SC LUCA WAY SRL, BUCURESTI

Beneficiar
Oraul Horezu, jud. Vlcea

EXPERTIZ TEHNIC
privind
REABILITARE I MODERNIZARE STRADA I. GH. DUCA KM 0+000 5+000, DIN ORAUL HOREZU JUD. VLCEA
Expert Tehnic: Dr. Ing. Radu Luca

2016

EXPERTIZ TEHNIC
REABILITARE I MODERNIZARE STRADA I. GH. DUCA KM 0+000 - 5+000, DIN ORAUL HOREZU JUD. VLCEA
Expert Tehnic: Dr. Ing. Radu Luca

Lista de semnturi

Dr. Ing. Radu LUCA

......................

Capitolul 1. Date generale

EXPERT TEHNIC ATESTAT

MDRAP CU NR. 09575/2015:

EXPERTIZ TEHNIC
REABILITARE I MODERNIZARE STRADA I. GH. DUCA KM 0+000 - 5+000, DIN ORAUL HOREZU JUD. VLCEA
Expert Tehnic: Dr. Ing. Radu Luca

Cuprins
Capitolul1.Dategenerale

1.1Denumireaobiectivuluiexpertizat

1.2Aplasamentulobiectivului

1.3Beneficiarulexpertizei

1.4Elaboratorulexpertizei

Capitolul2.Datetehnicealeobiectivuluiexpertizat

2.1Datedespreamplasament
2.1.1Topografia,relieful,hidrologia,geologia,clima
2.1.2Seismicitate
2.1.3Regimuljuridicalterenuluidinamplasament

4
4
5
5

2.2Datetehnicealeobiectivelorexpertizate
2.2.1Clasificareatehnic
2.2.2Datedetrafic
2.2.3Situatiaexistentaaretelelordeutilitati
2.2.4Categoriadeimportantaalucrarii
2.2.5Utilitateapublica

5
5
5
5
5
6

Capitolul3.Stareatehnicaobiectivuluisituatiaexistent

Capitolul4.Recomandariprivindsolutiiledeproiectarepentrumodernizare

4.1Elementelegeometriceinplan,lungsiprofiltransversal
4.1.1Traseulinplan
4.1.2Traseulinprofillongitudinal
4.1.3Profilultransversal

9
9
9
9

4.2Structurarutiera

10

4.3Scurgereaapelor,sistemededrenaj,consolidri

11

4.4Amenajareadrumurilorlaterale

11

4.5Sigurantacirculatiei

12

4.5Lucraridemutarisiprotejariinstalatii

12

Capitolul5.Concluzii

12

Capitolul6.Recomandarigenerale

13

Documentedereferin

14

Capitolul 1. Date generale

Anexa Fotografii relevante

EXPERTIZ TEHNIC
REABILITARE I MODERNIZARE STRADA I. GH. DUCA KM 0+000 - 5+000, DIN ORAUL HOREZU JUD. VLCEA
Expert Tehnic: Dr. Ing. Radu Luca

Capitolul 1. Date generale

1.1 Denumirea obiectivului expertizat
REABILITARE I MODERNIZARE STRADA I. GH. DUCA KM 0+000 - 5+000, DIN ORAUL HOREZU JUD.
VLCEA.

1.2 Aplasamentul obiectivului

Amplasamentul drumurilor expertizate se afl n intravilanul oraului Horezu, jud. Vlcea.

1.3 Beneficiarul expertizei

Oraul Horezu, jud. Vlcea.

1.4 Elaboratorul expertizei

Capitolul 1. Date generale

Expert Tehnic Dr. Ing. Radu Luca atestat MDRAP cu certificat de atestare nr.09575 din 2015.

EXPERTIZ TEHNIC
REABILITARE I MODERNIZARE STRADA I. GH. DUCA KM 0+000 - 5+000, DIN ORAUL HOREZU JUD. VLCEA
Expert Tehnic: Dr. Ing. Radu Luca

Capitolul 2. Date tehnice ale obiectivului expertizat

2.1 Date despre amplasament
Prezenta expertiz este ntocmit cu scopul investigrii strii tehnice a strzii I. Gh. Duca din oraul Horezu,
jud. Vlcea, cu o lungime aproximativ de L=5.150m cu recomandarea realizrii unor structuri rutiere
adecvate, n functie de trafic i realizarea unor limi a platformei drumurilor conform cu standardele i
normele tehnice n vigoare, asigurarea scurgerii apelor si prevederea unor lucrri de semnalizare rutier
corespunztoare.
Amplasamentul strzii studiate se situeaza in intravilanul oraului Horezu, jud. Vlcea, iar lungimea exact
se va determina prin proiect n urma geometrizrii axului n conformitate cu normele n vigoare.
Oraul Horezu este strabatut de la vest la est de DN 67 Drobeta Tn.Severin - Budeti,iar de la sud la nord
DN65C. Rul Luncavat curge pe directia nord-sud prin mijlocul localitatii Horezu. Teritoriul oraului Horezu
se afla in zona de depresiune pericarpatica cu aspect de terase, strabtute de torenti cu directia generala
nord-sud. Suprafete relativ netede sunt reprezentate de interfluviul Luncavat - Luncavecior, zona treapturi
fiind un nivel superior al depresiunii. Versantii dealurilor ocupa cea mai mare parte din periferia localitatii.
Oraul Horezu este aezat in zona central vestica a judetului Valcea, la o distanta de 60km fata de resedinta
judetului, invecinandu-se la est cu localitatea Costeti, la sud cu comuna Maldiiresti, Ia nord cu localitatea
Malaia, iar in partea de vest cu localitatatile Slatioara i Vaideeni, jud Valcea.
2.1.1 Topografia, relieful, hidrologia, geologia, clima
Localitatea Horezu se afla in zona dealurilor subcarpatice, ocupa zona din apropriere de munte, depresiunea
pericarpatica Horezu-Baia de Fier. Dealurile au orientare nord-sud i sunt alctuite din nisipuri necimentate,
in masa cu trovanti. Coamele dealurilor se intind pana sub munti unde se leaga de acetia.
Geologic, zona apartine unitatii majore a orogenului carpatic, cu formatiuni ce apartin mezozoicului i
cuatemarului, fiind reprezentate de roci metamorfice provenite din rocile sedimentare i eruptive
preexistente care au suferit transformari, metamorfozandu-se sub forma de isturi cristaline, distribuite in
fii orietate de la E la V, peste care, in vaile apelor i pe pantele domoale, se gasesc depozite cuatemare
de bolovanisuri cu blocuri mari, stancarie, pietriuri, in masa nisipoasa. In zona studiata apar formatiunile
geolitologice formate din formatiuni sedimentare nisipuri cu trovanti.
Din punct de vedere geomorfologic, localitatea este situata n depresiunea Horezu, depresiune ce face
parte din marele domeniu al Depresiunii Getice.
Depresiunea Getica s-a format in urma miscarilor geotectonice denumite "miscarile laramice". Ca urmare a
ridicarii zonei cristaline (masivele muntoase ale Carpatilor Meridionali) in fata acesteia s-a format o
depresiune premontana care a preluat functia de arie de sedimentare, evoluand ca atare in Paleogen si
Neogen.In ansamblu, structurile Depresiunii Getice urmaresc directia lantului carpatic, avand o orientare
est -vest. Formatiunile sedimentare corespund intervalului de timp Paleogen -Cuaternar, putand insuma
grosimi de mii de metri. La zi, in zona perimetrului in studiu, depunerile sedimentare sunt de varsta
cuaternara fiind alcatuite din argile, prafuri, nisipuri, si pietrisuri.

