Planul Calitatii

PLANUL CALITATII
EXECUTIE LUCRARI DE DRUMURI/STRAZI PENTRU PROIECTUL INTEGRAT PENTRU

IMBUNATATIREA INFRASTRUCTURII FIZICE DE BAZA PRIN MODERNIZAREA UNOR STRAZI,
CREAREA SERVICIILOR PUBLICE DE INTERVENTIE ASUPRA DRUMURILOR, REABILITAREA
CLADIRII ADMINISTRATIVE, RESTAURAREA CLADIRII MONUMENTULUI ISTORIC PENTRU
NFIINTAREA SI DOTAREA UNUI CENTRU DE ZI SI DOTAREA ASEZAMANTULUI CULTURAL
IN COMUNA PRAID, JUDETUL HARGHITA
Ed. 1 Rev.0
PROPRIETAR :
ASOCIATIA S.C. VIADUCT S.R.L.
S.C. MULTIPLAND S.R.L.
APROBAT
DIRECTOR TEHNIC R.T.E.

Ing. BARTALIS RPD Ing. FAZAKAS A. TIBOR
O Acest exemplar este controlat

(Orice modificare va putea fi facuta numai de catre proprietar)
Copie numarul ___

Acest Plan al Calitatii poate fi distribuit numai pe baza aprobarii
proprietarului.
ELABORAT
RESPONSABIL CQ
Ing. LUKA CSABA
Data intrarii in vigoare: 21.04.2014

ASOCIATIA PLANUL CALITATII Editia: 1
S.C. VIADUCT MODERNIZAREA UNOR STRZI DIN LOCALITATEA PRAID, Revizia: 0
S.R.L. S.C. COMUNA PRAID, JUDEUL HARGHITA Data: 21.04.14
MULTIPLAND
S.R.L. Cuprins Pag.: 2 / 199
CUPRINS
Pag.
Informatii generale ........................................................................... __3__
Identificarea lucrarilor ..................................................................... __4__
Sistemul management de calitate ........... __10__
Documente de referinta, definitii si prescurtari .............. __14__
Cerintele sistemului de management al calitatii ..... __18__
Lista procedurilor tehnice de executie.............................................. __36__
Lista procedurilor de sistem............................................................. __37__
Lista procedurilor de proces............................................................. __38__
Descrierea succesiva a procedurilor tehnice de executie........................... __38__

Lucrari de terasamente......................................................... __3__
Dispozitive de scurgerea a apelor - amenajarea santurilor,
rigolelor si casiurilor...................................__71__
Fundatii de balast........................................................... __9__
Strat fundatie din piatra sparta...................................................... __17__
Lucrari de drum Macadam.................................................. __24__
Prepararea si transportul mixturilor asfaltice la cald.................. __33__
Asternerea mixturilor asfaltice cilindrate la cald............................ __45__
Lucrari de arta, ziduri de sprijin..................................................... __76__
Infrastructuri Fundatii directe, radiere, culei, pile........................... __76__
Montarea elementelor prefabricate............................................... __76__
Cofraje si armaturi......................................................................... __56__
Lucrari de betonare........................................................................__65__
Executarea lucrarilor de hidroizolatii............................................. __76__
Lucrari de executare trotuare si montare borduri.......................... __76__
Pozare pavaje............................................................................... __76__
Marcaje, indicatoare rutiere si parapeti......................................... __76__
Program de control al calitatii in faze determinante ................................ __3__
Program de control propriu ............................. __5__
Plan de control, calitate, verificari si incercari de laborator......................... __23__
MULTIPLAND
S.R.L. Informatii generale Pag.: 3 / 199
1. INFORMATII GENERALE
1.1. IDENTIFICARE SOCIETATE
Denumire S.C. Viaduct S.R.L.

Adresa Str. Beclean nr. 195, mun. Odorheiu Secuiesc, jud.
Harghita
Telefon / fax 0266-218.311
Nr. inreg. la R.C. J19/1326/1994
C.U.I. RO 6682608
Director general Ing. Pter Attila
Denumire S.C. Multipland S.R.L.

Adresa str. Budvar nr.35, mun. Odorheiu Secuiesc, jud.
Harghita
Telefon / fax telefon 0266-218011, fax 0266-217409
Nr. inreg. la R.C. J19/778/1994
C.U.I. RO 6178970
Administrator Ing. Bartk Sndor
1.2. IDENTIFICAREA SANTIERULUI
Denumirea Santierul Praid

Adresa santierului Comuna Praid, Jud. Harghita
Coordonator de lucrari Ing. Ene Florin
Responsabil C.Q. Ing. Luka Csaba
R.T.E. Ing. Fazakas A. Tibor
1.3. IDENTIFICAREA ALTOR PARTI DIN CONTRACT
Beneficiar Comuna Praid
Proiectant S.C. Ungpro S.R.L.
Antreprenori asociati S.C. Viaduct S.R.L. S.C. Multipland S.R.L.

MULTIPLAND
S.R.L. Identificarea lucrarii Pag.: 4 / 199
2. IDENTIFICAREA LUCRARII
DESCRIEREA GENERAL A LUCRRILOR
Prezenta lucrare cuprinde modernizarea a 16 strzi din comuna Praid.

Strzile respective sunt urmtoarele:
Strada KLLMEZ L= 600 m, este o strad pietruit

Strada GRGNYALJA L= 1.300 m, este o strad pietruit
Strada BAROMTR L= 360 m, este o strad pietruit
Strada UZINA DE AP L= 510 m, este o strad pietruit
Strada NAGYFIAK L= 425 m, este o strad pietruit
Strada MESTER L= 310 m, este o strad pietruit
Strada BABIRK L= 660 m, este o strad pietruit
Strada NOU L= 475 m, este o strad pietruit
Strada PIACTR L= 265 m, este o strad pietruit
Strada TONIKERT L= 250 m, este o strad pietruit
Strada TANOROK L= 480 m, este o strad pietruit
Strada FUNDTURA OLH L= 80 m, este o strad pietruit
Strada KIRLY L= 550 m, este o strad asfaltat
Strada SR L= 570 m, este o strad pietruit
Strada nr. 1 L= 560 m, este o strad pietruit
Strada nr. 2 L=1.020 m, este o strad din pmnt
Strzile au o lungime total de 8,415 km, limea prii carosabile este ntre
3,00 m i 5,50 m, iar a platformelor drumurilor ntre 4,00 m i 7,00 m.
a) Amplasamentul
Strzile sunt amplasate n comuna Praid pe partea vestic a judeului Harghita

n valea Trnavei Mic, terenul aflndu-se pe domeniul public al comunei Praid.
b) Starea tehnic a strzilor
Sub aciunea traficului i a factorilor climaterici n timpul exploatrii,

suprafeele carosabile sunt degradate (gropi, fgae longitudinale, denivelri, vluriri,
crpturi i fisuri ).
Circulaia se desfoar dificil pe timp uscat, cnd se produce praf, care
este nociv i ngreuneaz vizibilitatea, iar pe timp ploios se produce noroi astfel
drumul devine impracticabil pentru mai multe categorii de vehicule (str. nr. 2).
Capacitile portante ale complexelor rutiere existente nu satisfac cerinele
traficului rutier actual i de perspectiv.
Circulaia necontrolat sau staionrile pe carosabil a apelor conduc la
degradarea continu a suprafeelor de rulare.
MULTIPLAND
Strzile nu sunt prevzute cu supralrgiri n curbe.

Trotuarele nu sunt amenajate.
Acostamentele strzilor sunt neprofilate i neconsolidate.
anurile sunt necorespunztoare.
Podeele existente sunt n general necorespunztoare i insuficiente.
Modernizarea strzilor va contribui la fluidizarea traficului local, reducerea

timpului de transport, eliminarea blocajelor rutiere i traversarea localitilor n condiii
de siguran.
Modernizarea strzilor va asigura preluarea fluxurilor majore ale localitilor pe
direcia drumului naional DN13 A Blueri-Praid-Miercurea Ciuc i DN13 B Praid-
Bucin - Gheorgheni, va contribui la creterea gradului de siguran a circulaiei n
localitatea Praid i va asigura mbuntirea permanent a condiiilor de via i de
munc a locuitorilor comunei Praid.
La modernizarea strzilor, n funcie de condiiile specifice ale traseelor, se va

avea n vedere asigurarea urmtoarelor elemente i lucrri:
meninerea n plan, profil longitudinal i profil transversal a elementelor
geometrice existente, admindu-se ntr-o msur redus amenajri locale n scopul
mririi siguranei circulaiei;
folosirea integral a zestrei existente a strzilor;
utilizarea la maximum a agregatelor minerale locale;
asigurarea evacurii apelor subterane i scurgerea apelor meteorice;
realizarea unor podee;
amenajarea trotuarelor, unde este posibil
Caracteristicile principale ale construciilor
- lungimea total a strzilor studiate 8,415 km

- viteza de proiectare 25 50 km/h
- limea platformelor drumurilor 5,00 m 7,00 m
- numrul benzilor de circulaie 1 i 2
- limea benzilor de circulaie 4,00 m 2,75 m
- limea prilor carosabile 4,00 m 5,50 m
- limea acostamentelor 0,50 m 0,75 m
- limea trotuarelor 1,00 m
- panta transversal a prilor carosabile 2,50 %
- panta transversal a acostamentelor 4,00%
- panta transversl a trotuarelor 2,00 %
- intensitatea traficului redus
Alctuirea sistemelor rutiere si grosimile structurii rutiere proiectate sunt

urmtoarele:
a) Strada NAGYFIAK; Strada NOU km 0+255 0+475; Strada

TONIKERT i Strada TANOROK km 0+000 0+300 i Strada nr. 2.
MULTIPLAND
- mbrcminte (beton asfaltic BA16) - 5,00 cm

- strat de baz (macadam) - 8,00 cm
- strat de fundaie (balast) - 32,00 cm
b) Strada KLLMEZ; Strada GRGNYALJA; Strada BAROMTR;
Strada UZINA DE AP; Strada MESTER; Strada BABIRK; Strada
NOU km 0+0000+255; Strada PIACTR; Strada TANOROK km
0+3000+480, Strada FUNDTURA OLH, str.Sr i Strada nr.1.

- strat de baz (macadam) - 8,00 cm
c) Strada KIRLY

Sub covorul asfaltic se prevede geocompozit de armare (antifisur).
Geocompozitul de armare (antifisur ) are rolul de armare, etanare (crete
capacitatea portant a sistemului rutier, rezist mai bine la solicitri de oboseal din
ncovoiere dinamic, etaneaz suprafaa impotriva apei i oxigenului) i se pozeaz
la partea inferioar a stratului de rulare.
Geocompozitul de armare prelungete i durata de via a mbrcminii
asfaltice.
Aplicarea covorului asfaltic se va face dup executarea urmtoarelor lucrri
pregtitoare :
- repararea gropilor ;
- curirea temeinic a ntregii suprafee cu mtur mecanic ;
- amorsarea n mod obligatoriu a ntregii suprafee cu emulsie bituminoas ;
- executarea stratului de egalizare ;
Instalarea geocompozitului se va face dup aplicarea unei amorse
bituminoase, prin pulverizare, pe suprafaa stratului de egalizare. Aternerea
geocompozitului peste amorsele bituminoase se va face prin roluire mecanizat sau
manual.
Covorul asfaltic se aterne imediat dup instalarea geocompozitului, dar nu
mai este necesar un alt strat de amors.
d) Pentru circulaia pietonilor se vor amenaja trotuare, cu limea ntre 1,00
m, innd cont de intensitatea circulaiei i de locul unde sunt amplasate
acestea iar grosimile structurii rutiere prevzute sunt urmtoarele:
- mbrcminte (pavaj ornamental dale din beton de ciment)- 8,00 cm

MULTIPLAND
Sigurana circulaiei rutiere
Lucrrile pentru sigurana circulaiei rutiere au drept scop asigurarea

desfurrii traficului n condiii de reducere la minimum a posibilitilor de producere
a accidentelor, precum i orientarea ct mai bun a utilizatorilor.
Semnalizarea rutier, indiferent de forma n care se prezint, trebuie s
furnizeze utilizatorilor indicaii obligatoriu necesare (avertizare, dirijare, orientare i
informare), pentru a circula corect, sigur i rapid i n acest scop sunt prevzute
semnalizri verticale (indicatoare de circulaie) i semnalizri orizontale (marcaje).
Indicatoarele pentru circulaia rutier au rolul de a avertiza utilizatorii asupra
pericolelor pe care le ntlnesc i de a oferi toate informaiile necesare n vederea
dirijrii lor spre locul destinaiei alese.
Marcajele au rolul de a dirija, orienta i a atrage atenia utilizatorilor asupra
meninerii unei conduite care s le asigure o deplasare fr pericole.
Prezentul proiect cuprinde marcaje longitudinale i transversale.
Marcajele longitudinal prevzute sunt marcaje axiale, care separ sensurile de
circulaie i marcaje pentru delimitarea benzilor de circulaie.
Marcajele transversale prevzute n prezentul proiect sunt marcaje de
traversare pentru pietoni.
Rigole, anuri i podee de descrcare i podee laterale
n vederea colectrii i evacurii apelor meteorice de pe platforma i din zona

drumurilor, se prevd anuri, anuri pereate sau carosabile i rigole carosabile.
Descrcarea apelor din anuri se realizeaz prin podee existente i
proiectate.
Evacuarea apelor din corpul strzilor se realizeaz prin drenuri transversale
de acostament, iar evacuarea apei din drenurile transversale de acostamente, se
face cu cel puin cu 15 cm deasupra fundului anurilor sau n cazul rambleelor
deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate n zon.
Prezentul proiect cuprinde i detaliile de execuie pentru podeele tubulare cu
diametre interiore de 600 mm i 800 mm executate din elemente prefabricate din
beton armat (PREMO) i podee dalate cu L= 1,00 m i 3,00 m. Proiectele tip de
podee pentru drumuri sunt adaptate pe teren .
Dimensionarea podeelor s-a fcut pentru clasa E de ncrcare (convoi A30 i
V80).
- Podee tubulare :
n proiect s-a prevzut aezarea tubutilor prefabricate pe o funadie turnate la
faa locului din beton C8/10 cu grosimea minim de 20,00 cm .
Fundaia va fi aezat pe un pat de balast pilonat de 20,00 cm grosime.
Racordare podeelor tuburile cu taluzele drumului considerate n pante 2/3 se
va realize cu timpane din beton armat C12/15 cu sferturi de con.
Constructorul va trebuie s recepioneze n mod obligatoriu tuburile
prefabricate uzinate, indiferent de provenien.
Operaiile de manipulare a tuburilor cu ocazia ncrcrii descrcrii sau la
montarea pe fundaii se vor face numai mecanizat.
Depozitarea tuburilor se va face n stive pe grinzi transversal.
MULTIPLAND
- Podee dalate:
Podeele dalate se realizeaz ca structuri simplu rezemate.
Suprastructura se compune din fii cu limi de 98 cm fiecare, care se
aeaz alturat , cu rosturi de solidarizare de 2,00 cm grosime. Pentru a asigura
dalei o comportare ct mai aproape de aceea a unei dale monolite, solidarizarea
fiilor se realizeaz prin betonarea rosturilor i prin turnarea de beton monolit la
capetele elementelor prefabricate pe toate limea dalei n care ptrund att
armturile din elemente prefabricate, ct i ancorele din oel beton din infrastructuri.
Pentru a obine panta transversal necesar scurgerii apelor, peste fii
prefabricate se execut un beton de pant, pe care se execut calea propriu-zis. n
vederea executrii bordurii marginale, care se execut dup montarea fiilor, fiile
marginale se prevd cu musti nglobate n elemente turnate la faa locului.
Infrastructurile sunt alctuite din dou culee massive, care transmit ncrcrile
suprastructurii la pmntul de fundaie i menine terasamentele din spatele lor.
Elevaiile culeelor podeelor se realizeaz sub form unor blocuri masive din
beton simplu, n care sunt ncastrate zidurile intoarse din beton armat C12/15.
Fundaiile culeelor se realizeaz sub form de fundaii directe din beton simplu
C8/10.
MULTIPLAND
S.R.L. Sistemul management de calitate Pag.: 9 / 199
3. SISTEMUL MANAGEMENT DE CALITATE

3.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE
Conducerea S.C. VIADUCT S.R.L. avand in vedere prevederile Legii nr.10/1995,

Legea Calitatii in Constructii precum si O.U.G. 195/2006 privind protectia mediului,
si Legea 319/14.07.2006-Legea securitatii si sanatatii muncii, cu H.G.
1425:18.10.2006 Norme de aplicare, precum si necesitatile si asteptarile pietii ale
clientilor si ale partilor interesat si-a propus ca obiectiv prioritar calitatea produsului
ce asigura competitivitatii pe piata interna precum si o realizarea a acestora cu
impact cat mai redus asupra mediului si sanatatii oamenilor.
Calitatea, aspectele de mediu si SSO, sunt asigurate prin documentarea,
monitorizarea si tinerea sub control a politicii referitoare la CALITATE MEDIU
SSO, a procedurilor de sistem de proces , a instructiunilor de proces de lucru si de
mediu a inregistrarilor aferente, prin abordarea sistematica a sistemului de
management CALITATE MEDIU SSO.
Sistemul de management CALITATE&MEDIU&SSO constituie o componenta
principala a sistemului managementului general al organizatiei si reprezinta o parte
semnificativa a functiei generale de management al organizatie. Aceasta stabileste si
traduce in fapt politica referitoare la CALITATE MEDIU SSO prin activitati
prestabilite si sistematice destinate sa previna noncalitatea si sa asigure realizarea si
garantarea calitatii cerute in conditii rationale de cost si termeni in conditii de
asigurarea aspectelor de mediu si sa ofere incredere in capabilitatea organizatiei.
Sistemul de management CALITATE MEDIU SSO cuprinde trei parti constitutive
inseparabile dar cu roluri distincte:
- managementul calitatii care determina si aplica politica referitoare la calitate
si realizarea obiectivelor calitatii
- managementul de mediu care determina si aplica politica referitoare la
mediu si realizarea obiectivelor specifice de mediu
- managementul sanatatii si securitatii ocupationale care determina si
defineste politica si obiectivele specifice de SSO.
Se preconizeaza ca existenta sistemului de management integrat precum si
implementarea sa este o conditie de competenta pe piata interna si externa dar si
pentru participarea la premiile interne si externe in domeniul calitatii mediului si
SSO.
3.2. PREZENTAREA SOCIETATII
S.C. VIADUCT S.R.L. este o societate de constructii, cu sediul in Odorheiu

Secuiesc, strada Beclean nr. 195/C.
Domeniul de activitate este de lucrari de constructii civile, industriale, drumuri si
poduri, lucrari de apa si canalizare.
Infiintata in 1994, cu un numar de 5 angajati, societatea noastra a avut parte
de o imbunatatire continua, dovada fiind numarul crescand de activitati, de clienti, de
comenzi, precum si de angajati. Pe langa proprii angajati, lucram cu un numar
semnificativ de subantreprenori.
MULTIPLAND
Organizatia dispune de baza de productie, cariera inchiriata, laborator propriu

atestat de gradul III, statie de sortare, statie de concasare, statie de betoane si de
mortare, statie de asfalt, atelier de tamplarie, atelier de fasonat armatura, atelier de
lacatuserie, atelier reparatii auto pentru utilajele si mijloacele de transport proprie.
Avem deasemenea: excavatoare si buldoexcavatoare, macarale, buldozere,
camioane si autoturisme de transport marfa si persoane, incarcatoare frontal, boburi,
autobetoniere, autogredere, compactoare, placi vibratoare, compresoare, repartizor
finisor mixturi asfaltice, betoniere, vibratoare de beton, pompe de apa, masina de
taiat asfalt si beton, schelete metalice.
De-a lungul anilor societatea a excutat mai multe Contracte De Reabilitare
dintre care amintim:
Reabilitare pod pe DN 13C km 23+853, DN 13C
km 28+052 si DN 13C km 30+347 Morareni
beneficiar D.R.D.P. - Brasov
Consolidare corp drum DN 15 km 197+650
197+680 beneficiar D.R.D.P. - Brasov
Executie lucrari de refacere Pod DN 13B km
38+719 Borzont beneficiar D.R.D.P. - Brasov
Inlaturare efecte calamitati, executie lucrari de
reparatii pod DN 13C km 29+989 beneficiar
D.R.D.P. Brasov
Inlaturare efecte calamitati, executie lucrari de
refacere podet DN 13A km 75+915 beneficiar
D.R.D.P. Brasov
Reabilitarea drumului judetean pe DJ 131, km
42+061 km 39+411 beneficiar Consiliul
Judetean Harghita
Reabilitarea drumului judetean pe DJ 174A, km
31+650 km 33+500 beneficiar Consiliul
Judetean Harghita
Din anul 2001 suntem membri A.P.D.P., iar in anul 2004 am obtinut certificarea
sistemului de management al calitatii ISO 9001/2000. In prezent avem certificate ale
sistemului de management al calitatii ISO 9001, ISO 14001, ISO 18001.
3.3. SCOP SI DOMENIU DE APLICARE
Obiectul principal al prezentului PLAN DE CALITATE consta in descrierea sistemului

aplicat la lucrare, programul de control al calitatii in faze determinante, precum si
programul propriu de control al calitatii, verificari si incercari (PCCVI), avandu-se in
vedere: gradul de acoperire al cerintelor prevazute in Caietul/Caietele de Sarcini si
din proiectul tehnic precum is in prevederile legale n LEGEA NR. 10/1995 - privind
calitatea n constructii, HGR 766/1997 - Regulamentele privind calitatea n
constructii.
Sistemul de management este descris in Manualul de Management

CALITATE&MEDIU&SSO care este elaborat pentru a defini principalele activitati in
cadrul S.C. VIADUCT S.R.L..
MULTIPLAND
Documentele sistemului de management Integrat sunt obligatorii pentru toata

societatea, pentru tot personalul angajat S.C. VIADUCT S.R.L..
Statuarea manualului de management calitate & mediu & SSO, ca document,
descrie sistemul de management a calitatii si conditiilor de mediu si SSO specifice.
Manualul contribuie la tinerea sub control a ansamblului de factori care influenteaza
calitatea, mediul si sanatatea si securitatea muncii, la coordonarea eforturilor tuturor
membrilor societatii in obtinerea calitatii si realizarea conditiilor de mediu si SSO
specifice.
Beneficiile principale ale introducerii unui SMQ&M&SSO in acord cu seria ISO
9001/14001 si OHSAS 18001/2008 sunt:
certificarea conformitatii
cresterea increderii clientilor
imbunatatirea calitatii
cresterea performantelor organizatiei
Programul de management al calitatii referitor la lucrarea se refera la : lucrari

de terasamente, suprastructura, betoane, armaturi, cofraje, hidroizolatii, elemente
prefabricate, lucrari de rigole, santuri, casiuri si de drenaj, etc.
Acest document completeaza procedurile, instructiunile tehnice de executie /
control aferente la lucrare.
3.4. DECLARATIA DE POLITICA A CONDUCERII S.C. VIADUCT S.R.L. IN

DOMENIUL MANAGEMENTULUI INTEGRAT - CALITATE MEDIU
S.S.O.
Obiectivul fundamental al politicii calitatii/mediului/SSO, in S.C. VIADUCT S.R.L.

consta in organizarea si desfasurarea activitatii astfel incat sa se asigure proiectarea
lucrarilor, si prestatii specifice in conformitate cu normele tehnice, normelor prevazute
in standardele in vigoare, nationale si internationale, precum si a reglementarilor
legale in vigoare.
Promovam imbunatatirea continua a performantei globale, in scopul de a
asigura organizatiei noastre o performanta continua a eficacitatii si eficientei prin
calitate si de a realiza produse cu impact cat mai nesemnificativ asupra mediului
asigurind conditii de munca , securitate si sanatate a angajatilor in conditii de risc
minime.
Pentru o orientatare catre satisfacerea necesitatilor si asteptarilor
clientilor actuali si potentiali si a altor parti interesate, S.C. VIADUCT S.R.L. aplica o
politica referitoare la managementul calitatii/mediului/SSO in conformitate cu SR EN
ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001: 2005 si OHSAS 18001:2008 cu urmatoarele
obiective strategice :
Imbunatatirea continua a procesului de proiectare/consultanta lucrari, a calitatii
produselor furnizate prin optimizarea proceselor pentru obtinerii si mentinerii unei
imagine de marca a organizatiei;
Constientizarea si responsabilizarea intregului personal al societatii fata de
sistemul de management calitate/mediu/SSO prin informare, instruire si
motivare;
Prevenirea poluarii prin reducerea cu prioritate la sursa a emisiilor si noxelor;
MULTIPLAND
Implementarea unei metode transparente de comunicare interna si externa

destinata informarii clientilor si altor parti interesate, in legatura cu natura
activitatilor noastre;
Conformarea la preverile standardizarii si a cerintelor de reglementare actuale si
viitoare la calitate/protectia mediului/SSO;
Reducerea consumurilor de materiale si energeie;
Asigurarea si realizarea unui nivel ridicat de performanta in domeniul
calitatii/mediului/SSO , cu indeplinirea cel putin a cerintelor legale;
Asigurarea resurselor adecvate implementarii politicii si strategiei in domeniul
calitate/mediu/SSO;
Asigurarea conditiilor pentru cunoasterea, implementarea, mentinerea si
imbunatatirea continua a Sistemului Integrat la toate nivelurile din organizatie;
Implicarea angajatilor in implementarea politicii, atingerea tintelor si indicatorilor
de performanta si realizarea obiectivelor de calitate/mediu/SSO planificate;
Identificarea si evaluarea pericolelor, inlocuirea pericolelor cu nonpericole
privind securitatea si sanatatea in munca.
Considerand calitatea protectia mediului si sanatatea si securitatea muncii ca
parte integranta a performantei activitatilor noastre si cunoscand avantajele
implementarii Sistemului de Management Integrat, obligatiile legale si
responsabilitatile ce revin conducatorilor organizatiei, vom actiona astfel incat sa
asiguram mentinerea si imbunatatirea continua a calitatii, prevenirea accidentelor de
mediu si poluarii, a accidentelor de munca si asigurarea conditiilor de munca ,
punand accent pe evitarea, evaluarea si combaterea riscurilor de accidentare si
imbolnaviri profesionale.
Pentru ducerea la indeplinire a acesor obiective, si in vederea imbunatatirii continue
a eficacitatii sistemului de Management Integrat, ma angajez sa aplic aceasta
politica, sa asigur toate resursele materiale si umane necesare si adecvate.
In acest scop, deleg Reprezentantului Managementului cu responsabilitatea si
autoritatea de a conduce si coordona implementareaSistemului de Management
Integrat in toate sectoarele organizatiei, de a-i verifica functionarea si eficacitatea si
a-mi raporta aceastea direct, inclusiv despre orice necesitate de imbunatatire.
Responsabilitatea implementarii si mentinerii Sistemului de Management
Calitate/Mediu/S.S.O. la nivel de compartiment/punct de lucru revine fiecarui sef
compartiment/punct de lucru, iar gestionarea revine responsabililor desemnati.
Data : DIRECTOR GENERAL

01.04.2014 PTER ATTILA
4. DOCUMENTE DE REFERINTA. DEFINITII SI PRESCURTARI
4.1. DOCUMENTATIE TEHNICA DE REFERINTA

MULTIPLAND
Verificator de
Nr. Faza de lucru sau Documentatie tehnica de
proiecte
crt. categoria de lucrari referinta
atestat
Caiet de Sarcini
P.T.E.
SR EN ISO 14688-2:2005
1. Lucrari de terasamente (STAS 1243-88)
STAS 1709/1-2-3 - 90
STAS 1913/1-3-4-5-12-13-15
STAS 2914-84
Caiet de Sarcini
P.T.E.
2. Fundatii de balast SR EN 13242:2013 +A1:2008
(SR 662: 2002)
STAS 1913/1-3-13-15
Caiet de Sarcini
P.T.E.
3. Piatra sparta SR 4032/1 : 2001
SR EN 13242:2013 +A1:2008
(SR 662: 2002, SR 667: 2000)
Caiet de Sarcini
P.T.E.
Lucrari de drumuri -
4. STAS 4032/1
Macadam
SR EN 13242:2013 +A1:2008
(SR 662: 2002, SR 667: 2000)
Caiet de sarcini
P.T.E.
STAS 11348-87,
SR EN 13108-1:2006/AC:2008
5. Imbracaminti rutiere
SR EN 13108-21:2006/AC:2009
(SR 174-1: 2009, 174-2: 1997)
STAS 539: 79
SR EN 13043 :2003
Caiet de Sarcini
P.T.E.
NE 012 - 99
6. Lucrari de betoane
NE 013 - 02
SR EN 196
SR EN 12620 :2013
Caiet de Sarcini
P.T.E.
STAS 438/1 -89
7. Lucrari de armare
STAS 438/2 -91
SR 438/3 -98
NE 012 - 99
MULTIPLAND
Caiet de Sarcini
8. Lucrari de cofraje P.T.E.
NE 012 - 99
Caiet de sarcini
9. Montare prefabricate P.T.E.
NE 013 - 02
4.2. DOCUMENTE DE REFERINTA NORMATIVE ALE S.M.Q.
[1] EN ISO 9000: 2000 - Sistem de management al calitatii. Principii fundamentale si

vocabular;
[2] EN ISO 9001: 2008 - Sistem de management al calitatii. Cerinte
[3] EN ISO 9004: 2000 - Sistem de management al calitatii. Linii directoare pentru
imbunatatirea performantei.
[4] SR ISO 10005:1999 Managementul calitatii. Ghid pentru Planul calitatii
[5] SR ISO 10013:2003 Linii directoare pentru documentatia sistemului de
management al calitatii.
[6] SR EN ISO 14001:2005 - Sistem de management de mediu-Specificatii si ghid
de utilizare;
[7] ISO 14004/1996 - Sistem de management de mediu-Ghid privind principiile,
sistemele si tehnicile de aplicare;
[8] ISO 14040/1999 - Evaluarea ciclului de viata-Principii si cadru de lucru;
[9] ISO 14042* - Management de mediu-Evaluarea ciclului de viata-Evaluarea
impactului ciclului de viata;
[10] ISO 14043* - Management de mediu-Evaluarea ciclului de viata-
Interpretarea ciclului de viata;
[11] ISO 14050/1999 - Management de mediu-Vocabular;
[12] SR EN ISO 19011 Ghid pentru auditarea sistemelor de management al
calitatii si/sau al mediului
[13] Sisteme de management al sanatatii si securitatii ocupationale Cerinte
[14] OHSAS 18002/2008 Sisteme de management al sanatatii si securitatii
ocupationale - Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001
Observati
Nr. Denumire
Cod Actualiz. Editia i-conditie
crt. document
ISO 9001
Manual de
management calitate MSMQ&M&SSO -
1.
integrat 01
Proceduri
documentate de MSMQ&M&SSO -
2.
sistem management 02
calitate
Proceduri si MSMQ&M&SSO -
3.
instructiuni de proces 03
MULTIPLAND
Proceduri si
MSMQ&M&SSO -
4. instructiuni tehnice de
04
lucru
4.3. PRESCURTARI
MMI - Manualul de management integrat

DS.M.Q.& M.&SSO -Documente sistem de management al calitatii , mediului
si sanatatea si securitatea ocupationala
PDS.M.Q.& M.&SSO -Procedura documentata de sistem management
calitate, mediu si SSO
PQP-Procedura documentata calitate proces
IQP-Instructiune documentata calitate proces
PC Planul calitatii
PTE Procedura tehnica de executie
RSMQ-Responsabil sistem de management calitate
RSMM-Responsabil sistem de management mediu
R S.M.Q.& M.&SSO - Responsabil sistem de management caliate,mediu si
SSO
PVC = proces verbal de control
ROF = regulament de organizare si functionare
S.S.O. = sanatatea si securitatea ocupationala
4.4. DEFINITII
Termeni referitori la calitate

Calitate masura in care un ansamblu de caracteristici intrinseci indeplinesc
cerintele
cerinta nevoie de asteptare care este declarata, in general implicita sau
obligatorie
satisfactia clientului perceptie a clientului despre masura in care cerintele
clientului au fost indeplinite
capabilitate abilitatea unei organizatii, sistem sau proces de a realiza un
produs care va indeplini cerintele pentru produs
Termeni referitori la management

sistem ansamblu de elemente corelate sau in interactiune
sistem de management sistem prin care se stabilesc politica si obiectivele si
prin care se realizeaza acele obiective
sistem de management al calitatii sistem de management prin care se
orienteaza si se controleaza o organizatie in ceea ce priveste calitatea
politica referitoare la calitate-intentii si orientari generale ale unei organizatii
referitoare la calitate asa cum sunt exprimate oficial de managementul de la
cel mai inalt nivel
MULTIPLAND
obiectiv al calitatii ceea ce se urmareste sau este avut in vedere referitor la

calitate
management activitati coordonate pentru a orienta si a controla o
organizatie
managementul de la cel mai inalt nivel persoana sau grup de persoane de la
cel mai inalt nivel care orienteaza si controleaza o organizatie
managementul calitatii activitati coordonate pentru a orienta si controla o
organizatie in ceea ce priveste calitatea
planificarea calitatii parte a managementului calitatii concentrata pe
stabilirea obiectivelor calitatii si care specifica procesele operationale si
resursele aferente necesare pentru a indeplini obiectivele calitatii
( stabilirea planurilor calitatii poate fi parte a planificarii calitatii)
controlul calitatii parte a managementului concentrata pe indeplinirea
cerintelor referitoare la calitate
asigurarea calitatii parte a managementului calitatii concentrata pe
furnizarea increderii ca cerintele referitoare la calitate vor fi indeplinite
imbunatatirea calitatii parte a managementului, concentrata pe cresterea
abilitatii de a indeplini cerinte ale calitatii (eficacitate, eficienta, trasabilitate)
imbunatatire continua activitate repetata pentru a creste abilitatea de a
indeplini cerinte
eficacitate masura in care activitatile planificate sunt realizate si sunt
obtinute rezultatele planificate
eficienta relatie intre rezultatul obtinut si resursele utilizate
Termeni referitori la mediu

mediu mediul inconjurator in care functioneaza o organizatie, care include
aerul, apa, pamantul, resursele naturale, fauna, fiintele umane si relatiile intre
acestea.
Aspect de mediu element al activitatilor, produselor sau serviciilor unei
organizatii care poate interactiona cu mediul
Impact asupra mediului orice modificare a mediului, daunatoare sau
benefica, care rezulta total sau partial din activitatile, produsele sau serviciile
unei organizatii.
Sistem de management de mediu componenta a sistemului de management
general care include structura organizatorica, activitatile de planificare,
responsabilitatile, practicile, procedurile, procesele si resursele pentru
elaborarea, implementarea, realizarea, analizarea si mentinerea politicii de
mediu.
Auditul sistemului de management de mediu proces de verificare
sistematica si documentata, ce permite obtinerea si evaluarea dovezilor
obiective pentru a determina daca sistemul de management mediu al unei
organizatii este in conformitate cu criteriile de audit al sistemului de
management de mediu stabilite de aceasta, si pentru comunicarea rezultatelor
acestui proces conducerii organizatiei.
MULTIPLAND
Obiectiv de mediu tel general de mediu, rezultat din politica de mediu, pe

care o organizatie isi propune sa-l atinga si care este cuantificat acolo unde
acest lucru este posibil
Performanta de mediu rezultate masurabile ale sistemului de management
de mediu, legate de controlul organizatiei asupra aspectelor sale de mediu,
bazate pe politica, obiectivele generale si obiectivele specifice de mediu ale
acesteia
Politica de mediu-declararea de catre organizatie a intentiilor si principiilor
sale referitoare la performanta globala de mediu, care furnizeaza cadrul de
actiune si de stabilire a obiectivelor generale si specifice de mediu ale
acesteia.
Parte interesata individ sau grup preocupat sau afectat de performanta de
mediu a unei organizatii
Prevenirea poluarii- utilizarea unor procese, practici, materiale sau produse
impiedica, reduc sau controleaza poluarea, care pot include reciclarea,
tratarea, modificarea proceselor, mecanismele de control, utilizarea eficienta a
resurselor si inlocuirea materialelor
5. CERINTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITATII
aplicabile la lucrarea
MODERNIZAREA UNOR STRZI DIN LOCALITATEA PRAID, COMUNA PRAID,
JUDEUL HARGHITA
5.1. CERINTE REFERITOARE LA PLANIFICARE SI OBIECTIVE
Identificarea proceselor
Determinarea succesiunii proceselor - flux tehnologic
Monitorizarea interactiunii proceselor
Stabilirea metodelor, criteriilor de control, planuri de inspectii si incercari care
sa asigure ca procesele sunt eficace si eficiente
Disponibilizarea resurselor - asigurare resurse si informatii referitoare la
procese
Analiza, masurarea si monitorizarea proceselor
Implementarea actiunilor necesare pentru a realiza rezultatele planificate si
imbunatatirea continua a proceselor
5.2. CERINTE REFERITOARE LA DOCUMENTATIE APLICABILE LA

LUCRARE, CARE CUPRIND:
politica si obiectivele aferente

proceduri manageriale documentate
documentatia necesara planificarii (grafice de executie, grafice de esalonare,
etc.), executiei (caiete de sarcini, norme si normative, etc.), controlului
MULTIPLAND
lucrarilor (P.C.C.V.I., P.C.C., etc.) si receptiei lucrarilor (cartea tehnica si

inregistrari ale calitatii).
5.2.1. Documentatie :
Documentele de referinta sunt :
Nr.crt. Denumire document Cod Editia / Revizia Obs.

MSMQ&M&S
1. Manual de management integrat
SO - 01
2. Proceduri de SMQ lista PSMQ
lista PQP /
3. Proceduri / instructiuni de proces
IQP
Documentele specifice sunt :
Nr.crt. Denumire document Faza de executie Editia Verificator

perioada de
1. Caiet de sarcini
executie
perioada de
2. Proiect de executie
executie
perioada de
3. Fise tehnologice
executie
Normative, standarde de perioada de
4.
referinta executie
5. Inregistrari SMQ conform anexelor
5.2.2. Controlul documentelor:

Documentele SMQ sunt controlate conform prevederilor procedurii "Controlul
documentelor", cod PSMQ-01-4.2.3.
Controlul documentelor asigura ca documentele:
sunt aprobate inainte de emitere;
analizate, actualizate, reaprobate (la caz);
asigura identificarea, modificarea, stadiul reviziilor curente;
sunt disponibile, lizibile si identificate cu usurinta;
asigurarea ca documentele de proveniente externa determinate de organizatie ca
fiind necesare pentru planificarea si operarea sistemului de management al calitatii
sunt identificate si distribuita lor este corecta
documentele depasite sunt retrase promt din toate punctele de difuzare si
utilizare;
documentele perimate care sunt pastrate pentru anume scop sunt tinute sub
control.
5.2.3. Controlul inregistrarilor:

MULTIPLAND
Inregistrarile SMQ sunt stabilite si mentinute conform procedurii "Controlul

inregistrarilor", cod PSMQ-02-4.2.4.
Inregistrarile sunt lizibile, identificabile, regasibile, pentru a asigura o
identificare, depozitare, protejare, regasire prompta. Arhivarea documentelor,
stabilirea timpului de pastrare / distrugere / eliminare se efectueaza conform
procedurii aferente acestei activitati.
5.3. DOCUMENTELE EMISE IN TIMPUL EXECUTIEI
Denumire document Data elab.:

Responsabil
Nr. (PV, rapoarte, buletine, * anterior
(nume,
Crt. analize, dispoz. de exec Elaborat/aprobat
semnatura)
santier etc.) ** in timpul
ex.
Beneficiar,
Proces verbal predare-
1. * constructor,
primire amplasament
proiectant
Ordin de incepere a Beneficiar,
2. *
lucrarilor constructor
Beneficiar,
3. Proces verbal de trasare *
constructor
Procese verbal de Beneficiar,
4. **
receptie calitativa constructor
Proces verbal de receptie
Beneficiar,
5. calitativa al lucrarilor ce **
constructor
devin ascunse
5.3.1. Obiectivele si cerintele pentru lucrare:

a) conform cerintelor contractuale
b) conform proiectului, caietului de sarcini
c) conform dispozitiilor beneficiarului
5.3.2. Atributii, Responsabilitati si Autoritati:

Aceste atributii sunt completate si detaliate prin procedurile de sistem si
proceduri tehnice de proces si instructiuni.
Toate schimbarile in organizare care se impun la implementarea sistemului
calitatii se opereaza in organigrama si se consemneaza in R.O.F., astfel incat nevoile
asigurarii calitatii care rezulta din manualul de asigurare a calitatii sau din proceduri
sa aiba acoperire.
Un rol esential pentru stabilirea si aplicarea Planului de Management
CALITATE&MEDIU&SSO revine conducerii S.C. VIADUCT S.R.L. prin declaratia
referitoare la politica si strategia calitatii/mediului/SSO, la care subscriu sefii de
activitati, prin urmatoarele actiuni:
MULTIPLAND
Cunoasterea si insusirea, de catre intregul personal, a cerintelor Planului de

Management Integrat precum si a procedurilor si instructiunilor aferente, care au
legatura cu activitatile fiecaruia;
Organizarea si efectuarea de control si verificare in toate fazele de proiectare.
Definirea si aplicarea masurilor de tinere sub control si coordonare a interfetelor
intre diverse activitati interne sau cu unitatile cu care conlucreaza.
Conducerea S.C. VIADUCT S.R.L. isi asuma urmatoarele responsabilitati
privind sistemul de management calitate & mediu &SSO prin:
Elaboreaza politica si obiectivele privind calitatea & mediu&SSO si face sa fie
sigur ca acestea sunt cunoscute, acceptate, desfasurate, aplicate, imbunatatite
continuu la toate nivelurile societatii;
Aloca resurse, inclusiv personalul competent si motivat, stabileste responsabilitati
si autoritate pentru a face sa fie sigura satisfacerea cerintelor si asteptarilor clientilor
si partilor interesate;
Elaboreaza schema organizationala si matricea responsabilitatilor; Trece in
revista documentatiile planificate sistematic si inregistreaza eficienta sistemului
calitate, mediu,SSO.
DIRECTOR
Stabileste politica si obiectivele referitoare la calitate ,mediu,SSO aproba
obiectivele specifice
Asigura cadrul organizatoric si conditiile tehnicomateriale necesare implementarii
politicii referitoare la calitate mediu-SSO
Reprezinta societatea in raport cu autoritatile publice, persoanele juridice si fizice;
Asigura si urmareste mentinerea structurii organizatorice a societatii prezentate in
organigrama;
Impune tuturor nivelurilor organizatorice ale societatii obligativitatea respectarii
prevederilor S.M.Q.& M.&SSO descris de prezentul manual si procedurile asociate
Analizeaza programele de Management Integrat si le aproba
Conduce analizele efectuate de management asupra stadiului si eficacitatii
aplicarii S.M.Q.& M.&SSO in activitatile desfasurate de societate si dispune luarea
masurilor ce decurg din aceasta analiza
Impune tuturor nivelelor de autoritate din subordine obligativitatea implementarii
S.M.Q.& M.&SSO
Deleaga sefilor de compartimente responsabilitatea implementarii S.M.Q.&
M.&SS
Aproba M S.M.Q.& M.&SSO, PD- S.M.Q.& M.&SSO, PO
Numeste Reprezentantul Managementului pentru probleme referitoare la sistemul
de management al calitatii , mediului,SSO
Asigura resursele necesare pentru implementarea si controlul sistemului de
management calitate/ mediu/SSO
Stabileste responsabilitatea, autoritatea si interdependenta personalului care
conduce, efectueaza activitati ce influenteaza calitatea-mediul SSO,
Analizeaza si aproba actiunile corective si/ sau preventive si cauzele care duc la
neconformitati, pentru eliminarea neconformitatilor constatate sau posibile.
Asigura resursele necesare implementarii actiunilor corective/preventive aprobate
Aproba listele de difuzare externa ale documentelor sistemului de management
calitate mediu -SSO(M S.M.Q.& M.&SSO, PD-SMQ, PDSMM, PTE)
MULTIPLAND
Aproba lista cu documentatia tehnica in vigoare si lista cu documentele S.M.Q.&

M.&SSO in vigoare
Aproba Lista furnizarilor acceptate, Lista aspectelor de mediu,Instructiuni proprii
de SSO.
Aproba Deciziile de numire a comisiei de receptie, si a comisiei de analiza
neconformitatilor
Aproba planul anual de verificare metrologica DMM-urilor, Programele de
masurare/monitorizare a factorilor de mediu
Aproba programele de audituri interne calitate-mediu-SSO, programe de
management de mediu si SSO, Planuri de situatii de urgenta si capacitate de
raspuns.
Asigura resursele necesare desfasuraii auditurilor si instruirilor de personal.
Analizeaza raportul de audit intern si dispune / masurile necesare si programe de
imbunatatire
Aproba programele de pregatire si instruire al personalului .
Analizeaza reclamatiile clientilor si le directioneaza spre solutionare sefilor de
compartimente si urmareste solutionarea lor
Raspunde de implementarea programelor de imbunatatire.
Verifica cunostintele teoretice si practice privind sistemul de mediu-SSO ale
personalului implicat in realizarea lucrarilor contractate;
Inregistreaza si identifica orice probleme referitoare la produse /servicii, procese si
la sistemul managementului de mediu&SSO;
Verifica implementarea si eficienta actiunilor corective / preventive;
Elaboreaza obiectivele de mediu&SSO specifice si a tintelor de mediu&SSO;
Aproba lista standardelor specifice protectiei mediului/SSO si Lista legilor si
reglementarilor in domeniul protectiei mediului &SSO;
SEF COMPARTIMENT PROIECTARE

Este subordonat managerului asociat si isi desfasoara activitatea pe baza unui
program lunar. Programul se intocmeste in functie de capacitatea de proiectare si pe
baza comenzilor si prevederilor contractuale.
Raspund de implementarea SMQ&M&SSO in cadrul proceselor proprii;
Raspund de respectarea procedurilor aplicabile ;
Raspund de implementarea la termen a actiunilor corective / preventive,
prevazute;
Intocmeste documentatii tehnico-economice pe faze de proiectare, dupa cum
urmeaza
- proiect tehnic (P.T.) + caiet de sarcini (C.S.)
- detalii de executie (D.E.)
La intocmirea proiectelor se tine cont de:
- primirea si analizarea temei de proiectare sau a comenzii ;
- intocmirea planului de proiectare
- intocmirea planului calitatii
- intocmirea matricei responsabilitatilor
- studierea temei, culegerea datelor necesare elaborarii documentatiei tehnice ;
- recunoasterea preliminara a terenului si confruntarea cu planurile de situatie
puse la dispozitie de beneficiar ;
MULTIPLAND
- efectuarea masuratorilor pentru proiectul tehnic ;

- sesizarea beneficiarului asupra eventualelor neconcordante intre tema si
situatia reala de pe teren
- elaborarea devizului financiar de proiectare pe faze, pe total lucrare
proiectata, respectiv normari ;
- elaborarea graficului de desfsurare a proiectarii obiectului dat prin tema ;
- stabilirea solutiei, respectiv variantelor ;
- elaborarea breviarului de calcul pe baza calculelor efectuate ;
- elaborarea de planuri si detalii de executie necesare pentru executarea
lucrarilor;
- consultarea pe parcursul proiectarii cu beneficiarul si cu viitorul constructor ;
- intocmirea memoriului tehnic ;
- intocmirea caietelor de sarcini ;
- intocmirea programului de control a calitatii lucrarilor (s-a stabilit model cu
fazele determinante acceptate de I.S.C.) ;
- intocmirea antemasuratorilor pe categorii de lucrari si a listelor de cantitati
- editie (tehnoredactare, listare, xeroxare, pliere planse) ;
- efectuarea corecturilor, completarilor solicitate de C.T.A. ;
- intocmirea fisei de elaborare proiect
COMPARTIMENT OFERTARE CONTRACTARE

Raspunde de implementarea sistemului de management calitate/ mediu/SSO in
activitatile pe care le coordoneaza;;
Asigura analiza contractului, verificand modul de tratare a cererii de oferta, forma
si continutul contractelor, clauzele privind raspunderile, calitatea si cantitatea
produselor /serviciilor, reclamatiile la produsele neconforme, pretul.
Asigura etapele de pregatire si incheiere ale contractului intre parti (analiza,
elaborare, avizare, aprobare,).
Colecteaza informatii privind cerintele pietei;
Transmite managerului asociati informatiile colectate si analizele rezultatelor
Monitorizeaza gradul de satisfactie al clientilor si tine sub control inregistrarile cu
privire la acesta;
Transmite oferta firmei pentru diverse lucrari, participa la intocmirea dosarelor
pentru licitatie;
Culege informatiile referitoare la capacitatea societatii de a satisface cerintele
clientilor;
Participa la analiza ofertei si propune completari si modificari ale acestuia inainte
de semnare;
Desfasoara activitatea de adaptare, modificare sau completare a documentelor
tehnice existente la cerintele de calitate/mediu/SSO si conditiile reale in vederea
aplicarii solutiilor cele mai avantajoase in executia lucrarilor;
Asigura analiza ofertei, verificand modul de tratare a cererii de oferta, forma si
continutul comenzilor si contractelor, clauzele privind raspunderile, calitatea si
cantitatea produselor /serviciilor, reclamatiile la produsele neconforme, pretul;
BIROUL FINANCIAR CONTABILITATE

Organizeaza evidenta cheltuielilor aferente activitatii specifice implementarii si
mentinerii SMQ&M&SSO
MULTIPLAND
Reactualizeaza functie de lucrarile executate facturile si incasarile;

Coordoneaza activitatea financiar-contabila
Urmarirea incadrarii cheltuielilor materiale in consumurile planificate, a consumului
de forta de munca, precum si a lucrarilor cu terti in graficul stabilit
Tine evidenta contabila a gestiunilor de materiale, obiecte de inventar si mijloace
fixe la nivel de societate;
Inregistreaza in contabilitate documentele aferente gestiunilor de materiale,
obiecte de inventar, mijloace fixe;
Urmareste si verifica stocurile din contabilitate prin comparatie cu evidenta primara
din fisele limita si fisele de magazie;
Urmareste si verifica soldurile conturilor de stocuri (valoric);
RESPONSABIL SISTEM MANAGEMENT CALITATE

Elaboreaza si revizuieste M S.M.Q.& M.&SSO, PD-SMQ, PDSMM, PTE, MSMQ,
Avizeaza PTE, PD S.M.Q.& M.&SSO, MSMQ, PQP
Verifica periodic la intervale stabilite, dar minim o data pe an inregistrarile calitatii;
Intocmeste si actualizeaza periodic (o data pe trimestru sau ori de cate ori este
necesar) listele documentelor de provenienta externa aplicabile si asigura difuzarea
si retragerea lor;
Tine evidenta actualizata la zi a documentelor de provenienta interna aplicabile
Verifica periodic prin audituri interne modul in care sunt asigurate cerintele pentru
tinerea sub control a documentelor utilizate in cadrul birourilor.
Tine evidenta neconformitatilor rezultate in urma auditurilor interne si externe;
Intocmeste programul anual de audituri interne;
Propune declansarea auditurilor neprogramate in situatiile detaliate in procedura
de audit intern;
Supune aprobarii manager asociatului actiunile corective/preventive propuse de
sefii de birouri.
Urmareste realizarea actiunilor corective / preventive aprobate, la termenele
stabilite si analizeaza / raporteaza conducerii societatii asupra eficientei acestora;
Face parte din comisia de analiza a reclamatiilor de la clienti;
Evalueaza necesitatile de instruire in domeniul managementului calitatii pentru
personalul din cadrul birourilor.
Efectueaza instruirea personalului din cadrul birourilor referitoare la politica si
obiectivele calitatii si la documentele sistemului de management al calitatii;
Efectueaza testarea anuala a personalului din cadrul sectiilor si din activitatile de
laborator;
Avizeaza lista furnizorilor acceptati;
RESPONSABIL SISTEM MANAGEMENT DE MEDIU S.S.O.

are responsabilitatea controlului aplicarii si evaluarii eficientei SMM-SSO fiind
investit cu autoritatea necesara;
Asigura implementarea S.M.M.-SSO in cadrul societatii;
Analizeaza periodic eficienta implementarii SMM.-SSO in toate compartimentele
societatii si raporteaza manager asociatului societatii despre functionarea acestuia,
pentru a servi ca baza a imbunatatirii sistemului;
MULTIPLAND
Organizeaza si verifica modul in care documentele SMM-SSO, inclusiv modificarile

acestora sunt tinute sub control in ceea ce priveste elaborarea si difuzarea lor de
catre compartimentele implicate in asigurarea sistemului de mediu/SSO;
Analizeaza si avizeaza, din punct de vedere al mediului, procedurile operationale
Intocmeste si supune aprobarii Manager asociatului programul de audit intern
pentru mediu-SSO si organizeaza desfasurarea acestuia;
Verifica modul in care se realizeaza interfetele intre compartimentele si
subunitatile societatii implicate in asigurarea sistemului de mediu-SSO la lucrarile
contractate ce se executa de catre societate;
Elaboreaza graficul si structura programelor de pregatire si instruire a personalului
din cadrul societatii privind sistemul de mediu, in colaborare cu RU si cu
compartimentele si subunitatile implicate si participa la examinarea finala a
cursantilor;
Verifica cunostintele teoretice si practice privind sistemul de mediu-SSO ale
personalului implicat in realizarea lucrarilor contractate;
Inregistreaza si identifica orice probleme referitoare la produse /servicii, procese si
la sistemul managementului de mediu&SSO;
Verifica implementarea si eficienta actiunilor corective / preventive;
Elaboreaza obiectivele de mediu&SSO specifice si a tintelor de mediu&SSO;
Elaboreaza lista standardelor specifice protectiei mediului si Lista legilor si
reglementarilor in domeniul protectiei mediului &SSO
Identifica aspectele de mediu;
Participa la analiza initiala de S.S.O. prin centralizarea aspectelor si identificarea
riscurilor la fiecare loc de munca
Evalueaza, analizeaza si identifica pericolele la locurile de munca, determina riscul
asociat cu fiecare pericol cu scopul tinerii sub control a riscurilor.
Intocmeste planul anual de verificare metrologica a echipamentelor din cadrul
societatii, gestioneaza inregistrarile aferente.
COMPARTIMENT RESURSE UMANE

