deviz financiar (exclusiv TVA) ........................................................ 62686,84 lei

TVA (19%) .................................................................................................11910,50 lei
Total deviz financiar.................................................................................. 74597,34 lei
judeţul Iaşi

privind valoarea comisioanelor, taxelor şi cotelor legale
1. Inspecţia de Stat în construcţii
- Taxă pentru autorizarea începerii execuţiei lucrărilor:

(0,0165 % din valoarea totală a lucrărilor cap 4)
0,00165 x 2089561,28 lei ....................................................... 3447,78 lei
- Comision pentru controlul calităţii lucrărilor:

(0,7 % din valoarea totală a lucrărilor cap 4)
0,007 x 2089561,28 lei......................................................... 14631,10lei
5. Casa socială a construcţiilor

(0,5 % din valoarea totală a lucrărilor cap. 4)
0,005 x 2089561,28 lei......................................................… 10761,24 lei
Total deviz financiar (exclusiv TVA) ....................................................... 28840,12 lei

TVA (19%) ..................................................................................................5479,63 lei
Total deviz financiar...................................................................................34319,75 lei
judeţul Iaşi

privind cheltuieli diverse şi neprevăzute
Valoare cap. 3 pct. 3 ........................................................... . 87715,38 lei

Valoare cap. 3 pct. 6........................................................…..54696,40 lei
Valoare cap. 4 ...........................................................…... 2089561,28 lei
Total 2231973,06 lei
0,0482 x 2231973,06 lei = 107612,43 lei
Total deviz financiar (exclusiv TVA) ..................................................... 107612,41 lei

TVA (19%) ...............................................................................................20446,35 lei
Total deviz financiar..................................................................................128058,76 lei
6. INDICATORI TEHNICO – ECONOMICI PRINCIPALI
AI INVESTIŢIEI
6.1. Valoarea totală a investiţiei 2889152,83

din care:
- total solicitată în programul SAPARD 2398187,72 lei
- valoarea lucrărilor de construcţii-montaj 2556820,50 lei
6.2. Eşalonarea investiţiei

an I 1480206,72 lei
an II 917981,00 lei
6.3. Valoarea totală a lucrărilor ce se supun

licitaţiei / ofertelor de preţ 3243942,80 lei
din care:
- total solicitată în programul SAPARD 2398187,72 lei
- valoarea lucrărilor de construcţii-montaj 2556820,50 lei
6.4. Capacităţi
- amenajări versanţi alunecători 166 ha
- amenajări pentru eliminarea excesului
de umiditate de pe versanţi(văi şi ravene) 8 ha(10,5 km)
- lucrări pentru urmărirea în timp a lucrărilor
 repere topometrice 8 buc.
 repere topometrice de urmărire 20 buc.
 puţuri de observaţie hidrogeologice 144 m
6.5. Durata de realizare a investiţiei 24 luni
6.6. Raportul pagube anuale evitate-cost investiţie 1,28
7. EVALUAREA VOLUMELOR DE LUCRĂRI ŞI A INVESTIŢIILOR
Volumele de lucrări şi investiţiile necesare realizării lucrărilor de prevenire şi

combatere a alunecărilor de teren din zona Rediu Aldei, s-au stabilit în cadrul
studiului de fezabilitate în baza studiilor din teren care s-au elaborat corespunzător
acestei faze de proiectare, a măsurătorilor făcute pe planuri de situaţie scara 1:5000 şi
1:2000, profilelor longitudinale şi transversale întocmite pe traseul formaţiunilor
eroziunii solului de adâncime, precum şi pe baza calculaţiilor centralizate în tabelele
– anexă din prezentul volum.
Costul lucrărilor s-a determinat în baza costurilor unitare pe tipuri şi genuri de
lucrări, utilizându-se metodologia de întocmire a devizelor analitice conform H.G.R.
449/1990, avându-se în vedere influenţa creşterii preţurilor resurselor conform
prevederilor legale.
În baza volumelor de lucrări şi a costurilor unitare pe tipuri şi genuri de
lucrări, s-au întocmit devizele pe obiect, devizele financiare şi devizul general privind
cheltuielile de capital necesare realizării obiectivului de investiţii, în conformitate cu
prevederile H.G.R. nr. 376/1994.
8. FINANŢAREA INVESTIŢIEI
Lucrările de investiţie pentru prevenirea şi combaterea alunecărilor de teren
din zona Rediu Aldei, judeţul Iaşi, fiind lucrări de infrastructură prezintă un interes
deosebit, se finanţează prin programul SAPARD.
9. GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTIŢIEI
La obiectivul de investiţie proiectat s-a prevăzut materializarea lucrărilor

proiectate pe durata de 2 ani. Modul de realizare se prezintă sub formă de grafic.
ing. Cristina Sorlescu Dr. ing. Dumitru Burlacu

Studiu de Fezabilitate Torenti

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Fezabilitate Torenti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C.

