AVIZ GEOTEHNIC PRELIMINAR necesar proiectului:

„LUCRĂRI DE REGULARIZARE A PÂRÂULUI SUCEVIŢA ŞI A

AFLUENŢILOR PE TRONSONUL SUCEVIŢA - VOLOVĂŢ – JUD.
SUCEAVA” 

MEMORIU TEHNIC

1. INTRODUCERE

În baza temei emise de CONSITRANS S.R.L. – Bucureşti, S.C. GEO

TOTAL S.R.L. Bucureşti a elaborat prezentul aviz geotehnic preliminar privind
„Lucrări de regularizare a pârâului Suceviţa şi a afluenţilor pe tronsonul
Suceviţa – Volovăţ - jud. Suceava” la faza S.F.
Acest aviz geotehnic preliminar conţine date şi informaţii geotehnice
privind lucrări de regularizare a pâraielor Suceviţa, Voivodeasa, Volovăţ şi
Becheza care vor consta din:
 protecţii de mal;
 reprofilare şi recalibrare albie minoră;
 praguri submerse, diguri de dirijare, traverse de colmatare.
În vederea realizării acestei documentaţii au fost efectuate observaţii,
cartări în teren şi consultate documentaţii de specialitate şi care prezintă referiri
la obiectul cercetat.
Prezenta lucrare a fost realizată conform următoarelor acte normative:
- Cercetarea geologică-tehnică şi geotehnică a terenului de fundare –
STAS 1242/91;
- Normativ privind principiile, exigenţele şi metodele cercetării
geotehnice a terenului de fundare – Indicativ NP 074/2007;
- Eurocod 7 – SREN 1997-2/iulie 2008 – Proiectarea geotehnică –
Investigarea şi încercarea terenului.

2. ÎNCADRAREA GENERALĂ A AMPLASAMENTELOR

2.1. DATE GEOMORFOLOGICE

Accesul în perimetrul lucrărilor proiectate se realizează prin DN 17A
Siret – Suceviţa.

3
 Zona studiată se găseşte din punct de vedere geomorfologic în cadrul a
două unităţi majore:
 de la Suceviţa până într-o zonă amonte de localitatea Marginea pr.
Suceviţa străbate Obcina Mare;
 în aval până la Volovăţ, Suceviţa coboară în teritoriul Podişului
Sucevei (Depresiunea Rădăuţi).
În zona din amonte, a Obcinei Mari, energia de relief este ridicată,
versanţii au pante accentuate, prezintă un microrelief fragmentat, accidentat.
În zona din aval, a Depresiunii Rădăuţi, se dezvoltă formaţiuni colinare cu
energie de relief mai scăzută şi cu un microrelief intens modelat de acţiunea
factorilor externi.
Pârâul Suceviţa prezintă o albie minoră cu deschideri variabile de 15 –
50 m (mai mari în aval), maluri relativ simetrice şi abrupte, cu înălţimi de 1,30
m – 1,70 m (mai slab evidenţiate în relief în zona din aval unde de altfel şi albia
minoră se lărgeşte) şi o luncă cu extinderi variabile – de la 300 – 350 m în
amonte la cca. 3 km în aval.
Pârâul Voivodeasa prezintă o albie minoră cu deschideri reduse, de -0 m,
maluri cu înălţimi de 1 – 1,50 m, slab evidenţiate în relief şi o luncă îngustă cu
extinderi de 80 – 200 m, care ajunge la cca. 600 m în zona de confluenţă cu pr.
Suceviţa.
Pârâul Bercheza prezintă elemente morfologice asemănătoare cu
pr. Voivodeasa, unde albia minoră are deschideri de 7 – 10 m, malurile abrupte
şi relativ asimetrice sunt mai bine evidenţiate în relief, au înălţimi de 1,20 –
2,20 m, lunca are extinderi de 100 – 350 m (mai mari la confluenţă şi în zona
conurilor de dejecţie).
Pârâul Volovăţ străbate terasa joasă şi lunca Suceviţei, prezintă o albie
minoră mai conturată cu deschideri de 10 – 30 m, maluri mai bine evidenţiate în
relief, cu înălţimi de 1,80 - 2,50 m, luncă extinsă, îngemănată cu cea a pr.
Suceviţa, faţă de care curge paralel aproape până în localitatea Volovăţ.
Cotele la nivelul terenului (lunca pr. Suceviţa) variază în zonă între 565 –
280 m.
Lucrările proiectate vor fi amplasate în albia minoră a pr. Suceviţa.
În zonă, există lucrări de protecţii de mal în grade mai mult sau mai puţin
avansate de avariere (pr. Suceviţa, pr. Voivodeasa).