Din punct de vedere hidrografic comuna este strbtut de rul Luncav, afluent de dreapta al Oltului
izvorte din Munii Cpnii. Este format prin unirea Prului Cumpenelor, cu izvoarele sub Vrful Balota
i Prul Blej, cu izvoarele sub Vrfurile Ursu i Coana
Sunt ntalnite zone afectate de alunecari de teren pe traseele studiate i avnd n vedere specificul zonei, este
posibil ca n timp s poat s apar i altfel de fenomene. Zona este supus deselor calamiti datorate
precipitailor abundente din ultima perioada.
Sondajele geotehnice au fost executate la adancimi de 0,50m fata de nivelul terenului, iar apa subterana nu a
fost interceptata in aceste sondaje, pe adancimile investigate.
Studiul geotehnic a fost finalizat n perioada precedent realizrii prezentei expertize tehnice.
Conform STAS 6054-1977, adancimea de inghet a zonei este de 70-80 cm.

Capitolul 2. Date tehnice ale obiectivului expertizat

Clima este temperat continental, moderat, fr schimbri brusce de temperatur i umiditate

caracteristice fiind verile rcoroase, toamnele lungi, iernile blnde, cu o temperatur medie anual de 10,3
C.

EXPERTIZ TEHNIC
REABILITARE I MODERNIZARE STRADA I. GH. DUCA KM 0+000 - 5+000, DIN ORAUL HOREZU JUD. VLCEA
Expert Tehnic: Dr. Ing. Radu Luca

Studiile topografice s-au executat utiliznd echipamente moderne i programe adecvate lucrrilor de drumuri.
Au fost realizate n sistem Stereo 70 plan de referin Marea Neagr 1975, respectnd normativele impuse de
Oficiul Naional de Cadastru, Geodezie i Cartografie.
2.1.2 Seismicitate
Conform reglementrii tehnice "Cod de proiectare seismic - Partea 1 - Prevederi de proiectare pentru cldiri"
indicativ P100/1-2013, zonarea valorii de varf a acceleraiei terenului pentru proiectare, in zona studiata, pentru
evenimente seismice avnd intervalul mediu de recuren IMR = 225 ani i 20% probabilitate de depire n
50 de ani, are o valoare ag = 0,2g. Valoarea perioadei de control (col) a spectrului de raspuns este Tc=0,7s.
n conformitate cu STAS-ul 11100/93, referitor la macrozonarea seismic pe teritoriul Romniei, traseul
drumului se afl n zona gradului 71 macroseismic dup scara Richter, cu o perioad de revenire la 50 ani.
2.1.3 Regimul juridic al terenului din amplasament
Terenul pe care este amplasata investitia, aparinnd oraului Horezu, se situeaza n intravilanul i extravilanul
comunei i este inclus n inventarul domeniului public al Consiliului Local, conform HG 1362/2001 modificata
si completata prin HG 868/2006, Anexa nr. 9 aparuta in Monitorul Oficial nr. 684 bis din august 2006.
Terenul pe care sunt amplasate obiectivele de studiu nu se afl n zon protejat sau interzis.
Prin lucrarile de modernizare ce urmeaza a fi executate se vor ocupa numai suprafete de teren strict necesare
pentru asigurarea elementelor geometrice prevazute in normele tehnice in vigoare, fiind necesare exproprieri
minime. Prin proiect se va ncerca limitarea exproprierilor.

2.2 Date tehnice ale obiectivelor expertizate

2.2.1 Clasificarea tehnic
Conform OMT nr. 45/1998 - Ordin pentru aprobarea Normelor privind incadrarea in categorii a drumului, strada
pe sectoarele studiate se ncadreaz ca drum de clasa tehnica V. n conformitate STAS 10144 Strzi.
Profiluri Transversale, strada se ncadreaza n strada de categoria III.
2.2.2 Date de trafic
Traficul desfurat pe aceste drumuri se nscrie n clasa de trafic UOR. Traficul const n mijloace de
transport alctuite din autoturisme, autoutilitare cu sarcin de pn la 10 to i alte vehicule pentru deservirea
obiectivelor din zon.
2.2.3 Situatia existenta a retelelor de utilitati
In amplasamentul lucrarii exista stalpi de sustinere a retelei aeriene, de alimentare cu energie electrica, pe o
parte a drumului.

n urma obtinerii avizelor de la detintori de utilitti, se vor avea n vedere recomandrile acestora, dac este
cazul.
Lucrarile de constructie vor fi proiectate astfel incat sa nu fie afectate retelele de utilitati existente sau
pervizionate a fi construite in zona.
2.2.4 Categoria de importanta a lucrarii
Lucrarea ce face obiectul prezentului proiect se incadreaza in categoria C- Constructii de importanta redusa
in conformitate cu HGR nr.766/1997 Regulament privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor
si cu Metodologie de stabilire a categoriei de importanta a constructiilor, elaborate de INCERC, laborator
SCB-BAP in aprilie 1996.

Capitolul 2. Date tehnice ale obiectivului expertizat

Nu au fost identificate alte reele de ap i canalizare, fiind totui necesar obinerea de avize n conformitate
cu Certificatul de urbanism.

