S.C. EKART S.R.L.

Cartier Episcopiei, Bl. A3, Ap. 38, Buzau

Tel. 0720540638; Fax: 0238722336
Reg. Com.: J10/450/2001; CUI: RO14254939

DOCUMENTATIE TEHNICA
DDE FUNDAMENTARE A SOLICITARII
(adaptat dupa ord. 828/ 4 iulie 2019 al Ministerului Apelor si Padurilor,
CAP II Normativul de continut al documentatiilor tehnice
pentru fundamentarea solicitarii avizului de gospodarire a apelor, art. 7+10)

AVIZULUI DE GOSPODARIRE A APELOR

PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII

„CONSTRUIRE PENSIUNE TURISTICA JUD. VRANCEA,

COMUNA TULNICI, SAT GRESU T43 P.1468

BENEFICIAR: POTEC PETRISOR SI POTEC MADALINA-GEANINA

ELABORATOR: S.C. EKART S.R.L. BUZAU

-2022-
 S.C. EKART S.R.L.
Cartier Episcopiei, Bl. A3, Ap. 38, Buzau
Tel. 0720540638; Fax: 0238722336
Reg. Com.: J10/450/2001; CUI: RO14254939

LISTA DE SEMNATURI

Coordonator lucrare: Ing. Ciobanu Petrisor

...............................

Intocmit: Ing. Ciobanu Petrisor

...............................

Geograf: Ing. Nae V. Alexandru

...............................

-2022-
 S.C. EKART S.R.L.
Cartier Episcopiei, Bl. A3, Ap. 38, Buzau
Tel. 0720540638; Fax: 0238722336
Reg. Com.: J10/450/2001; CUI: RO14254939

DOCUMENTATIE TEHNICA
DDE FUNDAMENTARE A SOLICITARII
(adaptat dupa ord. 828/ 4 iulie 2019 al Ministerului Apelor si Padurilor,
CAP II Normativul de continut al documentatiilor tehnice
pentru fundamentarea solicitarii avizului de gospodarire a apelor, art. 7+10)

1. Prezentarea investitiei
a. Date generale si localizarea obiectivului
a.1 Localizare obiectiv
Bazin hidrografic – Siret
Curs de apa- Putna
Codul cadastral- XII-I.000.00.00.00.0 R. Siret
XIII-1.79.00.00.0 R.Putna
Corpul/corpurile de apa ...............................
(apa de suprafata )
Corpul ROSI05 Campia Siretului inferior cu aflentii sai,
Inclusiv R. Putna
Judetul : Vrancea
Localitatea: Gresu, comuna Tulnici
Coordonator hidrografic: Administratia Nationala „Apele Romane”,
Administratia Bazinala a Apelor Siret, prin SGA Vrancea

Pozitionarea lucrarilor cuprinse in proiect fata de zonele de protectie prevazute in

Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare si H.G. nr.
930/2005;
Construirea Pensiunii Turistice se va realiza pe strada Calin, sat Gresu,
Comuna Tulnici T43 P.1468

a.2 Titularul proiectului: Potec Petrisor si Potec Madalina-Geanina

tel: 0753251234
e-mail: petrisor.potec@gmail.com

-2022-
 S.C. EKART S.R.L.
Cartier Episcopiei, Bl. A3, Ap. 38, Buzau
Tel. 0720540638; Fax: 0238722336
Reg. Com.: J10/450/2001; CUI: RO14254939

a.3 Denumirea Proiectului: CONSTRUIRE PENSIUNE TURISTICA JUD

VRANCEA, COMUNA TULNICI, SAT GRESU T43 P.1468

Elaboratorul documentatiei de fundamentare: S.C. EKART S.R.L. BUZAU

Adresa autorului: Cartier Episcopiei, Bl. A3, Ap. 38 Buzau

Tel: 0720540638; Fax: 0238722336
Reg. Com. : J10/450/2001; CUI: RO14254939

a.4. Scrisoarea de confirmare a faptului ca la data depunerii documentatiei tehnice

solicitantul nu inregistreaza debite restante fata de emitentul actului de reglementare: se
anexeaza

a.5. Copie dupa ordinul de plata/chitanta care sa ateste plata integrala a contravalorii
tarifului privind serviciul de emitere a avizului de gospodarire a apelor: se anexeaza

Prezenta documentatie a fost intocmita la solicitarea beneficiarului, in vederea obtinerii

Avizului de gospodarire a apelor pentru investitia „CONSTRUIRE PENSIUNE
TURISTICA JUD VRANCEA, COMUNA TULNICI, SAT GRESU T43 P.1468”

Conform ORDIN nr. 828 din 4 iulie 2019 privind aprobarea Procedurii si competentelor de
emitere, modificare si retragere a avizului de gospodarire a apelor, inclusiv Procedura de
evaluare a impactului asupra corpurilor de apa, a Normativului de continut al documentatiei
tehnice supuse avizarii, precum si a Continutului Cadru al Studiului de Evaluare a impactului
asupra corpurilor de apa, anexa 1.a, pct. A, pentru lucrari de reabilitare-modernizare, care nu
modifica parametrii tehnici existenti (cazul investitiei noastre) nu este nevoie de elaborarea
studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apa (SEICA).