2.2. DATE DESPRE FENOMENE FIZICO-GEOLOGICE

Datorită friabilităţii terenurilor, a acţiunii intense a agenţilor externi şi a
variaţiei importante a energiei de relief procesele de modelare a morfologiei
terenurilor manifestă foarte activ în zona cercetată unde se recunosc:
 la nivelul versanţilor:
o eroziuni liniare;
4
 o şiroiri, ravenări, fenomene de torenţialitate;
o procese biochimice de alterare (în zona Obcinelor);
o spălarea în suprafaţă, şiroirea, alunecări de teren, deplasări
sufozional – plastice (în zona colinară depresionară);
 la nivelul albiei minore:
o eroziuni laterale foarte intense;
o eroziuni liniare (în zona din amonte);
o acumulări fluviatile – aluvionări, colmatări care apar mai rar şi în
lateralul albiilor minore – în zona din amonte, respectiv frecvent şi
în tot cuprinsul albiei minore – luncii în aval, în zona Depresiunii
Rădăuţi.

2.3. DATE CLIMATICE ŞI HIDROCLIMATICE

Pârâul Suceviţa este afluent de dreapta al r. Suceava, principalul drenor al
zonei analizate, pe care o străbate aproximativ pe direcţia SV – NE (în zona
localităţii Volovăţ, se îndreaptă aproximativ pe direcţia V – E) şi care prezintă:
 lungimea de 41 km;
 suprafaţa bazinului hidrografic de 199 km2;
 panta medie 19 ‰;
 coeficientul de sinuozitate – 1,15.
Pârâul Bercheza este afluent de stânga al pr. Suceviţa, străbate zona
analizată pe direcţia NV – SE şi prezintă:
 lungimea de 6 km;
 suprafaţa bazinului hidrografic de 14 km2;
 panta medie 55 ‰;
 coeficientul de sinuozitate – 1,13.
Pârâul Voivodeasa este afluent de stânga al pr. Suceviţa, străbate zona
analizată pe direcţia NV – SE şi prezintă:
 lungimea de 10 km;
 suprafaţa bazinului hidrografic de 20 km2;
 panta medie 40 ‰;
 coeficientul de sinuozitate – 1,13.
Pârâul Volovăţ este afluent de dreapta al pr. Suceviţa, străbate zona
analizată pe direcţia SV – NE (având un curs relativ aparalel cu pr. Suceviţa,
până în zona localităţii Volovăţ) şi prezintă:
 lungimea de 13 km;
5
  suprafaţa bazinului hidrografic de 27 km2;
 panta medie 17 ‰;
 coeficientul de sinuozitate – 1,27.
Cele patru pâraie analizate prezintă anumite caracteristici comune, pe
zone specifice:
 pr. Suceviţa în amonte, pâraiele Bercheza şi Voivodeasa au o
scurgere rapidă cu potenţial important erozional şi de transport
debit solid având traseul relativ sinuos, marcat de variaţii ale
secţiunii de curgere, unele praguri submerse;
 pr. Suceviţa în aval şi pr. Volovăţ (care izvoreşte dintr-o zonă de
terasă joasă, la contactul cu versantul din zona Marginea) prezinta
trasee sinuoase, marcate de meandrări, despletiri, divagări, variaţii
ale secţiunii de curgere, praguri submerse şi capacităţi importante
de transport debit solid (în special la viituri);
 pr. Suceviţa în amonte, pâraiele Voivodeasa şi Bercheza curg pe la
baza versanţilor în unele zone şi recepţionează pe traseul lor
numeroşi afluenţi cu scurgere torenţială (permanentă sau
nepermanentă) care crează la confluenţă conuri de dejecţie.
Datorită acumulărilor importante de apă, din zona terasei joase izvoresc
de asemenea afluenţi cu scurgere permanentă ai pr. Suceviţa.
Zona analizată aparţine sectorului cu climă continental moderată.
Temperatura medie multianuală a aerului este de 6 - 8 0 C. Temperatura medie
anuală a lunii celei mai reci – ianuarie este de -6 ÷ -80 C.
Precipitaţiile în zonă au valori medii de cca. 950 - 1050 mm/an.
Fenomenele de îngheţ se produc în fiecare iarnă şi durează în medie 75 -
85 de zile. În fiecare iarnă apar şi poduri de gheaţă.
Vânturile predominante suflă dinspre N şi NV cu viteze medii de cca.
3 m/s în zona de podiş, respectiv 10 – 15 m/s în zona de munte.

