Cerinte Cadru General

Extindere infrastructura retea distributie apa in orasele Buhusi si Moinesti; Extindere infrastructura canalizare in orasul Darmanesti
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General
CAPITOLUL 2 SECTIUNEA 2.1
SPECIFICAII CADRUL GENERAL
BC-CL-4
2.1 - 1
CUPRINS
1 1.1 1.2 1.3 2 3 3.1 DATE GENERALE DATE DESPRE AMPLASAMENTUL LUCRARILOR DATE CLIMATICE GEOLOGIA, HIDROGEOLOGIA SI SEISMICITATEA SCOPUL LUCRARILOR DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA POTABILA Sistemul de alimentare cu apa Moinesti Sistemul de alimentare cu apa Buhusi Sistemul de alimentare cu apa Darmanesti 8 8 11 13 14 15 15 15 17 18 19 19 19 20 21 21 21 21 21 22 22 23 23 23 24 25
2.1 - 2
3.1.1 3.1.2 3.1.3 3.2
SISTEMUL DE CANALIZARE Aglomerarea Moinesti Aglomerarea Buhusi Aglomerarea Darmanesti
3.2.1 3.2.2 3.2.3 4 4.1
SITUATIA PROPUSA Reteaua de distributie apa potabila Generalitati Materialul conductelor Aliniamentul si pozitionarea pe verticala a conductelor Vane si fitinguri Camine de vane Bransamente Hidranti de incendiu exteriori Traversari cai de comunicatie si refacere sisteme rutiere Sistem SCADA
4.1.1 4.1.2 4.1.3 4.1.4 4.1.5 4.1.6 4.1.7 4.1.8 4.1.9 4.2
BC-CL-4
SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA MOINESTI
4.2.1 4.2.2 4.2.3 4.2.4
Extinderea retelei de distributie Lucrarile de conectare a cartierului Hangani Sistem SCADA Refacere sisteme rutiere Sisteme rutiere definitive carosabil Sisteme rutiere definitive trotuare 29 29
25 26 27 28
4.2.4.1 4.2.4.2 4.3
SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA BUHUSI Extinderea distribuiei de ap potabil Sistemul SCADA Refacere sisteme rutiere Sisteme rutiere definitive carosabil Sisteme rutiere definitive trotuare 36 36
31 31 32 35
4.3.1 4.3.2 4.3.3
4.3.3.1 4.3.3.2 4.4
SISTEMUL DE CANALIZARE DARMANESTI Generalitati Materialul conductelor Aliniamentul si pozitionarea pe verticala a conductelor Canalizare gravitationala Conducte de refulare 40 40
38 38 39 40
4.4.1 4.4.2 4.4.3
4.4.3.1 4.4.3.2 4.4.4 4.4.5 4.4.6 4.4.7 4.4.8
Camine pe reteaua de canalizare Racordurile proprietatilor Camine de racord Traversari cursuri de apa si cai de comunicatie Statii de pompare apa uzata si conducte de refulare Cerinte tehnologice Cerinte lucrari de constructii Cerinte mecanice Cerinte lucrari electrice si de automatizare 44 44 45 45
41 42 43 43 44
4.4.8.1 4.4.8.2 4.4.8.3 4.4.8.4 4.4.9 4.4.10
Sistem SCADA Extindere retea de canalizare menajera DARMANESTI Amplasament 54

2.1 - 3
50 54
4.4.10.1
BC-CL-4
4.4.10.2 4.4.10.3 4.4.11 5 5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 5.6 5.7 5.8 5.9
Generalitati Traversari cai de comunicatie si refacere sisteme rutiere
55 59 64 67 67 67 67 67 68 68 68 69 69 70 70 70 71 71 72 73 73 73 74 76 76 77 77 77
2.1 - 4
Statii de pompare apa uzata si conducte de refulare
SANTIERUL DEFINIREA SANTIERULUI ORGANIZAREA DE SANTIER FACILITATI PENTRU INGINER ORE DE LUCRU PE SANTIER CONDITIILE PE SANTIER ASIGURAREA CONDITIILOR DE TRAI PENTRU PERSONALUL ANTREPRENORULUI CURATENIA SANTIERULUI ACCESUL PE SANTIER PREVENIREA EROZIUNILOR DE SUPRAFATA
5.10 PROTECTIA UTILITATILOR EXISTENTE 5.11 PUBLICITATEA 5.12 PERSONALUL ANTREPRENORULUI 5.13 ASISTENTA INGINERULUI 5.14 UTILITATI PUBLICE 5.15 LUCRARI TEMPORARE 5.16 MENTINEREA SERVICIILOR EXISTENTE DE APA SI CANALIZARE 5.17 EVACUAREA APELOR 5.18 CONFORMITATEA CU LEGEA 10/1995 SI COMPLETARILE ULTERIOARE 6 7 7.1 PROGRAMUL DE INAINTARE A DOCUMENTELOR DE CATRE ANTREPRENOR CERINTE PRIVIND DOCUMENTELE ANTREPRENORULUI ASIGURAREA CALITATII/SISTEMUL DE CONTROL AL CALITATII Plan de Asigurarea Calitatii (PAC) Planul de Control (PC) Documentele Antreprenorului
7.1.1 7.1.2 7.1.3

BC-CL-4
7.1.4 7.1.5 7.2 7.3
Evidenta arhivei pe durata executiei lucrarilor Documentatia pe durata executiei
78 78 78 78 79 79 81 83 84 85 85 85 86 87 88 88 88 89 89 89 90 90 91 91 91 92 92
2.1 - 5
RAPOARTE TOPOGRAFICE, GEOTEHNICE SI EXPERTIZE TEHNICE MANAGEMENTUL MEDIULUI IN PERIOADA DE CONSTRUCTIE Cerinte Generale Masuri de diminuare a impactului asupra mediului pe durata executiei lucrarilor
7.3.1 7.3.2 7.4 7.5 7.6 7.7
NORME DE TEHNICA A SECURITATII PE SANTIER TRAFICUL DURATA DE VIATA A LUCRARILOR DETALII DE EXECUTIE Introducere Cerinte Generale Cerinte generale pentru desene si alte documente
7.7.1 7.7.2 7.7.3 7.8 7.9
Avize Graficul de executare a lucrarilor
7.10 Fabricarea & livrarea utilajelor & echipamentelor 7.11 TESTAREA LUCRARILOR 7.12 MANUALE DE OPERARE SI NTRETINERE 7.13 DOCUMENTELE AFERENTE CARTII CONSTRUCTIEI 7.13.1 7.13.2 7.13.3 Prezentare generala a documentelor Desenele conforme cu executia (As-built) Jurnalul evenimentelor
7.14 INSTRUIREA PERSONALULUI OPERATOR AL BENEFICIARULUI 7.14.1 7.14.2 7.14.3 7.14.4

BC-CL-4
Metodologia de instruire Programul de instruire Locatia pentru instruire Elemente ajutatoare cu privire la instruire
LISTA FIGURI
Figura 1
Harta judetului Bacau ............................................................................................................. 9
LISTA TABELE
Tabelul 1 Tabelul 2 Tabelul 3 Tabelul 4 Tabelul 5
Temperaturile minime, maxime si medii inregistrate la cele doua statii meteorologice din judetul Bacau .......................................................................................................................12 Tabel centralizator extindere retea de canalizare menajera Drmneti ............................55 Tabel extindere retele de canalizare menajera gravitationala Drmneti .........................55 Tabel centralizator de subtraversari drum national DN 12A ................................................59 Tabel caracteristici statii de pompare ..................................................................................65
BC-CL-4
2.1 - 6
PREAMBUL Capitolul 2 Caiet de sarcini - Specificatii cuprinde Sectiunea 2.1 - Cadrul General si Sectiunile 2.2.1...2.4 - Caiete de Sarcini. Sectiunea 2.1 - Cadrul General, cuprinde o descriere a scopului si contextului lucrarilor, urmata de descrierea detaliata a lucrarilor ce trebuie proiectate si executate in acest contract, structurata pe specialitati, precum si obligatiile generale pe care Antreprenorul trebuie sa le indeplineasca pe parcursul desfasurarii contractului. Sectiunile 2.2.1...2.4 - Caiete de Sarcini acopera specificatiile tehnice pentru toate categoriile de lucrari privitoare la manopera, materialele si echipamentele folosite in executie pentru cladiri si lucrari de constructii, pentru lucrari mecanice, electrice. Aceste sectiuni pot specifica si lucrari care nu fac obiectul contractului si care trebuie ignorate. Atunci cand exista un conflict intre Cadrul General si Caietele de sarcini, specificatiile din Sectiunea 2.1 prevaleaza.
BC-CL-4
2.1 - 7
1 DATE GENERALE
1.1 DATE DESPRE AMPLASAMENTUL LUCRARILOR
Lucrarile prevazute pentru ''Extinderea infrastructura retea distributie apa in orasele Buhusi si Moinesti; Extindere infrastructura canalizare in orasul Darmanesti'' fac parte din Proiectul Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Bacau, elaborat in vederea asigurarii conformitatii cu legislatia nationala si a U.E, conform perioadelor de tranzitie agreate de Romania si U.E., pentru sectorul mediului. Proiectul cuprinde lucrari de investitii privind sistemele de alimentare cu apa potabila si canalizare pentru 5 aglomerari situate in judetul Bacau: Bacau, Moinesti, Buhusi, Darmanesti si Targu Ocna. Judetul Bacau ocupa o suprafata de 6.621 km2 care reprezinta 2.8% din suprafata totala a Romaniei, fapt care il plaseaza pe locul 14 intre judetele tarii, si 15% din suprafata Regiunii Nord Est. Judetul Bacau este situat in partea central estica a Romaniei, fiind traversat de paralela 45 latitudine nordica si de meridianul 26 longitudine estica, avand ca vecini: La Nord: judetul Neamt La Est: judetul Vaslui La Sud: judetul Vrancea La Vest: judetele Covasna si Harghita Pozitia sa geografica favorabila este accentuata si de faptul ca Judetul Bacau se afla la intersectia drumurilor europene E 85, E574 si E 577, precum si la distante scurte fata de capitala Romaniei Bucuresti (302 km) si de principalul port al tarii, respectiv portul Constanta (400 km).
BC-CL-4
2.1 - 8
Buhusi Moinesti
Bacau
Darmanesti Targu Ocna
Figura 1
Harta judetului Bacau
Relieful este format din zone montane, dealuri si depresiuni subcarpatice. Conform datelor furnizate de INS, populatia judetului in anul 2007 era de 718.615 de locuitori, impartiti in urmatoarele unitati administrativ teritoriale: 3 municipii (Bacau, Moinesti, Onesti) si 5 orase ( Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Slanic Moldova si Targu Ocna) cuprinzand 330.273 locuitori, respectiv 45,96% din populatia judetului; 85 comune cuprinzand 388.342 locuitori, respectiv 54,04%% din populatia judetului. Municipiul Bacau constituie centrul polarizator al judetului si exercita o puternica influenta economica, culturala in teritoriu. Densitatea populatiei este de 108,5 loc./ km. Aglomerarile vizate de acest contract sunt Moinesti, Buhusi si Darmanesti. Municipiul Moinesti este asezat n partea central-vestic a Moldovei. Face parte din orasele asa numite de sub munte, fiind un oras de contact ncadrat n centura exterioar a oraselor dintre Carpatii Romnesti si zonele extracarpatice.
BC-CL-4
2.1 - 9
Este situat la limita dintre Carpatii Rsriteni si Depresiunea Subcarpatic a Tazlului, n partea de N.V. a judetului Bacu, n bazinul mijlociu al sistemului de ruri Trotus Tazlu. Coordonatele geografice sunt 4626' latitudine Nordic si 2629' longitudine Estic, ceea ce ncadreaz localitatea n S E Europei Centrale. Municipiul Moinesti este strbtut de drumul national 2G (DN 2G) pe o lungime de aproximativ 9 km, de la intrarea prin zona numit Gzrie, dinspre Bacu, si pn la iesirea spre Comnesti, prin zona Vsiesti. Cele mai apropiate orase sunt: - municipiul Bacu la 48 km; - orasul Comnesti la 8 km; - orasul Trgu Ocna la 30 km; - municipiul Onesti la 46 km. n ceea ce priveste localittile imediat nvecinate, acestea sunt: la N comuna Zemes, la NE comuna Mgiresti, la Ecomuna Poduri, la SV orasul Comnesti si la V comuna Asu. Ca poziie geografic, orasul Buhusi este situat pe malul stng al rului Bistria, la confluena cu prul Orbic, situat n sud-estul depresiunii Cracu-Bistria (la 235 metri altitudine), la 24 kilometri nord-vest de Bacu (amplasare 46 72' N; 26 70' E). Profilul vii n care se afl oraul, prezint o teras inferioar cu o altitudine relativ de 4-6 m care este sediul prii de jos a oraului, terasa de 60 de m altitudine relativ, unde se afl situat vechiul trg, precum i alte dou terase de 100 m i 600 m altitudine. Vecinii oraului sunt: - la Nord - comunele Costia i Romni din judeul Neam; - la Est - comuna Bahna, judeul Neam;
- la Sud - comuna Racova, judeul Bacu; - la Vest - comuna Blgeti, judeul Bacu. Orasul Darmanesti este asezat in partea de vest a Judetului Bacau, in depresiunea intramontana Comanesti-Darmanesti, din grupa centrala a Carpatilor Orientali pe vaile Trotusului si Uzului, cuprinzand si zona de confluenta a celor doua ruri. Din aceasta zona se deschide si un traseu rutier transcarpatic prin pasul Uzului, care unea si in trecut valea Trotusului cu valea superioara a Oltului. Vecini:- la Nord - comuna Asau si orasul Comanesti; - la Est - comuna Poduri, comuna Berzunti si comuna Dofteana;
- la Sud - comuna Dofteana si Judetului Covasna; - la Vest - comuna Agas si Judetul Harghita.
BC-CL-4
2.1 - 10
Relieful Relieful zonei n care se afl municipiul Moinesti are o structur determinat de tectonic, de constitutia petrografic si de actiunea agentilor externi - n special apele curgtoare. Culmile muntoase din vest si sud vest (Muntii Gosmanu) si partea nord vestic a Muntilor Berzunti au nltimi de peste 700 m sau chiar 800 m n vestul localittii, pe cnd n sesul Tazlului Srat, la Gzrie, altitudinea scade la aproximativ 430 m. Aceast diferent de nivel explic puternica fragmentare a reliefului. Zonele nalte din vestul si din sud estul localittii (Tasbuga si Nogea n vest si culmea Berzunti n sud est) se impun prin altitudine si sunt formate predominant din gresii dure. Apele curgtoare din aceasta zon - Prul Luccioara, la vest de Luccesti, afluentii Urmenisului, ce coboar din Nogea la vest de Hangani, Prul Iordana, ce coboar din nord estul culmii Berzunti la Vsiesti - toate au vi adnci iar versantii au pante mari, adeseori abrupte. Prin contrast, n zona miocenului subcarpatic si pe formatiunile bazinului Comnesti (Lunca Vsiesti) relieful are un caracter estompat, cu pante domoale n Saua Moinesti, Dealul Osoiu si valea Prului Lunca. Relieful orasului Buhusi se ncadreaz din punct de vedere morfologic n zona Subcarpailor Moldovei, n sudul depresiunii Cracu-Bistria. Formele dominante de relief sunt: - terasele Bistriei de pe partea stnga a rului: terasa inferioar cu o altitudine relativ de 4-6 m pe care se afl partea de jos a oraului, terasa de 60 m altitudine relativ pe care se afl situat partea de sus a oraului, precum i alte dou terase de 100 m i 120 m altitudine relativ care constituie extravilanul localitii; - dealurile mpdurite ale Runcului cu altitudine absolut de cca 450 m, situate n partea de E; - lunca Bistriei, situat n partea de V. Relieful din bazinul Uzului (Darmanesti) prezinta o imbinare complexa de forme, in cadrul carora intalnim munti de inaltime medie si mica, dealuri si depresiune. Formele cele mai inalte de relief sunt reprezentate de muntii Nemirei.
1.2
DATE CLIMATICE
Judetul Bacau se incadreaza intr-o unitate climatica de nuanta continentala, cu ierni reci si veri calduroase. Circulatia atmosferica predominanta este cea dinspre nord si nord vest, dar nu lipsesc nici cele dintre est si sud est. Viteza medie lunara a vanturilor fiind de 4,1 m/s. Relieful introduce numeroase particularitati locale, prin inaltime, fragmentare si expunere. Zona muntoasa a judetului Bacau, respectiv partea de vest, are o clima moderat continentala
BC-CL-4 2.1 - 11
cu veri racoroase si ierni cu zapada. Zona subcarpatica de dealuri si de campie, situata in partea de est a judetului, are o clima continentala cu veri calde si uscate si ierni reci, de cele mai multe ori fara zapada. Pentru caracterizarea climatica a judetului Bacau se iau n considerare principalele elemente: temperatura aerului si precipitatiile masurate la cele doua statii meteorologice in judet: Bacau si Targu Ocna. Temperatura medie multianuala este in jurul valorii de 9,2 grade Celsius, luna cea mai calduroasa fiind iulie (21,2 C), iar luna cea mai rece ianuarie, cu temperatura medie de 4,1 C, rezultand o amplitudine termica anuala de 25,2 C. Numarul zilelor de vara este relativ redus cca 86 de zile cu temperaturi mai mari de 25 C, iar numarul mediu al zilelor cu inghet este de 126 pe an. Din punct de vedere termic, prin masuratorile efectuate, anul 2008 a avut o valoare medie de 10.6 C (Bacau) si 10.6 C (Targu Ocna), fiind considerat din acest punct de vedere an normal.
Tabelul 1 Temperaturile minime, maxime si medii inregistrate la cele doua statii meteorologice din judetul Bacau
JUDETUL
STATIA METEOROLOGICA Bacau
TEMPERATURA MEDIE ANUALA (0C) 13.4 11.3
TEMPERATURA MAXIMA ABSOLUTA (0C) +40.3 +39.7
TEMPERATURA MINIMA ABSOLUTA (0C) -17.3 -14.3
Bacau
Targu Ocna
Clima localitii Buhusi se ncadreaz n tipul de clim cu nuan continental nregistrnduse diferene mari de temperatur ntre iarn i var. Micrile predominante ale maselor de aer sunt cele cu direcii NE-SV, V-S. Temperatura medie anual a aerului este de 8-9 C. Luna cea mai clduroas este iulie cu o temperatur medie de 16 C, cu maxima absolut de 40 C (10 iulie 1955). Temperatura medie a iernii este de 4-5 C. Cea mai cobort temperatur msurat pn n prezent a fost de 32,5 C la 20 februarie 1954. Schimbrile rapide de fronturi atmosferice n perioadele de tranziie - primvar i toamn - favorizeaz producerea brumelor trzii i respectiv timpurii. Regimul precipitaiilor prezint cantiti mici iarna i mari vara. n ansamblu, lunile extreme din acest punct de vedere sunt februarie i respectiv iulie. Cantitile anuale de precipitaii sunt n medie cuprinse ntre 500-600 mm pe an. Adncimea de nghe n teren natural, conform STAS 6054-77, este de 90-100 cm. Municipiul Moinesti se afl ntr-o zon cu climat temperat continental, moderat, cu nuante de trecere de la climatul de munti josi la cel de dealuri. Situarea localittii ca un punct de legatur ntre depresiunea subcarpatic a Tazlului si depresiunea intramontan Comnesti, determin un microclimat specific si o circulatie continu a aerului ntre cele dou depresiuni.
BC-CL-4 2.1 - 12
La nivelul judetului Bacu, s-au nregistrat n anul 2005 temperaturi medii anuale de 9,3C, cu o minim absolut anual de -22,4C si o maxim absolut anual de 34,4C. Municipiul Moinesti se ncadreaz n acest regim termic, iar n privinta precipitatiilor se nregistreaz o medie de 655 mm pe an. Vnturile dominante sunt cele dinspre NE, care n timpul iernii provoac scderi de temperatur, fiind formate ca urmare a deplasrii maselor de aer rece de origine continental dinspre Cmpia Rus. Pe de alt parte, vnturile ce bat dinspre SV, din directia Depresiunii Comnesti, duc la nclzirea vremii.
1.3
GEOLOGIA, HIDROGEOLOGIA SI SEISMICITATEA
Judetul Bacau prezinta o mare diversitate de soluri, ca urmare a varietatii reliefului, climei si vegetatiei. Unitatea de relief montana este caracterizata prin prezenta urmatoarelor tipuri de soluri: Soluri brune - Muntii Tarcau si Trotus - Oituz; in zonele colinare din partea de est a Tazlaului Sarat, pe Varful Berzuntului si in Muntii Vrancei; Soluri brun galbui pe valea Trotusului si pe rama muntoasa ce inconjoara depresiunea Darmanesti; Luivisoluri albe; Soluri gri; Argile reziduale pe terasele joase. Unitatea de podis este caracterizata prin prezenta urmatoarelor tipuri de soluri: Soluri slab dezvoltate (rogosoluri cu continut mic de cernoziom) pe pantele cu procese geomorfologice active; Soluri aluviale, hidromorfe si halomorfe, in luncile Siretului, Bistritei si Trotusului Cea mai mare raspandire o au solurile de padure si cernoziomurile levigate (podisul Moldovei, dealurile Tutovei). Pe suprafete reduse apar si soluri litomorfe (de exemplu in depresiunea Tazlau) hidromorfe si halomorfe, precum si soluri slab dezvoltate de lunca. Din punct de vedere geologic, unitatea montana se prezinta ca o arie de puternica scufundare a scoartei, alungita pe directia nord-sud, umpluta cu sedimente intens cutate de varsta cretacica si paleogena. Judetul Bacau se intinde de-a lungul raului Siret al carui bazin hidrografic ocupa o suprafata de 6.603 km. Siretul traverseaza judetul pe directia nord-sud, are un debit multianual de 70m pe secunda la intrarea in tara si de 137 m la iesire. Afluentii Siretului, pe teritoriul
BC-CL-4
2.1 - 13
judetului Bacau, sunt raurile Bistrita si Trotus, precum si tributarii acestora pe partea dreapta, in timp ce pe partea stanga Siretul primeste apele raurilor Tutova, Pereschiv, Zeletin, Berheci, Racatau. Raul Bistrita strabate judetul Bacau pe directia NV-SE si se varsa in Siret la Sud de Bacau. Are un debit mediu de 66 m /s. Bazinul raului Trotus ocupa o suprafata de 3,960 m si are un debit de 37 m / s la iesirea de pe teritoriul judetului. Principalii sai afluenti sunt: Asau, Ciobanus, Uz, Slanic, Casin, Oituz, Tazlau. Din punct de vedere seismic, potrivit Normativului P100-1-2006 se situeaza n zona cu acceleratie seismica Ks = 0.25 g si o perioada de colt Tc = 0.7 s.