EXPERTIZ TEHNIC
REABILITARE I MODERNIZARE STRADA I. GH. DUCA KM 0+000 - 5+000, DIN ORAUL HOREZU JUD. VLCEA
Expert Tehnic: Dr. Ing. Radu Luca

2.2.5 Utilitatea publica

Starea de viabilitate a sistemului rutier existent nu asigura conditii de siguranta si securitate a circulatiei
rutiere si nu mai asigura capacitatea portanta necesara traficului existent i viitor.
Cresterea atat a intensitatii traficului rutier si a greutatii pe osii precum si a agresivitatii autovehiculelor
datorata starii proaste a suprafetei de rulare (dese franari accelerari), constituie factori agravanti in procesul
de degradare a sistemului rutier care cumulati cu actiunea factorilor climatici vor conduce in mod accelerat la
cedarea sistemelor rutiere.
Se asigura cu dificultate si cu durata mare de timp accesul vehiculelor de urgente medicale si accesul altor
vehicule de interventie (pompieri, depanari retea electrica etc.).
Toate cele prezentate in mod succint mai sus, duc la degradarea in mod constant a vietii sociale, pun in pericol
asigurarea sanatatii comunitatii, alimentatiei si confortul locuitorilor din zona.
Necesitatea lucrarilor propuse in prezenta expertiza tehnica, este in primul rand argumentata de starea tehnica
actuala a drumului si de conditiile de circulatie actuale si de perspectiva.
Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii de transport, sunt prioritati ale Planului National de Dezvoltare, care
prezinta sectorul de transport regional ca fiind unul din sectoarele principale pentru dezvoltarea socioeconomica a Romaniei.
Se impune deci luarea unor masuri privind sporirea capacitatii portante, asigurarea scurgerii apelor in bune
conditiuni, prevederea unei semnalizari rutiere in conformitate cu normele in vigoare, amenajarea intersectiilor
cu retelele rutiere intersectate, amenajarea acceselor la propietati si modernizarea lucrarilor de scurgere a
apelor catre canalizarea existenta sau emisari.
Prin modernizarea strazilor, traficul care va fi preluat de pe strazile existente deja modernizate i drumurile
clasificate (traficul normal) va beneficia de conditii superioare de circulatie, conditii care se vor concretiza intro serie de avantaje sociale si economice, precum:
imbunatatirea accesului localnicilor la proprieti;
ameliorarea in conformitate cu standardele in vigoare a conditiilor de viata ale locuitorilor si ale
activitatilor productive desfasurate in zona localitatilor si eliminarea starii de stres;
Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii populatiei, bunurilor si serviciilor, care va stimula o dezvoltare
economica durabila;
crearea de noi locuri de munca pe perioada executiei lucrarilor;
Reabilitarea strzilor studiate va avea impact deosebit de favorabil intrucat se vor realiza urmatoarele
deziderate:
realizarea unui confort sporit pentru participantii la trafic ;
sporirea sigurantei circulatiei;
reducerea semnificativa a poluarii mediului prin reducerea noxelor si a zgomotului;
conditiile de rulare corespunzatoare reduc uzura mijloacelor de transport si degradarea acestora.
Lucrarile propuse a se executa pe pe aceste drumuri, vor conduce la imbunatatirea conditiilor de circulatie si
a fluentei traficului si vor influenta benefic zona atat din punct de vedere ambient cat si din punct de vedere
socio-economic.

Capitolul 2. Date tehnice ale obiectivului expertizat

Concluzie:

EXPERTIZ TEHNIC
REABILITARE I MODERNIZARE STRADA I. GH. DUCA KM 0+000 - 5+000, DIN ORAUL HOREZU JUD. VLCEA
Expert Tehnic: Dr. Ing. Radu Luca

Capitolul 3. Starea tehnic a obiectivului situatia existent

Strada existent are o lime de 6.00 7.00m si are un strat de asfalt existent n mare parte degradat realizat
n decursul anilor precedeni. Datorit traficului, lipsei impermeabilizarii imbracamintii si a insuficientei lucrarilor
de scurgere si dirijare a apei pluviale, starea de degradare este avansat, gropile si fagasele existente facand
imposibila circulatia in conditii de confort a autovehiculelor.
Fundaia existent este alctuit dintr-un material granular de 40-70cm pe sectorul km 0+000-3+000 i 2025cm pe restul sectorulu studiat. Peste fundaie au fost aternute n decursul anilor precedeni mixturi asfaltice
n grosimi variabile de 4-7cm.
Suprafata de rulare pe sectorul studiat prezint degradari semnificative, motiv pentru care pe timp nefavorabil
circulatia se desfasoara anevoios, apele stagnand pe partea carosabila in lipsa unor pante adecvate de
curgere. Dispozitivelor de colectare si evacuare a apelor lipsesc n mare parte sau sunt degradate.
Existena unui strat de uzur neomogen duce la imposibilitatea scurgerii apelor, astfel ca accesul catre
gospodariile locuitorilor din zona devine greoi, deoarece apa stagneaza pe partea carosabila si degradeaza
platforma drumului.
Se dispune realizare unei imbracaminti asfaltice, prin refacerea acesteia, pentru creterea n primul rnd a
confortului locuitorilor i pentru asigurarea adecvat a scurgerii apelor.
In profil longitudinal declivitatile existente sunt cuprinse intre 0.3 6%. Schimbarile de panta nu sunt racordate
conform reglementarilor in vigoare, elementele geometrice in profil longitudinal fiind caracteristice unui drum
cu o vitez de proiectare de 25km/h. La elaborarea proiectului, n funcie de grosimile straturilor rutiere
rezultate se va urmri corectarea liniei roii unde este posibil.
n seciune transversal drumurile au n mare parte platforma marginita de construcii existente i spaii verzi
(vegetaie divers), cu latimea cuprinsa ntre 6.00-7.00 m. Partea carosabil are o lime ntre 5.00-6.00m,
existnd limi variabile, la nivelul construciilor existente, elementele geometrice n profil transversal nefiind
n totalitate corect definite. Avand in vedere ca drumurile prezinta o structura rutiera neomogena, partea
carosabila nu are o lime definit clar, standardizat.
Evaluarea starii tehnice a drumurilor
Evaluarea starii tehnice a strzilor s-a realizat prin identificare vizuale (cartarea drumului) si investigatii
geotehnice.
Starea tehnica a drumului s-a evaluat pe baza parametrilor de stare: capacitate portanta, planeitate, rugozitate
si stare de degradare (ID), conform normativului CD 155 Instruciuni tehnice pentru determinarea strii tehnice
a drumului moderne, anexa 6.