2.4. DATE GEOLOGICE (planşa nr. 1)

Din punct de vedere structural zona studiată aparţine:
 în amonte (între Suceviţa şi o zonă amonte de localitatea Marginea) –
unităţii Pericarpatice;
 în aval – unităţii Platformei Moldoveneşti.
Roca de bază – este constituită dintr-un complex litologic sedimentar
astfel:
 în amonte (unitatea Pericarpatică) se întâlnesc structurile litologice ale
Obcinelor Bucovinei alcătuite din roci flişoide de vârstă Eocen –
Oligocen (Lattorfian – Chattian, Priaborian) – alternanţă de calcare,
gresii calcaroase cu şisturi argiloase şi bituminoase, marne,
6
 conglomerate (faciesul de Fusaru, gresia de Kliwa, strate de Plopu,
strate de Bisericani) şi din marne, argile cenuşii, ghips, sare, de vârstă
Miocen (Tortonian);
 în aval (Platforma Moldovenească) se întâlnesc marne cenuşii şi gresii
micacee de vârtsă Miocen (Volhinian) de vârstă Miocen (Tortonian).
Formaţiunile acoperitoare de vârstă Holocen superior (qh2) sunt
constituite din:
 depozite deluviale – pe versanţi, cuprinzând fragmente de rocă în liant
pelitic;
 depozite deluvio-proluviale – întâlnite la baza versanţilor alcătuite
dintr-un amestec neomogen de elemente macrogranulare în masă
pelitică fină;
 depozite ale şesului aluvial – întâlnite în:
o albia majoră a terasei joase – şi alcătuite din aluviuni grosiere în
matrice fină, aluviuni fine coezive – semicoezive – în suprafaţă, în
unele zone;
o albia minoră - şi alcătuite din aluviuni grosiere fără liant.

2.5. DATE HIDROGEOLOGICE (planşa nr. 2)

Zona studiată aparţine unităţilor hidrostructurale ale Carpaţilor Orientali,
respectiv ale Podişului Moldovenesc:
 în zona din amonte – a Carpaţilor Orientali, hidrosructurile sunt de tip
fisural şi de descărcare (situate deasupra nivelului de bază apele
subterane manifestând sub formă de izvoare la limita conglomeratelor
cu un substrat impermeabil sau datorită atingerii prin eroziune a unui
orizont fisural). Alimentarea acviferelor se realizează pluvio-nival.
Pe versanţi, la suprafaţă circulaţia apelor subterane se realizează la
contactul cu roca de bază.
 în zona din aval – a Podişului Moldovenesc hidrostructurile sunt de
descărcare – de tip interfluviu, de descărcare – de terasă cu alimentare
pluvio-nivală, respectiv hidrostructuri aluvionare ale şesului aluvial şi
ale conurilor de dejecţie a căror alimentare se realizează în special din
apele de suprafaţă.
Hidrostructurile de profunzime aparţin Volhinianului, sunt acvifere
multistrat (datorită frecventelor intercalaţii argilo-marnoase) şi conţin ape sub
presiune, care uneori se descarcă pe la capete de strat sub formă de izvoare –
dând adesea naştere unor pâraie cu scurgere permanentă.
Pentru depozitele acoperitoare se pot lua în considerare următoarele valori
ale coeficienţilor de permeabilitate:
- depozite deluviale: k = 10-5 – 10-4 cm/s;

7
 - depozite deluvial-proluviale din baza
versanţilor: k = 10-4 – 10-3 cm/s.
- depozite aluviale semicoezive: k = 10-4 – 10-3 cm/s.
- depozite aluvionare grosiere ale luncii în
matrice fină: k = 10-3 – 10-2 cm/s;
- depozite aluvionare grosiere ale albiei
minore: k = 10-2 – 5 × 10-2 cm/s.
*
* *
Conform STAS 6054/77 “Teren de fundare – ADÂNCIMI MAXIME DE
ÎNGHEŢ – Zonarea teritoriului României”, în zonele studiate adâncimea
maximă de îngheţ este de 90 - 100 cm.
Din punct de vedere seismic, perimetrul de interes se încadrează în
macrozona de intensitate seismică “6” (Conform SR 11.100/1/93 “Zonare
seismică – MACROZONAREA TERITORIULUI ROMÂNIEI”), iar potrivit
normativului P 100/92 (modificat 1996) în zona de calcul „E” cu un coeficient
de Ks= 0,12.
Conform „Cod de proiectare seismică – Indicativ P100-1/2006” perioada
de colţ de Tc = 0,7 sec, iar valorile de vârf ale acceleraţiei terenului ag pentru
cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani sunt ag = 0,12 g.