2 SCOPUL LUCRARILOR
Contractul de tip Executie pentru Extindere infrastructura retea distributie apa in orasele Buhusi si Moinesti; Extindere infrastructura canalizare in orasul Darmanesti cuprinde executia lucrarilor civile, a instalatiilor mecanice si electrice, inclusiv furnizarea si montarea echipamentelor aferente pentru lucrarile mentionate. Scopul acestor lucrari nu este limitat la activitatile descrise in acest capitol, ci vor include si orice alte activitati necesare pentru atingerea scopului lucrarilor descrise in cele ce urmeaza. Scopul lucrarilor include: Executia retelelor de alimentare cu apa conform proiectului la nivel PT Beneficiarului din Capitolul 3, incluzand adaptarea la teren a detaliilor tip proiectarea tuturor detaliilor de executie aferente traversarilor, subtraversarilor drumuri, rauri, cai CF, precum si proiectarea, executarea si mentinerea sprijinirilor toata durata executiei. al si de pe
Executia retelelor de canalizare conform proiectului la nivel PT al Beneficiarului din Capitolul 3, incluzand adaptarea la teren a detaliilor tip si proiectarea tuturor detaliilor de executie aferente traversarilor, subtraversarilor de drumuri, rauri, cai CF, precum si proiectarea, executarea si mentinerea sprijinirilor pe toata durata executiei. Executia, adaptarea la teren si proiectarea de detaliu a statiilor de pompare apa uzata de pe traseul retelelor de canalizare, Proiectarea si executia sistemelor SCADA pentru sistemele de alimentare cu apa si canalizare; Intocmirea documentatiilor pentru obtinerea tuturor avizelor si autorizatiilor necesare proiectului, conform legislatiei in vigoare in domeniul constructiilor din Romania. O parte dintre aceste avize si autorizatii sunt deja obtinute sau in curs de obtinere de catre Beneficiar, Anreprenorului revenindu-i sarcina ca in stransa legatura cu Beneficiarul sa faca toate completarile necesare rezultate in urma comentariilor autoritatilor implicate in procesul de avizare, precum si completarea documentatiilor intocmite pana in prezent; Instruirea (training) personalului operatorului pentru intretinerea si exploatarea statiilor de pompare si a sistemului SCADA, precum si intocmirea Manualelor de Exploatare si Intretinere;
BC-CL-4
2.1 - 14
Intocmirea desenelor post executie si a Cartii Constructiei; Perioada de notificare a defectiunilor este de 1 an. Pe toata perioada de notificare a defectiunilor, Antreprenorul va asigura asistenta operationala pentru personalul Beneficiarului, la solicitarea acestuia, si va remedia orice defectiuni notificate de catre Beneficiar.
In Capitolul 5 sunt cuprinse studiile topografice realizate in anul 2012, precum si studiile geotehnice. Antreprenorul are obligatia de a verifica si completa toate datele de care are nevoie la realizarea lucrarilor pe propria cheltuiala. Daca pe parcursul executiei lucrarilor se impun modificari ale proiectului initial, aceste modificari vor fi facute de catre Antreprenor si supuse aprobarii Inginerului. Proiectele de detalii de executie intocmite de Antreprenor, toate materialele, manopera si testele vor fi conforme cel putin cu cerintele din Normativele, Codurile de Practica si Standardele aplicabile in UE si Romania. Cerinte mai riguroase pot fi aplicate doar daca au fost specificate in Capitolul 2 Cadrul General. Costurile aferente verificarii tehnice si de calitate a proiectelor de detalii ntocmite de Antreprenor n conformitate cu Legea 10/1995, vor fi suportate de catre Beneficiar. Pentru executarea lucrarilor se vor respecta ntocmai prevederile din Cadrul General si Caietele de Sarcini cuprinse in Capitolul 2, planurile incluse in Capitolul 3 - Planse. Alte detalii legate de lucrari, cantitatile si modul de plata al acestora sunt cuprinse in Capitolul 4 Liste. Toate materialele folosite la executarea lucrarilor vor fi in conformitate cu specificatiile tehnice din Capitolul 2. Lucrarile acestui contract se incadreaza astfel: Clasa de importanta III conform STAS 4273 / 83 Clasa de importanta si expunere la cutremur III - conform P 100 / 2006 Categoria de importanta C conform HG 766 / 1997
3 DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE

3.1 3.1.1 SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA POTABILA Sistemul de alimentare cu apa Moinesti
Zona de distributie apa Moinesti se compune din orasul Moinesti si localitatea Gazarie. Zona de distributie apa Moinesti are o populatia confirmata de 23.902 locuitori la nivelul anului 2008. Zona de distributie este alimentata de la statia de tratare Caraboaia (orasul Darmanesti). Apa de la statia de tratare Caraboaia este pompata aprox 20 km printr-o conducta de otel DN 800 care se bifurca inainte de intrarea in oras ( 1x DN 300, 1x DN 400) in punctul Pietroasa. La momentul actual conductele Dn300 si Dn400 care alimentau in trecut fosta Statie de Repompare Vasiesti deservesc consumatori din zona sudica a orasului pana in dreptul Fostei Statii de Repompare. Din aductiunea Dn800 de la Statia de Tratare se alimenteaza acum si noua Statie de pompare Vermesti, localizata la limita de sud a orasului Moinesti, situata la cota aprox. 420 m. La Statia de Pompare Vermesti sunt instalate sase pompe. De obicei, numai doua sunt functionale, celelalte fiind in stand-by. Pentru a alimenta
BC-CL-4 2.1 - 15
rezervoarele din Moinesti acestea pompeaza cu debitul Q=250 m/h si presiunea H=144 m prin intermediul unei conducte De560 pozata in principal pe strazile 1 Mai si Pacii. La intersectia strazii Pacii cu drumul national DN 2G conducta de refulare De560 alimenteaza in momentul actual conductele Dn 300 si Dn400 care la randul lor alimenteaza nordul orasului. In trecut rezervoarele care deservesc orasul Moinesti erau alimentate prin intermediul Statiei de Repompare Vasiesti. Statia de repompare este acum scoasa din functiune iar in dreptul ei conductele Dn300 si Dn400 care vin din sudul orasului sunt blindate. Rezervoare si statii de pompare Statia de pompare: Vermesti (construit n 2007), include rezervor de 600 m precum si Statie de clorinare noua; Rezervoare: Micleasca, Brazi, Cristea, Hangani, capacitate total 8.500 m
Retea de distributie Lungime total 44,4 km, construit ntre 1954 2007 Populatie conectat: 20.060 locuitori
Rata de conectare la reteaua de distributie a apei in Moinesti este de 84 %. In figurile urmatoare sunt prezentate scheme generale ale zonei de distributie a apei din Moinesti: a. Situatia pana in momentul punerii in functiune a Statiei de Pompare Vermesti si dezafectarii Statiei de Repompare Vasiesti (2007)
BC-CL-4
2.1 - 16
b. Situatia dupa punerea in functiune a Statiei de Pompare Vermesti
Se observa in schema ca Rezervorul Hangani care deserveste o parte din cartierul Hangani din centrul orasului este scos din functiune. Acest lucru nu este realizat la momentul actual dar trebuie executat cat mai urgent deoarece Rezervorul Hangani este pozitionat in zona privata. Deasemenea conducta de alimentare a rezervorului (de la fosta statie de Repompare) precum si conducta de distributie spre strada 1 Mai trebuie dezafectate. Sistemul SCADA existent cuprinde urmatoarele: inchidere automat electrovane la nivel maxim ap n rezervoare de ap parc Pini i Cristea, precum i oprire automat pompe funcie de presiune, la SP ap potabil Vermeti Sistemul de alimentare cu apa Buhusi
3.1.2
Zona de alimentare cu apa Buhusi contine numai orasul Buhusi si are o populatia confirmata de 19.644 locuitori la nivelul anului 2008. Orasul este alimentat din 3 surse de apa subterana: Coscav, Poiana Morii, Bistrita (retea separata). O sursa de rezerva suplimentara este Frunzeni. Componentele principale ale sistemului sunt: 4 fronturi de captare: Coscav (capacitate 20 l/s), Poiana Morii (9 foraje, 35 l/s), Bistrita (4 l/s) si Frunzeni (10 foraje in rezerva) Conducta transport DN 325, cu lungimea de 6,5 km Statie de pompare I.I.de la Brad, capacitate 300 m3/zi 2 rezervoare, capacitate totala 2.500 m3 Retea de distributie 45,3 km (tronson azbociment: 3,6 km) Bransamente case: 4.700 Populatie conectata: 14.280 locuitori Rata de conectare la reteaua de distributie a apei in Buhusi este de 71 %.
BC-CL-4
2.1 - 17
In figura urmatoare este prezentata o schema generala a zonei de distributie a apei din Buhusi:
3.1.3
Sistemul de alimentare cu apa Darmanesti
Zona de alimentare cu apa Darmanesti contine numai orasul Darmanesti si are o populatia confirmata de 11.508 locuitori la nivelul anului 2008. Orasul este alimentat din statia de tratare Caraboaia care este amplasata chiar pe deal in sudul orasului Darmanesti la cota ~ 420 m. La WTP Caraboaia exista doua rezervoare cu o capacitate de 3,000 m fiecare de unde apa este pompata spre zona de distributie a apei Moinesti. Din aceasta conducta sub presiune se alimentreaza si sistemul de alimentare cu apa Darmanesti. Pentru alimentarea localitatii Lapos care este situata relativ mai sus decat Darmanesti si Darmaneasca exista o statie de pompare. Aceasta este conectata la conductele care alimenteaza zona de distributie a apei Moinesti. In zona de alimentare cu apa Darmanesti nu este rezervor, dar la Statia de tratare a apei Caraboaia exista doua rezervoare cu o capacitate de 3,000 m fiecare. lungimea retelei de distributie este de aproximativ 50 km Populatie conectata: 10.357 locuitori Rata de conectare la reteaua de distributie a apei in Darmanesti este de 90 %. In figura urmatoare este prezentata o schema generala a zonei de distributie a apei din Darmanesti:
BC-CL-4
2.1 - 18
3.2 3.2.1
SISTEMUL DE CANALIZARE Aglomerarea Moinesti
Aglomerarea Moinesti este alcatuita din municipiul Moinesti si localitatea Gazarie. Municipiul Moinesti are un sistem separativ de canalizare cu o lungime totala de 11.7 km: sistemul pentru canalizarea apelor uzate menajere este alcatuit din 9,5 km de conducte de beton, cu diametre cuprinse intre 200 si 600mm iar sistem pentru canalizarea apelor pluviale a fost construit in 1984 si are o lungime totala de 2,2 km. Exista doua statii de pompare apa uzata in aglomerarea Moinesti, pe Str. Plopilor, una in zona de locuinet si una in zona de blocuri. Reteaua de canalizare menajera evacueaza apa uzata la statia existenta de epurare a municipiului. Statia de epurare existenta, este operata fara tratament secundar sau tertiar. In prezent sunt racordati la canalizare un numar de aprox. 16.060 locuitori, ceea ce reprezinta o rata de conectare de 67 %. In cadrul proiectului de fata: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Bacau sunt prevazute lucrari de extindere a canalizarii in aglomerarea Moinesti. Aceste lucrari fac obiectul unui alt contract: CL2. Sistemul de canalizare din municipiul Moinesti este operat de catre Compania Regionala de Apa Bacau. 3.2.2 Aglomerarea Buhusi
Aglomerarea Buhusi este alcatuita din municipiul Buhusi. Municipiul Buhusi are un sistem combinat de canalizare cu o lungime totala de 24.6 km: sistemul pentru canalizarea apelor uzate menajere este alcatuit din 18,7 km de conducte de beton, cu diametre cuprinse intre 160 si 1000mm iar sistem pentru canalizarea apelor pluviale a fost construit in 1984 si are o lungime totala de 5,9 km.
BC-CL-4 2.1 - 19
Exista o statie de pompare apa uzata in aglomerarea Buhusi, SPAU Chebac. Reteaua de canalizare menajera evacueaza apa uzata la statia existenta de epurare a municipiului. Statia de epurare existenta, este operata fara tratament secundar sau tertiar. In prezent sunt racordati la canalizare un numar de aprox. 10.700 locuitori, ceea ce reprezinta o rata de conectare de 54 %. In cadrul proiectului de fata: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Bacau sunt prevazute lucrari de extindere a canalizarii in aglomerarea Buhusi. Aceste lucrari fac obiectul unui alt contract: CL2. Sistemul de canalizare din municipiul Buhusi este operat de catre Compania Regionala de Apa Bacau. 3.2.3 Aglomerarea Darmanesti
Aglomerarea Darmanesti este alcatuita din orasul Darmanesti si localitatile Darmaneasca si Lapos. Aglomerarea urbana Darmanesti nu are in prezent un sistem de canalizare functional. Exista in mod curent doar 0.5 km de canalizare care sunt in conditie foarta degradata. In prezent nu sunt statii de pompare apa uzata la Darmanesti. Sistemul de canalizare existent nu va mai fi utilizat in viitor. Statia de epurare existenta in Darmanesti este localizata in mijlocul orasului si deserveste un grup de blocuri cu o mare densitate de populatie. Are doar treapta mecanica si nu este suficienta pentru intregul oras. Aceasta statie de epurare va fi dezafectata dar nu de acest constructor. In prezent sunt racordati la canalizare un numar de aprox. 115 locuitori, ceea ce reprezinta o rata de conectare de 1 %. Sistemul de canalizare din orasul Darmanesti este operat de catre Compania Regionala de Apa Bacau.
BC-CL-4
2.1 - 20
4 SITUATIA PROPUSA
4.1 4.1.1 Reteaua de distributie apa potabila Generalitati
Lucrarile din acest proiect cuprind extinderea retelelor de apa din orasele Moinesti si Buhusi si realizarea unui sistem SCADA. Toate lucrarile vor fi executate conform specificatiilor din Capitolul 2 si desenelor din Capitolul 3. Antreprenorul are obligatia adaptarii la teren sau modificarii detaliilor tip de executie pentru toate caminele aferente retelei de distributie, pentru bransamentele proprietatilor, caminele de bransament, racordurile hidrantilor si pentru traversarile, subtraversarile de rauri, vai, drumuri. Executia se va face numai dupa aprobarea acestor detalii de catre Inginer. Amplasarea retelelor de distributie a apei se va realiza n intravilan, pe strazile existente din localitate la limita proprietatilor. In functie de conditiile concrete din teren, pot aparea unele modificari de trasee. Distributia apei pe noile retele se va realiza printr-o retea ramificata. Lungimea retelei care se va executa este: Pentru orasul Moinesti: L = 4,476 km (lungime care include conectarea cartierului Hangani la SP Vermesti) Pentru orasul Buhusi: L = 6,282 km
Lucrarile pentru extinderea retelei de apa includ pozarea conductelor, executia si echiparea caminelor de pe traseul acestora, instalarea vanelor de sectorizare ingropate, executia bransamentelor si hidrantilor, traversari de cursuri de apa si cai de comunicatie. Se atrage atentia, ca pentru bransamentele, aferente proprietatilor situate in lungul drumurilor (nationale, judetene si alte categorii dupa caz), care subtraverseaza drumurile se vor executa obligatoriu prin foraje orizontale. Antreprenorul are obligatia ca in aglomerarile Moinesti si Buhusi sa isi coordoneze programul de executie cu Antreprenorul contractului CL2 acolo unde se executa pe aceleasi strazi lucrari de canalizare in cadrul contractului CL2 si lucrari de alimnetare cu apa in cadrul acestui contract. 4.1.2 Materialul conductelor
Materialul conductelor va fi polietilena de inalta densitate PE 80, SDR 17,6 Pn 6. 4.1.3 Aliniamentul si pozitionarea pe verticala a conductelor
Asezarea n plan vertical a retelelor s-a facut tinand cont de configuratia terenului, de cota subsolurilor si a adancimii de inghet, de sarcinile care actioneaza asupra conductelor, de nivelul apelor subterane si de punctele obligate. Sapaturile necesare se vor executa atat mecanizat, cat si manual functie de situatia concreta, pentru toate lucrarile de sapaturi si terasamente se vor executa sprijiniri conform
BC-CL-4
2.1 - 21
legislatiei, standardelor si normativelor tehnice. In zonele cu apa subterana vor fi executate epuismente. Se vor lua masuri pentru securitatea constructiilor din zona si a instalatiilor subterane intalnite, de protectie a pietonilor si vehiculelor care circula in zona. La final, situatia terenului din zona (rigole, strazi, trotuare, etc) se va reface la starea initiala. Conductele vor fi pozate pe un pat din material granular de 10 cm grosime, transeea fiind umpluta pana la 15 cm peste generatoarea superioara a conductei tot cu material granular conform detaliilor standard din Capitolul 3. Deasupra intregii retele de distributie si deasupra fiecarui bransament la o inaltime de cca. 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei s-a prevazut montarea unei grile de avertizare din polietilena de culoare albastra. Lucrarile pentru bransari se vor realiza numai cu acordul Beneficiarului pe baza unui program intocmit de catre aceasta. Antreprenorul va asigura un grafic de implementare a lucrarilor optim, din punct de vedere al consecintelor asupra traficului. n acest sens se va urmarii executia simultana a lucrarii atat pe reteaua cu apa cat si pe reteaua de canalizare. Pentru lucrarile de subtraversare a drumurilor nationale, judetene si a altor categorii (dupa caz), lucrarile de pozare se vor executa prin foraj orizontal. Subtraversarile vor fi amplasate la o adincime minima de 1,5 m de la cota drumului n ax si pana la generatoare superioara a conductei de protectie. 4.1.4 Vane si fitinguri
In scopul limitarii la maximum a tronsoanelor scoase din functiune in timpul interventiilor la retea, s-au prevazut vane de inchidere: montate in camine, cu roata de manevra montate ingropat, cu tija de manevra si cutie de protectie
Pentru aerisirea conductelor au fost prevazute vane de aerisire-dezaerisire, montate in camine, in punctele cele mai inalte ale retelei, iar pentru golirea conductelor au fost prevazute vane pentru golire montate in camine. S-au prevazut vane de aerisire-dezaerisire montate la toate supratraversarile de conducte. Vor fi utilizate numai vane cu sertar, din fonta ductila, Pn 10, iar dimensiunile acestora vor fi corespunzatoare cu dimensiunile conductelor pe care se instaleaza, daca nu se specifica altfel Montajul vanelor pe conductele de polietilena se va face cu flanse, suruburile, saibele si piulitele fiind zincate la cald. In acest scop, capetele conductelor vor fi prevazute cu adaptoare cu flanse, corespunzatoare diametrelor si presiunilor nominale ale vanelor. Pentru vane cu diametrul egal sau mai mare de 300mm, s-a prevazut montarea de compensatoare de montaj. 4.1.5 Camine de vane
Pe reteaua de distributie a apei s-au prevazut camine de vane (CV), camine de aerisire (CA), camine de golire (CG) si camine combinate de vane si golire (CVG), de vane si aerisire (CVA).
BC-CL-4
2.1 - 22
Antreprenorul va intocmi detaliile de executie ale acestor camine tinand cont de dimensiunile vanelor si fitingurilor pe care va trebui sa le monteze in acestea, in conformitate cu planurile din Capitolul 3 - Planse. Caminele se vor realiza din beton monolit C12/15 armat cu OB 37 si PC 52, accesul in interior facandu-se prin intermediul unui gol acoperit cu capac carosabil tip IV, conf STAS 2308/87. Treptele de acces in interiorul caminelor vor fi din otel protejat anticoroziv. La interiorul peretilor se va realiza o izolatie hidrofuga pe baza de ciment in doua straturi, iar la exterior se va aplica o spoiala de bitum aditivat executata pe strat suport. 4.1.6 Bransamente
S-a prevazut realizarea de bransamente noi cu dimensiunile de 20mm la retelele proiectate de distributie. (se alimenteaza numai gospodarii individuale) Lucrarile de bransament vor include urmatoarele elemente: piesa de bransament pe conducta principala robinet de concesie cu cutie de protectie si tija de manevra conducta de bransament PEID 20mm imbinari si fitinguri camin de apometru complet echipat
Camine de apometru au fost prevazute din beton conform planselor din Capitolul 3, Antreprenorul avand posibilitatea de a alege si alta varianta, in conditiile indeplinirii cerintelor de calitate conform legilor si normativelor tehnice in vigoare. Toate materialele si echipamentele vor fi capabile de functionare la o presiune de 6 bar. Antreprenorul va furniza si instala tot echipamentul. Contorul de apa montat in caminul de apometru va fi de clasa C. Lucrarile pentru bransamente se vor realiza numai cu acordul Beneficiarului pe baza unui program intocmit de catre acesta. De asemenea, pozitia exacta a caminelor de apometru va fi stabilita impreuna cu Beneficiarul, n functie de situatia reala intalnita n teren si de solicitarile de bransare. 4.1.7 Hidranti de incendiu exteriori
Pe retelele de alimentare cu apa proiectate s-au prevazut hidranti supraterani. Hidrantii se vor amplasa lateral fata de conducta retelei in afara spatiului carosabil, intre conducta si limita proprietatilor sau cladirilor din zona. Racordarea hidrantilor la conducta retelei se va realiza prin intermediul unui tronson de conducta PEID 110 Pn 6, pozata cu generatoarea superioara la limita adancimii de inghet. Distantele dintre hidranti, dintre acestia si carosabil, precum si fata de cladiri, se stabilesc conform reglementarilor specifice, astfel incat sa asigure functionarea mijloacelor de paza contra incendiilor. Conductele de racord ale hidrantilor trebuie sa fie cat mai scurte. Instalarea hidrantilor va fi conform desenelor din Capitolul 3. Amplasarea finala a hidrantilor va fi stabilita ca parte a proiectului de executie al Antreprenorului. 4.1.8 Traversari cai de comunicatie si refacere sisteme rutiere
Traseele conductelor cuprind subtraversari de drumuri nationale si cai ferate.