Obiective de mediu pentru corpurile de apa subterane si de suprafata Raul Prut

Obiectivele de mediu prevazute in Directiva Cadru Apa reprezinta unul dintre elementele
centrale ale acestei reglementari europene, avand ca scop protectia pe termen lung, utilizarea
si gospodarirea durabila a apelor.

Directiva Cadru Apa stabileste, asa cum s-a mentionat si in primul Plan de Management, in
Art. 4 (in special pct. 1) obiectivele de mediu, incluzand in esenta urmatoarele elemente:
 Pentru corpurile de apa de suprafata: atingerea starii ecologice bune si a starii chimice
bune, respectiv a potentialului ecologic bun si a starii chimice bune pentru corpurile de
apa puternic modificate si artificiale
 Pentru corpurile de apa subterane : atingerea starii chimice bune si a starii cantitative
bune
 Reducerea progresiva a poluarii cu substante prioritare si incetarea sau eliminarea
treptata a emisiilor, evacuarilor si pierderilor de substante prioritare periculoase in
apele de suprafata, prin implementarea masurilor necesare

-2022-
 S.C. EKART S.R.L.
Cartier Episcopiei, Bl. A3, Ap. 38, Buzau
Tel. 0720540638; Fax: 0238722336
Reg. Com.: J10/450/2001; CUI: RO14254939
 „Prevenirea sau limitarea” evacuarii de poluanti in apele subterane prin implementarea
de masuri;
 Inversarea tendintelor de crestere semnificativa si durabila a concentratiilor de
poluanti in apele subterane
 Nedeterioararea starii apelor de suprafata si subterane, (Art. 4.1. (a) (i), Art. 4.1. (b) (i)
ale DCA
 Pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor prevazute in legislatia specifica

Pentru apele de suprafata, din punct de vedere al starii ecologice, obiectivele de mediu
reprezentate de „starea ecologice buna” pentru corpurile de apa naturale si „potentialul
ecologic bun” pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale sunt definite in Anexa
6.1 a Planului de Management. Obiectivele de mediu vizand „starea chimica buna” a
corpurilor de apa de suprafata sunt stabilite in conformitate cu prevederile din Directiva
2008/105/CE (modificata de Directiva 2013/39/UE) si sunt prezentate in Anexa 6.1.6 a
Planului de Management.
Pentru apele subterane , obiectivele de mediu sunt reprezentate de starea chimica buna si
starea cantitativa buna a corpurilor de apa subterana. Pentru starea chimica a corpurilor de
apa subterana, obiectivele de mediu sunt stabilite in conformitate cu prevederilor Ordinului
Ministrului nr. 621 din 7 iulie 2014 privind aprobarea valorilor de prag pentru apele
subterane din Romania si a prevederilor Directivei 118/2006/EC

Se mentioneaza ca atingerea obiectivelor de mediu reprezentate de „starea ecologica buna/

potential ecologic bun” indicate in Planurile de Management bazinale are termen 2015
(termen stipulat in Directiva Cadru Apa), mai putin pentru corpurile de apa cu exceptii de la
obiectivele de mediu. In cazul substantelor prioritare existente, pentru care s-au stabilit noi
standarde de calitate a mediului (Tabel 6.1.6.2.), starea chimica buna trebuie atinsa in 2021.
Neatingerea obiectivelor de mediu este posibila numai in contextul aplicarii exceptiilor de la
obiectivele de mediu, cu respectarea conditiilor Art. 4.4, 4.5, 4.6, 4.7 ale DCA a caror
prezentare detaliata este cuprinsa in Cap. 10.

Obiectivul „nedeteriorarii starii” corpurilor de apa este unul dintre elementele cheie
privind protectia corpurilor de apa.

Acest obiectiv se analizeaza prin utilizarea instrumentelor de modelare a datelor de

monitoring/ datelor obtinute prin grupare, a criteriilor care nu se incadreaza in categoria
„clear-cut” criterii ce nu indica presiuni severe (in relatie cu presiunile hidromorfologice), a
opiniei expertului (expert judgement) etc. De asemenea, in vederea verificarii respectarii
principiului nedeteriorarii, se analizeaza daca substantele prioritare care au tendinta de a se
acumula in cantitati semnificative in sedimente si/sau biota22, nu conduc, eventual, in timp, la
deteriorarea starii chimice bune. In acest sens se urmareste ca valorile concentratiilor acestor
substante prioritare din sedimente si/sau biota sa prezinte valori descrescatoare, respectiv
constante in timp.