Sunt identificate defeciuni ale structurii rutiere (D.S.T.R) i defeciuni ale complexului rutier (D.C.R.), respectiv
fisuri i crpturi, faianri, gropi i degradri din nghe-dezghe, pe o suprafa de aproximativ 40%. Avnd
n vedere c aceste degradri sunt clasificate ca defeciuni grave, se vor trata prin nlocuire total sistem rutier
cu aplicarea soluiei prezentate mai jos pentru sisteme rutiere noi (vezi cap. 4).
Capacitatea portanta
Calificativul capacitatii portante se stabileste in conformitate cu tabelul 7 din normativul CD155, in functie de
clasa de trafic specifica unui drum, si valoarea deflexiunii caracteristice.
Tabelul 7 din CD 155-2001
Clasa de trafic
FOARTE
USOR
USOR
MEDIU

Trafic de calcul
m.o.s.

Capacitate portanta
REA
MEDIOCRA
BUNA
Deflexiune caracteristica, 0.01mm

FOARTE BUNA

Sub 0.03

>180

160180

140160

<140

0.030.10
0.100.30

>150
>110

120150
85110

100120
7085

<100
<70

Capitolul 3. Starea tehnic a obiectivului situatia existent

Din punct de vedere al structurii rutiere este flexibil, cu mbrcminte asfaltic. n principal se observ
defeciuni de suprafa (D.S.R.) respectiv suprafa exudat i defeciuni ale mbrcminii asfaltice (D.I.S.R.)
respectiv vluriri i refulri, suprafa cu ciupituri, ncreit i pelad, ntr-o proporie de aproximativ 60%.
Aceste defeciuni pot fi tratate prin dispunerea frezrii suprafeei asfaltice. n conformitate cu tabelul 2 al
aceluiai normativ aceste defeciuni sunt considerate defeciuni uoare sau mijlocii.

EXPERTIZ TEHNIC
REABILITARE I MODERNIZARE STRADA I. GH. DUCA KM 0+000 - 5+000, DIN ORAUL HOREZU JUD. VLCEA
Expert Tehnic: Dr. Ing. Radu Luca

GREU
FOARTE
GREU
EXCEPTIONAL

0.301.00

>80

6080

5060

<50

1.003.00

>65

5065

4550

<45

3.0010.00

>55

4555

3545

<35

Clasa de trafic estimata pentru strzile analizate este clasa de trafic uor.
In urma investigatiilor in teren pentru drumurile studiate capacitatea portant este REA Datorit defeciunilor
identificate gropi, tasri etc), se poate ns estima faptul c datorit stratificaiei existente pierderea capacitii
portante se va face destul de rapid dac traficul va crete, astfel nct capacitatea portant actual nu este
relevant.
Evaluarea planeitatii suprafetei de rulare
Evaluarea uniformitii longitudinale a suprafeei de rulare se realizeaz conform SR EN 13036-7
Caracteristici ale suprafeelor drumului si pistelor aeroportuare. Metode de incercare - Partea 7: Masurarea
denivelarilor straturilor de uzura ale imbracamintilor rutiere: incercarea cu dreptar
Calificativul planeitatii in profil longitudinal se stabileste prin raportarea numarului de puncte masurate avand
valori care depasesc conditia de admisibilitate (pentru drumuri de clasa tehnica IV: valori masurate sub
dreptarul de 3 m 5mm) la numarul total de puncte masurate, pe esantionul de 100 m.
In cazul in care numarul punctelor care depasesc conditia de admisibilitate raportat la numarul total de puncte,
procentual, este mai mic sau egal cu 10%, planeitatea pe esantionul investigat are calificativul BUNA; in cazul
in care numarul punctelor in care s-au masurat valori ale planeitatii mai mari de 5 mm depasesc 10% din totalul
punctelor investigate pe fiecare esantion de 100 m, calificativul planeitatii este REA.
In cazul strzii s-au facut masuratori cu dreptarul de 3m si numarul punctelor in care s-au masurat valori ale
planeitatii mai mari de 5mm a depasit procentul de 10% din totalul punctelor investigate, fapt pentru care
calificativul planeitatii pentru drumul studiate este planeitate REA.
Avnd n vedere defeciunile identificate considerm c planeitatea nu este relevant n acest caz, soluia de
ranforsare a sistemului rutier fiind evident.
Concluzie
Starea tehnica a sectoarelor de strzi s-a evaluat pe baza parametrilor de stare: capacitate portanta,
planeitate, rugozitate si stare de degradare (ID), conform normativului CD 155 Instruciuni tehnice pentru
determinarea strii tehnice a drumului moderne, anexa 6.
Calificativul caracteristicilor
Clasa
Lucrari
obligatorii
de
Stare
starii
Capacitate Stare de
intretinere si reparatii
tehnica
Planeitate
Rugozitate
tehnice portanta
degradare
2

Foarte buna

Buna

3
Foarte
Buna

cel putin
Buna

4
Foarte
Buna
cel putin
Buna

5
Foarte
Buna
cel putin
Buna

6
Foarte
Buna
cel putin
Mediocra

cel putin
Mediocra

cel putin
Buna

Buna la
Rea

Straturi
bituminoase f
subtiri

Tratamente
bituminoase

cel putin
Mediocra

cel putin
Mediocra

cel putin
Mediocra

F Buna la
Rea

Covoare
bituminoase

Rea

cel putin
Mediocra

cel putin
Rea

cel putin
Rea

F Buna la
Rea

Reciclarea in
situ a
imbracamintilor
bituminoase

Foarte rea

Rea

F Buna la
Rea

F Buna la
Rea

F Buna la
Rea

Ranforsarea
structurii
rutiere

Mediocra

Intretinere
periodica

Reparatii
curente

Capitolul 3. Starea tehnic a obiectivului situatia existent

EXPERTIZ TEHNIC
REABILITARE I MODERNIZARE STRADA I. GH. DUCA KM 0+000 - 5+000, DIN ORAUL HOREZU JUD. VLCEA
Expert Tehnic: Dr. Ing. Radu Luca

In cazul drumurilorr studiate capacitatea portanta este preponderent REA, astfel datorit defeciunilor
identificate, starea de degradare este REA
Conform CD155, indicele de planeitate IRI are o valoare mai mare de 7.5 ceea ce indic o stare REA. Indicele
de degradare ID indic de o valoare mai mare de 13 ceea ce indic o stare existent REA.
Sectorul studiat prezint multiple degradri, soluia de ranforsare prin asfaltare a sistemului rutier fiind
evident.