3. CONSIDERAŢII GEOTEHNICE

Obiectivele proiectate pentru regularizarea pr. Suceviţa şi a afluenţilor săi

– Bercheza, Voivodeasa, Volovăţ, pe tronsonul Suceviţa – Volovăţ se găsesc în
albia minoră a pâraielor menţionate.
Pe ansamblu, pe teritoriul studiat se poate face următoarea caracterizare
geotehnică a formaţiunilor de interes fată de lucrările proiectate:
3.1. Formaţiunile acoperitoare în zona lucrărilor proiectate sunt
reprezentate prin:
Depozite ale albiei majore care apar în malurile pâraielor şi se dezvoltă
până la limita versanţilor sau teraselor. Acestea sunt alcătuite în principal din
pietriş cu nisip şi elemente de bolovăniş în matrice prăfoasă sau argiloasă
prăfoasă. Frecvent aluviunile grosiere sunt acoperite de un orizont subţire (0,40
– 0,60 m) de nisipuri prăfoase, prafuri nisipoase, prafuri nisipoase argiloase care
prezintă grosimi mai mari în zonele de terasă joasă. Aluviunile luncii ;potr avea
în general grosimi de 3 – 6 m.
Depozite ale terasei joase alcătuite din aluviuni grosiere în matrice
argiloasă prăfoasă, argiloasă nisipoasă.
Depozite ale albiei minore alcătuite din pietriş cu bolovăniş şi nisip
neuniforme, cu grade medii de rulare (pentru fracţiunile pietriş mare –
8
bolovăniş). Fracţiunea granulometrică caracteristică poate avea în zonă valori
cuprinse între 85 = 40 – 80 mm. Grosimea depozitelor albiei minore este
estimată la 1,50 – 3,50 m.
Depozite deluvial-coluviale se întâlnesc la baza versanţilor intrând în
componenţa teraselor sau a şesului aluvial. Conurile de dejecţie din baza
versanţilor conţin atât pietrişuri cu bolovănişuri cât şi argile nisipoase, argile
prăfoase, nisipuri argiloase sub forma intercalaţiilor şi lentilelor. Depozitele
deluvial-coluviale se găsesc într-o stare de afânare, respectiv de consistenţă
reduse şi caracterizează zona şesului aluvial pentru pr. Suceviţa în amonte,
Bercheza, respectiv pr. Voivodeasa.
Pentru formaţiunile acoperitoare menţionate se pot lua în considerare
următorii parametrii geotehnici mai importanţi.

Indici geotehnici
Modulul de Unghiul de Coeficientul Presiunea
Tip litologic Greutatea Coeficientul de
deformaţie frecare Coeziunea de frecare convenţională
volumică  permeabilitate k
liniară E internă  c (kPa) pe talpa (valoare de bază)
(kN/m3) (cm/s)
(kPa) (grade) fundaţiei μ pconv (kPa)

18.000-
Depozite deluviale 19-20,5 18-24 5-10 0,3-0,35 300-400 10-5-10-4
26.000

14.000-
Formaţiuni deluvial-coluviale 18,5-19,5 17-23 10-20 0,30 200-300 10-4-10-3
22.000

Aluviuni fine,
semicoezive-
prafuri
nisipoase,
16,50- 8.000-
nisipuri 14-18 5-15 0,30-0,3 180-250 10-4-10-3
17,50 15.000
prăfoase sau
argiloase cu
Depozite ale
elemente de
albiei
pietriş
majore
Aluviuni
grosiere în
matrice
19,50- 22.000-
argiloasă 24-30 5-10 0,40-0,45 350-450 10-3-5×10-3
20,50 32.000
nisipoasă,
argiloasă
prăfoasă
Pietriş cu nisip şi bolovăniş 20,50- 32.000-
28-34 0 0,45-0,50 400-500 10-2-10-1
ale albiei minore 21,50 40.000