-2022-
 S.C. EKART S.R.L.
Cartier Episcopiei, Bl. A3, Ap. 38, Buzau
Tel. 0720540638; Fax: 0238722336
Reg. Com.: J10/450/2001; CUI: RO14254939
Deteriorarea/ riscul de deteriorare a starii ecologice a corpurilor de apa in relatie cu proiectele
noi de infrastructura se va permite numai cu respectarea prevederilor Art. 4.7. al Directivei
Cadru Apa. Deteriorarea starii (ecologice) a corpurilor de apa se analizeaza la nivel de
element de calitate constitutiv al starii, cu aplicarea principiului „celei mai defavorabile
situatii/ one out-all out” avand in vedere prevederile din Anexa V a DCA.

Aceasta implica faptul ca deteriorarea reprezinta trecerea la clasa imediat inferioara la nivel
de element de calitate, avand in vedere definitiile normative din Anexa V a DCA, in
conformitate cu solutia pronuntata de Curtea Europeana de Justitie in procesul C-461/13
privind interpretarea notiunii de „deteriorare a starii ecologice” a corpurilor de apa.

In estimarea deteriorarii/riscului de deteriorare a starii ecologice, impactul potential cumulat

al viitoarelor proiecte de infrastructura (cat si a celor existente) este luat in considerare.

Noile proiecte/lucrari care sunt identificate in cadrul unui ciclu de planificare care nu au fost
cuprinse in Planul de Management precedent, pot fi implementate cu indeplinirea cerintelor
Art. 4.7 al DCA (in cazul in care se preconizeaza riscul de deteriorare a starii ecologice/ne-
atingere a starii bune a corpului de apa), urmand a fi publicate/cuprinse in urmatorul Plan de
Management.

De asemenea, pentru cazurile in care va avea loc modificarea obiectivului de mediu prin
trecerea corpului de apa din categoria corpurilor de apa naturale in corpuri de apa puternic
modificate aceasta se realizeaza prin respectarea cerintelor Art.4.7 si al Art.4.3 al DCA.

Referitor la masurile de realizare a sistemelor de colectare si epurare urbane, se mentioneaza

faptul ca, urmare a aplicarii acestor masuri, poluarea difuza produsa de aglomerarile umane
fara astfel de sisteme se transfera in poluare concentrata (punctiforma), putand contribui, prin
evacuarea directa de ape uzate epurate in cazul raurilor nepermanente sau cu debit redus, la
cresterea aportului de substante poluante. In aceste situatii poate fi necesara realizarea epurarii
apelor uzate urbane la un nivel ridicat (cu limite mai stringente la evacuare decat cele
prevazute de legislatia in vigoare), astfel asigurandu-se nedeteriorarea starii corpurilor de apa.

In prezent, starea Corpurilor de apa R. Putna este urmatoarea:

- XIII-1.79.00.00.0 R.Putna (apa de suprafata)
Obiectiv de mediu: stare ecologica: Potential ecologic bun
Obiectiv de mediu: stare chimica: Stare chimica buna
Obiectiv de mediu-stare globala: Zona vulnerabila la nitrati, SCI,
SPA,

-2022-
 S.C. EKART S.R.L.
Cartier Episcopiei, Bl. A3, Ap. 38, Buzau
Tel. 0720540638; Fax: 0238722336
Reg. Com.: J10/450/2001; CUI: RO14254939
Potabilizare, Zona cu specii importante din punct de vedere
economic,
Zona sensibila de nutrienti
Zona protejata: HG 964/2000 OUG 57/2007 cu modificarile si
completarile
ulterioare, Legea nr. 107/1996 cu modificarile si complearile
ulterioare HG 930/2005
- ROSI05 Campia Siretului inferior cu afluentii sai, inclusiv R. Putna
(apa subterana)
-Stare cabtitativa- Buna
-Stare chimica – Slaba

Modernizarea starii calitative a acestui corp de apa subterana s-a realizat, in anul 2013, prin
puncte de monitorizare (foraje) apartinand Retelei Hidrologice Nationale, forjate de
exploatare si fantani.

In urma analizei efectuate se considera ca starea schimica a acestui corp de apa subterana
este slaba datorita suprafatei poluate cu azotati in proportie de 83,47 % din suprafata
intregului corp de apa.