Raspunde de implementarea sistemului de management calitate/ mediu/SSO
Asigura incadrarea, pregatirea, calificarea si promovarea personalului angajat;
Asigura necesarul de personal pe meserii, functii si specialitati;
Asigura atestarea personalului prin organizarea de actiuni de verificare a
cunostintelor;
Coordoneaza si avizeaza intocmirea fisei postului/pe functii ,tine
evidenta/revizuirea acestora,.
Tine evidenta personalului societatii;
Aplica reglementarile legale privind angajarea, salarizarea, normarea si operarea
in cartile de munca;
Elaboreaza decizii cu responsabilitati pe diverse activitati, functie de calificarea,
capacitatea personalului si functie de hotararile luate de conducerea societatii;
Selecteaza si recruteaza personal, functie de necesitati, pentru diverse domenii de
activitate;
Raspunde de sistemul de evidenta si arhivare a documentelor privind calificarea
personalului, frecventa lor, salarizarea;
Asigura documentatia tehnica necesara in activitatea de normare a personalului;
MULTIPLAND
Colaboreaza cu toate compartimentele din unitate in scopul asigurarii cu personal

competent.
COMPARTIMENT APROVIZIONARE
Selecteaza subcontractantii din listele de acceptare ale societatii;
Anunta reprezentantul managementului si subcontractantii de existenta produsului
neconform;
Completeaza comenzile de aprovizionare: descrierea clara a produsului
aprovizionat; standardul dupa care se lucreaza;
Asigura aprovizionarea ritmica cu materii prime, materiale necesre efectuarii
lucrarilor;
Controleaza modul de receptionare si eliberare a materialelor;
Intocmeste si respecta planurile anuale, trimestriale, lunare de aprovizionare;
Intocmeste si emite comenzi catre furnizori, cu respectarea conditiilor de
calitate/mediu/SSO stipulate in contracte, le supune avizarii, aprobarii;
Urmareste derularea contractelor de aprovizionare;
Verifica respectarea identificarii, marcarii si ambalarii, precum si a pastrarii
integritatii in timpul transportului;
Informeaza Compartimentul financiar- contabilitate cu neandeplinirea conditilor de
calitate si cantitate a unui produs si propune conducerii societatii anularea
contractului cu furnizorul respectiv;
Urmareste pe parcursul aprovizionarii, respectarea de catre furnizori a
conditiilor tehnice si de calitate/mediu/SSO, conform conditiilor specificate.
SEF ECHIPA DE AUDIT

Identifica si initiaza neconformitatile la proceduri si procese asociate;
Verifica implementarea actiunilor corective/preventive ca urmare a
neconformitatilor constatate la auditurile anterioare;
Verifica eficienta actiunilor corective/preventive, ca urmare a neconformitatilor
constatate la audit;
Elaboreaza si difuzeaza Raportul de audit, Planul de audit, Chestionarul de
audit, RAC-urile;
Conduc deschiderea, desfasurarea si inchiderea auditului.
5.4. PROCESE REFERITOARE LA RELATIA CU CLIENTUL :
5.4.1. Ofertarea si contractarea :
Ofertele si contractele vor fi supuse unor analiza, asigurandu-se urmatoarele:

conditiile cuprinse in contracte sunt completate corect si clar definite, astfel incat
sa fie cunoscute toate aspectele legate de produse / procese / activitati.
orice diferente intre conditiile contractuale sau ale comenzi si conditiile ofertei
sunt solutionate;
sunt stabilite modalitatile de comunicare cu clientul in ceea ce priveste
posibilitatea aparitiei unor probleme referitoare la contract;
cerintele de contracte sau comenzi sunt respectate in conditii de eficienta si
rentabilitate.
MULTIPLAND
Analiza contractului se face pe parcursul derularii activitatii / procesului

pentru a se constata modul de respectare a prevederilor clauzelor din contract,
incadrarea in termenele specificate, cerinte de calitate formulate.
Clauzele contractuale privind managementul calitatii referitor la lucrare cuprind:
Cerinte implicite
Respectarea prevederilor proiectelor de executie, caietului de sarcini,
procedurilor tehnice de executie si operational, normelor tehnice, precum si planul
de control al proiectantului pe parcursul executiei lucrarilor, etc.
Cerinte explicite
- verificarea de client a produselor aprovizionate ;
- verificarea incadrarii in termenele de executie ;
- cerinte suplimentare privind trasabilitatea referitor la prevederile
normativelor si normelor tehnice ;
- verificari si incercari suplimentare fata de prevederile normativelor ;
- prevederi privind produsul furnizat de client ;
- alte prevederi (care ?)
___________________________________________________________________
Explicitarea acestor cerinte :

___________________________________________________________________
5.4.2. Comunicarea cu clientii va avea la baza :
stabilirea tuturor caracteristicilor problemelor in modul de analizare a cerintelor;

analiza pietei concurentiale prin identificari, comparari, nominalizari si evaluari ;
identificarea oportunitatilor si avantajelor reciproc avantajoase ;
stabilirea de strategii comune privind necesitatile si asteptarile definite in mod
clar de termene, conditii tehnice si calitative, performante, conditii
contactuale,etc.
Sunt determinate cerintele referitoare la produs: cerintele specificate de client,
nespecificate, legale si reglementare referitoare la produs si orice alte cerinte
suplimentare determinate de organizatie. Pentru aceasta se vor verifica
urmatoarele:
Controlat
Nr. Cod / nr. (nume,
Operatii controlate Obs.
crt. documente semnatura,
data)
Documentatia de
proiectare
1. - lizibila
- cu detalii cotate si clare
- viza verificator proiecte
2. -declaratii / certificate de
calitate
MULTIPLAND
- buletine de verificare
- agremente tehnice
- program de control
3.
elaborat de proiectant
4. - autorizatie de constructie
- ordin de incepere a
5.
lucrarilor
- proceduri, instructiuni,
6. fise specifice pentru
lucrare
5.4.3. Monitorizarea relatiei cu clientii cuprinde :
Modificari cerinte Tratare reclamatii Masurare proces

i comunicari cu Realizare proces i satisfactia i analiza
functii implicate clientilor mbunatatirii
continue
Identificarea Identificarea Elaborarea

Studiul pietei proiectului de
clientilor cerintelor
oferta
Acceptare Elaborare
Analiza cerintelor (semnare oferta / contract
documente) comanda
5.5. APROVIZIONARE:
Activitatile de aprovizionare sunt descrise in procedura de calitate proces

general P.Q.P. 7.4. (Aprovizionare) si instructiunea de calitate proces general I.Q.P.-
7.2.1. (Evaluare si selectare furnizori).
Tipul si amploarea controlului efectuat de societate asupra furnizorilor si
produselor aprovizionate depinde de tipul produselor furnizate si de impactul lor
asupra realizarii ulterioare a produsului sau asupra produsului final.
In cadrul societatii responsabilitatea pentru activitatea de selectare si evaluare
a furnizorilor revine CompartimentuluiAprovizionare, pe baza unui Chestionar de
autovaluare , in care sunt stabilite criteriile de selectie evaluare si reevaluare.
Evaluarea si selectarea furnizorilor se face pe baza capabilitatii acestora de a
furniza produse in concordanta cu cerintele societatii.
Inregistrarile privind evaluarea si selectarea furnizorilor se pastreaza in cadrul
Compartimentului Aprovizionare si in cadrul CompartimentuluiCalitate-Mediu-SSO.
Toate contractele / comenzile se fac cu furnizori acceptati pentru indeplinirea

cerintelor sistemului de management al calitatii prin :
evaluare directa prin sistemul calitatii al furnizorului ;

MULTIPLAND
autoevaluarea prin declararea pe proprie raspundere a sistemului calitatii propriu

evaluarea pe baza experientei colaborarii anterioare ;
evaluarea pe baza pozitiei pe piata a furnizorului.
Toate produsele aprovizionate trebuie sa fie insotite de documente de certificare,
iar pe cele de import este necesar si agrement tehnic cu instructiuni de utilizare
provenite de la furnizori.
Identificare si trasabilitate :
Prin identificare si trasabilitate se are in vedere :

identificarea produselor / serviciilor la receptia lor, separarea produselor
neconforme de cele conforme, identificarea documentelor insotitoare ;
identificarea produselor pe fluxul de executie, constand in operatii de marcare
pentru separarea pe flux a produselor neconforme.
Cerinte privind trasabilitatea

Implicite
- Legea 10/1995 privind calitatea in constructii ;
- H.G. 766/1997 - Regulamente privind calitatea in constructii ;
- H.G. 273/1994 - Regulamente de receptie a lucrarilor de constructii si a
instalatiilor aferente acestora ;
- A.N.D. 514-2000 - Regulament privind efectuarea receptiei lucrarilor si
serviciilor de intretinere si reparatii curente la drumurile publice ;
- Normativ 56-85 privind verificarea lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora ;
- NE 012-07 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat ;
- Alte norme si normative, STAS si reglementari specifice.
Explicite
- conform caietului de sarcini;
Proprietatea clientului
Produsele / materialele furnizate de client sunt identificate, controlate si

receptionate in conformitate cu prevederile instructiunii de calitate proces general
I.Q.P.- 7.5.4. Proprietatea clientului.
Principalele produse furnizate de client :
- primire-predare amplasament si bornelor de reper ;
- grafice de trasare si executie ;
- facilitati - oferte (energie, apa, spatii) ;
- resurse umane ;
- servicii.
Este identificata, verificata si protejata. Daca este pierduta, deteriorata sau
inapta pentru utilizare se raporteaza clientului si sunt mentinute inregistrari.
5.6. CONTROLUL DISPOZITIVELOR DE MASURARE SI MONITORIZARE

MULTIPLAND
Societatea a determinat monitorizarile si masurarile care trebuie efectuate si

echipamentele de masurare si monitorizare necesare pentru a furniza dovada
conformitatii produsului cu cerintele specificate.
Societatea a stabilit procesele prin care sa se asigure ca monitorizarile si
masurarile pot fi efectuate si ca sunt efectuate in concordanta cu cerintele de
monitorizare si masurare, conform procedurii de calitate proces cod: PQP-7.6
Dispozitivele de masurare sunt:
etalonate sau verificate, sau ambele la intervale specificate, sau inainte de
intrebuintare fata de etaloane de masura trasabile pana la etaloane
internationale sau nationale; atunci cand astfel de etaloane nu exista, baza
utilizata pentru etalonare sau verificare trebuie inregistrata;
ajustate sau reajustate, dupa cum este necesar;
sa aiba o identificare pentru a se putea determina starea etalonarii;
asigurate impotriva ajustarilor care ar putea invalida rezultatul masurarii;
protejate impotriva distrugerii si deteriorarii in timpul manipularii, intretinerii
si depozitarii.
Societatea intreprinde actiuni adecvate asupra echipamentului si a oricarui produs
afectat.
In situatia in care DMM sunt gasite in afara limitelor stabilite la etalonare se
evalueaza acuratetea tuturor masurarilor efectuate de DMM din momentul ultimei
etalonari si efectele posibile ale neconformitatii asupra calitatii. Toate DMM utilizate
in societate sunt tinute sub control prin evidenta lor stricta in cadrul
CompartimentuluiMecanizare de catre Responsabilul cu activitatea DMM-urilor.
5.7. MASURARE, ANALIZA SI IMBUNATATIRE
5.7.1. Monitorizare si masurare:

Monitorizarea este o activitate neintrerupta si presupune observarea periodica
sau continua a operatiilor pentru avertizarea in legatura cu aparitia unor
evenimentelor inainte ca acestea sa se produca, permitand luarea deciziilor care
previn aparitia neconformitatilor.
Masurarea presupune stabilirea unor referinte (standarde sau cerinte ), si verificarea
produsului in comparatie cu aceste standarde sau cerinte
Masurarea si monitorizarea proceselor constau in evaluarea eficacitatii
procesului pentru a putea demonstra capabilitatea acestuia de a satisface cerintele
clientului: este vorba de evaluarea ecartului dintre calitatea realizata" si calitatea
dorita" de catre organizatie.
Monitorizarea satisfactiei clientilor realizeaza o bucla de reactie impreuna cu
identificarea necesitatilor si asteptarilor clientilor. Este vorba de evaluarea dintre
calitatea perceputa" si calitatea asteptata" de catre client este bine cunoscut faptul
ca daca un client nu reclama un produs nu inseamna ca este si satisfacut..
Satisfactia clientului :
Informatiile de la client se monitorizeaza si analizeaza folosindu-se in scopul
imbunatatirii performantei organizatiei.
MULTIPLAND
Audit intern :
Auditurile interne se efectueaza la intervale planificate conform programului
stabilit.
Monitorizarea si masurarea proceselor :

Se face prin urmarirea , raportarea si analizarea indicatorilor proceselor
stabilite in fisele de proces, demonstrand capabilitatea proceselor de a obtine
rezultele planificate.
Masurarea si monitorizarea proceselor necesare realizarii acestei lucrari sunt
evidentiate in PCCVI aferent.
Masurarea si monitorizarea produsului :

Sunt realizate prin: inspectie, incercare si verificare, activitati care sunt
descrise in: standarde, sprcificatii tehnice, caiete de sarcini, etc.
5.7.2. Controlul produsului neconform:

Prin proces se asigura identificarea produsului, care nu este conform cu cerintele
specificate, controlul si tinerea sub control a produsului care a fost detectat ca
neconform, tratarea produsului care a fost detectat ca neconform pentru a preveni
livrarea sau utilizarea acestuia, reverificarea produsului dupa tratarea neconformitatii.
5.7.3. Analiza datelor:

Societatea determina, colecteaza si analizeaza datele corespunzatoare pentru a
demonstra adecvarea si eficacitatea sistemului de management al calitatii mediului si
pentru a evalua unde se poate aplica imbunatatirea continua a eficacitatii sistemului
de management al calitatii mediului, incluzand date din activitatile de masurare si
monitorizare.
Analiza furnizeaza informatii referitoare la:
satisfactia clientului/si a partilor interesate;
conformitatea cu cerintele produsului;
caracteristicile si tendintele proceselor si produselor inclusiv oportunitati
pentru actiuni preventive;
furnizori.
Analiza datelor ajuta la determinarea cauzelor primare ale problemelor existente sau
potentiale, orientand deciziile privind actiunile corective si preventive necesare pentru
imbunatatire.
5.7.4. Imbunatatire:
Imbunatatire continua :
Societatea isi imbunatateste continu eficacitatea sistemului de management al
calitatii/ mediului/SSO prin utilizarea:
politicii referitoare la calitate/mediu/SSO
obiective ale calitatii/mediului/SSO;
rezultatelor auditurilor si analizei datelor;
rezultatelor actiunilor corective si preventive;
rezultatelor analizelor efectuate de management.
MULTIPLAND
Procesul de imbunatatire continua implica toate nivelele si functiile societatii.

Fiecare angajat poate propune modalitati de imbunatatire in probleme ca: mediul de
lucru, imbunatirea activitatii prestate, optimizarea proceselor.Propunerile de
imbunatatire sunt inregistrate si analizate din punct de vedere al aplicabilitatii
practice, urmand a fi prezentate in cadrul analizei efectuate de management.
Actiune corectiva :
Pentru a elimina cauzele neconformitatilor si pentru a evita reaparitia acestora,
societatea intreprinde actiuni corective, care defineste cerintele pentru:
analiza neconformotitatilor;
determinarea cauzelor neconformitatilor;
evaluarea necesitatilor de a intreprinde actiuni pentru a se asigura ca
neconformitatile nu reapar;
determinarea si implementarea actiunilor intreprinse;
inregistrarile rezultatelor actiunilor intreprinse;
analizarea eficacitatii actiunii corective intreprinse.
Sursele de informatii utilizate pentru intreprinderea de actiuni corective pot fi:
reclamatiile clientilor, rapoartele de neconformitate, rapoartele de audit intern, analiza
efectuata de management, evaluarea gradului de satisfactie a clientilor, masurarea
proceselor
Actiune preventiva :
Pentru a elimina cauzele neconformitatilor potentiale, in vederea prevenirii
aparitiei acestora, in societate se intreprind actuni preventive, care defineste cerintele
pentru:
determinarea neconformitatilor potentiale si cauzele acestora;
evaluarea necesitatii de actiuni pentru a preveni aparitaia neconformitatilor;
determinarea si implementarea actiunii necesare;
inregistrarile rezultatelor actunilor necesare;
inregistrarile rezultatelor actiunii intreprinse;
analiza eficacitatii actiunii corective intreprinse.
Sursele de informatii utilizate pentru intreprinderea de actiuni preventive pot fi:
utilizarea instrumentelor de analiza a riscului cum ar analiza modului de defectare si
a efectelor acestora, analiza asteptarilor si necesitatile clientilor, masurarea si
monitorizarea proceselor si produselor, rezultatele analizei efectuate de management
si analiza datelor.
5.8. UTILAJE SI ECHIPAMENTE NECESARE LA LUCRARE
Utilaje si mijloace de transport S.C. VIADUCT S.R.L.
Nr. Denumire utilaj/echipament/instalatie U.M. Cantitate Forma de detinere

crt. Proprietate In chirie
1 Excavator hidraulic S1203 Buc 1 x -
2 Excavator Hanomag R100 Buc 1 x -
3 Excavator Libherr Buc 1 x -
4 Buldozer MP 300 Buc 1 x -
5 Buldozer Komatsu tip D 61EX-15 Buc 1 x -
MULTIPLAND
6 Buldoexcavator tip JCB Buc 1 x -

7 Buldoexcavator case Buc 1 x -
8 Buldoexcavator Komatsu Buc 1 x -
9 Autobasculanta HR27VIA Buc 1 x -
13 Cilindru compactor Hamm 322 Buc 1 x -
14 Cilindru Hamm 3414 Buc 1 x -
15 Compactor cu role Tip Bowag Buc 1 x -
16 Cilindru compactor HD 70 Buc 1 x -
Repartizor finisor Vogele Super 1800-2/
17 Buc 1 x -
AB 500-2
18 Autogudronator Buc 1 x -
19 Statie de asfalt Buc 1 x -
S.C. TLI ROM
20 Laborator grad I Buc -
S.R.L.
21 Autogreder AG 180 Buc 1 x -
22 Autogreder DZ 99 A Buc 1 x -
23 Statie de beton Buc 1 x -
24 Autobetoniere HR32VIA Buc 1 x -
25 Autobetoniere HR35VIA Buc 1 x -
Ave Harghita
26 Autocisterna Buc 1 -
Salubritate
27 Automacara Buc 1 x -
28 Ciocan pneumatic Buc 1 x -
29 Incarcator frontal Buc 1 x -
30 Motocompresor Buc 1 x -
31 Masina taiat beton asfalt Buc 1 x -
32 Masa vibrator exterior Buc 1 x -
33 Masina automata fasonat otel beton Buc 1 x -
34 Motopompa Buc 1 x -
35 Masina de matura Buc 1 x -
36 Placa de vibratoare Buc 1 x -
37 Incarcator multifunctional Bobcat Buc 1 x -
38 Bob elevator Buc 1 x -
39 Vibrator de beton Buc 1 x -
40 Masina de raspandit emulsie bituminoasa Buc 2 x -
41 Desprafuitor Buc 1 x -
42 Mai compactor Buc 1 x -
43 Placa compactor Buc 1 x -
44 Schela metalica Buc 1 x -
MULTIPLAND
45 Pompa tractabila Schwing Buc 1 x -

46 Aparat sudor Buc 1 x -
47 Aparat de spalat STIHL Buc 1 x -
48 Group electrogen Buc 1 x -
49 Compactor Wacker Buc 1 x -
5.9. PERSONALUL
de supraveghere si control al calitatii pentru lucrarea :

JUDEUL HARGHITA
A Personal tehnic:
1. Director tehnic:
Ing. Bartalis rpd
2. Proiect manager:
Ing. Gergely Lszl
3. Coordonator de lucrare ( Sef Santier ) Inginer drumuri si poduri:

Ing. Ene Florin
4. Responsabili tehnici cu executia atestati.:

Ing. Fazakas A. Tibor
5. Responsabil C.Q.:
Ing. Luka Csaba
6. Responsabil SSM:
Ing. Flp Szkely Istvn
7. Responsabil mediu:
Inczefi Csaba
8. Inspector de santier (din partea investitorului)

* Nota : Numarul autorizatiei, numele si prenumele sunt prezentate in anexa
B Personal executie:
lucratori drumuri
asfaltatori
mecanici utilaje
dulgheri
fierar betonist
necalificati
piloti de circulatie
MULTIPLAND
zidari
conducatori auto
5.10. LISTA PROCEDURILOR TEHNICE DE EXECUTIE
aplicabile la lucrarea:
JUDEUL HARGHITA
Lucrari de terasamente P.T.E. 01-01

Dispozitive de scurgerea a apelor - amenajarea santurilor, P.T.E. 01-02
rigolelor si casiurilor
Fundatii din balast P.T.E. 01-03
Strat fundatie din piatra sparta P.T.E. 01-04
Lucrari de drum - Macadam P.T.E. 01-05
Prepararea si transportul mixturilor asfaltice la cald P.T.E. 01-06
Asternerea mixturilor asfaltice cilindrate la cald P.T.E. 01-07
Lucrari de arta, ziduri de sprijin P.T.E. 01-08
Infrastructuri Fundatii directe, radiere, culei, pile P.T.E. 01-09
Montarea elementelor prefabricate P.T.E. 01-10
Cofraje si armaturi P.T.E. 01-11
Lucrari de betonare P.T.E. 01-12
Executarea lucrarilor de hidroizolatii P.T.E. 01-13
Lucrari de executare trotuare si montare borduri P.T.E. 01-14

Pozare pavaje P.T.E. 01-15
Marcaje, indicatoare rutiere si parapeti P.T.E. 01-16
MULTIPLAND
5.11. LISTA PROCEDURILOR DOCUMENTATE ALE SISTEMULUI DE

MANAGEMENT CALITATE, MEDIU SI SSO
aplicabile la lucrarea :
JUDEUL HARGHITA
PROCEDURILE SISTEMULUI DE MANAGEMENT

1. CONTROLUL DOCUMENTELOR P.D. S.M.Q&M.&SSO 01
2. CONTROLUL INREGISTRARILOR P.D. S.M.Q&M.&SSO 02
3. AUDITUL INTERN P.D. S.M.Q&M.&SSO 03
4. CONTROLUL PRODUSULUI NECONFORM P.D. S.M.Q&M.&SSO 04
5. ACTIUNI CORECTIVE P.D. S.M.Q&M.&SSO 05
6. ACTIUNI PEVENTIVE P.D. S.M.Q&M.&SSO 06
7. ASPECTE DE MEDIU P.D. S.M.Q&M.&SSO 07
8. CERINTE LEGALE SI ALTE CERINTE P.D. S.M.Q&M.&SSO 08
9. INSTRUIRE, CONSTIENTIZARE SI COMPETENTA P.D. S.M.Q&M.&SSO 09
10. COMUNICARE, PARTICIPARE SI CONSULTARE P.D. S.M.Q&M.&SSO 10

PREGATIRE PENTRU SITUATII DE URGENTA SI CAPACITATE DE
11. P.D. S.M.Q&M.&SSO 11
RASPUNS
12. MONITORIZARE SI MASURARE P.D. S.M.Q&M.&SSO 12
IDENTIFICARE PERICOLE , EVALUARE RISC SI STABILIRE
13. P.D. S.M.Q&M.&SSO 13
CONTROALE
14. INVESTIGARE INCIDENTE, NECONFORMITATI P.D. S.M.Q&M.&SSO 14
15. EVALUAREA CONFORMARII P.D. S.M.Q&M.&SSO 15

MULTIPLAND
5.12. LISTA PROCEDURILOR CALITATE, MEDIU SI SSO DE PROCES
LISTA PROCEDURILOR DE PROCES AFERENTE CERINTELOR

Nr. Cod Denumire Conditie Editia/
Crt. Procedura / document SR EN ISO Revizia
Instructiune 9001:2008 / SR in
EN ISO vigoare
14001:2005/
OHSAS
18001:2008
1. P.Q.P.&M.&S.S.O. Elaborarea procedurilor i instruciunilor 4.2.4/4.5.4/4.5.4 E1 / R0
4.2.4/4.5.4/4.5.4-01
2. P.Q.P.&M.&S.S.O. Activitatea de arhivare 4.2.4/4.5.4/4.5.4 E1 / R0
4.2.4/4.5.4/4.5.4-02
3. P.Q.P.&M.&S.S.O. Analiza efectuat de management 5.6/4.6/4.6 E1 / R0
5.6/4.6/4.6
4. P.Q.P.&M.&SSO Resurse umane 6.2.1./4.4.2/4.4.2 E1 / R0
6.2.1./4.4.2/4.4.2
5. P.Q.P.&M.&SSO Infrastructura 6.3/4.4.6/4.4.6 E1 / R0
6.3/4.4.6/4.4.6
6. P.Q.P.&M.&SSO Planificarea realizarii produsului 7.1/4.4.6/4.4.6 E1 / R0
7.1/4.4.6/4.4.6
7. P.Q.P. 7.2 Procese referitoare la relaia cu clienii 7.2/-/- E1 / R0
8. P.Q.P.&M. Aprovizionare 7.4.1/4.4.6/4.4.6 E1 / R0
7.4.1/4.4.6/4.4.6
9. P.Q.P.&M. &S.S.O. Controlul dispozitivelor de msurare i 7.6/4.5.1/4.5.1 E1 / R0
7.6/4.5.1/4.5.1 monitorizare
10. P.Q.P.&M.& S.S.O. Analiza datelor 8.4/4.5.1/4.5.1 E1 / R0
8.4/4.5.1/4.5.1
11. I.Q.P.0.2 Identificarea proceselor. Abordarea E1 / R0
12. I.Q.P.&M.&S.S.O. bazat pe process
Planificarea obiectivelor calitii 5.4.1/4.3.3/4.3.3 E1 / R0
5.4.1/4.3.3/4.3.3
13. I.Q.P.&M. Planificarea politicii sistemului de 5.4.2/4.3.3/4.3.3 E1 / R0
5.4.2/4.3.3/4.3.3 management alcalitatii calitii
14. I.Q.P.&M.&S.S.O. Stabilirea politicii, obiectivelor si 5.4.3/4.3.3/4.3.3 E1 / R0
5.4.3/4.3.3/4.3.3 indicatorilor de performan
15. I.Q.P.6.1. Evidena contabil a mijloacelor fixe 6.1./-/- E1 / R0
16. I.Q.P.&M.&S.S.O. Tratarea reclamatiilor 7.2.3./4.4.6/4.4.6 E1 / R0
7.2.3./4.4.6/4.4.6
17. I.Q.P.&M.&S.S.O. Evaluarea i selectarea furnizorilor 7.4.1/4.4.6/4.4.6 E1 / R0
7.4.1/4.4.6/4.4.6
18. I.Q.P.&M.&S.S.O. Mentenana echipamentelor 7.5.2/4.4.6/4.4.6 E1 / R0
7.5.2/4.4.6/4.4.6-03
19. I.Q.P.7.5.3 Identificarea i trasabilitatea produsului 7.5.3./-/- E1 / R0
20. I.Q.P.7.5.4. Proprietatea clientului 7.5.4./-/- E1 / R0
MULTIPLAND
21. I.Q.P.&M.&S.S.O. Pstrarea produsului 7.5.5/4.4.6/4.4.6 E1 / R0

7.5.5/4.4.6/4.4.6
22. I.Q.P.8.2.1. Evaluarea gradului de satisfacie a 8.2.1./-/- E1 / R0
LISTA PROCEDURILOR DE MEDIU AFERENTE CERINTELOR

Crt. Procedura / document SR EN ISO Revizia
Instructiune 14001:2005 in
vigoare
1. P.M.M. 4.3.4 Elaborarea programelor de 4.3.4 E1 / R0
management de mediu
2. P.M.M. 4.5.1-01 Gestiunea deseurilor 4.5.1 E1 / R0
3. P.P.M.&S.S.O. Control operational 4.4.6 /4.4.6 E1/ R0
4.4.6./ 4.4.6.
LISTA PROCEDURILOR DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA AFERENTE CERINTELOR

Crt. Procedura / document SR EN ISO Revizia in
Instructiune 18001:2007 vigoare
1. P.S.S.O.-4.3.1 Plan de sanatatea si securitatea muncii 4.3.1 E1 / R0
2. I.S.S.O.-4.3.1-01 Determinarea factorilor nocivi la locurile 4.3.1 E1 / R0
3. I.S.S.O.-4.3.1-02 de muncade medicina muncii
Aspecte 4.3.1 E1 / R0
MULTIPLAND
MULTIPLAND
S.R.L. Lucrari de terasamente Pag.: 39 / 199
DESCRIEREA SUCCESIVA A PROCEDURILOR TEHNICE DE

EXECUTIE
aplicabile la lucrarea:
JUDEUL HARGHITA
A. Lucrari de terasamente Cod. P.T.E. 01-01
1. SCOP:
Procedura satbileste responsabilitatile si modul in care se realizeaza lucrarile

de terasamente.
Procedura este n conformitate cu cerintele caietului de sarcini, pe specialitati
din cadrul proiectului tehnic si are n vedere prevederile LEGII NR. 10/1995 - privind
calitatea n constructii HGR 766/1997- Regulamentele privind calitatea n constructii,
Catalogul Standardelor Romane - ASRO si Normativele n vigoare aferente
procedurilor descrise si celelalte prevederi legale mentionate n caietele de sarcini.
2. DOMENIU:
Toate fazele de executie incepand de la pichetatul lucrarilor de terasamente si

pana la receptia finala a lucrarilor de terasamente.
3. DEFINITII, TERMENI:
TERASAMENTE Totalitatea lucrarilor de pamant executate in scopul

realizarii infrastructurii drumului.
TALUZ Suprafata inclinata a terasamentelor sau terenului natural care
marginesc lateral un rambleu sau debleu.
UMIDITATEA OPTIMA DE COMPACTARE Umiditatea terenului care in
procesul compactarii se obtine pentru un lucru mecanic specific dat , valoarea
maxima a densitatii aparente in stare uscata a pamantului
4.DOCUMENTE DE REFERINTA: ( standarde, norme tehnice etc. )
4.1. Proiectul de executie, cu detaliile de executie aferente.

4.2. Caietele de sarcini ale lucrarii.
4.3. Standardele mentionate in caietele de sarcini.
4.4. Normativul CD 31
5. RESPONSABILITATI
5.1. Seful de lucrare raspunde de aplicarea corecta a prezentei proceduri si a

documentatiei tehnice de executie, de intocmirea inregistrarilor de calitate aferente
atributiilor de serviciu si a evidentei acesteia.
MULTIPLAND
5.2. Responsabilul de controlul calitatii (CQ) pe lucrare urmareste aplicarea

intocmai a prezentei proceduri, a proiectului de executie, intocmirea corecta a
inregistrarilor de calitate si evidenta acestora.
5.3. Mecanicii de utilaje raspund de asigurarea si buna functionare a
utilajelor destinate si existente la punctul de lucru ( buldozere , excavatoare,
compactoare lise si pe pneuri etc. ) aferente executarii lucrarilor de terasamente.
5.4.Laboratorul formatiei raspunde de prelevarea probelor pentru incercari si
verificari, intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate in documentele (formularele )
tipizate de laborator, a inregistrarilor impuse de caietele de sarcini, atat inainte
( a priori ) cat si pe parcursul executiei lucrarilor, precum si de prezentarea acestora
in timp util si operativ celor implicati.
6. PROCEDURA:
6.1. OPERATII PREGATITOARE SI CONDITII PREALABILE
Pichetatul lucrarilor Pichetatul se efectueaza prin grija executantului si se

materializeaza pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori,
iar varfurile de unghi prin borne de beton.
Odata cu definitivarea pichetatului, in afara de axa drumului, executantul va
marerializa prin tarusi si sabloane urmatoarele :
- inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax.;
- punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural ( ampriza );
- inclinarea taluzelor.
Odata cu pichetatul se vor identifica si toate instalatiile subterane si aeriene,
electrice, de telecomunicatii sau de alta natura , aflate in ampriza lucrarilor in vederea
mutarii sau protejarii acestora.
Lucrari pregatitoare Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se
executa urmatoarele lucrari pregatitoare:
- Defrisari;
- Curatirea terenului de frunze , crengi, iarba si buruieni;
- Inlaturarea si depozitarea pamantului vegetal;
- Asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;
- Demolarea cladirilor, inlaturarea sau reamplasarea retelelor de instalatii.
Fazele de lucru pentru curatirea terenului vor cuprinde :
- Curatirea arborilor;
- Defrisarea si scoaterea cioatelor si a radacinilor.
- Umplerea golurilor rezultate din scoaterea radacinilor cu material
corespunzator procurat din diverse surse si compactarea acestuia;
- Smulgerea tufelor, arbustilor si boschetilor;
- Depozitarea materialului;
In timpul operatiilor de curatire sau de executie, copacii si arbustii aflati in afara
zonei drumului vor trebui protejati de lovire. Cu ocazia defrisarilor se vor elimina din
zona drumului si arborii care impiedica vizibilitatea sau afecteaza din punct de vedere
estetic traseul.
In zonele de debleu si rambleu toate cioatele si radacinile vor fi complet
inlaturate pana la o adancime de 60 cm, sub nivelul patului si sub taluzuri.
MULTIPLAND
Pamantul vegetal astfel excavat se recomanda sa se foloseasca la protejarea

taluzurilor rambleurilor.
Zonele de debleu si zonele de imprumut de unde se va scoate material pentru
umpluturi vor fi defrisate astfel incat sa se inlature toate buruienile, ierburile si
vegetatia.
Cu exceptia zonelor ce urmeaza a fi excavate , golurile formate prin scoaterea
cioatelor sau a altor obstructiuni vor trebui umplute cu material corespunzator si
compactate la o densitate aparenta egala cu cea a terenului inconjurator.
Inlaturarea sau reamplasarea instalatiilor publice existente include liniile
electrice, conductele de gaze, liniile telefonice, conductele de alimentare cu apa.
Aceste lucrari vor fi executate de catre intreprinderi specializate si vor fi
supravegheate de persoane competente.
Inlaturarea materialelor necorespunzatoare

Prin materiale necorespunzatoare se intelege toate materialele diferite de cele
considerate ca acceptabile in conformitate cu specificatiile tehnice si cu prvederile
contractuale.
Fazele de lucru cu inlaturarea materialelor necorespunzatoare vor cuprinde :
- Afanarea sau dislocarea materialelor inainte sau in timpul executarii
excavatiei;
- Incarcarea in mijloace de transport;
- Manipularea materialului excavat;
- Evacuarea apei din excavatii;
- Sprijinirea malurilor sapaturii;
- Selectarea si separarea materialului rezultat;
- Formarea si finisarea taluzurilor, a banchetelor si a bermelor, sau in cazul
excavatiilor pentru lucrarile de arta, finisarea marginilor sau fundului sapaturii;
- Luarea masurilor de protejare a proprietatilor , a structurilor , canalelor,
drenurilor;
6.1.1. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE.
Categoriile i tipurile de pmnturi, clasificate conform STAS 1243 care se

folosesc la executarea terasamentelor sunt date n tabelele 1.a i 1.b.
Pmnturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite n orice condiii
climaterice i hidrologice, la orice nlime de terasament, fr a se lua msuri
speciale.
Pmnturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate n orice condiii
climaterice, hidrologice i la orice nlime de terasamente, compactarea lor
necesitnd o tehnologie adecvat.
Pmnturile prfoase i argiloase, clasificate ca mediocre n cazul cnd
condiiile hidrologice locale sunt mediocre i nefavorabile, vor fi folosite numai
cu respectarea prevederilor STAS. 1709/1,2,3 privind aciunea fenomenului de
nghe-dezghe la lucrri de drum.
n cazul terasamentelor n debleu sau la nivelul terenului, executarea n
pmnturi rele sau foarte rele ( vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate n
stare uscat compactat mai mic de 1,5 g/cmc, vor fi nlocuite cu pmnturi
de calitate satisfctoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu liani (var,
MULTIPLAND
cenu de furnal, etc). nlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toat limea
platformei, la o adncime de minimum 20 cm n cazul pmnturilor rele i de
minimum 50 cm n cazul pmnturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate
n stare uscat compactat mai mic de 1,5 g/cmc. Adncimea se va
considera sub nivelul patului drumului i se va stabili n funcie de condiiile
locale concrete, de ctre Inginer.
Pentru pmnturile argiloase, simbolul 4d, se recomand fie nlocuirea, fie
stabilizarea lor cu var, ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de
minimum 15 cm, sau cnd pmntul din patul drumului are umiditatea relativ
Wo 0,55 se va executa un strat de separaie din geotextil, rezistent i
permeabil.
W ( umiditate natural )
Wo =______________________
WL (limita de curgere)
Realizarea terasamentelor n rambleu, n care se utilizeaz pmnturi

simbol 4d ( anorganice) i 4e ( cu materii organice peste 5%) a cror calitate
conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea soluiei de punere n
oper i eventualele msuri de muntire s fie fundamente cu probe de
laborator pe considerente tehnico- economice.
Nu se vor utiliza n ramblee pmnturile organice, mluri, nmoluri, turba
i pmnturile vegetale, pmnturile cu consisten redus ( care au indicele
de consisten sub 0,75%), precum i pmnturile cu coninut mai mare de 5%
de sruri solubile n ap. Nu se vor introduce n umpluturi, bulgri de pmnt
ngheat sau cu coninut de materii organice n putrefacie ( brazde, frunzi,
rdcini, crengi, etc.).
6.1.3.EXECUTIA RAMBLEELOR
Aceste lucrari vor consta in general din :
- Pregatirea terenului de fundatie, prin compactare mecanica;
- Descarcarea, raspandirea, nivelarea si compactarea in straturi a
materialului din rambleu;
Pregatirea terenului de fundatie Lucrarile include toate operatiile mecanice

pentru a aduce terenul natural la capacitatea de a suporta incarcarile rezultate din
actiunea grutatii proprii a rambleului si a sistemului rutier precum si cele rezultate din
actiunea sarcinilor transmise de traficul rutier. Dupa inlaturaea stratului de pamant
vegetal, pamantul va fi analizat in laborator in scopul identificarii lui si a compararii cu
prevederile din documentatii. Prelevarea probelor se va face in conformitate cu
prevederile tehnice in vigoare. In scopul identificarii pamantului si a determinarii
caracteristicilor de compactare a acestuia se vor efectua urmatoarele analize si
incercari pe probe pregatite conform prescriptiilor specifice lucrarilor: determinarea
umiditatii, a greutatii specifice aparente, a compozitiei granulometrice , determinarea
limitei inferioare si a celei superioare de plasticitate, determinarea continutului de
substante organice, determinarea echivalentului de nisip,incercarea proctor normala,
determinarea caracteristicii de deformabilitate ( CBR ) si masurarea deflexiunilor .
MULTIPLAND
Daca rezultatele incercarilor atesta ca materialul este necorespunzator ,

acesta va fi indepartat si inlocuit cu material corespunzator, raspandit in straturi si
adus la umiditatea optima astfel incat sa poata fi compactat corespunzator sau
imbunatatit.Daca rezultatele incercariolr atesta ca pamantul de fundatie este
corespunzator, dupa inlaturarea pamantului vegetal, pamantul va fi inai adus la
umiditatea optima, actionand dupa caz fie prin umezire, fie prin afanare si uscare sau
folosind tehnologii de imbunatatire a acestuia. Suprafata terenului natural se va
nivela corespunzator ininte de a fi compactata, iar compactarea se face cu utilaje
adecvate in functie de tipul pamantului.
Compactarea rambleelor Toate rambleele vor fi compactate pentru a se
realiza gradul de compactare proctor normal, prevazut in STAS 2914 / 84 tabelul 5
TABEL 5
Pamanturi
Zonele din terasamente Necoezive Coezive
la care se prescrie gradul Imbracaminti Imbracaminti Imbracamin Imbracaminti
de compactare Permanente Semipermanen ti Semipermanen
te permanent te
e
Primi30 cm ai terenului
Natural sub limita
rambleelor cu 100 95 97 93
Inaltimea h de: - h 2,00 95 92 92 90
m.
- h 2,00
m.
In corpul rambleelor la
Adancimea (h) sub patul
Drumului:
h 0,50 m 100 100 100 100
0,50m h 2,00 m 100 97 97 94
h 2,00 m 95 92 92 90
In deblee pe adancimea
de 100 100 100 100
30 cm. sub patul drumului
Raspandirea si compactarea materialelor in rambleuri:

Lucrarile vor consta in: descarcarea, raspandirea, umezirea sau (dupa caz) uscarea
si nivelarea materialului in rambleu , urmata de compactarea prin cilindrare, batere
cu maiuri dau prin alte mijloace.
Fazele de lucru pentru asternerea si compactarea materialelor in rambleuri vor
cuprinde:
-Transportul materialului;
-Selectarea materialului in functie de clasele specificate in proiect si
depozitarea lui in locurile indicate;
-Tratarea mecanica sau chimica a pamantului;
-Manipularea materialului excavat;
MULTIPLAND
-Evacuarea apelor din zona lucrarilor

-Formarea si finisarea rambleurilor la cotele si formele specificate.
-Protejarea patului cu materiale corespunzatoare si inlaturarea lui ulterioara;
-Inlocuirea materialului corespunzator care a devenit necorespunzator
( datorita actiunii circulatiei de santier )
Luarea masurilor de protejare a terenurilor, structurilor, canalelor, drenurilor .
Materialul pentru constructia rambleului va fi asternut pe terenul de fundatie sau pe
un alt strat definitiv numai dupa ce s-a facut receptia terenului de fundare. Incercarile
pentru identificarea pamantului si pentru determinarea caracteristicilor de compactare
ale acestuia se vor executa de preliminar la sursa.Fiecare strat de rambleu va fi
raspandit orizontal sau la o panta apropiata de cea a patului drumului , la grosimile
prescrise pentru fiecare tip de pamant utilizat pentru umplutura si de performanta
utilajului de compactare, pentru lucrariimportante in scopul determinarii grosimiii
optime a stratului ce urmeaza a fi asternut si compactat in rambleu precum si a
numarului de receri ale utilajului. Se recomanda executarea pe santier a unor
sectoare experimentate avand lungimea de minimum 50 m .Pe tot parcursul
executarii lucarilor panta transversala a rambleului va fi de minimum 4 6 %.
Stratul de rambleu, avand umiditati si grosimi adecvate, se va compacta la
numarul de treceri prestabilit al utilajelor de compactare , dupa care se va verifica
gradul de compactare realizat.
Fiecare strat de rambleu va fi compactat pe toata latimea, compactarea fiind
efectuata in sensul rampei. Dupa treminarea constructiei ramblaului , taluzurile
acestuia vor fi nivelate si finisate . In timpul constructiei, se vor verifica dimensiunile
realizate fata de cele proiectate.
Incercarile pentru controlul lucrarilor pe santier vor include verificarea
umiditatii, controlul gradului de compactare sau determinarea capacitatii portante.
6.2. CONTROLUL COMPACTARII

Terasamentele vor fi verificate de seful punctului de lucru, CQ, laborator,
consultanta, pe masura executiei in urmatoarele conditii:
- Verificarile vor fi efectuate pe fiecare strat.
- Frecventa minima a verificarilor va fi cea din tabel.
DENUMIREA INCERCARII FRECVENTA MINMA OBSERVATII

A INCERCARILOR
Incercarea proctor 1 la 5000 mc Pentru fiecare tip de
Pamant
Umuditatea efectiva 1 la 250 ml platforma Pe ficare strat
Gradul de compactare 3 la 250 ml platforma Pe fiecare strat
Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si a taluzurilor sunt urmatoarele :

Profil platforma fara strat de forma 5 cm
Profil de platforma cu strat de forma 3 cm
Taluz neacoperit 10 cm
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m

Toleranta pentru ampriza rambleului realizat fata de proiect este de + 50 cm.
6.3. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
MULTIPLAND
Controlul calitatii lucrarilor de trasare consta in :

- verificarea trasarii axului si amprizei drumului;
- verificarea pregatirii terenului de fundatie;
- verificarea calitatii starii pamantului utilizat;
- controlul grosimii straturilor aferente;
- controlul compactarii terasamentelor;
- controlul caracteristicilor patului drumului
- controlul capacitatii portante.
MULTIPLAND Dispozitive de scurgerea a apelor - amenajarea santurilor, Pag.: 46 / 199
S.R.L.
B. Dispozitive de scurgerea a apelor - amenajarea santurilor,

rigolelor si casiurilor Cod. P.T.E 01-02
1. SCOP
Procedura stabileste responsabilitatile si modul in care se executa lucrarile de

amenajari de santuri, rigole si casiuri.
2. DOMENIU
Toate fazele de executie incepand de la trasare, sapare, executie si pana la
receptia finala.
3. DEFINITII, TERMENI
SANT Constructie anexa sub forma de canal deschis, cu sectiunea

trapezoidala sau triunghiulara destinat colectarii apelor meteorice de pe platforma
drumurilor sau taluzuri dirijarii lor la un sistem de canalizare.
RIGOLA Constructie anexa pentru colectarea si evacuarea apelor
meteorice, cu profil curent triunghiular, de adancime mica, amenajata in lungul
drumului sau strazii, la marginea platformei.
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
-MSMQMSSO-01
-STAS 10796 /2/ 79;
-STAS 10796 / 3 / 88;
-STAS 2916 / 87
5. PROCEDURA
Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor ( triunghiulare,trapezoidale ) se

stabilesc de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei, natura terenului,
mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor.
La executia santurior este obligatoriu sa se respecte cotele si pantele
proiectate .
S.R.L.
Panta longitudinala minima va fi :

-0, 25 % in teren natural
-0,1 % in cazul santurilor si rigolelor
Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor
depaseste panta maxima admisa pentru evitarea eroziunii pamantului.
Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabel :
Denumirea principalelor tipuri de pamanturi P maxima %
Pamanturi coezive cu compactibilitate mare 0,5 %

Pamanturi coezive cu compactibilitate redusa:
- Nisipuri prafoase si argiloase 1%
- Nisipuri argiloase nisipoase 2%
- argile prafoase nisipoase
3%
Pamanturi necoezive grosiere:

- pietris (2 20 ) mm 3%
-bolovanis ( 2 200) mm 4%
-blocuri (peste 200 ) mm 5%
Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si fina:

- nisip fainos si fin ( o,5 o, 25 ) mm 0,5 %
- nisip mijlociu mare ( 0,25 2,00 ) mm 1%
- nisip cu pietris
2%
Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt urmatoarele
Panta max.
Tipul protejarii santului , rigolei sau casiului
adm.%
Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuita cu mortar 5%
de ciment
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de 5 cm
- Clasa C 8/10 10 %
- Clasa C 12/15 12 %
Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment
sau pereu din dale de beton simplu clasa C 8/10 pe pat
S.R.L.
de beton 15 %
Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra bruta cu
mortar de ciment sau din elemente prefabricate cu 67 %
amenajare corespunzatoare la piciorul taluzului
Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele
indicate in tabel se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile
indicate in tabel.
Rigolele de acostament se executa obligatoriu in urmatoarele situatii:
- La ramblee cu inaltimea de 3 5 m si in cazul curbelor convertite si
suprainaltate
- La ramblee peste s 5 m
Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe
taluze.
Santurile de garda se recomanda sa fie pereate indiferent de panta.
Amenajarea santurilor de garda se va face la distanta minima de 5,00 m de
muchia taluzului debleului si la distanta minma de 1,5 2,00 m banda de tren
dintre piciorul rambleului. Santul de garda va avea pante de 2 % spre sant.
In cazul cand drumul este situat in debleu, se vor utiliza de la caz la caz, rigole
, santuri sau alte lucrari speciale de colecatre si scurgerea apelor meteorice
( lucrari de canalizare ) in functie de cantitatile de ape meteorice cat si de
posibilitatea de evacuare intr-un emisar, stabilindu-se si distantele dintre punctele
de evacuare.
In cazul cand drumul se inscrie in traversarea unor localitati, santurile si rigolele se
vor adopta in functie de :
- Planul de sistematizare al localitatii
- Existenta lucrarilor de canalizare
- Posibilitatile de evacuare la emisar.
Pentru marirea gradului de ocupare al suprafetelor de teren si limitarea
exproprierilor, cat si pentru asigurarea circulatiei pietonilor , se vor adopta rigole
betonate, prevazute cu placi din beton armat.
Protejarea rigolelor si santurilor se va realiza prin pereere cu piatra bruta,
bolovani sau utilizand elemente prefabricate din beton, adoptarea solutiei de
pereere facandu-se pe baza unor studii tehnice. Santurile de garda se vor pereea
pentru a preantampina infiltrarea apei in taluzurile dr debleuri.
EXECUTIA PEREURILOR USCATE
Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru in
grosime de 5 cm dupa pilonare. Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de
nisip afanat,de aceeasi calitate in care se aseaza piatra sau bolovanii. Grosimea
initiala a acestui strat este de 8 cm. Pietrele se implanta vertical in stratul de nisip
S.R.L.
afanat unele langa altele, batandu- se deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca

fiecare piatra sa fie bine stransa de pietrele vecine.
Pietrele se aseaza cu rosturile tesute.
Se asterne apoi un strat de nisip de 1 1,5 cm grosime, pentru impanare care
se bate din nou cu maiul pana la refuz .
Suprafata santurilor rezultate trebuie sa fie regulata, cu denivelari de maxim 2
cm ale fetelor inclinate.
EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT
Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca pentru pereuri uscate, cu
exceptia ca dupa prima pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip ci cu
mortar de ciment M 100.
Compactarea trebuie efectuata inainte de a incepe priza mortarului.
Suprafata peretelui trebuie protejata contra evaporarii apei prin acoperire cu un
strat de nisip de 1 cm grosime si care va fi udat cel putin 3 zile.
EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT
Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru in

grosime de 5cm dupa pilonare apoi peste acest strat se asterne un strat abundent
de mortar de ciment M 100 in care se incastreaza pietrele sau bolovanii si se
potrivesc prin alunecare in asa fel incat sa se obtina o trasare a rosturilor si o
refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile, toate golurile se umplu cu
mortar, iar suprafata este compacta cu maiul si in final, este nivelata cu mistria.
Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare si protejare cu
nisip timp de 7 zile.
PEREU DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DIN BETON
Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta
in proiectul de executie din beton de ciment C 8/10, pana sa inceapa priza
betonului se trece la executia pereului din piatra bruta negeliva sau bolovani si
colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M100.
Protejarea impotriva uscarii se face cu nisip umed timp de 7 zile.
PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC
Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de balast sau nisip peste care se
toarna stratul de beton Bc 10 sau Bc 25 in grosimea prvazuta in proiect pe
tronsoane de 1,5 m cu rosturi de 2 cm.
Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din
momentul cand incepe priza prin acoperire si dupa ce priza este complet
terminata prin stropire cu apa atat cat este nevoie, in functie de conditiile
atmosferice.
PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON
S.R.L.
Elementele prefabricate din beton vor fi asezate fie pe un strat de nisip pilonat
fie pe un strat de beton C 8/10. Forma si dimensiunile elementelor prefabricate
vor fi cele prevazute in documentatia de executie.
DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTARE SI EVACUARE A APELOR DIN
CORPUL DRUMULUI
Evacuarea apei din stratul inferior al fundatiei se realizeaza prin :
- Drenuri transversale de acostament
- Strat drenant continuu.
- Dren longitudinal sub caostament, rigola sau sant.
DRENURILE TRANSVERSALE DE ACOSTAMENT

Au o latime de 25 30 cm si adancime de 30 50 cm situate la o distanta de
1020 cm in functie de panta longitudinala a drumului, panta longitudinala a
acestor drumuri este de 35 % si se executa normal pe axa drumului cand
declivitatea in profil longitudinal al drumului este mai
Mica de 2 % si cu inclinarea de cca 60 in directia pantei cand declivitatea este
mai mare de 2 %.
STRATUL DRENANT CONTINUU
Are o grosime de 15 cm pana la taluzurile srumului el se recomanda in special
la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulatie.
Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul
drenant continuu prin taluzurile drumului se face cu cel putin 15 cm deasupra
fundului santurilor sau in cazul rambleelor cu 15 cm deasupra terenului sau a
nivelului maxim al apelor stagnate in zona.
In cazul rambleelor executate din pamant necoezive sau permeabile nu se
prevad masuri de evacuare a apelor din corpul drumului.
DRENURILE LOGITUDINALE SUB ACOSTAMENT
Sau sub rigole se prevad in zonele de debleu sau la nivelul terenului unde nu
exista posibilitatea evacuarii apelor prin santuri .
In acest caz stratul inferior de fundatie va fi prelungit.
MULTIPLAND
S.R.L. Fundatii din balast Pag.: 51 / 199
C. Fundatii din balast Cod. P.T.E. 01-03
1. Scop
Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, utilajelor si

materialelor necesare pentru executia si receptia straturilor de fundatie din balast si
balast din sistemele rutiere ale drumurilor publice, strazilor si autostrazilor.
2. Domeniu
Procedura se va utiliza la operatiile de preparare a balastului pentru fundatiile din

sistemele rutiere care se vor inscrie in conditiile tehnice prevazute de STAS 6400-
1984.
3. Definitii, termeni tehnici, notatii - potrivit reglementarilor in domeniu relevante :
STAS 6400-1984 Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie.

Conditii tehnice generale de calitate ;
STAS 12288/1-1985 Lucrari de drumuri. Determinarea densitaii
straturilor rutiere cu dispozitivul cu con i nisip;
Normativ C 56-1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia
lucrarilor de constructii si instalatii;
4. Documente de referinta (standarde, norme tehnice etc.)
4.1. Proiectul de executie cu detaliile de executie aferente.