PROIECT AUTORITATEA CONTRACTANTĂ EXEMPLAR NR. ANUL

PROIECT AUTORITATEA CONTRACTANTĂ EXEMPLAR NR. ANUL

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

Conform contractului de proiectare nr. 105/2006, încheiat cu Administraţia

Proiectantul general pentru elaborarea studiului de fezabilitate privind

1.3. Ordonatorul principal de credite

Ordonatorul principal de credite pentru realizarea obiectivului de investiţii

1.4. Autoritatea contractantă

Autoritatea contractantă este ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A

Hidrografic, suprafaţa este situată în subbazinul Chiriţa cu afluenţii săi Rediu

1.6. Fundamentarea investiţiei avute în vedere la aprobarea studiului de

1.6.1. Tema, cu fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiei

Precipitaţiile torenţiale căzute cu o intensitate deosebită căzute în perioada

1.6.2. Lucrări propuse pentru realizarea obiectivului de investiţii

Pentru prevenirea şi combaterea alunecărilor de teren s-au propus următoarele

2. DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI

2.1. Caracterizarea cadrului natural

2.1.1. Caracterizarea reliefului şi geomorfologiei zonei

Perimetrul Rediu Aldei este amplasat la contactul dintre marile unităţi

Din datele prezentate rezultă că pe suprafaţa cu capacităţi de lucrări, în zonă

2.1.2. Caracterizarea geologică

2.1.3. Caracterizarea geotehnică

Pentru caracterizarea geotehnică a zonei a fost executată o cartare geologică –

La realizarea săpăturilor se vor avea în vedere următoarele recomandări

Nr. Adâncimea de săpătură

În conformitate cu prevederile STAS 6054/77, adâncimea maximă de îngheţ

2.1.4. Condiţii hidrogeologice

Apele subterane din perimetru sunt cantonate la baza depozitelor cuaternare,

2.1.5. Caracterizarea meteoclimatică

Din punct de vedere climatic, zona prezintă un proeminent caracter

Din punct de vedere hidrografic, zona se încadrează în bazinul inferior al

Q1% = k ∙ c ∙ i1% ∙ A (mc/s) ,

Analizând datele prezentate în tabel se observă că valorile scurgereii solide

2.1.7. Caracterizarea pedologică

Pentru caracterizarea din punct de vedere pedologic a suprafeţei de teren

Vegetaţia este caracteristică zonei de silvostepă. Pe pajişti predomină firuţă

2.1.9. Caracterizarea seismică a zonei

Conform prevederilor Normativului pentru proiectarea antiseismică a

2.2. Situaţia juridică şi economică a terenurilor

2.2.1. Regimul juridic al terenurilor

Suprafaţa totală aferentă hidrologic a zonei care urmează a se amenaja cu

2.2.2. Regimul economic al terenurilor

Structura de folosinţă actuală a terenului se prezintă detaliat în anexa nr.2 şi

Total general 166,00 100,00

Din punct de vedere economic, terenurile agricole propuse a se amenaja cu

2.3. Necesitatea realizării unor lucrări pentru prevenirea şi combaterea

Cartarea de detaliu executată în perimetrul Rediu Aldei a condus la

2.3.2. Necesitatea realizării unor lucrări pentru limitarea alunecărilor de

În vederea eliminării efectelor negative determinate de factorii naturali şi

3. LUCRĂRI DE AMENAJARE PROPUSE

3.1. Asigurarea de calcul şi încadrarea în categoria de importanţă

3.2. Analiza şi selecţia alternativelor optime

Plecând de la noile condiţii specifice existente, privind structura de

3.3. Schema generală de amenajare cu lucrări şi caracteristicile

3.3.1. Amenajări terenuri alunecate

Constituie principalele lucrări de amenajare propuse prin prezentul studiu de

3.3.2. Amenajări văi şi ravene

3.3.3. Lucrări pentru urmărirea evoluţiei în timp a alunecărilor

Pentru urmărirea în timp a evoluţiei alunecărilor de teren şi a eficienţei,

În vederea atingerii parametrilor proiectaţi ai obiectivului de investiţii, în

3.3.5. Efecte estimate prin realizarea lucrărilor propuse

Prin realizarea întregului complex de lucrări propus pentru prevenirea