Investitia va fi finantate prin fonduri de la Bugetul national, PNDL.

b) Caracterizarea zonei de amplasare:

1. Date hidrologice de baza actuale – niveluri, debite si volume de apa – necesare
dimensionarii lucrarilor, cu evidentierea unor situatii caracteristice, debite de servitute,
dupa caz;
Hidrologie
Raul Putna izvoraste de pe versantul Nordic al Masivului Goru (Lacautiul, 1777) din Muntii
Vrancei, din depozitele flisului paleogen, de la altitudinea de 1750 m. Sprea aval traverseaza
toata zona de flis si formatiunile piemontate neogen-cuaternare. Raul se varsa in Siret, cu
circa 8km in aval de Barlad, drenand o mare parte a nordului Carpatilor Curburii. Are pante
relativ mari pana la patrunderea sa in depresiunea subcarpatica interna a Vrancei ( media in
jur de 37m/km ), scazand apoi in mod vertiginos la valuri sub 10m/km. Depresiunea
longitudinala, larga pe alocuri pana la 12km, este un adevarat loc de adunare a apelor,
strabatuta in sens opus de Putna si afluentul sau, Zabala, care se unesc la Prisaca. Inainte de
unirea lor, cele doua rauri primesc afluenti mai ales din interiorul “inelului” format pe
cursurile lor.

Putna superioara are un bazin asimetric. Din stanga primeste pe Astrologul, Valea Marului,
Lepsa, Deju si Curteni, iar din dreapta Tisita, Coza si Vasuiu.

-2022-
 S.C. EKART S.R.L.
Cartier Episcopiei, Bl. A3, Ap. 38, Buzau
Tel. 0720540638; Fax: 0238722336
Reg. Com.: J10/450/2001; CUI: RO14254939
Putna si Zabala conflueaza in punctul numit semnificativ “Grumaz”. Pana in anul 1947, ele au
ocolit in cursul lor o stanca proeminenta din gresie pe care Putna a reusit sa o strapunga si sa-
si scurteze drumul spre Zabala cu aproximativ 1 km.

Prin eroziune laterala, Putna si-a modelat o serie de largituri cum sunt cele de la Tulnici-
Barsesti, Vasuiu la confluenta cu Zabala. Procesele de versant in depresiune sunt deosebit de
active, observandu-se chiar si torenti noroiosi-nisiposi din cauza despaduririlor masive.

Putna traverseaza dealurile subcarpatice Rachitisul, Rauti si Tojanului, puternic cutate in sens
longitudinal, printr-o poarta larga intre Prisaca si Colacu. Aici raul intra in depresiunea
subcarpatica a Vizantei-Mera. In aceasta zona primeste din stanga Tichiristul, Vidra si
Vizautiul. In ultimul curs se manifesta puternic tectonica salifera, care duce la ridicarea
accentuata a gradului de concentratie in clorura de sodiu a apelor Putnei, mai ales in timpul
apelor mici. In zona sunt 7 izvoare cu ape minerale cu mineralizare in jur de 1,6-3,7 g/l.

Putna traverseaza zona piemontana alcatuita din depozite levantin-cuaternare. In aval de

Clipicesti, raul isi construieste un vast con de dejectie pe care divagheaza larg, despletindu-se
in mai multe brate. In aval primeste Milcovul si Ramna, dupa care strabate campia de
divagare (piemontana) a Ramnei, ultimul sau afluent de dreapta, pe Leica, ce poate fi
considerat si un curs parasit al Ramnei. In conditiile climei secetoase si irigatiilor dezvoltate,
in zina de campie a Putnei se poate observa o puternica disipare a apei.

Relief si geologie
Strucrura geologica este formata din strate de conglomerate cu elemente de sisturi verzi peste
care au sariat stratele saliferului miocen, alcatuite din argile cenusii, gipsuri, gresii salifere,
lentile de sare, argile “rosii-vinetii” (de unde si toponimul de Rapa “Rosie”) si care, in
ansamblu, formeaza “breccia sarii” – lipsita de structura si coeziune, fiind in schimb foarte
vulnerabila la eroziunea pluvio-nivala, fapt care explica modelarea reliefului in modul aratat
mai sus.

Parcul Natural Putna-Vrancea se suprapune unor unitati de relief variate, bine individualizate,
dispuse in trepte ce coboara de la vest catre est, dand regiunii aspectul unui imens amfiteatru.

Muntii Lacatusi-Goru se desfasoara pe directie generala NV-SE, intre cumpana de ape a

raurilor Basca Mare si Zabala. Corespund unei axe de inaltare maxime din Muntii Vrancei si
din bazinul Putnei – Vf. Goru (1784,6 m) si Vf. Lacatusi (1776,7m).

Muntele Coza se extinde la nord de Zboina Frumoasa si este delimitat de raurile Putna (la
nord), Zabala (la sud-vest) si Naruja (la sud-est). Corespunde din punct de vedere geologic
“semiferestrei de Vrancea” in constitutia careia sunt incluse gresii, argile nisipoase, marno-
calcare, etc. Reteaua hidrografica, in principal afluentii Putnei, a generat fragmentarea
Muntelui Coza si individualizarea in cadrul acestuia a mai multor culmi si inaltimi separate,
printre care se numara: Coza (1629,3m), Tisaru Mare (1267,8 m), Pietricelele (I162,8 m), si
Zimcea (1369,2 m).