4.2. Caietul de sarcini din proiectul tehnic al lucrarii.
5. Responsabilitati
5.1. Seful formatiei raspunde de aplicarea corecta a prezentei proceduri si a

documentatiei tehnice de executie, de intocmirea inregistrarilor de calitate
aferente atributiilor sale de serviciu si a evidentei acestora.
5.2. Responsabilul cu controlul calitatii (CQ) pe lucrare, urmareste aplicarea
intocmai a prezentei proceduri, a proiectului de executie, a caietelor de sarcini si a
contractelor incheiate cu beneficiarii sau reprezentantii acestora, de intocmirea
corecta a inregistrarilor privind calitatea si evidenta acestora.
5.3. Mecanicii si electricianul formatiei raspund de asigurarea bunei functionari
a instalatiilor si utilajelor aferente, prepararii, transportului si asternerii stratului de
balast .
MULTIPLAND
6. Procedura
6.1.Conditii prealabile
6.1.1. Asigurarea ca pe santier se gasesc detaliile tehnice de executie si
prezenta procedura.
6.1.2. Instruirea personalului deservent in scopul insusirii prevederilor
proeiectului de executie, a caietului de sarcini, prevederilor normative, a modului
de exploatare si intretinere a utilajelor specifice acestui gen de lucrari si a
prezentei proceduri tehnice de executie.
6.1.3. Asigurarea in statie a materialelor necesare executarii amestecului in
cantitatile prevazute pentru inceperea executiei. In cazul existentei a mai multor
surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se amesteca
agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa utilizata si
care se vor consemna in registrul de laborator.
6.1.4. Existenta certificatelor de calitate pentru materialele aprovizionate si a
proceselor verbale de receptie (pe loturi).
6.1.5. Existenta formularelor pentru inregistrarile de calitate care sunt impuse
prin caietele de sarcini sau contractele economice.
6.1.6. Existenta inregistrarilor de calitate efectuate pentru:
verificarile de calitate asupra materialelor (agregate) ce vor fi puse in
opera;
stabilirea amestecului prevazuta prin proiect (reteta), care raspund
cerintelor de la punctul 6.4 din prezenta procedura.
6.1.7. Existenta formularelor pentru comenzi, respectiv transportului de
materiale (bonuri de comanda, de transport) .
6.1.8. Existenta inregistrarilor de calitate pentru lucrarile de terasamente
pentru sectoarele ce urmeaza a fi balastate.
6.2. Masuri preventive
6.2.1. Se va urmari instruirea si apoi respectarea de catre personalul
executant a utilizarii echipamentului de protectie din dotare (salopeta, casca de
protectie, cizme din cauciuc etc.) conform normelor de tehnica securitatii muncii.
6.2.2. Se va verifica cunoasterea de catre personalul executant a normelor de
tehnica securitatii muncii, a normelor P.S.I., precum si a normelor pentru executia
lucrarilor sub circulatie, atat in incinta statiei, cat si pe santier.
6.3. Lucrari pregatitoare
6.3.1. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si
dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului .
6.3.2. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea
apelor din fundatii - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub
acostament sau sub rigole si santuri si racordurile stratului de fundatie la acestea
precum si alte lucarari prevazute in acest scop in proiectul lucrarii.
6.3.3. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a

drumului cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este
prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu se va asigura in prealabil
posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin 15 cm
deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.
6.4. Materiale
MULTIPLAND
6.4.1. Agregate naturale

6.4.1.1. Pentru execuia stratului de fundatie se va utiliza balast amestec ,
cu granulatia maxima de 63 mm.
6.4.1.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer,
apa sau inghet. Nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant,
carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
6.4.1.3. Balastul sau balastul pentru a fi folosite in stratul de fundatie
trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.
Tabel 1
Caracteristici Conditii de admisibilitate Metode de
Amestec Fundatii verificare
optimal rutiere conform STAS
Sort 0-63 0-63 -
Continut de fractiuni %
sub 0,02 mm max.3 max.3 STAS 1913/5-1985
sub 0,2 mm 4...10 3 18
0...1 mm 12...22 438 STAS 4606-1980
04 mm 26...38 1657
0...8 mm 35...50 25...70
0...16 mm 48...65 37...82
0...25 mm 60...75 50...90
0...50 mm 85...92 80...98
0 63 mm 100 100
Granulozitate continua continua STAS 4606-1980
Coeficient de - 15 STAS 730 - 89
neuniformitate (Un), min
Echivalent de nisip (EN) 30 30 STAS 730 - 89
min
Uzura cu masina Los 30 50 STAS 730 - 89
Angeles (LA) max
6.4.1.4.Balastul se obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63, fie
direct din balast daca indeplinesc conditiile din tabelul 1.
6.4.1.6.Agregatul (balast sau balast ) se va aproviziona din timp in depozit pentru a
se asigura omogenizarea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de
punere in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este
corespunzator.
6.4.1.7. Laboratorul va tine evidenta calitatii balastului sau balastului astfel:

intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de
furnizor;
in registrul pentru incercari agregate, rezultatele determinarilor
efectuate de laborator.
6.4.1.8. Depozitarea agregatelor se face in depozitele deschise dimensionate
in functie de cantitatea necesara si esalonarea lucrarilor.
6.4.1.9. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului
aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1,
MULTIPLAND
aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea

conditiilor calitative prevazute.
6.4.2. Apa
Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua
publica sau din alte surse, dar in acest ultim caz nu trebuie sa contina nici un fel
de particule in suspensie.
6.5. Verificari de control
Controlul calitatii se face de catre laborator, in conformitate cu prevederile de
mai jos:
Nr. Actiunea, procedeul de Frecventa minima Metoda de

crt. Verificare sau La La locul de determinare
caracteristici aprovizionare punere in conform
opera STAS
1. Examinarea datelor La fiecare lot
inscrise aprovizionat - -
In certificatul de calitate
sau certificatul de
garantie
2. Determinarea O proba la fie- STAS 4606-
granulometrica care lot aprovi- - 1980
Echivalentul de nisip zionat pentru STAS 730-89
Gradul de neuniformitate fiecare sursa
(daca este
cazul pt.
fiecare sort)
3. Umiditate O proba /
schimb (si sort) STAS 4606-
si ori de cate 1980
ori se observa
o schimbare
cauzata de
conditii meteo.
4. Rezistenta la uzura cu O proba la
masina tip Los Angeles fiecare lor - STAS 730-89
(LA) aprovizionat
pentru sursa
(sort)
6.6. Stabilirea caracteristicilor de compactare

6.6.1. Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului
se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de
executie.
Prin incercarea Proctor modificata, se stabileste, conform STAS 1913/13-1983
se stabileste:
du max. P.M. = greutate volumica in stare uscata, maxima exprimata in
g/cmc
Wpot P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.
MULTIPLAND
6.6.2. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul

santierului pe probe prelevate din lucrare si anume:
du ef = greutate volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc
Wef = umiditatea efectiva de compactare exprimata in % in vederea stabilirii
gradului de compactare gc.
gc = ( du ef / du max. P.M) x 100
6.6.3. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de
compactare aratat la pct.
6.7. Punerea in opera a balastului
6.7.1. Masuri preliminare - vezi pct. 6.3.
6.7.2. Experimentarea punerii in opera a balastului
6.7.2.1. Inainte de inceperea lucrarilor obligatoriu se va efectua
urmatoarea experimentare: pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m
si o latime de cel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curente,
componenta atelierului de compactere si modul de actionare a acestuia pentru
realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum si reglarea
utilajelor de raspandire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare
corecta, conform proiectului si reglementarilor romanesti.
6.7.2.2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se face in
prezenta inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator,
stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. In cazul in
care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, antreprenorul va trebui sa
realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de
compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor
compactarii, si anume:
grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;
conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare
si intensitatea de compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S, in care:
Q = volum de balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi,
schimb) exprimat in mc;
S = suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat,
exprimat in mp.
In cazul in care se utilizeaza tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele
calcate de fiecare utilaj se cumuleaza.
6.7.2.3. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi
ca sector de referinta pentru restul lucrarii. Caracteristicile obtinute pe acest
sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor.
6.7.3. Punerea in opera a balastului
6.7.3.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul
sau balastul intr-unul sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in
proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei
prevazute in proiect.
6.7.3.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime
de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea
MULTIPLAND
agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma, evitandu-se

supraumezirea locala.
6.7.3.3. Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de
compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta
atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de
compactare.
6.7.3.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe
intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza
odata cu straturile de fundatie astfel incat straturile de fundatie sa fie permanent
incadrate de acostamente asigurandu-se si masurile de evacuare a apelor
conform punctului 6.3.3.
6.7.3.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de
fundatie sau raman dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se
recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se
reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.
6.7.3.6. Punerea in opera nu se face pe patul acoperit de zapada sua
pojghita de gheata, ca si interzicerea punerii in opera a balastului inghetat.
6.7.4.Controlul calitatii compactarii balastului
In timpul executiei stratului de fundatie din balast se vor face pentru
verificarea compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul 4, cu
frecventa mentionata in acelasi tabel.
Tabel 4
Determinarea, procedeul de Frecvente minime la Metoda de
veri-ficare sau caracteristica locul de punere in verificare
care se verifica opera conform STAS
1 Incercare Proctor modificata 1913/13-1983
2 Determinarea umiditatii de minim 3 probe la o STAS 4606-1980
compactare suprafata de 2000 mp
strat
3 Determinarea grosimii stratului minim 3 puncte pentru -
compact suprafete < de 2000
mp
4 Verificarea realizarii intensitatii Zilnic -
de compactare Q/S
5 Determinarea gradului de minim 3 probe la o 1913/15-1975
compactre prin determinarea suprafata de 2000 mp
greutatii volumice in stare strat
uscata
6 Determinarea capacitatii In 1 punct la 10 m CD 31-1994
portante la nivelul superior al distanta, de regula pe
stratului de fundatie axul fiecarei benzi de
supralargire a drumului
existent, la nivelul
fundatiei de balast, cu
la-time de 2,0 m sau
mai mare
MULTIPLAND
6.7.4.1. In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de

balast, aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie
conform instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea
deformabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu parghie - indicativ CD
31-1994.
6.7.4.2. Laboratorul va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului
executat:
compozitia granulometrica a balastului utilizat;
caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat
( umiditate optima, densitate maxima uscata);
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitat, capacitate
portanta).
6.8. Conditii tehnice, reguli si metode de verificare

6.8.1. Elemente geometrice
6.8.1.1. Grosimea stratului de fundatie din balast sau din balast este cea din
proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum de 20 mm. Verificarea
grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul
la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundatie este media
masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.
6.8.1.2. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast este prevazuta in
proiect. Abaterile limita la inaltime pot fi 5 cm. Verificarea latimii executate se va
face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
6.8.1.3. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast este cea a
imbracamintii prevazuta in proiect. Toleranta admisibila la panta transversala
indicata in proiect este 0,4 % si se masoara la fiecare 25 m. Declivitatile in profil
longitudinal sunt conform proiectului.
6.8.1.4. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect
pot fi de 3 mm.
6.8.2. Conditii de compactare
Stratul de fundatie din balast sau balast trebuie compactat pana la realizarea
gradului de compactare de 100% Proctor modificat la minimum la 95 % din
punctele de masurare si minim 98 % la toate punctele de masurare pentru
drumuri de clasa tehnica IIII.
Pentru drumuri de clasa tehnica IV si V, gradul de compactare va fi de 98 %
Proctor modificat la minimum 93 % din punctele de masurare si minim 95 % la
toate punctele de masurare. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de
fundatie se considera realizata daca valoarea inregistrata este mai mica decat
valoarea admisibila care este 250: 1/100 mm.
6.8.3. Caracteristicile stratului de fundatie
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de
3,00 m lungime, astfel:
in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie
si nu pot fi mai mari de 2 mm;
in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect
si nu pot fi mai mari de 0,5 mm.
MULTIPLAND
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari prevazute mai sus se va face

corectarea suprafetei fundatiei.
7. Documente emise si inregistrari de caliatate
7.1. Inregistrari de laborator (referitoare la calitate) pentru materialele folosite.

7.2. Bonurile de comanda.
7.3. Bonuri de transport.
7.4. Procese verbale pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale
straturilor de fundatie realizate din balast sau balast , cu precizarea pozitiilor km
unde au fost asternute, precum si pentru stabilirea atelierului optim de
compactare rezultat din procedeele efectuate pe tronsonul experimental.
7.5. Inregistrari de laborator asupra gradelor de compactare obtinute.
7.6. Procese verbale de receptii calitative pe faze de lucrari, conform PTE-01-02.
Aceste documente vor fi intocmite de catre laboratorul central in prezenta
reprezentantului autorizat al compartimentului de asigurare a calitatii si al
beneficiarului.
MULTIPLAND
S.R.L. Strat fundatie din piatra sparta Pag.: 59 / 199
D. Strat fundatie din piatra sparta Cod. P.T.E. 01-04
1. SCOP
Prezenta procedura are ca scop descrierea conditiilor tehnice generale de
calitate si a modului de executie a straturilor de fundatie si de baza din piatra
sparta ce intra in alcatuirea sistemelor rutiere nerigide si rigide pentru drumuri
publice.
Realizarea straturilor de fundatie sau de baza din piatra sparta care sa
indeplineasca conditiile de calitate cu precizarea responsabilitatilor documentelor de
referinta, actiunilor si metodelor de verificare precum si a criteriilor de receptie ce
trebuiesc indeplinite.
2. DOMENIU DE APLICARE
2.1.Prezenta procedura descrie conditiile tehnice generale de calitate ale straturilor
de fundatie din alcatuirea sistemelor rutiere nerigide si rigide pentru drumuri publice,
strazi, alei , platforme si parcari auto.
3.DOCUMENTE DE REFERINTA
3.1. SR EN 13242:2013 + A1:2008 - Agregate din materiale nelegate sau legate

hidraulic pentru utilizare n inginerie civil i n construcii de drumuri
3.2. (SR 662: 2002 - Agregate naturale de balastiera, SR 667: 2000 - Agregate
naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri)
3.3. STAS 8840-83 - Straturi de fundatii stabilizate mecanic
3.4.STAS 6400-84 - Straturi de baza si de fundatii. Conditii tehnice generale.
3.5.C 56-85- Normativ pentru verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de
constructii si instalatii aferente.
3.6.SR 4032/1- 2001 - Lucrari de drumuri. Terminologie
4. DEFINITII SI PRESCURTARI
4.1.Capacitate portanta a drumului - caracteristica de baza a complexului rutier
de a prelua incarcarile din trafic in conditiile climatice date, in limita deformatiilor
admisibile.
4.2.Fundatia drumului - strat sau asambluri de straturi din sistemul rutier care
primeste, transmite si repartizeaza patului drumului eforturile verticale provenite din
trafic, astfel incit acestea sa nu depaseasca portanta patului, in conditiile cele mai
defavorabile care pot surveni in perioada de perspectiva considerata la
dimensionarea drumului.
4.3.Strat de baza - Parte din sistemul rutier situata intre imbracaminte si fundatie
avind rolul de a prelua incarcarile din trafic, in special actiunile tangentiale si de
intindere, repartizind fundatiei eforturi verticale in limita capacitatii de rezistenta a
acesteia.
MULTIPLAND
4.4.Impanare - Operatie de introducere prin cilindrare a splitului sau a altui material

granular in golurile dintre piatra sparta mare a macadamului sau fundatiei din piatra
sparta in scopul inclestarii acesteia.
4.5.Savura - Sort 0-8 (sau 0-15) obtinut in procesul de concasare simpla la rocile
dure si de duritate medie folosit de regula ca material de impanare la executarea
macadamului.
4.6.Split - Agregat natural rezultat din concasare simpla a rocilor si sortat in sorturile
8-16;16-25;25-40;
5. DESCRIEREA PROCEDURII
5.1. CONDITII TEHNICE DE CALITATE
51..1. Materiale
- piatra sparta conform SR EN 13242:2013 + A1:2008; (SR 662: 2002, SR

667: 2000)
- split 8-16; 16-25 conform SR EN 13242:2013 + A1:2008; (SR 667: 2000)
- savura 0-8 conform SR EN 13242:2013 + A1:2008; (SR 667: 2000)
- nisip 0-7 , conform SR EN 13242:2013 + A1:2008; (SR 667: 2000)
Rocile utilizate pentru obtinerea pietrei sparte utilizate la lucrarile de drumuri

trebuie sa se incadreze in clase conform tabelului.
Clasa rocii
Caracteristica A B C D E Metoda de
determinare
Conditii de admisibilitate
Porozitatea aparenta la
presiune normala max. 3 5 8 10 10 STAS 6200/13-80
%
Rezistenta la SR EN 1926:2001
compresiune, in stare 180 150 120 100 80 (STAS 6200/5-91)
uscata N/max min
Uzura cu masina Los
Angeles % max. 16 18 22 25 30 STAS 730 - 89
Coeficent de calitate,
min 11 10 8 7 6 STAS 730 - 89
Rezistenta la inghet-
dezghet:
- coeficent de 3 3 3 3 3
gelivitate % max. STAS 730 - 89
- sensibilitate la 25 25 25 25 25
inghet % max.
Conditiile de admisibilitate ale pietrei sparte utilizate la lucrarile de drumuri sint

date in tabelul urmator :
MULTIPLAND
Caracteristica Savura Split Piatra sparta

Conditii de Conditii de mare
admisibilitate admisibilitate
Continutul de granule:
- care ramin pe ciurul
superior (dmax) % max. 5 5 5
- care trec prin ciurul
inferior (dmin) % max. - 10 10
Sort 0-8 8-16, 16-25 40-63

25-40 63-90
Uzura cu masina Corespun- Corespun-
Los Angeles - zatoare zatoare clasei
clasei rocii rocii
conform conform
tabelului tabelului
Forme granulelor:
- valori medii b/a min - 0,50 0,50
c/a min - 0,25 0,25
Continut de impuritati
(corpuri straine) 1 1 1
% max.
5.1.2. Prescriptii de executie

Fundatia pe care se aseaza stratul de piatra sparta va fi executata si
receptionata conform STAS 6400-84.
Executia straturilor de fundatie (de baza) sort 63-90 necesita urmatoarele
operatiuni :
- asternerea si compactarea la uscat a pietrei sparte, compactarea se face cu
compactare cu rulouri netede de 6 t dupa care continua cu compactare cu pneuri
sau vibratoare de 10 ...14 t
- impanarea cu split sort 16-25 a suprafetei stratului de piatra sparta si
compactare ;
- umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare cu savura 0-8 sau
nisip.
Pina la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatra
sparta se acopera cu un material de protectie (nisip grauntos sau savura).
In cazul in care stratul superior este macadam sau beton de ciment nu se
mai face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatra sparta
mare.
Compactarea straturilor de fundatie (de baza) din piatra sparta se face
respectind prevederile din STAS 9348-80; STAS 9652-80 si STAS 9831-80.
Se vor respecta urmatoarele principii :
- deplasarea liniara a utilajelor, fara serpuiri iar intoarcerea lor sa nu aiba loc pe
portiunile care se compacteaza sau care sint de curind compactate ;
- fisiile succesive de compactare sa se suprapuna pe minim 20 cm latime ;
- numarul trecerilor pentru realizarea compactarii se stabileste la inceperea
lucrari ;
MULTIPLAND
Acostamentele se completeaza si se compacteaza o data cu straturile de

fundatii sau de baza, astfel incit acestea sa fie in permanenta incadrate de
acostamente asigurindu-se masurile de evacuare a apelor.
5.1.3. Verificarea calitatii lucrarilor

Verificarea calitatii pietrei sparte se face pe toata durata executiei lucrarilor
de catre laboratorul de santier sau central al unitatii iar determinarile ce nu pot fi
efectuate de acestea, se vor face de catre un laborator de specialitate.
Verificarea elementelor geometrice se face prin sondaj la max. 200 m una de
alta sau la 1500 mp suprafata de drum.
In timpul executiei lucrarilor se verifica respectarea proceselor tehnologice cu
respectarea specificatiilor date de proiectant :
La straturile de fundatie din piatra sparta: verificarea compactarii se face prin
supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natura petrografica ca si a pietrei
sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensionarea de circa 40 mm,
aruncata in fata utilajului cu care s-a executat compactarea.
Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este
strivita fara ca stratul sa sufere dizlocari sau deformari.
Verificarea capacitatii portante se efectueaza prin masuratori cu
deflectometrul cu pirghie conform regulementarilor legale in vigoare CD 31-94.
5.2. CRITERII DE RECEPTIE

5.2.1.Receptia straturilor de fundatie (de baza) se face in conditiile stabilite de STAS
6400-84.
5.2.2.Receptia pe faze se efectueaza astfel :
- la terminarea executiei unui strat component si inainte de executarea
unui strat component imediat superior ;
5.2.3.Cu acesta ocazie se verifica :
- respectarea proceselor tehnologice aplicate in executie ;
- latimi ;
- grosimi ;
- pante transversale ;
- suprafatarea stratului de piatra sparta ;
- calitatea materialului folosit ;
- calitatea executiei lucrarilor ;
- verificarea compactarii ;
- capacitatea portanta la nivelul stratului de fundatie (de baza) ;
- exactitatea rezultatelor determinarilor inscrise in registrul de
laborator ;
5.2.4.Se incheie proces verbal de receptie specificindu-se eventualele prevederi
necesare.
5.2.5.Nu se trece la executarea stratului urmator pina cind nu se executa aceste
remedieri.
5.2.6.In cadrul receptiei preliminare se va urmari de catre comisie daca s-au luat
un numar suficient de probe din materiele, asa incit sa se asigure verificarea
calitatii lor.
MULTIPLAND
5.3. Masuri de tehnica securitatii muncii

- Norme de protectia muncii pentru lucrarile de intretinere si reparatii drumuri
(aprobat cu ord.MTTc nr.8/1984) ;
- Norme de protectia muncii specifice activitatii de constructii montaj pentru
transporturi feroviare, rutiere si navale (aprobate cu ordinul MTTC nr.9/1982) ;
- Norme republicane de protectia muncii ale Ministerului Muncii si Ministerului
Sanatatii (aprobat cu ordinul 34 si 60/1975) ;
- Instructiuni privind conditiile de inchidere a circulatiei rutiere sau de instruire a
restrictiilor in vederea executarii de lucrari in zona drumurilor publice nr.630/2330
din 20.04.1985 ;
- Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de
stingere pentru unitatile din MTTc (aprobate cu ordinul 12/1980) ;
6. RESPONSABILITATI
6.1.Director general
6.1.1.Numeste seful de santier si asigura resursele necesare pentru aplicarea
prezentei proceduri.
6.1.2.Numeste Responsabilul tehnic cu executia atestat pe lucrare.
6.1.3.Asigura remedierea defectelor calitative aparute din vina organizatiei atat in
perioada de executie cat si in perioada de garantie prevazuta in contract.
6.1.4.Dispune oprirea lucrarilor ori de cate ori se constata abateri de la cerintele de
calitate , stabileste tratarea neconformitatilor si aplicarea actiunilor corective.
6.1.5.Urmareste ducerea la indeplinire la termenele stabilite a masurilor dispuse prin
actele de control sau prin documentele de receptie ale lucrarilor.
6.1.6.Aproba procurarea de materiale si produse precum si angajarea de servicii
numai de la subcontractanti care asigura conditiile prevazute de Regulamentul
privind agrementul tehnic pentru produse , procedee si echipamente noi in constructii
si de Regulamentul privind certificarea calitatii produselor folosite in constructii.
6.1.7.Solicita investitorului efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor numai la
constructii care corespund cerintelor de calitate si pentru care s-au predat
investitorului documentele necesare intocmirii cartii tehnice a constructiei.
6.2.Responsabil cu managementul calitatii
6.2.1.Realizeaza audituri interne ale calitatii pentru a se asigura ca prevederile
procedurii sunt aplicate.
6.2.2.Efectueaza controale pentru a se asigura ca neconformitatile constatate sunt
tratate si ca sunt intreprinse actiuni corective si preventive.
6.2.3.Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor si asigura
tratarea si rezolvarea lor.
6.2.4.Urmareste respectarea programului de inspectii si incercari si a planului calitatii.
6.3.Seful de santier
6.3.1.Asigura respectarea prevederilor procedurii tehnice de executie la realizarea
lucrarilor.
6.3.2.Raspunde de respectarea proiectului si a detaliilor de executie.
6.3.3.Raspunde de efectuarea inspectiuilor si incercarilor prevazute in PMM.
6.3.4.Raspunde de utilizarea in executie numai a produselor si a procedeelor
prevazute in proiecte , certificate calitativ sau pentru care exista agremente tehnice ,
MULTIPLAND
accepta inlocuirea acestora cu altele numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant

cu acordul investitorului.
6.3.5.Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea
lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si asigurarea conditiilor necesare
efectuarii acestora , in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrarilor.
6.3.6.Raspunde de solutionarea neconformitatilor , a defectelor si neconcordantelor
aparute in fazele de executie , numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant.
6.3.7.Opreste utilizarea materialelor pentru care a primit de la laborator buletine de
incercare din care rezulta ca nu indeplinesc conditiile de calitate , opreste
deasemenea executia lucrarilor la care buletinele de incercare indica existenta unor
abateri de la prevederile proiectelor sau de la cerintele de calitate.
6.3.8.Supune la receptie numai lucrari care corespund cerintelor de calitate si pentru
care s-au predat investitorului documentele necesare intocmirii cartii tehnice a
constructiei.
6.3.9.Asigura aducerea la indeplinire la termenele stabilite a masurilor dispuse prin
actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii.
6.3.10.Raspunde de initierea si aplicarea actiunilor corective si preventive necesare
eliminarii cauzelor neconformitatii constatate la executia lucrarilor ca urmare a
auditurilor interne , a controlului calitatii lucrarilor sau a inspectiilor organelor abilitate.
6.3.11.Raspunde de respectarea conditiilor de manipulare , transport , depozitare a
materialelor si produselor si de livrarea acestora la punctele de lucru cu documente
de certificarea calitatii.
6.4.Controlorul de calitate
6.4.1.Asigura ca nu este permisa continuarea executiei unor lucrari la care s-au
constatat abateri de la proiect si reglementari tehnice si s-au utilizat produse care nu
sunt conforme cu conditiile specificate , verifica si asigura ca neconformitatile
constatate sa fie tratate si remediate conform procedurii.
6.4.2.Elaboreaza planul de control calitate.
6.4.3.Efectueaza controlul calitatii la lucrari , avand drept obiectiv monitorizarea
proceselor respective si eliminarea cauzelor de functionare necorespunzatoare . In
efectuarea controalelor se bazeaza pe prevederile procedurilor sistemului de
management al calitatii si pe procedurile de proces , respectiv a planului calitatii
specific lucrarii.
6.4.4.Neconformitatile pe care le constata cu ocazia controalelor le inscrie in
rapoartele de neconformitate cu propuneri de actiuni corective si preventive si
totodata stabileste impreuna cu seful de santier masurile necesare pentru
remedierea deficientilor constatate , pe care le inscrie in nota de control.
6.4.5.Verifica colectarea , indexarea , indosarierea , arhivarea , pastrarea si
eliminarea inregistrarilor calitatii . In acest sens controleaza intocmirea documentatiei
privind executia lucrarilor conform prevederilor Regulamentului de receptie a
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
6.5.Responsabilul tehnic cu executia atestat
6.5.1.Asigura ca executia lucrarilor de constructii sa se desfasoare conform
prevederilor proiectului si a planului calitatii si ca sunt in curs de satisfacere conditiile
specificate referitoare la calitate .
6.5.2.Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor
de executie verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati;
MULTIPLAND
6.5.3.Raporteaza Directorului general modul de functionare a sistemului de

management al calitatii si solicita oprirea executiei lucrarilor de constructii in cazul in
care s-au produs defecte grave de calitate sau abateri de la prevederile proiectului de
executie si permite reluarea lucrarilor numai dupa remedierea acestora.
6.5.4.Supravegheaza calitatea lucrarilor prin monitorizari si verificari continue ale
stadiului
executiei efectuand urmatoarele verificari :
-verifica si avizeaza proiectele tehnologice de executie , procedurile tehnice si
proiectele de organizare.
-verifica lucrarile si avizeaza documentele si inregistrarile calitatii intocmite pe
parcursul realizarii acestora;
-intocmeste si tine la zi un registru de evidenta a lucrarilor de constructii pe care le
coordoneaza tehnic si de care raspunde;
-pune la dispozitia organelor de control toate documentele necesare pentru
verificarea respectarii Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate
a proiectelor si a executie lucrarilor de constructii;
6.5.5.Asigura ca identificarea stadiului inspectiilor si incercarilor sa fie mentinuta asa
cum s-a definit in PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE si /sau in procedurile
documentate pe tot parcursul executiei in scopul supunerii la receptie numai a
constructiilor la care sunt efectuate inspectiile si incercarile cerute.
7.INREGISTRARI . FORMULARE
7.1.Sunt considerate inregistrari ale calitatii urmatoarele documente :
-Registru de receptie calitativa a materialelor inaintea de punerea in opera;
-Proces verbal de receptie calitativa
-Proces verbal de control in faze determinante;
-Registru de procese verbale de receptie calitativa;
-Registru de neconformitati actiuni corective si preventive;
-Registru de dispozitii de santier;
-Buletine de incercare;
-Documente de certificare a calitatii materialelor;
-Formulare pentru inregistrarea masuratorilor.
MULTIPLAND
S.R.L. Lucrari de drum - Macadam Pag.: 66 / 199
E. Lucrari de drumuri - Macadam Cod. P.T.E. 01-05
1. SCOP
Realizarea de macadam ca strat de baza sau imbracaminte provizorie pe

drumurile publice care sa satisfaca conditiile tehnice generale de calitate cu
precizarea responsabilitatilor, documentelor de referinta, actiunilor si metodelor
de verificare, a criteriilor de receptie ce trebuiesc indeplinite.
2. DOMENIU DE APLICARE
2.1 Macadamul conf. SR 4032/1-2001 este definit ca fiind alcatuit dintr-un

sort monogranular de piatra sparta, cilindrat pina la fixare, apoi impanat cu split
raspindit uniform, udat si cilindrat pina la inclestare, dupa care urmeaza umplerea
golurilor ramase cu savura sau nisip si cilindrarea in continuare pina la fixarea
definitiva.
2.2 Ca strat de baza, macadamul se utilizeaza la imbracamintile
bituminoase si pasajele de piatra cioplita in conditiile stabilite de STAS 6400-84 si
alte reglementari tehnice in vigoare privind dimensionarea sistemelor rutiere.
2.3 Macadamul poate fi folosit ca imbracaminte provizorie la drumurile
publice cu o intensitate de circulatie care incadreaza in clasa de trafic foarte usor
(sub 50 vehicile etalon, A13/zi). in acest caz se va proteja prin tratamente
bituminoase conf. SR EN 12271:2007 (SR 599 - 2004) si va fi prevazut cu
incadrari.
3. TERMINOLOGIE SI SIMBOLURI
Acostament - Fisie laterala situata intre marginea parti carosabile si cea a

platformei drumului.
Capacitate portanta a drumului - Caracteristica de baza a complexului
rutier de a prelua incarcarile din trafic in conditiile climatice date, in limita
deformatiilor admisibile.
Colmatare - Operatie de umplere a rosturilor, fisurilor si crapaturilor
imbracamintilor rutiere cu materiale adecvate.
Compactare - Operatie de indesare a materialelor din straturile rutiere cu
mijloace mecanice pentru reducerea volumului de goluri si respectiv cresterea
densitatii aparente.
Drenajul drumului - Sistem pentru captarea, colectarea si evacuarea apelor
de infiltratie in scopul asanarii corpului drumului.
Fundatia drumului - Strat sau asambluri de straturi din sistemul rutier care
primeste, transmite si repartizeaza patului drumului eforturile verticale provenite
din trafic astfel (incit) acestea sa nu depaseasca portanti patului.
MULTIPLAND
Imparare - Operatie de introducere prin cilindrare a splitului sau a altui

material granular in golurile dintre piatra sparta mare a macadamului sau
fundatiei din piatra sparta in scopul inclestarii acesteia.
Impietruire - Consolidarea partii carosabile a drumurilor din pamant, dupa o
prealabila pregatire, cu balast pietris, piatra sparta sau macadam ce se fixeaza
prin circulatie respectiv prin cilindrare.
Reprofilare - Refacerea profilului suprafetei partii carosabile a unui drum
existent.
Scarificare - Desfacerea unui strat rutier pe o anumita adincime.
Savura - Sortul 0-8 (sau 0 -15) obtinut in procesul de concasare simpla a
rocilor dure si de duritate medie folosit de regula ca material de imparare la
executarea macadamului.
Split - Agregat natural rezultat din concasarea simpla a rocilor si sortat in
sorturile 8-16, 16-25, 25-40.
Strat de baza - Parte din sistemul rutier situata intre imbracaminte si fundatie
avind rolul de a prelua incarcarile din trafic, si a le repartiza fundatiei in limita
capacitatii de rezistenta a acestuia.
Strat de forma - Strat superior al terasamentelor amenajat pentru
uniformizarea si sporirea capacitatii portante la nivelul patului drumului.
4. DOCUMENTE SI REGLEMENTARI DE REFERINTA
SR 179 - 1995 - Lucrari de drumuri - Macadam

STAS 6400-84 - Straturi de baza si de fundatie
Normativ C 56-85 - Caietul XXI - imbracaminti rutiere
SR EN 13242:2013 + A1:2008 - Agregate din materiale nelegate sau
legate hidraulic pentru utilizare n inginerie civil i n construcii de drumuri
(SR 667: 2000 - Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari
de drumuri)
SR 1120 - 1995 - Straturi de baza si imbracaminti
bituminoase de macadam semipenetrat si penetrat.
5. CONDITII TEHNICE
5.1. Materiale granulare utilizate la executia macadamurilor
- piatra sparta sort 40-60 conform SR EN 13242:2013 + A1:2008; (SR

662: 2002, SR 667: 2000)
- split, sort 8-16 sau 16-25 conform SR EN 13242:2013 + A1:2008;
(SR 667: 2000)
- savura, sort 0-8 conform SR EN 13242:2013 + A1:2008; (SR 667:
2000)
- nisip natural, sort 0-4 sau 0-8, conform SR EN 13242:2013 +
A1:2008; (SR 662: 2002
Apa pentru stropirea materialelor granulare daca nu este potabila trebuie sa

indeplinasca conditiile prevazute in SR EN 1008 - 2003.
MULTIPLAND
Cantitatile de materiale in stare uscata folosite le executarea macadamului

sint date orientativ in tabel; consumul real urmind a fi stabilit prin incercari pe
santier, in functie de calitatea materialelor granulare, iar pentru apa in functie de
temperatura acului din timpul executiei.
TABEL I
Nr.Crt. Materiale Macadam folosit Macadam folosit ca
ca imbracaminte strat de baza
1. Piatra sparta kg/m3 175 ... 180 140 ... 145
2. Split kg/m3 20 ... 24 * 16 ... 20
3. Savura sau nisip kg/m3 35 .. . 18 ** 30 ... 35 *
4. Nisip sau savura kg/m3 15 ... 18 15 ... 18
5. Apa (l) 30 ... 35 25 ... 30
*) Cind piatra sparta provine din roci cu duritate mijlocie, (calcar,gresie etc.)
consumul de split se reduce la 18-22 kg/mp si respectiv 14-18 kg/mp marindu-se
corespunzator consumul de piatra sparta.
**) Materialul granular marunt poate fi alcatuit numai din savura sau nisip, ori
intr-un amestec in parti egale din aceste doua materiale.
Rocile utilizate pentru obtinerea produselor de piatra naturala folosite la
lucrarile de drumuri conform SR EN 13242:2013 + A1:2008; (SR 667: 2000)
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de calitate :
1. Pentru imbracaminti din macadam se va lua in considerare
conditiile de calitate prevazute la :
- clasa B pentru trafic mediu si usor ;
- clasa C pentru trafic foare usor ;
2. Pentru straturile de baza din macadam se vor lua in considerare
conditiile de calitate prevazute la :
- clasa C pentru trafic foarte greu ;
- clasa D pentru trafic mediu si usor ;
- clasa E pentru trafic foarte usor ;
TABEL II
Conditii de admisibilitati Metoda de
Nr.Crt. Caracteristica Clasa rocii determinare
B C D E
1. Porozitare
aparenta la 5 8 10 10 STAS 6200/13-
presiune normala 80
% max.
2. Rezistente la 150 120 100 80 SR EN 1926:2001
compresiune in (STAS 6200/5-
stare uscata 91)
N/mmp min
3. Uzura cu masini 18 22 25 30
Los Angeles % STAS 730 - 89
max.
MULTIPLAND
4. Coeficient de 10 8 7 6
calitate min. STAS 730 - 89
5. Rezistenta la
inghet dezghet
-coeficient 3 3 3 3
-sensibilitate la 25 25 25 25 STAS 730 - 89
inghet
Conditii de admisibilitate pentru nisipul utilizat la executia macadamului

conform SR 662-02.
TABEL III
Nr.Crt. Caracteristica Macadam
Umplerea golurilor Protectie
dupa impanare
1. Sort 0-4 4-8
2. Continutul de tractiuni
sub 0,02 mm %
- strat de baza 5 ... 15 max 5
- imbracaminte 15 ... 30 -
5.2. Prescriptii de executie
Fundatia pe care se aseaza macadamul folosit ca strat de baza sau ca

mbracaminte se executa conform STAS 6400-84.
Piatra sparta se asterne pe fundatie ntr-un strat uniform si se cilindreaza la
uscat pna la fixere, apoi se asterne splitul de mparare n minim doua reprize, se
stropeste succesiv cu apa si se continua cilindrarea pna la nclestare. Umplerea
golurilor ramase se face cu savura sau nisip asternute uniform in doua reprize
stropite si cilindrate concomitent pina la fixarea definitiva .
La asternerea pietrei sparte se va avea in vedere ca grosimea acesteia sa fie
cu 25% mai mare decit grosimea prevazuta dupa cilindrare, procentaj ce se va
regla prin ncercari.
Asternerea pietrei sparte se face in grosime uniforma, folosindu-se in acest
scop benzi-reper din agregatele asternute.
Asternerea se face in asa fel incit suprafata imbracaminti, elementele
geometrice si abaterile limita sa fie respectate si sa se incadreze in tolerantele
impuse de caietul de sarcini, respectiv normativele tehnice.
Cilindrarea pietrei sparte se face cu compactori rulouri netede usoare (6....8t)
si apoi cu compactori cu rulouri netede mijlocii (10...14t) pina la fixare.
Asternerea si cilindrarea pietrei sparte se face prin verificarea cantitativa la
cablon.
Fixarea pietrei sparte este urmata de impanarea scheletului macadamului
prin asternerea uniforma a splitului in minim doua reprize si prin stropire
succesiva cu apa, concomitent cu cilindrarea. Cilindrarea se face cu rulouri
netede, mijlocii sau grele (peste 14 t) pina la nclestare.
Dupa asternerea fiecarei reprize se trece de 2-3 ori cu compactorul cu rulouri
netede, se uda cu apa si se continua cilindrarea pina la completa nclestare a
stratului de macadam.
MULTIPLAND
Dupa inclestare se face umplerea golurilor ramase cu savura sau nisip

asternut uniform n doua reprize stropite cu apa si cilindrate concomitent pina la
fixare definitiva.
Fixarea definitiva a macadamului se considera terminata cind tamburii unui
compactor cu rulouri netede nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata
macadamului, iar mai multe pietre de aceeasi marime si natura cu piatra
concasata folosita nu mai patrund in macadam si sint sfarimate de rulouri
(tambure).
Dupa fixarea definitiva se asterne un strat de nisip grauntos sau savura in
grosime de circa 1cm pentru protectie. Macadamului trebuie sa prezinte un
aspect de mozaic cu pietre raspindite uniform.
Acostamentele se executa concomitent cu stratul de macadam daca acesta
este folosit ca imbracaminte.
In profilele cu doua pante, cilindrarea se ncepe de la acostamente si se
continua spre ax pe fisii paralele si succesive.
Fiecare fisie, se va suprapune pe fisia anterioara, pe minim 20cm. Se incepe
cu un numar de treceri pe prima banda de circulatie. Se trece apoi simetric cu
acelasi numar de treceri pe banda de sens opus, continuindu-se spre ax. Pe
axul drumului, cilindrul compactor va calca ambele benzi de circulatie in mod
egal. In profilele cu o singura panta sau in curbe suprainaltate, cilindrarea se
incape de la piciorul pantei si se continua spre partea opusa.
Nu este permisa schimbarea de directie a compactorului n cuprinsul
sectorului care se cilindreaza. Deplasarea utilajelor va fi liniara si fara serpuiri.
Viteza rulourilor compresoare folosite la cilindrarea macadamului, trebuie sa
fie constanta si mai redusa la cilindrarea la uscat.
Pentru stabilirea numarului optim de treceri, potrivit naturii pietrei folosite se
recomanda sa se execute sectoare de incercare, la inceperea lucrarii.
Numarul informativ de treceri necesare pentru ntreaga faza de cilindrare a
macadamului de 8 cm grosime, dupa cilindrare, este dupa cum urmeaza :
- 100.......130 treceri pentru roci dure ;
- 90.......100 treceri pentru roci cu duritate mijlocie ;
- 50....... 70 treceri pentru roci moi.
Cilindrarea trebuie astfel efectuata ca sa se evite stabilirea impanarii prin

ruperea muchiilor si rotunjirii pietrelor, cauzate de un numar prea mare de treceri.
Se recomanda ca dupa executia, macadamului care serveste ca strat de
baza si n special, ca strat de baza la imbracaminti bituminoase, sa fie lasat in
circulatie minim o luna de zile, inainte de asternerea mbracamintilor.
Pe timpul darii in circulatie a macadamului care serveste ca strat de baza,
circulatia trebuie dirijata pe ntreaga latime a caii, asa incit sa se asigure o
compactare uniforma pe toata suprafata.
Capacitatea portanta a macadamului folosit ca strat de baza trebuie
controlata n conditiile prevazute de STAS 6400-84.
Macadamul neprotejat, pe tot timpul ct este supus circulatiei si pina la

receptia lucrarii, trebuie intretinut prin luarea urmatoarelor masuri:
- indepartarea imedeata a noroiului, frunzelor, paielor, etc. de pe
suprafata imbracamintii;
MULTIPLAND
- readucerea pe partea carosabila a savurii sau nisipului, de protectie,

aruncate de circulatie pe acostamente;
- repararea imedeata cu split si savura a denivelarilor sau degradarilor
aparute, evitindu-se n special stagnarea apei pe suprafata
imbracamintii ;
Materialul de intretinere si reparatii se astern in grosimile necesare si se va
bate bine cu maiul mentinndu-se in aceste conditii pina la fixare, folosindu-se de
preferinta split sorturile 8-16 si 16-25 sau amestec 8-25.
5.3. Elemente geometrice si abateri limita
Grosimea macadamului folosit ca mbracaminte va fi de 10 cm iar ca strat de

baza va fi de minim 8 cm dupa cilindrare.
Latimea macadamului, folosit ca strat de baza se stabileste conform
prevederilor STAS 1598/1-89.
Latimea macadamului folosit ca mbracaminte la drumurile publice va depasi
cu 0,25 m pe ambele parti, latimea partii carosabile.
Profilul transversal, in aliniament, se executa sub forma de acoperis cu doua
pante egale si cu racordare ntr-un arc de cerc in treimea mijlocie.
In curbe si in zonele de amenajare aferente profilul transversal va avea forma
si pantele transversale conform STAS 863/1-85
Pe strazi si alei se admite si profil transversal curb avind bombamentul de
1/50....1/60 in functie de latimea strazii sau aleii.
Pantele profilului transversal si declivitatile profilului longitudinal al
macadamului folosit ca strat se baza sint aceleasi ca si ale imbracamintilor, sub
care se executa.
Pantele profilului transversal la macadamuri, folosite ca imbracaminte, sint
de :
- 3 % pentru drumuri si strazi, in aliniament avind doua fire de
circulatie;
- 4 % pentru drumuri si strazi, in aliniament avnd un singur fir de
circulatie ;
- 3 4 % la trotuare si alei, in functie de latime.
Abateri limita si denivelari admisibile

Abateri limita locale admise la grosimea imbracamintii sint de + 10% fata de
grosimea prevazuta n proiect.
Abaterile limita locale admise la latimea imbracamintii stratului de baza este
de + 5 cm.
Abaterile admise la profilul transversal, la macadamul folosit ca imbracaminte
sau strat de baza snt de maxim 6 mm/m.
Denivelarile admise in lungul drumului sint de maxim 20 mm sub un dreptar

de 3 m lungime la macadamul folosit ca imbracaminte sau strat de baza.
La cotele profilului in lung, masuratorile pe axa sau la marginile
imbracamintii, admite o abatere limita de +5 cm fata de prevederile proiectului.
5.4. Verificarea calitatii lucrarilor

MULTIPLAND
Inainte de executia macadamului se verifica daca fundatia a fost receptionata

si indeplineste conditiile tehnice prevazute in STAS 6400-84.
In cursul executarii lucrarilor se controleaza cel putin o data la 10 zile si cel
putin la fiecare 0,5 km de traseu executat, cantitatile de materiale folosite, fata
de cele aratate in tabel.
La asternerea si cilindrarea materialelor granulare in diferite reprize si la
sfirsitul fixarii definitive, se verifica daca se ndeplinesc conditiile prevazute la
capitolul Elemente geometrice si abateri limita dupa cum urmeaza :
- in profil longitudinal se verifica denivelarile pe axa drumului si pe
doua generatoare, situate de o parte si de alta, la minim 1 m de la
margine ;
- masurarea se face folosind un dreptar de 3 m lungime si o pana de
20 cm lungime si maximum 3 cm latime cu inclinatia 1:10. Fata
inclinata a penei trebuie sa aiba gradatii corespunzatoare pentru
fiecare diferenta de inaltime de 1 m. Pentru a se citi denivelarea,
pana se introduce intre imbracaminte si fata inferioara a
dreptarului ;
- verificarea profilelor transversale se face la distanta de 25 m sau 50
m. Masurarea se face prin constatarea denivelarilor sub sablon
avind forma profilului transversal tip, care se aseaza pe doua
suporturi puse pe marginea suprafetei imbracamintii.
Suportul din stinga are grosime de 4 cm, iar cel din dreapta, grosime
variabila in forma de pana in trepte. Suporturile se aseaza astfel ca sa asigure
pozitia orizontala a sablonului.
Daca este necesar, se pot folosi, la stinga doua suporturi suprapuse avind 4
cm fiecare.
Masurarea diferentelor intre sablon si imbracaminte sau stratul respectiv se
face pe axa drumului si la distante de 1 m si 2 m de la margine. Pentru masurare
se foloseste o pana de 30 cm lungime si max. 30 mm latime cu grosimea la
capete de 15 mm si respectiv 90 mm.
Pana are inclinatia de 1 : 4 si fata superioara gradata corespunzator fiecarei
distante de 1mm pentru a se citi diferenta intre sablon si suprafata stratului.
Diferenta in milimetru, intre doua citiri alaturate de sub sablon raportata la
distanta in metri dintre acestea nu trebuie sa depaseasca 6 mm/m.
Verificarea profilelor transversale curbe se face fata de panta medie si fata
de sageata maxima iar verificarea lor cu panta unica ce face cu un dreptar in
locul sablonului de profil transversal tip.
Cotele profilului longitudinal se verifica prin nivelment geometric in axa

drumului sau strazi.
Rezultatele verificarilor materialelor si a lucrarilor executate sint evidentiate in
gestionate in documentele referitoare la calitate.
5.5. Masuri de tehnica securitatii muncii
Norme de protectia muncii pentru lucrarile de intretinere si reparatii drumuri

(aprobate cu ord.MTTc nr.8/84).
MULTIPLAND
Norme de protectia muncii specifice activitatii de constructii montaj pentru

transporturi feroviare, rutiere si navale (aprobat.cu M Ttc nr.9/1982).
Norme republicane de protectia muncii ale Ministerului Muncii si Ministerului
Sanatati (aprobat. cu ordinul nr.34 si 60/ 1975).
Instructiuni privind conditiile de inchidere a circulatiei rutiere sau de instituire
a restrictiilor in vederea executarii de lucrari in zona drumurilor publice.
nr.630/2330 din 20.04.1985.
Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de
stingere pentru unitatile din MTTc (aprobate cu ord.12/1980).
6. RESPONSABILITATI
6.1 Directorul general - Aproba si dispune spre difuzare spre santiere

a prezentei proceduri.
6.2 Director tehnic - Urmareste aplicarea si respectarea prezentei
proceduri, numeste factorii responsabili la nivel de santier.
6.3 Sef santier - Asigura si coordoneaza aprovizionarea cu materi
prime, utilaje, forta de munca supravegherea din punct de vedere tehnic a
productiei ia masuri ce se impun pentru respectarea prezentei proceduri.
6.4 Responsabil M.Q. (C.Q.) - Urmareste respectarea prescriptiilor
tehnice in executie in conformitate cu cerintele tehnice consemnate in caietele de
sarcini, normative etc. propune conducerii daca este cazul luarea de masuri
colective, semnaleaza anomaliile tehnice produse si urmareste remedierea la
termenele stabilite.
7. CRITERII DE RECEPTIE
Receptia preliminara a macadamului folosit cu strat de baza se face in

conditiile stabilite prin STAS 6400-84.
7.1. Receptia pe faze se efectueaza astfel :

- la terminarea executiei unui strat component si inainte de executarea
unui strat component imediat superior.
Cu aceasta ocazie se verifica respectarea proceselor tehnologice aplicate in
executie, latimi, grosimi, pante transversale, suprafatare, calitatea materialelor
folosite, calitatea executiei lucrarilor, si capacitatea portanta la nivelul stratului
executat.
Se verifice exactitatea rezultatelor determinarilor inscrise in registrele de
laborator.
Se incheie proces verbal de receptie specificindu-se eventualele prevederii
necesare. Nu se trece la executarea stratului urmator pina cind nu se executa
aceste remedieri.
7.2. Receptia preliminara a fundatiei sau stratului de baza se face o data cu

receptia preliminara a intregii lucrari conform reglementarilor legale in vigoare.
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei
tehnice aprobate, fata de documentatia de control si procesele verbale de
receptie pe faze, intocmite in timpul executiei lucrarilor.
MULTIPLAND
Se va urmari daca s-au respectat :

- cantitatile de materiale folosite ;
- prelevarea la timp a unui numar suficient de probe din materiale, asa
incit sa se asigure verificarea calitatii lor.
Grosimea imbracaminti sau stratuluide baza din macadam se verifica pe
baza a cel putin doua sondaje pe kilometru si a cantitatilor de materiale folosite,
specificate in evidentele de santier.
7.3. Receptia finala se va face onform reglementarilor in vigoare, dupa

expirarea perioadei de verificare a comportarii sectoarelor de drum complet
terminate (ca strat de baza sau ca imbracaminte si acostamente).
8. DOCUMENTE REFERITOARE LA CALITATE
8.1. Certificat de calitate a materialelor utilizate.

8.2. Bulentine de analiza a materialelor.
8.3. Nota de refuz la receptia calitativa a produselor.
8.4. Registru pentru receptia calitativa a materialelor inanite de introducerea
acestora in opera.
8.5. Proces verbal de receptia calitativa a lucrarilor ce devin ascunse.
MULTIPLAND
S.R.L. Prepararea si transportul mixturilor asfaltice la cald Pag.: 75 / 199
F. Prepararea si transportul mixturilor asfaltice la cald Cod.

P.T.E. 01-06
1.Scop
Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, utilajelor si

materialelor necesare pentru fabricarea si transportul mixturilor asfaltice destinate
imbracamintilor rutiere bituminoase cilindrate, la care amestecul agregatelor cu
liantul, asternerea mixturii si compactarea se face la cald.
2. Domeniu
Procedura se va utiliza la operatiile de preparare a mixturilor asfaltice pentru

imbracamintile rutiere bituminoase precum si pentru straturi de baza care sunt
prevazute in tabel si care se vor inscrie in conditiile tehnice din SR EN 13108-
1:2006/AC:2008 (SR 174/1-2009, SR 7970 01)
3. Definitii, termeni tehnici, notatii, conform SR 4032-1:2001, SR EN 13108-

1:2006/AC:2008 (SR 174/1-2009, SR 7970 01)
4. Documente de referinta ( standarde, norme tehnice etc. )
4. 1. Proiectul de executie, cu detalii de executie aferente.