BC-CL-4 2.1 - 23
Toate tipurile de subtraversari au fost considerate a fi realizate prin tehnologii de executie fara sapatura deschisa, prin foraj orizontal, dar Antreprenorul este liber sa execute si prin alte metode, in functie de proiectul pe care-l va intocmi si pentru care va obtine avizele si autorizatiile de la autoritatile competente. Pe tot traseul subtraversarilor se vor prevedea tuburi de protectie din otel protejat anticoroziv. Amplasamentul subtraversarilor si lungimea acestora este indicata in desenele din Capitolul 3. Subtraversarile de drum vor fi amplasate la o adancime minima de 1,5 m fata de cota drumului in ax, iar in cazul celor de cursuri de rau la minim adancimea de inghet fata de talveg. Dup pozarea utilitilor n ampriza strzilor (carosabile i/sau trotuare), se vor executa lucrrile de refacere a sistemelor rutiere existente de pe fiecare strad n parte. Refacerea i repararea sistemelor rutiere existente de pe fiecare strad se va realiza conform: Normativ pentru prevenirea i remedierea defeciunilor la mbrcmini rutiere moderne, ind. AND 547-98, Normativ pentru ntreinerea i repararea strzilor, ind. NE 033 2004. Soluiile de remediere propuse pentru fiecare strad sunt funcie de: - categoria i funcia strzii, - traficul de perspectiv, - natura terenului de fundare, - tipul de sistem rutier existent i starea tehnic a lui, - grosimile straturilor rutiere existente, determinate prin sondaje geotehnice, - Normativ privind alctuirea structurilor rutiere rigide i suple pentru strzi, ind. NP 116-2005. 4.1.9 Sistem SCADA
In privinta retelelor de distributie apa proiectate se propune pentru orasul Moinesti implementarea unui sistem SCADA care va cuprinde urmatoarele: Realizarea unui dispecerat SCADA localizat in gospodaria de apa Parc Pini pentru monitorizarea urmatoarelor locatii Prevederea unor echipamente de monitorizare cu capacitate de transmitere a datelor catre dispecerat, instalate atat in retea cat si la fiecare rezervor, in vederea optimizarii functionarii Statiei de Pompare Vermesti
Pentru zona de apa Buhusi se prevede realizarea unui sistem SCADA pentru optimizarea functionarii statiei de pompare din gospodaria de apa I.I.de la Brad astfel: Realizarea unui dispecerat SCADA in locatia gospodariei de apa I.I.de la Brad Prevederea unor echipamente de monitorizare la sursele de apa cu capacitate de transmitere a datelor catre dispecerat, Prevederea de echipamente de monitorizare si control la gospodaria de apa II de la Brad Prevederea de echipamente de monitorizare, control si transmitere la distanta a datelor, situate in retea si la rezervorul de 1500m3
BC-CL-4
2.1 - 24
4.2 4.2.1
SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA MOINESTI Extinderea retelei de distributie
Lucrarile de proiectare pentru aceasta arie de distributie cuprind lucrari de extindere retele apa, deconectari si reconectari de retele si lucrari SCADA pentru Statia de pompare Vermesti, reteaua si rezervoarele deservite de acesta. Extinderea retelei de distributie pentru Aria de distribuie Moineti a fost studiat n concordan cu reeaua de distribuie existent. Dup finalizarea proiectului rata de conectare pentru distribuia de ap potabil va fi de 90% pentru Moineti i Gzrie. Lucrarile de extindere retea de apa sunt situate pe urmatoarele strazi: strada Lucacesti Lucacesti Lucacesti 1 Mai 1 Mai Livezilor Martir Closca Martir Closca TOTAL lungime diametru material conexiuni 47 63 PEID 4 55 90 PEID 468 160 PEID 16 228 200 PEID 6 721 160 PEID 6 1018 160 PEID 25 160 493 3190 63 110 63-200 PEID PEID PEID 6 13 76
Extinderea retelei de apa pe strada Lucacesti (DJ 117) se realizeaza prin prelungirea retelei de apa existente pe aceasta strada. Sunt necesare doua subtraversari ale Drumului Judetean pentru realizarea extinderii pe cele doua parti ale strazii. Extinderea retelei de apa pe strada 1 Mai se face prin alimentare din reteaua proiectata pe strada Pacii. Reteaua se imparte in doua conducte una cu diametrul De160 spre limita orasului in zona si una cu diametrul De200 spre centrul orasului pana la intalnirea cu conducta existenta De110 prezenta pe strada Pacii, conducta alimentata din rezervorul Hangani. Diametrul De200 pentru aceasta portiune este necesar pentru perspectiva continuarii extinderii conductei pe strada 1Mai spre districtul Hangani odata cu dezafectarea Rezervorului Hangani si a conductelor aferente acestuia. Extinderea retelei pe strada Livezilor (DN 2G) se realizeaza prin alimentare din una din fostele aductiuni Dn300 si Dn400 care pleaca din aductiunea Dn800 din sudul orasului. Conducta subtraverseaza calea ferata si Drumul national DN2G si continua spre sud pana la limita orasului. Extinderea retelei pe strada Martir Closca se realizeaza prin alimentare din strada Livezilor. Reteaua are doua ramuri De63 si De110 corespunzatoare celor doua ramuri ale strazii. Amplasarea retelelor de distributie a apei se va realiza n intravilan, pe strazile existente din localitate la limita proprietatilor. In functie de conditiile concrete din teren, pot aparea unele modificari de trasee. Diametrele conductelor propuse in proiect sunt cuprinse intre 63 mm 200 mm si sunt impartite pe lungimi dupa cum urmeaza:
BC-CL-4 2.1 - 25
Diametru (mm) 63 90 110 160 200
Lungime (m) 207 55 493 2207 228
Pe traseul retelelor de distributie, s-au prevazut urmatoarele subtraversari prin foraj orizontal:
MOINESTI Nr crt 1 2 3 4 Pozitia Km 3+645 52+378 36+2 36+361 PEID, De Lungimea (mm) traversarii (m) Tip traversare Subtraversari cale ferata 160 14,0 SCF1 Subtraversari drum national 160 14,0 SDN1 Subtraversari drum judetean 63 9,0 SDJ1 90 9,0 SDJ2
Pe traseul retelelor de distributie, s-au prevazut urmatoarele supratraversari de parauri si viroage:

MOINESTI PEID, De (mm) 110 160 160 160 160 200 Lungimea supratraversarii (m) 19,0 20,0 19,0 8,0 19,0 9,0
Nr crt 1 2 3 4 5 6
Simbol SpR1 SpR2 SpR3 SpR4 SpR5 SpR6
4.2.2
Lucrarile de conectare a cartierului Hangani
Lucrarile de conectare a cartirului Hangani la conducta de la SP Vermesti contin urmatoarele lucrari: Realizarea unei conducte de apa pe strada Pacii L= 1286m incepand din intersectia cu drumul national DN 2G dintr-un camin existent care face legatura dintre noua aductiune De560 (de la Statia de Pompare Vermesti) si conductele Dn300+Dn400 ce alimenteaza rezervoarele orasului. Proiectarea acestei conducte este necesara
2.1 - 26
BC-CL-4
pentru alimentarea conductei proiectate pe strada 1 Mai. Conducta are diametrul proiectat De200 pentru ca in perspectiva se va alimenta prin aceasta conducta cartierul Hangani si in perspectiva cartierul Vasaiesti. Conducta se va construi pana in strada 1Mai unde conducta existenta De110 care alimenteaza acum cartierul Hangani din rezervor, va fi legata la noua conducta De 200. Conducta de conectare are proiectate 84 bransamente. deconectarea rezervorului Hangani (in prezent neutilizat) si a conductelor de alimentare si refulare ale acestuia, pozitionate toate in proprietate privata. alimentarea retelelor de distributie deservite de rezervorul Hangani prin legarea conductei proiectate De200 de pe strazile Pacii si 1 Mai la conducta existenta De110 in continuarea strazi 1 Mai.
Antreprenorul va realiza detaliile privind aceasta deconectare a rezervorului Hangani si conectarea conductei existente la noua conducta. Executia se va face numai dupa aprobarea acestor detalii de catre Inginer.
4.2.3
Sistem SCADA
Antreprenorul va proiecta si realiza sistemul SCADA dupa cum urmeaza: Realizarea dispeceratului prin construirea/reabilitarea si echiparea unei incaperi speciale de cel putin 20m2, prevazuta cu facilitatile necesare: birouri, toaleta, instalatii sanitare si de aer conditionat. Echipamentele care se achiziioneaz, instaleaz i configureaz n cadrul Dispeceratului sunt urmtoarele: Denumire Server SCADA cu accesorii UPS pentru Server Staie operatori Switch L3 cu VPN Cant. 1 1 1 1
Nr. crt. 1. 2. 3. 4.
Preluarea semnalelor de la electrovanele si senzorii de nivel de la rezervoarele din Parc Pini si Cristea cu indicarea pozitiei vanei si nivelului in rezervoare. Achizitionarea electrovanelor si a senzorilor de nivel si realizarea automatizarii inchiderii electrovanelor la atingerea nivelului maxim in rezevor, concomitent cu preluarea datelor catre dispecerat a pozitiei vanelor si nivelului in rezervoare pentru rezervoare Micleasa
In continuare prezentam o lista cu rezervoarele din fiecare locatie: Nr. crt. Denumire Rezervoare/bazine 1. Moineti PMAP 1 (str. M. Sadoveanu locatia Parc Pini) 2 rezervoare x1000mc 2 rezervoare x 2500 mc 2. Moineti PMAP 2 (str. Muntelui zona Micleasa) 2 rezervoare x 300mc 3. Moineti PMAP 3 (str. Osolul zona Cristea) 2 rezervoare x100mc 1 rezervor 240mc
BC-CL-4
2.1 - 27
Echiparea plecarilor din rezervoare si a 9 puncte de masurare debit, presiune, clor rezidual, turbiditate pe reteaua de apa cu transmiterea acestor parametri catre dispecerat. Locul de amplasare a acestor puncte de monitorizare este indicat in cele ce urmeaza dar pozitia lor definitiva va fi indicata de catre Inginer
Denumire Numar Nou
Nr. Crt
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Moinesti -PMAP 1 str. M Sadoveanu Parc Pini (dispecerat) plecare rezervoare Moinesti -PMAP 2 str. Muntelui (zona Micleasca) plecare rezervoare Moinesti -PMAP 3 str. Osoiul (zona Cristea) plecare rezervoare Moinesti -PMAP 4 str. Pacii intersctie cu str. Lunca - A.I. Cuza Moinesti -PMAP 5 str. Lunca - zona cartier Micleasca, str.M.Sadoveanu Moinesti -PMAP 6 (cartier Micleasca) Moinesti -PMAP 7 str. Atelierelor Moinesti -PMAP 8 str. Atelierelor intersectie cu str. Albotesti Moinesti -PMAP 9 plecare rezervoare zona Unicat Moinesti -PMAP 10 zona Spitalul Minicipal de Urgenta Moinesti -PMAP 11 str. Osoiu (rezervoare zona Cristea) Moinesti -PMAP 12 cartier Lucacesti
3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
x x x x x x x x x x x x
Echipamentele vor respecta cerintele din Sectiunea 2.4.2.
4.2.4
Refacere sisteme rutiere
Traseele i traversrile utilitilor proiectate n municipiul Moineti, sunt n partea carosabil, acostamente, trotuare strzi ct i n spaii verzi Dup pozarea utilitilor n ampriza strzilor (carosabile i trotuare), se vor executa lucrrile de refacere a sistemelor rutiere existente de pe fiecare strad n parte. Refacerea i repararea sistemelor rutiere existente de pe fiecare strad se va realiza conform: Normativ pentru prevenirea i remedierea defeciunilor la mbrcmini rutiere moderne, ind. AND 547-98,Normativ pentru ntreinerea i repararea strzilor, ind. NE 033 2004. Soluiile de remediere propuse pentru fiecare strad sunt funcie de: - categoria i funcia strzii, - traficul de perspectiv, - natura terenului de fundare,
BC-CL-4
2.1 - 28
- tipul de sistem rutier existent i starea tehnic a lui, - grosimile straturilor rutiere existente, determinate prin sondaje geotehnice, -Normativ privind alctuirea structurilor rutiere rigide i suple pentru strzi, ind. N P 116-2005. Dimensionarea sistemelor rutiere propuse pentru remedierea strzilor s-a fcut separat pentru sisteme rutiere suple, semirigide i rigide. Sistemele rutiere suple s-au dimensionat conform Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple i semirigide, ind. PD 177/2001. Sistemele rutiere rigide s-au dimensionat conform Normativ de dimensionare a sistemelor rutiere rigide, ind. NP 081 - 2002. ntruct amplasamentele utilitilor propuse sunt n partea carosabil, acostamente, spaii verzi, trotuare, s-au propus variante de refacere pentru fiecare n parte. Pentru refacerea structurilor rutiere din partea carosabil i trotuare, s-au propus urmtoarele variante, conform Normativ privind alctuirea structurilor rutiere rigide i suple pentru strzi, ind. NP 116-2005: 4.2.4.1 Sisteme rutiere definitive carosabil Sisteme rutiere suple-elastice Sistem rutier tip - A- Trafic de perspectiv Mediu - Uor Straturi componente: 4 cm mixtur asfaltic BA16, SR 174-1/2009, 6 cm mixtur asfaltic BAD25, SR 174-1/2009, 15 cm macadam STAS 179-95, 25 cm balast 0...63 mm, SR 662-2002, Sistem rutier provizoriu carosabil tip - B Straturi componente: 10 cm macadam STAS 179-95, 20 cm balast 0...63 mm, SR 662-2002. 4.2.4.2 Sisteme rutiere definitive trotuare Sistem rutier elastic tip C Straturi componente: 3 cm mixtur asfaltic BA8, SR 174-1/2009, 10 cm beton ciment C20/25, SR EN 206-1, 15 cm balast 0...63 mm, SR 662-2002, Pantele transversale i declivitile tronsoanelor de strzi remediate vor fi pstrate. n principiu pantele transversale vor fi urmtoarele: 2,5 % pentru carosabil strzi cu sistem rutier elastic mixturi asfaltice, 2,0 % pentru carosabil strzi cu sistem rutier rigid beton de ciment, 4,0 % la acostamente, 2,5 % la trotuare. Acostamentele, se vor reface prin aducerea la cot cu nivelul prii carosabile existente cu aternerea unui strat de 10 cm grosime de balast 0...63 mm, SR 662 - 2002.
BC-CL-4
2.1 - 29
Tipurile de sisteme rutiere pentru refacerea prii carosabile i a trotuarelor pentru fiecare strad sunt prezentate n tabelul alturat. Nr. crt. 1. 2. 3. 4. Strada Lucceti 1 Mai Livezilor Martir Cloca Categoria strzii III III III IV Sistem rutier Sistem rutier Sistem rutier existent carosabil propus carosabil propus trotuar asfalt balast asfalt balast A B A B C C -
Tehnologia de desfacere-refacere a sistemelor rutiere din partea carosabil i trotuare va respecta urmtoarele faze: 1. Trasarea pe partea carosabil i trotuare a anurilor afectate de utiliti. 2. Desfacerea sistemelor rutiere i sparea traneii pentru pozare utiliti. 3. Pozare utiliti conform detaliilor de specialitate. 4. Executarea umpluturii de pmnt cu teren bun de fundare, (conform SR EN ISO 14688 1/2004 ), n straturi succesive de maxim 20 cm grosime, cu asigurarea gradului de compactare de 96 %, 5. Executarea straturilor rutiere de refacere n varianta indicat n tabel, cu pstrarea pantelor transversale i declivitilor existente n partea carosabil i trotuare. Lucrrile vor ncepe numai dup: - obinerea avizelor de la I.P.J. Bacu - Serviciul Poliiei Rutiere i administratorul drumurilor, - verificarea pe teren a semnalizrii de ctre delegaii administratorului drumurilor i ai I.P.J. Bacu - Serviciul Poliiei Rutiere. Actul normativ care reglementeaz condiiile de instituire a restriciilor de circulaie n zona drumului este: ORDIN MI-MT- 1112/411/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiiile de nchidere a circulaiei i de instituire a restriciilor de circulaie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public i/sau pentru protejarea drumului. Natura situaiei ce trebuie semnalizat - antier fix cu lucrri n partea carosabil i/sau trotuare. Implicaii asupra traficului - instituirea de restricii de circulaie Tip semnalizare rutier - temporar, reflectorizant, completat pe timpul nopii cu lmpi cu lumin galben intermitent Vizibilitatea - la distane mai mari de 70 m pentru asigurarea vitezei de baz de 40 km/h. Utilizare - semnalizare rutier temporar i protecia personalului din zona drumului Desfurarea circulaiei rutiere n funcie de amenajarea drumului - n sens unic, sau n ambele sensuri de circulaie. Mod de desfurare a traficului - circulaie alternant,( n care sensul de circulaie se modific, alternativ, pe aceeai band) sau circulaie continu pe fiecare sens de circulaie. Sisteme de semnalizare rutier temporar - set de semafoare pentru lucrri n carosabil, fixe sau mobile, completate cu indicatoare de reglementare a prioritii. n cazul nefuncionrii semafoarelor din diverse cauze, circulaia va fi dirijat prin intermediul piloilor de circulaie,
BC-CL-4
2.1 - 30
ce vor fi dotai cu palete de semnalizare cu fee duble (verde - rou), staii de emisie recepie i echipament de protecie de culoare portocalie. Dimensiuni semnalizare rutier - indicatoarele, panourile de presemnalizare, balizele i barierele vor fi de dimensiuni curente, conf. SR 1848/1-2012, Ord. Guv. 195/2002 i Hot. Guv. 85/2003, realizate cu folie reflectorizant pe fond galben. Marcajele temporare vor fi de culoare galben, cu limea de 10...12 cm pentru cele longitudinale iar celelalte respectnd STAS 1848/7-2004. Echipamentele de protecie - avertizare folosite de personalul care lucreaz pe zona drumului vor fi de culoare galben-portocaliu-fluorescente. Schemele grafice de semnalizare a lucrrilor n partea carosabil, specificaiile tehnice care consemneaz obligaiile i responsabilitile care revin antreprenorului general, subantreprenor, consultan, pe ntreaga perioad de execuie a lucrrilor, condiiile de recepie, instalare i exploatare a instalaiilor de semnalizare rutier, vor fi prezentate n partea de Management Trafic.
4.3 4.3.1
SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA BUHUSI Extinderea distribuiei de ap potabil
Extinderea distribuiei de ap potabil a fost studiat n legtur cu reeaua de distribuie a apei potabile existent. Dup finalizarea proiectului rata de conectare pentru distribuia de apa potabil este de 90%. Reteaua de distributie proiectata va include echipamentul necesar, cum ar fi camine dotate cu vane de golire, vane de linie si dispozitive de aerisire, supratraversari si subtraversari canale pluviale si paraie, subtraversari drumuri judetene si nationale etc. Lucrarile de extindere retea de apa sunt situate pe urmatoarele strazi: strada Orbic Orbic TOTAL lungime diametru material conexiuni 1055 110 PEID 373 5227 160 PEID 6282 110-160 PEID 373
Proiectarea retelei de distributie pe strada Orbic (drumul judetean DJ15B) se face din conducta existenta Dn200 din strada Libertatii (drumul national DN15) si continua pana la limita orasului (si limita de judet). Conducta subtraverseaza drumul national DN15 folosind foraj orizontal. Conductele laterale subtraverseaza strada Orbic (drumul judetean DJ15B) prin foraje orizontale Amplasarea retelelor de distributie a apei se va realiza n intravilan, pe strazile existente din localitate la limita proprietatilor. In functie de conditiile concrete din teren, pot aparea unele modificari de trasee.