-2022-
 S.C. EKART S.R.L.
Cartier Episcopiei, Bl. A3, Ap. 38, Buzau
Tel. 0720540638; Fax: 0238722336
Reg. Com.: J10/450/2001; CUI: RO14254939
Muntii Lepsei si Muntele Zboina Neagra se desfasoara la nord de valea Putnei si sunt separati
de raul Lepsa. Cumpana de ape urmareste linia celor mai mari inaltimi ale Muntilor Lepsei,
trecand prin varfurile: Buniu ( 1543,5 m), Stogu Mare ( 1526,9 m), Cobert (1516,5 m),
Musatu (1502,7 m), Lepsa (1390 m). Dintre culmile secundare, mai importante sunt: Piatra
Alba (1085,8 m) si Piscul Mesteacanul (1221,2 m).

In cuprinsul zonei montane se afla si doua bazinete depresionare: la Lepsa si la Gresu, ambele
situate pe raul Putna. Ele au rezultat ca urmare a eroziunii laterale exercitate de reteaua
hidrografica ( bazinul Lepsa), sau datorita distrugerii versantilor prin alunecari si degradari
(bazinetul Gresu) (H. Grumazescu, Ioana Stefanescu, 1970).

CLIMA
Media anuala inregistrata la statia meteorologica Tulnici este de 8,5 °C, cu un maxim in
cursul lunii iulie (18,7 °C) si cu un minim in luna ianuarie (-1.8 °C).
Cea mai mare crestere a temperaturii de la o luna la alta se produce primavara intre martie si
aprilie la statia Tulnici, iar cea mai mare scadere a temperaturii apare intre lunile octombrie si
noiembrie.

In zona ariei protejate insolatia este puternica tot timpul anului. In acelasi timp, vaile sunt mai
reci si mai umede, datorita insemnatelor cantitati de energie calorica solara absorbita in
procesul de evaporatie a apei de la suprafata raurilor si a umezelii din albii, deci diferentele de
incalzire a atmosferei influenteaza puternic dinamica locala a acesteia.

In regiunea muntoasa, la Tulnici, directia dominanta a vanturilor este aproximativ NV.

Datorita lantului Subcarpatilor interni si externi, crivatul nu patrunde in general in
Depresiunea Vrancei.

Regimul precipitatiilor atmosferice este de 690mm anual la Tulnici. Cele mai multe
precipitatii cad (peste 65%) in sezonul cald, din aprilie pana in octombrie, cu maximul in luna
iunie, iar cele mai putine in ianuarie si februarie.

Conform breviarului de calcul debitele si volumele de apa potabila caracteristice sunt:

- Cerinta de apa Qs zi med= k px k sx Wzi med
Qs i- debitul cerintei de apa;
Kp=1,10- coeficient ce tine seama de pierderile de apa tehnic admisibile pe aductiune
si retelele de distributie, conform S.R. 1343/1-95;
Ks= 1,02 – coeficient ce tine seama de nevoile tehnice ale sistemului de alimentare cu
apa conform S.R. 1343/1-95;
Qs zi med = 1,10 x 1,02 x 61,95
Qs zi med = 69,51 m3/zi = 0,8 l/s
Qs zi max = kzix Qs zi medQs zi max = 1,15 x 69,51
Qs zi max 79.94 m3/zi = 0,92 l/s
Qs orar max = kox Qs zi max/24Qs orar max = 2,80 x 79.94/24
Qs orar max= 9,32 m3/h = 2,59l/s

-2022-
 S.C. EKART S.R.L.
Cartier Episcopiei, Bl. A3, Ap. 38, Buzau
Tel. 0720540638; Fax: 0238722336
Reg. Com.: J10/450/2001; CUI: RO14254939
- Debitul de incendiu
Stingerea incendiilor se face cu ajutorul hidrantilor exteriori, pentru care se foloseste apa
potabila din reteaua de alimentare cu apa:
Qie- debitul hidrsntilor exteriori, se alege in functie de numarul de locuitori, conform S.R.
1343/1-95, tabel 3:
Qie= 5 l/s
Te- durata de functionare a hidrantilor exteriori, conform S.R. 1343/1-95: Te= 3 ore

- Debitul de dimensionare si de verificare

Qll(d) –debit de dimensionare a elementelor componente ale schemei de alimentare cu apa:

Qll(d)=kpx ksx Qorar max +kpx Qii

Qll(d)= 1,10 x 1,02 x 9.32 + 0

 Qll(d)= 10.45 m3/h =2,9 l/s

Qll(v) – debit de verificare a retelei de distributie in cazul in care pentru stingerea incendiului
apa se utilizeaza folosind hidrantii exteriori.