5. Responsabilitati
5.1. Seful formatiei raspunde de eplicarea corecta aprezentei proceduri si a
atributiilor sale de serviciu si a evidentei acestora.
5.2. Responsabilul de controlul calitatii (CQ) pe lucrare urmareste aplicarea
intocmai a prezentei proceduri, a proiectului de executie, a caietelor de sarcini si a
contractelor incheiate cu beneficiarii sau reprezentatilor acestora intocmirea corecta
a inregistrarilor de calitate si evidenta acestora.
5.3. Mecanicii si electricianul formatiei raspund de asigurarea si buna functio-
nare a instalatiilor si utilajelor aferente, prepararii, transportului si asternerii mixturilor
asfaltice.
6. Procedura
6.1. Conditii prealabile

6.1.1.Asigurarea ca pe santier la statia de mixturi asfaltice se gasesc detaliile
tehnice de executie precum si prezenta procedura.
MULTIPLAND
6.1.2. Instruirea personalului statiei de fabricare a mixturilor in scopul insusirii

proiectelor de executie, caietelor de sarcini, standardelor, a modului de exploatare si
intetinere a utilajelor specifice acestui gen de lucrari si a prezentei proceduri tehnice
de executie.
6.1.3. Asigurarea in statie a materialelor necesare executarii mixturilor asfaltice
respective in cantitatile prevazute pentru inceperea productiei, cat si stocurile minime
necesare pe parcursul executiei pentru a evita intreruperea productiei din lipsa
materialelor.
6.1.4. Existenta certificatelor de calitate pentru materialele aprovizionate si a
proceselor verbale de receptie (pe loturi de materiale).
6.1.5. Existenta formularelor pentru inregistrarile de calitate care sunt solicitate
prin caietele de sarcini regulamentele de functionare sau contractele economice.
6.1. 6. Existenta inregistrarilor de calitate efectuate pentru:
- verificarea asupra calitatii materialelor ( agregate si lianti ) care vor fi
puse in opera ;
- stabilirea compozitiei amestecului agregatului tipului de mixtura
prevazuta in proiect (retetele) stabilite conform punctului 6.4. din prezenta
procedura.
6.1.7. Existenta formularelor pentru comenzi, respectiv transportului de materiale
( bonuri de comanda, bonuri de transport ) inclusiv pentru transportul mixturilor.
6.1.8. Existenta inregistrarilor de calitate pentru stratul suport, respectiv procesele
verbale de receptie calitativa ( verificarea compactarii pe straturi si cotele de nivel )
pentru sectoarele care urmeza a se asterne mixtura ce urmeaza a se prepara.
6.2.1. Se va urmari instruirea si apoi respectarea de catre personalul executant a
utilizarii echipamentului de protectie din dotare, salopete, casca, cizme de cauciuc
etc.,conform normelor de tehnica securitatii muncii in vigoare.
6.2.2. Se va verifica cunoasterea de catre personalul executant a normelor pentru
protectia muncii, a normelor P.S.I. precum si a normelor pentru executia lucrarilor sub
circulatie, atat in incinta statiei cat si pe santier.
6.3. Lucrari pregatitoare
Prepararea mixturilor asfaltice destinate executiei straturilor rutiere bituminoase
realizate la cald va fi precedata de efectuarea urmatoarelor operatii:
6.3.1. Verificarea si reglarea utilajelor si dispozitivelor necesare prepararii si
transportului mixturilor asfaltice ( depozitare, alimentare, predozare agregate,
incalzire, desprafuire, resortare, cantarire, dozare bitum, malaxare, stocare mixtura,
transport ).
6.4. Pregatirea fabricatiei
6.4.1. Se precizeaza tipul de mixtura prevazut in caietul de sarcini, dintre:
Mixturi asfaltice pentru stratul de uzura
Clasa Categoria
Nr.
tehnic a tehnic a Stratul de uzur Tipul i simbolul mixturii asfaltice (1)
crt.
drumului strzii
1 I I Mixtur asfaltic stabilizat cu fibre: MASF8; MASF 12,5;
MASF16
Mixtur asfaltic cu bitum modificat stabilizat cu fibre:
MASF8m; MASF 12,5m; MASF16m
MULTIPLAND
Beton asfaltic cu bitum modificat:BA 12,5m; BA16 m

Beton asfaltic rugos: cu bitum modificat: BAR16m ; cu
bitum : BAR 16
2 II, III II,III Mixtur asfaltic stabilizat cu fibre: MASF8; MASF12,5:
MASF16
Mixtur asfaltic cu bitum modificat stabilizat cu fibre:
MASF8m; MASF 12,5m; MASF16m
Beton asfaltic rugos: cu bitum modificat: BAR 16m ; cu
bitum: BAR 16
Beton asfaltic :
- cu bitum modificat: BA12,5m; BA16m
- cu bitum: BA12,5; BA16;
3 IV,V IV Beton asfaltic :
- cu bitum: BA8; BA12,5;BA16; BA25
Beton asfaltic cu pietri concasat (2) - cu bitum : BAPC16
n cazul n care adezivitatea bitumului fa de agregatele naturale utilizate este sub limita de
80%, bitumul se aditiveaz cu un aditiv pentru mbuntirea adezivitii.
Cu acordul administratorului drumului.
Mixturi asfaltice pentru stratul de legatura
Clasa Categoria
Nr.
tehnic a tehnic a Stratul de legtur Tipul i simbolul mixturii asfaltice (1)
crt.
drumului strzii
1 I, II I, II Beton asfaltic deschis cu criblur :
cu bitum modificat BAD25m
cu bitum BAD20; BAD25
2 III III Beton asfaltic deschis cu criblur :
cu bitum modificat BAD25m
cu bitum BAD20; BAD25
Beton asfaltic deschis cu pietri concasat - cu bitum BAD
PC 25
3 IV, V IV, V Beton asfaltic deschis cu criblur - cu bitum BAD20;
BAD25
Beton asfaltic deschis cu pietri concasat - cu bitum BAD
PC25
Beton asfaltic deschis cu pietri sortat - cu bitum BAD
PS25
(1) n cazul n care adezivitatea bitumului fa de agregatele naturale utilizate este sub limita
de 80%, bitumul se aditiveaz cu un aditiv pentru mbuntirea adezivitii.
Mixturi asfaltice pentru poduri

MULTIPLAND
Dimens.
Nr.crt Tipul mixturii asfaltice Simbol max. a Domeniul de aplicare
granulei
1. Beton asfaltic cilindrat, BAP 16 mbrcminte pe partea
cu bizum pur carosabil a podurilor rutiere
2. Beton asfaltic cilindrat, BamP 16 mbrcminte pe partea
cu bitum modificat sau carosabil a podurilor rutiere
polimeri *)
3. Asfalt turnat dur ADT 8 mbrcminte la poduri cu
plac de beton
4. Asfalt turnat AT 7 mbrcminte pe trotuare
5. Mortar asfaltic turnat MAT 5 Strat de protecie a
hidroizolaiei de pe calea pe
pod sau ca strat de egalizare
a cii podurilor
6.4.2. Agregate
6.4.2.1. Agregatele care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse n
prezentul standard sunt agregatele naturale de carier i de balastier prelucrate prin
splare i sortare sau prin splare, concasare i sortare, conform SR EN 13043 :
2003 (SR 667 i SR 662).
6.4.2.2. Clasa minim a rocii din care se obin agregatele naturale de carier, n
funcie de clasa tehnic a drumului sau categoria strzii, trebuie sa fie conform SR
EN 13043 : 2003 (SR 667) i celorlalte prevederi legale n vigoare. Caracteristicile
fizico-mecanice ale rocii de provenien a agregatelor naturale de carier trebuie s
fie conform SR EN 13043 : 2003 (SR 667).
6.4.2.3. Fiecare tip i sort de agregate naturale trebuie depozitat separat n padocuri
prevzute cu platforme betonate avnd pante de scurgere a apei i perei despritori
pentru evitarea amestecrii i impurificrii agregatelor.
Agregate utilizate la realizarea mixturilor asfaltice
Nr. crt. Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale i artificiale* utilizate

1 Beton asfaltic rugos Criblur: sort 4-8; 8-16 Nisip de concasare sort 0-
4 Filer
2 Beton asfaltic Criblur sort 4-8; 8-12,5 sau 8-16;16-25 Nisip de
concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 (conform
6.4.2.4) Filer
3 Beton asfaltic cu pietri concasat Pietri concasat sort 4-8; 8-16;16-25
Nisip natural sort 0-4
Filer
4 Beton asfaltic deschis cu criblur Criblur sort 4-8; 8-16; 16-20 sau 16-25 Nisip de
concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 (conform
6.4.2.4) Filer
5 Beton asfaltic deschis cu pietri Pietri concasat sort 4-8; 8-16; 16-25 Nisip de
concasat cncasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 (conform
6.4.2.4) Filer
MULTIPLAND
6 Beton asfaltic deschis cu pietri Pietri sort 4-8; 8-16; 16-25

sortat Nisip de concasare sort 0-4
Nisip natural sort 0-4 (conform 6.4.2.4)
Filer
* Agregatele artificiale se pot utiliza cu condiia s ndeplineasc cerinele tehnice ale
sorturilor din SR 667 i cerinele specifice din SR EN 13043, funcie de provenien.
6.4.2.4. La betoanele asfaltice destinate stratului de uzur i la betoanele asfaltice

deschise pentru stratul de legtur se folosete nisip de concasare sau amestec de
nisip de concasare cu nisip natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural
este n proporie de maxim:
- 25% pentru BA 8; BA12,5; BA 16; BA 16m;
- 30% pentru BA 25 ;
- 50% pentru BAD 20, BAD25 i BAD PC 25, BAD PS 25, BAD 25m.
6.4.3.Filer
6.4.3.1. Filerul trebuie s corespund prevederilor SR EN 13043 i/sau STAS 539.
6.4.3.2. Nu se admite folosirea altor materiale ca nlocuitor al filerului sau al fraciunii
fine recuperate de la exhaustorul staiei de asfalt dect n cazul n care coninutul de
argil determinat prin metoda valorii de albastru, conform SR EN 933/9, este de
maxim 2%.
6.4.4. Lianti
6.4.4.1. Lianii care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice sunt:
- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 i D 80/100 conform SR 754
- bitum neparafinos pentru drumuri tip 35/50 , 50/70 i 70/100 conform SR EN
12591
- bitum modificat cu polimeri conform SR EN 14023 clasele 3, 4, 5
6.4.4.2. Liantii se selecteaza n functie de penetratie, n concordanta cu zonele
climaterice:
- pentru zonele calde se utilizeaza bitumurile D 60-80, 50-70 i 35-50;
- pentru zonele reci se utilizeaza bitumurile D 80-100 i 70-100;
- pentru mixturile stabilizate cu fibre, indiferent de zona, se utilizeaza bitumurile D
60-80 i 50-70, cu penetraia de maxim 70 [1...10 mm].
- bitumurile tip 35-50 se utilizeaza in straturile de legatura .
6.5. Stabilirea retetelor.

6.5.1. Compozitia granulometrica
6.5.1.1.Zonele granulometrice pentru tipurile de mixturi prevazute la punctul 6.4.1.
sunt date in SR EN 13108-1:2006/AC:2008 (SR 174/1-2009, SR 7970 01).
6.5.1.2. pentru determinarea procentajului de filer se fac incercari de curbe
granulometrice in laborator cu materialele aprovizionate in statie. Se va alege curba
corespunzatoare in baza a cel putin 3 valori ale continutului de filer. Procentul de filer
la curba aleasa nu trebuie sa se situeze la limitele zonei granulometrice.
MULTIPLAND
6.5.2. Dozajul de liant

6.5.2.1. Procentul optim de bitum se va determina prin incercari de laborator. Pentru
un continut de filer determinat conform punctului 6.5.1.2., se vor incerca epruvete cu
cel putn 3 dozaje diferite de bitum,care se vor inscrie in limitele din tabelul 5.
Continutul de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, conform STAS
1338 / 1 si 2. Dozajul de bitum pentru care caracteristicile fizico mecanice ale
mixturii vor corespunde in totalitate conditiilor tehnice cuprinse in tabelele 6 si 7, se
considera dozaj optim, tinandu-se cont de recomandarea de la punctul 6.5.2.3.
6.5.2.2. La elaborarea reteteor se va tine seama de influenta continutului de filer si
dozajul de bitum asupra comportarii mixturilor in diferite conditii de exploatare pentru
care acestea sunt destinate. Astfel, in regiunile de munte cu umiditate ridicata si unde
se prevad iarna tratamente intense cu sare contra poleiului sau ghetii, sunt indicate
imbracamintile mai impermeabile care se obtin cu dozaje de filer si bitum situate in
apropierea limitelor superioare prescrise pentru tipurile respective de mixturi. In
regiunile cu temperaturi ridicate in timpul verii pe traseele cu sarcini de exploatare
grele si cu circulatie lenta ( de exemplu banda a treia la rampe ) sunt
corespunzatoare mixturile cu un schelet mineral mai pietros - curba granulometrica
situata in partea de jos a zonei indicate pentru mixtura respectiva si cu dozajul de
bitum in apropierea limitelor inferioare prescrise. La acest tip de mixtura raportul filer /
bitum trebuie sa tinda catre 2, iar absorbtia de apa catre limitele superioare.
6.5.2.3. In conditiile aratate la punctul 6.5.2.2. si in cazul mai multor retete ce se
inscriu in limitele prescrise pentru tipurile de mixtura alese, vor fi preferate mai intai
cele cu compactitati mai ridicate,daca rezistentele mecanice maxime sunt la limita
inferioara prevazuta in SR EN 13108-1:2006/AC:2008 (SR 174/1-2009, SR 7970
01).
6.6.Fabricarea mixturilor
6.6.1.Aprovizionare depozitare
6.6.1.1.Se recomanda ca la inceperea lucrarilor de asfaltare sa fie aprovizionata
cantitatea necesara de agregate naturale, filer, bitum si combustibil, pentru 2 3 luni
de functionare, pentru a permite organizarea mai usoara a demararii lucrarilor, a
controlului materialelor si functionarii imnstalatiilor. Pe parcurs stocul minim va
asigura functionarea timp de o luna.
6.6.1.2. Depozitarea agrgatelor naturale se face pe sorturi in depozite separate astfel

incat sa se evite amestecarea lor. Platformele de depozitare se amenajeaza prin
impietruire, stabilizare, betonare, asfaltare, etc.,astfel ca sa se evite colmatarea cu
pamantul a straturilor inferioare de agregare. In cazul alimentarii predozatoarelor cu
materiale din siloz folosind autoincarcatoare, platformele de rulare se betoneaza sau
se impietruiesc.
Se recomanda ca in urma ploilor sa se foloseasca numai materiale situate in partea
superioara a depozitului incepand de la o inaltime de 0,30 m, fata de platforma de
depozitare.
Se recomanda acoperirea silozurilor pentru sorturile de nisipuri naturale si
nisipuri de concasaj, pentru evitarea dificultatilor si neomogenitatii la predozare si
uscare cand acestea au umiditatea ridicata.
6.5.1.3. Filerul se depoziteaza in incaperi sau magazii uscate pentru a evita
aglomerarea.
MULTIPLAND
Se recomanda sa se organizeze depozitarea filerului in silozuri metalice cilindrice

verticale avand dispozitive adecvate pentru alimentare si extractie, eventual dozare.
Se recomanda, de asemenea, folosirea a doua silozuri la statiile de mixturi de
peste 10t/ h capacitate, pentru a fi evitate perturbarile provocate de alimentare intr
un siloz in timp ce din acesta se descarca pentru statie. Volumul stocului minim de
filer in silozuri trebuie sa asigure functionarea statiei in concordanta cu programul de
lucru.
6.5.1.4. Bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice termoizolante, cu instalatii de
incalzire sau in bataluri. Stocul minim de bitum trebuie corelat cu programul de
functionare a statiei pentru evitarea intreruperilor.
6.5.2.Predozarea agrgatelor
6.5.2.1. Alimentarea instalatiilor de fabricare a mixturilor se face printr-o predozare
gravimetrica prin intermediul unui predozator cu buncare separate pentru fiecare sort
de agregat.
Se recomanda folosirea predozatoarelor pentru a se obtine o alimentare cu
agregate corespunzatoare prevederilor diferitelor retete si a unei corecte preparari a
mixturilor.
6.5.2.2. Pentru a se preveni amestecarea sorturilor in buncare adiacente de la

predozator este necesar ca peretele despartitor sa fie suprainaltat cu circa 50 cm
peste nivelul de umplere. De asemenea, latimea cupei cu care se incarca buncarele
predozatorului trebuie sa fie cu 30 50 cm mai mica decat latimea buncarului la
partea superioara.
6.5.2.3. Pentru asigurarea uniformitatii alimentarii statiei cu agregate predozatoarele

sunt prevazute cu benzi estractoare.
6.5.2.4. Cantitatile de agrgate aduse la masa de amestec sau cele debitate de

predozator trebuie corelate cu productivitatea instalatiilor de malaxare si dozate cu o
precizie de maxim 4 % din greutate. Controlul dozarii se efectueaza zilnic la
inceperea lucrarilor, la schimbarea retetei mixturii si pe parcurs ori de cate ori apar
modificari in granulozitatea sau umiditatea sorturilor.In cazul utilizarii predozatoarelor,
verificarea zilnica a umiditatii si dozarii sorturilor este obligatorie.
6.5.3. Uscarea, incalzirea agrgatelor, desprafuirea

6.5.3.1. Intervalele de temperatura admise pentru agregate sunt cele prevazute in
tabelul 9, prezentat la pct. 13.1.
6.5.3.2. Rolul uscatorului este de a usca agregatele, a le incalzi, a le desprafui si in

oarecare masura a le amesteca combatand segregarea, conditii in care adezivitatea
bitumului la agrgate este imbunatatia. Este necesar sa se urmareasca incontinuu
temperaturile agregatelor la iesirea din uscator si la intrarea in malaxor pentru a se
evita arderea bitumului la contactul cu agregatul prea fierbinte sau elaborarea de
sarje prea reci. Temperaturile in uscator se masoara cu termocuple. In cazul cand
instalatia nu este dotata cu termocuple , temperaturile se vor masura cu termometre.
Asiguarea temperaturilor prescrise la iesirea din uscator se realizeaza prin
reglarea debitului de combustibil, in functie de variatia cantitatii, sau, mai ales, a
umiditatii agregatelor introduse.
MULTIPLAND
6.5.3.3. La uscatoarele statiilor de mixturi asfaltice se va asigura functionarea

exhaustoarelor si a sistemului de ventilatie si captare a prafului, atat in scopul evitarii
poluarii atmosferei cat si pentru recuperarea partilor fine din agregate si
reintroducerea lor in circuit. In acest sens se interzice functionarea instalatiilor fara
ventilatoare sau cu cosul nemontat.
6.5.4. Dozarea
6.5.4.1. Agregate
Instalatiile de malaxare sunt de tip continuu sau discontinuu. Instalatiile de tip
discontinuu sunt discontinue numai in ce priveste dozarea si malaxarea. Instalatiile
de tip continuu vor fi prevazute cu dispozitive care sa permita corelarea de agregate
cu debitul pompei de bitum. Dozarea se face granulometric, si cu posibilitatea de
verificare ponderala prin cantarire pe banda transportoare.
Se va verifica zilnic precizia cantaririi care trebuie sa fie sub 5 % ( la agregatul
total ).
6.5.4.2. La instalatia de capacitate mai mare folosita de VIADUCT S.R.L. exista
dispozitive de ciuruire si depozitare pe sorturi in buncare separate. Aceasta da
posibilitatea da a alcatui sarja din sorturile prevazute in reteta, cantarite succesiv prin
cumulare in cupa cantarului in mod automat, fapt ce asigura eliminarea (corectarea)
erorilor partiale prin corectii succesive.
Se va verifica zilnic precizia cantaririi care trebuie sa se mentina sub 5 %.
6.5.4.3. Pentru precizia dozarii se interzice eliminarea din circuit a sistemului de

resortare la cald. Pentru acest tip de instalatii se dau urmatoarele abateri admisibile
de la reteta prescrisa:
TAB E LU L1
Fractiunea (mm) Abaterea in % fata de
valoarea prescrisa
0 0,09 2
0,09 0,2 3
0,2 0,6 4
0,6 - 3 5
3-8 5
8 - 16 5
6.5.5. Filer
6.5.5.1. Filerul fiind un material foarte activ care influenteaza comportarea reologica
si la imbatranire a bitumului si deci a mixturilor,dozarea acestuia trebuie facuta cu
precizie atat in cazul dozarii volumetrice cat si gravimetrice. Dozarea filerului trebuie
sa se faca prin cantarire separata.
6.5.5.2. Pentru retetele ce comporta cantitati sporite de filer ( raport filer / bitum in
jurul lui 2), este indicata incalzirea prealabila a filerului la 100 150 C in incalzitoare
de filer urmand totodata indepartarea sau sfaramarea granulelor provenite din
aglomerarea datorita unei umiditati sporite.
MULTIPLAND
6.5.6. Liant
6.5.6.1. Intreaga retea de alimentare si refulare a bitumului trebuie sa fie termoizolata
cu ingrijire, inclusiv cea care, dupa caz, leaga pompa dozatoare de rampa de
distributie ( pulverizare ) din malaxor.
6.5.6.2. Este recomandabil sa se dispuna de posibilitatea de masurare a temperaturii
liantului cat mai aproape de malaxor ( intr un punct unde exista circulatia continua a
liantului fierbinte ) . Precizia masuratorii temperaturii trebuie sa fie de 2 C.
Intervalul de temperatura prescris pentru liant este de 150 175 C, in functie de
tipul acestuia,conform tabelului prezentat la pct. 6.7.1.
6.5.6.3.Dozarea se face fie volumetric, fie gravimetric. La statiile de malaxare de tip
continuu, dozarea se face volumetric cu ajutorul unei pompe cu debit reglabil.
In cazul dozarilor volumetrice,trebuie sa se tina seama de variatiile de
densitate ale bitumului la diferite temperaturi. In vederea calculului volumetric
corespunzator greutatii bitumului pentru o sarja de mixtura la temperaturi de lucru, se
da in tabelul urmator volumul in litri la diferite temperaturi.
Convertirea greutatii in volum pentru bitumurile rutiere

TABELUL 2
Densitatea 1 kg de bitum rutier cu densitatea D la 25C are la temperatura de :

D la 25C 25 C 150 C 160 C 170 C 180 C 190 c
Urmatoarele volume in litri:
1,000 1,00 1,07 1,08 1,08 1,09 1,10
1,005 1,00 1,07 1,07 1,08 1,09 1,09
1,010 0,99 1,06 1,07 1,08 1,09 1,09
1,015 0,99 1,06 1,06 1,07 1,08 1,09
1,020 0,98 1,05 1,06 1,06 1,07 1,08
1,025 0,98 1,05 1,05 1,06 1,07 1,07
1,030 0,97 1,04 1,05 1,06 1,06 1,07
1,035 0,97 1,04 1,04 1,05 1,06 1,06
1,040 0,96 1,03 1,04 1,05 1,05 1,06
1,045 0,96 1,03 1,04 1,04 1,05 1,05
1,050 0,95 1,02 1,03 1,04 1,04 1.05
1,055 0,95 1,02 1,02 1,03 1,04 1,04
1,060 0,95 1,01 1,02 1,02 1,03 1,04
1,065 0,94 1,01 1,01 1,02 1,03 1,03
6.5.7. Malaxarea
6.5.7.1. La statiile de malaxare de tip continuu este de observat si de reglat viteza de
scurgere a agregatelor in lungul malaxorului, astfel ca la descarcare sa se obtina o
anrobare perfecta. Nivelul agregatelor in uscator malaxor nu trebuie sa depaseasca
inaltimea paletelor in pozitie verticala. De asemenea se recomanda a se urmari ca
bitumul care se introduce in uscator malaxor, in ultima treime a acestuia, sa nu vina
in contact cu flacara arzatorului. In acest scop, paletii exteriori trebuie sa asigure
realizarea unei perdele din agregate situata intre flacara arzatorului si duzele de
pulverizare a bitumului.
MULTIPLAND
6.5.7.2. La statiile de malaxare de tip discontinuu inainte de introducerea liantului se

amesteca intai agregatele calde si filerul, continuandu se apoi malaxarea impreuna
cu liantul pana la anrobarea totala a mixturii. Durata totala a malaxarii variaza intre
1,5 3 minute la instalatiile de 35 40 t / h sau mai mari si 2 4 minute la cele de 8
10 t / h, limitele superioare aplicandu se la mixturile rugoase.
6.5.8. Stocarea
6.5.8.1. Pentru asigurarea continuitatii functionarii statiilor de malaxare discontinui in
raport cu organizarea transportului mixturii fierbinti la locul de asternere, acestea
dispun de buncare pentru stocarea mixturii preparate. Aceste buncare se recomanda
a fi termoizolante iar capacitatea lor sa poata primi productia instalatiei pe timp de
circa o ora.
6.5.8.2. In cazuri speciale, pentru timp racoros, cand se lucreaza cu bitumuri mai
dure, iar ritmicitatea transportului nu este o certitudine, se poate amenaja si
incalzirea controlata a buncarelor de mixtura.
6.6. Transportul mixturilor asfaltice
6.6.1. Mixtura preparata este transportata la lucul de punere in opera cu vehicule
autobasculante cu bena metalica; tipul autobasculantelor trebuie sa permita
bascularea spre spate,iar lungimea in consola ( spre spate ) a benei sa fie suficienta
pentru a asigura descarcarea mixturii aproape de mijlocul buncarului repartizor al
vibrofinisorului, fara a l deranja in mers si fara a provoca deversarea mixturii pe drum
in fata acestuia. Eventualele scapari de mixtura pe drum in fata repartizatorului se vor
indeparta imediat, mai ales pe traiectoria senilelor sau rotilor repartizatorului.
6.6.2. Interiorul benei se curata bine si se greseaza usor cu ulei sau solutie de sapun
in apa; se interzice gresarea cu produse care dizolva bitumul sau se amesteca cu
acesta ( motorina,solventi organici ).
6.6.3. Golirea benei trebuie sa fie completa; resturile de mixtura aderenta se vor
indeparta imediat dupa descarcare.
6.6.4. Este necesar ca autobasculantele sa fie dotate cu prelata corespunzatoare
pentru acoperirea mixturii in timpul transportului pentru a se evita racirea acesteia.
6.6.5. in cazul transporturilor la distante mai mari de 20 km in regiunile de munte, pe
vant puternic sau pe timp rece ( 10 - 15 C ) folosirea prelatelor este obligatorie,
eventual completata prin captusirea benelor sau prin prin folosirea de bene termo-
hidroizolante. Trebuie combatuta tendinta ca la fabricarea mixturilor sa se majoreze
temperatura acestora pentru a se obtine o marja de siguranta fata de scaderea
temperaturii pana la asternere, deoarece apare riscul arderii bitumului din mixtura.
NOTA: Exista autobasculante care poseda amenajari pentru incalzirea benelor
cu gaze de evacuare la motor.
6.6.6. La amenajarea accesului basculantelor sub buncarul de depozitarea mixturii
calde pentru stocare, trebuie avut in vedere ca inaltimea de cadere a mixturii din
buncar in bena autobasculantei sa fie limitata strict la inaltimea necesara completarii
capacitatii de transport, tinandu se seama de corectia necesara, in special la
mixturile mai vascoase ( pentru imbracaminti rugoase ). In cazul descarcarii de la o
inaltime mai mare apar doua desagremente importante: mixtura se raceste brusc pe
parcursul caderii in bena si sub efectul impactului se compacteaza neuniform,
provocand dificultatile la descarcare in buncarul repartizatorului pentru asternere.
MULTIPLAND
6.7. Verificari de control in timpul executiei

6.7.1. Verificarile materialelor, a procesului tehnologic, a mixturilor preparate si a
imbracamintilor executate se fac in scopul urmaririi incadrarii produselor in conditiile
tehnice prevazute in SR 174 si in caietele de sarcini ale lucrarii, conform tabelelor
urmatoare.
TABEL 10
TEMPERATURI MIXTURA LA ASTERNERE SI COMPACTARE
TIPUL LIANTULUI TEMPERATURA TEMPERATURA MAXIMA A MIXTURII

MIXTURII ASFALTICE LA COMPACTARE IN C
ASFALTICE LA INCEPUT SFARSIT
ASTERNERE IN
C
D 60 / 80 145155 140 110
D80 / 120 135145 130 100
D 100 / 120 130140 125 100
OBSERVATIE: La mortare asfaltice , temperatura de compactare va fi cu circa 20 C

sub valorile indicate in tabel.
6.7.2. Dispozitive si aparatura folositela producerea mixturilor asfaltice.

In cadrul formatiei de productie si utilizare a mixturilor asfaltice, instalatiile
principale de fabricare a mixturilor aflate in dotarea acestora, indiferent de tip si
provenienta, trebuie sa satisfaca integral conditiile din SR EN 13108-1:2006/AC:2008
(SR 174/1-2009, SR 7970 01), care prevede ca acestea sa fie dotate cu dispozitive
de predozare, uscare, dozare gravimetrica sau volumetrica a agregatelor naturale si
a liantului precum si cu dispozitive de malaxare fortata a agregatelor cu liantul.
Cantarirea materialelor componente, masurarea temperaturilor de lucru,
dozarea cantitatilor prevazute in retete pentru mixturile asfaltice si conducerea
intregului proces de fabricatie se face cu ajutorul aparaturii din dotarea instalatiilor
respective omologate.
Masuratorile si verificarile de rutina privind agrgatele ( produse de cariera si
balastiera, filer ), efectuate in cadrul laboratorului formatiei.
Verificarea temperaturilor la fabricatia mixturilor asfaltice se face cu ajutorul
termometrelor.
Termometrele folosite pentru verificarile prevazute in standardul privind
fabricatia mixturilor asfaltice sunt de diferite tipuri ( cu mercur, termocuple etc. ),
avand maxima de masurare la 200 C .
6.7.3. In timpul efectuarii lucrarilor, verificarea comporta trei faze :

- verificarea preventiva, deumita adesea a priori , prin care se urmareste
asigurarea calitatii materialelor si acorectei functionari a instalatiei;
-verificarea in timpul lucrului, prin care se urmareste mentinerea parametrilor de
functionare a instalatiilor la valoarea lor optima si respectarea tehnologiilor de
executie;
-verificarea ulterioara, denumita a posteriori , prin care se constata calitatea
produsului realizat in raport cu prescriptiile si conditiile tehnice impuse.
MULTIPLAND
In cadrul executiei se va pune accentul mai mult pe controlul a priori si

controlul in timpul functionarii instalatiilor, fiind dovedita eficacitatea tehnico
economica a acestui procedeu, mai ales in cazul statiilor de productie mare.
6.7.4.In cadrul controlului a priori la inceputul lucrarilor de asfaltare, reprezentantul
beneficiarului, cu concursul personalului de laborator si a tehnicienilor statiei, va
proceda la verificarea tuturor functiilor statiei de preperare a mixturilor: depozitarea
agregatelor, predozarea, functionarea uscatorului, a instalatiei de ventilatie si
desprafuire, functionarea cantarelor, inregistrarea temperaturilor, verificarea preciziei
dozarilor pentru agregate,filer, bitum etc.
6.7.5. In cadrul controlului in timpul functionarii instalatiilor se vor verifica: debitele la
predozator,grutatea unei sarje de mixtura, debitul dispozitivului de alimentare cu filer
si bitum si temperaturile la agregate, la bitum, la mixturi etc., in raport cu limitele
prevazute in tabelele 9 si 10.
6.7.6. In cadul controlului a posteriori se va verifica dozajul de bitum din diferite
sarje de probe prelevate de la malaxor, din camion, de la asternere si din carote,
precum si granulometria agegatelor pe aceleasi prelevari. Aceste rezultate vor sta la
baza interventiilor pentru corectarea functionarii statiei in diferite compartimente
pentru continuarea productiei.
7. Documente emise si inregistrari de calitate

7.1 Inregistrari de laborator ( referitoare la calitate ) pentru materialele folosite si
pentru mixtura preparata.
7.2. Bonurile de comanda pentru prepararea mixturii asfaltice.
7.4. Procesele verbale pentru determinarea caracteristicilor fizico mecanice ale
mixturilor realizate, cu precizarea pozitiilor km unde au fost asternute, precum si
pentru stabilirea atelierului optim de compactare rezultat din procedeele efectuate pe
tronsonul experimental conform PTP 01-05.
7.6. Proces verbal de receptie ( calitativa ) pe faze de lucrari, conform PTP 01-05.
Aceste documente vor fi intocmite de catre laboratorul central si de la statia in
prezenta compartimentului de asigurare a calitatii si al beneficiarului..
MULTIPLAND
S.R.L. Asternerea mixturilor asfaltice cilindrate la cald Pag.: 87 / 199
G. Asternerea mixturilor asfaltice cilindrate la cald Cod. P.T.E.

01-07
1. Scop
Procedura are ca scop precizarea actiunilor , fazelor tehnologice, a utilajelor si

materialelor folosite la asternerea si compactarea la cald a mixturilor asfaltice
destinate straturilor rutiere bituminoase.
2. Domeniu
Procedura se va utiliza la operatiile de punere in opera a mixturilor asfaltice

preparate cu bitum la cald pentru orice fel de strat rutier bituminos cilindrat precum si
pentru straturi de baza care si care se vor inscrie in conditiile tehnice din SR EN
13108-1:2006/AC:2008 (SR 174/1-2009, SR 174/2-1997, SR 7970 01)
3. Definitii, termeni tehnici, notatii, conform SR 4032-1:2001, SR EN 13108-

1:2006/AC:2008 (SR 174/1-2009, SR 174/2-1997, SR 7970 01)
4. Documente de referinta ( standarde, norme tehnice etc. )
4. 1. Proiectul de executie, cu detalii de executie aferente.

3. Responsabilitati

5.2. Responsabilul de controlul calitatii ( CQ ) pe lucrare urmareste aplicarea
intocmai a prezentei proceduri, a proiectului de executie, intocmirea corecta a
inregistrarilor de calitate ( grosimi de asternere, temperaturi etc. ) si evidenta
acestora.
5.3. Mecanicii de utilaje si electricianul formatiei raspund de asigurarea si
buna functionare a utilajelor destinate si existente la lotul de asternere ( maturi
mecanice, repartizatoare vibrofinisoare, compactoare lise si pe pneuri etc. ) aferente
asternerii mixturii si finisarii suprafetelor executate.
5.4. Laboratorul formatiei raspunde de prelevarea probelor pentru incercari si
tipizate de laborator, a inregistrarilor impuse de caietele de sarcini, atat inainte (a
MULTIPLAND
priori ) cat si pe parcursul executiei lucrarilor, precum si de prezentarea acestora in

timp util si operativ celor implicati.
4. Procedura.

6.1.1. Asigurarea ca pe santier la punctul de asternere se gasesc detaliile de
executie precum si prezenta procedura.
6.1.2. Personalul punctului de lucru este instruit in scopul insusirii proiectelor
de executie, caietelor de sarcini, standardelor, a modului de folosire a utilajelor
specifice acestui gen de lucrari si a prevederilor prezentei proceduri tehnice de
executie.
6.1.3.Asigurarea pe santier a materialelor , utilajelor, sculelor si uneltelor
necesare asternerii si finisarii suprafetei de rulare.
6.1.4. Existenta formularelor pentru inregistrarile de calitate care sunt solicitate
de caietele de sarcini.
6.1.5. Existenta formularelor pentru comenzi, respectiv transporturi de
materiale ( bonuri de comanda, bonuri de transport ) inclusiv pentru transportul
mixturilor.
6.1.6. Existenta inregistrariolr de calitate pentru stratul suport, respectiv
procesele verbale de receptie calitativa ( verificarea compactarii pe straturi si cote de
nivel ) pentru sectoarele de asternere.

6.2.1. Se va urmari instruirea si apoi respectarea de catre personalul
executant a utilizarii echipamentului de protectie din dotare, salopete, casca, sandale
cu talpa din lemn etc., conform normelor de tehnica securitatii muncii in vigoare.
6.2.2. Se va verifica cunoasterea de catre personalul executant a normelor
pentru protectia muncii, a normelor PSI si mai ales a normelor pentru executia
lucrarilor sub circulatie, in special cand asternerea se executa pe jumatate din partea
carosabila.
6.2.3. Inainte de inceperea asternerii se verifica corectitudinea semnalizarii
santierului pentru circulatia publica.
6.3. Derulare Proces

6.3.1. Lucrari pregatitoare
Asternerea mixturilor asfaltice destinate straturilor rutiere bituminoase realizate
la cald va incepe numai dupa efectuarea urmatoarelor operatii:
6.3.1.1. Receptionarea stratului suport in conformitate cu prevederile din
caietele de sarcini respective, STAS 6400 84, SR 7970 01
6.3.1.2. Verificarea topo a cotelor finale, a pantelor suprafetei stratului suport
si intocmirea inregistrarilor de calitate care sa fie confirmate prin procese verbale de
receptie calitativa pe faze de lucrari.
6.3.1.3. Pregatirea stratului suport prin remedierea defectiunilor si / sau
reprofilare.
MULTIPLAND
6.3.1.4. Verificare si reglarea functionarii la parametrii proiectati a utilajelor de

asternere si compactare.
6.3.2. Experimentarea punerii in opera a straturilor rutiere bituminoase prin
executia unui tronson experimental la inceperea lucrarilor.
6.3.2.1. Experimentarea se va face pe un tronson de proba de minim 30 m
lungime si are drept scop stabilirea, in conditii de santier, a urmatoarelor necesitati:
- mijloacele ( utilajele ) de punere in opera si reglarea parametrilor de
functionare ai acestora;
- componenta optima a atelierului de compactare si reglarea dispozitivelor
utilajelor componente;
- conditiile de compactare ( parametrii de compactare si in special numarul
de treceri, gradul de compactare etc. ), in vederea obtinerii gradului de
compactare precizat in standardele si prescriptiile in domeniu, dar mai ales
in caietele de sarcini elaborate pentru lucrarea respectiva;
- grosimea optima de asternere a stratului.
6.3.2.2. Daca nu se poate realiza gardul de compactare prescris, se va

proceda la o noua incercare, variind conditiile de lucru prin modificarea grosimii de
asternere, a temperaturii de asternere sau modificarea atelierului de compactare
folosit.
6.3.2.3.Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate,
in special in cea ce priveste gradul de compactare, va servi ca sector de referinta
pentru restul lucrarii.
6.4. Asternerea mixturilor asfaltice
6.4.1. La asternerea mixturilor asfaltice se vor avea in vedere initial
urmatoarele prevederi ca prscriptii generale de executie;
Inainte de punerea in opera a mixturilor asfaltice, stratul suport se verifica
si se aduce la cotele prevazute in proiectul de executie.
Toate defectiunile se remediaza, apoi suprafata stratului suport se curata
obligatoriu si se amorseaza atat rosturile de lucru, cat si stratul suport.
In cazul stratului suport de macadam,acesta se curata si se matura,
urmarindu se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.
Amorsarea stratului suport se realizeaza uniform cu un dispozitiv special la
care se poate regla cantitatea de liant pe mp in functie de natura stratuuli
suport.
In functie de natura stratului suport se va folosi pentru amorsare o cantitate
de 0,30,5 kg / mp de bitum rezidual.
Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru volatilizarea solventului,
respectiv pentru ruperea emulsiei.
La imbracamintile bituminoase executate pe stratul suport din beton de
ciment sau macadam cimentat, cand groimea totala a mixturii asfaltice este
mai mica de 15 cm, iarstratul suport nu prezinta degradari, rosturile se
acopera pe o latime de 40 cm cu geogrile, geotextile, carton asfaltat sau
MULTIPLAND
alte materiale similare stabilite de un laborator specializat, pe baza

acordului dat de beneficiarul lucrarii.
In cazul in care stratul suport din beton de ciment sau beton asfaltic
prezinta degradari ( fisuri sau crapaturi ) se recomanda acoperirea totala a
suprafetei acestuia cu straturi bituminoase armate cu geosintetice.
Geocompozitul de armare (antifisur ) are rolul de armare, etanare (crete
capacitatea portant a sistemului rutier, rezist mai bine la solicitri de oboseal din
ncovoiere dinamic, etaneaz suprafaa impotriva apei i oxigenului) i se pozeaz
la partea inferioar a stratului de rulare.
Geocompozitul de armare prelungete i durata de via a mbrcminii
asfaltice. Aplicarea covorului asfaltic se va face dup executarea urmtoarelor lucrri
pregtitoare :
- repararea gropilor ;
- curirea temeinic a ntregii suprafee cu mtur mecanic ;
- amorsarea n mod obligatoriu a ntregii suprafee cu emulsie bituminoas ;
- executarea stratului de egalizare ;
Instalarea geocompozitului se va face dup aplicarea unei amorse
bituminoase, prin pulverizare, pe suprafaa stratului de egalizare. Aternerea
geocompozitului peste amorsele bituminoase se va face prin roluire mecanizat sau
manual. Covorul asfaltic se aterne imediat dup instalarea geocompozitului, dar nu
mai este necesar un alt strat de amors.
Suprafata stratului suport pe care se asterne imbracamintea bituminoasa
trebuie sa fie uscata.
6.4.2. Amorsare este obligatorie pe toata suprafata in cazul covoarelor cu

grosimi pana la 3,0 cm inclusiv si la grosimi mai mari executate peste imbracaminti
asfaltice existente cu suprafata inchisa. Acestea se executa si pe stratul de legatura
in scopul realizarii conlucrarii acestuia cu stratul de uzura, dar numai in cazul cand
suprafata stratului de legatura a fost circulata prin trafic.
In cazul suprafetelor asfaltice deschise ( straturi de legatura ) amorsarea se
poate limita la fetele interioare ale bordurilor si rosturilor de lucru.
6.4.3. Asternerea
6.4.3.1. La asternere este necesara respectarea temperaturilor minime
prescrise in tabelul alaturat.
TABELUL 1
TIPUL LIANTULUI TEMPERATURA TEMPERATURA MAXIMA A MIXTURII

MIXTURII ASFALTICE LA COMPACTARE IN C
ASFALTICE LA
ASTERNERE IN
C INCEPUT SFARSIT
D 60 / 80 145155 140 110
D 80 / 100 135145 135 100
D 100 / 120 130140 125 100
MULTIPLAND
OBSERVATIE: La mortare asfaltice temperatura de compactare va fi cu circa 20 C

sub valorile indicate.
6.4.3.2.Conform prevederior SR EN 13108-1:2006/AC:2008 (SR 174/1-2009,
SR 174/2-1997, SR 7970 01), asternerea mixturii se efectueaza mecanizat, cu
raspanditoare - finisoare. Asternerea manuala estepermisa numai in cazuri
exceptionale ( spatii inguste ). In cazul raspandirii manuale descarcarea mixturii se
face in gramezi succesive. Asternerea mixturii, in acest caz , se face prin transport cu
roaba si din roaba cu lopata ( nu prin asvarlire ), nivelarea cu greble si realizarea
profilului transversal cu ajutorul sablonului care, pentru verificare, se deplaseaza in
lungul drumului sprijinit pe longrine de inaltime corespunzatoare, inainte de
compactare, grosimea mixturii trebuie sa fie cu circa 20 % mai mare decat grosimea
prescrisa pentru stratul compactat.
6.4.3.3.Verificarea cu sablonul si dreptarul se face dupa primele treceri ale
cilindrului compactor, dupa care se fac corecturile suprafetei, urmarinduse o infratire
corspunzatoare a mixturii nou asternute cu mixtura asternuta anterior, continuandu
se apoi cilindrarea.
6.4.3.4. In cadrul raspandirii se urmareste asternerea mixturii cat mai uniform
afanata pentru a se obtine prin compactare o suprafata cat mai putin denivelata,
respectiv care sa necesite minimum de corecturi in timpul compactarii. In acest scop
se interzice circulatia pietonala sau a vehiculelor pe mixtura asternuta si
necompactata.
6.4.3.5. Capacitatea statiilor de peste 30 40 t / ora impune raspandirea mecanica a
mixturilor folosind utilajele de finisare care sa execute operatiile de raspandire, nivelare,
incalzire, vibrare etc., realizand astfel o precompactare.
6.4.3.5.1. Sunt obligatorii repartizoarele cu grinda vibratoare, deoarece fara vibrare
se realizeaza o nivelare aparenta la suprafata, iar in interior mixtura ramane cu o afanare
neuniforma ce conduce la denivelari in timpul cilindrarii, comportand corectari care reduc in
timp calitatea suprafetei de rulare in ce priveste planeitatea.
6.4.3.5.2. Repartizoarele dau posibilitatea ca prin gama variata de viteze de
functionare sa se adapteze ritmul de productie a mixturii, astfel incat asternerea sa se
desfasoare fara opriri. Cele mai perfectionate isi stabilesc cotele de asternere prin
dispozitive electonice folosind palpatoare de nivel, fie cu fir intins, fie cu patina si pot lucra
pe latimi variabile de la 2,5 la 12,5 cm. Acolo unde exista in dotare repartizoare care
lucreaza cu palpatoare cu fir, functionarea acestora este obligatorie.
6.4.3.5.3. Dupa verificarea si punerea la punct a repartizatoarelor in ce priveste
grosimea mixturii de asternere, respectiv inaltimea si panta profilului din proiect ce trebuie
realizata, nu mai este permisa modificarea acestora in timpul functionarii, decat in cazul
cand acestea trebuie adaptate conform proiectului sau caietelor de sarcini. Modificarile
trebuie adaptate conform proiectului sau caietelor de sarcini. Modificarile trebuie facute lin,
gradat si fara socuri, avanduse in vedere si viteza de avansare a repartizorului si avand
grija sa nu se depaseasca pozitiile limita ale grinzii pervazute in proiect, devenind astfel
necesara revenirea.
MULTIPLAND
6.4.3.6. Este preferabil sa se faca asternerea pe toata latimea caii fie cu un singur
repartizor, fie cu doua repartizoare in paralel .In acest caz si cand mixtura se transporta in
sensul invers asternerii, distanta medie intre ele trebuie sa fie de circa 5 m dar sa nu
depaseasca 30 m . Cand mixtura se transporta pe drumul executat in sensul asternerii,
distanta intre repartizoare trebuie sa fac posibila trecerea mijloacelor de transport pe
mixtura compactata. Atunci cand nu este posibil acest mod de lucru, se lucreaza pe benzi
de latime convenabila pentru circulatie realizanduse intai banda cea mai ingusta.
6.4.3.6.1.Pe sectoarele in palier sau declivitati foarte mici si cu profil transversal in
panta unica, in perioadele ploioase, se recomanda a se executa intai banda situata mai sus
pentru evitare acumularii apelor meteorice ce poate avea loc in cazul executarii intai a
benzii de jos.
6.4.3.6.2.Pe declivitati mixtura se asterne in sensul urcusului.
6.4.3.7. Rostul dintre benzi se va amplasa decalat fata de rostul stratului suport cu
cel putin 10 20 cm. Cand latimea totala este acoperita de 3 benzi trebuie evitat ca banda
mediana sa se execute ultima.
6.4.3.8. In cazuri exceptionale pe timp friguros se pot executa asterneri pe lungimi
scurte si de latimea utilajului de compactare.
6.4.3.9.Cand se reia lucrul pe banda alaturata, marginea adiacenta a benzii
executata anterior se amorseaza de preferinta cu emulsie bituminoasa. Folosirea bitumurilor
fluxate cu solvent este admisa numai in lipsa emulsiilor si in cantitati cat mai reduse.
6.4.3.9.1. La reluarea lucrului pentru continuarea pe aceiasi banda se taie tranversal
pe toata grosimea capatul benzii, eliminanduse o portiune de circa 10 20 cm, sau, la
sfarsitul asternerii, se pune transversal un dulap de grosimea stratului compactat care va
sprijini mixtura in timpul compactarii. Este insa de preferat realizarea unei pene de mixtura
cu panta de 0,5 %, care se inlatura la reluarea lucrului pe aceiasi banda.
6.4.3.9.2.Straturile succesive ( de baza, de legatura, de uzura ) nu se vor opri in
acelasi profil transversal ci decalat cu minimum 15 20 cm.
6.5. Compactarea
6.5.1.Consideratii generale
6.5.1.1. La compactarea mixturilor asfaltice asternute se vor avea in vedere
temperaturile din tabelul 1 de la pct.9.3.1. din prezenta procedura.
6.5.1.2. Operatia de compactare este de prima importanta deoarece de aceasta
depinde in mare masura durata de serviciu a stratului. Se obtin compactitati sporite cu
minimum de energie de compactare cand cilindrarea se efectueaza la temperaturi de peste
125 - 130 C.
6.5.1.3. Compactarea este indispensabila in procesul de punere in opera a mixturii in
vederea realizarii valorilor optime ale carcteristicilor fizico mecanice si de deformabilitate
( greutate specifica aparenta, procentul de goluri, rezistenta la compresiune, stabilirea la
temperaturi ridicate, modulul de deformatie si modulul de elasticitate ) , cat si o buna
suprafata de rulare, asigurandu se astfel calitatea si durabilitatea sistemului rutier.
6.5.1.4. Realizarea unei compactitati corespunzatoare depinde de urmatorii factori:
MULTIPLAND
modul de asternere al mixturii ( mecanic, manual ), caracteristicile utilajelor de compactare (

grutate, viteza, statie, vibrator, cilindrii metalici lisi, compactori cu pneuri ), alcatuirea
atelierului de compactare, regimul de temperatura ( la asternere si la compactare 0 si tipul
mixturii.
6.5.1.4.1. In cadrul operatiei de compactare trebuie sa se cilindrexe omogen, adica
sa nu se lase nici o parte a suprafetei necilindrate mai mult timp decat alta, pentru a nu se
raci.
O mixtura racita ( sub 70 C ) nu se compacteaza suficient, desi se realizeaza
initial o suprafata corespunzatoare ca planeitate. Asemenea suprafete se
deniveleaza in timp sub efectul compactarii datorata sarcinilor din trafic.
6.5.1.4.2. Principial trebuie cilindrat in linie dreapta, schimbarile de banda de
cilindrare facandu se pe mixtura compactata unde cilindrul compresor nu mai lasa urme,
fara a se indeparta insa nejustificat de punctul de asternere.
6.5.1.4.3.In toate cazurile cilindrarea trebuie facuta repede intr o singura repriza
pentru a se realiza compactitatea prescrisa in cat mai scurt timp, respectiv pe mixtura
fierbinte.
La asternere se va verifica frecvent temperatura de raspandire pentru a putea fi dirijat
in mod eficient regimul de compactare.
6.5.2. Stabilirea numarului de treceri al cilindrilor compactori pentru fiecare punct de
lucru
6.5.2.1.La deschiderea santierului se va executa un tronson experimental cu mixtura
proaspata, care se va sterne si compacta cu utilajele existente, in scopul verificarii
numarului de treceri necesar pentru realizarea compactitatii prescrise, dat fiind ca aceasta
depinde in mod direct si de natura si compozitia mixturii.
6.5.2.2. De pe tronsonul executat se vor preleva, dupa racirea mixturii ( de
obicei la 24 ore de la compactare ), carote intacte ( 20 x 20 cm sau carote cilindrice
MARSHALL ) pe care se va determina in laborator gradul de compactare realizat. Se
va face diagrama grad de compactare numar de treceri corespunzator gradului de
compactare prescris. Acest numar de treceri se va respecta la executie. Numarul de
treceri stabilit nu va fi in nici un caz inferior numarului indicat in tabelul 2.
6.5.2.3. Numarul de treceri al cilindrilor compactori
6.5.2.3.1. Numarul de treceri reprezinta numarul total de treceri al
compactorului pe aceeasi urma.
6.5.2.3.2. Numarul minim de treceri in functie de tipul de compactor, necesar
pentru gradul de compactare este indicat in tabelul 2 de mai jos.
TABELUL 2
6.5.3. NUMAR DE TRECERI ATELIER COMPACTARE
Tipul stratului Ateliere de compactare

A B
Compactor cu Compactor cu Compactor cu
pneuri de 160 kN rulouri netede de rulouri netede de
120 kN 120 kN
MULTIPLAND
Numr de treceri minime

Strat de uzur 10 4 12
Strat de legtur 12 4 14
6.5.3.1. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu oruri de

protecie.
Numrul atelierelor de compactare se va stabili n funcie de dotarea
Antreprenorului cu compactoare (grele , n tandem , etc.) i de numrul unctelor
de aternere- compactare.
6.5.3.2. Operaia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel
executat astfel nct s se obin valori optime pentru caracteristicile fizico-
mecanice de deformabilitate i suprafaare.
6.5.3.3. Compactarea se execut n lungul benzii, primele treceri
efectundu-se n zona rostului dintre benzi , apoi de la marginea mai joas spre
cea ridicat.
Pe sectoarele n ramp , prima trecere se face cu utilajul de compactare
n urcare.
Compactoarele trebuie s lucreze fr ocuri, cu o vitez mai redus la
nceput, pentru a evita vlurirea mbrcminii i nu se vor ndeprta mai mult
de 50 m n spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, n special
n lungul bordurilor , n jurul gurilor de scurgere sau ale cminelor de vizitare,
se compacteaz cu maiul mecanic sau cu maiul manual.
6.5.3.4. Suprafaa stratului se controleaz n permanen, iar micile
denivelri care apar pe suprafaa mbrcminii vor fi corectate dup prima
trecere a rulourilor compactoare pe toat limea benzii.
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu oruri de protecie.
6.5.4. TEHNOLOGIA DE COMPACTARE

6.5.4.1. Mixtura trebuie compactata in cel mai scurt timp dupa asternere pentru a
beneficia de avantajele cilindrarii la temperatura disponibila cat mai ridicata.
6.5.4.1.1. In caz ca mixtura se acumuleaza in fata ruloului lis, se recomanda atacarea
mixturii asternute, pentru compactare, cu rulourile motoare.
6.5.4.1.2. Compactarea se va face in lungul drumului de la margine spre ax. Fiecare
cursa a compactorului se va suprapune lateral cu minim 10 cm peste cea precedenta.
6.5.4.1.3. Pe sectoarele cu panta transversala unica compactare se va executa pe
vreme uscata, de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata.
6.5.4.1.4.. In cazul cand se lucreaza pe jumatate din latimea caii, la inceperea lucrului
pe a doua jumatate, marginea stratului de mixtura gata executata se va amorsa si se va
incepe compactarea de la rostul longitudinal. Aceleasi masuri se vor lua si la reluarea
lucrului dupa o intrerupere.
6.5.4.1.5.Rosturile de lucru ale straturilor suprapuse se vor decala cu cel putin 10 cm
unele fata de altele.
6.5.4.1.6. Compactorii vor executa treceri lungi, astfel incat numarul de opriri sa fie
cat mai redus. Primele treceri se vor efectua cu viteze mai mici 2- 4 km / ora, iar trecerile
MULTIPLAND
urmatoare cu viteza mai mare 4 6 km / ora. Nu trebuie depasita viteza de 6 km / ora,

deoarece se pot produce smulgeri ale stratului de mixtura.
6.5.4.1.7. Inversarile de mers si schimbarile de directie vor fi efectuate progresiv, fara
socuri, pentru evitarea valuririi in fata cilindrilor compactori. Opririle in lungul drumului vor fi
facute astfel incat sa fie decalate unele cu celelalte.
6.5.4.1.8. Micile denivelari care apar in suprafata se vor corecta imediat prin
adaugarea de mixtura, nivelare cu grebla si verificare cu sablonul dupa prima cursa a
cilindrului compactor.
6.5.4.1.9. In lungul bordurilor , in jurul gurilor de scurgeri sau in alte locuri inacesibile
cilindrilor,compactarea se va face cu ajutorul maiuriolr calde;in aceste cazuri trebuie sa se
acorde o atentie deoseebita realizarii etanseitatii rosturilor dintre aceste lucrari si
imbracaminte, inclusiv prin badijonare inainte de asternere.
6.5.4.1.10 Evitarea aderarii mixturii calde de tamburii metalici ai cilindrilor netezi
( lisi ) se va face prin udarea lor cu apa, insa nu in exces.
NOTA: In cazul compactarii cu compactori cu pneuri, la inceperea compactarii se vor
produce desprinderi de granule de pe suprafata mixturii asternute datorita lipirii lor pe pneuri
inca reci, fenomen care va dispare cand temperatura pneurilor va atinge temperatura de
compactare a mixturii. In nici un caz nu este admisa udarea cu apa a pneurilor.
Se va evita racirea pneurilor prin asigurarea continuitatii lucrului, deci prin contactul
permanent al pneurilor cu mixtura fierbinte. In caz de vanturi puternice, compactorii cu
pneuri
vor fi protejati cu prelate prinse pe sasiu pe toata inaltimea rotilor.
6.5.4.1.11. Pe mixtura compactata nu se va admite nici un fel de circulatie inainte de
racirea stratului ( 4 6 ore, in functie de temperatura atmosferica ) . In acest timp zona de
lucru va fi semnalizata corespunzator pana la permiterea traficului.
6.5.4.1.12. Schema de compactare depinde de modul de asternere a mixturii, si
anume:
1. Asternerea mecanica cu repartizatoare care realizeaza precompactarea;
2. Asternerea mecanizata cu utilaje care nu realizeaza precompactarea;
3 3. Asternerea manuala.
a)In cazul asternerii mecanizate cu repartizatoare care realizeaza precompactarea, se
va adopta urmatoarea schema de compactare:
Se va alege de preferinta atelierul de compactare indicat la punctul 6.5.3.1.,punctul 1, se
protejeaza lateral cu prelate prinse pe sasiu pe toata inaltimea rotilor. cilindrarea
executandu-se intai cu compactorul greu, in urma caruia cilindrul tandem usor ( cu doi
tamburi de latime egala in fata si in spate ) va efectua finisarea planeitatii suprafetei.
Compactarea va incepe in functie de tipul si temperatura mixturii, urmarindu-se
respectarea temperaturilor maxime la sfarsitul compactarii pe tipurile de bitum indicate in
tabelul 10 din PTP-01- 02, inclusiv observatia.
Compactarea se va efectua de la acostament spre ax. Compactorul se va deplasa
lateral, pe benzi de latimea compactorului suprapuse ca la punctul 6.5.4.1.2. Dupa
cilindrarea intregii suprafete asternute de compactorul greu, compactarea va continua cu
MULTIPLAND
cilindrul tandem usor asigurandu-se astfel o suprafata fara denivelari. Numarul de treceri va
fi cel indicat la punctul 6.5.2.3.2. sau mai mare, daca acesta apare necesar pentru atingerea
gradului de compactare prescris.
b) In cazul asternerii mecanizate cu utilaje care nu realizeaza precompactarea sau in
cazul asternerii manuale, se va adopta urmatoarea schema de compactare:
Se va alege unul dintre atelierele de compactare indicate la punctul 6.5.3.1.,
cilindrarea efectuandu-se intai cu cilindrul tandem usor care va efectua precompactarea
stratului prin 4 treceri, apoi cu compactorul greu care va efectua numarul de treceri indicat la
punctul 6.5.2.3.2. sau mai mare, daca acesta apare necesar pentru atingerea gradului de
compactare prescris. La terminarea compactarii cu compactorul greu se va reintroduce
cilindrul tandem usor care va efectua finisarea suprafetei, prin 4 treceri, numar indicat la
punctul 6.5.2.3.2.
6.5.4.13. Verificarea si controlul compactarii pe santier este descrisa la
punctul 6.5.5. si 6.5.6. al prezentei proceduri.
6.5.5. Gradul de compactare
6.5.5.1.Gradul de compactare este o marime relativa care defineste eficacitatea compactarii
si se obtine prin raportarea densitatii aparente a mixturii compactate, determinata conform
STAS 1338 / 2 87 pe probe recoltate intacte din strat, la densitatea aparenta determinata
in conditii standard pe epruvete Marshall, cilindrice, din aceeasi mixtura.
6.5.5.2. Dupa fectuarea compactarii, stratul de mixtura asfaltica trebuie sa aiba un
grad de compactre cel putin egal cu 96 % pentru tipurile de mixturi BApentru
imbracaminte, fata de densitatea aparenta Marshall pentru straturile de uzura si de legatura
si 95 % pentru straturile de baza.
6.5.6. Controlul compactarii pe santier
6.5.6.1. Operativ, controlul se va face prin supravegherea realizarii numarului de
treceri prescris pentru cilindrii compactori.
6.5.6.2. In plus, pentru verificare se va determina in laborator, periodic, prin
prelevare de carote si prin gradul de compactare realizat, corespunzator punctului 6.5.2.1. si
6.5.2.2.
Carotele vor fi prelevate la 24 de ore dupa cilindrare.
6.5.6.3. Verificari rapide se fac cu aparate moderne ( exemplu gamadensimetru ).
Gradul de compactare va trebui sa corespinda valorilor mentionate in tabelul 8. din
PTP-01- 02.
6.6. Tratarea suprafetei stratului de rulare
Tratarea imbracamintilor dupa compactarea stratului de uzura se efectueaza in
conformitate cu prescriptiile generale de executie pe care le redam mai jos:
Dupa executarea imbracamintilor se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei prin
raspandirea de 2.3 kg / m nisip 0 3, bitumat cu 23 5 bitum, urmata de cilindrare.
Exceptie fac betoanele asfaltice rugoase.
Se recomanda utilizarea nisipului de concasaj.
MULTIPLAND
Pentru refacerea rugozitatii, dupa o perioada de timp, se executa tratamente

bituminoase sau covoare asfaltice cu rugozitate ridicata.
Pentru sectoarele cu imbracaminte poroasa se executa inchiderea suprafetei, cu
aprobarea organelor de specialitate ale beneficiarului. Inchiderea suprafetei consta dintr-o
badijonare cu 0,5 kg / m bitum si raspandirea de 35 kg / m nisip. Se utilizeaza de
preferinta emulsie bituminoasa cationica.
In perioada de garantie a imbracamintii,toate defectiunile ce eventual apar se
remediaza de catre constructor.
6.7. UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE LA MBRCMINILE

RUTIERE BITUMINOASE
6.7.1. Date generale.

nainte de aternerea materialului geotextil combinat vor trebui luate
msuri speciale de pregtire a suprafeei suport.
Numai utilajele prevzute cu pneuri vor fi admise pe suprafaa
neprotgejat a materialului geotextil combinat. n consecin, este permis
aternerea stratului urmtor de binder asfaltic sau a stratului de baz, fr a
mai fi nevoie de nici un alt strat protector.
6.7.2. Metode de aternere.