BC-CL-4
2.1 - 31
Pe traseul retelelor de distributie, s-au prevazut urmatoarele subtraversari prin foraj orizontal: BUHUSI Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 PEID, Lungimea De traversarii (mm) (m) Simbol traversare Subtraversari drum national 346+942,8 160 16,0 SDN1 Subtraversari drum judetean 0+815,6 110 11,0 SDJ1 1+565 110 8,0 SDJ2 1+744,3 110 8,0 SDJ3 1+837,3 110 8,0 SDJ4 2+498,2 110 8,0 SDJ5 Subtraversari rauri 160 10,2 SR1 160 9,6 SR2 160 10,5 SR3 160 13,5 SR4 110 13 SR5 110 11 SR6 110 10 SR7 Pozitia Km
Pe traseul retelelor de distributie, s-au prevazut urmatoarele supratraversari de rauri si viroage:

BUHUSI Nr crt 1 2 3 4 5 PEID, De (mm) 110 160 160 160 160 Lungimea supratraversarii (m) 21,0 32,6 7,3 5,2 14 Simbol SpR5 SpR1 SpR2 SpR3 SpR4
4.3.2
Sistemul SCADA Sistemul SCADA in Buhusi va cuprinde urmatoarele lucrari: Realizarea dispeceratului in gospodaria de apa I.I de la Brad, prin construirea/reabilitarea si echiparea unei incaperi speciale de cel putin 20m2, prevazuta cu facilitatile necesare: birouri, toaleta, instalatii sanitare si de aer conditionat. Echipamentele care se achiziioneaz, instaleaz i configureaz n cadrul Dispeceratului sunt urmtoarele: Denumire Cant.
Nr. crt.
BC-CL-4
2.1 - 32
Nr. crt. 1. 2. 3. 4.
Denumire Server SCADA cu accesorii UPS pentru Server Staie operatori Switch L3 cu VPN
Cant. 1 1 1 1
BC-CL-4
2.1 - 33
Reabilitarea fronturilor de captare ap brut Poiana Morii si Coscau care const n achiziia, punerea n funciune i testarea urmtoarelor echipamente:
Nr. crt. 1. Denumire Buhui FC Poiana Morii Buhui FC Cascu Motoare 2 pompe x 15 kw; 3 pompe x 9,2 kw; 1 pompa 9,5 kw . 1 pompa x 9,2 kw Rezervoare/bazine -
2.
1 rezervor
Reabilitarea statiilor de pompare apa de la gospodaria de apa I.I. de la Brad, care cuprinde urmatoarele echipamente:
Dulap automatizare cu comenzi locale Modem GPRS cu interfat serial/ethernet cu VPN
Nr. Crt
Denumire
PLC conexiune serial + ethernet/serial
Card intrri digitale 32
Card iesiri digitale 16
Card intrari analogice 8
Automatizare pompe
Traductor presiune
Traductor debit
Traductor de nivel analogic
1 2
Buhui FC Poiana Morii Buhui FC Coscu TOTAL
1 1 2
2 2 4
1 1 2
1 1 2
1 1 2
6 1 7
1 1
1 1
1 1 2
1 1
Nr. Crt
Denumire
PLC conexiune serial + ethernet/serial
Card intrri digitale 32
Card iesiri digitale 16
Card intrari analogice 8
Dulap automatizare cu comenzi locale
Actionare pompe
Modem GPRS cu interfat serial/ethernet cu VPN
Analizor apa
Traductor de nivel analogic
Analizor retea joasa tensiune cu comunicatie serial
Analizor retea medie tensiune cu comunicatie serial
Card comunicatie ethernet
Reductor curent
Buhui SP Ion Ionescu de la Brad TOTAL
1 1
2 2
1 1
1 1
1 1
4 4
1 1
1 1
1 1
1 1
BC-CL-4
2.1 - 34
Automatizare dozare clor prin prevederea echipamentelor necesare controlului dozarii clorului pe baza masuratorii clorului rezidual in tr-un punct din retea indicat de Inginer Achizitionarea electrovanelor si a senzorilor de nivel si realizarea automatizarii inchiderii electrovanelor la atingerea nivelului maxim in rezevorul de 1500m3 A.I. Cuza, concomitent cu preluarea datelor catre dispecerat a pozitiei vanelor si nivelului in rezervor. Nr. crt. Denumire Rezervoare/bazine 1. Buhui (str. A.I. Cuza) 1 rezervor x 1500mc
Echiparea plecarilor din rezervoare si a 9 puncte de masurare debit, presiune, clor rezidual, turbiditate pe reteaua de apa cu transmiterea acestor parametri catre dispecerat. Locul de amplasare a acestor puncte de monitorizare este indicat in cele ce urmeaza dar pozitia lor definitiva va fi indicata de catre Inginer Nr. Crt 4 5 6 7 Denumire Buhusi -PMAP 1 str. A.I.Cuza Buhusi -PMAP 2 str. Republicii intersectie cu str. Primaverii Buhusi -PMAP 3 str. 1 Mai intersectie cu str. T. Vladimirescu Buhusi -PMAP 4 str. Bodesti numar 1 1 1 1 Nou x x x x
In cadrul gospodariei de apa I.I. de la Brad se va realiza automatizarea statiei de pompare a carui control va fi realizat pe baza presiunii de pe refulare. Se va achizitiona si instala o electrovana pe retea la separatia dintre intrarea in retea si conducta de alimentare a rezervorului A.I. Cuza, care va fi controlata de presiunea din reteaua de distributie si nivelul din rezervorul A.I Cuza.
4.3.3
Refacere sisteme rutiere
Dup pozarea utilitilor n ampriza strzilor (carosabil i trotuare), se vor executa lucrrile de refacere a sistemelor rutiere existente de pe strada Orbic i de pe strzile cu care se intersecteaz. Refacerea i repararea sistemelor rutiere existente de pe fiecare strad se va realiza conform: Normativ pentru prevenirea i remedierea defeciunilor la mbrcmini rutiere moderne, ind. AND 547-98, Normativ pentru ntreinerea i repararea strzilor, ind. NE 033 2004. Soluiile de remediere propuse pentru fiecare strad sunt funcie de: - categoria i funcia strzii, - traficul de perspectiv, - natura terenului de fundare, - tipul de sistem rutier existent i starea tehnic a lui, - grosimile straturilor rutiere existente, determinate prin sondaje geotehnice,
BC-CL-4
2.1 - 35
Extindere infrastructura retea distributie apa in orasele Buhusi Extindere infrastructura canalizare in orasul Darmanesti
- Normativ privind alctuirea structurilor rutiere rigide i suple pentru strzi, ind. NP 116-2005. Dimensionarea sistemelor rutiere propuse pentru remedierea strzilor s-a fcut separat pentru sisteme rutiere suple, semirigide i rigide. Sistemele rutiere suple s-au dimensionat conform Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple i semirigide, ind. PD 177/2001. Sistemele rutiere rigide s-au dimensionat conform Normativ de dimensionare a sistemelor rutiere rigide, ind. NP 081 - 2002. ntruct amplasamentele utilitilor propuse sunt n partea carosabil, acostamente, spaii verzi, trotuare, s-au propus variante de refacere pentru fiecare n parte. Pentru refacerea structurilor rutiere din partea carosabil i trotuare, s-au propus urmtoarele variante, conform Normativ privind alctuirea structurilor rutiere rigide i suple pentru strzi, ind. NP 116-2005: 4.3.3.1 Sisteme rutiere definitive carosabil Sisteme rutiere suple-elastice Sistem rutier tip - A- Trafic de perspectiv Mediu - Uor Straturi componente: 4 cm mixtur asfaltic BA16, SR 174-1/2009, 6 cm mixtur asfaltic BAD25, SR 174-1/2009, 15 cm macadam STAS 179-95, 25 cm balast 0...63 mm, SR 662-2002, Sistem rutier rigid tip - B - Trafic de perspectiv Mediu - Uor Straturi componente: 21 cm beton rutier Bc R 4,0, SR 183-1/1995, 3 cm nisip 0...4 mm, SR 662-2002, 25 cm balast 0...63 mm, SR 662-2002, Sistem rutier provizoriu carosabil tip - C Straturi componente: 10 cm macadam STAS 179-95, 20 cm balast 0...63 mm, SR 662-2002,. 4.3.3.2 Sisteme rutiere definitive trotuare Sistem rutier elastic tip D Straturi componente: 3 cm mixtur asfaltic BA8, SR 174-1/2009, 10 cm beton ciment C20/25, SR EN 206-1, 15 cm balast 0...63 mm, SR 662-2002, Pantele transversale i declivitile tronsoanelor de strzi remediate vor fi pstrate. n principiu pantele transversale vor fi urmtoarele: 2,5 % pentru carosabil strzi cu sistem rutier elastic mixturi asfaltice, 2,0 % pentru carosabil strzi cu sistem rutier rigid beton de ciment, 4,0 % la acostamente, 2,5 % la trotuare.
BC-CL-4
2.1 - 36
Acostamentele, se vor reface prin aducerea la cot cu nivelul prii carosabile existente cu aternerea unui strat de 10 cm grosime de balast 0...63 mm, SR 662 - 2002. Tehnologia de desfacere-refacere a sistemelor rutiere din partea carosabil i trotuare va respecta urmtoarele faze: 1. Trasarea pe partea carosabil i trotuare a anurilor afectate de utiliti. 2. Desfacerea sistemelor rutiere i sparea traneii pentru pozare utiliti. 3. Pozare utiliti conform detaliilor de specialitate. 4. Executarea umpluturii de pmnt cu teren bun de fundare, (conform SR EN ISO 14688 1/2004 ), n straturi succesive de maxim 20 cm grosime, cu asigurarea gradului de compactare de 96 %, Executarea straturilor rutiere de refacere n varianta indicat n tabel, cu pstrarea pantelor transversale i declivitilor existente n partea carosabil i trotuare. Lucrrile vor ncepe numai dup: - obinerea avizelor de la I.P.J. Bacu - Serviciul Poliiei Rutiere i administratorul drumurilor, - verificarea pe teren a semnalizrii de ctre delegaii administratorului drumurilor i ai I.P.J. Bacu - Serviciul Poliiei Rutiere. Actul normativ care reglementeaz condiiile de instituire a restriciilor de circulaie n zona drumului este: ORDIN MI-MT- 1112/411/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiiile de nchidere a circulaiei i de instituire a restriciilor de circulaie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public i/sau pentru protejarea drumului. Natura situaiei ce trebuie semnalizat - antier fix cu lucrri n partea carosabil i/sau trotuare. Implicaii asupra traficului - instituirea de restricii de circulaie Tip semnalizare rutier - temporar, reflectorizant, completat pe timpul nopii cu lmpi cu lumin galben intermitent Vizibilitatea - la distane mai mari de 70 m pentru asigurarea vitezei de baz de 40 km/h. Utilizare - semnalizare rutier temporar i protecia personalului din zona drumului Desfurarea circulaiei rutiere n funcie de amenajarea drumului - n sens unic, sau n ambele sensuri de circulaie. Mod de desfurare a traficului - circulaie alternant,( n care sensul de circulaie se modific, alternativ, pe aceeai band) sau circulaie continu pe fiecare sens de circulaie. Sisteme de semnalizare rutier temporar - set de semafoare pentru lucrri n carosabil, fixe sau mobile, completate cu indicatoare de reglementare a prioritii. n cazul nefuncionrii semafoarelor din diverse cauze, circulaia va fi dirijat prin intermediul piloilor de circulaie, ce vor fi dotai cu palete de semnalizare cu fee duble (verde - rou), staii de emisie recepie i echipament de protecie de culoare portocalie. Dimensiuni semnalizare rutier - indicatoarele, panourile de presemnalizare, balizele i barierele vor fi de dimensiuni curente, conf. SR 1848/1-2012, Ord. Guv. 195/2002 i Hot. Guv. 85/2003, realizate cu folie reflectorizant pe fond galben. Marcajele temporare vor fi de culoare galben, cu limea de 10...12 cm pentru cele longitudinale iar celelalte respectnd STAS 1848/7-2004. Echipamentele de protecie - avertizare folosite de personalul care lucreaz pe zona drumului vor fi de culoare galben-portocaliu-fluorescente.
BC-CL-4
2.1 - 37
Schemele grafice de semnalizare a lucrrilor n partea carosabil, specificaiile tehnice care consemneaz obligaiile i responsabilitile care revin antreprenorului general, subantreprenor, consultan, pe ntreaga perioad de execuie a lucrrilor, condiiile de recepie, instalare i exploatare a instalaiilor de semnalizare rutier, vor fi prezentate n partea de Management Trafic.
4.4 4.4.1
SISTEMUL DE CANALIZARE DARMANESTI Generalitati
Proiectul cuprinde lucrari de extindere a retelei de canalizare gravitationala menajera in aglomerarea Darmanesti cat si lucrari de statii de pompare a apei uzate menajere si conductele de refulare aferente acestor statii. Toate lucrarile vor fi executate conform specificatiilor din Capitolul 2 si desenelor din Capitolul 3. Pentru dimensionarea corespunzatoare a retelelor de canalizare propuse, s-a realizat calculul pentru o perioada de perspectiva de 30 ani, tinandu-se cont de posibilitatile de dezvoltare ale localitatilor componente. Dimensionarile s-au facut n conformitate cu reglementarile n vigoare, SR 1846-1:2006 Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea 1 :Determinarea debitelor de apa uzata de canalizare, STAS 1846-2: 2007Canalizari exterioare.Prescriptii de proiectare. Partea 2 :Determinarea debitelor de ape meteorice,STAS 3051-91 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii fundamentale de proiectare. Verificarea modelarii hidraulice a sistemului de canalizare s-a facut cu ajutorul unui program de calcul. Rezultatele modelarii hidraulice a retelei de canalizare, sunt anexate n Capitolul 6, Sectiunea 1 ale prezentei documentatii (Informatii care nu fac parte din contract). Parametrii hidraulici ai retelei de canalizare: Viteza maxima de curgere a fost aleasa astfel ncat sa nu depaseasca valoarea de 15 m/s la conductele de ceramica vitrificata i 3 m/s la conductele de PVC i PEID. Gradul de umplere 70% (pentru extinderi ale retelelor de canalizare ce functioneaza in sistem divizor); Diametrul minim al colectoarelor de apa uzata menajera de 250 mm (impus prin SR 1846-2: 2007). Panta longitudinala minima s-a ales astfel ncat sa se realizeze viteza de autocuratire de minim 0,7 m/s. Exista insa tronsoane de canalizare unde nu s-a putut respecta viteza de autocuratire a conductei (vitezele fiind de regula ntre 0.3 m/s si 0.6 m/s) intrucat, sunt capete de nceput ale colectoarelor de canalizare, unde debitele de apa uzata menajera sunt foarte mici iar diametrul impus prin STAS 1846-1: 2006 de 250 mm nu permite respectarea acestui criteriu.
BC-CL-4
2.1 - 38
In acest caz, viteza de autocuratire poate fi obtinuta aplicandu-se pante mari ale conductelor, ceea ce ar duce la sapaturi adanci si implicit aparitia unor dificultati atat n executie cat si n exploatare. Deoarece, formarea depunerilor solide permanente in retelele de canalizare poate duce la o crestere semnificativa a riscurilor de inundare si poluare, colectoarele de canalizare, au fost proiectate de asa maniera, incat sa se impiedice formarea semnificativa a materiilor solide susceptibile. Astfel, la colectoarele cu diametrul mai mic de 300 mm s-a prevazut ca viteza a apei de canalizare sa fie de cel putin 0.7 m/s o data pe zi sau o panta minima de 1/De conform SR EN 752-4:2008 Retele de canalizare din exteriorul cladirilor. Partea 4: Dimensionare hidraulica si consideratii referitoare la mediu. Exista totusi situatii in care atingerea vitezei de 0.7 m/s nu a fost posibila si ca urmare au fost prevazute camine de spalare. Chiar pe tronsoanele pe care viteza de autocuratire este atinsa, se recomanda totusi o ntretinere si o exploatare corespunzatoare, respectiv spalari periodice ale conductei cu masini si utilaje corespunzatoare. Antreprenorul are obligatia intocmirii proiectelor de detalii de executie pentru: toate caminele speciale aferente retelei de canalizare (camine de rupere de panta, spalare, respectiv camine de vane si golire, camine de aerisire pentru conductele de refulare apa uzata) racordurile si caminele de racord aferente proprietatilor sub si supratraversari de drumuri, cai ferate, cursuri de apa si rigole stradale conform detaliilor de executie cuprinse in plansele din Capitolul 3.
Executia se va face numai dupa aprobarea acestor detalii de catre Inginer. 4.4.2 Materialul conductelor
Materialul conductelor pentru retelele de canalizare va fi ceramica vitrificata, tuburi imbinate cu garnitura de poliuretan (tip K) si sitem de imbinare tip C. Tuburile vor avea rezistenta standard, clasa 160, presiune inelara FN=40 kN/m. Ca material al colectoarelor de canalizare s-a optat pentru conducte din ceramica vitrificata deoarece prezinta urmatoarele avantaje: - durata mare de viata; - rezistenta mecanica mai mare decat tuburile din beton armat; - rugozitate scazuta si, implicit, viteza mare de scurgere; - actiunea combinata dintre corpul puternic, rigid al tubului si flexibilitatea mbinarii asigura etanseitatea canalului colector, chiar si n conditii extreme - infiltratii extrem de reduse; - tuburile din ceramica vitrificata nu se deterioreaza cand sunt curatate sub presiune mare si nu sunt afectate de apa uzata menajera sau industriala, nici chiar pe termen lung. Tuburile din ceramica vitrificata respecta toate cerintele care sunt impuse canalelor colectoare. Odata ce canalul colector din ceramica vitrificata a fost pozat corect inspectia cu camera video poate confirma aceasta operatorul sistemului de canalizare are garantie pentru o durata de viata nelimitata, timp n care toate caracteristicile se pastreaza neschimbate.