Qll (v) = a x kpx ksx Qorar max+3,6 xnx kpx Qie

Qll(v) = 0,7 x 1,10 x 1,02 x 9,32 + 3,6 x 1x 1,10 x 5= 7,32 + 19,8
 Qll (v)= 27.12 m3/h = 7,53 l/s

3. Date referitoare la ariile naturale protejate

Proiectul “CONSTRUIRE PENSIUNE TURISTICA JUD. VRANCEA, COMUNA
TULNICI, SAT GRESU T43 P.1468” se va amplasa pe strada Calin in sat Gresu, Comuna
Tulnici, judetul Vrancea, aflat in Parcul Natural Putna, conform prevederilor OUG 57/2007,
cu completarile si modificarile ulterioare.
c) Descrierea caracteristicilor specifice proiectului si elementele de coordonare.
c.1. Descrierea lucrarilor aferente proiectului:
Principalul obiect de activitate al pensiunii este reprezentat de cazarea turistilor in camere
modern utilate cu zone special amenajate pentru recreere si asigurarea serviciului de
alimentatie in cadrul unui restaurant-anexa (constructie separata pozitionata la o distanta de
5,44m fata de pensiune ) care va sta la dispozitie cu meniuri traditionale :
aperitive ( mezeluri,branzeturi, legume), friptura de pui,porc,carnaciori, peste (cu garnituri din
lefume sau piereuri), sarmale, salate proaspete, bauturi alcoolice si nealcoolice imbuteliate.
Restaurant:
Restaurantul are o capacitate de 24 de locuri,va avea asigurat min.1,20mp pentru
un loc de masa, iar programul este cuprins intre orele 9.00-21.30 in sezonul de vara (mai-
septembrie) si intre 11.00-20.30 in sezonul de toamna – iarna (octombrie-aprilie);
Durata medie de asteptare a unei comenzi va fi de 20min. Aceasta poate varia in
functie de numarul de turisti aflati in asteptare si de durata de preparare a felului comandat.

-2022-
 S.C. EKART S.R.L.
Cartier Episcopiei, Bl. A3, Ap. 38, Buzau
Tel. 0720540638; Fax: 0238722336
Reg. Com.: J10/450/2001; CUI: RO14254939
Consumarea mancarii se face exclusiv in incinta restaurantului si a terasei.
Va fi interzis consumul altor alimente si bauturi decat cele servite de restaurant.

3. INDICATORI FIZICI

PENSIUNE
la demisol:

a. sala fitness 53,30mp

b. jacuzzi  S=21,80mp
c. crama  S=32,80mp
d. loc depozitare bauturi alcoolice S=16,00mp
e. hol S=16,60mp
f. sauna S=7,70mp
g. spatiu joaca S=21,50mp
h. camera tehnica S=9,40mp
i. casa scarii S=15,50mp
la parter:

a. grup sanitar femei S=3,70mp

b. grup sanitar barbati S=3,70mp
c. oficiu depozitare lenjerie curata S=3,00mp
d. spatiu pentru depozitare materiale si prelucrarea sanitara a
ustensilelor pentru curatenie S=3,00mp
e. casa scarii+spatiu de relaxare S=41,00mp
f. vestiar femei S=1.40mp
g. vestiar barbati S=1.40mp
h. hol vestiar S=12.20mp
i. grup sanitar S=2,80mp
j. receptie S=28,70mp
k. dormitor 1- S=14,80mp
l. baie 1- S=4,10mp
m. hol 1- S=3,50mp
n. dormitor 2 – S=14,60mp
o. baie 2 – S= 4,10mp
p. hol 2 – S=3,20mp
q. dormitor 3 – S=15,20mp
r. salon- S=15,20mp
s. baie 3 – S=4.90mp
t. hol 3 – S=6,60mp
u. oficiu depozitare lenjerie murdara – S=4,60mp
v. dormitor 4 – S=14,60mp
w. baie 4 – S=4.10mp
x. hol 4 – S=2,60mp

-2022-
 S.C. EKART S.R.L.
Cartier Episcopiei, Bl. A3, Ap. 38, Buzau
Tel. 0720540638; Fax: 0238722336
Reg. Com.: J10/450/2001; CUI: RO14254939
y. dormitor 5 (utilat pentru persoanele cu dizabilitati)– S= 20,70mp
z. baie 5 (utilata pentru persoanele cu dizabilitati) – S=6,20mp
aa. hol 5– S=3,90mp
bb. hol (utilat pentru persoanele cu dizabilitati) =5,90mp
cc. terasa acoperita- S=27,70mp

la etaj:

a. hol+casa scarii - S=41,00mp

b. hol- S=8,80mp
c. dormitor 6- S=14,80mp
d. baie 6- S=4,10mp
e. hol 6 - S=6,10mp
f. dormitor 7- S=14,60mp
g. baie 7- S=4,10mp
h. hol 7 - S=2,60mp
i. dormitor 8- S=15,20mp
j. baie 8- S=4,90mp
k. hol 8 - S=6,60mp
l. salon 8 -S=15,20mp
m. oficiu 8- S=4,60mp
n. dormitor 9- S=14,60mp
o. baie 9- S=4,10mp
p. hol 9 - S=3,20mp
q. dormitor 10- S=14,60mp
r. baie 10- S=4,10mp
s. hol 10- S=2,60mp
t. dormitor 11- S=15,00mp
u. baie 11- S=4,10mp
v. hol 11 - S=3,90mp
w. hol=11,00mp
x. balcon 1- S=6,50mp
y. balcon 2- S=5,30mp
z. balcon 3- S=5,50mp
aa. balcon 4- S=5,50mp
bb. balcon 5- S=5,30mp
cc. balcon 6- S=6,20mp
dd. balcon 7- S=4,10mp