Capitolul 4. Recomandari privind solutiile de proiectare pentru modernizare

Inainte de a descrie solutiile de proiectare, trebuie mentionate prevederile din ord. MT nr. 45, capitolul 5,
Dispoziii finale, punctul 5.2: n cazul modernizrii, consolidrii sau reabilitrii unor sectoare de drumuri
existente, care au un sistem rutier definitiv fr defecte majore structurale: sunt n ramblee nalte sau deblee
adnci, au lucrri grele de sprijinire i consolidare, sunt n traversarea localitilor cu numeroase accese i
prezint elemente geometrice care nu se ncadreaz n cele prevzute de norme, iar amenajarea n condiiile
normelor ar necesita lucrri de volume mari i costisitoare, exproprieri i/sau demolri sau ar elimina
posibilitile de acces la riverani, cu acordul administratorului drumului, acestea se pot corela cu viteza de
proiectare n cadrul unui proces de proiectare excepional, prin adoptarea unor elemente la limita celor
rezultate din calcule, fr ns a afecta sigurana circulaiei, prevzndu-se msuri corespunztoare.
Aceste precizri sunt necesare in special la asigurarea elementelor geometrice prevazute n STAS 863/85
(n plan, profil longitudinal, viteze de proiectare, latimi ale platformei si partii carosabile etc).

4.1 Elementele geometrice in plan, lung si profil transversal

4.1.1 Traseul in plan
La proiectarea lucrarilor de modernizare se vor verifica elementele geometrice existente ale racordarilor in
plan, cu respectarea prevederilor STAS 863/1985. Lucrarile proiectate se vor incadra in traseul existent al
drumului.
Se va asigura vizibilitatea pentru evitarea accidentelor.
Viteza de proiectare recomandata este de 40km/h corespunzatoare unui drum de clas tehnic V, respectiv
strad categoria III.

Se recomanda pastrarea declivitatilor si racordarilor existente in plan vertical cu incadrarea pe cat posibil in
pasul de proiectare corespunzator prevederilor STAS 863/1985. Proiectarea liniei rosii va tine cont de solutia
proiectata pentru structura rutiera a drumului. Se va avea n vedere zona interseciilor unde este posibil
stagnarea apei dac scurgerea apelor nu va fi tratat corespunztor.
4.1.3 Profilul transversal
Se recomanda adoptarea unui profil transversal corespunzator clasei tehnice cu urmatoarele elemente:
Strad de categoria III:

Platforma 7.00m

Parte carosabila 5.50m (2x2.75m)

Acostamente 2x0.75m

Panta transversala pe partea carosabila: 2,5% (panta in acoperis sau pant unic n funcie de
elementele de scurgere a apelor)

n cazul n care spaiul nu este suficient pentru realizarea platformei i a elementelor de scurgere a apelor,
se va studia n proiect ca ca posibilitate o soluie cu realizarea plaformei prin dispunerea unei rigole de
acostament carosabil, rigole triunghiular sau anuri, incluse n platform. Pe sectorul km 4+100+5+150
se va studia posibilitatea reducerii platformei la 5.00m, cu o parte carosabil de 4.00m

Capitolul 4. Recomandari privind solutiile de proiectare pentru modernizare

4.1.2 Traseul in profil longitudinal

EXPERTIZ TEHNIC
REABILITARE I MODERNIZARE STRADA I. GH. DUCA KM 0+000 - 5+000, DIN ORAUL HOREZU JUD. VLCEA
Expert Tehnic: Dr. Ing. Radu Luca

Avnd n vedere faptul c traficul este compus din autovehicule ale riveranilor care unele dintre acestea
vor staiona pe parte carosabil, se recomand ca limea asfaltat s fie de minim 5.50m.
Solutiile pentru latimile platformei se vor dispune prin proiect in urma geometrizarii axului.

4.2 Structura rutiera

Solutiile pentru realizarea structurii rutiere a drumului sunt stabilite conform starii tehnice actuale a drumului.
Astfel se recomanda urmatoarele solutii de reabilitare:
Soluii pentru drum existent din asfalt
Se aplic pe sectorul km 0+000+2+300
Solutia I
4cm strat de uzura BA16 sau BAPC16 conform AND 605 (EB16rul conform SR EN 13108)
6 cm strat de binder BAD20 sau BADPC20 conform AND 605 (EB20leg conform SR EN 13108)
15 cm fundaie de piatr spart conform SR EN 13242+A1
Scarificare strat existent
Solutia II
4cm strat de uzura BA16 sau BAPC16 conform AND 605 (EB16rul conform SR EN 13108)
6 cm strat de binder BAD20 sau BADPC20 conform AND 605 (EB20leg conform SR EN 13108)
12 cm fundaie din balast stabilizat STAS 10473/1
Scarificare strat existent
Solutia III
18cm strat de uzura BcR3,5
15 cm fundaie balast conform SR EN 13242+A1
Scarificare strat existent
Soluii pentru drum existent din asfalt
Solutia I
4cm strat de uzura BA16 sau BAPC16 conform AND 605 (EB16rul conform SR EN 13108)
6 cm strat de binder BAD20 sau BADPC20 conform AND 605 (EB20leg conform SR EN 13108)
15 cm fundaie de piatr spart conform SR EN 13242+A1
50 cm fundaie balast conform SR EN 13242+A1
Scarificare strat existent
Solutia II
4cm strat de uzura BA16 sau BAPC16 conform AND 605 (EB16rul conform SR EN 13108)
6 cm strat de binder BAD20 sau BADPC20 conform AND 605 (EB20leg conform SR EN 13108)
12 cm fundaie din balast stabilizat STAS 10473/1
50 cm fundaie balast conform SR EN 13242+A1
Scarificare strat existent
Solutia III
18cm strat de uzura BcR3,5
50 cm fundaie balast conform SR EN 13242+A1
Scarificare strat existent
Pentru decliviti n profil longitudinal peste 5%, se recomand folosirea pentru stratul de uzur a unei mixturi
asfaltice tip BAR16.
Din punct de vedere economic se recomand Solutia I. Aceast soluie se preteaz materialelor din zon i
soluiilor tehnice aplicate n utima perioad n jude. Totodat soluia are o vitez mai mare de execuie iar din