BC-CL-4 2.1 - 39
Tubul din ceramica vitrificata este un produs simplu: materialele de baza pentru producerea tuburilor din ceramica vitrificata sunt n totalitate minerale naturale care se gasesc la suprafata solului (lut, apa, samota), evident utilizarea lor neavand impact negativ asupra solului. Materialul conductelor pentru conductele de refulare va fi polietilena de inalta densitate PE 80, SDR 17,6 Pn 6. 4.4.3 Aliniamentul si pozitionarea pe verticala a conductelor
4.4.3.1 Canalizare gravitationala Asezarea n plan vertical a retelelor s-a facut tinand cont de configuratia terenului, de cota subsolurilor si a adancimii de inghet, de sarcinile care actioneaza asupra conductelor, de nivelul apelor subterane si de puncte in care este obligatorie respecatarea anumitor distante. Sapaturile necesare se vor executa atat mecanizat, cat si manual functie de situatia concreta, pentru toate lucrarile de sapaturi si terasamente se vor executa sprijiniri conform legislatiei, standardelor si normativelor tehnice. In zonele cu apa subterana, vor fi executate epuismente. Antreprenorul este responsabil pentru proiectarea, realizarea si mentinerea sprijinirilor pe toata durata executiei. Se vor lua masuri pentru securitatea constructiilor din zona si a instalatiilor subterane intalnite, de protectie a pietonilor si vehiculelor care circula in zona. La final, situatia terenului din zona (rigole, strazi, trotuare, etc) se va reface la starea initiala. Conductele vor fi pozate pe un pat din material granular de 12 cm grosime, transeea fiind umpluta pana la 30 cm peste generatoarea superioara a conductei tot cu material granular conform detaliilor standard din Capitolul 3. La pozarea tuburilor in transee se vor respecta intocmai prevederile caietului de sarcini, atentie deosebita trebuind acordata realizarii pantei patului de pozare, precum si gradului de compactare a umpluturilor. Lucrarile pentru racordari se vor realiza numai cu acordul Beneficiarului pe baza unui program intocmit de Antreprenor si aprobat de Inginer. Se atrage atentia asupra obligativitatii executarii retelelor de canalizare si a conductelor de refulare de pe o strada (unde este cazul) simultan, pentru a minimiza impactul asupra populatiei si mediului pe timpul executiei lucrarilor. Pentru lucrarile de subtraversare a drumurilor nationale DN 12A, judetene DJ 123 (conducte sub presiune) si alte categorii dupa caz, lucrarile de pozare se vor executa prin foraj orizontal. Subtraversarile vor fi amplasate la o adincime minima de 1,5 m fata de cota drumului n ax si pana la generatoare superioara a conductei de protectie. 4.4.3.2 Conducte de refulare Asezarea n plan vertical a retelelor s-a facut tinand cont de configuratia terenului, si a adancimii de inghet, de sarcinile care actioneaza asupra conductelor, de nivelul apelor subterane si de puncte in care este obligatorie respecatarea anumitor distante. De regula, profilul conductei de refulare este crescator spre caminul de racordare de pe canalizare, pentru a permite golirea acesteia in statia de pompare. Sapaturile necesare se vor executa atat mecanizat, cat si manual functie de situatia concreta, pentru toate lucrarile de sapaturi si terasamente se vor executa sprijiniri conform
BC-CL-4
2.1 - 40
legislatiei, standardelor si normativelor tehnice. In zonele cu apa subterana, vor fi executate epuismente. Antreprenorul este responsabil pentru proiectarea, realizarea si mentinerea sprijinirilor pe toata durata executiei. Se vor lua masuri pentru securitatea constructiilor din zona si a instalatiilor subterane intalnite, de protectie a pietonilor si vehiculelor care circula in zona. La final, situatia terenului din zona (rigole, strazi, trotuare, etc) se va reface la starea initiala. Conductele de refulare vor fi pozate pe un pat din material granular de 10 cm grosime, transeea fiind umpluta pana la 15 cm peste generatoarea superioara a conductei tot cu material granular conform detaliilor standard din Capitolul 3. Deasupra conductelor de refulare la o inaltime de cca. 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei s-a prevazut montarea unei grile de avertizare din polietilena de culoare albastra. Antreprenorul va asigura un grafic de implementare a lucrarilor optim, din punct de vedere al consecintelor asupra traficului. n acest sens se va urmarii executia simultana a lucrarii atat atat a conductelor de refulare cat si a colectorului de canalizare pe strazile pe care ambele lucrari trebuiesc executate. Pentru lucrarile de subtraversare a drumurilor nationale, judetene, cai ferate si a altor categorii (dupa caz), lucrarile de pozare se vor executa prin foraj orizontal. Subtraversarile vor fi amplasate la o adincime minima de 1,5 m fata de cota drumului n ax si pana la generatoare superioara a conductei de protectie. 4.4.4 Camine pe reteaua de canalizare
Camine de vizitare, spalare, rupere de panta Pe traseul retelelor de canalizare s-au prevazut camine de vizitare si intersectie conform STAS 2448/82. In zonele in care, datorita terenului cu pante naturale extrem de mici, nu s-a putut realiza viteza de 0,7 m/s, au fost prevazute camine de spalare, iar in zonele unde se realizeaza racordul colectoarelor cu adancimi diferite s-au prevazut camine de rupere de panta. Reteaua de canalizare va fi prevazuta cu camine de vizitare conform cerintelor de amplasament din STAS 3051-91 astfel: in aliniament, la distanta maxima de 60 m; in punctele de schimbare a dimensiunilor; in punctele de schimbare a pantei; in punctele de schimbare a directiei; in punctele de intersectie a canalului. Antreprenorul are obligatia intocmirii detaliilor de executie pentru aceste tipuri de camine, conform detaliilor tehnologice din Capitolul 3. Caminele de viziare in care se racordeaza conductele de refulare nou proiectate se vor amenaja special pentru disiparea energiei data de curentul de apa. Accesul in interiorul caminelor se va realiza printr-un gol practicat in placa de beton si acoperit cu capac din material compozit de tip carosabil sau necarosabil conform situatiei din teren. Camine, vane si fitinguri pe conductele de refulare
BC-CL-4 2.1 - 41
In cazul conductelor de refulare se intalnesc urmatoarele tipuri de constructii accesorii: - camin de curatire dotat cu piese de acces pentru curatare (teuri). Caminele de curatire se prevad in aliniament la distante de cca. 500 m unele de altele, acolo unde este posibil, precum si in apropierea punctelor de inflexiune a conductei sau de schimbare de directie camin de observatie, in cazul subtraversarilor de rauri sau drumuri nationale masive de ancoraj din beton simplu, complet ingropate, in toate punctele de schimbare de directie sau de panta in care conducta nu poate prelua solicitarile care intervin; camine de disipare a energiei in punctele de racordare a conductei de presiune in canalizarea avand curgere cu nivel liber camine de aerisire - dezaerisire pe conductele de refulare
Pentru aerisirea conductelor de refulare au fost prevazute vane de aerisire-dezaerisire, montate in camine, in punctele cele mai inalte ale retelei, iar pentru golirea conductelor au fost prevazute vane pentru golire montate in camine. Vor fi utilizate numai vane cutit, din fonta ductila, Pn 10, iar dimensiunile acestora vor fi corespunzatoare cu dimensiunile conductelor pe care se instaleaza, daca nu se specifica altfel. Montajul vanelor pe conductele de polietilena se va face cu flanse, suruburile, saibele si piulitele fiind zincate la cald. In acest scop, capetele conductelor vor fi prevazute cu adaptoare cu flanse, corespunzatoare diametrelor si presiunilor nominale ale vanelor. De asemenea, la fiecare capat al conductei de refulare s-a prevazut cate un camin de disipare a energiei, pentru protectia radierului caminului de vizitare in care acestea descarca. Antreprenorul va intocmi detaliile de executie pentru aceste camine, pentru care va prevedea solutii pentru linistirea jetului de apa sub presiune, fie prin instalarea de deflectoare metalice pe capatul conductei sau orice alte solutii agreate impreuna cu Inginerul. Antreprenorul va intocmi detaliile de executie ale acestor camine tinand cont de dimensiunile vanelor si fitingurilor pe care va trebui sa le monteze in acestea, in conformitate cu planurile din Capitolul 3 - Planse. Caminele se vor realiza din beton monolit C12/15 armat cu OB 37 si PC 52, accesul in interior facandu-se prin intermediul unui gol acoperit capac din material compozit de tip carosabil sau necarosabil conform situatiei din teren. Treptele de acces in interiorul caminelor vor fi din otel protejat anticoroziv. La interiorul peretilor se va realiza o izolatie hidrofuga pe baza de ciment in doua straturi, iar la exterior se va aplica o spoiala de bitum aditivat executata pe strat suport. 4.4.5 Racordurile proprietatilor
Pozitia racordurilor individuale la reteaua de canalizare se va stabili la momentul executiei impreuna cu beneficiarul, in functie de situatia reala din teren. Antreprenorul are obligatia de a intocmi detaliile de executie prin adaptarea la teren a detaliului tip, sau prin propunerea unor solutii optime situatiei respective. Se va tine cont de faptul ca racordarea direct in colectorul de pe strada este strict interzisa, racordarea facandu-se numai in caminele de vizitare de pe reteaua de canalizare. In Capitolul 3 exista o propunere a amplasarii acestor
BC-CL-4 2.1 - 42
racorduri, dar Antreprenorul este liber sa propuna o solutie mai buna de amplasare functie de conditiile din teren. Proiectul de amplasare si detaliile fiecarui racord vor fi intocmite de Antreprenor si supuse aprobarii Inginerului. Racordurile pot fi simple din PVC DN 160 mm cu legare directa in caminul de vizitare sau multiple in care doua sau mai multe proprietati vor fi conectate la reteaua de canalizare printr-o conducta din PVC DN 200 mm. Racordurile de canalizare sunt intr-un numar echivalent cu numarul de proprietati de pe fiecare strada, indiferent de modul de conectare la retea, fie deservesc o singura proprietate fie mai multe proprietati conectate prin intermediul caminelor intermediare de racord la acelasi racord de canalizare. Toate racordurile de canalizare se vor executa pana la limita proprietatii, prevazute la capat cu un camin acoperit cu un capac din material compozit. 4.4.6 Camine de racord
Toate racordurile vor include camin individual de racord din PVC cu diametrul minim 600 mm Caminele de racord au fost prevazute din PVC (policlorura de vinil neplastifiata) tip KG, SN 4, si vor asigura cerintele de etanseitate si de rezistenta mecanica la solicitarile generate de sarcina din amplasament. Antreprenorul va supune aprobarii Inginerului tipul de camine pe care intentioneaza sa le utilizeze impreuna cu agrementele tehnice din care sa rezulte ca sunt adecvate utilizarii.. Caminele de racord se vor amplasa la limita proprietatii, n teren public. 4.4.7 Traversari cursuri de apa si cai de comunicatie
Traseele conductelor cuprind subtraversari de drumuri judetene, drumuri nationale, cai ferate si cursuri de rauri precum si supratraversari de rauri. Toate tipurile de subtraversari au fost considerate a fi realizate prin tehnologii de executie fara sapatura deschisa, prin foraj orizontal, dar Antreprenorul este liber sa execute si prin alte metode, in functie de proiectul pe care-l va intocmi si pentru care va obtine aprobarea Inginerului si avizele si autorizatiile de la autoritatile competente. Pe tot traseul subtraversarilor se vor prevedea tuburi de protectie din otel protejat anticoroziv. Amplasamentul subtraversarilor si lungimea acestora este indicata in desenele din Capitolul 3. Subtraversarile de drum vor fi amplasate la o adancime minima de 1,5 m fata de cota drumului in ax, iar in cazul celor de cursuri de rau la minim adancimea de inghet fata de talveg. Antreprenorul are obligatia de a intocmi detaliile de executie prin adaptarea la teren a detaliului tip, pentru toate supratraversarile si va obtine aprobarea Inginerului si avizele si autorizatiile de la autoritatile competente. La supratraversarile de rau cu conductele de refulare, conducta fiind aeriana se va prevedea termoizolarea acestora. Documentatiile speciale pentru traversarea caii ferate, precum si obtinerea autorizatiei de subtraversare a caii ferate cade in sarcina Antreprenorului, care va executa aceste lucrari cu subcontractori autorizati de catre detinatorul liniei CF.
BC-CL-4
2.1 - 43
4.4.8
Statii de pompare apa uzata si conducte de refulare
4.4.8.1 Cerinte tehnologice Statii de pompare apa uzata Acolo unde nu a fost posibila preluarea gravitationala a apelor menajere, s-a prevazut construirea unor statii de pompare apa uzata (SPAU), care sa asigure colectarea si pomparea apelor uzate din diverse zone ale aglomerarii. Statiile noi de pompare au fost prevazute a fi executate cu structura de beton sau alte materiale, cu diametre cuprinse intre 2.0 3.0 m, adancimi variabile si vor fi echipate cu instalatii hidraulice, mecanice, ventilatii, electrice si de automatizare care sa permita functionarea automatizata in conditii de eficienta si siguranta maxime. Statiile de pompare vor fi prevazute cu sistem de separare a solidelor care sa permita usurinta curatarii separatorului. Pompele statiei vor fi montate in mediu uscat. Se va prevedea o basa in corpul statiei care va fi prevazuta cu pompa si senzori de nivel. Conductele de refulare in teriorul structurii statiei de pompare se vor realiza din inox AISI 304L. Pe conductele de refulare se vor monta vane de inchidere si clapeti de sens. In afara structurii aferente statiei de pompare conducta de refulare va fi realizata din PEID. Statiile de pompare vor fi prevazute cu coloane de aerisire prevazute cu filtru de carbune activ si ventilatie fortata si cu iluminat interior. Proiectarea structurii statiilor de pompare, inclusiv a echipamentelor si instalatiilor necesare bunei functionari a acestora va fi continuata de catre Constructor, pe baza echipamentelor pe care le va achizitiona. Antreprenorul va intocmi detaliile de executie pentru toate lucrarile necesare executarii statiilor de pompare, pe care le va supune aprobarii Inginerului. Atreprenorul va intocmi toate documentatiile pentru avizele necesare conectarii sau reteaua de alimentare cu energie electrica si alte avize care se vor dovedi necesare precum si intocmirea si obtinerea autorizatiei de construire pentru statiile de pompare. Antreprenorul va verifica parametrii de dimensionare indicativi furnizati prin prezenta documentatie si va continua proiectarea si elaborarea tuturor detaliilor tehnice necesare unei executii corespunzatoare.
4.4.8.2 Cerinte lucrari de constructii Statii de pompare apa uzata SPAU Structura statiei de pompare poate fi din beton sau din alte materiale cu conditia ca prin proiectul sau Antreprenorul sa justifice respectarea tuturor cerintelor privind rezistenta si stabilitatea constructiei. Structura statiei de pompare va fi adecvata amplasamentului acesteia iar pentru statiile amplasate partial in carosabil se va lua in considerare o incarcare din trafic corespunzatoare clasei de drum pe care se amplaseaza dar nu mai mica de 40tf/m2. Dimensiunile caminului statiilor de pompare vor fi conform proiectului Antreprenorului. Pentru accesul in statie se vor prevedea chepenguri din confectii metalice adecvate traficului din zona amplasamentului, securizate impotriva intruziunii. Finisajele interioare vor cuprinde tencuieli impermeabile speciale, iar cele exterioare vor fi tencuieli simple pentru portiunea supraterana. Se va acorda o atentie deosebita la pozitionarea pieselor metalice inglobate pentru trecerea conductelor si pentru fixarea ghidajelor. Dupa realizarea constructiei, terenul din jur se va reamenaja la forma initiala.
BC-CL-4 2.1 - 44
4.4.8.3 Cerinte mecanice Statii de pompare apa uzata In statiile de pompare se vor instala pompe care sa asigure caracteristicile de debit si presiune ale statiilor conform tabelelor din paragrafele urmatoare, asigurandu-se si echipament de pompare de rezerva. Caracteristicile pompelor, precum si instalatia hidraulica care sa asigure separarea solidelor si montajul uscat al pompelor, precum si volumul de inmagazinare al statiei se vor stabili de catre Antreprenor, astfel incat sa se asigure o functionare optima a statiilor de pompare. Toate conductele din interiorul statiei de pompare vor fi din otel inoxidabil AISI 304 L. Antreprenorul va propune solutii pentru retinerea corpurilor mari la intrarea in statiile de pompare. Se vor asigura toate instalatiile necesare ventilatiei corespunzatoare pentru statiile de pompare apa uzata. 4.4.8.4 Cerinte lucrari electrice si de automatizare A. OBTINEREA AVIZULUI FURNIZORULUI SC E-ON MOLDOVA SA Racordarea obiectivului la retelele electrice ale furnizorului, se face in conformitate cu solutiile stabilite de furnizorul E-ON MOLDOVA SA, explicitate in avizul tehnic elaborat de acesta. Antreprenorul va intocmi toate documentatiile tehnice necesare obtinerii avizelor tehnice de racordare pentru fiecare consumator in parte, in numele Beneficiarului, in conformitate cu prevederile legislative in vigoare. Taxele de racordare aferente vor fi platite de catre Beneficiar. Beneficiarul lucrarii are obligatia, obtinerii avizului. Dupa stabilirea de catre proiectatntul de specialitate instalatii electrice, a Puterii maxim simultan absorbit de catre consumatorii de pe amplasamentul proiectat, beneficiarul solicita la E_ON Moldova eliberarea avizului ethnic de racordare. Pentru obtinerea avizului de racordare, beneficiarul va depune la E-ON Electrica urmatoarele documente: - cerere, - documentele obiectivului; autorizatia de construire, dovada proprietatii terenului, etc - chestionarul energetic Prin avizul tehnic de racordare sint stabilite: - solutia de racordare - punctual de delimitare a instalatiilor - caracteristicile grupei de masura Conform avizului E_ON Electrica, Beneficiarul este raspunzator de proiectarea si realizarea bransamentului/racordului electric, conform cu solutiile tehnice din aviz ELECTRICA. Toate lucrarile de racordare vor fi proiectate si executate de sub-contractanti autorizati ANRE si agreati de catre E- ON MOLDOVA S.A. Antreprenorul va lua in calcul toate costurile necesare pentru realizarea racordurilor electrice (proiectare, taxe de racordare si alte taxe, avize, instalare si punere in functiune).
BC-CL-4
2.1 - 45
Alimentarea cu energie electrica a statiilor de pompare va fi asigurata din cel mai apropiat post de transformare existent in zona. Antreprenorul are obligatia de a realiza calculul exact al puterilor si de a dimensiona corespunzator cablurile de alimentare ale Tablourilor de Distributie cat si ale celorlalti consumatori, precum si schemele monofilare, in functie de echipamentele achizitionate. B. PROIECTAREA INSTALATIILOR INTERIOARE Norme si normative de referint C 56/2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente constructiilor NP I7/2011 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor cu tensiuni pana 1000 V c.a. NT PE 107/2008 Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice cu tensiuni pina la 400Kv. NP 062/2002 Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat exterior GP 052/2000 Ghid pentru instalatii electrice, tensiuni pana la 1000 Vca si 1500V c.c GT 059/2003 Ghidul criteriilor de performanta pentru instalatii electrice din cladiri NP 099/2004 normativ privind proiectare si executare instalatiilor electrice in zone cu pericol de explozie Legea 307/2006 Legea privind apararea impotriva incendiilor Ordinul M.A.I. nr.163/2007 Norme Generale de aparare impotriva incendiilor HG 1739/2006 Categoriile de constructii si amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu P118/1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor Catalogul standardelor romane in domeniul electric si ASRO . Din punct de vedere PSI, conform normelor P 118/99 aceasta constructie se incadreaz la cldiri industriale, materialele si elementele de constructie folosite la structura de rezistenta sunt din clasele de combustibilitate C0 (CA1) incombustibile (A1 clasa de reactie la foc). Tinnd cont de conditiile minime pe care le indeplinesc elementele principalele ale constructiei determina, conform tabelului 2.1.9 din normativul P 118-99, incadrarea intregii cladiri in gradul II de rezistenta la foc.
C. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA Pentru alimentarea si comanda consumatorilor aferenti fiecarei Statii pompare ape uzate, s-a prevazut un tablou electric de forta si automatizare TE SP ce se va amplasa in exteriorul/interiorul statiei (in apropiere, langa gard, cladire etc) . In functie de Solutia tehnica din avizul ethnic de racordare, se vor prevedea protectiile la supratensiune pe circuitele de intrare in tablourile de distributie. Alimentarea cu energie electrica a TE SP se vor realiza prin cabluri electrice de 6/0,4kV, tip CYABY, pozate in pamant, alimentate din firida de alimentare /contorizare aferenta fiecarei statii de pompare. Tabloul electric are grad de protectie min IP 56/ 54, este echipat cu intrerupator automat la intrare, si prevazut cu protectie termica si electromagnetica. Plecarile din tablou se fac cu intrerupatoare automate cu protectie termica si electromagnetica. Din fiecare tablou se vor alimenta urmatorii receptori aferenti unei Statii pompare: - pompele submersibile(1+1) - cominutor cu tablou propriu
BC-CL-4 2.1 - 46
incalzirea tabloului circuitele de comanda UPS Aparatele de semnalizare. instalatie iluminat si prize instalatie ventilare
Toate lucrarile de racordare vor fi proiectate si executate de sub-contractanti autorizati ANRE si agreati de catre EON MOLDOVA S.A. Antreprenorul va lua in calcul toate costurile necesare pentru realizarea racordurilor electrice (proiectare, taxe de racordare si alte taxe, avize, instalare si punere in functiune). Alimentarea cu energie electrica a statiilor de pompare va fi asigurata din cel mai apropiat post de transformare existent in zona. Antreprenorul are obligatia de a realiza calculul exact al puterilor si de a dimensiona corespunzator cablurile de alimentare ale TD cat si ale celorlalti consumatori, precum si schema monofilara a TD, in functie de echipamentele achizitionate. Sursa de rezerva Grup electrogen Ca surse de rezerva pentru alimentarea cu energie electrica se vor procura 3 generatoare mobile pentru aglomerarea Darmanesti de 6 kVA, 15 kVA si 30 kVA. Acestea se vor monta in vecinatatea statiei de pompare ape uzate, interior/exterior, fiind un grup electrogen carcasat si insonorizat. In furnitura grupului trebuie sa fie inclus si rezervorul de combustibil care trebuie sa asigure o autonomie de cel putin 3 h. Grupul electrogen trebuie sa fie livrat cu toate accesorile / materialele marunte necesare punerii in opera si functionarii in conditii nominale. Tabloul electric al grupului electrogen Sistemul de control trebuie sa fie de tip digital, iar dulapul trebuie sa fie din tabla de otel, liber asezat pe pardoseala. Cablajul interior trebuie sa fie de cel mai inalt profesionalism, capete de cablu trebuie sa fie identificate clar cu etichete. Trebuie prevazut cu instrumentatia si aparatura de comanda, cu voltmetru, cu comutator voltmetric, cu frecventmetru, cu ampermetru, cu comutator ampermetric, cu contor de energie activa, cu contor de energie activa, cu contor de ore de functionare, cu cosfimetru, cu voltmetru pentru baterie, cu indicator de turatie motorului, cu sistem de comanda plug-in, cu buton pentru resetare alarma operabil in caz de eroare de start, presiune joasa a uleiului, temperatura ridicata subturatie, supraturatie, subtensiune la alternator, supracurent la alternator, defect de punere la pamant si sesizor de turatie defectuoasa, cu indicator de nivel combustibil si contact de comanda pentru pompa de alimentare. Generatorul de curent trebuie sa aiba un dispozitiv de comutare automata tip AAR. Tabloul AAR nu va fi livrat in cadrul furniturii grupului electrogen, el fiind montat in cadrul tabloului statiei de pompare TSP. Daca sistemul AAR este selectat sa functioneze pe regim automat, in cazul in care alimentarea din sursa de baza (retea) a cazut total sau partial prin caderea unei faze, sistemul AAR comanda pornirea GE si dupa aparitia tensiunii conecteaza automat consumatorii prioritari pe sursa de rezerva (grup). Cand alimentarea din sursa de baza (retea) se restabileste complet, sistemul AAR (ATS) trebuie sa transfere alimentarea consumatorilor prioritari inapoi pe sursa de baza (retea), fiind pregatit in asteptare (stand-by) pentru urmatorul defect al sursei de baza.
BC-CL-4 2.1 - 47
Pentru cuplarea acestora in caz de necesitate, se vor prevedea borne de racordare in tabloul statiei de pompare, conectate la intrerupatorul general. Compensarea puterii reactive, Pentru compensarea puterii reactive, datorate aportului de tensiune al motoarelor electrice, respective ameliorarea factorului de putere pina la valoarea cos neutral, se vor prevedea baterii de condensatoare de XX KVAr, reglabile, in trepte, cu comutare automata. Semnalizari SCADA Se vor asigura semnalizarile tipului de functionare pentru sursa normala si cea de de rezerva, cat si bacteria de condensatoare prin sistemul SCADA. D. INSTALATII AFERENTE FIECAREI STATII POMPARE APE UZATE Alimentarea cu energie electrica a TE SP se vor realiza prin cabluri electrice de 6/0,4kV, tip CYABY, pozate in pamant, alimentate din firida de alimentare contorizare aferenta fiecarei statii de pompare. Alimentarea consumatorilor din fiecare Statie de pompare se va realiza din Tabloul electric TE SP, prin cabluri electrice de 0,4kV, tip CYABY pozate in pamant, sau CYY-F protejate in tuburi rezistente la foc tip IPEY, apparent pe peretii SPAU. Din fiecare tablou TE SP se vor alimenta urmatorii receptori aferenti unei Statii pompare: - pompele submersibile(1+1) - cominutor cu tablou propriu - incalzirea tabloului - circuitele de comanda - UPS - Aparatele de semnalizare. - instalatie iluminat si prize - instalatie ventilare Se vor proiecta si realiza urmatoarele instalatii electrice aferente fiecarei statii.. - alimentarea cu energie electrica - instalatii de iluminat normal si de siguranta, - instalatie min .2 prize normale si min 2 prize forta, - instalatii electrice de forta - instalatii electrice de automatizare - instalatii electrice de transmisie date - instalatie de priza de pamint si paratrasnet Alimentarea cu energie electrica a TE SP se va realiza prin cabluri electrice de 6/0,4kV, tip CYABY, pozate in pamant, alimentate din firida de alimentare contorizare aferenta fiecarei statii de pompare. Alimentarea consumatorilor de forta, pompe, tablouri, ventilatoare, din fiecare Statie de pompare se va realiza din Tabloul electric TE SP, prin cabluri electrice de 0,4kV, tip CYABY pozate in pamant, sau CYY-F aparent protejate in tuburi rezistente la foc tip IPEY, pe peretii SPAU. Tablourile electrice care se vor monta in exterior vor trebui sa indeplinesca o serie de conditii obligatorii, cum ar fi: - sa asigure protectia la influientele externe: grad de protectie min. IP65, cu copertina, echipat la interior cu aparate si echipamente capabile sa functioneze in conditiile de temperatura si intemperii de la locul de montaj. - sa asigure protectie antivandal: prevazute cu usi duble, usa exterioara transparenta, usa interioara cu aparatele de comanda-semnalizare.