ANEXA- restaurant
subsol partial
a. hol+casa scarii- S=6,36mp
b. zona depozitare ambalaje- S=6,43mp
c. depozitare produse origine animala - S=5,94mp
d. depozitare peste- S=6,43mp
e. camera frigorifica- S=9,91mp

-2022-
 S.C. EKART S.R.L.
Cartier Episcopiei, Bl. A3, Ap. 38, Buzau
Tel. 0720540638; Fax: 0238722336
Reg. Com.: J10/450/2001; CUI: RO14254939
f. depozitare bauturi alcoolice si nonalcoolice- S=6,36mp
g. depozitare produse de origine nonanimala- S=3,13mp
h. depozitare si spalare oua- S=3,25mp
i. depozitare legume si fructe- S=5,41mp

parter
a. hol-intrare personal - S=2,00mp
b. vestiar personal(haine strada) - S=5,41mp
c. grup sanitar personal- S=2,52mp
d. vestiar personal(haine lucru) - S=5,00mp
e. spatiu depozitare vesela curata- S=3,25mp
f. hol- S=9,80mp
g. zona primire marfa- S=5,06mp
h. depozitare S.N.C.U- S=4,00mp
i. hol+casa scarii- S=8,23mp
j. depozitare materiale de curatenie- S=2,45mp
k. zona de pregatire preliminara carne- S=3,45mp
l. zona de pregatire preliminara peste- S=3,45mp
m. zona de pregatire preliminara legume- S=3,45mp
n. spalator vase- S=3,45mp
o. bucatarie calda- S=14,35mp
p. bucatarie rece- S=7,55mp
q. oficiu-circuit curat- S=2,56mp
r. spalator vesela- S=3,56mp
s. oficiu-circuit murdar- S=2,70mp
t. bar- S=5,70mp
u. grup sanitar barbati- S=2,20mp
v. grup sanitar femei- S=2,20mp
w. depozitare materiale de curatenie- S=1,45mp
x. sala de mese- S=58,40mp
y. hol- S=3,30mp
z. terasa acoperita S=30,30mp
aa. terasa neacoperitaS=16,95mp

4. DESCRIERE CONSTRUCTIVA:

 Steren = 4676,00mp
 S construita Pensiune= 336.60 mp
 S desfasurata Pensiune= 851.20 mp
 S construita Anexa= 220.00 mp+30.30 (terasa acoperita)=250.30mp
 S desfasurata Anexa= 250.30 mp+80mp=330.30mp
 S construita total= 851.20+250.30mp=1101.50mp

-2022-
 S.C. EKART S.R.L.
Cartier Episcopiei, Bl. A3, Ap. 38, Buzau
Tel. 0720540638; Fax: 0238722336
Reg. Com.: J10/450/2001; CUI: RO14254939
 S desfasurata total=851.20mp+330.30mp=1181.50mp
Suprafata platformei betonata pentru depozitarea temporarar a deseurilor
selective va fi de 4,50mp.

Structura de rezistenţă a constructiilor se compune din cadre de beton

armat (centuri, stâlpi, grinzi, rigle) cu placa din beton armat la cota ±0,00. Planşeele
peste demisol/subsol partial, parter, etajul 1, vor fi din beton armat.
Fundaţiile constructiilor vor fi de tip continuu, din beton armat, alcătuite din
tălpi, legate cu centuri armate pe ambele direcţii.
Închiderile perimetrale exterioare a construcţiilor vor fi din zidărie Porotherm,
compartimentările interioare vor fi din zidarie Porotherm si rigips .
Tâmplăria interioară şi exterioară a constructiilor va fi din tamplarie
P.V.C/A.L.
Scarile de acces din pensiune vor fi din beton armat cu trepte placate cu gresie
antiderapanta, iar scara de acces din Anexa va fi metalica cu trepte placate cu gresie
antiderapanta.
Şarpanta constructiilor va fi din lemn ignifugat cu învelitoarea din tigla
ceramica. Materialul lemnos de la acoperiş se va ignifuga în conformitate cu Ord.
MLPAT nr.24/N/03.04.1996. Învelitoarea va fi prevăzută cu sisteme împotriva căderii
zăpezii (parazăpezi).
Construcţiile se prevad a se executa cu trotuare de protecţie din beton.
Iluminatul interior se va realiza atât artificial cât şi natural prin ferestre
c.2. Necesitatea si oportunitatea proiectului
Realizarea acestui obiectiv de investitii va dezvolta zona din punct de vedere turistic
c.3. Descrierea Situatiei exsistente
1. Amplasament teritorial:
Investitia “CONSTRUIRE PENSIUNE TURISTICA JUD. VRANCEA, COMUNA
TULNICI, SAT GRESU T43 P.1468” se amplaseaza pe strada Calin a localitatii Gresu,
Comuna Tulnici, judetul Vrancea.