6.7.2.1. Pregtirea suprafeei.
Vor trebui luate msuri ca marginile drumului existent s fie drepte i
paralele cu axul drumului.
Suprafaa drumului nu trebuie s prezinte crpturi sau neregularizai.
Denivelrile longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm, constatate n
urma msurtorii acestora cu un dreptar standard 3 m lungime, sau crpturile
mai largi de 6 mm , vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din
bitum i nisip fin sau a altor materiale corespunztoare.
O alt metod, care se aplic n special n cazul suprafeelor mai
degradate, sau n cazul n care aceast metod este indicat n proiect,
const n aternerea unui strat de asfalt de egalizare, care trebuie s aib o
grosime minim de 20 mm i care va fi turnat nainte de aplicarea materialului
geotextil combinat.
Suprafaa suport astfel obinut va trebui s fie perfect curat n urma
ndeprtrii materialelor strine, cum ar fi particulele de praf sau altele.
6.7.2.2. Aternerea materialului geotextil combinat.

Pe suprafaa suport obinut aa cum s-a menionat se va pulveriza un
strat de bitum pur, nclzit la o temperatur de 150 C (sau o emulsie
bituminoas) cu concentraia de 0,8-1,2 l/mp. Tratamentul se aplic succesiv, pe
cte o fie cu o lime de 0,30 m, materialul geotextil fiind aezat cu faa n
jos.
Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum , iar dac apare o cantitate
de bitum n exces, aceasta va fi ndeprtat prin periere.
MULTIPLAND
Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe

minimum 0,20 m.
Stratul urmtor de binder asfaltic, sau stratul de baz, se va aterne
reducnd numrul de accelerri i frnri ca i numrul operaiilor de
schimbare a direciei de deplasare a utilajelor care acioneaz direct pe
suprafaa neprotejat de material geotextil.
Temperatura maxim de aternere va fi de 150 C . Stratul de asfalt de
deasupra nu trebuie s acopere n ntregime materialul geotextil pentru a
permite derularea n continuare a sulurilor de material i pentru a asigura
suprafaa minim de suprapunere a straturilor de material.
MULTIPLAND
S.R.L. Lucrari de arta, ziduri de sprijin Pag.: 99 / 199
H. Lucrari de arta, ziduri de sprijin Cod. P.T.E. 01-08
1. SCOP :
Prevederile prezentei proceduri stabilesc condihile tehnice si de calitate cu

precizarea responsabilitatilor pentru executia, zidurilor de sprijin.
2. DOMENIU DE APLICARE :
Se aplic la consolidarea terasamentelor, la lucrri de aprri de maluri n

cadrul lucrrilor efectuate pe drumurile judetene si locale.
3. TERMINOLOGIE, DEFINITII SI ABREVIERI

- conform STAS 4032/1-90 si STAS SR ISO 9000-2000
4. DOCUMENTE DE REFERINT
4.1. Legea nr. 10/1995 - privind calitatea n constructii.
4.2. SR-ISO 9001/2001 Sisteme de management ale calitatii.Cerinte.
4.3. STAS 5626-92 Poduri., Terminologie.
4.4. STAS 1243-88 - Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pmnturilor.
4.5. STAS 9824/3 - Msurtori terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice
proiectate.
4.6. STAS 9824/1-87 Trasarea pe teren a constructiilor civile si agrozootehnice.
4.7. STAS 8731-69 Prefabricate din beton. Clasificare si terminologie
4.8. Normativ NE 012-99 - Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton
si
beton armat.
4.9. C 169-83 - Normativ pentru executia lucrrilor de terasamente.
4.10. C 149-87 - Normativ privind tratarea defectiunilor la lucrrile de betonare.
5. CONDITII TEHNICE

5.1.1. Asigurarea pe teren a documentatiilor de executie aferente lucrrii, precum
si a procedurilor tehnice de executie aferente.
5.1.2. Instruirea personalului care contribuie la realizarea lucrrilor respective n
scopul nsusirii proiectelor si detaliilor de executie, normativelor si procedurilor la
care se refer lucrarea.
5.1.3. Asigurarea pe santiere a materialelor si utilajelor necesare realizrii
lucrrilor.
MULTIPLAND
5.1.4. Existenta certificatelor de calitate pentru materiale sau prefabricate ce vor fi

puse n oper si a proceselor verbale de receptie calitativ.
5.2. Conditii tehnice
La constructia zidului de sprijin operatiile principale sunt urmtoarele :
executia fundatiei ;
executia elevatiei (inclusiv a drenului din spatele zidului).
5.2.1. Executia fundatiei
5.2.1.1. n afara existentei conditiilor prealabile expuse la pct.5.1.nceperea
executiei lucrrilor se va face numai dup ce se obtin informatii asupra conditiilor
meteorologice n perioada n care urmeaz s se execute fundatiile, pentru a se
lua msurile necesare pentru executie unor lucrri de calitate. Informatiile se
refer la regimul de temperaturi, regimul pluviometric de care sunt legate nivelul
apelor de suprafat si al apelor subterane.
5.2.1.2. Executia fundatiilor directe, cu sau fr sprijiniri necesit n general
urmtoarele operatiuni :
A. Lucrri pregtitoare ;
B. Amenajarea platformei de lucru si a drumului de acces la
amplasamentul fundatiei ;
C. Trasarea fundatiei ;
D. Executia incintei de lucru (la fundatiile ce necesit sprijiniri) si a
elementelor ce asigur stabilitatea acestuia (palplanse, cadre de
sprijin, etc.) ;
E. Executia mecanizat si/sau manual a spturii ;
F. Lucrri de epuismente ;
G. Receptia cotei de fundare ;
H. Executia, montarea cofrajelor pentru fundatie ;
I. Betonarea fundatiei.
A. Lucrri pregtitoare :
Aceste lucrri au drept scop pregtirea amplasamentului infrastructurii zidului
de sprijin n vederea nceperii lucrrilor propriu-zise privind fundatia.
A.1. Lucrrile pregtitoare constau n :
defrisarea zonei de lucru de arbusti si tufisuri ;
doborrea arborilor, scoaterea buturugilor si evacuarea lor ;
demontarea si demolarea unor constructii, lucrri de art, structuri vechi;
nlturarea sau reamplasarea instalatiilor publice existente n zon - ca linii
electrice, linii telefonice, conducte de gaze, petrol sau alimentare cu ap,
canalizare, etc.
B. Amenajarea platformei de lucru si a drumului de acces la amplasamentul
fundatiei :
B.1. Cota superioar a platformei de lucru se stabileste pe baza urmtoarelor
elemente :
nivelul probabil al apelor de suprafat sau de infiltratie din teren n
perioada executiei fundatiei ;
cota rostului elevatie - fundatie ;
MULTIPLAND
B.2. n general cota superioar a platformei este superioar cotei rostului

elevatie-fundatie.
Dimensiunile n plan ale platformei se stabilesc pe baza urmtoarelor criterii :
dimensiunile n plan ale fundatiei ;
spatiu necesar manevrelor utilajelor de nfigere a incintei si/sau de spare,
inclusiv pentru mijloacele de evacuare a pmntului rezultat din excavatie;
spatii necesare circulatiei personalului de executie.
B.3. Platforma de lucru se compune din 3 prti si anume :
terasamentul ;
sistemul rutier al platformei (balastarea, mpietruirea, montarea dalelor de
beton) ;
aprarea terasamentelor la actiunea apei, n cazul fundatiilor amplasate n
albie sau la mal.
B.3.1. Terasamentul :
n functie de cotele terenului nconjurtor terasamentul poate fi umplutura,
sptura sau mixt. Executia terasamentului se va face conform procedurii tehnice
de proces specifice.
B.3.2. Sistemul rutier al platformei :
Sistemul rutier al platformei se execut n functie de utilajele ce se utilizeaz
la realizarea incintei si la executia spturilor. n principal pot fi :
terenul din amplasamentul amenajat prin compactare ;
sistem rutier alctuit dintr-un strat de balast ;
sistem rutier alctuit din dale de beton amat prefabricate, n zona
amplasrii utilajelor grele de lucru.
Executie sistemului rutier se face conform detaliilor de executie, caietului de
sarcini si a procedurii tehnice de proces specifice.
B.3.3. Aprarea terasamentelor platformei de lucru se face cu anrocamente
din piatr, iar dup executia infrastructurii respective (fundatie si elevatie), att
anrocamentele ct si terasamentele platformei de lucru se desfac, readucnd
terenul la nivelul initial.
C. Trasarea fundatiei :
C.1. Prin trasare se nteleg operatiile de fixare pe teren a formei si
dimensiunilor exacte ale fundatiei n plan si elevatie, ce urmeaz a fi executate pe
baza planului de trasare din proiect.
C.2. Odat cu trasarea limitelor fundatiei se vor planta si reperi de pozitie si
nivel n afara amplasamentului fundatiei, pentru a putea reconstruii limitele
fundatiei n caz de deteriorri ale reperilor fundatiei.
elementelor ce asigur stabilitatea acestuia
Se face pe baza unui proiect tehnologic.
D.1. n acest caz detaliile nu se vor aplica dect cu aprobarea beneficiarului
sau consultantilor. La stabilirea dimensiunilor n plan, n special la incintele din
palplanse metalice, se tine seama c ntre fundatie si peretele incintei s fie un
spatiu liber, pentru a permite scoaterea cadrelor de sprijin de jos n sus, pe msura
turnrii fundatiei si a ntririi betonului. Acest spatiu se umple cu pmnt pe
msura scoaterii cadrelor sau spriaturilor de sprijin.
MULTIPLAND
B.3.1. Terasamentul :
n functie de cotele terenului nconjurtor terasamentul poate fi umplutura,
sptura sau mixt. Executia terasamentului se va face conform procedurii tehnice
de proces specifice.
B.3.2. Sistemul rutier al platformei :
Sistemul rutier al platformei se execut n functie de utilajele ce se utilizeaz
la realizarea incintei si la executia spturilor. n principal pot fi :
terenul din amplasamentul amenajat prin compactare ;
sistem rutier alctuit dintr-un strat de balast ;
sistem rutier alctuit din dale de beton amat prefabricate, n zona
amplasrii utilajelor grele de lucru.
Executie sistemului rutier se face conform detaliilor de executie, caietului de
sarcini si a procedurii tehnice de proces specifice.
B.3.3. Aprarea terasamentelor platformei de lucru se face cu anrocamente
din piatr, iar dup executia infrastructurii respective (fundatie si elevatie), att
anrocamentele ct si terasamentele platformei de lucru se desfac, readucnd
terenul la nivelul initial.
C. Trasarea fundatiei :
C.1. Prin trasare se nteleg operatiile de fixare pe teren a formei si
dimensiunilor exacte ale fundatiei n plan si elevatie, ce urmeaz a fi executate pe
baza planului de trasare din proiect.
C.2. Odat cu trasarea limitelor fundatiei se vor planta si reperi de pozitie si
nivel n afara amplasamentului fundatiei, pentru a putea reconstruii limitele
fundatiei n caz de deteriorri ale reperilor fundatiei.
elementelor ce asigur stabilitatea acestuia
Se face pe baza unui proiect tehnologic.
D.1. n acest caz detaliile nu se vor aplica dect cu aprobarea beneficiarului
sau consultantilor. La stabilirea dimensiunilor n plan, n special la incintele din
palplanse metalice, se tine seama c ntre fundatie si peretele incintei s fie un
spatiu liber, pentru a permite scoaterea cadrelor de sprijin de jos n sus, pe msura
turnrii fundatiei si a ntririi betonului. Acest spatiu se umple cu pmnt pe
msura scoaterii cadrelor sau spriaturilor de sprijin.
D.2. Fazele de lucru la executarea incintelor de lucru sunt urmtoarele :
trasarea n plan a peretilor incintei ;
procurarea palplanselor de tipul si lungimea adecvat fundatiei respective ;
prelucrarea sau adaptarea palplanselor de la colturile incintei ;
confectionarea spraiturilor si a cadrelor de sprijin ;
nfigerea palplanselor prin unul din procedeele :
- nfigere prin batere cu sonete ;
- nfigere prin vibrare.
D.3. n cazul incintelor de palplanse metalice cu profile tip Z sau de tip
Larsen, ntr-o prim faz se monteaz toate palplansele n pozitie vertical, pentru
a se asigura legturile dintre palplanse pe tot procesul nfigerii :
executia spturilor si montarea cadrelor sau spraiturilor de sprijin n faze
succesive pn la atingerea cotei de fundare ;
MULTIPLAND
scoaterea cadrelor de sprijin sau a spraiturilor, de jos n sus pe msura

executiei fundatiei ;
umplerea cu pmnt a spatiilor dintre fundatie si incint n faze succesive,
pe msura scoaterii cadrelor de sprijin ;
extragerea palplanselor, reconditionarea celor deformate si depozitarea lor.
E. Executia mecanizat si/sau manual a spturii :
E.1. Se vor executa manual sau mecanizat, respectndu-se prevederile
detaliilor tehnice de executie ale fundatiilor.
F. Lucrri de epuismente :
F.1. Colectarea si evacuarea apei din gropile de fundatie sunt denumite
generic epuismente.
F.2. Aceste operatiuni sunt necesare pentru a putea executa lucrrile de
spturi manuale, pn la atingerea cotei de fundare, cofrarea, armarea si
betonarea fundatiilor.
F.3. Se disting dou cazuri :
F.3.1. Cnd infiltratiile de ap sunt reduse sau moderate, se realizeaz
colectarea apei prin santuri practicate la marginea incintei, ntr-un colt, de unde se
evacueaz n afara fundatiei utiliznd motopompe sau electropompe de capacitate
adecvat.
n acest caz, se va receptiona cota de fundare si se poate aprecia natura terenului
de fundare si concordanta lui cu prevederile proiectului. Operatiunile de cofrare,
armare si betonare a fundatiei se execut n acest caz n uscat.
F.3.2. Cnd infiltratiile de ap sunt puternice, sptura se execut
mecanizat, sub ap, pn la atingerea cotei de fundare. n acest caz se
receptioneaz numai cota de fundare, iar natura terenului de fundare pe baz de
observatii fcute asupra materialului extras din groapa de fundatie.
n aceste cazuri, pentru a putea executa fundatia, se realizeaz, mai
nti, prin turnare sub ap, un dop de beton simplu, a crui grosime este n
concordant cu gradientul hidraulic al apei de infiltratie.
F.4. Dup ntrirea dopului de beton, apa din interior se evacueaz cu
motopompe sau electropompe, iar operatiunile urmtoare pentru executia fundatiei
se execut n uscat.
G. Receptia cotei de fundare :
n corelare cu operatiunile anterioare, receptia cotei de fundare se face astfel:
G.1. Se ncheie proces verbal de recxeptie pentru lucrri ce devin ascunse,
privind :
cota de fundare, conform proiect sau a modificrilor fcute la executie, cu
acceptul beneficiarului sau consultantului si a proiectantului ;
natura terenului de fundare, n concordant cu prevederile proiectului si ale
studiului geotehnic.
G.2. Se ncheie proces verbal pentru cota de fundare si se face mentiunea c
natura terenului excavat la nivelul cotei de fundare corespunde cu studiul
geotehnic.
n cazul n care terenul nu corespunde proiectului, proiectantul sau
consultantul poate dispune modificarea cotei de fundare.
H. Executia, montarea si receptia cofrajelor conform procedurii tehnice de cofrare.
MULTIPLAND
I. Betonarea fundatiei :
Conditiile tehnice de executie si calitate privind executia fundatiilor din
beton de ciment sunt conforme cu procedurile tehnice de executie aferente
executiei fundatiilor.
5.2.2. Executia elevatiei :

5.2.2.1. Executia elevatiilor la zidurile de sprijin necesit n general urmtoarele
operatiuni :
A. Trasarea elevatiei pe fundatiile executate si receptionate ;
B. Executia esafodajelor si a schelelor de sustinere pentru elementele
componente (stlpi, pereti,, rigle, banchete, ziduri ntoarse) ;
C. Executia si montarea cofrajelor ;
D. Fasonarea si montarea armturilor pentru elevatie ;
E. Betonarea elevatiei ;
F. Decofrarea si evacuarea cofrajlor ;
G. Refacerea lucrrilor cu defecte (dac este cazul) ;
H. Desfacerea si depozitarea elementelor esafodajului si a schelelor
de sustinere ;
I. Executia hidroizolatiilor si drenurilor din spatele zidurilor de sprijin.
A. Trasarea elevatiei :
A.1. Dup executia si receptia fundatiei se face o nou trasare a elementelor
elevatiilor, respectiv a pozitiilor si dimensiunilor acestora, utiliznd aceleasi repere
de pozitie si nivel folositi la trasarea fundatiei.
A.2. Operatiunea se execut conform STAS 9824/1-75.
B. Executia esafodajelor si a schelelor de sustinere :
B.1. Aceste lucrri sunt de tip provizoriu si n functie de destinatie pot fi
esafodaje si /sau cintre ce suport structuri n curs de realizare
schele de serviciu destinate a suporta deplasarea personalului,
sculelor si materialelor ;
dispozitive de protectie la luctru sub circulatie mpotriva cderii de
materiale, scule, etc.
B.2. Lucrrile provizorii se execut pe baz de proiect si se aprob de
beneficiar.
B.3. Proiectul poate fi ntocmit de antreprenor sau o alt unitate de proiectare
specializat si trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii :
s ofere sigurant si stabilitate pentru lucrrtori si lucrrile
definitive ;
s tin cont de cerintele impuse prin proiect pentru lucrare
definitiv, iar deformatiile lucrsrilor provizorii s nu produc defecte n
lucrarea definitiv ;
s cuprind sucdesiunea fazelor n detaliu ;
s cuprind suficiente piese scrise explicative si planse de executie.
Din planse si piese scrise trebuie s rezulte urmtoarele :
- msurile luate pentru asigurarea stbilittii si protectia fundatiilor ;
MULTIPLAND
- modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor,

esafodajelor si schelelor ;
- reazemele elementelor portante care trebuie s fie compatibile cu
propria lor stabilitate si a elementelor pe care sprijin ;
- sistemul de contravntuire ce trebuie asigurat n plan si spatiu;
- dispozitiile ce trebuiesc respectate n timpul manipulrilor, operatiunile de
reglare, calare, descintrare, decofrare, demontare ;
- contrasgetile si tolerantele de executie ;
- modul de asigurare a punerii n oper a betonului siasigurarea liberei
deformri a betonului sub efectul contractiei ;
- dispozitive de control a deformatiilor si tasrilor ;
- specificatia materialelor utilizate ;
- instructiuni de montare a lucrrilor provizorii.
B.4. Calitatea materialelor de inventar si materialelor noi trebuie s
corespund proiectului, caietului de sarcini si standardelor n vigoare.
B.5. Antreprenorul va prezenta certificate de atestare att pentru noi ct si
pentru cele vechi, refolosite.
B.6. ntrebuintarea elementelor refolosibile se face cu acceptul bneficiarului,
verificnd ca deformatiile sau efectele oboselii s nu compromit siguranta
executiei lucrrilor definitive. Pe planse, antreprenorul va specifica numrul de
refolosiri.
B.7. Materialele degradate ca urmare a utilizrii repetate se rebuteaz sau se
repar n ateliere de specialitate.
B.8. Tolerantele la lucrrile provizorii vor fi n concxordant cu tolerantele
lucrrilor definitive.
B.9. Deformatiile lucrrilor provizorii se verific prin nivelmente fat de
reperele acceptate de beneficiar.
C. Executia, montarea si receptia cofrajelor conform procedurii tehnice de cofrare.
D. Fasonarea i montarea armturilor pentru elevaie conform procedurii tehnice
de armare.
E. Betonarea elevatiei :
E.1. Betonul utilizat este definit prin clase. Clasa betonului este determinat
pe baza rezistentei caracteristice a betonului, care este rezistenta la compresiune
la 28 zile, determinat conform STAS 1275-81 pe cuburi cu latura de 141 mm, sub
a crui valoare se pot ntlni statistic maxim 5 % din rezultate.
E.2. Se vor respecta prevederile din proiect si caietul de sarcini privind
conditiile de calitate ale betonului.
E.3. n functie de regimul de expunere sau natura si gradul de agresivitate al
mediului se precizeaz :
gradul de impermeabilitate ;
tipul de ciment ;
dozajul minim de ciment ;
valoarea minim a raportului A/C.
E.4. Betonul se pune n lucrare maxim 15 minute de la aducerea lui la locul de
turnare ; se poate face si n interval de maximum 30 minute, n cazul cnd durata
transportului a fost mai mic de 30 minute.
MULTIPLAND
E.5. La betonarea zidurilor de sprijin se au n vedere urmtoarele reguli de

betonare :
cofrajele de lemn, betonul vechi se vor uda cu ap cu 2-3 ore nainte si
dup turnare, iar apa rmas n denivelri se va evacua;
din mijlocul de transport betonul se descarc n bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct n lucrare ;
nltimea liber de cdere a betonului nu va depsi 3 m pentru elementele
cu ltime maxim de 1 m, respectiv 1,5 m pentru plci si celelalte elemente ;
betonul se va rspndi uniform, urmrind realizarea de straturi orizontale de
maxim 50 cm nltime ;
se urmreste nglobarea complet n beton a armturilor,respectiv grosimea
stratului de acoperire prevzut n proiect ;
nu se permite asezarea pe armturi a vibratorului ;
n zonele cu armturi se va urmri umplerea complet a sectiunii de beton ;
se va urmri mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerii lor ;
circulatia muncitorilor pe timpul betonrii se face pe podine astfel
rezemate nct s nu modifice pozitia armturii ; se interzice circulatia direct pe
armturi sau pe zonele cu beton proaspt ;
betonarea se va face continuu pn la terminarea elementului respectiv sau
pn la rosturile de lucru prevzute n proiect ;
n cazul n care se produc ntreruperi de betonare mai mari de 2 ore,
reluarea betonrii se poate face numai dup prelucrarea rostului si cu acordul
beneficiarului.
F. Decofrarea i evacuarea cofrajelor :
F.1. Decofrarea se va face cu atenie pentru :
a nu deteriora cofrajele ;
a nu afecta suprafaa i muchiile seciunilor prin tirbire, rupere sau
stricarea aspectului ;
F.2. Decofrarea se va face n ordinea invers montrii cofrajelor. Evacuarea
cofrajelor se face pe msura decofrrii. n vederea reutilizrii la elemente similare
se vor efectua urmtoarele :
curirea suprafeei cofrajelor ;
recondiionarea cofrajelor eventual degradate ;
ungerea cofrajelor la refolosirea lor.
G. Refacerea lucrrilor cu defecte - dac este cazul (conform Normativului C
149-87)
G.1. n cazul cnd o parte a infrastructurii sau ntreaga infrastructur nu
corespunde prevederile proiectului i ale caietului de sarcini se vor executa
remedierile necesare.
G.2. Dup recunoaterea u analiza defectelor, naintea nceperii lucrrilor de
remediere, constructorul propune beneficiarului programului de reparaii, spre
aprobare.
G.3. Pentru remedierea defectelor de natur s afecteze calitatea structurii,
sigurana i durabilitatea n exploatare, se va proceda astfel :
ntocmirea releveului detalial al dfectelor ;
MULTIPLAND
cercetarea cauzelor, procedndu-se i la efectuarea de ncercri,

investigaii sau calcule suplimentare ;
ntocmirea unui dosar de reparaii nsoit de toate justificrile necesare, care
se va aproba / sau nu de ctre beneficiar.
G.4. n funcie de constatri beneficiarul poate proceda astfel :
s aprobe proiectul de reparaii, cu eventuale observaii ;
s prevad demolarea i refacerea unei pri sau a ntregii lucrri.
G.5. n cazul defectelor privind geometria lucrrii, calitatea i culoarea
suprafeelor, dar care nu afecteaz sigurana i capacitatea portant a lucrrii,
remedierile se efectueaz astfel :
defectele minore pot fi corectate prin degresare, splare, rabotare sau
rostuire ;
n cazul defeciunilor mai importante, constructorul propune beneficiarului
un program de remediere, care oate fi aprobat ca atare sau completat cu
propunerile beneficiarului.
H. Desfacerea i depozitarea elementelor eafosajului i a schelelor de
susinere :
H.1. Operaiunile de desfacere a elementelor eafodajului sau a schelelor de
susinere se face n ordinea invers a montrii, resopectiv de sus n jos.
H.2. La executarea operaiunilor de desfacere i depozitare se vor respecta
condiiile prevzute n procedura tehnic de execuie privind cofrarea i decofrarea
elementelor de construcii.
I. Execuia hidroizolaiilor i drenurilor din spatele zidurilor de sprijin :
I.1. Lucrrile de hidroizolaie se vor executa dup verificarea prealabil a
ndoirii betonului.
I.2. Materialele care intr n componena hidroizolaiei se introduc n lucrare
cu certificate de calitate, care s conforme c sunt corespunztoare normelor n
vigoare i ptrevederilor proiectului.
I.3. nlocuiri de material nu sunt permise dect cu acordul scris al
beneficiarului - consultanei i proiectantului.
I.4. Asperitile suportului pe care se aplic hidroizolaia s nu prezinte
abateri mai mari de + 5 mm.,
I.5. Denivelrile mai mari se vor corecta n prealabil cu mortar pentru
asigurarea continuitii suprafeei i mbuntirea eventualelor denivelri din
cofraj sau vicii de execuie.
I.6. Se vor lua msuri mpotriva degradrilor, pstrarea integritii acesteia n
timpul manipulrilor de materiale.
I.7. Se vor executa corespunztor, cu respectarea detaliilor din proiect a
barbacanelor pentru eliminarea apelor din spatele zidurilor de sprijin, respectndu-
se n timpul execuiei cotele de amplasare, diametrele, lungimile i numrul
acestora.
I.8. Drenurile din spatele zidurilor de sprijin vor fi executate n conformitate cu
cerinele din detaliile de execuie cuprinse n proiectul lucrrii.
6. CONTROLUL CALITII LUCRRILOR
6.1. Controlul calitii lucrrilor const n :

MULTIPLAND
verificarea calitii elementelor prefabricate i a materialelor ;

verificri n timpul execuiei ;
verificarea elementelor geometrice.
6.2. Verificarea calitii materialelor :
6.2.1. Toate materialele utilizate se verific pe faze n condiiile procedurilor de
proces specificate.
Metodele de verificare sunt descrise n standardele menionate i n
Normativul NE 012-07.
n principal se verific :
calitatea materialelor i a dimensiunilor elementelor prefabricate procurate
pentru execuia zidului de sprijin ;
calitatea cofrajelor i sistemul de manipulare i de decofrare, precum i
concordana cu cerinele caietului de sarcini, n special gradul finisare al suprafeei
n contact cu betonul ;
calitatea, tipul i modul de pstrare a armturilor ;
calitatea i modul de pstrare a cimentului, apei i agregatelor.
6.3. Verificarea n timpul execuiei :
6.3.1. Se execut pe fiecare faz tehnologic aferent lucrrii (fundaie, elevaie,
hidroizolaie, drenuri).
6.4. Verificarea elementelor geometrice :
se verific cotele (inferioare, superioare i intermediare) ;
nlime, lime i lungime n conformitate cu proiectul tehnic i detaliile de
execuie.
6.5. Resurse :
6.5.1. Fora de munc :
personalul tehnic de specialitate (maitri i ingineri) ;
deservent utilaje ;
muncitori calificai i necalificai ;
topometrist ;
personal auxiliar (magazioner, electricieni, etc.) ;
conductori auto ;
macaragiu, laborant, betoniti, etc.
6.5.2. Materiale :
beton de ciment ;
cofraje i elemente de susinere ;
cadre i palplane (dac este cazul) ;
agregate naturale ;
ap, srm de legat, material lemnos, etc.
oel beton, cablu i tirani.
6.5.3. Utilaje, echipamente, dispozitive :
macara ;
buldozer - excavator ;
vibratoare ;
autobasculante ;
cilindrii compactori ;
MULTIPLAND
grup electrogen ;
electropompe ;
echipamente de msur i control ;
ciocan, trncoape, lopei, rulet, metru, nivel cu bul de aer ;
echipament de lucru i protecie (cizme, cazma, palmare, salopete).
7. RESPONSABILITATI
7.1. Director proiect

7.1.1. Verifica si aproba procedura .
7.1.2. Asigura conditiile necesare implementarii si aplicarii intocmai a procedurii .
7.1.3. Verifica documentatia de executie, organizeaza si realizeaza conditiile
necesare pentru executarea lucrarilor.
7.1.4. Verifica inainte de inceperea lucrarilor daca documentatia si tehnologiile de
executie sunt cunoscute in totalitate de personalul tehnic implicat si anume : detalii
de executie, cerinte de calitate, conditii tehnico-organizatorice pentru realizarea
lucrarilor, etc.
7.1.5. Asigura realizarea tuturor analizeior si probelor cerute de tehnologiile de
executie inainte de inceperea lucrarilor si dupa executarea lor. Semneaza
documentele de atestare a lucrarilor.
7.1.6. Verifica respectarea fazelor de executie si intocmirea la timp a infregistrarilor
de calitate care atesta calitatea lucrarilor executate .
7.1.7. Convoca factorii implcati : (beneficiar, proiectant si reprezentant ( I.C..) pentru
veriflcarea lucrarilor ajunse in faza determinanta cu 10 zile iinainte de si participa la
aceastea.
7.2. Sef lot

7.2.1 Asigura inainte de inceperea lucrarilor documentatia necesara (inclusiv detaliile
de executie, piese scrise si desenate, etc.) si urmareste respectarea prevederilor din
aceste documentatii.
7.2.2. Preia frontul de lucru , organizeaza si urmareste executarea lucrarilor in teren.
7.2.3. Raspunde de verificarile pe faze executie si urmareste irrtocmiea inregistrarilor
de calitate aferente lucrarilor executate.
7.2.4. Emite comenzi catre laborator conform planului de control al calitatii.
7.3. Responsabil punct de lucru

7.3.1. Preia frontul de lucru si semneaza procesele verbale respective.
7.3.2. Primeste documentatia de executie, procedura de lucru si procedura de
control, asigura conditiile de executie si instruieste sefii de formatii pentru
organizarea realizarii tuturor conditiilor de calitate.
fi.3.3. Organizeaza si mentine trasarea in teren a lucrarii conform proiectului de
trasare.
7.3.4. Deruleaza toate operatiunile prevazute in prezenta procedura. verificand
impreuna cu topometrul toti parametrii inscrisi in procedura de lucru si control.
MULTIPLAND
7.4. Topometristul
7.4.1. Verifica, restabileste si materializeaza in teren picheti, bornele. axele. etc.
pentru realizarea si certificarea calitatii lucrarilor.
7.4.2. Participa si verifica prin sondaj sau ori de cate ori este solicitat, cotele si
dimensiunile elementelor de constructii sau restabilirii traseelor cu elementele de
trasare componente.
7.4.3. Executa masuratorile ce stau 1a baza intocmirii proceselor verbale de receptie
si intocmeste releveele necesare.
7.5. Responsabilul tehnic cu executia atestat

7.5.1. Sa nu admita executia lucrariior de constructii pe baza proiectelor si detaliilor
de axecutie neverificate de speciailisti verificatori atestati.
7.5.2. Are obligatia sa avizeze si sa verifice fisele si proiectele tehnoliogice.
procedurile de realizare a lucrarilor, planurile de verificare a executiei. proiectele de
orgarzizare a executarii lucrarilor precum si programele de realizare a constructiilor
referitor la lucrarile aferente cerintelor obligatorii aratate in art.5 din Legea 10/1995.
7.5.3. Sa-si dea avizul asupra numirii conducatorilor de executie a lucrarilor. pe baza
verificarii capacitatii profesionale a acestora
7.5.4. Sa intocmeasca si sa tina la zi registrul de evidernta a lucrarilor de constructii
pe care le coordoneaza tehnic si de care raspunde.
7.5.5. Sa puna la dispozitia organelor de control documentale necesare pentru
verificarea respectarii prevederilor legale.
7.5.6. Participa la efectuarea fazelor determinante.
7.5. 7. Are toate obligatiile, atributiunile si drepturile conform HGR 925/97.
7.6. Sef compartiment C.Q.

Are drepturi, atributiuni si obligatii cuprinse in "Procedura de autorizare a
laboartoarelor in constructii" aprobata prin Ordinul M.L.P.A.T. 3l/N/1995.
MULTIPLAND
MULTIPLAND
S.R.L. Infrastructuri Fundatii directe, radiere, culei, pile Pag.: 112 / 199
I. Infrastructuri Fundatii directe, radiere, culei, pile Cod. P.T.E.

01-09
1. SCOP :
Procedura are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se

realiza lucrarile de fundatii de orice tip ( continue, izolate, radiere, directe pe
piloti). Procedura este n conformitate cu cerintele caietului de sarcini, pe
specialitati din cadrul proiectului tehnic si are n vedere prevederile LEGII NR.
10/1995 - privind calitatea n constructii HGR 766/1997- Regulamentele privind
calitatea n constructii, Catalogul Standardelor Romane - ASRO si Normativele n
vigoare aferente procedurilor descrise si celelalte prevederi legale mentionate n
caietele de sarcini.
Prezenta procedura descrie conditiile tehnice si calitate ce trebuiesc

respectate la executia infrastructurilor podurilor, fundaiilor directe n incint deschis,
radierelor, precum i elementelor de fundare a culeelor, a sferturilor de con, a scrilor
i casiurilor.
3, DEFINITII SI ABREVIERI :
3. 1. Definitii :
3. 1. 1. Afuiere - actiune de erodare a fundului albiei de ctre curentul unei ape
curgatoare.
3. 1.2. Pod - constructia care sustine o cale de transport deasupra unui obstacol.
lasnd un spatiu liber pentru asigurarea continuitajii obstacolului traversat.
3. 1.3. Latimea podului - distanta dintre fetele interioare ale parapetlui la nivelul minii
curente.
3. 1.4. Pasaj inferior- pod de cale farata care traverseaz o sosea.
3. 1.5. Pasaj superior- pod de sosea care traverseaza o cale ferata
3. 1.5. Podet- pod avnd deschiderea sau suma deschiderilor sub 10 m. la poduri
pentru drumuri.
3. 1.7. Viaduct - pod care nlocuieste un rambleu.
3. 1.8. Aripa - zid de sprijin cu naltime variabil, amplasat lateral culeelor, care
sprijin terasamentele taluzurilor pe portiunea acestora.
3. 1.9. Culee - element de infrastructura care sustine traveea de capat si sprijin
terasamentele de la capetele podului.
3.1.10. Cuzinet - efement al infrastructurii unui pod, pe care se aseaz aparatele de
reazem si care transmite si repartzeaza la infrastructur sarcinile din suprastructura.
3.1.11. lnfrastructura - parte a podului care sustine suprastructura si transmite
incarcarile la terenul de fundare.
3. 1.12. Pila - element intermediar al infrastructurii unui pod din alt material dect
lemnul.
3.1.13. Sfert de con - umplutura de pamnt ce realizeaz racordarea terasamentelor
de la capatul podului, cu fetele laterale ale culeelor. avnd forma conic.
MULTIPLAND
3.1.14. Zid ntors - zid construit in prelungirea culeei, n lungul caii, pe fundatii proprii
sau scos n consola din culee, care serveste la sprijinirea tarasamentelor.
4. DOCUMENTE SI REGLEMENTARI DE REFERINT :
Proiect tehnic cu detalii de executie aferente.

Caiet de sarcini generale si specifice.
Standardele si normativele tehnice in vigoare :
SR EN 1536/2011 Teren de fundare. Piloi forai de diametru mare. Prescripii
de proiectare, execuie i recepie.
NE 012/2 2010 Normativ pentru producerea betonului i executarea
lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat.
CP 012/1-2007 Codul de practica pentru producere betonului.
STAS 438/1 89 Bare de armatura din otel. Tipuri i cerine pentru calitate.
C 28 83 Instrucii tehnice pentru sudarea barelor de armtur din oel.
ST 009 2005 Specificaii tehnice referitoare la cerinele i criteriile de
performan pentru produsele de oel folosite ca armtur pentru beton.
C 16 84 Norme pentru execuia lucrrilor n perioada rece.
SR EN 12794+A1/2007 Produse prefabricate din beton: Piloi de fundaie.
Legea nr.1O/1995 Legea privind calitatea construciilor.
5.PROCEDURA:
Generaliti
Culeele sunt elemente de infrastructur care asigur rezemarea dechiderilor

de capt i fac racordarea cu rampele.
Pilele sunt, de asemenea, elemente de infrastructur, care asigur rezemarea
a dou deschideri adiacente ale suprastructurii.
nainte de nceperea lucrrilor pentru executarea corpului fundaiilor trebuie s
fie terminate toate lucrrile pregtitoare i anume:
- executarea incintelor din palplane nchise n jurul infrastructurilor (unde este
cazul);
- demolarea i eliminarea tuturor materialelor rezultate,
- coborrea nivelului apelor subterane,
- protejarea construciilor vecine i a instalaiilor existente n pmnt,
- asigurarea suprafeelor necesare pentru amplasarea i funcionarea normal
a utilajelor de lucru, a depozitelor de materiale i a instalaiilor auxiliare,
- retrasarea fundaiilor,
- verificarea n mod special a faptului c odat cu executarea epuismentelor
nu s-au produs afuieri, ebulmente, prbuiri, etc., sau c efectele acestora au fost
nlturate,
- ncheierea procesului verbal de lucrri ascuse semnat de ctre constructor i
beneficiar,
- lucrrile la fundaii pot fi ncepute numai dup verificarea i recepionarea
terenului de fundare i a spturtilor i dup retrasarea tuturor fundaiilor.
MULTIPLAND
La poziia n plan orizontal i vertical a cotei de nivel, abaterea admisibil este

de 10 mm, conform C56-85, anexa IV-1 -1.
Abaterile dimensionale ale elementelor fundaiilor sunt cele prevzute n
anexa IV-1 -1, din normativul C56-85.
Fundaiile se vor executa, pe ct posibil fr ntrerupere, n cazurile n care
aceast condiie nu poate fi ndeplinit se va proceda conform normativului NE
012/2-2010, poziia rosturilor de betonare i modul de tratare al lor stabilindu-se dup
caz, prin fiele tehnologice ntocmite de ctre executantul lucrrilor.
Executantul lucrrilor de fundaii va elabora fie tehnologice pentru fiecare tip
de operaii sau utilaje noi aduse n antier, explicitndu-se tehnologia de execuie,
modul de funcionarea a utilajelor, necesarul de personal muncitor, de conducere i
control la executarea fundaiilor, msurile generale i specifice de protecia muncii,
etc.
La executarea lucrrilor de fundaii se vor respecta n totalitate prevederile
normativelor C56-85 i P10-86, STAS 10111/1 -77, 8316-77 i SR EN 1997.
Pentru a asigura continuitatea armturii din cuzinetul de la partea superioar
n care se ncastreaz elevaiile, pe o nlime de 1,25 m nu se vor turna perei
interiori de rigidizare ai chesonului, ns armtura tor se va muta n totalitate (pe
toat nlimea) urmnd a fi nglobate n cuzinet.
Trasarea si pichetarea:
Se face pe baza planului de trasare, care are la baz planul de situatie cu

amplasarea lucrarilor de arta proiectate si documentatia topografic de baz folosit
la elaborarea proiectului.
Planul de trasare reprezinta documentatia de baz pentru aplicarea pe teren a
proiectuiui de executie, urmareste, respecta si cuprinde urmatoarele elemente :
respectarea prevederilor proiectului de executie ;
- adoptarea metodei de trasare, functie de gradul de acoperire al terenului.
amplasarea bazei retelei de trasare, precizia trasarii, etc. ;
- punctele retelei de trasare ale cailor de comunicatie conform STAS 9824/2-75
si STAS 9824/3-74, care constituie baza de trasare pentru lucrarile de arta
supraterane;
- amplasamente, sectiuni transversale care definesc forma, dimensiunile si
pozitia lucrarilor de arta, precum si coordonatele punctelor caracteristice (x. y,
z) ;
- elementele geometrice de legatura de la punctele caracteristice ale lucrarilor
de arta la punctele bazei si retelei de trasare.
Punctele caracteristice ale lucrarilor de arta definite pe plan prin coordonate (x. y,
z) se amplaseaza fata de anumite axe de trasare care constituie reteaua de trasare.
Axele de trasare; respectiv reteaua de trasare trebuie s fie reerezentate pe
planuri prin cel putin doua puncte de coordonate (x, y. z) sau prin elementele lor
geometrice principale, care sa permita calculul lor in coordonate fat de baza de
trasare.
La trasarea culeelor si pilelor se va tine seama de urmatoareae prevederi .
A. Pentru pasaje denivelate sau pentru poduri cu o singura deschidere; trebuie

sa se stabileasc urmatoareie elemente :
MULTIPLAND
- o axa de trasare prin doua puncte sau axe de referinta oarecare .

- punetul de intersectie al celor dou cai de comunicatie reperat prin cel putin 3
borne de beton
- unghiul dintre cele doua axe ale cailor de comunicatie.
n cazul in care culeele sunt ziduri drepte, se stabilesc dou puncte pe prelungirea
axeior acestora.
B. Pentru pasaje denivelate sau pentru poduri avnd culeele sau pilele cu
ziduri curbe se stabilesc axe de trasare rectiliniii, curbura zidurilor definindu-se prin
abscise, prin ordonate calculate in raport cu aceste axe.
La trasarea lucrarilor de arta pentru fiecare lucrare trebuie sa se materializeze
pe teren cel putin doua repere de nivel stabile, legate de reteaua de nivelment.
Aceste repere sunt conform STAS 9824/2-75 si STAS 9824/3-74.
Notarea punctelor bazei si retelei de trasare, a punctelor caracteristice,
precum si a reperelor se face conform STAS 9824/2-75 si STAS 9824/3-74.
Reperele se amplaseaz in zone stabile. neafectate de lucrari , astfel inct s
fie asigurata conservarea lor pe toat durata executiei.
5 2. Executarea sapaturilor in fundatiile directe :
Trasarea fundatiilor la poduri (podete) face parte din trasarea lucrarilor de

detaliu si se efectueaz pe baza planului de trasare. conform proiectului de executie.
Adncimea de fundare a infrastructuri!or va lua n considerare urmatoarele :
- conditiile geologice si hidrologice ;
- variatiile de umiditate ;
- adncimea de inghet ;
- adncimea stratului de fundare nealterat in care trebuie s fie ncastrata fundatia :
- adncimea de afuiere, dac nu se iau masuri de protejare (radiere, salte!e de
fascine. etc.) ;
- adncimea albiei, datorit lucrarilor da regularizare si de imbunatatiri funciare
- influenta reciproca a fundatiilor existente si noi.
Solutia de fundare va fi stabilitape baza studiilor geotehnice care trebuie sa
indice sistemul de fundare, stratul n care se fundeaza, adncimea de fundare.
presiunea de baza pe teren, inclusiv sporurile de adncimi, de forma, de marime. etc.
La infrastructurile fundate n terenuri ce se dizolv in contact cu apa (sare sau
roci similare), adncimea de fundare va fi stabilita n functie de procesul de dizolvare
n timp, lundu-se masuri pentru evitarea patrunderii apei curgatoare in adncime.
precum si pentru protectia fundatei contra coroziunii.
La terenurile stncoase dure (granit, bazalt, andezit, etc.) adncimea minim
de ncastrare n stratul nealterat va fi de cel putin 50 cm.
La stabilirea cotei de fundare se va avea n vedere ca aceasta sa fie cu cel
putin 50 cm sub adncimea de nghet.
Adancimea terenului de fundare pentru podetele tubulare (cu sectiune
dreptunghiular, circulara, ovoidala; etc.) va fi de cel putin 20 cm sub adncimea de
inghet, conform STAS 6054-77 adncimea de nghet este de 80-120 cm.
In cazul unor fundatii noi care se coboar sub nivelul unor fundatii nvecinate
vechi se va efectua un studiu asupra comportarii terenului in timpul executiei
fundatiei noi (in afara studiilor obligatorii privind comportarea terenului in timpul
MULTIPLAND
exploatrii celor doua constructii) pe baza carora n timpul execuitei vor fi luate
masuri corespunzatoare de evitare a degradarilor infrastructurii existente.
In cazul unor fundatii aflate n vecintatea unor ramblee. vor fi luate, de
asemenea. masuri care sa mpiedice pierderea stabiiitatii si eventualele tasari ale
acestora.
Se vor lua masuri corespunzatoare si n cazul unor fundatii ce se executa
lang instalatii subterane. stlpi de curent electric, cladiri. etc.
Schimbarea cotei de fundare, n timpul executiei, se poate face numai cu
acordul proiectantuiui. atunci cnd se constata o neconcordanta a terenului ,cu
studiui geotehnic ntocmit pe amplasament.
Modificarea cotei si implicit a naturii terenului de fundare fat de proiectul de
executie se va consemna in "Procese verbale de lucrari ascunse a naturii cotei
terenului de fu.ndare semnate de proiectant, constructor. beneficiar si geotenician
La terminarea executarii sapaturii pentru. fundatie se va veriflca in raport cu
prevederile proiectului :
- adncimea si cota de fundare ;
- natura terenului (cu particirea obligatorie a proiectantului geotehnician};
- pozitia in plan ;
- dimensiunile sapaturilor.
5.3. Racordarea cotelor cu terasamentele :
In cazul terasamentelor inalte, al podurilor cu oblicitate mare sau amplasate pe

cursuri de apa cu viteze mari, racordarea culeelor cu terasamentele se recomand a
fi realizata cu aripi sau ziduri de sprijin ; n celelalte cazuri se recomand folosirea
sferturilor de con. ,
Zidurile ntoarse vor avea o lungime, astfel inct s depaseasca :
- 25 cm pe marginea dinspre terasamente aripii sau a zidului de sprijin ;
- 50 cm peste vrful sfertului de con.
La trasarea sfertului de con sau a aripei se va avea in vedere ca generatoarea
sfertului de con dinspre albia rului sau muchia dinspre albie a aripii, nu trebuie s
depaseasc elevatia culeei la partea inferioara.
Sfertul de con va fi pereat dac va avea panta mai mare ca a taluzului
terasamentului, iar pereul va fi prelungit minim 1 m pe terasament.
Fundatiile sfertului de con si a aripilor vor fi coborte cu minim 20 cm sub
adncimea de nghet.
Daca lungimea podului este mai mic dect ltimea albiei majore, fundatiile
aripilor . zidurilor de sprijin. sferturilor de con si ale pereurilor vor fi coborte sub
adncimea de afuiere iar pereurile vor fi executate pe taluzurile terasamentului pna
la limita albiei majore
La executia zidurilor de sprijin, aripilor se va avea n vedere ca acestea sa fe
separate de corpul culeei printr-un rost realizat cu carton asfaftat.
Culeele vor avea fetele laterale verticale pna la adncimea de aproximativ 1 m
sub nivelul inferior al fundatiilor aripilor, zidurilor de sprijin sau sferturiior de con
(pentru a se permite trasarea independent a culeelor si a lucrarilor de racordare la
terasamente).
Racordarea dintre partea carosabii de pe poduri cu aceea de pe rambleele din
spatele culeelor se face prin dispozitive care s asigure trecerea lin a vehiculelor de
MULTIPLAND
la platforma elastic si tasabila a drumului, la cea rigid a podului.

Se recomanda n acest scop folosirea placitor de racordare rezemate articulat pe
culee, a caror lungime se va stabili n functie de naltimea rambleuiui si de diferentele
de tasare probabile a caii de pe rambleu si pod.
Pe toata lungimea culeelor si a zidurilor ntoarse vor fi prevazute trotuare si
parapete n continuarea celor de pe suprastructura podurilor asigurndu-se o
racordare progresiva ntre trotuare si acostamentele rampelor de acces la pod.
La culee pe terasament, lnga pod vor fi prevzute cel putin cte o scara de
acces la fiecare culee, iar daca terasamentele sunt nalte peste 5 m. scarile de acces
vor fi prevazute cu parapet pe o singur parte.
5.4. Asigurare resurse :
Materiale :
- beton conform proiectului de executie ;
- cofraje ;
- piatr bruta ;
- dala de beton (pentru executie pereu).
Forta de munca:
- mecanici utilaje :
- dulgheri ;
- fierari-betonisti ;
- muncitori necalificati ;
- conductor tehnic lucrare.
Utilaje. scule, echipamente de lucru:

- excavator ;
- buldozer ;
- autobasculante :
- pikamer ;
- macara ;
- pompe pentru apa (epuismente) ;
- placa vibranta
- vibratoare pentru beton ;
- jgheaburi si plnii ;
- dreptar ;
- trnacoape, lopeti, cazmale, etc.
Echipament de protectia muncii si semnalizare a lucrari
6. RESPONSABILlTATI

6.1.1. Verific si aproba procedura .
6.1.3. Verific documentatia de executie, organizeaz si realizeaz conditiile
MULTIPLAND

6. 1.4. Verifica nainte de inceperea lucrarilor daca documentatia si tehnologiile de
lucrarilor, etc.
6.1.5. Asigur realizarea tuturor analizeior si probelor cerute de tehnologiile de
executie nainte de nceperea lucrrilor si dup executarea lor. Semneaz
documentele de atestare a lucrrilor.
6.1.6. Verific respectarea fazelor de executie si intocmirea la timp a inregistrarilor de
calitate care atesta calitatea lucrarilor executate .
6.1.7. Convoac factorii implicati : (beneficiar, proiectant si reprezentant IS.C.L.P.U
A.T.) pentru veriflcarea lucrarilor ajunse n faza determinanta cu 10 zile inainte de si
participa la acestea.
6.2. Sef lot

5 2 1 Asigur nainte de nceperea lucrarilor documentatia necesara (inclusiv detaliile
de executie, piese scrise si desenate, etc.) si urmreste respectarea prevederilor din
6.2.2. Preia frontul de lucru , organizeaz si urmareste executarea lucrarilor n teren.
6.2.3. Rspunde de verificarile pe faze executie si urmareste irrtocmiea inregistrarilor

6.3.1. Preia frontul de lucru si semneaz procesele verbale respective.
fi.3.3. Organizeaz si mentine trasarea n teren a lucrarii conform proiectului de
trasare.
6.3.4. Deruleaza toate operatiunile prevazute in prezenta procedura. verificnd
mpreuna cu topometrul toti parametrii inscrisi n procedura de lucru si control.
6.4. Topometristul
6.4.1. Verific, restabileste si materializeaza in teren picheti, bornele. axele. etc.
pentru relizarea si certificarea calitatii lucrarilor.
6.4.2. Participa si verifica prin sondaj sau ori de cte ori este solicitat, cotele si
trasare componente.
6.4.3. Executa masuratorile ce stau 1a baza ntocmirii proceselor verbale de receptie
si ntocmeste releveele necesare.