BC-CL-4 2.1 - 48
Iluminatul normal si cel de siguranta se va realiza cu corpuri de iluminat echipate cu lampi florescente sau compact florescente, dupa mediul ambiant al incaperii in care se instaleaza cu respectarea nivelelor de iluminare impuse de catre normativele in vigoare. Instalatia de prize va contine min 2 prize normale si 2 prize de forta . Priza de pamant naturala se realizeaza pentru intreaga incinta prin crearea unui contur inchis realizat prin montarea unei platbande OLZn 40x4mmp . Rezistenta de dispersie trebuie sa fie mai mica de 1 Ohm . In cazul in care rezistenta de dispersie nu este mai mica de valoarea impusa de normativul I 7/2011 se va realiza suplimentarea prizei de pamant cu electrozi veticali OLZn d= 2 `` , l=3 m , pana la obtinerea valorii impuse. La aceasta priza de pamant se leaga centura interioare din cadrul statiei de pompare , prin intermediul unei platbande OLZn 40x4 si a pieselor de separatie. In interiul statiei de pompare se realizeaza o centura interioara de legare la pamant cu platbanda OLZn 25x4. La aceata centura interioara se lega toate utilajele / echipamentele metalice/ tablourile secundare separarea in schema TN-C-S . Se va face analiza de risc privind prevederea instalatiei de paratrasnet la fiecare statie de pompare, conform Normativ I7/2011. Instalatii AMC -semnalizare , protectie Se vor asigura semnalizarile tipului de functionare pentru sursa normala si cea de de rezerva, regim functionare pompe principale si rezerva prin sistemul SCADA. Se va prevedea un sensor detective gaze periculoase (explozibile, toxice) in fiecare Statie de pompare, care va actiona pornirea /functionarea instalatiiei de ventilare din statie . Semnalizarea functionarii senzorului si comanda functionarii instalatiei de ventilare se vor realiza prin sistemul SCADA. Se vor instala cablurile necesare pentru automatizarea functionarii statiei de pompare si pentru conectarea acesteia la sistemul central de control, de tip CSYY-F Nx1,5. Toate cablurile prevazute in instalatiile din SPAU , vor fi din cupru cu intarziere la propagarea flacarii.. UPS va alimenta si senzorul de nivel din rezervorul de intrare apa uzata Functionarea pompelor Pompele vor lucra manual sau automat. In regim automat pompele vor lucra alternativ in functie de nivelul apei din rezervorul de intrare, cu blocaj la nivel minim apa. Nivelul apei din rezervor este dat de un sesizor de nivel ultrasonic. Functionarea automata se va face prin PLC. Comanda manuala este pentru test si la avaria instalatie automata. S-a prevazut semnalizarea optica a functionarii si avariei pompei. Pompele din statiile de pompare vor functiona in mod normal automat, controlat de nivelele de apa din cheson, astfel incat la nivel minim se vor opri, iar la nivel maxim vor porni. Daca din diverse motive, dupa pornirea pompelor, rezervorul se umple peste nivelul maxim, se va considera situatie de avarie si se va comanda intrarea in functiune si a pompei aflate in repaus in momentul respectiv. Se va prevedea obligatoriu pornire locala a pompelor cat si a instalatiei de ventilare din fiecare SPAU. Se vor prevedea prize locale si instalatie de iluminat de siguranta pentru continuarea lucrului in fiecare SPAU. Cerinte de calitate
BC-CL-4
2.1 - 49
a. Rezistent si stabilitate Conceperea instalaiilor corespunztor cerinelor de rezisten; Conceperea instalaiilor pentru asigurarea rezistenei la aciunea agenilor externi; Concepia de a nu distruge sau deforma; Rezistena mecanic a instalaiilor la ocuri i manevra de acionare; b. Siguranta la foc adaptarea instalatiei electrice la gradul de rezistenta la foc a elementelor de constructie; ncadrarea instalatiei electrice n categoriile privind pericolul de incendiu, respectiv pericolul de explozie; precizarea nivelului de combustibilitate a componentelor instalatiei electrice; precizarea limitei de rezistenta la foc a elementelor de constructie strapunse de instalatie.
Instalatia electric este adaptat la gradul de rezistent la foc al constructiei si la riscul de incendiu al acesteia. Circuitele vor fi prevzute cu protectie la scurtcircuit si suprasarcin. c. Siguranta n exploatare protectia utilizatorului impotriva socurilor electrice prin atingere directa sau indirecta; securitatea instalatiei electrice la functionare n regim anormal (protectie la suprasarcina, scurtcircuit, cadere de tensiune, protectie diferential pentru deconectare n cazul aparitiei curentilor reziduali); limitarea temperaturii exterioare a suprafetelor accesibile ale echipamentelor electrice. d. Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului Nivelul de iluminare vor fi ales conform normelor n vigoare astfel nct s nu produc oboseal vizual, s produc efect de orbire sau s apar diferente mari n gradul de uniformitate a iluminrii n ncperi si la pe planul util al locului de munc. Protectia mediului se realizeaza prin evitarea riscului de producere sau favorizare a dezvoltarii de substante nocive sau insalubre de catre instalatiile electrice e. Izolatie termic, hidrofug si economia de energie Adoptarea solutiei de executie a instalatiei electrice care are o valoare minima a energiei inglobate in elementele componente (tablouri, aparataje, corpuri de iluminat, conductori, cabluri electrice, stelaje si constructii metalice, protectii, etc. - asigurarea unei protectii eficiente la patrunderea apei (sub forma de vapori, picaturi) in echipamentele electrice. f. Protectia mpotriva zgomotelor Nivelul de zgomot echivalent datorat surselor de zgomot din instalatiile electrice trebuie s nu depseasc cu mai mult de 5dB nivelul de zgomot echivalent din spatiile tehnice (la anclansare, la declansare).
4.4.9
Sistem SCADA
In cadrul proiectului pentru statia de epurare Darmanesti (BC-CL7) se are in vedere implementarea in cadrul unui dispecerat local amplasat in incinta statiei de epurare, a unui sistem SCADA care sa monitorizeze si sa comande atat statia de epurare, cat si statiile de pompare a apei uzate de pe reteaua de canalizare.
BC-CL-4
2.1 - 50
Urmatorii parametri vor fi masurati in statiile de pompare de pe reteaua de canalizare si transmisi catre dispeceratul statiei de epurare: nivelele apei in chesoane minim, maxim, de avarie nivelul apei in amonte si aval de gratar, in camera gratarului; parametrii de calitate ai retelei trifazate de alimentare; starea disjunctoarelor principale (inchise/deschise/declansate); starile pornit/oprit/avarie ale pompelor; numarul de ore de functionare a pompelor; activarea senzorilor de intruziune (in tablou, camera pompelor sau camera gratarului). regim functionare A-O-M pentru pompe concentratie gaze periculoase-explozibile , toxice regim A-O-P circuite ventilatoare stare baterie condensatoare
conform tabelului urmator:
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
BC-CL-4
Denumire
Funcionare pompe (pentru fiecare pompa) Avarie motor pompe (pentru fiecare pompa) Comutator local/distan (pentru fiecare pompa) Pornire local (pentru fiecare pompa) Oprire local (pentru fiecare pompa) Pornire distan (pentru fiecare pompa) Oprire distan (pentru fiecare pompa) Automat/Manual (pentru fiecare pompa) Ore funcionare (pentru fiecare pompa) Pomp activ/rezerv (pentru fiecare pompa) Tensiune faza 1 Tensiune faza 2 Tensiune faza 3 Curent faza 1 Curent faza 2 Curent faza 3 Putere real faza 1 Putere real faza 2 Putere real faza 3 Putere aparent faza 1
2.1 - 51
Nr. crt. 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49
Putere aparent faza 2 Putere aparent faza 3 Putere reactiv faza 1 Putere reactiv faza 2 Putere reactiv faza 3 Factor de putere faza 1 Factor de putere faza 2 Factor de putere faza 3 Defazaj faza 1 Defazaj faza 2 Defazaj faza 3 Medie tensiune Sum tensiune Medie curent Sum curent Medie putere real Sum putere real Medie putere aparent Suma putere aparent Medie putere reactiv Sum putere reactiv Medie factor de putere Suma factor de putere Medie defazaj Suma defazaj Frecven Energie real import Energie real export Energie reactiv import
Denumire
BC-CL-4
2.1 - 52
Nr. crt. 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63
Energie reactiv export Energie aparent Max medie tensiune Min medie tensiune Max medie curent Min medie curent Tensiune linia 1-2 Tensiune linia 2-3 Tensiune linia 3-1 Tensiune sistem Curent sistem Putere sistem Debit apa Nivel rezervoare
Denumire
De asemena, Antreprenorul va furniza si monta, la fiecare statie de pompare apa uzata, modemuri pentru transmiterea de date catre dispecerul de la statia de epurare. Echipamentele statiilor locale (PLC, modemuri, UPS) si sistemul de comunicatie dintre SPAU-ri si sytatia centrala / dispecerat, vor asigura viteza si redundanta transmiterii. In vederea asigurrii unei fiabiliti crescute este necesar detalierea cerinelor urmtoarelor echipamente: PLC conexiune serial + ethernet/serial Temperatura de operare Counter pulse cu frecven Viteza de procesare a instruciunilor Limbale de programare suportate Emulator Reprezentare date n format Floating point Regulator PID ntre -20 +65 C min 100 khz min 0.25 s/instruciune de baz Ladder diagram, function block (definite de utilizator), structured text Da 32-bit & 64-bit Da
Posibilitate de editare programe n timpul Run-time download funcionarii Protocoale de comunicatie serial Embedded Modbus Master/Slave, ASCII/Binary
BC-CL-4
2.1 - 53
Port de programare Porturi de comunicaie
USB 1 serial + 1 serial/ethernet
Card Intrri/Ieiri analogice Rezoluie Acuratee Filtru pe canal min 12-bit 020 mA 1% 50/60 Hz 200ms/canal
Modem GPRS cu interfa serial/ethernet i VPN Temperatura de operare Interfa Modem Frecvene Protocol VPN Firewall Network Address Translation Administrare ntre -25 ... +65 C Serial/Ethernet GSM/GPRS 900/1800 Mhz Minim IPSec Da Da Web-based management LED-uri de monitorizare a strii Echipamentele instalatiilor electrice si SCADA se vor monta in aceeasi incinta sau in incinte separate alaturate, proiectate si executate conform influentelor externe de mediu ( exterior/ interior). Este obligatia Antreprenorului de a colabora cu viitorul antreprenor al statiei de epurare Darmanesti (CL7), in vederea conceperii si realizarii unui sistem unitar si functional de trasmisie de date pentru operarea corecta a statiilor de pompare apa uzata si a statiei de epurare. 4.4.10 Extindere retea de canalizare menajera DARMANESTI 4.4.10.1 Amplasament Aglomerarea Drmneti este formata din urmtoarele localiti componente: oraul Drmneti i satele Lapos, Darmaneasca.
LOCALITATEA
Total locuitori Aglomerare
BC-CL-4
2.1 - 54
Darmanesti Lapos Darmaneasca Total
10,099 1,067 362 11,528
4.4.10.2 Generalitati Sistemul de canalizare din aglomerarea Darmanesti este un sistem separativ. Lucrarile propuse n prezenta documentatie vor fi amplasate pe strazile orasului Drmneti i satele Lapos i Darmaneasca, respectiv drumurile satesti, drumurile comunale, drumul judetean DJ 123 si drumul national DN 12A. Lungimea totala a retelei de canalizare gravitationala este de 50,804 km, iar lungimea totala a conductelor de refulare este de 4,019 km. Executia se va face numai dupa aprobarea acestor detalii de catre Inginer. Reteaua de canalizare pentru Aglomerarea Drmneti se va realiza din conducte de ceramica vitrificata pentru curgere gravitationala cu diametre de 250, 300, 350 i 400 mm, iar pentru conductele de refulare se vor folosi conducte din polietilena de inalta densitate PEID De 90, 140, 200, 280 si 315 mm, si sunt impartite pe lungimi dupa cum urmeaza:
Tabelul 2 Tabel centralizator extindere retea de canalizare menajera Drmneti
Diametru (mm) Conducte gravitationale 250 300 350 400 TOTAL Conducte de refulare 90 140 200 280 315 TOTAL
Lungime (m)
45,329 4,287 541 662 50,804
3038 499 60 264 158 4019
Pe traseul retelei de canalizare au fost prevazute 2383 camine de vizitare, de spalare, de rupere de panta, de intersectie, respectiv 3519 racorduri individuale. Lucrari de extindere a retelei de canalizare gravitationala s-au prevazut pe strazile redate in tabelul de mai jos ce cuprinde si lungimile, dimensiunile si materialele conductelor noi de canalizare:
Tabelul 3 Tabel extindere retele de canalizare menajera gravitationala Drmneti
BC-CL-4
2.1 - 55
Nr ctr. 1 2 3 4
Nume Strada Darmanesti Rafinariei Chimiei 1 Dumbravei Energiei Energiei a Energiei b Energiei c Taberei Bratulesti-asfalt Crinului Orizontului Orizontului a Orizontului b Valea Uzului-asfalt Valea Uzului a Valea Uzului b Muncii Muncii a Muncii b Muncii c Stadionului Stadionului a Stadionului b Victoriei Alunului Alunului a Alunului b Alunului c Arinilor Armoniei Artarilor Bradului Bradului a Bradului b Bradului c Bratulesti-pietruit Bratulesti a Bratulesti b Bratulesti c Bujorului Bujorului a Bujorului b Bujorului c Castanilor Castanilor a Castanilor b Caprioarei Caprioarei a Caprioarei b Chimiei 2 Chimiei 2a Chimiei 2b Chimiei 2c Crangului
Struct. Strada beton asfalt piatra asfalt asfalt asfalt asfalt asfalt asfalt asfalt asfalt asfalt asfalt asfalt asfalt asfalt asfalt+piatra asfalt asfalt piatra piatra+asfalt+beton piatra+asfalt piatra+beton asfalt piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra asfalt asfalt asfalt piatra piatra piatra piatra piatra
Conducta (material) CV CV CV CV
Diametru (mm) 250 250 250 250-300 300 300 250 250 250 300 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250
Lungime (m) 520 1,541 393 4,123 2,585 1,250 288 150 275 449 1,374 97 1,277 403 236 167 1,280 538 477 265 420 284 136 391 563 414 81 68 319 359 208 569 192 300 77 1,356 145 750 461 573 99 399 75 449 362 87 289 135 154 649 325 120 204 271 2.1 - 56
5 6 7 8
CV CV CV CV
CV
10
CV
11
CV
12 13
CV CV
14 15 16 17
CV CV CV CV
18
CV
20
CV
21
CV
22
CV
23
CV
25 BC-CL-4
CV
Nr ctr. 26
Nume Strada Fabricii Fabricii a Fabricii b Fabricii c Fagului Fierarilor Fierarilor a Fierarilor b Finetelor Florilor Florilor a Florilor b Forestierului Forestierului a Forestierului b Garofitei Ghioceilor Lalelelor Maguricei Minerilor Minerilor a Minerilor b Minerilor c Minerilor d Minerilor e Mioritei Nemira Nemira a Nemira b Nemira c Nordului Panselelor Petrolistilor Pinilor Poiana Popasului Prieteniei Prieteniei a Prieteniei b Salcamului Stejarului Sipotului Teiului Teiului a Teiului b Teiului c Tineretului Trandafirilor Triajului Vadului Vadului a Vadului b Valea Uzuluipietruit Valea Uzului a
Struct. Strada piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra+beton piatra asfalt piatra+asfalt piatra asfalt+piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra+asfalt piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra bolovani rau piatra piatra piatra piatra piatra
Conducta (material) CV
27 28
CV CV
29 30
CV CV
31
CV
32 34 35 37 38
CV CV CV CV CV
39 41
CV CV
42 43 44 45 46 47 48
CV CV CV CV CV CV CV
51 52 53 54
CV CV CV CV
55 56 57 58
CV CV CV CV
Diametru (mm) 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250
Lungime (m) 974 713 120 141 149 268 122 146 210 258 211 47 630 553 77 172 487 99 451 1,737 533 206 141 87 770 275 852 210 468 174 109 196 484 235 581 349 160 100 60 260 798 184 736 233 280 223 251 86 1,002 345 309 36 5,025 4,014 2.1 - 57
59
CV
BC-CL-4
Nr ctr.
Nume Strada Valea Uzului b Valea Uzului c Intrare V Uzului Calea Trotusului (DN12A) C.Trotusului e(partial) C.Trotusului g C.Trotusului h C.Trotusului i C.Trotusului j C.Trotusului k C.Trotusului l C.Trotusului m C.Trotusului n Viorelelor Visinilor Zorilor TOTAL (m)
Struct. Strada piatra piatra piatra asfalt asfalt asfalt asfalt asfalt asfalt asfalt asfalt asfalt asfalt piatra piatra piatra
Conducta (material)
Diametru (mm) 250 250 250 250 - 400 250-350 250 400 250 250 250 400 250 250 250 250 250
Lungime (m) 731 166 114 4,883 2,150 1,234 517 213 246 158 145 110 110 113 219 168 39,670
60B
CV
61 62 63
CV CV CV
Darmanesti - Cartier Joseni 19 Buciumului 33 Garii 36 Luncii Luncii a Luncii b 49 Primaverii 50 Rachitis TOTAL (m)
beton+asfalt asfalt piatra piatra piatra piatra piatra
CV CV CV
CV CV
250 250 250 250 250 250 250 total
865 594 799 675 124 1,019 399 3,676 43,346
Darmaneasca Valea Malului Cismelelor Cismelelor a Cismelelor b Cismelelor c Cismelelor d 66 Livezi 60A DN 12A DN a DN b DN c DN d DN e (partial) DN f TOTAL (m) 64 65
piatra piatra piatra piatra piatra piatra piatra+beton asfalt asfalt asfalt asfalt asfalt asfalt asfalt
CV CV CV CV CV CV CV
250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250
511 639 104 68 116 351 636 1,976 276 281 481 461 240 237 3,762
67
Lapos Sat Lapos Lapos a Lapos b
piatra piatra piatra
CV
250 250 250
3,708 2,995 141 2.1 - 58
BC-CL-4
Nr ctr.
Nume Strada Lapos c Lapos d Lapos e TOTAL (m)
Struct. Strada piatra piatra piatra
Conducta (material)
Diametru (mm) 250 250 250
Lungime (m) 293 65 214 3,708
Debitele de dimensionare au fost calculate n functie de numarul de locuitori de pe strazile pe care s-a extins sistemul de canalizare si repartizate pe lungimea totala de retea extinsa. A rezultat astfel un debit de 45.29 l/s pentru cei 50,816 km de extindere a retelei de canalizare menajera gravitationala. Tabelele cu breviarele de calcul se gasesc in Capitolul 6, Sectiunea 1. La calculul hidraulic al retelei s-a tinut cont de pantele terenului din zona, de coeficientul de rugozitate al tuburilor de canalizare folosite si de prevederile din STAS 3051/ 91. La dimensionare s-a avut n vedere respectarea vitezei minime de autocuatire de 0,7 m/ sec si viteza max. admisa de 15,0 m/s pentru conductele de ceramica vitrificata i de 3,0 m/s pentru conducte PVC si PEID. Pe tronsoanele unde nu s-a putut asigura viteza minima de autocuratire s-au prevazut camine de vizitare si spalare. Pe DN 12A (Calea Trotusului), pe zona localitilor Drmnesti si Darmaneasca reteaua de canalizare este amplasata pe ambele parti ale drumului, pentru a evita traversarea cu racorduri. Pe zona dintre cele doua localitati exista prevazuta o singura conducta de canalizare. Pe DJ 123 (Strada Energiei), pe zona localiti Drmnesti reteaua de canalizare este amplasata pe o parte a drumului, n general pe partea cu cele mai multe racorduri, pentru a minimaliza traversarea cu racorduri. Pe acest traseu, n masura posibilului, s-au racordat intre ele mai multe camine de racord dupa care s-a realizat conectarea la canalizarea stradala, pentru a minimaliza degradarea stratului rutier. Deoarece pe aceste drumuri exista conducte de utilitati pe ambele parti ale drumurilor, singurul amplasament posibil pentru conducta de canalizare stradala a fost pe acostamente sau pe carosabile. 4.4.10.3 Traversari cai de comunicatie si refacere sisteme rutiere Pozarea conductelor pe planurile de situatie a fost facuta tinand cont de retelele subterane si supraterane existente in zona, trasate dupa elementele identificabile indicate de ridicarile topografice si dupa datele extrase din baza de date a operatorului. Pe tot traseul subtraversarilor se vor prevedea tuburi de protectie din otel protejat anticoroziv. Amplasamentul subtraversarilor si lungimea acestora este indicata in desenele din Capitolul 3. Traseele conductelor de canalizare cuprind 7 subtraversari ale DN12A, n conducta de protectie. Interspatiul dintre conducta de protectie si conducta de canalizare se va umple cu mortar de ciment. Toate subtraversarile de drum national au fost considerate a fi realizate prin tehnologii de executie fara sapatura deschisa, prin foraj orizontal. Subtraversarile de drum judetean se vor realiza prin foraj orizontal pentru conductele de refulare de la staiile de pompare ape uzate. In tabelul urmator sunt prezentate aceste subtraversari.