Capitolul 4. Recomandari privind solutiile de proiectare pentru modernizare

Se aplic pe sectorul km 2+300+5+100

10

EXPERTIZ TEHNIC
REABILITARE I MODERNIZARE STRADA I. GH. DUCA KM 0+000 - 5+000, DIN ORAUL HOREZU JUD. VLCEA
Expert Tehnic: Dr. Ing. Radu Luca

experiena ultimilor contracte similare este mai economic din punct de vedere financiar. Se va avea n vedere
i reprofilarea pentru aducere la cot, respectiv realizarea pantelor transversale.
Avantajul solutiei propuse este c structura rutiera prezinta solicitari reduse la nivelul patului drumurilor, fapt
ce conduce la o asigurare sporita la tasarile inegale ale structurii.
Solutiile alternative propuse desi asigura capacitatea portanta a structurii rutiere sunt solutii mai scumpe si
presupun tehnologii de executie cu grad de dificultate sporit.
Fiind i o zon intravilan unde platforma existent este mrginit de construcii iar accesele la proprieti
putnd fi periclitate, pentru drumurile mpietruite se va studia o soluie cu sptur sistem rutier existent pe o
grosime de 15-20cm pentru evitarea nlrii drumului peste cotele de acces la proprieti. Se va evita blocarea
accesului la proprieti. Se vor avea n vedere accesele la proprieti prin realizarea continuizrii elementelor
de scurgere a apelor.
Pentru realizarea casetelor de lrgire pentru platforma recomandat, se va aplica urmtorul sistem rutier:
4cm strat de uzura BA16 sau BAPC16 conform AND 605 (EB16rul conform SR EN 13108)
6 cm strat de binder BAD20 sau BADPC20 conform AND 605 (EB20leg conform SR EN 13108)
15 cm fundaie de piatr spart conform SR EN 13242+A1 sau 12cm balast stanilizat
50 cm fundaie balast conform SR EN 13242+A1
Scarificare strat existent

4.3 Scurgerea apelor, sisteme de drenaj, consolidri

Scurgerea apelor n bune condiiuni are un rol important n prevenirea degradrilor n structura rutier. Astfel
scurgerea apelor se va realiza prin doua tipuri de sectiuni:

Sectiuni trapezoidale ( santuri)

Sectiuni triunghiulare (rigole)

Acestea se vor prevedea in functie de fiecare profil caracteristic. Deasemeni se vor perea in functie de pantele
de scurgere.

pereerea anurilor sau rigolelor acolo unde panta longitudinal este mai mic de 0,5% i mai mare
de 3% i deversarea apelor n zone posibile;

reprofilarea anurilor existente din pamant, acolo unde nu se prevede pereerea;

se pot prevedea pe zone scurte i rigole carosabile; se recomand ca aplicabilitatea acestora s se

fac pe baza unor analize atente pentru a da posibilitatea scurgerii apelor fr pericolul de nghe sau
colmatri; acestea se vor dispune la traversarea localitilor acolo unde distana ntre gardurile
proprietilor este mic;

crearea de anuri noi acolo unde acestea lipsesc;

prevederea de podee noi acolo unde este cazul ;

prevederea de podee la intrrile n curi i la drumul laterale.

Exist podee existente care se vor reabilita n funcie de starea tehnic a acestora la data elaborrii proiectului
tehnic.
Se vor analiza elemente de consolidare ale drumurilor n funcie de situaiile ntlnite n teren, respectiv drenuri
subterane pentru eliminarea apelor, lucrri de aprare i ziduri de sprijin tip fundaie adncit de parapet.
Exist situaii cu surpri, eroziuni sau cedri ale malurilor sau taluzelor existente. Aceste vor fi atent studiate
n proiect i se vor dimensiona soluii adecvate de consolidri, n conformitate i cu recomadrie studiului
geotehic. Dac este cazul va fi comandat i o expertiz Af.

4.4 Amenajarea drumurilor laterale

Pentru amenajarea drumurilor laterale se va prevedea balastarea acestora pe o lungime de 25m cu un strat
din balast in grosime de 15cm pe o latime de 5m. Pe primii 15 metri se va realiza extinderea mbrcminii
rutiere prevzut n proiect cu o grosime de 6cm.
Continuitatea santurilor in dreptul intersectiei cu drumul laterale va fi asigurata prin podete tubulare f300.

Capitolul 4. Recomandari privind solutiile de proiectare pentru modernizare

Scurgerea apelor n bune condiiuni are un rol important n prevenirea degradrilor n structura rutier. n acest
sens se va prevedea:

11

EXPERTIZ TEHNIC
REABILITARE I MODERNIZARE STRADA I. GH. DUCA KM 0+000 - 5+000, DIN ORAUL HOREZU JUD. VLCEA
Expert Tehnic: Dr. Ing. Radu Luca

Se va trata cu deosebit atenie intersecia cu drumurile clasificate, sistemul rutier al acestor drumuri nefiind
afectat sub nicio form de realizarea proiectului.

4.5 Siguranta circulatiei

In cea mai mare parte lucrarile de reabilitare se vor executa sub circulatie, pe jumatate de cale, pe tronsoane
bine stabilite, in concordanta cu tehnologia de executie. Pentru aceasta se va intocmi un plan de management
a traficului si vor fi stabilite masurile speciale de siguranta care vor fi aplicate pe timpul executiei lucrarilor.
Se va asigura un marcaj rutier corespunztor: demarcaia benzilor de circulaie, trecerile de pietoni.
Semnalizarea vertical: semne de circulaie de avertizare i reglementare conform normelor n vigoare.
Interseciile cu drumuri de exploatare si comunale se vor realiza pe amplasamentul existent, lucrarile de
amenajare a intersectiilor constand din prevederea de racordari la marginea partii carosabile.

4.5 Lucrari de mutari si protejari instalatii

Odata cu realizarea noului profil transversal, lucrarile vor fi proiectate astfel incat sa nu fie efectati stalpii de
sustinere a retelei de alimentare cu energie electrica din amplasament. De asemenea vor fi avute n vedere i
celelalte reele de utiliti din zon dac exist previzionate.