6 5.2. Are obligatia sa avizeze si sa verifice fisele si proiectele tehnoliogice.
procedurile de realizare a lucrarilor ,planurile de verificare a executiei. proiectele de
MULTIPLAND
referitor la lucrarile aferente cerintelor obligatorii aratate n art.5 din Legea 10/1995.
6.5..3. Sa-si dea avizul asupra numirii conducatorilor de executie a lucrarilor. pe baza
6.5.4. Sa intocmeasc si sa tin la zi registrul de evidernta a lucrarilor de constructii
pe care le coordoneaz tehnic si de care rspunde.

Are drepturi, atributiuni si obligatii cuprinse n "Procedura de autorizare a laoareior
n constructii" aprobata prin Ordinul M.L.P.A.T. 3l/N/1995.
7. INREGISTRARI
7.1. Proces-verbal de trasare a lucrarilor .

7.2. Proces-verbal de predare-primire a amplasamentutui si a bornelor de reper
7.3. Proces-verbal de verificare a cotei de fundare
7.4. Proces-verbal pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse
7.5. Proces-verbal de receptie caJitativ a lucrrilor
.
MULTIPLAND
S.R.L. Montarea elementelor prefabricate Pag.: 120 / 199
J. Montarea elementelor prefabricate Cod. P.T.E. 01-10
1. SCOP :
Prezenta procedura stabileste conditiile generale de calitate ce trebuiesc

avute in vedere la receptionarea, transportul si montarea elementelor prefabricate,
cu precizarea expresa a responsabilitatilor, domeniilor de referinta, documentelor
referitoare la calitate ce trebuiesc indeplinite in conformitate cu normativele tehnice
si legislative in vigoare.
2.1. Prevederile prezentei proceduri se aplica la elementele

prefabricate utilizate la poduri, podete, ziduri, siguranta circulatiei, etc. si cuprinde
reguli generale de receptionare, manipulare, transport, depozitare si monolitizare.
Pentru fiecare categorie de elemente, in functie de destinatie se aplica
si prevederile standardelor proiectelor tip si ale prescriptiilor tehnice legale in
vigoare, specifice acestora.
3. DEFINITII SI ABREVIERI :
3.1. Definitii :
3.1.1. Prefabricat din beton - element de constructie de rezistenta sau
autoportant, executat ca produs distinct, care, pentru a ajunge in stadiul de
exploatare, necesita operatiuni de montaj si la care materialul component de baza
este betonul.
3.1.2. Culee - element de infrastructura care sustine traveea de capat
si sprijina terasamentele de la capatul podului.
3.1.3. Cuzinet - element al infrastructurii unui pod pe care se aseaza
aparatele de reazem si care transmite si repartizeaza in infrastructura sarcinile din
suprastructura.
3.1.4. Dala de racordare - placa de beton armat care asigura

racordarea caii de pe pod cu terasamentele.
3.1.5. Pila - element intermediar al infrastructurii unui pod din alte
materiale decat lemnul.
3.1.6. Montare prefabricate - succesiune de operatii care trebuiesc
efectuate :
inainte de inceperea montajului propriu-zis ;
in timpul executiei montajului ;
la receptia lucrarii.
MULTIPLAND
4. DOCUMENTE SI REGLEMENTARI DE REFERINTA :
4.1. NE 012-99 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din

beton, beton armat si beton precomprimat.
4.2. C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor
de constructii si a instalatiilor aferente.
4.3. SR EN 13369 2002, (STAS 6657/1,2,3) - Elemente prefabricate
din beton, beton armat si beton precomprimat.
4.4. STAS 1799-89 - Constructii din beton, beton armat si beton
precomprimat.
4.5. STAS 1910-83 - Poduri de beton, beton armat si beton
precomprimat. Suprastructura.
4.6. R 1-76 - Prescriptii tehnice pentru proiectarea, construirea,
montarea mecanismelor de ridicat si dispozitivelor auxiliare ISCIR.
4.7. Legea nr. 10/1995 - Legea privind calitatea in constructii.
5. PROCEDURA
5.1. Manipularea, transportul si depozitarea elementelor

prefabricate
5.1.1. Manipularea elementelor prefabricate se va face cel mai
devreme la termenul prevazut in fisa tehnologica si verificat prin incercari
preliminare.
5.1.2. Agatarea elementelor din alte puncte decat cele prevazute in
proiect sau fisa tehnologica este interzisa.
5.1.3. Elementele care trebuiesc transportate numai intr-o anumita
pozitie vor fi marcate in mod clar si vizibil in acest scop.
5.1.4. Urechile, carligele sau alte piese de ridicare prevazute vor avea
o aceeasi inaltime de prindere, admitandu-se ca abateri maxime + 10 mm. Aceste
piese nu trebuie sa fie indoite sau rasucite in timpul confectionarii, depozitarii sau
transportului elementelor.
5.1.5. Transportul se va face folosindu-se piese de fixare, disatantieri
sau rastele, care sa asigure mentinerea pozitiei elementelor pe tot parcursul,
precum si evitarea deteriorarilor.
5.1.6. Asezarea elementelor prefabricate in mijloacele de transport sau
de pozitul de produse finite se va face conform indicatiilor din proiect sau fisa
tehnologica.
5.1.7. Aceasta prevedere va fi respectata si in cazul depozitarii
elementelor prefabricate la santier, inainte de montare.
5.1.8. Asezarea in depozit se va face la minim 10 cm de la sol, dar
astfel incat sa nu se murdareasca elementele cu noroi, pamant, etc.
5.1.9. Intre piesele dintr-o stiva se vor prevedea distantieri cu o
grosime de cel putin 3 cm, dar mai mare decat inaltimea urechilor sau carligelor de
agatare.
5.1.10. Distantierii vor fi dispusi intr-un plan vertical si in pozitia
indicata in proiect.
MULTIPLAND
5.1.11. Nu se vor depozita intr-o stiva decat elemente din acelasi tip,
asezarea acestora facandu-se astfel incat notarea lor sa fie vizibila, iar piesele de
ridicare sa fie usor accesibile.
5.1.12. Toate elementele prefabricate aceptate la verificare se
marcheaza distinct cu vopsea rezistenta la apa, indicandu-se :
marca fabricii (initialele producatorului) ;
simbolul elementului prefabricat ;
numarul lotului si seriei, precum si date de fabricatie ;
semnul conducatorului locului de munca in care s-a executat
elementul ;
semnul organului de control tehnic de calitate ;
STAS 6657/1-89 sau standardul de produs respectiv.
5.1.13. Proiectul de executie poate sa prevada obligativitatea marcarii
si a altor indicatii ca :
semne pentru stabilirea pozitiei de transport si montare ;
semne pentru puncte de reazem sau de agatare ;
semne pentru stabilirea ordinii de montare.
5.1.14. Este interzisa depozitarea rebuturilor in depozitul organizat pentru produse
finite, aceste rebuturi putand fi utilizate pentru alte lucrari numai cu acvizul
proiectantului si beneficiarului noii destinatii.
5.2. Reguli generale de montaj :

5.2.1. Lucrarile de montare se vor executa pe baza unei fise
tehnologice care va cuprinde :
a) Cantitatea de elemente de montat, defalcate pe sortimente ;
b) Mijloacele de transport pana la locul de montare ;
c) Locul de depozitare pe santier si conditiile de asezare si rezemare
(daca montajul nu se executa direct de pe mijlocul de transport) ;
d) Metode de montare, utilajul necesar si amplasamentul acestuia ;
e) Ordinea de desfasurare a operatiilor de montare ;
f) Formatiile de lucru necesare pentru montare ;
g) Graficul calendaristic de lucru pentru transportul si montarea
elementelor prefabricate, intocmit in concordanta cu ordinea de montare a
elementelor si tinandu-se seama de timpul necesar pentru intarirea betonului de
monolitizare a imbinarilor ;
h) Modul de pregatire a suprafetelor pe care vor rezema elementele si
al zonelor de monolitizare ;
i) Modul de pozitionare si reguli de verificare a respectarii abaterilor
admise pentru montaj ;
j) Masurile necesare pentru fixarea provizorie a elementelor ;
k) Ordinea de executare a sudurilor si conditiile tehnice de calitate pe
care trebuie sa le indeplineasca sudurile ;
l) Etapele la care este necesara o receptie partiala a lucrarilor de
montare sau de imbinare, precum si a altor lucrari secundare ;
m) Abateri admise la montaj.
Montarea elementelor prefabricate va fi condusa de un cadru tehnic
specializat in acest domeniu, care va supraveghea permanent modul de executie.
MULTIPLAND
5.2.2. Lucrarile pregatitoare inainte de montare cuprind :

a) Executarea cailor de comunicatie necesare transportului
elementelor si accesului mijloacelor de montare, precum si executarea platformei
de amplasare a macaralei ;
b) Verificarea bunei functionari a utilajelor de montare ;
c) Verificarea dispozitivelor de prindere si fixare provizorie ;
d) Instruirea echipelor de lucru in ceea ce priveste :
cunoasterea proiectului si a ordinei de executare a montajului si a
imbinarilor ;
conditiile tehnice impuse pentru asigurarea unei montari corecte ;
reguli de tehnica securitatii.
e) Executarea schelei provizorii pentru accesul la montare si
monolitizare;
f) Trasarea axelor necesare pozitionarii corecte a elementelor ;
g) Aducerea la nivel a tuturor suprafetelor elementelor pe care
reazama elementele prefabricate si pregatirea suprafetelor de rezemare.
h) Verificarea elementelor transportate la locul de montare si marcarea
vizibila a celor care nu corespund tipului de element solicitat, au suferit degradari
ce depasesc limitele admisibile, precum si verificarea prin sondaj a dimensiunilor
principale care conditioneaza montarea, tinand seama de tolerantele admisibile.
In afara acestor masuri cu caracter general este necesar ca fiecare
operatie de montare sa fie precedata de lucrari pregatitoare specifice operatiei
respective si care depind, de la caz la caz, de tipul elementului care se monteaza
sau modul de alcatuire a structurii.
La montarea grinzilor sau placilor cu deschidere mai mare sau cel
putin egala cu 6 m este necesar ca in prealabil :
1. Sa se verifice elementele de sustinere in comparatie cu cea
prevazuta in proiect (plan si nivel) ;
2. Sa se marcheze limitele suprafetei de rezemare a elementelor ce
urmeaza a se monta (pentru a se putea controla mai usor asezarea corecta).
Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care sa
asigure montajul in conditii de securitate.
La ridicarea elementelor prefabricate se va executa in prealabil o
saltare provizorie pana la cca. 20 mm, pentru verificarea prinderii elementelor in
dispozitiv.
5.2.3. Grinzile, fasiile de beton se vor prinde de carligul macaralei prin
intermediul unor dispozitive corespunzatoare tipului respectiv de element. La
asezarea pe reazeme se va urmari pozitionarea corecta, conform proiectului, atat
in ceea ce priveste asigurarea aliniamentului, cat si a lungimii de rezemare a
contactului cu suprafetele de rezemare.
5.2.4. Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere dupa
realizarea corecta a rezemarii.
5.2.5. Este obligatorie a se asigura echlibrul stabil a tuturor elementelor montate
sau care se reazama pe acestea. Asigurarea se va realiza inaintea desprinderii
elementului din carligul macaralei, fie prin executarea imbinarilor definitive, fie prin
mijloace provizorii.
MULTIPLAND
5.2.6. Piesele de prindere provizorie nu vor putea fi demontate decat

dupa executarea imbinarii definitive, respectiv in cazul imbinarilor umede sau
mixte, dupa cel putin 3 zile de betonare. Fetele elementelor care urmeaza a veni in
contact cu betonul de monolitizare sau mortarul de poza vor fi bine curatate cu o
perie de sarma si apoi spalate cu apa din abundenta sau suflate cu jet de aer.
5.3. Monolitizarea constructiilor din elemente prefabricate :
5.3.1. Generalitati :
5.3.1.1. Imbinarile dintre elementele prefabricate trebuie sa fie astfel
concepute, incat sa se asigure patrunderea betonului de monolitizare si
posibilitatea de compactare a acestuia.
5.3.1.2. Executarea monolitizarilor se va face in conformitate cu
prevederile proiectului si ale fisei tehnologice elaborate de constructor si acceptate
de beneficiar, care trebuie sa cuprinda toate datele necesare executiei si
asigurarea calitatii.
5.3.1.3. Executarea imbinarilor va fi supravegheata de conducatorul
punctului de lucru si controlata periodic de compartimentul C.Q. si reprezentantul
beneficiarului.
5.3.1.4. Concluziile rezultate in urma verificarilor efectuate se vor
consemna in registrul de procese-verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce
devin ascunse.
5.3.2. Lucrari pregatitoare :

5.3.2.1. Constau in :
executarea sudurilor ;
executarea si montarea cofrajelor, asigurandu-se etanseitatea
acestora pe intreaga zona de contact in elemente prefabricate si fixarea lor astfel
incat sa nu fie posibile deplasari in cursul betonarii ;
se vor pregati mijloacele sau dispozitivele care vor fi folosite la
betonare: bene cu furtin, palnii sau jgheaburi deplasabile, etc.
se vor analiza posibilitatile efective de patrunderea betonului si
compactarea acestuia si, dupa caz, cu acordul proiectantului se vor adopta
dispozitii corespunzatoare de dispunerea armaturii.;
se vor curata de impuritati fetele elementelor prefabricate, armaturile
sau piesele metalice care se inglobeaza in imbinare, precum si intregul spatiu
prevazut prin betonare ;
inainte de betonare se vor uda fetele elementelor prefabricate si
cofrajele.
5.3.3. Betonarea imbinarilor :

5.3.3.1. Clasa betonului se precizeaza prin proiect si trebuie sa fie cel
putin egala cu cea a elementelor care se imbina.
5.3.3.2. Lucrabilitatea betonului determinata la locul de punere in
opera trebuie sa corespunda unei tasari de 12+2 cm.
5.3.3.3. Pentru introducerea betonului in spatiul de imbinare se pot
folosi bene cu furtun, palnii sau jgheaburi. Se va evita descarcarea betonului in
exces intr-o anumita zona a imbinarii si apoi distribuirea lui in lungul acestuia.
MULTIPLAND
5.3.3.4. Ori de cate ori este cazul, prin fisa tehnologica se va prevedea
betonarea in straturi succesive, pentru a se asigura umplerea completa a spatiului
de imbinare.
5.3.3.5. Compactarea betonului se va face cu vibratorul de interior sau
prin indesare cu sipci sau vergele. In cazul compactarii prin vibrare, pasul de
introducere a vibratorului va fi de maxim 50 cm.
5.3.4. Verificari la receptia si montarea elementelor prefabricate :
5.3.4.1. In cazul elementelor prefabricate livrate de alte unitati la
primirea acestora, conducatorul are urmatoarele obligatii :
a) Verificarea existentei certificatului de calitate pentru fiecare lot
aprovizionat ;
b) Verificarea corespondentei dintre tipul de element livrat si cel
prevazut in proiect si comanda ;
c) Verificarea aspectului, formei si dimensiunilor principale. Se verifica
cu ochiul liber si cu instrumente de masura adecvate aspectul produselor (daca
prezinta goluri, segregari, fisuri, rupturi, etc.), detaliile aparente (mustati,
dispozitive de ridicare, piese inglobate, etc.), dotarile, echipamentele, finisarea,
protectiile superficiale, etc. indicate prin proiect.
5.3.4.2. La terminarea montarii elementelor prefabricate se va verifica :

a) Pozitia in plan a axelor elementelor ;
b) Respectarea cotelor de nivel ;
c) Verticalitatea sau orizontalitatea elementelor dupa caz ;
d) Respectarea lungimilor de rezemare si pozitia aparatelor de reazem
;
e) Respectarea dimensiunilor spatiilor de monolitizare.
5.3.4.3. Rosturile cu grosimea pana la 30 mm (iclusiv) se mateaza, iar
cele mai mari de 30 mm trebuie armate si betonate conform proiectului. Inainte de
asamblarea tronsoanelor se indeparteaza praful si murdaria de pe fetele dinspre
rosturi cu ajutorul periei de sarma, prin spalare cu jet de apa sau aer sub presiune.
5.3.4.4. Pe aceste fete sunt interzise petele de ulei, vopsea, acizi. In
cazul rosturilor matate cu mortar de ciment, stratul superficial de lapte de ciment
se indeparteaza prin buciardare.
5.3.4.5. Abateri limita :
Aceste valori sunt valabile daca in caietul de sarcini al lucrarii nu sunt
prevazute alte valori :
Denumirea caracteristicii Valoarea

La dimensiunile elementelor asamblate in suprastructuri mm/m + 2
La distanta dintre axele elementelor componente ale
suprastructurilor (in plan orizontal) mm
in sens longitudinal + 20
+ 5
in sens transversal
La pozitia centrelor suprafetelor de reazeme - mm
in plan orizontal + 20
MULTIPLAND
in sens longitudinal + 5
in sens transversal + 5
5.4. Resurse :
5.4.1. Materiale :
- elemente prefabricate din beton (grinzi, fasiii, cadre din beton, stalpi,
tuburi, placi de racordare)
- beton de marca superioara ;
- mortar de poza ;
- armaturi de rezistenta OB 37, PC 52 ;
- elemente de prindere (placi, grinzi, etc.).
5.4.2. Forta de munca :

- topometrist ;
- betonist ;
- muncitori calificati si autorizati (legatori de sarcini, fierari betonisti,
dulgheri, etc.) ;
- muncitori deserventi utilaje si masini.
5.4.3. Utilaje si scule :

- macarale ;
- automacarale ;
- trailer ;
- semiremorca si remorca ;
- dispozitiv pentru manipulare si montaj ;
- vibrator ;
- tiranti ;
- cabluri de diferite tipuri, cu dispozitive de prindere ;
- dispozitive de ridicat ;
- dispozitive de siguranta.
6. RESPONSABILITATI :
6.1. Sef santier, raspunde de :

6.1.1. Lanseaza comenzile pentru prefabricat.
6.1.2. Organizeaza activitatile de montare a prefabricatelor in
concordanta cu prevederile prezentei proceduri.
6.1.3. Asigura documentatia tehnica, fise tehnologice, proceduri de
montaj prefabricate, instructiuni de lucru specifice.
6.1.4. Asigurarea cu personal calificat, dotarea cu scule, unelte,
echipamente de protectie a echipelor de montare.
6.1.5. Asigurarea mijloacelor de transport necesare efectuarii
operatiunilor.
6.1.6. Organizeaza receptia lucrarilor de montaj.
6.2. Sef punct de lucru, raspunde de :

MULTIPLAND
6.2.1. Executarea corecta a lucrarilor, cu respectarea prescriptiilor

tehnice de calitate, conform proiectelor de executie, a fisei tehnologice si
procedurii tehnice de executie.
6.2.2. Verificarea bunei functionari a utilajelor, masinilor, sculelor si
dispozitivelor necesare procesului de montare.
6.2.3. Urmarirea transportarii, depozitarii si manipularii
corespunzatoare a elementelor prefabricate.
6.2.4. Instruirea personalului din subordine si intocmirea instructiunilor
de lucru specifice.
6.2.5. Receptia corespunzatoare procedurilor aferente a elementelor
prefabricate.
6.2.6. Intocmirea, gestionarea tuturor inregistrarilor de calitate aferente
procesului de montaj.
6.3. Sef compartiment C.Q. :

6.3.1. Verifica lucrarile in punctele de stationare, conform Planului de
inspectie la montarea elementelor prefabricate.
6.3.2. Constata deficientele ce apar, cauzele ce le-au generat, opreste
lucrarile, daca este cazul, pana la remedierea deficientelor si ia masurile
corective / preventive care se impun.
MULTIPLAND
S.R.L. Cofraje si armaturi Pag.: 128 / 199
K. Cofraje si armaturi Cod. P.T.E. 01-11
1. SCOP :
Prevederile prezentei proceduri stabilesc condihile tehnice si de calitate. cu

precizarea responsabilitatilor referitoare la lucrarile de cofrare si armare.
2.1. Prezenta procedura se aplica pentru toate lucrarile de de cofrare si armare.
3. DEFINITII SI ABREVlERI :
3.1. Definitii:
3.1.1 Procedura - mod specificat de efectuare a unei activitati.
3.1.2. Proces - ansamblu de resurse si activitati interdependente care transforma
date!e de intrare in date de iesire.
3.1.3. Beton de ciment - material compozit obtinut prin omogenizarea amestecului de
cirnent, agregate si apa, format prin intarirea pastei de ciment (ciment si apa). Pe !
anga aceste componente de baza. betonul mai poate contine adaosuri si / sau aditivi.
3.1.4. Lucrabilitatea betonului proaspat - proprietatea betonului proaspat ( cu
pastrarea omogenitatii) de a asigura umplerea cofraje!or si inglobarea armaturilor. Se
apreciaza pe baza consistentei betonului. determinata prin metode specifice trasare
remodelare grad de compactare si raspandire.
3.1.5.. Alte definitii conform STAS 5626-96. 4031/1-90 si SR-ISO 9000/2001
4.1. Legea nr. 10/1995 - Legea privind calitatea in constructii.

4.2: C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii
si a instalatiilor aferente.
4.3. NE 012-99 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat
si beton precomprimat.
4.4. C 16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructie si
irstalatiilor aferente.
4.5. C 149-87 - Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defecteior pentru
elemente de beton si beton armat.
4.6. STAS 438/1-89 + A91:2007, C91 :2009- Otel beton laminat la cald.
4.7. STAS 438/2-91 Produse de oel pentru armarea betonului. Srm rotund
trefilat
4.8. SR 438/3-98 Produse de oel pentru armarea betonului. Plasa sudata
4.9. C 41-86 - Normativ pentru alcatuirea si executarea cofrajelor glisante.
MULTIPLAND
4.10. C 11-74 - Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a

panourilor din placaj pentru cofraje.
5.PROCEDURA:
Generaliti
Cofrajele sunt structuri provizorii alctuite, de obicei, din elemente refolosibile,

care montate n lucrare, dau betonului forma proiectat. n termenul de cofraj se
includ att cofrajele propriu-zise, ct i dispozitivele pentru aezarea i mbinarea
acestora: buloane, cleme, tirani, distaniere, etc. care contribuie la asigurarea
realizrii formei dorite.
Cofrajele i susinerile corespunztoare lor se execut numai pe baz de
proiecte, ntocmite de uniti de proiectare specializate, n conformitate cu
prevederile STAS 7721 90, acestea trebuind s fie astfel alctuite nct s
ndeplineasc urmtoarele condiii:
s asigure obinerea formei, dimensiunilor i gradului de finisare, prevzute
n proiect, pentru elementele ce urmeaz a fi executate, respectndu-se nscrierea n
abaterile admisibile prevzute n Codul de practic pentru executarea lucrrilor din
beton, beton armat i beton precomprimat. Indicativ NE 012-2007.
s asigure suprafee netede, fr goluri, fisuri sau alte defecte;
s fie etane, astfel nct s nu permit pierderea laptelui de ciment;
s fie stabile i rezistente, sub aciunea ncrcrilor care apar n procesul de
execuie;
s asigure ordinea de montare i demontare stabilit, fr a se degrada
elementele de beton cofrate, sau componentele cofrajelor i susinerilor;
s permit decofrarea uoar i total;
s permit, la decofrare, o preluare treptat a ncrcrii de ctre elementele
care se decofreaz;
s permit nchiderea rosturilor astfel nct s se evite formarea de pene sau
praguri;
s permit nchiderea cu uurin (indiferent de natura materialului din care
este alctuit cofrajul) a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor i pentru
scurgerea apelor uzate, nainte de nceperea turnrii betonului;
s aib feele, ce vin n contact cu betonul, curate, fr crpturi, sau alte
defecte;
materialele din care se execut s corespund reglementrilor specifice n
vigoare;
Din punct de vedere al modurului de alctuire se deosebesc:

-cofraje fixe, confecionate i montate la locull de turnare a betonului i
folosite, de obicei, la o singur lucrare.
-cofraje demontabile staionare, realizate din elemente sau subansambluri de
cofraj refolosibile la un anumit numr de turnri;
-cofraje demontabile mobile, care se deplaseaz i iau poziii succesive pe
msura turnrii betonului: cofraje glisante sau pitoare;
Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confecionate se
deosebesc:
MULTIPLAND
-cofraje din lemn sau cptuite cu lemn;

-cofraje tego;
-cofraje furniruite de tip DOKA, PASCHAL mbinate sau tratate cu rini;
-cofraje metalice.
Pregtirea lucrrilor de cofrare
nainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite i reparate. Refolosirea

ct i numrul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul Consultantului.
n scopul refolosirii lor, cofrajele vor fi supuse urmtoarelor operaiuni:
curirea cu grij, repararea i splarea lor, nainte i dup refolosire; cnd
splarea se face n amplasament, apa va fi drenat n afar (nu este permis
curirea cofrajelor numai cu jet de aer);
tratarea suprafeelor ce vin n contact cu betonul, cu o substan ce trebuie
s uureze decofrarea, n scopul desprinderii uoare a cofrajului.
n cazul n care se folosesc substane lubrifiante, uleioase, nu este permis ca
acestea s vin n contact cu armturile. Substanele de ungere a cofrajului trebuie
aplicate n straturi uniforme pe suprafaa interioar i trebuie s nu aib nici o
influen duntoare asupra suprafeei betonului (s nu pteze betonul, s nu
afecteze durabilitatea betonului, s nu corodeze cofrajul). Agenii de decofrare
trebuie s se aplice uor i s-i pstreze proprietile neschimbate n condiii
climaterice de execuie a lucrrilor.
Montarea cofrajelor
Montarea cofrajelor va cuprinde urmtoarele operaii:

trasarea poziiei cofrajelor;
asamblarea i susinerea provizorie a panourilor;
verificarea i corectarea poziiei panourilor;
ncheierea, legarea i sprijinirea definitiv a cofrajelor.
n cazurile n care elementele de susinere a cofrajelor reazem pe teren, se
va asigura repartizarea solicitrilor, innd seama de gradul de compactare i de
posibilitile de nmuiere, astfel nct s se evite producerea tasrilor.
n cazurile n care terenul este ngheat, sau expus ngheului, rezemarea
susinerilor se va face astfel nct s se evite deplasarea acestora, n funcie de
condiiile de temperatur.
Susinerile cofrajelor
n cazurile n care elementele de susinere a cofrajelor reazem pe teren, se

va asigura repartizarea solicitrilor, innd seama de gradul de compactare i de
posibilitile de nmuiere, astfel nct s se evite producerea tasrilor.
n cazurile n care terenul este ngheat, sau expus ngheului, rezemarea
susinerilor se va fac astfel nct s se evite deplasarea acestora, n funcie de
condiiile de temperatur.
Controlul si receptia lucrarilor de cofraje

MULTIPLAND
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor, se vor efectua verifcari

etapizate astfel :
- preliminar. controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau
subansamblurile de cofraje si sustineri.
- in cursul executiei. verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul
de fixare a elementelor.
- final receptia cofrajelar si consemnarea constatarilor intr-un proces-verbal
pentru verificarea lucrarilor ce devin ascunse.
In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un
proces-verbal comun pentru cofraje ssi armaturi.
La terminarea executarii cofrajului se va verifica
- alcaturea elementelor de sustinere si sprijinire;
- incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etaanseitatii acestora ;
- dimensiunile interioare ale cofrajelor in raport cu cele ale elementelor care urmeaza
a se betona ;
- pozitia cofrajelor in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la nivele
inferioare ;
- pozitia golurilor.
Abaterile fata de dimensiuniie cerute ale elementelor de cofraj gata confectionat
conform C 56-85 de completari) :
- lungime 4 mm ;
- latime 3 mm.
Armarea betonului
Oeluri pentru armturi:
Tipurile utilizate curent n elementele de beton armat i beton precomprimat i

domeniile lor de aplicare sunt indicate n tabelul urmtor i corespund prevederilor
din Normativ pentru producerea betonului i executarea lucrrilor din beton, beton
armat i beton precomprimat indicativ NE 012/2-2010, respectiv sunt cuprinse n
norma european SR EN 10080-2005.
Tipul de oel Simbol Domeniul de utilizare

Oel beton rotund neted STAS OB 37 Armturi de rezisten sau
438/1-89 armturi constructive.
Srm tras neted pentru beton STNB Armturi de rezisten sau
armat STAS 438/2-91 armturi constructive; armturile
Plase sudate pentru beton armat STNB de rezisten numai sub form de
SR 438/3-98 plase sau carcase sudate.
Produse din oel pentru armarea PC 52 Armturi de rezisten pentru
betonului. Oel beton cu profil betoane de clasa cel puin C
periodic STAS 438/1-89 12/15 (Bc 15).
PC 60 Armturi de rezisten la
elemente cu betoane de clas
cel puin C 16/20 (Bc 20)
Armturi pretensionate SBP I i Armturi de rezisten la
. srme netede STAS 6482/2-80 SBP II elemente cu betoane de clas
MULTIPLAND
. srme amprentate STAS 6482/3- SBPA I i cel puin C 25/30 (Bc 30)
80 SBPA II
. toroane TBP
Armturile din oel european S, Bst, B Armturi de rezisten sau
armturi constructive.
Pentru oelurile din import este obligatorie existena certificatului de calitate

emis de unitatea care a importat oelul i trebuie s fie agrementate tehnic cu
precizarea domeniului de utilizare.
n certificatul de calitate se va meniona tipul corespunztor de oel din STAS
438/1, 2, 3 - 89, 91, 98, sau EN 10080, echivalarea fiind fcut prin luarea n
considerare a tuturor parametrilor de calitate.
n cazul n care exist dubiu asupra modului n care s-a efectuat echivalarea,
antreprenorul va putea utiliza oelul respectiv numai pe baza rezultatelor ncercrilor
de laborator, cu acordul scris al unui institut de specialitate i dup aprobarea
beneficiarului.
Livrarea i marcarea oelului beton:
Livrarea oelului beton se va face n conformitate cu reglementrile n vigoare,

nsoit de un document de calitate (certificat de calitate/inspecie, declaraie de
conformitate) i dup certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie
dup certificatul de conformitate.
Documentele ce nsoesc livrarea oelului beton de la productor trebuie s
conin urmtoarele informaii:
denumirea i tipul de oel; standardul utilizat;
toate informaiile pentru identificarea loturilor;
greutatea net;
valorile determinate privind criteriile de performan.
Fiecare colac sau legtur de bare sau plase sudate va purta o etichet, bine
legat, care va conine:
marca produsului;
tipul armturii;
numrul lotului i al colacului sau legturii;
greutatea net;
semnul CTC.
Oelul livrat de furnizori intermediari va fi nsoit de un certificat privind calitatea
produselor, care va conine toate datele din documentele de calitate eliberate de
productorul oelului beton.
Transportul i depozitarea:
Barele de armtur, plasele sudate i carcasele prefabricate de armtur, vor

fi transportate i depozitate astfel nct s nu sufere deteriorri sau s prezinte
substane care pot afecta armtura i/sau betonul, sau aderena beton armtur.
Oelurile pentru armturi trebuie s fie depozitate separat pe tipuri i diametre,
n spaii amenajate i dotate corespunztor, astfel nct s se asigure:
evitarea condiiilor care favorizeaz corodarea armturii;
MULTIPLAND
evitarea murdririi acestora cu pmnt sau alte materiale;

asigurarea posibilitilor de identificare uoar a fiecrui sortiment i
diametru.
Fasonarea, montarea i legarea armturilor:
Fasonarea barelor, confecionarea i montarea carcaselor de armtur, se va

face n strict conformitate cu prevederile proiectului.
nainte de a se trece la fasonarea armturilor, executantul va analiza
prevederile proiectului, innd seama de posibilitile practice de montare i fixare a
barelor, precum i de aspectele tehnologice de betonare i compactare. Dac se
consider necesar, va face propuneri de modificare, ce vor fi supuse aprobrii
proiectantului.
Armtura trebuie tiat, ndoit i manipulat astfel nct s se evite:
- deteriorarea mecanic (de ex. crestturi, loviri);
- ruperi ale sudurilor n carcase i plase sudate;
- contactul cu substane care pot afecta proprietile de aderen sau pot
produce procese de coroziune.
Armturile care se fasoneaz trebuie s fie curate i drepte. n acest scop se
vor ndeprta:
- eventuale impuriti de pe suprafaa barelor;
- rugina, n special n zonele n care barele urmeaz a fi nndite prin sudur.
Dup ndeprtarea ruginii, reducerea seciunilor barelor nu trebuie s
depeasc abaterile prevzute n standardele de produs.
Oelul - beton livrat n colaci, sau barele ndoite, trebuie s fie ndreptate
nainte de a se proceda la tiere i fasonare fr a se deteriora profilul (la ntinderea
cu troliul, alungirea maxim nu va depi 1 mm/m).
Barele tiate i fasonate vor fi depozitate n pachete etichetate, n aa fel nct

s se evite confundarea lor i s se asigure pstrarea formei i cureniei lor, pn n
momentul montrii.
Se interzice fasonarea armturilor la temperaturi sub -10C. Barele cu profil
periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
Recomandri privind fasonarea, montarea i legarea armturilor sunt
prezentate n cap. 8 i 9 din Normativ pentru producerea betonului i executarea
lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat NE 012/2-2010 i cap.10 din
Codul de practica NE 013/2002.
Particulariti privind armarea cu plase sudate:
Plasele sudate din srm tras neted STNB sau profilat STPB, se utilizeaz
ori de cte ori este posibil la armarea elementelor de suprafa, n condiiile
prevederilor STAS 10107/0-90.
Executarea i utilizarea plaselor sudate se va face n conformitate cu
reglementrile tehnice n vigoare.
Plasele sudate se vor depozita n locuri acoperite, fr contact direct cu
pmntul sau cu substane care ar putea afecta armtura sau betonul, pe loturi de
aceleai tipuri i notate corespunztor.
MULTIPLAND
ncrcarea, descrcarea i transportul plaselor sudate se vor face cu atenie,

evitndu-se izbirile i deformarea lor sau desfacerea sudurii.
ncercrile sau determinrile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea
calitii sudrii nodurilor, se vor efectua conform STAS 438/3-1998.
n cazurile n care plasele sunt acoperite cu rugin, se va proceda la
nlturarea acesteia prin periere.
Dup ndeprtarea ruginii, reducerea dimensiunilor seciunii barei nu trebuie
s depeasc abaterile prevzute n standardele de produs.
Indirea armturilor
Alegerea sistemului de nndire se face conform prevederilor proiectului i

prevederilor STAS 10111/2-87 i NE 012/2-2010. De regul, nndirea armturilor se
realizeaz prin suprapunere fr sudur, sau prin sudur funcie de diametrul/tipul
barelor, felul solicitrii, zonele elementului (de ex. zone plastice poteniale ale
elementelor participante la structuri antiseismice).
Procedeele de nndire pot fi realizate prin:
suprapunere;
sudur;
manoane metalo - termice;
manoane prin presare.
nndirea armturilor prin suprapunere trebuie s se fac n conformitate cu
prevederile STAS 10111/2-87.
nndirea armturilor prin sudur se face prin procedee de sudare obinuit
(sudare electric prin puncte, sudare electric cap la cap, prin topire intermediar,
sudare manual cu arc electric prin suprapunere cu eclise, sudare manual cap la cap
cu arc electric - sudare n cochilie, sudare n semimanon de cupru - sudare n mediu
de bioxid de carbon), conform reglementrilor tehnice specifice referitoare la sudarea
armturilor din oel beton (C 28-1983 i C 150-1984), n care sunt indicate i
lungimile minime necesare ale cordonului de sudur i condiiile de execuie.
Nu se permite folosirea sudurii la nndirile armturilor din oeluri ale cror
caliti au fost mbuntite pe cale mecanic (srm tras). Aceast interdicie nu se
refer i la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial.
La stabilirea distanelor ntre barele armturii longitudinale, trebuie s se in
seama de spaiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., funcie de sistemul de
nndire utilizat.
Utilizarea sistemelor de nndire prin dispozitive mecanice (manoane metalo
- termice prin presare sau alte procedee) este admis numai pe baza reglementrilor
tehnice specifice sau agrementelor tehnice.
Stratul de acoperire cu beton:
Pentru asigurarea durabilitii elementelor/structurilor din protecia armturii

contra coroziunii i o conlucrare corespunztoare cu betonul, este necesar ca la
elementele din beton armat s se realizeze un strat de acoperire cu beton minim.
Grosimea minim a stratului se determin funcie de tipul elementului (categoria
elementului, condiiile de expunere, diametrul armturilor, clasa betonului, gradul de
rezisten la foc, etc). Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilit din
proiect.
MULTIPLAND
Grosimea stratului de acoperire cu beton se determin conform prevederilor

normei europene SR EN 1992.
Pentru asigurarea la execuie a stratului de acoperire proiectat, trebuie
realizat o dispunere corespunztoare a distanierilor din materiale plastice, sau
mortar. Este interzis utilizarea distanierilor din cupoane metalice sau din lemn.
Controlul calitatii armaturilor
Armaturile vor fi verificate conform Specificatii tehnice privind cerintele si

criteriile de performanta pentru oteluri utilizate in constructii.
Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat operatia de control va tine
seama de prevederile ANEXEI - "lnspectii pe parcursul executiei iucrarilor de armare
cofrare" :
- examinarea continutului documentetor de certiflcare a catitatii si compararea
datelor inscrise in certificat cu cerintele reglementate pentru produs ;
- examinarea aspectului ;
- verificarea prin indoire la rece ;
- verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere,
alungire la rupere).
La terminarea montarii armaturilor se va verifica :
a) numarul diametrul si pozitia armaturii in diferite sectiuni transversale ale
elementelor structurii ;
b) distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul de fixare ;
c) lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi
inglobate in elemente ce se toarna ulterior :
d) pozitia innadirilor si lungimile de petrecere ale barelor ;
e) calitatea sudurilor :
f) numarul si calitatea legaturilor dintre bare ;
g) dispozitive!e de mentinere a pozitiei armaturilor in cursu! betonarii ;
h) modul de asigurare a grosimii de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia :
i) pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate.
Abateri limita la armaturi :
Abateri in mm
Element Distanta Grosime Lungimi partiale sau Lungimea de Pozitia
intre strat de totale fata de proiect petrecere la innadirii
axele acoperire <1m 1..10 >10m innadire prin
barelor m sudura
Fundatii 10 +10
Grinzi 3 +3 5 20 30 3d 50
Intre 10 -
etrieri si
la pasul
fretei
6. RESPONSABILITATI

MULTIPLAND

6. 1.4. Verifica inainte de inceperea lucrarilor daca documentatia si tehnologiile de
lucrarilor, etc.
aceastea.
6.2. Sef lot

5 2 1 Asigura inainte de inceperea lucrarilor documentatia necesara (inclusiv detaliile

trasare.
6.4. Topometristul
trasare componente.

MULTIPLAND

procedurile de realizare a lucrarilor, planurile de verificare a executiei. proiectele de

Are drepturi, atributiuni si obligatii cuprinse in "Procedura de autorizare a
laboartoarelor in constructii" aprobata prin Ordinul M.L.P.A.T. 3l/N/1995.
MULTIPLAND
S.R.L. Lucrari de betonare Pag.: 138 / 199
L. Lucrari de betonare Cod. P.T.E 01-12
1.SCOP
Procedura descrie modul de executare a lucrarilor de betonare la poduri si

podete si controlul calitatii executiei acestor lucrari.
2.DOMENIUL DE APLICARE
Procedura se aplica la executarea lucrarilor de betonare.
3.TERMINOLOGIE SI SIMBOLURI
B.A.-Beton armat.
O.B.-Otel beton.
D.S.-Dispozitie de santier
PVVLA-Proces verbal de verificare a lucrarilor ce devin ascunse
1 .NE 012-2007 Normativ pentru executarea betonului i lucrrilor de beton armat

2. CP 012/1-2007 Codul de practic pentru producerea betonului
3. C56-85 Normativ pentru controlul calitii lucrrilor de construcii i a instalaiilor
aferente
4. C149-87 Instruciuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru
elemente de beton i beton armat
5. C16-84 Normativ pentru executarea lucrrilor pe timp friguros.
6. SR EN 1504-1 -2002 Produse i sisteme pentru protecia i repararea structurilor
de beton. Partea 1. Definiie.
7. SR EN 1504-10:2004 Produse i sisteme pentru protecia i repararea structurilor
de beton. Partea 10. Aplicarea pe antier a produselor i sistemelor i controlul
calitii lucrrilor.
8. SR EN 1 504-2:2005 Produse i sisteme pentru protecia i repararea structurilor
de beton. Partea 2. Sisteme de protecie de suprafaa pentru beton .
9 . Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea n construcii
10.Toate standardele i normele n vigoare menionate in caietul de sarcini.
MULTIPLAND
5.PROCEDURA
5.1 Conditii prealabile
-Existenta proiectului de executie si a procedurii tehnice de executie.

-Instruirea personalului de executie in scopul insusirii proiectului de executie,a
procedurii tehnice de executie,a prevederilor standardelor si normativelor aplicabile la
acest gen de lucrari.
-Asigurarea stocurilor de materiale(agregate,ciment,prefabricate etc.),a
utilajelor si a dispozitivelor de mica mecanizare, a mijloacelor de transport necesare
transportului si punerii in opera a betonului.
-Existenta tuturor utilitatilor (instalatii de forta si iluminat, instalatii de apa, aer
comprimat).
-Existenta certificatelor de calitate pentru materiale si a aprobarilor date de
Consultant pentru aceste materiale.
-Existenta retetelor de preparare a betoanelor aprobate de consultanta.
-Cunoasterea de catre personalul de executie a normelor de protectia muncii,
a normelor PSI. si a normelor pentru executarea lucrului sub circulatia publica.
-Executarea semnalizarii rutiere conform planului de management al traficului
aprobat.
5.2 Descrierea tehnologiei
5.2.1 Pregatirea turnarii betonului
Se recomand ca temperatura betonului proaspt la nceperea turnrii s fie

cuprins ntre 5C i 30C. n perioada de timp friguros se vor lua msuri de
protecie, astfel nct betonul recent decofrat s se menin la temperatura de +
10C. . . + 15C, timp de 3 zile de la turnare. n toate cazurile se va ine seama i de
recomandrile formulate n cap. 11 din NE 012/2-2010.
Executarea lucrrilor de betonare poate s nceap numai dac sunt
ndeplinite urmtoarele condiii:
-indeplinirea conditiilor prevazute la pct. 5.1;
a) ntocmirea procedurii pentru betonarea obiectului n cauz i acceptarea
acesteia de ctre investitor;
b) sunt realizate msurile pregtitoare, sunt aprovizionate i verificate
materialele componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc) i sunt n stare de
funcionare utilajele i dotrile necesare, n conformitate cu prevederile procedurii de
execuie;
c) sunt stabilite i instruite formaiile de lucru, n ceea ce privete tehnologia de
execuie i msurile privind securitatea muncii i PSI;
d) au fost recepionate calitativ lucrrile de spturi, cofraje i armturi (dup
caz); in cazul in care de la montarea la receptionarea armturii a trecut o perioada
indelungata (peste 6 luni) este necesara o inspectare a strii armturii de ctre o
comiste alctuit din beneficiar, executant, proiectant si reprezentantul ISC
(Inspectoratul de Stat in Constructii) care va decide oportunitatea experti zarii strii
armturii de catre un expert sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei;
in orice caz, daca se constat prezena frecvent a ruginii neaderente, armtura -
MULTIPLAND
dupa curatire - un trebuie s prezinte o reducere a seciunii sub abaterea minim

prevzut in standardele de produs; se va proceda apoi la o noua recepie calitativ.
e) suprafeele de beton turnat anterior i ntrit, care vor veni n contact cu
betonul proaspt, vor fi curate de pojghia de lapte de ciment (sau de impuriti);
suprafeele nu trebuie s prezinte zone necompactate sau segregate i trebuie s
aibe rugozitatea necesar asigurrii unei bune legturi ntre cele dou betoane;
f) sunt asigurate posibiliti de splare a utilajelor de transport i punere n
oper a betonului;
g) sunt stabilite, dup caz i pregtite, msurile ce vor fi adoptate pentru
continuarea betonrii n cazul intervenirii unor situaii accidentale (staie de betoane
i mijloace de transport de rezerv, sursa suplimentar de energie electric,
materiale pentru protejarea betonului, condiii de creare a unui rost de lucru, etc.);
h) nu se ntrevede posibilitatea interveniei unor condiii climatice nefavorabile
(ger, ploi abundente, furtun, etc.);
i) n cazul fundaiilor, sunt prevzute msuri de dirijare a apelor provenite din
precipitaii, astfel nct acestea, s nu se acumuleze n zonele ce urmeaz a se
betona;
j) sunt asigurate condiiile necesare recoltrii probelor la locul de punere n
oper i efecturii determinrilor prevzute pentru betonul proaspt, la descrcarea
din mijlocul de transport;
k) este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu
ndeplinesc condiiile tehnice stabilite i sunt refuzate;
n baza verificrii ndeplinirii condiiilor de mai sus, se va consemna aprobarea
nceperii betonrii de ctre consultant.
Antreprenorul trebuie s dea inginerului o notificare cu cel puin 24 zile ,
nainte de a ncepe turnarea betonului, pentru fiecare element al structurii.
Aprobarea nceperii betonrii trebuie s fie reconfirmat, pe baza unor noi
verificri, n cazurile n care:
au intervenit evenimente de natur s modifice situaia constatat la data
aprobrii (intemperii, accidente, reluarea activitii la lucrri sistate i neconservate);
betonarea nu a nceput n intervalul de 7 zile de la data aprobrii.
nainte de turnarea betonului trebuie verificat funcionarea corect a utilajelor
pentru transportul local i compactarea betonului.
5.2.2 Transportul betonului
Transportul betonului de la statia de preparare la punctul de lucru se va face

cu autoagitatoare.
Durata de transport a betonului nu va depasi valorile prevazute in normativul
NE012/2007.
Transportul betonului trebuie efectuat lund msurile necesare pentru a
preveni segregarea, pierderea componenilor sau contaminarea betonului.
Mijloacele de transport trebuie s fie etane, pentru a nu permite pierderea
laptelui de ciment.
Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu
autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare de maxim 50 mm, cu autobasculante cu
ben, amenajate corespunztor.
MULTIPLAND
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagonei,

benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane.
Pe timp de ari sau ploaie, n cazul transportului cu autobasculante pe
distan mai mare de 3 km, suprafaa liber de beton trebuie s fie protejat, astfel
nct s se evite modificarea caracteristicilor betonului, urmare a modificrii
coninutului de ap.
Nici un beton pentru structuri nu va fi transportat in mijloace de transport, fara
agitatoare.
Durata maxim posibil de transport depinde n special de compoziia
betonului i condiiile atmosferice. Durata de transport se consider din momentul
ncrcrii mijlocului de transport i sfritul descrcrii acestuia i nu poate depi
valorile orientative prezentate n tabelul de mai jos, pentru cimenturi de clasa
32,5/42,5 dect dac se utilizeaz aditivi ntrzietori.
Durata maxim de transport a betonului cu autoagitatoare.
Temperatura amestecului Durata maxim de transport (minute)

de beton (C) cimenturi de clasa 32,5 cimenturi de clasa 42,5
10 < t 30 50 35
t < 10 70 50
n general, se recomand ca temperatura betonului proaspt, nainte de

turnare, s fie cuprins ntre (5 - 30)C.
n situaia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30C sunt necesare msuri
suplimentare precum:
stabilirea de ctre un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei
tehnologii adecvate de preparare, transport, punere n oper i tratare a betonului i
folosirea unor aditivi ntrzietori eficieni, etc.
n cazul transportului cu autobasculante, durata maxim se reduce cu 15
minute, fa de limitele din tabel.
Ori de cte ori intervalul de timp dintre descrcarea i rencrcarea cu beton a
mijloacelor de transport depete o or, precum i la ntreruperea lucrului, acestea
vor fi curate cu jet de ap; n cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m 3
de ap i se vor roti cu vitez maxim timp de 5 minute, dup care se vor goli
complet de ap.
5.2.3 Reguli de betonare
Betonarea va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru

Betonul va fi pus n lucrare, la un interval ct mai scurt de la aducerea lui la
locul de turnare. Nu se admite depirea duratei maxime de transport i modificarea
consistenei betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale:
1) cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidriile - care vor veni n contact cu
betonul proaspt - vor fi udate cu ap cu 2-3 ore nainte i imediat nainte de turnarea
betonului, iar apa rmas n denivelri va fi nlturat;
2) din mijlocul de transport, descrcarea betonului se va face n: bene, pompe,
benzi transportoare, jgheaburi sau direct n lucrare;
MULTIPLAND
3) dac betonul adus la locul de punere n lucrare, nu se ncadreaz n limitele

de consisten admise, sau prezint segregri, va fi refuzat, fiind interzis punerea lui
n lucrare; se admite mbuntirea consistenei numai prin folosirea unui
superplastifiant;
4) nlimea de cdere liber a betonului nu trebuie s fie mai mare de 3,00 m
n cazul elementelor cu lime de maximum 1,00 m - i 1,50 m; n celelalte cazuri,
inclusive elemente de suprafa (plci, fundaii, etc.);
5) betonarea elementelor cofrate pe nlimi mai mari de 3,00 m, se va face
prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alctuit din tronsoane
de form tronconic), avnd captul inferior situat la maximum 1,50 m de zona care
se betoneaz;
6) betonul trebuie s fie rspndit uniform n lungul elementului, urmrindu-se
realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm nlime i turnarea noului strat
nainte de nceperea prizei betonului turnat anterior;
7) se vor lua msuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armturilor
fa de poziia prevzut, ndeosebi pentru armturile dispuse la partea superioar a
plcilor n consol; dac totui se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate
n timpul turnrii;
8) se va urmri cu atenie nglobarea complet n beton a armturii,
respectndu-se grosimea stratului de acoperire, n conformitate cu prevederile
proiectului;
9) nu este permis ciocnirea sau scuturarea armturii n timpul betonrii i
nici aezarea pe armturi a vibratorului;
10) n zonele cu armturi dese, se va urmri cu toat atenia umplerea
complet a seciunii, prin ndesarea lateral a betonului cu ipci sau vergele de oel,
concomitant cu vibrarea lui; n cazul n care aceste msuri nu sunt eficiente, se vor
crea posibiliti de acces lateral al betonului, prin spaii care s permit ptrunderea
vibratorului;
11) se va urmri comportarea i meninerea poziiei iniiale a cofrajelor i
susinerilor acestora, lundu-se msuri operative de remediere n cazul unor
deplasri sau cedri;
12) circulaia muncitorilor i a utilajului de transport, n timpul betonrii, se va
face pe podine astfel rezemate nct s nu modifice poziia armturii; este interzis
circulaia direct pe armturi sau pe zonele cu beton proaspt;
13) betonarea se va face continuu, pn la rosturile de lucru prevzute n
proiect sau procedura de execuie;
14) durata maxim admis a ntreruperilor de betonare, pentru care nu este
necesar luarea unor msuri speciale la reluarea turnrii, nu trebuie s depeasc
timpul de ncepere a prizei betonului; n lipsa unor determinri de laborator, aceasta
se va considera de 2 ore de la prepararea betonului n cazul cimenturilor cu
adaosuri - i respectiv 1,5 ore n cazul cimenturilor fr adaos;
15) n cazul cnd s-a produs o ntrerupere de betonare mai mare, reluarea
turnrii este permis numai dup pregtirea suprafeelor rosturilor, conform anexa F
din Normativul NE 012/2-2010;
16) instalarea podinilor pentru circulaia lucrtorilor i mijloacelor de transport
local al betonului, pe planeele betonate, precum i depozitarea pe ele a unor schele,
cofraje sau armturi, este permis numai dup 24 - 48 ore, n funcie de temperatura
MULTIPLAND
mediului i tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore dac temperatura este de
peste 20C i se folosete ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5);
17) betonarea diferitelor elemente de construcie este prezentat n procesul
tehnologic aferent proiectului;
18) armtura i cofrajele pentru o structur trebuie amplasate nainte de
turnarea betonului;
19) betonul nu trebuie turnat n structuri, care reazem pe sol, pn cnd
piloii btui pe o raz de 8 m nu au fost terminai. Dac turnarea betonului trebuie
fcut n aceast zon, nainte de terminarea baterii pilotului, acest beton trebuie
turnat cu cel puin 3 zile nainte de permiterea continurii baterii piloilor;
20) toate resturile, rumeguul sau alte materiale trebuie ndeprtate din cofraje
nainte de turnarea betonului;
21) betonul nu trebuie turnat cnd condiiile atmosferice pot deteriora betonul
sau mpiedica execuia corespunztoare;
22) oparaiile de preparare i turnare a betonului vor fi ntrerupte, atunci cnd
temperatura atmosferic ajunge la 40C i nu trebuie reluat pn cnd temperature
nu depete 20 C;
23) betonul nu trebuie turnat pe materiale ngheate. Cnd betonul este turnat
i temperatura aerului este n scdere fa de 20C, betonul trebuie protejat;
24) intervalul maxim permis pentru turnarea arjelor de beton n cofraje trebuie
s fie 30 minute;
25) succesiunea de turnare a betonului trebuie s fie aa cum este indicat n
planele de execuie;
26) orice seciune a betonului care prezint defeciuni trebuie reparat sau
nlocuit, aa cum este dispus de inginer, pe cheltuiala Antreprenorului;
27) trebuie evitate segregrile de material i deplasrile de armturi;
28) betonul din grinzi trebuie turnat uniform, pe ntreaga lungime a grinzii, n
straturi orizontale;
29) turnarea betonului trebuie reglat pentru a controla presiunile exercitate;
30) poziionarea dispozitivelor de turnare a betonului trebuie s fie astfel nct
s nu apar segregri;
31) cnd sunt necesare jgheaburi, acestea trebuie echipate cu plci de dirijare
sau trebuie sa fie compuse din seciuni mici, pentru a permite dirijarea betonului;
32) dup turnarea betonului n cofraje, elementul de beton nu trebuie mutat
lateral mai mult de 2 m;
33) toate jgheaburile trebuie s fie de metal, metal acoperit cu plastic, cauciuc
sau din alte materiale care nu reacioneaz cu betonul;
34) jgheaburile trebuie inute curate i fr cruste de beton;
35) aluminiul sau aliajele de aluminiu care reacioneaz cu betonul nu trebuie
folosite pentru jgheaburi;
36) pentru a evita rosturile vizibile de pe feele vizibile, suprafaa de deasupra
a betonului adiacent cu cofrajul trebuie nivelat cu o mistrie;
37) dac se produce o "pan de beton" la rosturile de lucru, cum se ntmpl
la suprafaa nclinat de sus a aripilor de pod, se va prevedea o inserare, pentru a
mpiedica formarea de astfel de pene, astfel nct grosimea betonului care se toarn,
s nu fie mai mic de 150 mm;
38) imediat dup turnarea unui strat de beton, toate cderile de mortar
mprtiate pe armtur sau pe suprafaa cofrajelor trebuie ndeprtate;
MULTIPLAND
39) se va feri betonul proaspt turnat de resturile de mortar uscat i praf;

40) se va da atenie deosebit, pentru a nu avaria sau deteriora legarea
armturii, lng suprafaa betonului, n timpul curirii armturii de oel;
41) turnrile succesive de beton pot fi fcute dup ce turnarea precedent
este complet i rezistent la compresiune a betonului turnat precedent a atins 14
Pa, rezisten determinat pe epruvete luate din antier.
5.2.4 Compactarea betonului
Compactarea betonului va fi executata numai de catre personal calificat

autorizat.
Compactarea betonului se va face prin vibrare.
Alegerea tipului de vibrator se va face in functie de dimensiunile elementului
si de posibilitatile de introducere a capului vibrator printre barele de armatura.
Durata de vibrare optima se situeaza intre min 5 sec. si 30 sec in functie de
lucrabilitatea betonului si tipul de vibrator utilizat.
Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat sunt:
-betonul nu se mai taseaza
-suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa
-inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului
Distanta intre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior
este de max 1 m, reducandu-se in functie de tipul vibratorului (zonele de influenta ale
vibratorului sa se suprapuna in plan), caracteristicile sectiunii si desimea armaturilor.
Grosimea stratului de beton supus vibrarii nu va depasi 3/4 din lungimea
capului vibrator.
La compactarea unui nou strat, butelia vibratorului trebuie sa patrunda 5-15
cm in stratul compactat anterior
Se va evita contactul buteliei vibratorului cu cofrajul, barele de armaturi sau
piesele inglobate
In zonele cu armatura densa se va executa compactarea manuala cu vergele
metalice sau prin ciocanirea usoara a cofrajului in exterior.
5.2.5 Tratarea betonului dupa betonare
Pentru a se asigura conditiile favorabile de intarire si a se reduce deformatiile

de contractie, se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa
turnare, protejand suprafetele libere prin acoperirea cu materiale de protectie
(prelate, rogojini, strat de nisip) si stropire cu apa.
In cazul in care temperatura mediului este mai mica decit +5 C nu se va
proceda la stropirea cu apa, ci se vor aplica materiale de protectie.
Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau
folie de polietilena pentru a se evita antrenarea pastei de ciment.
Tratarea betonului este o msur de protecie mpotriva:
uscrii premature, n particular, datorit radiaiilor solare i vntului.
Protecia betonului este o msur de prevenire a efectelor:
antrenrii (scurgerilor) pastei de ciment datorit ploii (sau apelor
curgtoare);
diferenelor mari de temperatur n interiorul betonului;
MULTIPLAND
temperaturii sczute sau ngheului;

eventualelor ocuri sau vibraii, care ar putea conduce la o diminuare
a aderenei beton armtur (dup ntrirea betonului).
Principalele metode de tratare/protecie sunt:
meninerea n cofraje;
acoperirea cu materiale de protecie, meninute n stare umed;
stropirea cu pelicule de protecie.
5.2.6 Rosturi de lucru
Se va respecta pozitia rosturilor de lucru prevazute in proiectul de executie.