Tabelul 4 Tabel centralizator de subtraversari drum national DN 12A
BC-CL-4
2.1 - 59
Subtraversari drum national DN 12A Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 Pozitia Km 85+691 86+417 86+570 88+167 88+424 89+121 89+500 Ceramica vitrificata DN (mm), PEID De (mm) ceramica vitrificata 250 ceramica vitrificata 250 PVC160 ceramica vitrificata 250 Conducta PEID De 90 ceramica vitrificata 400 ceramica vitrificata 250 Lungimea traversarii (m) 10 10 10 10 10 10 10 Conducta protectie (mm) 406x9,5 406x9,5 Dn324x8 406x9,5 219,1x10,5 610x9,5 406x9,5 Cod traversare SDN 1 SDN 2 SDN 7 SDN 3 SDN 4 SDN 5 SDN 6
Refacere sisteme rutiere Traseele i traversrile utilitilor proiectate n aglomerarea Darmanesti, sunt n partea carosabil, acostamente, trotuare strzi ct i n spaii verzi. Dup pozarea utilitilor n ampriza strzilor (carosabil i trotuare), se vor executa lucrrile de refacere a sistemelor rutiere existente de pe fiecare strad n parte. Refacerea i repararea sistemelor rutiere existente de pe fiecare strad se va realiza conform: Normativ pentru prevenirea i remedierea defeciunilor la mbrcmini rutiere moderne, ind. AND 547-98, Normativ pentru ntreinerea i repararea strzilor, ind. NE 033 2004. Soluiile de remediere propuse pentru fiecare strad sunt funcie de: - categoria i funcia strzii, - traficul de perspectiv, - natura terenului de fundare, - tipul de sistem rutier existent i starea tehnic a lui, - grosimile straturilor rutiere existente, determinate prin sondaje geotehnice, -Normativ privind alctuirea structurilor rutiere rigide i suple pentru strzi, ind. NP 116-2005. Dimensionarea sistemelor rutiere propuse pentru remedierea strzilor s-a fcut separat pentru sisteme rutiere suple, semirigide i rigide. Sistemele rutiere suple s-au dimensionat conform Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple i semirigide, ind. PD 177/2001. Sistemele rutiere rigide s-au dimensionat conform Normativ de dimensionare a sistemelor rutiere rigide, ind. NP 081 - 2002. ntruct amplasamentele utilitilor propuse sunt n partea carosabil, acostamente, spaii verzi, trotuare, s-au propus variante de refacere pentru fiecare n parte. Pentru refacerea structurilor rutiere din partea carosabil i trotuare, s-au propus urmtoarele variante, conform Normativ privind alctuirea structurilor rutiere rigide i suple pentru strzi, ind. NP 116-2005: Sisteme rutiere definitive carosabil Sisteme rutiere suple-elastice
2.1 - 60
BC-CL-4
Sistem rutier tip - A- Trafic de perspectiv Foarte Greu-Excepional
Straturi componente: 4 cm mixtur asfaltic BA16, SR 174-1/2009, 6 cm mixtur asfaltic BAD25, SR 174-1/2009, 10 cm mixtur asfaltic AB 2- SR 7970-2001, 15 cm macadam STAS 179-95, 25 cm balast 0...63 mm, SR 662-2002, Sistem rutier tip - B- Trafic de perspectiv Mediu - Uor Straturi componente: 4 cm mixtur asfaltic BA16, SR 174-1/2009, 6 cm mixtur asfaltic BAD25, SR 174-1/2009, 15 cm macadam STAS 179-95, 25 cm balast 0...63 mm, SR 662-2002, Sistem rutier rigid tip - C - Trafic de perspectiv Mediu - Uor Straturi componente: 21 cm beton rutier Bc R 4,0, SR 183-1/1995, 3 cm nisip 0...4 mm, SR 662-2002, 25 cm balast 0...63 mm, SR 662-2002, Sistem rutier provizoriu carosabil tip - D Straturi componente: 10 cm macadam STAS 179-95, 20 cm balast 0...63 mm, SR 662-2002,. Sisteme rutiere definitive trotuare Sistem rutier elastic tip E Straturi componente: 3 cm mixtur asfaltic BA8, SR 174-1/2009, 10 cm beton ciment C20/25, SR EN 206-1, 15 cm balast 0...63 mm, SR 662-2002. Sistem rutier semielastic tip F Straturi componente: 5-6 cm pavele din beton ornamentale, vibropresate, colorate, SR EN 1338-2004, 5 cm nisip 0...4 mm, SR 662-2002. 15 cm balast 0...63 mm, SR 662-2002. Pantele transversale i declivitile tronsoanelor de strzi remediate vor fi pstrate. n principiu pantele transversale vor fi urmtoarele: 2,5 % pentru carosabil strzi cu sistem rutier elastic mixturi asfaltice, 2,0 % pentru carosabil strzi cu sistem rutier rigid beton de ciment, 4,0 % la acostamente, 2,5 % la trotuare. Acostamentele, se vor reface prin aducerea la cot cu nivelul prii carosabile existente cu aternerea unui strat de 10 cm grosime de balast 0...63 mm, SR 662 - 2002. Tipurile de sisteme rutiere pentru refacerea prii carosabile i a trotuarelor pentru fiecare strad sunt prezentate n tabelul alturat.
Tabelul 5 Tabel refacere sisteme rutiere
Nr crt.
BC-CL-4
Denumire strada
Categoria strazii
Sistem rutier existent
Sistem rutier propus carosabil
Sistem rutier propus trotuar

2.1 - 61
Nr crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41
Denumire strada Rafinariei Chimiei 1 Dumbravei Energiei Taberei Bratulesti Crinului Orizontului Valea Uzului Muncii Stadionului Victoriei Alunului Arinilor Armoniei Artarilor Bradului Bratulesti Bujorului Castanilor Caprioarei Chimiei 2 Crangului Fabricii Fagului Fierarilor Finetelor Florilor Forestierului Garofitei Ghioceilor Lalelelor Maguricei Minerilor Mioritei Nemira Nordului Panselelor Petrolistilor Pinilor Poiana
Categoria strazii III III IV III III IV III III III-IV III III-IV III III IV IV III IV IV IV IV III III IV IV IV III-IV IV IV III IV III IV III III-IV IV IV IV IV III III III
Sistem rutier existent Darmanesti beton asfalt balast asfalt asfalt asfalt+balast asfalt asfalt asfalt asfalt+balast balast+asfalt+be ton asfalt balast balast balast balast balast balast balast balast asfalt balast balast balast balast balast balast balast Balast+beton asfalt balast+asfalt balast asfalt+balast balast balast balast balast balast balast+asfalt balast balast
Sistem rutier propus carosabil C A B A B B+D B B B B+D D+B+C B D D D D D D D D B D D D D D D D D B D+B D D+B D D D D D D+B D D
Sistem rutier propus trotuar E E E E E, E E E E, -+ E E E E +E E++E -
BC-CL-4
2.1 - 62
Nr crt. 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 67
Denumire strada Popasului Prieteniei Salcamului Stejarului Sipotului Teiului Tineretului Trandafirilor Triajului Vadului Valea Uzului Calea Trotusului (DN12A) Viorelelor Visinilor Zorilor Buciumului Garii Luncii Primaverii Rachitis Valea Malului Cismelelor Livezi DN 12A Sat Lapos
Categoria strazii III IV IV III IV III III+IV III IV IV III DN IV IV III
Sistem rutier existent balast balast balast asfalt+balast balast balast balast balast bolovani rau balast balast asfalt balast balast balast
Sistem rutier propus carosabil D D D D D D D D D D D A D D D C+B B D D D D D D+C
Sistem rutier propus trotuar E E E E D -
Darmanesti - Cartier Joseni III beton+asfalt III asfalt IV balast IV balast IV balast Darmaneasca III balast IV balast III balast+beton DN A asfalt III Lapos balast
Tehnologia de desfacere-refacere a sistemelor rutiere din partea carosabil i trotuare va respecta urmtoarele faze: 1. Trasarea pe partea carosabil i trotuare a anurilor afectate de utiliti. 2. Desfacerea sistemelor rutiere i sparea traneii pentru pozare utiliti. 3. Pozare utiliti conform detaliilor de specialitate. 4. Executarea umpluturii de pmnt cu teren bun de fundare, (conform SR EN ISO 146881/2004 ), n straturi succesive de maxim 20 cm grosime, cu asigurarea gradului de compactare de 96 %, 5. Executarea straturilor rutiere de refacere n varianta indicat n tabel, cu pstrarea pantelor transversale i declivitilor existente n partea carosabil i trotuare. Lucrrile vor ncepe numai dup: obinerea avizelor de la I.P.J. Bacu - Serviciul Poliiei Rutiere i administratorul drumurilor,
BC-CL-4
2.1 - 63
verificarea pe teren a semnalizrii de ctre delegaii administratorului drumurilor i a i I.P.J. Bacu - Serviciul Poliiei Rutiere. Actul normativ care reglementeaz condiiile de instituire a restriciilor de circulaie n zona drumului este: ORDIN MI-MT- 1112/411/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiiile de nchidere a circulaiei i de instituire a restriciilor de circulaie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public i/sau pentru protejarea drumului. Natura situaiei ce trebuie semnalizat - antier fix cu lucrri n partea carosabil i/sau trotuare. Implicaii asupra traficului - instituirea de restricii de circulaie. Tip semnalizare rutier - temporar, reflectorizant, completat pe timpul nopii cu lmpi cu lumin galben intermitent Vizibilitatea - la distane mai mari de 70 m pentru asigurarea vitezei de baz de 40 km/h. Utilizare - semnalizare rutier temporar i protecia personalului din zona drumului Desfurarea circulaiei rutiere n funcie de amenajarea drumului - n sens unic, sau n ambele sensuri de circulaie. Mod de desfurare a traficului - circulaie alternant,( n care sensul de circulaie se modific, alternativ, pe aceeai band) sau circulaie continu pe fiecare sens de circulaie. Sisteme de semnalizare rutier temporar - set de semafoare pentru lucrri n carosabil, fixe sau mobile, completate cu indicatoare de reglementare a prioritii. n cazul nefuncionrii semafoarelor din diverse cauze, circulaia va fi dirijat prin intermediul piloilor de circulaie, ce vor fi dotai cu palete de semnalizare cu fee duble (verde - rou), staii de emisie recepie i echipament de protecie de culoare portocalie. Dimensiuni semnalizare rutier - indicatoarele, panourile de presemnalizare, balizele i barierele vor fi de dimensiuni curente, conf. SR 1848/1-2012, Ord. Guv. 195/2002 i Hot. Guv. 85/2003, realizate cu folie reflectorizant pe fond galben. Marcajele temporare vor fi de culoare galben, cu limea de 10...12 cm pentru cele longitudinale iar celelalte respectnd STAS 1848/7-2004. Echipamentele de protecie - avertizare folosite de personalul care lucreaz pe zona drumului vor fi de culoare galben-portocaliu-fluorescente. Schemele grafice de semnalizare a lucrrilor n partea carosabil, specificaiile tehnice care consemneaz obligaiile i responsabilitile care revin antreprenorului general, subantreprenor, consultan, pe ntreaga perioad de execuie a lucrrilor, condiiile de recepie, instalare i exploatare a instalaiilor de semnalizare rutier, vor fi prezentate n partea de Management Trafic.
4.4.11 Statii de pompare apa uzata si conducte de refulare Reteaua de canalizare este configurata pe zone cu curgere gravitationala; din cauza topografiei terenului, pentru a se asigura ca apele uzate vor fi transportate corespunzator la statia de epurare din orice parte a aglomerarii urbane Darmanesti, trebuie sa fie instalate 16 noi statii de pompare in cadrul sistemului de colectare apa uzata (statii secundare de pompare in retea).
BC-CL-4
2.1 - 64
Tabelul 5
Tabel caracteristici statii de pompare

Inaltimea de pompare necesara Hp mdM 9.19 7.23 15.94 11.03 12.69 12.82 16.29 10.99 8.75 11.84 10.18 8.67 26.27 12.12 14.95 8.08
SPAU
Nr. Str.
Locatia
Config. Echip. SPAU A=activa R=rezerva
Debit 1 pompa din SPAU l/s
Q SPAU
Diametru Conducta intrare (mm) 250 250 250 350 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250
Diametru Conducta Refulare (mm) 90 90 140 315 90 90 90 90 200 90 90 90 90 280 90 90
Viteza pe refulare Q dimens (m/s) 0.629 0.629 0.780 0.565 0.629 0.629 0.629 0.629 0.509 0.629 0.629 0.629 0.629 0.731 0.629 0.629
Lungime conducta de refulare (m) 86 94 499 158 328 225 377 195 60 62 105 185 1041 264 243 97
Adancime radier intrare in SPAU (Hi) (m) 1.8 2.3 4.05 1.38 1.93 2.41 1.95 2.4 1.05 2.88 1.93 1.98 2.26 2.03 5.33 1.83
l/s 4.00 4.00 12.00 44.00 4.00 4.00 4.00 4.00 16.00 4.00 4.00 4.00 4.00 45.00 4.00 4.00
SPAU 1 SPAU 2 SPAU 3 SPAU 4 SPAU 5 SPAU 6 SPAU 7 SPAU 8 SPAU 9 SPAU 10 SPAU 11 SPAU 12 SPAU 13 SPAU 14 SPAU 15 SPAU 16
67 65 64 60 26 30 15 59 4 58 21 32 19 60 38 38
Lapos Cismelelor Valea Malului Calea Trotusului (pe DN 12A) Fabricii Florilor Armoniei Valea Uzului Energiei (DJ 123inainte de pod) Vadului Castanilor Garofitei Buciumului Calea Trotusului (pe DN 12A) Minerilor Minerilor
1A+1R 1A+1R 1A+1R 2A+1R 1A+1R 1A+1R 1A+1R 1A+1R 1A+1R 1A+1R 1A+1R 1A+1R 1A+1R 2A+1R 1A+1R 1A+1R
4.00 4.00 12.00 22.00 4.00 4.00 4.00 4.00 16.00 4.00 4.00 4.00 4.00 22.50 4.00 4.00
BC-CL-4
3-1-65
Antreprenorul va continua dimensionarea statiilor de pompare conform echipamentelor care se vor achizitiona. Conductele de refulare de la staiile de pompare ape uzate (SPAU) vor fi din PEID PE80 Pn6, SDR17,6. Avnd n vedere profilele longitudinale, pe aceste conducte nu au fost prevzute camine. Golirea conductelor, daca este cazul, se va realiza n interiorul staiilor de pompare ape uzate, prin intermediul unui robinet amplasate in acestea, pe conducta generala de refulare.
Diametru Conducta Refulare (Dn ref) (mm) 90 90 140 315 90 90 90 90 Lungime conducta de refulare (m) 86 94 499 158 328 225 377 195 Inaltimea de pompare necesara Hp mdM 9.19 7.23 15.94 11.03 12.69 12.82 16.29 10.99
SPAU
Nr. Str.
Locatia
Q SPAU l/s 4.00 4.00 12.00 44.00 4.00 4.00 4.00 4.00
SPAU 1 SPAU 2 SPAU 3 SPAU 4 SPAU 5 SPAU 6 SPAU 7 SPAU 8 SPAU 9 SPAU 10 SPAU 11 SPAU 12 SPAU 13 SPAU 14 SPAU 15 SPAU 16
67 65 64 60 26 30 15 59 4 58 21 32 19 60 38 38
Lapos Cismelelor Valea Malului Calea Trotusului (pe DN 12A) Fabricii Florilor Armoniei Valea Uzului Energiei (MONTAJ PE CAROSABIL pe DJ 123, inainte de pod) Vadului Castanilor Garofitei Buciumului Calea Trotusului (pe DN 12A) Minerilor Minerilor
16.00 4.00 4.00 4.00 4.00 45.00 4.00 4.00
200 90 90 90 90 280 90 90
60 62 105 185 1041 264 243 97
8.75 11.84 10.18 8.67 26.27 12.12 14.95 8.08
Pentru supratraversarile de ape (SPAU 3 si SPAU 9) se vor utiliza conducte de OlZn pe zona supratraversrii, ancorate n masive de beton. Subtraversarile CF Adjud-Comneti cu conductele de refulare de la SPAU 13 i de la SPAU 05 se vor realiza conform prevederilor STAS 9132/87 prin pozarea conductei de refulare PEID PE80 De 90 mm Pn6 n conduct de protecie metalic din eav sudat elicoidal cu 219,1x10,5 mm. Cele doua subtraversari de cale ferata au fost considerate a fi realizate prin tehnologii de executie fara sapatura deschisa, prin foraj orizontal.
Subtraversari CF ADJUD - COMNESTI Nr crt 1 2 Pozitia Km 66+587 65+757 PEID De (mm) Conducta PEID De 90 Conducta PEID De 90 Lungimea traversarii (m) 30 15 Conducta protectie (mm) 219,1x10,5 219,1x10,5 Cod traversare SCF 1 SCF 2
BC-CL-4
3-1-66
5 SANTIERUL
5.1 DEFINIREA SANTIERULUI
Daca nu este mentionat altfel in desene sau specificat in aceasta documentatie, Santierul inseamna o suprafata de teren detinuta de Beneficiar care este necesara sau practicabila pentru constructia lucrarilor si asigurarea organizarii de santier. Antreprenorul nu va folosi Santierul pentru niciun alt scop care nu este prevazut in contract. 5.2 ORGANIZAREA DE SANTIER
In organizarea de santier se vor cuprinde lucrarile si serviciile referitoare la: mobilarea, serviciile, transportul, montarea, intretinerea si, daca este necesara mutarea temporara a instalatiilor, masinariilor, vehiculelor si schelelor, ale intregului echipament de constructie, al echipamentului auxiliar, al materialelor, personalului si instrumentelor de lucru, toate instalatiile temporare sau permanente, atelierele, cladirile pentru birouri, laboratoarele, magaziile, cantinele, spatii pentru primul ajutor, imprejmuiri aferente, anumite drumuri pentru accesul temporar, incluzand aprovizionarea si toate celelalte facilitati necesare pentru personalul Antreprenorului sau in legatura cu construirea de lucrari si pentru indeplinirea obligatiilor Antreprenorului. Toate facilitatile descrise mai jos vor fi indepartate la terminarea perioadei indicate mai jos. Antreprenorul va fi responsabil pentru ingrijirea si mentinerea facilitatilor de santier in buna conditie de functionare iar la cererea Inginerului va executa prompt reparatii si imbunatatiri. 5.3 FACILITATI PENTRU INGINER
Antreprenorul, n perioada de 30 de zile de la data de ncepere a Contractului, va pune la dispozitie pentru uzul exclusiv al Inginerului birourile descrise in continuare, pe amplasamentul sau in vecinatatea santierului. Antreprenorul va echipa si intretine facilitatile pentru inginer pentru perioada Contractului. Nici unul dintre costurile pentru facilitatile si serviciile descrise mai jos nu va fi facturat separat, costurile fiind considerate a fi incluse in diferitele articole ale contractului. Facilitatile pentru Inginer pentru fiecare locatie din acest contract, constau in urmatoarele: a- Trei birouri tip container, fiecare cu suprafata de cate 10 m si fiecare complet echipat cu dotarile necesare pentru desfasurarea activitatii in conditii optime. Locul de instalare a acestora va fi comunicat de catre Inginer b- Cabina toaleta echipata corespunzator Birourile vor fi dotate cu ferestre, corpuri de iluminat, calorifere i aer conditionat.
5.4
ORE DE LUCRU PE SANTIER
Timpul de lucru va fi n conformitate cu Legislatia romana privind conditiile de munca.