Valorile parametrilor geotehnici au fost adoptate conform STAS 3300/1-

85 – „Principii generale de calcul” şi STAS 3300/2-85 – „Calculul terenului de
fundare în cazul fundării directe”.
3.2. Roca de bază – se poate găsi la adâncimi de 1,50 – 3,50 m sub limita
talvegului este cutată, are în general orientări oblice faţă de vale cu înclinări
amonte – aval şi este alcătuită dintr-o alternanţă de gresii, calcare şi
marnocalcare cu şisturi argiloase marnoase în zona amonte,respectiv din gresii
marne argile în zona aval. Zona de intensă alteraţie şi tectonizare a rocii de bază
poate avea grosimi de 2 – 4 m. elementele tectonice majore din zonă – şariaje,
falii inverse, anticlinale, sinclinale sunt traversate transversal de pr. Suceviţa.
3.3. Vitezele critice de eroziune ale pământurilor în albii deschise pot avea
următoarele valori (după W. Creager şi J. Justin):
9
 - formaţiuni deluvio-coluviale: 0,80 – 1,50 m/s;
- pământuri nisipoase prăfoase, prăfoase
0,65 – 1,40 m/s;
nisipoase cu elemente de pietriş:
- aluviuni grosiere în matrice argiloasă
0,90 – 2,50 m/s.
nisipoasă, argiloasă prăfoasă:

4. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Lucrările proiectate pentru regularizarea pr. Suceviţa şi a afluenţilor
(Voivodeasa, Bercheza, Volovăţ) în zona Suceviţa – Volovăţ sunt:
 protecţii de mal;
 reprofilare şi recalibrare albie minoră;
 praguri pentru fixarea patului albiei (traverse de colmatare, epiuri,
etc.).
1. Perimetrul cercetat se extinde în două zone – Obcina Mare şi
Depresiunea Rădăuţi cu energii diferite de relief.
Sectorul Obcina Mare se întinde până într-o zonă amonte de localitatea
Margina, prezintă o energie de relief mai ridicată, versanţii au pante mai
accentuate, relieful este accidentat (zona amonte).
Sectorul Depresiunii Rădăuţi se întinde de la Margina în aval, prezintă o
energie de relief mai scăzută, versanţii au pante mai domoale, relieful este
fragmentat şi accidentat (zona aval).
Pârâul Suceviţa are o albie minoră cu deschideri variabile de 15 – 50 m
(mai mari în zona aval), maluri cu înălţimi de 1,30 m – 1,70 m (mai slab
evidenţiate în zona aval) şi prezintă o luncă care se lărgeşte de la 300 – 350 m în
amonte la cca. 3 km în aval.
Pâraiele Voivodeasa şi Bercheza au un caracter tipic montan, de versant,
cu deschideri ale albiei minore de 7 – 20 m, maluri cu înălţimea de 1,00 –
2,20 m (mai conturate la pârâul Bercheza) şi lungi înguste cu deschideri
variabile de 80 – 600 m (mai mari în apropierea confluenţei).
Pârâul Volovăţ străbate terasa joasă şi lunca Suceviţei, prezintă o albie
minoră mai conturată cu deschideri de 10 – 30 m, maluri mai bine evidenţiate în
relief, cu înălţimi de 1,80 - 2,50 m, luncă extinsă, îngemănată cu cea a pr.
Suceviţa, faţă de care curge paralel aproape până în localitatea Volovăţ.
Cotele la nivelul terenului (lunca pr. Suceviţa) variază în zonă între 565 –
280 m.
Lucrările proiectate vor fi amplasate în albia minoră a pr. Suceviţa.
2. Principalele procesele fizico-mecanice actuale cele mai intense în zona
cercetată sunt:
 la nivelul versanţilor:
o eroziuni liniare;
10
 o şiroiri, ravenări, fenomene de torenţialitate;
o procese biochimice de alterare (în zona Obcinelor);
o spălarea în suprafaţă, şiroirea, alunecări de teren, deplasări
sufozional – plastice (în zona colinară depresionară);
 la nivelul albiei minore:
o eroziuni laterale foarte intense;
o eroziuni liniare (în zona din amonte);
o acumulări fluviatile – aluvionări, colmatări care apar mai rar şi în
lateralul albiilor minore – în zona din amonte, respectiv frecvent şi
în tot cuprinsul albiei minore – luncii în aval, în zona Depresiunii
Rădăuţi.
3. Pârâul Suceviţa este principalul drenor al zonei studiate are un traseu
orientat aproximativ SV – NE şi prezintă în zona amonte, asemănător pâraielor
Voivodeasa şi Bercheza (cu direcţii orientate pe direcţie NV – SE) un traseu
relativ rectiliniu, marcat de coturi scurte, variaţii ale secţiunii de curgere unele
praguri submerse.
În această zonă, pâraiele prezintă o scurgere rapidă cu potenţial erozional
şi de transport debit solid ridicate.
Pârâul Volovăţ izvorăşte din zona aval dintr-un sector al terasei joase,
prezintă un curs aproximativ paralel cu pr. Suceviţa, până în apropierea
confluenţei şi la fel ca emisarul său în zona aval are un traseu sinuos marcat de
meandre, despletiri, divagări, praguri submerse.
În zona amonte acumulările aluvionare apar în baza versanţilor sub forma
conurilor de dejecţie, iar în zona aval se întâlnesc cu precădere în albia minoră
sub forma insulelor de prundiş.
Fenomenele de îngheţ se produc în fiecare iarnă (durează 75 – 85 de zile)
precum şi podurile de gheaţă.
4. Din punct de vedere structural, zona aparţine la două unităţi majore:
 unităţii Pericarpatice – în zona amonte;
 unităţii Platformei Moldoveneşti – în zona aval.
Roca de bază este constituită dintr-un complex sedimentar astfel:
 în zona amonte (unitatea pericarpatică) se întâlnesc:
o structuri ale flişului de vârstă Lattorfian – Chattian şi Priabonian,
alcătuite din alternanţe de şisturi argiloase cu gresii şi calcare
o structuri sedimentare posttectonice de varstă Tortonian alcatuite din
marne, argile cenuşii, gipsuri, sare;
 în zona aval(Platforma Moldovenească) se întâlnesc marne cenuşii şi
gresii micacee de vârstă Volhinian.