Suprafata rostului de lucru va fi prelucrata prin buceardare pentru indepartarea
pojghitei de lapte de ciment si crearea rugozitatii necesare unei bune legaturi intre
betonul proaspat si betonul turnat anterior.
n msura n care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizndu-se
execuia astfel nct betonarea s se fac fr ntrerupere la nivelul respectiv sau
ntre dou rosturi de dilataie.
Cnd rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziia lor va fi stabilit prin proiect sau
procedur de execuie i se vor respecta prevederile Normativului NE 012/2-2010 i
NE 013/2002.
Elementele de construcii pot fi decofrate atunci cnd betonul a atins o
anumit rezisten, care este prezentat n documentaia de execuie innd cont de
prevederile Normativului NE 012/2-2010.
5.2.7 Executarea lucrarilor pe timp friguros
Pentruperioada de timp friguros la executarea lucrarilor de betonare se vor

respecta preveederile normativului C16/84.
6.RESPONSABILITATI

6.1.4. Verifica inainte de inceperea lucrarilor daca documentatia si tehnologiile de
lucrarilor, etc.
aceastea.
MULTIPLAND
6.2. Sef lot


trasare.
6.4. Topometristul
trasare componente.

6.5.2. Are obligatia sa avizeze si sa verifice fisele si proiectele tehnoliogice.
6.5.3. Sa-si dea avizul asupra numirii conducatorilor de executie a lucrarilor. pe baza
6.5.7. Are toate obligatiile, atributiunile si drepturile conform HGR 925/97.

Are drepturi, atributiuni si obligatii cuprinse in "Procedura de autorizare a laoareior
in constructii" aprobata prin Ordinul M.L.P.A.T. 3l/N/1995
MULTIPLAND
7. Controlul calitatii lucrarilor

In cursul betonarii lucrarilor elementelor de poduri se va verifica daca :
-datele inscrise in bonurile de transport ale betonului corespund comenzii si nu
s-a depasit durata admisa de transport;
-lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute;
-conditiile de turnare si de compactare asigura evitarea producerii oricaror
defecte;
-se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si a prelevarilor de
probe,conform prevederilor normativului NE 012/99;
-sint corespunzatoare masurile adoptate de mentinere a pozitiei armaturilor si
formei cofrajelor;
-se aplica corespunzator masurile de protectie asuprafetelor libere ale
betonului proaspat;
-condica de betoane este completata la zi.
Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat
monolit sint cele prvazute in normativul NE 012/2007.
MULTIPLAND
S.R.L. Executarea lucrarilor de hidroizolatii Pag.: 148 / 199
M. Executarea lucrarilor de hidroizolatii Cod. P.T.E. 01-13

1.SCOP
Procedura trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la

realizarea hidroizolatiilor.
2.DOMENIUL DE APLICARE
Procedura se aplica la executarea lucrarilor de hidroizolatii de catre S.C.

Viaduct S.R.L.
3.TERMINOLOGIE SI SIMBOLURI
Strat suport este placa de suprabetonare sau betonul de panta si egalizare.
Strat de amorsaj - poate fi pe baza de bitum sau pe baza de rasini sintetice si

are rolul de a facilita aderenta membranei hidroizolatoare la beton.
Strat hidroizolator- se aplica pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific
tipului de membrana utilizata
Strat de protectie sape de beton sau membrane de protectie aplicate la
stratul hidroizolator
STAS 6642 - 73 Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor

de tractiune. Rezistenta si alungirea la rupere.
SR 137 95 Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli si
metode de verificare.
STAS 5690 - 80 Materiale plastice. Determinarea absorbtiei de
apa.
Ordin MT 497-98 "Normativul pentru caracteristicile bitumului
neparafinos pentru drumuri."
SR-ISO 2409-94 Lacuri si vopsele. Incercarea la caroiaj.
STAS 6615/1-74 Adezivi pe baza de elastomeri.
Determinarea vscozitatii.
STAS 9199 - 73 Masticuri bituminoase pentru izolatii. Metode de
analize si incercari."
MULTIPLAND
5.RESPONSABILITATI

5. 1.4. Verifica inainte de inceperea lucrarilor daca documentatia si tehnologiile de
lucrarilor, etc.
aceastea.
5.2. Sef lot
trasare.
5.4. Topometristul
trasare componente.

MULTIPLAND


Are drepturi, atributiuni si obligatii cuprinse in "Procedura de autorizare a laoareior
in constructii" aprobata prin Ordinul M.L.P.A.T. 3l/N/1995
6.PROCEDURA
GENERALITATI
Hidroizolatiile au ca scop:
impiedicarea patrunderii apei la structura de rezistenta;

colectarea apelor ce se infiltreaza prin imbracaminte si dirijarea lor spre gurile de
scurgere;
La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite n general din:
sapa care se executa n cmp continuu si racordarea acesteia la marginea

elementului care este hidroizolat;
racordarea acesteia la gurile de scurgere si la dispozitivele etanse de acoperire a
rosturilor de dilatatie.
Se disting urmatoarele straturi:
strat suport;
strat de amorsare;
strat de lipire;
strat de baza;
strat de protectie;
Functionalitatile unor straturi pot fi comasate n diferite solutii constructive
ale firmelor specializate n hidroizolatii.
Hidroizolatiile pot fi alcatuite din:
amestec lichid cu intarire rapida;
membrana hidroizolatoare;
solutii bituminoase
MULTIPLAND
Tehnologia de aplicare poate fi:

prin pulverizare;
prin lipire la cald a membranelor cu solutii pe baza de bitum;
prin lipire la rece cu solutii pe baza de rasini sintetice;
prin aplicarea de membrane autoaderente;
prin lipire cu supraincalzirea membranelor;
prin spoire;
In toate variantele tehnologice trebuie sa se asigure conditiile fizico - mecanice.
Termenul de sapa hidroizolatoare utilizat n continuare, include toate straturile
componente si anume: stratul suport, amorsa, stratul hidroizolator de baza si stratul
de protectie.
27.1.2. CARACTERISTICI TEHNICE

Sapa hidroizolatoare trebuie sa aiba termenul de garantie de minimum 10 ani de
exploatare normala a podului, pasajului sau viaductului.
Pe durata acestei perioade, firma care garanteaza sapa hidroizolatoare, trebuie sa

asigure din efort propriu repararea sau inlocuirea acesteia si remedierea degradarilor
cauzate de infiltratiile de apa la structura de rezistenta, respectiv refacerea caii pe
zona de interventie.
Materialele incluse n elementele sapei hidrofuge trebuie sa fie imputrescibile si sa fie

pasive chimic.
Sapa hidroizolatoare trebuie sa poata fi aplicata la poduri n exploatare, la care

lucrarile sa se execute pe o jumatate a caii, iar pe cealalta jumatate sa se desfasoare
circulatia normala, asigurndu-se continuizarea sapei, cu pastrarea caracteristicilor
tehnice.
Sapa hidroizolatoare trebuie sa reziste la circulatia de mica viteza a utilajelor de

transport si la asternerea straturilor imbracamintilor asfaltice pe pod.
Sapa hidroizolatoare trebuie sa asigure adezivitatea imbracamintii din asfalt la stratul

sau superior.
Stratul hidroizolator de baza trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico

mecanice conform SR 137-95:
forta de rupere > 800 N/5 cm

alungirea la rupere min. 20%
rezistenta la perforare statica;
clasa de rezistenta L 4 neperforata min 250 N pe bila 10 mm
adezivitatea la tractiune (aderenta la suport) min. 0,5
MULTIPLAND
N/mm2
flexibilitate la rece pe un dorn 30 mm fara fisuri la -10C
permeabilitate la apa 72h, la 100 mm
coloana de apa 0
temperatura minima la care membrana
este stabila 120C
temperatura asfaltului turnat in
imbracaminte, la care membrana
trebuie sa reziste, fara diminuarea
caracteristicilor fizico-mecanice 180C
rezistenta la sfsiere: longitudinala > 200N
transversala > 200N
domeniul de temperatura de exploatare
curenta este -20C +70C
intervalul de temperatura a mediului n
care se aplica sapa hidroizolatoare +5 +30C
Stratul superior al sapei hidroizolatoare, va fi compatibil chimic cu componentele din
alcatuirea asfaltului imbracamintii rutiere, pentru a evita agresarea sapei.
Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate n Romnia, conform Legii nr.

10/1995.
PRESCRIPTII
Stratul suport
Hidroizolatia se poate aplica pe placa de suprabetonare sau pe betonul de panta si

egalizare. Betonul de panta si egalizare se va realiza din beton de clasa minim
C16/20. Grosimea stratului de beton va fi de min. 20 mm.
Stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte de

calitate:
aspect compact, fara goluri, denivelari, segregari, fisuri, crapaturi, etc;

vechimea betonului: min. 28 zile de la turnare;
sa respecte pantele conform proiectului;
sa fie executate toate lucrarile a caror executie ulterioara ar conduce la
compromiterea hidroizolatiei executate;
sa fie rigid, intarit, sanatos, fara parti friabile, pete de ulei, grasimi, segregari,
goluri sau alte defecte de turnare si sa aiba sunet metalic la ciocanire;
MULTIPLAND
suprafata betonului nu trebuie sa prezinte proeminente mai mari de 1,5 2 mm

(masurate cu dreptarul de 3m lungime pe orice directie). Se admite o singura
denivelare de 5 mm la o verificare;
sa nu prezinte lapte de ciment in exces;
sa nu prezinte muchii vii (se racordeaza la vertical cu o raza de 5 cm), sa asigure
racordarea la gurile de scurgere si in zona rosturilor, conform detaliilor din proiect.
Inainte de aplicarea straturilor urmatoare, stratul suport se va pregati astfel:
se desprafuieste prin suflare cu aer comprimat sau prin maturare/periere pna la
obtinerea unei suprafete curate;
se verifica planeitatea, se inlatura rugozitatile si se corecteaza asperitatile; daca
nu se realizeaza cerintele necesare aplicarii hidroizolatiei se vor face remedieri cu
mortare speciale aderente;
se verifica umiditatea cu umidometru tip Feutron (umiditatea nu trebuie sa
depaseasca 4% pe o adncimea de 2 cm);
pe suprafata pregatita ca mai sus, este interzisa circulatia personalului din santier
sau cu utilaje de orice fel.
Calitatea suportului trebuie sa faca obiectul procesului verbal de receptie calitativa in
faza determinanta. Calitatea stratului suport conditioneaza continuarea lucrarilor
Stratul de amorsaj
Amorsa are rolul de a facilita aderenta membranei hidroizolatoare la beton.
Solutia cu care se executa amorsa, poate fi pe baza de bitum sau pe baza de rasini
sintetice. Componentele solutiei nu trebuie sa contina produse care ataca chimic
betonul.
Amorsa se aplica prin inundarea suprafetei si repartizarea manuala a solutiei sau

prin pulverizarea cu mijloace mecanice. Se va urmari ca suprafata ce urmeaza a se
izola sa fie amorsata n totalitate.
Amorsa se aplica pe suprafata uscata a stratului suport, la temperatura mediului

ambiant de peste +5C.
Pe suprafata amorsata nu se permite circulatia pietonala sau cu utilaje de orice fel.
Stratul hidroizolator
Stratul hidroizolator se aplica pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific tipului
de membrana utilizata. Aplicarea hidroizolatiei se face respectnd fisa tehnologica a
firmei producatoare.
Hidroizolatia se aplica n cmp continuu, asigurndu-se aderenta pe toata suprafata

pe care se aplica. Nu se admit goluri, umflaturi, basici de aer, neetanseitati la
petreceri sau margini desprinse.
MULTIPLAND
Se vor trata special racordarile la gurile de scurgere, asigurndu-se etanseitatea si

scurgerea apelor colectate.
La rosturile de dilatatie, tratarea hidroizolatiei se va face conform proiectului, functie
de tipul dispozitivului de acoperire a rostului de dilatatie.
Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chituri
elastice, de etansare.
In cazul membranelor lipite prin supraincalzire, temperatura sursei de caldura nu
trebuie sa fie mai mare de 250C sau mai mare dect temperatura la care tipul
respectiv de membrana isi modifica caracteristicile fizico - mecanice sau chimice.
Membranele hidroizolatoare se aplica la temperatura mediului ambiant, la cel putin
+5C. Sistemul hidroizolator nu se aplica pe timp de ploaie.
Stratul de protectie
Stratul de protectie poate fi:
sapa de beton de 5 cm grosime, realizata din beton clasa C 20/25 (Bc 25), armat
cu impletituri din srma zincata 1,18 - 2,5 mm, cu ochiuri de 3 - 8 cm sau plase
sudate tip Buzau 4 - 5 mm, cu ochiuri 10 x 10 cm.
Betonul pentru stratul de protectie se realizeaza cu ciment II A - S 32,5 si
agregate cu dimensiunea maxima de 7 mm.
mastic bituminos cu grosimea de 1 - 2 cm;
membrane de protectie, aderate la membranele hidroizolatoare;
Se pot folosi si membrane hidroizolatoare, la care nu este necesara sapa de
protectie.
Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatie, se face pe etape, dupa cum
urmeaza:
pe parcursul executarii diferitelor straturi ale sapei hidroizolatoare, incheindu-se
procese - verbale de lucrari ascunse;
la terminarea lucrarilor de hidroizolatie, prin incheierea unui proces - verbal;
Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului, iar n
cazul unor constatari nefavorabile, din procesele verbale de lucrari ascunse, se
poate face si asupra etanseitatii, prin inundarea pe o inaltime de min. 10 cm, pe
suprafetele limitate, pe durata de 24 ore.
Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolatii,
se vor remedia pe baza unor solutii propuse de Antreprenor si pot fi acceptate sau nu
de catre Consultant.
In cazul cnd Consultantul nu accepta remedierile propuse de Antreprenor, se poate
dispune refacerea intregii lucrari de hidroizolatii.
7.INREGISTRARI
7.1. Proces-verbal pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse

7.2. Proces-verbal de receptie calitativa a lucrarilor
MULTIPLAND
S.R.L. Lucrari de executare trotuare si montare borduri Pag.: 155 / 199
N. Lucrari de executare trotuare si montare borduri Cod. P.T.E

01-14
1. SCOP :
1.1. Prezenta procedur stabileste modalittile si responsabilittile specifice

lucrarilor de executare trotuare.
2.1. Prezenta procedura cuprinde toate tipurile de lucrari aferente executiei

trotuarelor.
3. DEFINITII SI PRESCURTRI :
3.1. Definitii :
3.1.1. Trotuare reprezinta parti componente ale strazilor amenajate special pentru
circulatia pietonilor
3.1.2. Lucrari de executare a trotuarelor:
- Lucrarile de executare se clasifica astfel:
a) Lucrari privind siguranta circulatiei;
b) Lucrari privind caile circulabile;
c) Lucrari privind executarea sapaturilor;
d) Lucrari privind executarea umpluturilor ;
e) Lucrari privind montarea bordurilor.
f) Lucrari privind executarea imbracamintii.
4.DOCUMENTE DE REFERINTA ( standarde, norme tehnice etc. )

5. RESPONSABILITATI

5.2. Responsabilul de controlul calitatii (CQ) pe lucrare urmareste
aplicarea intocmai a prezentei proceduri, a proiectului de executie, intocmirea
corecta a inregistrarilor de calitate si evidenta acestora.
utilajelor destinate si existente la punctul de lucru (buldozere, excavatoare,
compactoare lise placi vibrante, compresoare etc.) aferente executarii lucrarilor de
reparatii curente si intretinere trotuare.
MULTIPLAND

verificari, intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate in documentele (formularele)
(a priori ) cat si pe parcursul executiei lucrarilor, precum si de prezentarea acestora
in timp util si operativ celor implicati.
6. PROCEDURA :
6.1. Prevederi generale :
Executarea terasamentelor si fundatiilor
Terasamentele se execut conform STAS 2914-84.

Ffundatiile sunt constituite dupa caz din straturi de nisip, balast, piatra sparta
in conformitate cu STAS 6400-84
Montarea bordurilor
Caracteristici tehnice Conditii de admisibilitate

Fundatia minima din beton la montarea minim 10 cm
bordurilor
Grosimea rostului dintre borduri maxim 2 cm (se va rostui cu mortar M 100)
Montarea bordurilor conform detaliilor de executie (profil in lung,
- cota profile transversale)
- aliniamente
- declivitati
Toleranta admisibila la montarea bordurilor < 5 mm fata de cotele din profilul transversal
si profilul in lung
Dupa tipul de imbracaminte trotuarele din zonele urbane se pot clasifica dupa
cum urmeaza:
- cu imbracaminte bituminoasa
- cu dale din beton
- cu dale prefabricate
- cu pavaje din piatra naturala
Defectiunile acestor elemente constructive apar la imbracaminte si la fundatie.
Este posibil sa apara defectiuni care sa afecteze intreaga structura cum ar fi:
- pozarea de conducte sub trotuar si repararea acestuia fara
realizarea compactarii optime a umpluturii din transee
- traversarea trotuarelor de catre autovehicule cu tonaj mare
- radacinile copacilor
- neetanseitatea imbracamintii si afectiunea fenomenului inghet-
dezghet
Principalele defectiuni ale trotuarelor cu imbracaminti bituminoase sunt:

- fisuri, crapaturi, praguri, gropi, denivelari
MULTIPLAND
- suprafata siroita sau exudata

- formari de amprente sau umflaturi
Principalele defectiuni ale trotuarelor cu imbracaminti din dale din beton,

prefabricate sau piatra naturala sunt:
- tasari inegale, scufundari sau inclinari de placi
- craparea sau sfaramarea placilor, ruperi de colturi sau muchii
- uzura avansata a unor placi
- decolmatari de rosturi
In scopul mentinerii starii tehnice corespunzatoare a trotuarelor este necesara

executarea periodica a lucrarilor de intretinere si reparatii de diferite
categorii.Lucrarile de intretinere si reparatie ale trotuarelor se clasifica astfel:
- lucrari de intretinere
- lucrari de reparatii curente
- lucrari de reparatii capitale
- interventii accidentale
7.7. Inregistrari de laborator (referitoare la calitate) pentru materialele

folosite.
7.10. Procese verbale pentru determinarea caracteristicilor fizico-
mecanice ale straturilor de fundatie realizate, cu precizarea pozitiilor km
compactare rezultat din procedeele efectuate pe tronsonul
experimental.
7.12. Procese verbale de receptii calitative pe faze de lucrari
7.13. Aceste documente vor fi intocmite de catre laboratorul central in
prezenta reprezentantului autorizat al compartimentului de asigurare a
calitatii si al beneficiarului.
MULTIPLAND
S.R.L. Pozare pavaje Pag.: 158 / 199
O. Pozare pavaje Cod. P.T.E. 01-27
1. SCOP:
1.1. Prezenta procedur stabileste modalittile si responsabilittile specifice

lucrarilor de pozare pavaje de orice tip.
2. DOMENIU DE APLICARE:
2.1. Prezenta procedura cuprinde toate tipurile de lucrari aferente executiei

lucrarilor de pozare pavaje din piatra naturala.
3. DEFINITII SI PRESCURTRI :
3.1. Definitii :
3.1.1. Pavaj reprezinta imbracaminte alcatuita din piatra bruta, bolovani sau piatra
cioplita, dale din beton, dale ornamentale, pavaj din beton vibroturnat asezate
manual, cu rosturi intercalate ;
4.DOCUMENTE DE REFERINTA ( standarde, norme tehnice etc. )

5. RESPONSABILITATI
5.2. Responsabilul de controlul calitatii ( CQ ) pe lucrare urmareste
aplicarea intocmai a prezentei proceduri, a proiectului de executie, intocmirea corecta
a inregistrarilor de calitate si evidenta acestora.
utilajelor destinate si existente la punctul de lucru ( buldozere , excavatoare,
compactoare lise placi vibrante, compresoare etc. ) aferente executarii lucrarilor de
reparatii curente si intretinere trotuare.
( a priori ) cat si pe parcursul executiei lucrarilor, precum si de prezentarea
acestora in timp util si operativ celor implicati.
MULTIPLAND
6. PROCEDURA :
6.1. Prevederi generale :
Pavajele de pavele normale si abnorme se folosesc dupa cum urmeaza:

- pe drumurile publice de clasele tehnice II V , strazile de categoriile II si
III, precum si pe drumurile de exploatare cand conditiile tehnico-economice
justifica folosirea lor
- pe strazile din localitati unde instalatiile subterane se executa intr-o
perioada ulterioara
- pe rampele de incarcare, depozitare, la locurile de parcare si stationare
vehicole grele
- pe sectoarele de drumuri sau strazi situate pe terenuri compresibile,
susceptibile la tasari ulterioare
- la pasajele de nivel si pe zunele de circulatie cu tramvaie sau cai ferate
cand pe aceste zone circula si autovehicule
- pe sectoarele de drumuri sau strazi unde este prevazuta curculatia
vehiculelor cu senile
Pavajele din calupuri se folosesc indeosebi:
- pe drumurile publice de clasele tehnice II si III si pe strazile de cat. IIII
- pe locurile de parcare si stationare ale autovehiculelor
- ca si pavaje decorative (piete pietonale etc.)
Pavajele se aseaza pe fundatie prin intermediul unui strat de nisip. In cazuri

speciale (pavaje decorative, pavaje in rigole, pavaje in statii de autobuze si
troleibuze), pavajele se pot aseza pe un strat de mortar de ciment marca M100.
nlimea pietrelor naturale inclusiv grosimea stratului de nisip sau mortar de ciment
trebuie s corespund tabelului 1 din SR 6978-95, adic:
Felul pavajului nlimea pietrelor Grosimea stratului de

[cm] nisip
[cm]
Pietonal 2.54.5 3...4
Trafic mediu 7tone 44.5 4...5
Trafic greu 20tone 68 5...6
Pavele din beton prin forma lor sunt de dou tipuri:

- pavele autoblocante;
- pavele care nu sunt autoblocante.
Grosimile minime sunt:

- 6 cm pentru pavele ca mbrcmini carosabile;
- 2.5-4.5 cm pentru pavele ca mbrcmini pentru trotuare (accidental
carosabile).
Pavelele din beton care nu sunt autoblocante se pot folosi doar pentru trotuare
i curi unde nu circul vehicule grele.
MULTIPLAND
n profil transversal bombamentul se realizeaz conform SR 6978-95, iar n

profil longitudinal conform STAS 863-85.
Pantele transversale sunt:
- pentru pavaje din pavele normale i abnorme: 3%;
- pentru pavaje din calupuri i din beton: 2,5%;
- n piee, platforme i locuri de parcare: 1...2,5%.
6.2.Tehnologie de execuie
- Desfacerea pavajului existent

- Scarificarea mecanic i manual a platformei
- Aternerea primului strat de nisip care se niveleaz i se piloneaz, apoi
aternerea unui al doilea strat de nisip afnat n care se aeaz pavelele
sortate fixndle prin batere cu ciocan.
- Dup aezarea pavajelor se cilindreaz cu cilindru compresor verificnd
suprafaa cu dreptarul i ablonul corectnd eventualele denivelri.
- Se mprtie apoi 3 cm nisip pe toat suprafaa pavajului se stropete
abundent cu ap i se freac cu peria mprtiind nisipul n rosturi, pn la
umplerea lor.
- Dup aceast operaie se cilindreaz cu cilindru compresor.
- Pe timpul execuiei lucrrile vor fi semnalizate corespunztor, pentru evitarea
accidentelor de circulaie.
- n zona de lucru toate capacele cminelor de vizitare, vor fi ridicate la cota
final a platformei.
Aezarea pavelelor fasonate se face funcie de tipul lor conform SR 6978-95.

Aezarea pavelelor din beton se face conform schielor din proiecte cu
rosturile esute care depind de forma specific a pavelelor autoblocante sau nu.
nainte de montare se verific calitatea, planeitatea stratului suport, umiditatea
relativ a acestuia. Se traseaz poziia rosturilor, a liniilor principale de montaj, se
verific primul rnd de ncepere i de terminare a pavajelor i placajelor,
dreptunghiuritatea colurilor. Se las un rost perimetral de 1- 1,5cm, funcie de tipul
pardoselii. Rosturile de dilatare se pun la 6m distan. Nu se admit lungimi de peste
8m fr dilatare.
Aezarea pavajelor pe nisip
Dup executarea ncadrrilor i verificarea fundaiei, se aeaz un strat de

nisip care se niveleaz i se piloneaz, apoi se aterne un al doilea strat de nisip
afnat, n care se aeaz pavelele sortate, fixndu-le prin batere cu ciocanul.
Aezarea pavelelor normale i abnorme se face cu cel puin 3 cm mai sus
dect cota final a pavajului i cu 2 cm mai sus n cazul pavajului de calupuri i a
celor de beton.
Dup aezarea pavelelor sau calupurilor se face prima batere cu maiul la
uscat, btndu-se bucat cu bucat, verificndu-se suprafaa cu dreptarul i ablonul
i corectndu-se eventualele denivelri.
Pentru calupurile din beton se folosete placa vibratoare.
MULTIPLAND
Se mprtie apoi nisip pe toat suprafaa pavajului, se stropete abundent cu ap i

se freac cu peria, mpingndu-se nisipul n rosturi pn la umplerea lor.
Dup aceast operaie se execut a doua batere cu maiul i se cilindreaz cu
un cilindru compresorde 6,,,8 tone, dup ce s-a aternut un strat de nisip 1,,,1,5 cm
grosime.Neregularitile rmase dup aceast operaie, se suprim prin scoaterea
pavelelor i revizuirea grosimii stratului de nisip, adugndu-se sau scondu-se
material.
Baterea se face cu un mai mecanic sau cu unul manual de circa 30 kg, la
pavele normale i abnorme, si cu unul de 25 kg pentru calupuri. Pentru calupurile din
beton se folosete obligatoriu placa vibratoare.
Aezarea pe mortar de ciment
Pavelele i calupurile aezate pe sapa de ciment marca M100 se mplnt cu

mna btndu-se cu ciocanul la cota prescris.
Umplerea rosturilor
Umplerea cu nisip a rosturilor pavajului se execut cu nisip argilos care este

periat i udat.
7.1. Inregistrari de laborator (referitoare la calitate) pentru materialele

folosite.
7.4. Procese verbale pentru determinarea caracteristicilor fizico-
mecanice ale straturilor de fundatie realizate, cu precizarea pozitiilor km
compactare rezultat din procedeele efectuate pe tronsonul
experimental.
7.6. Procese verbale de receptii calitative pe faze de lucrari
7.7. Aceste documente vor fi intocmite de catre laboratorul central in
prezenta reprezentantului autorizat al compartimentului de asigurare a
calitatii si al beneficiarului.
MULTIPLAND
S.R.L. Marcaje, indicatoare rutiere si parapeti Pag.: 162 / 199
P. Marcaje, indicatoare rutiere si parapeti Cod. P.T.E. 01-16
1. SCOP :
1.1. Prezenta procedura are ca scop de a stabili modul de executie al

marcajelor rutiere si al semnalizarii pe vertical, conditii tehnice ale materialelor ce
se utilizeaza, aplicarea marcajelor, montarea indicatoarelor, tolerante admisibile,
verificari si incercari de laborator, masuri de protectia muncii si P.S.I., respectiv
precizarea responsabilitatilor personalului tehnic, criterii de receptii care se vor
avea in vedere la realizarea respectivelor lucrari.
2.1. Prezenta procedura se aplica la executarea, controlul calitatii si receptia

lucrarilor de marcaje rutiere si de montare indicatoare rutiere si parapeti pe :
- drumuri publice de orice clasa tehnica si strazi de orice categorie ;
- drumuri industriale interioare si exterioare incintelor pana la
racordarea cu drumurile publice ;
- platforme industriale, de parcare, portuare ;
- piste, cai de rulare si platforme aeroportuare.
3.1. Legi si decrete generale :
Legea nr. 10/1995 - Legea privind calitatea in constructii
3.2. Prescriptii tehnice :
SR 1848 -1 -2008 -Semnalizare rutiera. Indicatoare si mijloace de

semnalizare rutiera Partea1 : Clasificare, simboluri si amplasare.
SR 1848 2 2008 - Semnalizare rutiera. Indicatoare si mijloace de
semnalizare rutiera. Parte 2: Prescriptii tehnice
SR 1848-3-2008 - Semnalizare rutiera. Indicatoare si mijloace de
semnalizare rutiera Partea3 : Scriere, mod de alcatuire
SR 1848- 7 -2004 - Semnalizare rutiera. Marcaje rutiere
SR EN 1824-2001 - Produse pentru marcare rutiera. Incercari rutiere
SR EN 1423-1999 - Produse pentru marcare rutiera. Produse de
pulverizare
SR EN 1424-1999 - Produse pentru marcare rutiera. Microbile de sticla
preamestecate
SR EN 1436-1999 - Produse pentru marcare rutiera. Performante ale
marcajelor rutiere
MULTIPLAND
4. GENERALITATI. PARAMETRII TEHNICI
4.1 MARCAJE RUTIERE

Prevederi generale
Acest Caiet de Sarcini se refera la conditiile de realizare a marcajelor rutiere si

contine conditiile tehnice pe care acestea trebuie sa le indeplineasca.
Antreprenorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercarile si
determinarile cerute de prezentul Caiet de Sarcini si orice alte incercari si determinari
cerute de Consultant.
In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie sa respecte
prevederile standardelor si normelor in vigoare.
Antreprenorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate,
indeplineste cerintele prevazute de prezentul Caiet de Sarcini.
Antreprenorul va inregistra zilnic date referitoare la executia lucrarilor si la
rezultatele obtinute in urma masuratorilor, testelor si sondajelor.
Materiale
Conditii tehnice privind marcajele
Pentru marcajele rutiere se va utilizata vopsea de marcaj ecologica, alba, de

tip masa plastica, monocomponenta, solubila in apa (fara solventi organici) cu uscare
la aer, pentru marcaje in pelicula continua sau in model structurat.
Aceasta vopsea trebuie sa asigure vizibilitatea in orice conditii, atat ziua cat si
noaptea. Vopseaua va fi aplicata peste o amorsa corespunzatoare. Durata minima de
serviciu a marcajelor este de 18 luni.
Calitatea vopselei va fi stabilita in conformitate cu specificatiile tehnice din
Anexa 1.
Calitatea amorsei va fi stabilita in conformitate cu Fisa tehnica prezentata in
Anexa2.
Pentru toate materialele supuse aprobarii Consultantului, Antreprenorul va
prezenta agrementul tehnic.
Pentru aprobarea lotului aprovizionat, Antreprenorul va prezenta
Consultantului certificatele de calitate eliberate de laboratoare autorizate [cel putin
echivalent BAST (microbile) si LGA (vopsea)].
Controlul calitatii vopselei pentru marcaje
Prelevarea probelor si efectuarea incercarilor si determinarilor se vor face
conform prevederilor Instructiunilor Tehnice pentru Marcaje Rutiere AND CESTRIN.
Tipuri de marcaje rutiere

Marcaje longitudinale:
-de separare a sensurilor de circulatie pe drumurile cu doua benzi;
-de delimitare a benzilor;
-de delimitare a partii carosabile.
Aceste marcaje sunt reprezentate prin:
-linie simpla sau dubla continua;
MULTIPLAND
-linie simpla sau dubla discontinua;

-linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua.
Marcaje longitudinale de separare a sensurilor de circulatie pe drumurile
cu doua benzi:
-linie simpla discontinua; cu spatii intre segmente in functie de conditiile
drumului;
-linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua, care permite
depasirea numai pentru sensul cu linie discontinua;
-linie dubla continua, care nu permite depasirea.
Marcaje de delimitare a benzilor:
-linie discontinua; cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului.
-marcaje de delimitare a partii carosabile
Marcaje transversale
-marcajul de oprire
-linie continua cu latimea de 400 mm
-marcajul Cedeaza trecerea
-linie discontinua cu latimea de 400 mm; poate fi precedata de un triunghi.
Marcaje pentru trecerile de pietoni

-linii cu latimea de 400 mm la distanta de 1.0 m, aliniate paralel cu axul
drumului
-linii cu lungimea de 3000 mm pentru viteza < 50 km/ora;
-linii cu lungimea de 4000 mm pentru viteza >50 km/ora.
Liniile de oprire cu latimea de 400 mm transversale pe axul drumului, vor fi marcate
cu 600 mm inaintea trecerii de pietoni pentru fiecare banda de circulatie.
Marcaje de traversare pentru biciclete:

-doua linii discontinue.
Alte marcaje
- marcaje de ghidare - Utilizate pentru indicarea directiei pe care vehiculele
trebuie sa o urmeze in intersectie.
- marcaje pentru locuri interzise - Linii paralele inclinate, incadrate de o linie de
contur continua.
- marcaje pentru zone de parcare - La 90o pe linia de delimitare a marginii
drumului;inclinate pe linia de delimitare a marginii drumului;paralele cu linia de
delimitare a marginii drumului.
- marcaje pentru curbe periculoase dupa aliniamente lungi
- marcajele de reducere a vitezei cu latimea de 400 mm.
- marcaje prin sageti si inscriptii
Aceste marcaje dau indicatii privind destinatia benzilor directiilor de urcat, limitari de
viteza, etc. si au dimensiuni diferentiate functie de locul unde se aplica si viteza de
apropiere.
Culoarea utilizata la executia marcajelor este alba.

Marcajele se executa mecanizat, cu masini si dispozitive adecvate.
MULTIPLAND
Marcajele prin sageti, inscriptii, figuri precum si alte marcaje cu suprafata

redusa, se pot executa manual, cu ajutorul sabloanelor corespunzatoare.
Aplicarea marcajelor
Inainte de inceperea lucrarilor de marcaj, se va executa un sector de proba in

lungime de minim 200m.
Trecerea la executia propriu-zisa a lucrarilor se va face doar dupa aprobarea
Consultantului.
Marcajele rutiere, realizate din vopsea de marcaj alba, ecologica,
monocomponenta, solubila in apa, trebuie sa garanteze vizibilitatea in orice conditii
atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte.
Vopseaua va fi aplicata pe amorsa corespunzatoare.
Grosimea filmului marcajului va fi de 600m.
La executia marcajelor cu vopsea, suprafata partii carosabile trebuie sa fie
uscata iar temperatura mediului ambiant sa fie de min. +150C.
Lucrari pregatitoare - Lucrarea poate sa inceapa la aprobarea Consultantului,
dupa obtinerea tuturor autorizatiilor legale.
Trasarea marcajelor va fi facuta pe partea carosabila folosind mijloacele de
trasare corespunzatoare.
Suprafetele vor fi bine curatate si uscate inainte de inceperea aplicarii
marcajului.
Suprafetele marcate anterior vor fi curatate mecanic.
Amorsa si vopseaua vor fi aplicate conform instructiunilor producatorului.
Consultantul va verifica trasarea inainte de a se face marcajul final.
La executia marcajului rutier, se va tine seama de urmatoarele:
-tipul imbracamintii rutiere si rugozitatea suprafetei;
-cartea marcajului (filmul marcajului);
-tehnologia de marcaj (pre-marcaj, pregatire utilaj, pregatire suprafata,
pregatire vopsea)
-dozaj de vopsea, dozaj de microbile
Executia lucrarilor se face conform instructiunilor producatorului, astfel:
- pre-semnalizarea sectorului
- marcarea
- pozare conuri pentru protectia vopselei ude
- protejarea vopselei ude impotriva deteriorarii marcajului pana la uscare;
- recuperarea conurilor.
Operatiunea de marcaj va fi semnalizata cu indicatoare si mijloace de avertizare
luminoase.
Oprirea lucrarilor de marcaj trebuie sa se faca in conditii care sa nu pericliteze
continuitatea traficului rutier.
Fiecare categorie de marcaj se executa conform STAS 1848 / 7 85.
In timpul executarii marcajului rutier se fac verificari ale dozajului de vopsea si
microbile.
Banda de marcaj trebuie sa aiba un contur clar delimitat, cu microbile repartizate
uniform pe lungimea si latimea benzii de vopsea.
MULTIPLAND
Controlul executiei si receptia lucrarilor
Cu 14 zile inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul va supune aprobarii

Consultantului, Procedura de Executie a marcajului.
Procedura va contine, fara a se limita, urmatoarele:
-masuri care sa asigure amestecul uniform al vopselei;
-verificarea periodica a grosimii peliculei de vopsea, a cantitatii si distributiei
microbilelor.
Controlul calitatii vopselei si a microbilelor va fi efectuat de un laborator
autorizat desemnat de Beneficiar; costul testelor va fi suportat de Antreprenor.
Antreprenorul va respecta dozajele date de laborator, corectate in functie de
trafic, tipul si caracteristicile suprafetei drumului, si conditiile de mediu.
Receptia lucrarilor de marcaj - se vor face urmatoarele verificari:
-geometria benzii de marcaj, conform STAS 1848 / 7-85;
-dozajele de vopsea si microbile si grosimile peliculei ude si dupa uscarea
acesteia.
4.2 SEMNALIZARE RUTIERA PE VERTICALA INDICATOARE RUTIERE
PREVEDERI GENERALE
Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate, pe care
trebuie sa le indeplineasca lucrarile de semnalizare rutiera pe verticala indicatoare.
La executarea lucrarilor de semnalizare se respecta prevederile din standardele si
normativele in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prezentului
caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si
organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet
de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul
va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
MATERIALE FOLOSITE
Pentru semnalizarea pe verticala se utilizeaza indicatoare rutiere cu tabla
reflectorizanta montate pe stilpi metalici.
Forme, culori, semnificatii ale indicatoarelor

Indicatoare de avertizare a pericolului
Acest tip de indicatoare se prezinta in urmatoarele doua forme:
Triunghiuri echilaterale
Au chenar rosu prezentand o figura desenata in culoarea neagra pe fond alb.
Dreptunghiurile
Sunt de marimi diferiite prezentand pe fond alb sageti rosii care indica sensul virajului
sau benzi inclinate descendente spre partea carosabila.
Indicatoare de reglementare
De prioritate:
Formele cele mai variante sunt intalnite la acest tip de indicatoare:
MULTIPLAND
- triunghiuri echilateral alb cu chenar rosu

- octogon de culoare rosie avand inscrisa inscriptia STOP
De interzicere sau restrictie:
Cu singura exceptie care se prezinta sub forma patrata, toate celelalte figuri
de forma circulara cu chenar rosu in marea lor majoritate afisand diverse
inscriptii, desene pe fond alb sau albastru.
De obligatie:
Sunt in totalitate circulare, pe fond albastru prezentand sageti albe,
reprezentati schematice, valori pentru viteze de circulatie.
Indicatoare de orientare si informare

Indicatoare de orientare
Forma in care se prezinta acest gen de indicatoare este cea dreptunghiulara si
cea cu sageata, majoritatea avand fond albastru pe care sunt inscrise cu diverse
caractere, denumiri de localitati, etc., cu culoare alba.
Indicatoare de informare
Acest tip de indicatoare au forme patrate sau dreptunghiulare de culoare
albastra (fondul) pe care sunt prezentate simbolic diverse utilitati din imediata
apropiere.
Semne aditionale
Acest tip de indicator are forma dreptunghiulara dar cu cateva exceptii si pe
cea patrata, sunt montate sub indicatoarele prezentate mai sus cu scopul de a
atentiona conducatorii autovehiculelor asupra unor particularitati ale tronsoanelor de
drum.
Controlul calitatii panourilor

Verificarile ce se efectueaza sunt:
- forma si dimensiunile, in conformitate cu STAS 1848/1-86
- planeitatea fetei
- verificarea rezistentei si nedeformabilitati ale dispozitivelor de prindere pe stalpi
- aspectul si exactitatea executarii simbolului
- aplicarea corecta a foliei reflectorizante, care trebuie sa prezinte o buna aderenta,
sa nu aiba incretituri si umflaturi
- aspectul si exactitatea inscriptiilor
Verificarea dupa montare a indicatoarelor consta in:
- respectarea prescriptiilor de instalare, tinand seama de distantele si inaltimile
prevazute modul de prindere pe stalpi
- este interzisa montarea reclamelor si a altor panouri pe suprafata de teren cuprinsa
intre marginea platformei drumului si linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea
acestora si a nu distrage atenia conducatorilor de autovehicule.
Dimensiunile indicatoarelor
Dimensiunile indicatoarelor vor fi in conformitate cu reglementarile Comunitatii
Europene. Dimensiunile date in continuare sunt cele considerate mari in legislatia
romana.
Avertizare, reglementare si obligare
a) Indicatoare triunghiulare
MULTIPLAND
Indicatorul Cedeaza trecerea fig. 34

latura = 1200
latimea chenarului = 150
latime banda = 13
Alte indicatoare triunghiulare
latura = 900
b) Indicatoare circulare
diametrul = 800
c) Indicator de forma octogonala
inaltimea = 950
d) Indicator de forma patrata
latura = 650
Indicatoare de orientare (si informare)
a) Dimensiunile necesare vor rezulta din continutul informatiilor de pe indicator.
Aceste indicatoare sunt fig. 82a, 82b, 82c, 82e, 86, 92a, 92b, 93, 94, 95b, 96a,
97a, 98a, 98b, 99, 100, 101, 102, 103a, 103b.
Forma poate varia intre un patrat si dreptunghi cu raportul lungime/latime cuprins
intre 2 si 2,5.
b)Indicatorul Parcarea fig. 127a.
lungime = 650
latime = 500
CONDITII DE MONTARE
Metode de testare a foliei reflectorizante
Materialele retroreflectorizante vor fi clasa 2 (high intensity grade).
Foliile care apartin acestei clase detin o inalta performanta de retroreflexie. Aceste
folii sunt constituite din microbile de sticla aderente la o rasina sintetica, incapsulate
de catre o suprafata plana la exterior.
Foliile retroreflectorizante sunt marcate de catre producatorul lor.
Semnele de marcare sunt integrate in folii in timpul fabricatiei si nu pot fi indepartate
prin metode fizice sau chimice, fara a nu provoca distrugerea sistemului de
retroreflexie.
Modelul si locul de aplicare a semnelor de identificare vizuala permite identificarea
producatorului si numarul anilor de utilizare a foliei retroreflectorizante.
Semnele de identificare vizuala pot fi vizibile la lumina retroreflectata, cand suprafata
foliei reflectorizante este iluminata perpendicular.
Metodele de testare pentru folii retroreflectorizante si indicatoare de circulatie
retroreflectorizante constau din metode de testare fotometrice, metode de testare a
caracteristicilor mecanice si metode de testare la medii agresive. Necesitatile de
calitate pe baza testelor de calitate se vor prezenta in continuare separat, pentru folii
retroreflectorizante si indicatoare de circulatie retroreflectorizante.
Foliile retroreflectorizante din clasa 2 destinate realizarii indicatoarelor de circulatie
retroreflectorizante se pregatesc, se conditioneaza si interpreteaza rezultatele testarii
si se testeaza conform urmatoarelor proceduri:
MULTIPLAND
- mostrele de folii reflectorizante, inainte de a fi testate, se aplica pe placute de

aluminiu cu grosimea de 2 mm sau pe aliaje de aluminiu de calitate asemanatoare cu
Al2MG2MnO3.
- suprafata placutei metalice trebuie sa fie plana, iar dimensiunile si metoda de
testare trebuie sa fie in concordanta cu testul care se executa si recomandarile
facute de producatorul de folie retro-reflectorizanta.
- mostrele de folii retroreflectorizante din materiale din clasa 1 si clasa 2, se vor
conditiona timp de 24 ore la temperatura de 23oC 2oC si 50 RH + 5%.
Rezultatele testarii se exprima ca o marime medie, provenita din cel putin trei
determinari a trei mostre testate in conditii asemanatoare.
Analize fotometrice
Coeficient de retroreflexie - R permite sa se determine nivelul de calitate al vizibilitatii
pe timp de noapte pentru un semnal retro-reflectorizant. Coeficientul de
retroreflexibilitate R se exprima in CD/LX.M2 si se masoara cu aparate special
denumite retroreflectomere.
Determinarea se executa pe mostre de dimensiuni de 15x15 cm aplicate pe suport
din aluminiu, la unghiuri de incidenta a sursei luminoase de 5o, 30o, 40o in raport
cu normala si la unghiuri de receptie de 0,2o - 0,33o, 1o, 2o, in raport cu fascicolul
incident.
Valoarea coeficientului de retroreflexie R, rezulta ca o medie a citirilor efectuate in
diferite puncte pe toata suprafata mostrei de folie retroreflectorizanta.
Culoare
Culoarea foliilor reflectorizante se determina pe mostre avand dimensiunile de 5x5
cm, aplicate pe placute de aluminiu.
Masurarea culorii se face cu Colormeter, proba fiind iluminata cu o sursa de iluminare
Standard D65, sub un unghi de 45o fata de suprafata normala si cu o directie de
masurare de 0o (Geometrie de masurare 45/0).
Teste de verificare a caracteristicilor mecanice
Adeziunea la suport
Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o buna aderenta la suport, indepartarea
prin jupuire neputand fi posibila fara distrugerea materialului retroreflectorizant.
Testul de adeziune se executa pe esantioane avand dimensiunile de 10x15 cm.
Teste de verificare a rezistentei la mediu - Rezistenta la coroziune
Se determina rezistenta la ceata salina produsa prin atomizarea la 35oC 2oC, a
unei solutii de 5 parti greutate clorura de sodiu dizolvata in 95 parti greutate apa
distilata. Mostrele de testat au dimensiunile de 15x15 cm si sunt supuse actiunii cetii
salina la min. doua cicluri de cate 22 ore fiecare ciclu. Ciclurile vor fi separate printr-
un interval de 2 ore la temperatura camerei, timp in care mostrele pot fi uscate. Dupa
testare, mostrele vor fi spalate cu apa distilata si uscate cu o pasla in vederea
examinarii.
Testul de rezistenta la coroziune poate fi considerat corespunzator daca mostrele
testate nu prezinta defecte de suprafata de tip fisuri, decolorari, etc.
Rezistenta la intemperii
Mostrele de folii retroreflectorizante, cu exceptia culorilor oranj si maro, se expun in
diferite zone climatice, timp de 2 ani, cu fata catre sud si inclinate la 45o.
MULTIPLAND
In vederea testarii mostrelor se spala, se usuca cu carpa moale sau burete si apoi se
spala cu apa distilata.
Testul se considera corespunzator daca mostrele de folii reflectorizante:
Nu prezinta defecte de suprafata de tipul basici, cojiri fisuri sau maxim 0,8 mm
contractii, intinderi sau desprinderi de suport
Suprafata total uda - Determinarea coeficientului de retroreflexie
Performantele de retroreflectibilitate ale unei folii pe timp de ploaie, se simuleaza in
laborator.
Mostrele de testat avand dimensiuni de 15x15 cm, trebuie sa aiba intreaga suprafata
de sus in jos, acoperita cu un film de apa.
Aceasta se realizeaza prin variatia presiunii apei de la furtun. Determinarea
coeficientului de retroreflexie se face in conditiile in care apa cade pe suprafata foliei.
Testul se considera corespunzator, daca coeficientul de retroreflexie pastreaza minim
90% din valoare.
Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face de catre
Antreprenor, prin laboratorul sau.
Confectionarea si vopsirea stilpilor de sustinere, confectionare
Stalpii pentru sustinerea indicatoarelor metalice au lungimea de 3,5 m si se
confectioneaza dupa cum urmeaza:
- pentru stalpii indicatoarelor de forma triunghiulara, rotunda, sageti precum si
pentru cele in forma de patrat sau dreptunghi avand latura cea mai mica sub 1,0 m,
se foloseste teava de otel cu diametre de 48-51 mm si grosimea peretilor de minim 3
mm
Se pot utiliza si alte tipuri de stalpi daca acestea sunt aprobate de Inginer.
- pentru dispozitivele de sustinere ale panourilor din profile speciale de
aluminiu se foloseste teava sau profile de otel si sunt dimensionate in functie de
suprafata panoului, pe raspunderea ofertantului.
Caracteristicile acestor sustineri se precizeaza in cadrul ofertei.
Dispozitivele de sustinere a indicatoarelor se protejeaza cu grund de fier sau plumb
si se vopsesc in culoare gri.
Confectionarea si vopsirea indicatoarelor.
Indicatoarele se vor confectiona din aluminiu astfel incat sa se realizeze cu precizie
formele si dimensiunile prevazute in prezentul caiet de sarcini.
Indicatoarele de forma triunghiulara, rotunda, dreptunghiulara cu laturi sub 1,0 m si
cele in forma de sageata - se vor executa din tabla de aluminiu cu grosimea de min.
2,0 mm, avand conturul ranforsat prin dubla indoire sau cu profil special din aluminiu.
Panourile dreptunghiulare sau patrate avand latura cea mai mica de cel putin 1,0 m
se executa din profile speciale imbinate pe verrticala.
Nu se admit prinderi prin sudura sau nituire.
Suruburile utilizate trebuie protejate anticoroziv.
Spatele indicatorului si rebordul se vopsesc in culori gri.
Folia reflectorizanta se aplica pe suport din aluminiu.
Pregatirea suprafetei indicatoarelor in vederea aplicarii foliei reflectorizante se face
dupa cum urmeaza:
- degresarea suprafetei pentru a indeparta petele de ulei cu apa si detergenti la
temperatura de aproximativ 25oC
- inlaturarea urmelor de praf cu o carpa moale curata si stergerea cu o carpa
inmuiata in alcool
MULTIPLAND
dupa zvantare se aplica folia reflectorizanta.