Situatia existenta a obiectului de investitie

NU ESTE CAZUL
c.4. Incadrarea lucrarilor in clasa de importanta

-2022-
 S.C. EKART S.R.L.
Cartier Episcopiei, Bl. A3, Ap. 38, Buzau
Tel. 0720540638; Fax: 0238722336
Reg. Com.: J10/450/2001; CUI: RO14254939
In conformitate cu HGR 766/1997 modificata si completata prin H.G. nr. 675/2002, categoria
de importanta globala a lucrarilor ce constituie obiectul documentatiei, stabilita conform
Ordin MPLAT nr. 31/N-1995, este ,, C” (importanta normala).
In conformitate cu STAS 4273/1983, amenajarea de irigatii se incadreaza in clasa IV de
importanta (constructii definite de importanta secundara).
Din punct de vedere al criteriilor:
- Social economice, categoria de importanta este 4 (S<5 mii ha)
- Durata de exploatare, constructia este definita (permanenta)
- Rolul functional, constructia este de importanta secundara.
Gradul de asigurare, dupa frecventa folosintei de apa este de 80%, conform STAS 1343/0-89,
pentru amenajari pentru irigatii.
c.5. Program de monitorizare a resurselor de apa inainte, in timpul si dupa executia
lucrarilor prevazute prin proiect;
NU ESTE CAZUL
c.6 Aparatura si instalatiile de masurare a debitelor si volumelor de apa captate si
evacuate
La linmita de proprietate a obiectivului de investitie se va monta un contoar de apa rece
c. 7. Aratura si instalatiile de monitorizare a calitatii apei la evacuare in emisar;
Nu este cazul.

c. 8. Sistemul informational, sistem de prognoza hidrometeorologica, sistem de

avertizare si alarmare a populatiei in caz sau accidente la costructiile hidrotehnice
Nu este cazul.
c.9. Lucrari pentru refacerea axului cadastral de referinta afectat prin obiectivul
propus.
Nu este cazul.
c.10. Consideratii privind alegerea celor mai bune tehnici disponibile asa cum sunt
definite in Legea 278/2013;
Nu este cazul.
c.11. Precizari referitoare la alte documente si avize emise anterior, anexate in copie la
documentatie, inclusiv acte de reglementare emise anterior de autoritatea competenta de
gospodarire a apelor, anexate in copie la documentatie;
NU ESTE CAZUL.

-2022-
 S.C. EKART S.R.L.
Cartier Episcopiei, Bl. A3, Ap. 38, Buzau
Tel. 0720540638; Fax: 0238722336
Reg. Com.: J10/450/2001; CUI: RO14254939
c.12. Documente care sa ateste detinerea terenurilor apartinand domeniului public al
statului aflat in administrarea A.N. “Apele Romane “ocupate de proiect sau de obiecte
componente ale acestuia, anexate in copie la documentatie;
Nu este cazul, proiectul se amplaseaza pe terenuri aflate in proprietatea Potec Petrisor si Potec
Madalina-Geanina
c.13. Certificatul de urbanism si decizia etapei de evaluare initiala emisa de autoritatea
competenta de protectie a mediului, anexate in copie la documentatie;
Se anexeaza.
c.14. Precizari privind corelarea lucrarilor din proiect cu lucrarile de gospodarire a
apelor si masurile existente sau prevazute in documentele de planificare ale autoritatii
de gospodarire a apelor si analiza posibilitatilor de interactiune/influenta cu alte lucrari
hidrotehnice sau hidroedilitare existente ori prevazute a se realiza in zona;
Nu este cazul.
c.15. Se va preciza inundabilitatea amplasamentelor obiectelor proiectului, pe baza de
calcule hidraulice corespunzatoare clasei de importanta si legislatiei specifice in
domeniul riscului la inundatii. In cazul in care obiectele aferente proiectului sunt situate
in zona inundabila se vor descrie succint lucrarile si masurile de aparare impotriva
inundatiilor propuse prin avizul de amplasament.
Nu este cazul;

d) Anexe, dupa caz:

Nu sunt necesare alte annexe: studii hidraulice, hidrogeologice, hidraulice, de
inundabilitate, de gospodarire a apelor
`
e) Piese desenate: se anexeaza

BENEFICIAR Intocmit
Potec Petrisor ing. Petrisor Ciobanu
Potec Madalina Geanina

……………………………………………

-2022-