11
 Roca de bază este tectonizată şi, mai ales în zona amonte este afectată de
fenomene tectonice plicative (cutări, microcutări) şi disjunctive (falii, fracturi,
fisuri), zona de alteraţie având grosimi de 2 – 4 m.
Formaţiunile acoperitoare de vârstă Cuaternar fiind reprezentate prin:
 Depozite deluviale – alcătuite din fragmente de rocă în matrice
argiloasă prăfoasă;
 Depozite deluvial-coluviale - alcătuite din fragmente angulare de rocă
şi aluviuni grosiere de diferite dimensiuni aflate într-o masă argiloasă
nisipoasă sau argiloasă prăfoasă. Aceste materiale eterogene conţin ape
subterane şi rezistenţe geomecanice la un nivel mai redus;
 Depozite ale şesului aluvial şi terasei joase - alcătuite:
o în luncă – din aluviuni grosiere în matrice argiloasă prăfoasă sau
argiloasă nisipoasă, acoperite frecvent de orizonturi de pământuri
semicoezive (nisipuri prăfoase, prafuri nisipoase, prafuri nisipoase
argiloase) cu grosimi reduse (0,60 – 1,80 m) – mai mari în zona
terasei joase;
o în albia minoră – din aluviuni grosiere – bolovănişuri cu pietriş şi
nisip, neuniforme cu grade medii de rulare. Fracţiunea
granulometrică caracteristică poate avea în zonă valori cuprinse
între 85 = 40 – 80 mm. Grosimea depozitelor albiei minore este
estimată la 1,50 – 3,50 m. În numeroase zone se dezvoltă insule de
prundiş sau plaje nisipoase.
5. Din punct de vedere hidrogeologic zona studiată aparţine unităţilor
hidrostructurale ale Carpaţilor Orientali şi ale Platformei Moldoveneşti.
Acviferele luncii sunt macrogranulare, conţin ape subterane freatice, al
căror nivel este condiţionat de relaţia hidraulică cu acviferele unităţilor
geomorfologice adiacente (terasa joasă, deluvii, conuri de dejecţie) şi de nivelul
pr. Suceviţa şi al altor drenori ai zonei.
Variaţia medie multianuală a nivelului hidrostatic este de cca. 0,80 –
1,50 m.
În zona de versant circulaţia apelor subterane se realizează la contactul
deluviului cu roca de bază şi prin fisurile din zona de alteraţie.
Alimentarea acviferelor de suprafaţă se face prin infiltraţii de mal şi
pluvio-nival. Atât la nivelul versanţilor cât şi în maluri, apar izvorâri –
emergenţe concentrate sau difuze.
6. Fundarea lucrărilor de amenajare se va realiza astfel:
 apărările de mal vor fi fundate direct la nivelul aluviunilor grosiere ale
albiei minore sub adâncimea de îngheţ, după îndepărtarea eventualelor
lentile mâloase, de resturi vegetale sau de nisipuri fine afânate, prin