Aplicarea foliei reflectorizante
Folia ce se va utiliza este de tip clasa 2 (tip high intenssity grade). Foliile trebuie sa
corespunda calitativ conditiilor mentionate in cap. "Metode de testare a foliei
reflectorizante".
Aplicarea foliei se poate face "la rece" atunci cand se foloseste folie cu adeziv la
presiune sau "la cald" atunci cand se utilizeaza folie cu adeziv activat la cald.
5. Conditii tehnice, reguli si metode de verificare

La dimensiuni se admit tolerante de + 1% pentru indicatoarele metalice.
Tolerante admise:
+ 1 mm pentru inaltimi ale literelor pana la 130 mm
+ 2 mm pentru inaltimi mai mari de 130mm
+ 0,5mm la grosimi ale literelor pana la 18 mm
+1 mm pentru grosimi mai mari de 18mm
4.3 PARAPETI METALICI
Aceste lucrri constau n construcia, modificarea, mutarea i repararea

parapeilor, parapeilor de tip greu i foarte greu, mna curent i a pintenilor din
beton.
Montarea stlpilor
Stlpii trebuie aezai n linie i poziionai n profil transversal n concordan

cu detaliile de execuie.
Cnd detaliile de execuie impun ca o seciune de parapet s se ncheie ntr-o
curb a drumului, stlpii trebuie poziionai n concordan cu aceasta curb a
drumului.
Modificrile poziie stlpilor trebuie s fie n concordan cu standardul de
fabricaie i cu Detaliile de execuie.
Distana ntre stlpii parapeilor trebuie s corespund cu standardele i
detaliile de fabricaie. Acolo unde se cere, fabricantul va respecta dimensiunile din
detaliile de execuie.
Stlpii trebuie montai n gropi spate sau forate. Pozarea stlpilor prin vibrare
sau batere nu va fi permis.
n terasamente executate din piatr brut baterea stlpilor va fi permis nainte
de executarea sistemului rutier. Cnd parapeii se monteaz pe o structur de beton,
la stlpii metalici trebuie ataat o plac metalic ce trebuie fixat cu ancore n
structura de beton.
Montarea glisierelor de metal galvanizate
Toate piesele de metal trebuie s fie montate n concordan cu detaliile

productorului. Nu se vor bate, tia sau suda pe antier. Glisierele trebuie fixate de
stlpi cu o pies metalic numit amortizor, poziionat n
MULTIPLAND
centrul acestuia. Glisierele trebuie asamblate continuu pe direcia de trafic. Ele

trebuie fixate pe stlpi cu cleme i piulie aa cum este artat n desenele
productorului.
Parapei metalici de averizare
Parapeii metalici de avertizare trebuie prini de stlpi, boluri metalice

avertizoare, cleme i piulie de mrimea precizat n detaliile de execuie. Aceste
elemente nu trebuie galvanizate.
Toate uruburile, exceptnd cele folosite la rosturile de dilataie trebuie sa fie
bine fixate.
Toate uruburile folosite la rosturile de dilataie trebuie s fie montate astfel
nct s previn micarea elementelor parapetului.
uruburile trebuie s fie suficient de lungi astfel nct s depeasc cu cel
puin 6 mm piuliele.
Exceptnd alte indicaii ale productorului, uruburile nu trebuie s ias cu mai
mult de 13 mm din piuliele.
Dup fixarea uruburilor i piulielor i a glisierelor metalice, toate suprafeele
trebuie curate cu jet de ap la mare presiune.
Lucrri finale i instalarea ancorajelor
Lucrrile de terasare i umpluturi cerute de instalarea parapeilor trebuie s fie

fcute n concordant cu cerinele Caietului de Sarcini. uruburile trebuie strnse la
tensiunea specificat n instruciunile fabricantului.
Construcia parapeilor n condiiile meninerii siguranei n traffic
Orice seciune de parapet care se reinstaleaz trebuie finalizat in 5 zile

calendaristice.
Instalarea glisierelor trebuie condus n aa manier nct s fie protejat
mpotriva traficului s existe o pies intermediar elastic la prinderea de stlpii
metalici.
La sfritul fiecrei zile seciunea de parapet expus la trafic trebuie ncheiat
cu un element de capt de siguran.
Inlocuirea parapeilor
nlocuirea diferitelor tipuri de parapei sau ancoraje trebuie s includ

nlocuirea glisierelor, fundaiilor, barelor metalice i a elementelor de prindere. Toate
gropile rmase dup nlocuirea acestor parapei trebuie umplute cu material
granulare n straturi de maxim 150 mm compactate n concordan cu recomandrile
caietului de sarcini.
MULTIPLAND
Inlarea parapeilor
Parapeii trebuie sa fie ridicai la nlimea artat n detaliile de execuie,

msurtorile fcndu-se de la cota stratului de uzur la partea de sus a glisirelor.
Materialul adunat n jurul fiecrui stlp trebuie s fie nivelat astfel nct sa se previn
ridicarea parapetului.
6. RECEPTIA LUCRARII
Receptia preliminara la terminarea lucrarilor

Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform
normelor legale in vigoare.
Receptia finala se face odata cu imbracamintea, dupa expirarea perioadei de
verificare a comportarii acesteia, conform normelor legale in vigoare.
7. DOCUMENTE REFERITOARE LA CALITATE :
1. Certificat de garantie pentru calitatea materialelor.

2. Buletine de incercari si analize de laborator
3. Nota de refuz la receptia calitativa a proceselor / materialelor.
4. Procesul verbal de tratare a lucrarilor.
5. Procesul verbal de receptie calitativa.
6. Registrul de comunicari si dispozitii de santier privind executia si
calitatea lucrarilor de constructii-montaj.
MULTIPLAND
S.R.L. Program de control al calitatii Pag.: 174 / 199
PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR IN

FAZE DETERMINANTE
In conformitate cu Legea nr. 10/1995 (Calitatea constructiilor),

instructiunilor Inspectiei de Stat al Calitatii Constructiilor si normativelor tehnice In
vigoare, se stabilesc de comun acord prezentul program pentru controlul calitatii
lucrarilor.
Cine Nr. si
Nr. Lucrari ce se contoleaza, se verifica sau se Documentul intocmeste
receptioneaza calitativ si pentru care scris care se
data
crt. si actului
trebuiesc intocmite documente scrise incheie semneaza incheiat
1. Predarea amplasamentului P.V.P.A. P,B,C
2. Recepia materialelor P.V.R.C. C

3. Strat de fundaie P.V.L.A.. P,B,C
4. Strat de baz P.V.L.A. P,B,C
5 Imbrcminte P.V.C.F.D P,B,C,I
NOTA*:
1. Executantul va anunta in scris ceilalti factori interesati pentru participare cu
minimum 48 ore naintea datei la care urmeaza a se face verificarea.
2. La receptia lucrarilor se vor avea in vedere att prevederile documentatiei
cat si prescriptiile tehnice in domeniu, in vigoare la data respectiva
3. Documentele anexate care stau la baza verificarilor efectuate de comisie
(copii dupa certificatele de calitate, probe de laborator etc) se vor anexa la procesele
verbale respective
4. Prezentul program de inspectie pe faze determinante nu exclude
respectarea conditiilor prezentate in caietul de sarcini si documentatia de executie.
NOTA** documente care se incheie:

PVPA- proces vebal de predare amplasament
PVRC- proces vebal de receptie calitativa
PVLA- proces verbal pentru lucrarile ce devin ascunse
PVCFD- proces verbal de control pentru faze determinante
NOTA*** participanti la actiunea de control:

B = beneficiar,
C = constructor,
P = proiectant,
I = inspectia de stat in c- tii,
MULTIPLAND
S.R.L. Plan de inspectie pe parcursul executiei lucrarilor Pag.: 175 / 199
8. PLAN DE CONTROL PROPRIU PE PARCUSUL EXECUTIEI LUCRARILOR
PLAN INSPECTII
PE PARCURSUL EXECUTIEI LUCRARILOR
MODUL DE
CATEGORII DE LUCRARI EFECTUARE A FRECVENTA CINE
Nr. CONTROALE SI CONTROALELOR SI SOLICITATA IN TOLERANTE EFECTUEAZA INREGISTRARI DE
crt. VERIFICARI PREVAZUTE IN VERIFICARILOR CAIETELE DE SARCINI ADMISEBILE CONTROLUL / CALITATE
CAIETELE DE SARCINI (METODE, NORME VERIFICAREA
TEHNICE)
0 1 2 3 4 5 6
LUCRARI DE TERASAMENTE - PAMANTURI
1 Verificarea trasarii axului si - masuratori directe - inainte de inceperea Proces verbal de
amprizei drumului lucrarii de executie + 0,10 m - topometru trasare
terasamente
2 Verificarea pregatirii - inainte de inceperea - sef formatie Proces verbal de
terenului pentru fundatie executarii fazei - inspector CQ receptie calitativa pe
urmatoare faze
a) indepartarea pamantului - control vizual - inainte de inceperea - sef formatie Proces verbal de
vegetal executarii fazei urmatoare - inspector CQ receptie calitativa pe
faze
b) verificarea gradului de - STAS 1913/15-84 - 3 incercari pentru - 3 % in max 10% din - laborator Buletin de verificare
compactare teren - fiecare 200 mp de numarul punctelor - inspector CQ a gradului de
fundatie suprafete compactate verificate compactare
c) verificarea amprizei - masuri directe - inainte de inceperea - topometru Anexa la procesul
rambleului executiei umpluturilor + 50 cm - inspector CQ verbal de receptie
de pamant - sef formatie calitativa pe faze
d) deformabilitatea terenului - Normativ CD 31-94 - 3 puncte (dreapta, ax, - se admite deformatia - laborator Formularele model
de fundatie (capacitatea stanga) pe profile elastica anexa 1,2 si 3 din
portanta necesara) transversale la max.25 m corespunzatoare Normativ C 31-94
unul de altul vehiculului etalon sa
aiba valori mai mari
decat cea admisibila
in cel mult 10% din
punctele masurate
MULTIPLAND
3. Verificarea calitatii si starii - conform planului de - inainte de inceperea - laborator Buletin pentru
pamantului control a calitatii terasamentelor definirea tipului de
pamant - cu anexe
4. Verificarea grosimii - masuratori directe - la fiecare strat de - conform grosimii - sef formatie Anexa la procesul
straturilor prin sondaj pamant asternut stabilite pe sector - inspector CQ verbal de receptie
experimental + 3 cm calitativa pe faze
5. Controlul compactarii - STAS 1913/15-84 - la fiecare strat de - conform STAS 2914- - laborator Buletin de verificare
terasamentelor pamant pus in opera : 84 - inspector CQ grad de compactare
3 probe de la suprafata, -3%sub imbracamintile
mijlocul si de la baza de beton de ciment
stratului cand stratul este - 4% sub celelalte
mai mare de 25 cm tipuri de imbrac. in
2 probe numai de la max 10% din numarul
suprafata si baza stratului punctelor de verificare
cand stratul este mai mic
de 25 m
6. Controlul caracteristicilor
platformei drumului
a) verificarea nivelmentului - masuratori directe - dupa terminarea - topometrist Anexa la procesul
executiei terasamentelor + 0,05 m - inspector CQ verbal la receptie
in profile din 20m in 20m - sef lucrare calitativa pe faze
b) Verificarea suprafatarii - masuratori directe - dupa terminarea - conform caietului de - topometrist Anexa tabel
platformei si nivelarii cu lata de 3 m executiei terasamentelor sarcini - inspector CQ masuratori la
taluzurilor - sef lucrare procesul verbal de
receptie calitativa
c) latimea platformei - masuratori in - dupa terminarea + 0,05 m fata de ax - topometrist Anexa la procesul
profilele transversale executiei terasamentului + 0,10 m la latimea - inspector CQ verbal la receptie
proiectate intreaga - sef lucrare calitativa pe faze
d) cotele proiectului - masuratori in - dupa terminarea + 0,05 m fata de - topometrist Anexa la procesul
profilele transversale executiei terasamentului cotele de nivel ale - inspector CQ verbal la receptie
si longitudinale proiectului - sef lucrare calitativa pe faze
proiectate
7. Controlul capacitatii portante - Normativ CD 31-94 - dupa terminarea - deformatii mai mici - laborator Anexa la procesul
executiei terasamentului decat cele admisibile verbal la receptie
(CD 31-94) calitativa pe faze
MULTIPLAND
8. Receptia terasamentelor la - verificarea - inainte de inceperea -conform punctelor 3-7 - sef formatie Proces verbal de
nivelul platformei documentelor pe stratului de fundatie din planul de control - inspector CQ receptie calitativa pe
faze calitate - investitor faze
conform caietului de
sarcini
MULTIPLAND
PLAN INSPECTII
MODUL DE EFECTUARE
CATEGORII DE LUCRARI , A CONTROALELOR SI FRECVENTA SOLICITATA IN
Nr. CONTROALE SI VERIFICARILOR CAIETELE DE SARCINI TOLERANTE CINE INREGISTRARI DE
Crt. VERIFICARI PREVAZUTE (METODE, NORME ADMISIBILE EFECTUEAZA CALITATE
IN CAIETELE DE SARCINI TEHNICE) CONTROLUL /
VERIFCAREA
0 1 2 3 4 5
FUNDATII DE BALAST
Controlul calitatii balastului - analize de laborator
inainte de realizarea SR EN 13242 - pentru fiecare lot/sursa - inspector CQ Buletin de analiza si
stratului de fundatie STAS 730-89 - laborator incercari
STAS 4606-80
- examinarea certificatelor - inspector CQ P.V.R. materiale.
de calitate - la fiecare lot aprovizionat - com. receptie Nota de refuz
1. Receptia materialelor a materialelor
aprovizionate - inspector CQ Proces verbal de receptie
- incheierea documentelor - comisia de a materialelor
de receptie - la fiecare lot aprovizionat receptie a aprovizionate. Raport de
materialelor neconformitate la birou.
Aprovizionare si CQ
Controlul calitatii - inainte de inceperea
compactarii balastului : - STAS 1913/13-83 executiei pentru stabilizarea Buletin pentru incercarea
a) incercarea Proctor W optim si Yd maxim la - laborator aut. Proctor
modificat schimbarea sursei de
agregare
2. b) determinarea umiditatii - minim 3 probe la suprafata Formular pentru determinarea
de compactare in timpul - STAS 4606-80 de 2000 mp de strat - laborator aut. umiditatii
executiei
c) verificarea gradului de - minim 3 puncte pentru
compactare prin suprafete mai mici de 2000 - conform STAS Buletin pentru verificarea
determinarea greutatii - STAS 12288-85 mp si minim 5 puncte pentru 6400-84 - laborator aut. gradului de compactare
volumice in stare uscata suprafete mai mari de 2000 realizat
mp de strat
0 1 2 3 4 5 6
MULTIPLAND
- minim 3 probe la o - inspector CQ Anexa la procesul verbal

d) determinarea grosimii - masurare cu tija metalica suprafata de 2000 mp de +20 mm - sef lot de receptie calitativa pe
stratului compactat gradata strat se face media - sef formatie faze
masuratorilor de lucru
e) verificarea realizarii - inspector CQ
intensitatii de compactare - zilnic - sef lot Fisa de evidenta
3. (Q/S) - sef formatie realizare Q/S
de lucru
- in cate 2 puncte situate in
f) determinarea capacitatii profiluri transversale la - valoarea realizata Formular model conform
portante la nivelul superior - Normativ CD 31-2002 distante de 10 m unul de mai mica de 250 - laborator aut. Normativ CD 31-94
al stratului de fundatie altul pentru fiecare banda (1/100) mm
cu latime de 7,5 m
Verificarea elementelor - masuratori directe pe - in dreptul profilelor - inspector CQ Anexa la procesul verbal
geometrice realizate : fiecare sector prezentat la transversale ale proiectului +5 cm - sef lot de receptie calitativa pe
a) latimea stratului de receptie Lmax=200 m - topometrist faze
fundatie din balast
- in dreptul profilelor + 4 % fata de - sef comp CQ Anexa la procesul verbal
b) panta transversala - masuratori topo sau directe transversale ale proiectului valoarea pantei - sef lot de receptie calitativa pe
indicata in proiect - topometru faze
4. c) declivitati in profilul - la fiecare profil transversal - inspector CQ Anexa la procesul verbal
longitudinal - masuratori topo al proiectului +10 mm - topometrist de receptie calitativa pe
- sef formatie faze
d) cotele fundatiei din - la fiecare profil transversal - inspector CQ Anexa la procesul verbal
balast - masuratori topo al proiectului +10 mm - topometrist de receptie calitativa pe
- sef formatie faze
e) grosimea stratului - la fiecare 200 m de strat - inspector CQ Anexa la procesul verbal
realizat - masuratori directe executat +20 mm - sef formatie de receptie calitativa pe
faze
Caracteristicile suprafetei - masuratori cu lata de 3 m - dupa terminarea executiei - inspector CQ Anexa la procesul verbal
stratului de fundatie : lungime in axul fiecarei benzi stratului de fundatie pe +20 mm - topometrist de receptie calitativa pe
a) denivelari in profilul de circulatie fiecare sector prezentat - sef formatie faze
5. longitudinal receptiei
MULTIPLAND
- masuratori cu lata de 3 m - dupa terminarea executiei - inspector CQ Anexa la procesul verbal

b) denivelari in profilul lungime in dreptul profilelor stratului de fundatie pe +5 mm - topometrist de receptie calitativa pe
transversal aratate in proiect fiecare sector prezentat - sef formatie faze
receptiei
PLAN INSPECTII
MULTIPLAND

MODUL DE EFECTUARE A
CATEGORII DE CONTROALELOR SI FRECVENTA CINE
Nr. LUCRARI, VERIFICARILOR (METODE, SOLICITATA IN TOLERANTE EFECTUEAZA INREGISTRARI DE
Crt. CONTROALE SI NORME TEHNICE) CAIETELE DE SARCINI ADMISIBILE CONTROLUL / CALITATE
VERIFICARI VERIFCAREA
PREVAZUTE IN
CAIETELE DE
SARCINI
0 1 2 3 4 5
LUCRARI DE DRUMURI MACADAM SI PIATRA SPARTA
Controlul calitatii - analize de laborator
materialelor inainte de SR EN 13242 - conform caietului de - laborator Buletin de analiza
realizarea stratului de STAS 730/89 sarcini - Responsabil
piatra sparta CQ
- examinarea certificatelor de - laborator de
calitate - la fiecare lot statie sau Nota de comunicare
1. Receptia materialelor aprovizionat central
aprovizionate Atributiile Proces verbal de
- incheierea documentelor de comisiei de - comisia de receptie a materialelor
receptie - la fiecare lot receptie receptie aprovizionate. Raport
aprovizionat de neconformitate la
birou. Aprovizionare si
CQ
2. Determinarea grosimii - masuratori directe (cu - in timpul asternerii
stratului de asternere metrul): prin incercari stratului de piatra sparta - sef formatie
hi=1,25hf
Controlul calitatii Anexa la procesul verbal
compactarii stratului de - STAS 179/95 - permanent - sef formatie de receptie calitativa
3. piatra sparta: - Responsabil
a) control direct pe CQ
santier
b) determinarea - masurarea cu tija metalica +10% fata de - sef formatie Anexa la procesul verbal
grosimii stratului gradata (metru) - permanent grosimea din - Responsabil de receptie calitativa
compactat proiect CQ
c) verificarea - prin comparatie cu proiectul - o data la 10 zile de lucru - sef formatie Proces verbal de
MULTIPLAND
consumului efectiv de - cel putin 0,5 km de drum lucrari ascunse

materiale
- in cate doua puncte
d) determinarea situate in profile - valoarea - laborator Formular model conf.
capacitatii portante la - Normativ CD 31/02 transversale la distante de realizata mai central Normativ CD 31/84
nivelul superior al 10 m unul de altul pentru mica de 250
stratului fiecare banda cu latimea (1/100) mm
de 7 m
Verificarea elementelor - topometru
geometrice realizate : - masuratori directe sau topo - in dreptul profilelor +5 mm - Responsabil Anexa la procesul
a) latimea stratului de transversale ale proiectului CQ verbal de receptie
baza sau a - sef formatie calitativa pe faze
4. imbracamintii
b) grosimea + 10 % fata de - Responsabil Anexa la procesul
imbracamintii sau a - masuratori directe - 2 sondaje / km de drum grosimea din CQ verbal de receptie
stratului de baza proiect - sef formatie calitativa pe faze
- topometru Anexa la procesul
c) cote in profile in - masuratori topo +3 cm - Responsabil verbal de receptie
lung CQ calitativa pe faze
- sef formatie
Regularitatea - masuratori cu lata de 3 m Anexa la procesul
5. suprafetei : lungime in ax si 2 - pe sectoare prezentate la +max. 20 mm - Responsabil verbal de receptie
a) denivelari in profil generatoare laterale la 1 m receptie sub dreptarul de CQ calitativa pe faze
longitudinal de margine 3m - sef formatie
- masuratori cu lata de 3 m Anexa la procesul
b) denivelari in profil lungime in ax si 2 - pe sectoare de 25-50 m +max. 2 mm/m - Responsabil verbal de receptie
transversal generatoare laterale la 1 m CQ calitativa pe faze
de margine - sef formatie
PLAN INSPECTII
MULTIPLAND

MODUL DE
CATEGORII DE LUCRARI EFECTUARE A FRECVENTA CINE
Nr. CONTROALE SI CONTROALELOR SI SOLICITATA IN TOLERANTE EFECTUEAZA INREGISTRARI DE
crt. VERIFICARI PREVA VERIFICARILOR CAIETELE DE SARCINI ADMISIBILE CONTROLUL / CALITATE
ZUTE IN CAIETELE DE (METODE NORME VERIFICAREA
SARCINI TEHNICE)
0 1 2 3 4 5 6
STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI BITUMINOASE SI IMBRACAMINTI ASFALTICE CILINDRATE
1. Controlul calitatii - analize de laborator - conform caietului de - conform caiet de - laborator - Evidente laborator
materialelor inainte de sarcini si SR 174/1,2 sarcini
fabricatie
- examinarea - la fiecare lot - conform caiet de - comisia de - Certificat de
certificatelor de aprovizionat sarcini receptie calitate
Efectuarea receptiei calitate de la furnizor - inspector CQ
materialelor aprovizionate - incheierea - la fiecare lot - conform caiet de - comisia de - Proces verbal de
documentelor de aprovizionat sarcini receptie receptie calitativa
receptie a mat a materialelor
2. Controlul fabricatiei - conform normelor - permanent - conform SR - laborator - Registrul statiei
tehnice in vigoare 174/1,2 - mecanic sef
SR EN 13108-1 - sef statie asf.
3. Controlul punerii in opera - masuratori de - permanent - conform SR - resp.tehnic - Fisa de asterene a
a) temperatura de temperatura a 174/1,2 si lucrare mixturii asfaltice
asternere si mixturii asfaltice in STAS 7970/01
de compactare buncarul finisorului, SR EN 13108-1
asternere si compact
b) etalonarea atelierului de - sector experimental - la inceputul executiei - conform SR - inspector CQ - Anexa la proces
compactare lucrarilor, apoi un 174/1,2 - sef formatie verbal
control ocazional de SR EN 13108-1 asternere asfalt
compactare
c) controlul compactarii se va urmarii : - permanent - conform SR - inspector CQ - Bon transport
c1) autocontrolul - cadenta executiei 174/1,2 - sef formatie livrare-primire
compactarii - functionarea SR EN 13108-1 asternere asfalt mixtura asfaltica
continua si regulata - Fisa de asternere a
a utilajelor din mixturii asfaltice
componenta atel de
MULTIPLAND
compactare
- respectarea - permanent - conform SR - sef formatie asf. - Anexa la PVLA si
elementelor definite 174/1,2 - inspector CQ PVRC
in timpul incercarilor SR EN 13108-1 - sef laborator
c2) controlul ocazional de - verificarea densitatii - 1 carota la fiecare - in caz ca nu - sef formatie - Buletin de analiza
compactare de referinta 250 m de drum corespunde se asternere asfalt laborator
dispun verificari - inspector CQ.
suplimentare
d) controlul profilelor - controlul calitatii - in fiecare zi si la - + 10 % la cantitatea - sef formatie - Fisa de evidenta a
d1) reglajul de suprafata suprafetei asternute terminarea lucrarilor pe medie de material asternere asfalt cantitatilor de
daca reglajul s-a tot sectorul pus in opera pe - topometrist asfal asternute
facut printr-o trasare unitatea de suprafata
topo fata de cea fixata prin
proiect
d2) reglarea nivelmentului - verificarea cotelor - pe suprafetele - pentru cote + 2,5 % - topometru - Tabel anexa la
in ax si la margine corespunzatoare fiecarei la stratul de baza - sef formatie procesul verbal de
in fiecare dintre zi de lucru + 1,5 cm la stratul de asternere asfalt receptie calitativa
profilele transvers. legatura - inspector CQ. pe faze
ale proiectului - tolerantele trebuiesc
- verificarea se face respectate in 85 %
pentru cazurile de din punctele
reglarea nivelmentului in controlate
raport cu repere
independente de drum
e) controlul denivelarilor - masuratori cu - in orice profil - in lungul drumului - topometru - Tabel anexa la
dreptarul de 3 m transversal in cadrul max. 5 cm la - sef formatie procesul verbal de
lungime in sensul latimii unei benzi de imbracamintile asternere asfalt receptie calitativa
transversal asternere asternute mecanizat - inspector CQ. pe faze
- masuratori cu - in axul fiecarei benzi de (7 cm la cele
dreptarul de 3 m asternere (C 56-85) asternute manual)
lungime in sens - C 56-85
longitudinal
4. Verificarea elementelor - masuratori directe - in fiecare profil dupa - 1 % fata de grosimile - sef formatie - Tabel anexa la
geometrice realizate C 56-85 terminarea executiei straturilor din profilul asternere asfalt p. v. de receptie
a) grosimea straturilor stratului transversal tip - inspector CQ. calitativa pe faze
MULTIPLAND
b) Latimea straturilor - masuratori directe - in fiecare profil dupa - + 5 cm pt. latimea - sef formatie - Tabel anexa la
C 56-85 terminarea executiei unei cai de rulare asternere asfalt procesul verbal de
stratului pe fiecare - + 2,5 cm pt. latimea - inspector CQ. receptie calitativa
sector unei benzi de stationare pe faze
c) pantele in profil - masuratori topo - in fiecare profil dupa - + 0,5 % fata de panta - sef formatie - Tabel anexa la
transversal terminarea executiei profilului transversal asternere asfalt procesul verbal de
stratului pe fiecare prevazuta in proiect - topometrist receptie calitativa
sector prezentat receptiei - inspector CQ. pe faze
d) declivitatea in profilul - masuratori directe - in fiecare profil dupa - + 2,5 cm pt. stratul - sef formatie - Tabel anexa la
longitudinal (cotele C 56-85 terminarea executiei de baza asternere asfalt procesul verbal de
profilului longitudinal) stratului pe fiecare - + 1,5 cm pt. stratul - topometrist receptie calitativa
sector prezentat receptiei de legatura si uzura pe faze
PLAN INSPECTII
MULTIPLAND

Nr. FRECVENTA SI CINE FACE CE ACTE
crt. VERIFICARI TOLERANTA VERIFICARI SE INTOCMESC CINE RASPUNDE
0 1 2 3 4 5
PREPARAREA BETOANELOR DE CIMENT
1. Receptia materialelor inainte de fabricatie - in conformitate cu - comisia de receptie - Nota de intrare si receptie - sef statie
- agregate documentele care insotesc - magazioner (N.I.R.)
- ciment materialele - Proces verbal de
- apa constatare
- aditiv
2. Verificarea conditiilor de depozitare - pentru fiecare transport / lot - resp. materiale - Nota de constatare - sef statie
3. Controlul calitatii materialelor
A. CIMENT - la fiecare transport
- examinarea datelor din Certif.de calitate - conform SR-EN 196-3 - laborator - Buletine de analiza - sef comp.
- stabilitatea - conform SR-EN 196-3 - sef statie - Registrul de evidenta M.Q.&M,C.Q.
- timp de priza - conform SR-EN 196-1 laborator
- rezistente mecanice (2 si 28 zile) - daca s-a depasit durata de
- starea de conservare depozitare
B. AGREGATE - la fiecare lot aprovizionat
- examinarea datelor din Certif.de calitate - o proba la max.500 t pentru - laborator - Buletine de analiza - sef comp.
- continut de impuritati (parte levigabila, fiecare sursa si cand se - sef statie - Registre de evidenta M.Q.&M., C.Q.
humus, corpuri straine, argila, mica, observa prezenta lor laborator
etc.) - o proba la max. 500 mc pt.
- granulozitatea fiecare sort
- densitatea in gramada in stare afanata - o proba la 200 mc
- umiditatea - zilnic functie de cond.meteo
C. ADITIVI
- examinarea datelor din Certif.de calitate - la fiecare lot aprovizionat - laborator - - sef statie
- sef statie
D. APA
- compozitie chimica - o proba din sursa - laborator - Buletine de analiza - sef statie
4. Verificarea conditiilor de atestare a statiei

- existenta depozitelor de agregate de - conform NE 012-07 - sef statie - Nota de constare - comisia de
rezerva si consum amenajate - sef mecanizare - Registru de evidenta atestare
- silozuri marcate pentru ciment - sef lot saptamanala a - sef comp.
MULTIPLAND
- sistem de dozare corespunzatoare - sef laborator mijloacelor de dozare M.Q.&M., C.Q.

- utilaje, echipamente pentru prepararea - Proces verbal de punere
betonului in stare buna de functionare in functiune
- asigurarea spalarii betonierei - Autorizatii pentru personal
- personal calificat si instruit
- nomenclator a tipurilor de beton ce se
produc
- laborator autorizat
5 Verificarea dozajelor - comisia de
- agregate +3% - resp. cu metrologia - Buletine de verificare atestare
- ciment si apa +2% - sef statie metrologica - sef comp.
- aditivi +5% M.Q.&M., C.Q.
6. Stabilirea compozitiei betonului
(emiterea retetei)
- stabilirea parametrilor compozitiei - conform NE 012-07 - laborator - Retete preliminare si - sef laborator
- calculul componentilor - la intrarea in functie a statiei finale / clase de beton
- efectuarea de incercari preliminare - la schimbarea tipului de
ciment sau agregate
- recalcularea componentilor pe baza - la lucrari de importanta
rezultatelor incercarilor preliminare deosebita
7. Controlul fabricatiei
- corectia retetei functie de umiditatea - functie de conditiile meteo - laborator - Buletin de analiza - sef statie
agregatelor - sef statie - Certificat de calitate - sef comp. C.Q.
- verificarea lucrabilitatii - zilnic de 2 ori/schimb - Bon de transport
- verificarea temperaturii (cand este cazul) - 4 determinari pt. fiecare tip - Registre de evidenta a
- continutul de nisip 0-3 din beton de beton si schimb de lucru determinarilor
- luarea probelor epruvetelor pentru - facultativ cand se considera
determinarea rezistentelor mecanice, necesar 3 probe / schimb
gradului de gelivitate si impermeabilitate - o proba la 300 mc beton
8. Gestiionarea inregistrarilor calitatii - permanent - sef statie - Buletin de analiza - sef comp.
- sef laborator - Registre de evidenta la M.Q.&M., C.Q.
statie, etc.
PLAN INSPECTII
MULTIPLAND

MODUL DE
CATEGORII DE LUCRARI EFECTUARE A CINE
Nr. CONTROALE SI VERIFICARI CONTROALELOR SI FRECVENTA TOLERANTE EFECTUEAZA INREGISTRARI DE
crt. PREVAZUTE IN CAIETELE VERIFICARILOR SOLICITATA IN ADMISIBILE CONTROLUL / CALITATE
DE SARCINI (METODE NORME CAIETELE DE SARCINI VERIFICAREA
TEHNICE)
0 1 2 3 4 5 6
LUCRARI DE ARMARE SI COFRARE
ARMARE
A. Verificari la aprovizionare si - STAS 438/1,2,3 - la aprovizionare - C 56-85 - comisia de - proces verbal
lucrari pregatitoare - inainte de introducerea receptie receptie calitativa
- examinarea continutului in opera - sef laborator inainte de introd.
certificatelor de calitate - sef punct de in opera
- examinarea aspectului lucru - buletin de analiza
- verificarea prin indoirea la - certificat de
rece calitate
- verificarea caracteristicilor
mecanice
- curatirea armaturilor de
impuritati
B. Verificari la terminarea - conform caietului de - masuratori directe - conform proiectului - sef punct lucru - anexa la proces-
montarii armaturilor sarcini si detaliilor si detaliilor de - inspector CQ. verbal lucrari
- numarul, diametrul, pozitia de executie executie ascunse
armaturii
- distante dintre etieri,
diametru, mod de fixare
- lungimea armaturilor
- lungimea innadirilor si
pozitia lor
MULTIPLAND
C. Verificari in timpul betonarii - NE 012-99 - permanent pe timpul - conform proiect de - sef punct de - anexa la proces-
- asigurarea si mentinerea betonarii executie si C 56-85, lucru verbal lucrari
pozitiei armaturilor in cursul NE 012-99 - inspector CQ. ascunse
betonarii
- pozitia, mod de fixare a
pieselor inglobate
- asigurarea grosimii stratului
de acoperire cu beton
- dimensiunea distantierilor
0 1 2 3 4 5 6
COFRAJE
A. Inainte de montare se verifica - conform caietelor de - inainte de betonare - C 56-85 - sef compartim. - proces verbal de
- curatarea si pregatirea sarcini detaliilor de (lucrari pregatitoare) - NE 012-99 aprovizionare receptie a
suprafetelor executie - sef punct de materialelor inainte
- verificarea si corectarea - C 11-74 lucru de introducere in
pozitiei armaturilor - sef comp. C.Q. opera
- asigurarea elementelor de
sustinere a cofrajelor
B. Verificari la montarea
cofrajului - C 11-74 - masuratori directe - C 56-85 - sef punct de - anexa la proces-
- trasarea pozitiei cofrajelor - N 012-99 (inainte de turnarea - NE 012-89 lucru verbal de receptie
- asamblarea si sustinerea betonului in cofraj) - sef comp. C.Q. calitativa a
provizorie a panourilor lucrarilor ce devin
- verificarea si corectarea ascunse
pozitiei panourilor
- incheierea, legarea si spri-
jinirea definitiva a cofrajelor
C. Inainte de punerea in opera a - NE 012-99 - permanent inainte de - C 56-85 - reprez. - proces-verbal de
betonului si in timpul betonarii - C 11-74 turnarea betonului - caiet de sarcini beneficiar receptie pentru
- geometria cofrajului si - sef punct de lucrari ce devin
pozitionarea lui lucru ascunse
- inlaturarea impuritatilor - sef comp. C.Q.
- stabilitatea cofrajelor
- integritatea, etanseitatea
- tratarea suprafetei cofrajelor
MULTIPLAND
PLAN INSPECTII
MODUL DE
CATEGORII DE LUCRARI EFECTUARE A CINE
Nr. CONTROALE SI VERIFICARI CONTROALELOR SI FRECVENTA TOLERANTE EFECTUEAZA INREGISTRARI DE
crt. PREVAZUTE IN CAIETELE VERIFICARILOR SOLICITATA IN ADMISIBILE CONTROLUL / CALITATE
DE SARCINI (METODE NORME CAIETELE DE SARCINI VERIFICAREA
TEHNICE)
0 1 2 3 4 5 6
LUCRARI DE BETONARE
1. Verificari la prepararea
betonului in statii atestate
- conditii tehnice la preparare - procedura de - permanent - permanent - comisia de - proces verbal de
atestare a statiei atestare a statiei atestare a statiei de
de beton beton
- calitatea cimentului - STAS 196/3, 196/1 - NE 012-99 - STAS 1799-88 - sef statie - buletin de analiza
ANEXA laborator
- calitatea agregatelor - STAS 4606-80 - NE 012-99 - STAS 1667-76 - sef statie - buletin de analiza
ANEXA - STAS 1799-88 laborator
- calitatea aditivilor - C 56-85 - NE 012-99 - STAS 1799-88 - sef statie - buletin de analiza
- norme specifice ANEXA laborator
2. Verificarea calitatii betonului - NE 012-99 - conform Planului de - NE 012-99 - sef punct de - buletin de analiza
inainte de punerea in opera - caiete de sarcini calitate - laborator - STAS 1799-88 lucru - bon de livrare
- conditii de transport - norme specifice - caiet de sarcini lucrare - STAS 1667-76 - sef laborator - condica de
- receptia calitativa a - instrctiuni de lucru - inspector CQ. evidenta a
betonului - sef statie betoanelor turnate
- analiza rezultatelor betoane
verificarilor pana la aceasta
faza
- asigurarea unor masuri
pentru situatii accidentale
MULTIPLAND
3. Verificarea compactarii - conform detaliilor - pana apare supraf. - durata de vibrare - sef punct de - proces verbal de
betonului pus in opera de executie si lucioasa si dispar bulele 5...30 sec. lucru instruire vibratorist
- durata compactarii prin normelor specifice de aer - grosime strat
vibrare din caietul de 1,1-1,35 grosime finala
- grosimea stratului de beton sarcini - distanta intre
ce urmeaza a fi vibrat punctele de vibrare
- distanta dintre punctele de max. 1 m
vibrare
4. Consistenta betonului - C 56-85 - pe tot parcursul turnarii - conform detalii de - sef punct de - buletin de analiza
- asigurarea stabilitatii - NE 012-99 betonului in element executie si lucru
cofrajului si pozitionarea instructiuni de lucru - inspector CQ.
armaturilor si golurilor - laborator (sef
tehnologice profil MBM)
5. Verificari dupa intrarea - detalii de executie - la receptia partiala - C 56-85 - reprezentant - proces-verbal de
betonului (la decofrare) proiect - C 149-87 investitor verificare a
- aspectul betonului dupa - C 149-97 - sef punct de aspectului betonului
decofrare lucru dupa decofrare
a) Verificari geometrice ale - inspector CQ. - condica de
elementelor turnate evidenta a
b) Verificari calitative betoanelor turnate
MULTIPLAND
PLAN INSPECTII
Nr. CINE FACE
VERIFICARI FRECVENTA SI TOLERANTA CE ACTE SE INTOCMESC CINE RASPUNDE
Crt. VERIFICARI
0 1 2 3 4 5
MONTAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE
Receptia prefabricatelor : - prin masuratori, observatii - responsabil - Nota de constatare si - sef comp. CQ
1. - examinarea datelor din certificatul vizuale, constatari materiale receptie - sef lot
de calitate - sef de lucru - Receptia prefabricatelor
inainte de introducere in opera
Verificarea elementelor prefabricate
inainte de montare :
- existenta unor defecte ca stirbituri, - observatii vizuale si
fisuri, segregari, spargeri in urma constatari
manipularilor - abateri la dimensiunea - sef punct de lucru - Nota de constatare - sef comp. CQ
2. - verificarea conditiilor de depozitare elementelor (mm/m) =+2 mm - Registre de montare - sef lot
acolo unde este cazul - verificari directe elemente prefabricate
- tolerante, abateri limita,
caracteristici geometrice
- urechile de prindere a elementelor
prefabricate
3. Tronarea pozitiei de montare : - conform detaliilor de - topometrist - Relevee la proces verbal de - sef comp. CQ
- incadrarea in tolerante executie - sef punct de lucru trasare - sef lot
- executia imbinarilor
4. Verificari efectuate dupa montarea
elementelor prefabricate : - distanta dintre axele
- pozitia in plan a axelor elemetelor elementelor (in plan orizontal)
- respectarea cotelor de nivel : - Registre de montare
- verticalitatea sau orizontalitatea * in sens longitudinal +20 mm - sef comp. CQ elemente prefabricate - sef lot
elementelor (dupa caz) * in sens transversal +5 mm - sef punct de lucru - Procese verbale pentru
- respectarea lungimilor de rezemare - pozitia centrelor suprafetelor lucrari ce devin ascunse
- verificarea aparatelor de reazem de rezemare (mm) :
- respectarea dimensiunilor de * in sens longitudinal +5 mm
monolitizare * in sens transversal +5 mm
MULTIPLAND
S.R.L. Plan de control, calitate, verificari si incercari de laborator Pag.: 193 / 199
PLAN DE CONTROL, CALITATE, VERIFICARI SI INCERCARI DE LABORATOR
PARTEA I A : CONTROLUL LUCRARILOR

Nr. Categoria lucrarii / verificarii Norma / Frecventa minima impusa Cine Inregistrari de calitate
Crt. STAS efectueaza
Denumire document Cod
document
0. 1. 2. 3. 4. 5. 6.
A. PAMANTURI
a.1. Verificarea calitatii pamanturilor
1. Granulozitate 1913/5 In functie de heterogenitatea pamantului utilizat, Laborator Fisa de lucru pentru GTF - 01.07
insa nu va fi mai mica decat o incercare la 5000 determinarea granulozitatii A, B
mc
2. Limite de plasticitate 1913/4-86 FL plasticitate GTF - 01.06
3. Coeficientul de neuniformitate 1243-88
4. Caracteristicile de compactare 1913/13-83 O incercare la 1000 mc FL pentru determinarea GTF - 01.09
caracteristicilor de
compactare
5. Umflare libera 1913/12-88 FL pentru umflare libera GTF - 01.08
6. Stabilitatea la inghet - dezghet 1709/2 Incercare subcontractata
7. Umiditate 1913/1 Zilnic sau la fiecare 500 mc FL pentru determinarea GTF - 01.03
umiditatii naturale A, B
a.2. Controlul compactarii
1. Incercarea Proctor 1913/13-83 1 la 5000 m, pentru fiecare tip de pamant. FL pentru determinarea
caracteristicilor de GTF - 01.09
compactare a pamanturilor
Incercarea Proctor
2. Determinarea continutului de apa si determinarea 1913/13-83 3 la 250 m de platforma,pe strat FL pentru determinarea
gradului de compactare 1913/1 continutului de apa si GTF - 01.11
determinarea gradului de GTF - 01.03
compactare.
a.3. modificarea capacitatii portante
1. Test Benkelman CD 31- 01
MULTIPLAND
0. 1. 2. 3. 4. 5. 6.
a.4. Receptia
1. Aprobarea de materiale Conf.CS Laborator Forma de aprobare F 01,02, 03,
09
B.FUNDATII DE BALAST SI BALAST OPTIMAL
1. Examinarea datelor inscrise in certificatul de La fiacare lot aprovizionat
calitate,garantie.
2. Granulometrie 4606/80 O proba la fiecare lot aprovizionat, pentru fiecare F.L pentru determinarea ANCFD -
sursa. granulozitatii balast 01.07
fundatie
3. Umiditate O proba pe schimb , si la schimbarea conditiei FL pentru determinarea GTF - 01.03
meteo umiditatii
4. Uzura Los Angeles 730-89 O proba la fiecare lot aprovizionat, pentru fiecare : FL pentru uzura Los ANCFD -
sursa. Angeles 01.04
b.1. Controlul compactarii balastului
1. Incercare Proctor modificata 1913/13 FL pentru determinarea GTF - 01.09
caracteristicilor de
compactare
2. Determinarea umiditatii de compactare 4606-80 Minim 3 probe la o suprafata de 200 mp. d strat FL pentru umiditate
3. Determinarea greadului de compactare prin 1913/15 Minim 3 puncte pentru suprafete < 2000 mp si FL gradului de compactare
determinarea greutatii volumice minim 5 puncte pentru suprafete > 2000 mp.
4. Determinarea capacitatii portante la nivelul superior CD 31- In cate doua puncte situate in profiluri Test Benkelmann GTF - 01.13
al stratului de fundatie 01 transversale la ditante de 10 cm unul de altul
pentru fiecare banda cu latime de 7.5 m
C. STRAT RUTIER DIN AGREGATE NATURALE
STABILIZATE CU CIMENT
1. Analize agregate similar pag
2. Analize ciment similar pag
MULTIPLAND
Norma, STAS-ul Frecvente minime, verificari Inregistrari de calitate

Nr. De informare
Care Care Care
Crt la Care impune
impune stabileste stabileste
Caracteristica verificata aprovizionare
0. 1. 2. 3. 4. 0. 1. 2. 3.
A. AGREGATE - Cribluri
1. Forma granulelor coeficient de forma 667/01 La fiecare lot 1. Forma granulelor 667/01
aprovizionat, coeficient de
sau cand se forma
schimba sursa
2. Continut de fractiuni 0 .. 0.1 mm 667-01 730-89 La fiecare lot 2. Continut de 667-01 730-89
40606/80 aprovizionat, fractiuni 0 .. 0.1 40606/80
sau cand se mm
schimba sursa
3. Granulozitate 174-02 933-1/02 La fiecare lot 3. Granulozitate 174-02 933-1/02
de 100 tone.
4. Uzura Los Angeles 174-02 730/89 Schimbarea 4. Uzura Los 174-02 730/89
sursei de Angeles
aprovizionare.
5. Valoarea de albastru 667-01 933-9/02 5. Valoarea de 667-01 933-9/02
albastru
B. AGREGATE Pietris concasat

1. Forma granulelor coeficient de forma 667/01 730/89 La fiecare lot 1. Forma granulelor 667/01 730/89
aprovizionat, coeficient de
sau cand se forma
schimba sursa
2. Granulozitate 174-02 730/89 La fiecare lot 2. Granulozitate 174-02 730/89
de 100 tone.
3. Uzura Los Angeles 174-02 730/89 Schimbarea 3. Uzura Los 174-02 730/89
sursei de Angeles
MULTIPLAND
aprovizionare.
C. AGREGATE - Nisip de concasare
1. Coeficient de activitate 174-02 730-89 La fiecare lot 1. Coeficient de 174-02 730-89
7970-01 de 200 t activitate 7970-01
2. Granulozitate 2. Granulozitate
3. Continut de impuritati 3. Continut de

impuritati
D. AGREGATE de balastiera
1. Echivalent de nisip 179-95 933-01 La fiecare lot 1. Echivalent de 179-95 933-01
7970-01 de 200 t si la nisip 7970-01
schimbarea
sursei de
aprovizionare
0. 1. 2. 3. 4. 0. 1. 2. 3.
2. Continut de impuritati 174-02 730-89 2. Continut de 174-02 730-89
7970-01 impuritati 7970-01
3. Parte levigabila 174-02 4606-80 La fiecare lot 3. Parte levigabila 174-02 4606-80
7970-01 de 200 t si la 7970-01
schimbarea
sursei de
aprovizionare
E. FILER
1. Umiditatea 174-02 539-89 La fiecare 1. Umiditatea 174-02 539-89
transport
2. Granulometrie 2. Granulometrie
3. Coeficient de hidrofilie 3. Coeficient de
hidrofilie
F. BITUM
1. Penetratia la 25 grd. C 174-02 SR EN 1. Penetratia la 25 174-02 SR EN
MULTIPLAND
1426-02 grd. C 1426-02

2. Punct de inmuiere inel si bila 174-02 SR EN 2. Punct de inmuiere 174-02 SR EN
1427-02 inel si bila 1427-02
3. Ductilitate 754-86 La stabilire 3. Ductilitate 754-86
dozaj optimal
mixtura
G. EMULSIE BITUMINOASA
1. Vascozitate 8877-89 8877-89 La fiecare 1. Vascozitate 8877-89 8877-89
transport
2. Reziduu bituminos 2. Reziduu
bituminos
3. Omogenitate 3. Omogenitate
4. Stabilitate la depozitare 4. Stabilitate la
depozitare
H. PREPARARE MIXTURA ASFALTICA
1. Compozitia mixturii 174-97 1338/2-87 1. Compozitia 174-97 1338/2-87
mixturii
2. Caracteristici fizico mecanice
1. De la malaxor 1. De la malaxor
2. din imbracamintrea bituminoasa gata 2. din
executata imbracamintrea
bituminoasa gata
executata
I. CIMENT
1. Examinarea datelor inscrise in certificatul de - - La fiecare lot 1. Examinarea - -
calitate aprovizionare datelor inscrise in
certificatul de
calitate
2. Stabilitatea (expansiunea) 196/1 196/1 O determinare 2. Stabilitatea 196/1 196/1
la fiecare (expansiunea)
transport, cel
putinn o
determinare la
MULTIPLAND
100 t, pe o
proba medie
3.
4. Verificarea duratei de depozitare - - - 4. Verificarea duratei - -
de depozitare
5. Rezistente mecanice 196/1 196/1 O proba la 5. Rezistente 196/1 196/1
200 t pentru mecanice
loturi mai mici
de 1000 t sau
o proba la 500
t cand livrarea
se face in
loturi mai mari
de 1000 t.
6. Starea de conservare NE 012- 227/1-86 La fiecare lot 2 probe de siloz Evidenta incercarilor pe MBM -
2007 aprov., dar nu (sus sau jos) sau ciment (la statie) 01.04
mai putin de o la max. 50 t,
determinare la cand s-a depasit
100 t, pe o termenul de
proba medie depozitare sau au
internvenit
factori de
alterare
7. Finetea de macinare NE 012- 196/6 -
2007
J. AGREGATE pentru Betoane
1. Examinarea datelor inscrise in certificatul de 10092 - La fiecare lot
calitate aprovizionat
2. Continutul de imputitati 4606-80 1 proba la max Ori de cate ori - Vezi mai sus.
730-89 500 t pentru apar factori de
fiecare sursa impurificare, dar
sau schimba- cel putin o data
rea sursei pe saptamana
3. Corpuri straine 4606-80
4. Granulozitatea 4606-80 1 proba la 1 proba la 1000
MULTIPLAND
739-89 maxim 500 t mc beton, dar cel

pentru fiecare putin o data pe zi
sort cand apar
perturbari la
fiecare sort
5. Caracteristici geometrice 730-89 La schimbarea - -
sursei
6. Umiditatea 4606-80 - O proba la 1000 -
mc beton
K BETON PROASPAT
1. Lucrabilitate 1759-88 De 2 ori pe zi Registru unic pentru BBaBp -
pentru fiecare tip betoane. 01.02
de beton
2. Densitate aparenta
3. Temperatura La fiecare
transport
4. Granulozitate agregate optional
5. Aer oclus 5479-88 O proba pe zi
L. BETON INTARIT
1. Rezistenta la incovoiere 1275-88 - - Cate o serie de 3
epruvete prismati-
ce pe zi pentru
fiecare tip de be-
ton, minim o serie
la 1000 mc beton
2. Rezistenta la compresiune 1275-88 - -

Planul Calitatii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Planul Calitatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLANUL CALITATII

EXECUTIE LUCRARI DE DRUMURI/STRAZI PENTRU PROIECTUL INTEGRAT PENTRU

DIRECTOR TEHNIC R.T.E.

O Acest exemplar este controlat

Copie numarul ___

Data intrarii in vigoare: 21.04.2014

Descrierea succesiva a procedurilor tehnice de executie........................... __38__

1.1. IDENTIFICARE SOCIETATE

Denumire S.C. Viaduct S.R.L.

Denumire S.C. Multipland S.R.L.

1.2. IDENTIFICAREA SANTIERULUI

Denumirea Santierul Praid

1.3. IDENTIFICAREA ALTOR PARTI DIN CONTRACT

Beneficiar Comuna Praid

Proiectant S.C. Ungpro S.R.L.

Antreprenori asociati S.C. Viaduct S.R.L. S.C. Multipland S.R.L.

DESCRIEREA GENERAL A LUCRRILOR

Prezenta lucrare cuprinde modernizarea a 16 strzi din comuna Praid.

Strada KLLMEZ L= 600 m, este o strad pietruit

Strzile sunt amplasate n comuna Praid pe partea vestic a judeului Harghita

b) Starea tehnic a strzilor

Sub aciunea traficului i a factorilor climaterici n timpul exploatrii,

Strzile nu sunt prevzute cu supralrgiri n curbe.

Modernizarea strzilor va contribui la fluidizarea traficului local, reducerea

La modernizarea strzilor, n funcie de condiiile specifice ale traseelor, se va

Caracteristicile principale ale construciilor

- lungimea total a strzilor studiate 8,415 km

Alctuirea sistemelor rutiere si grosimile structurii rutiere proiectate sunt

a) Strada NAGYFIAK; Strada NOU km 0+255 0+475; Strada

- mbrcminte (beton asfaltic BA16) - 5,00 cm

- mbrcminte (beton asfaltic BA16) - 5,00 cm

- mbrcminte (beton asfaltic BA16) - 5,00 cm

- mbrcminte (pavaj ornamental dale din beton de ciment)- 8,00 cm

Sigurana circulaiei rutiere

Lucrrile pentru sigurana circulaiei rutiere au drept scop asigurarea

Rigole, anuri i podee de descrcare i podee laterale

n vederea colectrii i evacurii apelor meteorice de pe platforma i din zona

3. SISTEMUL MANAGEMENT DE CALITATE

Conducerea S.C. VIADUCT S.R.L. avand in vedere prevederile Legii nr.10/1995,

3.2. PREZENTAREA SOCIETATII

S.C. VIADUCT S.R.L. este o societate de constructii, cu sediul in Odorheiu

Organizatia dispune de baza de productie, cariera inchiriata, laborator propriu

3.3. SCOP SI DOMENIU DE APLICARE

Obiectul principal al prezentului PLAN DE CALITATE consta in descrierea sistemului

Sistemul de management este descris in Manualul de Management

Documentele sistemului de management Integrat sunt obligatorii pentru toata

Programul de management al calitatii referitor la lucrarea se refera la : lucrari

3.4. DECLARATIA DE POLITICA A CONDUCERII S.C. VIADUCT S.R.L. IN

Obiectivul fundamental al politicii calitatii/mediului/SSO, in S.C. VIADUCT S.R.L.

Implementarea unei metode transparente de comunicare interna si externa

Data : DIRECTOR GENERAL

4. DOCUMENTE DE REFERINTA. DEFINITII SI PRESCURTARI

4.1. DOCUMENTATIE TEHNICA DE REFERINTA

4.2. DOCUMENTE DE REFERINTA NORMATIVE ALE S.M.Q.

[1] EN ISO 9000: 2000 - Sistem de management al calitatii. Principii fundamentale si

MMI - Manualul de management integrat

Termeni referitori la calitate

Termeni referitori la management

obiectiv al calitatii ceea ce se urmareste sau este avut in vedere referitor la

Termeni referitori la mediu

Obiectiv de mediu tel general de mediu, rezultat din politica de mediu, pe

5. CERINTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITATII

5.1. CERINTE REFERITOARE LA PLANIFICARE SI OBIECTIVE

Descrierea succesiva a procedurilor tehnice de executie........................... 38