Capitolul 5. Concluzii
Fundamentata pe o baza completa de date, obtinute in urma observatiilor si investigatiilor efectuate in
amplasament, Expertiza Tehnica a scos in evidenta deficientele drumurilor si momentul necesar pentru a se
interveni in scopul imbunatatirii conditiilor de circulatie, si implicit a sigurantei circulatiei.
In continuare prezentam detaliat concluziile Expertizei Tehnice.
Cu privire la traseul n plan
Caracteristicile geometrice ale traseului in plan ofera conditii pentru realizarea lucrarilor de
modernizare a drumului, prin suprapunere pe traseul existent, tinand cont de conditiile cerute prin
Caietul de sarcini si cu respectarea prevederilor STAS 863-85.
Cu privire la profilul in lung
In general profilul longitudinal al drumului existente nu pune probleme deosebite, permitnd
proiectarea Iiniei rosii astfel incat sa fie urmarita niveleta existenta, cu respectarea pasului de
proiectare corespunzator vitezei de proiectare impuse de traseul in plan.
Cu privire la elementele in profil transversal
Avand in vedere ca in prezent drumul nu prezinta un profil transversal corespunzator prevederilor
normelor in vigoare se impune adoptarea unui profil transversal tip corespunzator normelor si
spatiului disponibil in amplasament.
Deformabilitatea si stabilitatea sistemului rutier
Procesul de degradare a structurii rutiere se manifesta, in mod frecvent, prin aparitia unor deformatii
permanente, sub forma de denivelari si fagase longitudinale, care influenteaza planeitatea
suprafetei de rulare.
Se recomanda realizarea unei structuri rutiere in Solutia 1 descrisa in capitolul 4.2 Structura
rutiera, din prezenta expertiza.
Zona drumului, incluzand lucrarile de terasamente si celelalte constructii rutiere, este expusa
actiunii permanente a apei. Infiltrarea si acumularea apei in corpul drumului, provoaca scaderea
capacitatii portante si degradarea, inevitabila, in timp, a structurii rutiere.
Apa care actioneaza asupra terasamentelor si a celorlaltor constructii rutiere provine din
precipitatiile atmosferice, prin apele siroite pe suprafata carosabila.
Siguranta in exploatare

Capitolul 5. Concluzii

Cu privire la scurgerea apelor; santuri si rigole; podete

12

EXPERTIZ TEHNIC
REABILITARE I MODERNIZARE STRADA I. GH. DUCA KM 0+000 - 5+000, DIN ORAUL HOREZU JUD. VLCEA
Expert Tehnic: Dr. Ing. Radu Luca

Garantia sigurantei in exploatare o constituie adoptarea in proiect a unor solutii modeme, care sa
tina cont de particularitatile drumului.
Siguranta in exploatare este obiectivul prioritar al administratorului, de aceasta depinzand intreaga
activitate legata de circulatia pe drumul publice.
Siguranta in exploatare depinde nu numai de standardul si de calitatea suprafetei de rulare ci si de
lucrarile conexe, de modul de amenajare a intersectiilor, de functionarea sistemelor de scurgere a
apelor, de semnalizari, de marcaje, si de toate celelalte masuri intreprinse pentru siguranta si
desfasurarea normala a traficului.
Managementul traficului pe timpul executiei lucrarilor
In cea mai mare parte lucrarile de reabilitare a drumului se vor executa sub circulatie, pe jumatate
de cale, pe tronsoane bine stabilite, in concordanta cu tehnologia de executie.
Pentru aceasta se va intocmi un plan de management a traficului si vor fi stabilite masurile speciale
de siguranta care vor fi aplicate pe timpul executiei lucrarilor.
Toate punctele de lucru vor fi semnalizate corespunzator legislatiei rutiere si a celei de protectie a
muncii.
Sanatatea oamenilor si protectia mediului
Prevenirea dereglarilor ecologice posibile pe parcursul executiei sau datorate realizarii noii investitii
propuse se va realiza conform O.U. nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protectia mediului, Legea
nr. 107 / 1996 Legea apelor, Ordinul Ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr 462/1993
pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si a Normelor metodologice privind
determinarea emisiilor de poluanti atmosferici de surse stationare.
Masurile ce trebuiesc luate consta din masuri pentru protectia apelor, atmosferei, solului, protectia
la zgomot, siguranta si sanatatea oamenilor si regimul deseurilor in timpul executiei si dupa
realizarea investitiei.

Capitolul 6. Recomandari generale

Documentaia de proiectare va trebui s detalieze soluiile tehnice, prevznd tehnologii de execuie moderne
i eficiente economic. Documentaia va conine msuri pentru protecia mediului.
Va fi asigurat accesul la proprieti pe toat durata execuiei.
Vor fi corelate lucrrile de drum cu instalaiile edilitare din zon.
La execuia lucrrilor se vor respecta prescripiile i normele de protecie a muncii i de prevenire a incendiilor.
Lucrrile recomandate nu introduc efecte negative asupra solului, drenajului, apelor de suprafa, vegetaiei,
nivelului de zgomot, microclimatului sau populaiei.
Prin executarea acestor lucrri vor apare unele influene favorabile asupra factorilor de mediu ct i din punct
de vedere economic i social n strns concordan cu efectele pozitive ce rezid din mbuntirea condiiilor
de circulaie ce apar n urma realizrii lucrrilor.
Prezenta expertiz tehnic este valabil doi ani.

EXPERT TEHNIC,
atestat MDRAP cu nr. 09575/2015
dr. ing. Radu Luca

Capitolul 6. Recomandari generale

August 2016

13

EXPERTIZ TEHNIC
REABILITARE I MODERNIZARE STRADA I. GH. DUCA KM 0+000 - 5+000, DIN ORAUL HOREZU JUD. VLCEA
Expert Tehnic: Dr. Ing. Radu Luca

Documente de referin
Trasee si elemente geometrice

STAS 863 Lucrari de drumuri.Elemente geometrice ale traseelor

STAS 10144/1 Strazi. Profiluri transversale. Prescriptii de proiectare.

STAS 10144/2 Strazi. Trotuare, alei de pietoni si piste de ciclisti. Prepscriptii de proiectare.

STAS 101444/3 Strazi. Elemente geometrice. Prescriptii de proiectare.

SR 10144/4 Amenajarea intersectiilor de strazi. Clasificare si prescriptii de proiectare.