12
 metode care să ţină cont de adâncimea de afuiere sau de preluarea
acesteia;
 pragurile vor fi fundate de asemenea la nivelul aluviunilor grosiere cu
aceleaşi precauţiuni ca şi la apărările de mal, în zone cu maluri
compacte şi curs rectiliniu al pâraielor pe cel puţin 80 – 100 m.
Încastrarea în maluri se va realiza pe cel puţin 3 m, în orice caz până la
limita la care liniile de curent nu pot antrena în lateral materialul fin (v a
< vcr).
Pentru materialele care se găsesc la nivelul terenului de fundare se
recomandă următoarele valori ale indicilor geotehnici mai importanţi:
Presiunea
Coeficientul de Greutatea Coeficientul
convenţională Unghiul de frecare Coeziunea c
Tip litologic frecare pe talpa volumică  lui Poisson
(valoare de bază) internă  (grade) (kPa)
fundaţiei μ (kN/m3) ν
pconv (kPa)
Depozite deluviale 300-400 0,30-0,35 19-20,5 18-24 5-10 0,35
Formaţiuni deluvial- 18,5-19,5 17-23 10-20 0,33
200-300 0,30
coluviale
Aluviuni
fine,
semicoezive
- prafuri
nisipoase, 0,30-0,35 16,5-17,5 14-18 0,37 0,37
180-250
nisipuri
prăfoase sau
Depozite
argiloase cu
ale
elemente de
albiei
pietriş
majore
Aluviuni
grosiere în
matrice
argiloasă 350-450 0,40-0,45 19,5-20,5 24-30 0,30 0,30
nisipoasă,
argiloasă
prăfoasă
Pietriş cu nisip şi
bolovăniş ale albiei 400-500 0,45-0,50 20,5-21,5 28-34 0 0,28
minore
Roca de bază (sănătoasă) >400 0,50-0,60 >22 >28 >100 0,26

7. Pragurile şi apărările de mal se vor realiza din piatră spartă – pereu cu

prism de piatră în bază – care poate fi de tipul gresiilor masive cuarţitice (piatră
dură, cu rezistenţe la gelivare şi fizico-mecanice ridicate).
Gresiile pot fi exploatate din cariera de la Pojorâta, jud. Suceava – cca. 50
– 55 km distanţă de zona amplasamentelor.
În spatele apărărilor de mal se pot realiza umpluturi compactate manual
(strate de 0,30 – 0,35 m grosime) din materiale macrogranulare care să aibă şi
rol filtrant la taluze de 1 : 2 ÷ 1 : 1,5.
8. În zonele cu recalibrări ale albiei minore, taluzele definitive ale
malurilor pot avea pante de 1 : 1,5 pentru înălţimi ale malurilor de până la 3 m.
9. Conform “Norme orientative de consumuri de resurse pe articole de
deviz pentru lucrări de terasamente – TS ediţia 1994 – pământurile în care se vor
executa săpături se încadrează în următoarele categorii:

13
 Categoria de teren după modul de comportare la săpat Greutatea
Afânarea după
Denumirea Proprietăţi medie in situ
Nr Manual cu Mecanizat executarea
pământurilor coezive (în săpătură)
crt lopata, cazma săpăturii %
Excavator Buldozer Motoscreper kg/m3
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Pietriş de râu
Slab
1 cu nisip (balast) Tare II II - 1750÷2000 14÷28
coezive
până la 150 mm
Pietriş cu
bolovăniş până
la 200 mm cu
2 Necoezive Foarte tare III III III 19002200 817
fracţiuni mai
mari de 20 mm
peste 50 %
Deluviu cu
fragmente de rocă
3 Coezive foarte tare IV IV IV 18502000 817
stâncoasă ca parte
dominantă
Gresie cu ciment
4 calcaros sau - 23002720 -
argilos

Întocmit,

14