STAS 10144/5 Calculul capacitatii de circulatie a strazilor.

STAS 10144/6 Calculul capacitatii de circulatie a intersectiilor de strazi.

Lucrri de terasamente. Consolidarea terasamentelor de drum

STAS 2914 - Terasamente - condiii tehnice generale de calitate;

STAS 12253 - Straturi de form - condiii tehnice generale de calitate;

SREN 13 251 - Geotextile i produse nrudite . Caracteristici solicitate pentru utilizarea

n lucrri de terasament, fundaii i structuri de susinere.

Dispozitive de scurgere i evacuare a apelor de suprafa

STAS 10796 / 1,2,3 - Construcii anexe pentru colectarea i evacuarea apelor, rigole, anuri,
casiuri, drenuri. Prescripii de proiectare;

AND 513 - Instruciuni tehnice privind proiectarea, execuia, revizia i ntreinerea drenurilor
pentru drumuri publice;

SREN 13252 - Geotextile i produse nrudite. Caracteristici solicitate n sisteme de drenaj;

SR EN 13253 - Geotextile i produse nrudite. Caracteristici solicitate n lucrri de protecie

mpotriva eroziunii ( protecia de coast, acoperire de mal).

Fundaii de balast, piatr spart i / sau de balast, piatr spart amestec optimal

STAS 6400 Straturi de baz si de fundaii;

STAS 2900 - Limea drumului;

STAS1598 / 1,2 - ncadrarea mbrcminilor la lucrri de construcii noi i modernizri de

drumuri;

SR EN 13242+A1- Agregate naturale i piatr prelucrat pentru drumuri;

SR EN 13242+A1- Agregate naturale de balastier.

PD177 - Normativ privind dimensionarea sistemelor rutiere suple i semirigide ( metoda

analitica );

NP116 Normativ privind alcatuirea structurilor rutiere rigide si suple pentru strazi

AND 550 - Normativ pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a structurilor

rutiere suple i semirigide.

STAS 1709/1 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de

inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul.

STAS 1709/2 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet in lucrari de drumuri. Prevenirea si

remedierea degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii de calcul.

mbrcmini rutiere bituminoase cilindrate executate la cald

AND 605 Normativ mixturi asfaltice executate la cald; conditii tehnice privind proiectarea,
prepararea si punerea in opera

SR EN 12697-143 Mixturi asfaltice.Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la

cald

Documente de referin

Sisteme rutiere

14

EXPERTIZ TEHNIC
REABILITARE I MODERNIZARE STRADA I. GH. DUCA KM 0+000 - 5+000, DIN ORAUL HOREZU JUD. VLCEA
Expert Tehnic: Dr. Ing. Radu Luca

SR EN 13108 -18 Mixturi asfaltice.Specificatii de material

ST033 Specificaie tehnic privind cerinele de calitate pentru prepararea, transportul i punerea
n opera a mixturilor asfaltice.

Legislatia orizontala cu privire la Mediu

Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 1798 din 19.11.2007 pentru aprobarea
Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu

Ordinul nr. 405 din 26 martie 2010 privind constituirea i funcionarea Comisiei de analiz
tehnic la nivel central

Legea nr 107/1996 Legea Apelor

Legea nr 310/2004 pentru modificarea si completarea legii 107/1996

Legea nr 112/2006 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr 107/1996

O.U.G. nr 195/2005 privind protectia mediului cu rectificarea din 31 ianuarie 2006

O.U.G. nr 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii si Legea nr. 84/2006
pentru aprobarea O.U.G. nr 152/2005

H.G. nr 1856/2005 privind plafoanele nationale de emisie pentru anumiti poluanti

H.G. nr 918/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului

H.G. nr 1705/2004 pentru modificarea art. 5 alin. 2 din H.G. nr 918/2002

Ordinul MAPM nr 860/2002 pentru aproabarea procedurii de evaluare a impactului asupra

mediului si de emitere a acordului de mediu.

Ordinul MAPAM nr 210/2004 privind modificarea Ordinului MAPM nr 860/2002

Ordinul MMGA nr 1037/2005 privind modificarea Ordinului MAPM nr 860/2002

Ordinul MAPM nr 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor

procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului

H.G. nr 472/2000 privind unele masuri de protectie a calitatii resurselor de apa.

H.G. nr 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul
acvatic a apelor uzate

Ordinul MMGA nr 662/2006 privind aprobarea Procedurii si a competentelor de emitere a

avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor

Ordinul nr 279/1997 al MAPPM referitor Normelor Metodologice privind avizul amplasamentului

in zona inundabila a albiei majore de obiective economice si sociale

Ordinul nr 642/2003 al MTCT pentru aprobarea reglementarii tehnice Ghid pentru

dimensionarea pragurilor de fund pe cursurile de apa

Legea nr 462/2001 pentru aprobarea O.U.G.nr 236/2000 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice.

Legea nr 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr 78/2000 privind

deseurilor.

STAS 4068/2-87 Probabilitatile anuale ale debitelor maxime si volumelor maxime respectiv
Determinarea debitelor si volumelor maxime ale cursurilor de apa

STAS 9268/89 si STAS 8593/88 Lucrari de regularizare a albiei raurilor principii de proiectare,
studii de teren si laborator.

regimul

Legea nr 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii

Legea nr 453/2001 Lege pentru modificarea si completarea Legii nr 50/1991

Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii;

Regulamentul privind controlul de stat al calitatiii in constructii, aprobat prin HG nr. 273/1994

Documente de referin

Legislatie in domeniu

15

EXPERTIZ TEHNIC
REABILITARE I MODERNIZARE STRADA I. GH. DUCA KM 0+000 - 5+000, DIN ORAUL HOREZU JUD. VLCEA
Expert Tehnic: Dr. Ing. Radu Luca

H.G. 925/1995 Regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a

executiei lucrarilor si a constructiilor.

Ordinul M.T. nr. 43/1998 Norme privind incadrarea in categorii a drumului nationale ;

Ordinul M.T. nr. 45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea
drumului ;

Legea 255/2010 privind expropriereile pentru cauza de utilitate publica

Hotararea Guvemului nr. 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei

tehnico-economice aferente investitiilor publice

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2007 privind achizitiile publice;

Norme generale de protectia muncii Ministerul Muncii si Protectiei Sociale 2002;

Documente de referin

Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996, republicata 200

16