BC-CL-4 2.1 - 67
Nici o lucrare nu se va ntreprinde n afara acestor ore, cu exceptia urgentelor ce vor fi efectuate cu aprobarea scrisa data de Inginer. 5.5 CONDITIILE PE SANTIER
Inainte de a efectua orice lucrare, Antreprenorul va inspecta Santierul impreuna cu Inginerul, pentru a stabili conditiile generale de desfasurare a activitatilor de constructie, care vor fi face obiectul unei inregistrari scrise legate de locatiile vizitate. Aceste locatii vor include: birourile de santier ale Antreprenorului, atelierele, zone pentru depozitarea materialelor si parcarea utilajelor, drumurile de santier, identificarea utilitatilor existente si necesare, etc. Detaliile inregistrate vor include locatia tuturor delimitarilor si evaluari cu privire la conditiile cladirilor, suprafete, rigole, cursuri de apa, drumuri, rute, garduri si alte informatii referitoare la Santier si orice alta parte care poate fi afectata oricand de operatiunile Antreprenorului. 5.6 ASIGURAREA CONDITIILOR DE TRAI PENTRU PERSONALUL ANTREPRENORULUI
Antreprenorul va oferi cazare si masa personalului propriu si angajatilor pentru munca in constructii. In cazul in care va fi necesara construirea de locuinte, problema va fi rezolvata conform practicii locale si a legislatiei aplicabile, precum si a altor reguli, incluzand controlul autoritatilor privind munca si a altor reguli. Antreprenorul va fi responsabil pentru obtinerea suprafetelor necesare construirii de locuinte considerate eventual necesare. Nici un element separat nu va fi trecut in lista de preturi pentru locuintele personalului, costul acestora fiind inclus in pretul diferitelor articole din Contract. 5.7 CURATENIA SANTIERULUI
Antreprenorul va ntretine santierul ntr-o stare curata, ordonata si sanitara adecvata, atata timp cat el este raspunzator de realizarea lucrarilor si va respecta toate reglementarile n vigoare ale organelor sanitare, ale politiei si ale municipalitatii, n vederea asigurarii unui climat de ordine n desfasurarea lucrarilor. Antreprenorul va trebui sa curete sursele de materiale locale sau alte surse de materiale, amplasamentele tuturor Lucrarilor Temporare, birourilor, magaziilor, atelierelor, depozitelor, deseurile provenite de la baraci si alte amplasamente si va dispune debarasarea tuturor reziduurilor intr-o maniera adecvata. Limitele suprafetelor care urmeaza a fi curatate vor fi indicate pe Schite si vor fi aprobate de catre Inginer. Tot timpul si in toate rapoartele, Antreprenorul va lua masurile necesare pentru protectia mediului in interiorul si in jurul Santierului prin aderarea la masurile detaliate din Planul sau de Management al Mediului Inconjurator. Antreprenorul va trebui sa faca tot posibilul sa evite taierea copacilor, afectarea vegetatiei, florei, etc. Daca Inginerul cere ca anumiti copaci, arbusti si garduri vii sa fie protejati, Antreprenorul se va conforma si va trebui sa ia toate precautiile necesare pentru a preveni deteriorarea acestora. O data cu terminarea tuturor lucrarilor care au fost executate de catre Antreprenor in orice parte a Santierului, altele decat cele legate de intretinerea lucrarilor, Antreprenorul va curata
BC-CL-4
2.1 - 68
partea mentionata a Santierului dupa cum este specificat in clauzele relevante ale Conditiilor Contractului. Antreprenorul nu va permite autovehiculelor sau utilajelor sa plece de pe santier nainte de a fi curatate. 5.8 ACCESUL PE SANTIER
Inainte de inceperea oricarei parti a lucrarilor, Antreprenorul va trebui sa asigure drumuri de acces temporare, incluzand toate devierile si podurile in partea implicata a Santierului, toate cu aprobarea Inginerului. Antreprenorul va mentine aceste drumuri de acces intr-o conditie adecvata pentru o trecere in siguranta a utilajelor si vehiculelor pana cand nu mai sunt necesare scopului contractului. Antreprenorul va ncheia un proces-verbal cu Beneficiarul privind starea oricaror suprafete private de teren sau oricaror suprafete publice prin intermediul carora se realizeaza accesul la Santier inainte de nceperea oricarei lucrari, pentru a le face adecvate accesului. Antreprenorul va mentine aceste suprafete intr-o stare de curatenie rezonabila si le va repara in timpul executiei lucrarilor. La terminarea folosirii de catre Antreprenor a acestor cai de acces, el va trebui sa aduca suprafetele la o conditie cel putin egala cu cea dinaintea folosirii lor. Beneficiarul va negocia si va face posibil Antreprenorului accesul spre santier pe teren privat, atunci cand nu exista alta alternativa. Accesul negociat se va acorda dupa ce Antreprenorul va face toate eforturile pentru acces. In cadrul acestui Contract, toate drumurile de acces, trotuarele, platformele si alte lucruri asemanatoare care nu fac parte din Lucrarile permanente, dar sunt cerute de catre Antreprenor sau de catre Inginerul pe sau aproape de Santier direct sau indirect in legatura cu lucrarile prevazute in contract, vor fi denumite Drumuri de Serviciu. Aceste drumuri vor fi considerate ca Lucrari Temporare. Antreprenorul va construi toate Drumurile de Serviciu, care vor trebui sa fie in conformitate cu standardele, astfel incat sa poata fi folosite normal si in siguranta in orice conditii climatice. Antreprenorului nu i se va rambursa nicio suma pentru folosirea Drumurilor de Serviciu de catre altii decat Angajatorul, personalul sau agentii Inginerului si Antreprenorului, cu conditia ca acestia sa foloseasca aceste drumuri cu aprobarea Inginerului si in mod direct sau indirect in legatura cu Lucrarile din cadrul Contractului. Antreprenorul va ridica si va mentine imprejmuiri temporare si porti, pe cheltuiala sa dupa aprobare, pentru a inchide aria Lucrarilor de efectuat, si orice alte suprafete de teren care pot fi necesare pentru a-si indeplini obligatiile fata de Inginerul din cadrul Contractului. Nici o persoana neautorizata nu va putea intra pe Santier. Antreprenorul va trebui sa instruiasca toate persoanele sa evite si sa previna abuzurile in conformitate cu Conditiile Generale ale Contractului. 5.9 PREVENIREA EROZIUNILOR DE SUPRAFATA
Antreprenorul va trebui sa acorde o atentie deosebita tot timpul pentru a preveni eroziunea suprafetelor pe Santier si in orice alta parte care poate fi afectata de operatiunile sale si Inginerul poate impune limite si restrictii rezonabile asupra metodei de curatare si asupra perioadei si anotimpului din an cand curatarea trebuie efectuata in concordanta cu circumstantele adecvate.
BC-CL-4
2.1 - 69
5.10
PROTECTIA UTILITATILOR EXISTENTE
Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul va identifica si consemna in scris cu Beneficiarul si alti operatori de utilitati toate cablurile si conductele care sunt amplasate pe teritoriul santierului. Antreprenorul va fi responsabil de identificarea traseelor si caracteristicilor utilitatilor existente ce vor ramane in functiune pe perioada/dupa executia lucrarilor si va semnaliza orice defectiune aparuta/provocata in timpul desfasurarii lucrarilor. 5.11 PUBLICITATEA Antreprenorul va procura, construi si mentine panouri publicitare rezistente la conditii de vreme nefavorabila, pentru dispuneri temporare ale acestora in locatiile aprobate de catre Inginer. Panourile vor fi vizibile clar astfel ca cei care trec pe langa acestea sa poata citi si intelege natura proiectului. Panoul va avea 200 cm latime si 300 cm inaltime si va furniza in mod obligatoriu urmatoarele informatii , in limba romana: a) Sigla Uniunii Europene; b) Sigla Guvernului Romanieii ; c) Sigla instrumentelor structurale in Romania; d) Numele fondului din care se acorda cofinantarea: Fondul de Coeziune; e) O afirmatie aleasa de Autoritatea de Management, care sa sublinieze contributia interventiei realizate din Iunstrumentele structurale (slogan) Investim in mediu. Credem in viitor. ; f) Titlul proiectului/investitiei; g) Valoarea proiectului si termenul de finalizare conform contractului; h) Valoarea contributiei comunitare si valoarea contributiei Guvernului Romaniei Panourile vor fi realizate cu respectarea precederilor Manualului de Identitate Vizuala pentru Instrumentre structurale 2007-2013 in Romania./Manualul de identitate Programul Operational Sectorial MEDIU (pag 29) Panourile vor fi montate pe perioada executarii lucrarilor si vor fi indepartate nu mai tarziu de 6 luni dupa terminarea lucrarilor dupa care vor fi inlocuite de o placa comemorativa. Semnalizarea lucrarilor va corespunde cu prevederile Normelor metodologice privind intretinerea, repararea, modernizarea si extinderea lucrarilor pentru retelele de utilitati subterane din zonele publice si cu prevederile Ordinului MLPAT-MI Nr. 1112/411/2000. 5.12 PERSONALUL ANTREPRENORULUI Antreprenorul si orice sub-antreprenor angajat pentru executia lucrarilor va trebui sa angajeze sau sa furnizeze personal calificat, cu experienta in lucrari similare si, impreuna cu ei, va fi responsabil de aprovizionarea cu utilaje sigure in functionare si eficiente, care vor asigura operatiuni precise si sigure in orice conditii, Antreprenorul asigurand toate utilajele si serviciile necesare pentru o executie completa si performanta a lucrarilor, chiar daca sunt sau nu sunt precis mentionate in Cerintele Angajatorului, Listele de Preturi sau indicate in desene.
BC-CL-4 2.1 - 70
5.13 ASISTENTA INGINERULUI Antreprenorul va trebui sa ofere ajutor cu capacitatile sale de productie, forta de munca, utilaje si materiale pentru constructie oricand sunt cerute de catre Inginer, avand legatura directa sau indirecta cu lucrarile. Costurile unui asemenea ajutor vor trebui suportate de catre Antreprenor daca acest ajutor este cerut de catre Inginer. 5.14 UTILITATI PUBLICE Pentru aceste specificatii utilitatile publice inseamna: retele de apa (incluzand camine de apometru, camine de vane, hidranti de incendiu, etc.) retele de cabluri subterane si supraterane (cabluri telefonice, stalpi pentru cabluri electrice, trasee de cabluri etc.) retele electrice aeriene de transport energie electrica inalta si joasa tensiune (stalpi de tensiune) iluminare stradala indicatoare de trafic drumuri destinate accesului public retele de canalizare (incluzand camine, guri de deversare, sifoane, etc.) retele de gaze naturale rigole, traversari de ape linii de fibre optice panouri publicitare amplasate pe domeniul public toate celelalte accesorii si obiecte apartinand utilitatilor, in limitele lucrarilor de constructii propuse.
Localizarea tuturor utilitatilor existente, in limitele lucrarilor de executie propuse si de asemenea, inainte de inceperea oricarei lucrari semnificative, va fi responsabilitatea totala a Antreprenorului. Nicio revendicare de la Antreprenor sosita cu informatii incomplete nu va fi luata in considerare de catre Inginer. Antreprenorul va trebui sa fie complet responsabil si va trebui sa admita in Pretul Contractului costurile oricaror investigatii aparute la cerintele din acest capitol si pentru orice defectiune sau interferenta cu utilitatile. Antreprenorul va trebui sa aiba mare grija in timpul desfasurarii lucrarilor pentru a evita defectiuni sau interferente cu utilitatile publice si va trebui sa fie responsabil pentru orice defectiune si defectiuni ulterioare cauzate de el sau de reprezentantii sai, rezultate, direct sau indirect, din ceva facut sau omis. Daca, in opinia Inginerului, defectiunile pot fi cauzate de folosirea utilajelor mecanice pentru excavatii adiacent utilitatilor, Antreprenorul va trebui sa excaveze manual in vecinatatea acestora dupa ce in prealabil s-a asigurat prin masuri adecvate de sprijinire/stabilizare a terenului si constructiilor adiacente. Tarifele din contract vor trebui sa includa si aceste excavatii manuale si metode de sprijinire/stabilizare a terenului/constructiilor adiacente. Inainte ca excavatiile sa fie efectuate in apropierea utilitatilor folosind utilaje mecanice, Antreprenorul va trebui sa efectueze investigatii preliminare adecvate si complete pentru a localiza utilitatile publice prin gropi sapate manual. Antreprenorul va trebui sa fie responsabil
BC-CL-4
2.1 - 71
pentru pastrarea sigurantei si protectia oricaror aparate de comanda, cabluri si alte echipamente conectate la instalatiile de dirijare a traficului din Santier (semafoare) . In punctele in care operatiunile Antreprenorului sunt adiacente proprietatilor apartinand autoritatilor cailor ferate, telefoniei, gaze naturale si energie electrica, sau sunt adiacente altor proprietati, defectiuni care pot duce la cheltuieli, pierderi sau inconveniente considerabile, lucrarea nu va trebui inceputa inainte de a se face toate aranjamentele necesare pentru protectia acestora. Antreprenorul va trebui sa coopereze cu proprietarii sau cu autoritatile oricaror utilitati subterane sau supraterane pentru operatiunile de mutare si rearanjare ale lor, in scopul ca aceste operatiuni sa poata progresa intr-un mod rezonabil si ca aceasta dublare a rearanjarii lucrarii sa poata fi redusa la minim iar serviciile oferite de cei in cauza sa nu fie intrerupte inutil. In eventualitatea intreruperii apei sau altor utilitati ca rezultat al unei avarii accidentale sau ca rezultat al expunerii sau nesustinerii, Antreprenorul va trebui sa instiinteze imediat autoritatea potrivita sau proprietarii. El va trebui sa coopereze cu autoritatea numita pentru restabilirea serviciului cat mai repede posibil. In caz contrar, intreruperea apei sau altor utilitati va trebui permisa in afara orelor de lucru. Hidrantii de incendiu vor trebui sa fie accesibili oricand Pompierilor si niciun fel de material nu va trebui depozitat pe o raza de 5 metri fata de fiecare hidrant. Va fi de datoria Antreprenorului sa instiinteze toate companiile, autoritatile detinatoare de utilitati si alte parti afectate si sa se straduiasca pentru a face toate racordurile necesare la utilitati pana la limitele constructiei cat mai curand posibil . Acolo unde locatia si extinderea subsolurilor si a suprafetelor nu pot fi prezise cu certitudine. Antreprenorul va trebui sa excaveze si sa umple suficient transeele de explorare inaintea lucrarilor cu scopul de a localiza structurile subterane si utilitatile publice, care pot fi afectate de lucrari. Antreprenorul va trebui sa realizeze sapatura manuala in jurul structurilor si a utilitatilor existente in subteran. Antreprenorul va trebui sa cerceteze ulterior aceste structuri subterane si utilitatile si va trebui sa reprezinte in plan si sectiune desene detaliate. Desenele detaliate vor trebui trimise Inginerului intr-un timp rezonabil pentru aprobare si pentru a permite sa foloseasca desenele detaliate ca ajutor pentru verificarea tehnica ( A, Is, B9, Ie) a solutiilor privind schimbarea pozitiei Lucrarilor Permanente. Nicio intarziere nu va fi luata in considerare pe motivul esecului sau al imposibilitatii Antreprenorului de a emite desenele detaliate in timp potrivit. Transeele de explorare se cer a fi umplute imediat dupa ce scopul a fost realizat si Antreprenorul va trebui sa mentina suprafata in conditii satisfacatoare. 5.15 LUCRARI TEMPORARE Cu cel putin 14 zile nainte de nceperea unei sectiuni a Lucrrilor, Antreprenorul va prezenta Inginerului spre aprobare desene i calcule complete pentru toate Lucrrile Temporare asociate cu acea seciune a Lucrrilor. Antreprenorul va trebui sa proiecteze pe cheltuiala sa toate lucrarile temporare care pot fi cerute pentru executia lucrarilor. Aprobarea Inginerului pentru orice proiect de Lucrari Temporare nu va degreva Antreprenorul de responsabilitatea pentru eficienta, siguranta si intretinerea acestora, pentru toate obligatiile si riscurile legate de aceste lucrari temporare specificate sau implicate in Contract. Lucrarile temporare vor fi cuprinse in pretul contractului si in tarifele unitare.
BC-CL-4
2.1 - 72
5.16 MENTINEREA SERVICIILOR EXISTENTE DE APA SI CANALIZARE Antreprenorul este responsabil pentru mentinerea serviciilor de apa i canalizare din zonele n lucru i din cele laterale pe perioada instalarii conductelor, conexiunilor, bransamentelor si racordurilor. Temporar se vor folosi pompe, conducte i alte mijloace pentru a face transferul apei n aval de sectiunea afectata de lucrari. Antreprenorul este responsabil pentru notificarea Inginerului si, prin intermediul acestuia, a Beneficiarului pentru toate lucrarile temporare care ar putea afecta locuitorii pe perioada instalarii conductelor. Antreprenorul va intocmi i va inainta Inginerului pentru fiecare sectiune de lucrari pe care le va executa, metoda de lucru propusa pentru mentinerea serviciilor de apa pe perioada lucrarilor, iar aceasta trebuie sa fie aprobata ce catre Inginer inainte de aprobarea pentru inceperea lucrarilor. Se va tine cont de necesitatea reducerii la minimum a intreruperilor in alimentarea cu apa potabila, Intreruperile in alimentarea cu apa potabila nu vor fi mai lungi de 12 ore. Toate lucrarile temporare pentru mentinerea in functiune a serviciilor existente de apa si canalizare vor fi incluse in pretul contractului si in tarifele unitare. 5.17 EVACUAREA APELOR Antreprenorul nu va permite de niciun fel prezenta apei in oricare perimetru al lucrarilor, daca acest lucru nu este altfel precizat. Apa subterana sau de orice alta natura care afecteaza lucrarile va fi drenata sau pompata catre un loc aprobat pentru descarcare. Pe perioada executarii lucrarilor, Antreprenorul va mentine nivelul apei subterane la o cota suficient de joasa sub nivelul de baza al lucrarilor, asigurandu-se astfel conditiile unei fundari stabile a lucrarilor. Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru prevenirea afectarii pamantului adiacent sapaturii prin antrenarea de particule fine datorata oricarui tip de procedeu de epuizare a apelor. Antreprenorul va lua orice masura este nevoie pentru a nu afecta negativ acviferul, stabilitatea terenului din jur sau orice structura adiacenta. Vor fi luate toate masurile de siguranta pentru prevenirea infiltrarii apei subterane in conductele care sunt purtatoare de apa potabila. Nicio conducta existenta sau noua care face parte din lucrarile permanente, nu va fi folosita pentru evaciarea apelor din excavatii, fara permisiunea scrisa a Inginerului. Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru prevenirea aparitiei apei subterane pe perioada executiei retelelor si altor constructii pana cand nu au fost executate cantitati suficiente de umpluturi si structura, astfel incat sa fie preintampinat efectul de plutire. Toate lucrarile temporare pentru realizarea epuismentelor vor fi incluse in pretul contractului si in tarifele unitare. 5.18 CONFORMITATEA CU LEGEA 10/1995 SI COMPLETARILE ULTERIOARE Antreprenorul este obligat de Legea 10/1995 cu completarile ulterioare privind calitatea in construcitii sa ia in considerare urmatoarele:
BC-CL-4
2.1 - 73
Antreprenorul este responsabil conform Art. 13 din Legea 10/1995 cu completarile ulterioare, sa efectueze expertize tehnice asupra constructiilor sau parti de constructii pe care acesta doreste sa le foloseasca in contract, indiferent de informatiile oferite de Beneficiar in documentatia de atribuire. Aceste expertize vor fi realizate de catra experti autorizati conform normelor romanesti si vor trebui aprobati inainte de numirea acestora. Antreprenorul se va conforma tuturor prevederilor Legii 10 privind receptia lucrarilor asa cum este prevazut in Art. 17. Pe parte de constructii si structuri, Antreprenorul se va conforma pe deplin cu regulamentele romanesti, in special cele descrise de Legea 10/1995 cu modificarile si completarile ulterioare.
6 PROGRAMUL DE ANTREPRENOR
INAINTARE
DOCUMENTELOR
DE
CATRE
Programul de mai jos ofera o privire de ansamblu si un grafic de timp al documentelor principale tehnice si de planificare care vor fi inaintate de catre Antreprenor spre aprobare Consultantului Supervizare, conform Contractului. Documentele vor fi inaintate in conformitate cu legislatia nationala dar vor include minimal conditiile stipulate in prezenta documentatie. Programul obligatoriu de inaintare a documentatiei este prezentat mai jos:
Nr. Documentul Descriere Numar exemplare Limba Data predarii
Proiecte Generale : A1 Plan de Asigurare a Calitatii (PAC) Plan de control al calitatii (PC) Rapoarte Geotehnice/ Topografice si Expertize tehnice Plan de Management de Mediu Metodologie privind Tehnica Securitatii pe Santier Plan de management al traficului Detalii de executie statii de pompare apa si apa uzata, gospodarii de apa Conform art 7.1.1 2 pe support hartie 1 digitala 2 pe support hartie 1 digitala 2 pe support hartie 1 digitala Romana DI + 1 luna
A2 A3
Conform art 7.1.2 Orice rapoarte /investigatii suplimentare necesare (7.2) Conform art 7.3
Romana Romana
DI + 1 luna DI +2 luni
A4
2 pe support hartie 1 digitala 2 pe support hartie 1 digitala
Romana
DI + 2 luni
A5
Conform art. 7.4
Romana
DI + 2 luni
A6
Conform art. 7.5
2 pe support hartie 1 digitala 2 pe support hartie 1 digitala
Romana
DI + 2 luni
A7
Conform art. 7.6
Romana
DI + 3 luni
BC-CL-4
2.1 - 74
A8
Dettalii de executie pentru accesorii retele de apa si canalizare (camine, bransamente, racorduri, etc) Documentatie pentru obtinerea avizelor
Conform art. 7.6
2 pe support hartie 1 digitala
Romana
Cu 15 zile inainte de inceperea executiei runui tronson de retea / aductiune DI +3 luni
A8
Conform legislatiei nationale si cerintelor certificatului de urbanism emis la faza de studiu de fezabilitate si alte avize si autorizatii necesare executiei lucrarilor.Fara documentatiile pentru avizele dj obtinute. Plan general de ansamblu, plan de situatie, calcule consumuri energie electrica, memoriu ethnic.etc
Conform cerintelor fiecarui avizator (electrica, telefoane, comunicatii speciale, pompieri, Min. Apararii, etc.) 2 pe duport hartie + 1 digitala
Romana
A9
Documentatia pentru obtinerea avizului de racordare pentru alimentarea cu energie electrica Documentatie pentru obtinerea autorizatiei de constructie pentru obiectele proiectate de Antreprenor
Conform reglementarilor n vigoare si a procedurilor ELECTRICA
Romana
DI + 3 luni
A10
Conform legislatiei nationale
Romana
DI + 5 luni
Programe B1 Graficul de Executie Graficul de executie detaliat pe faze de lucrari si activitati cu resursele preconizate Utilizind MS Project sau Primavera Inclusiv o scurta descriere a parametrilor de baza ai echipamentelor, tarii de provenienta, 2 hard 1 digitala Romana DI + 28 zile
B2
Fabricarea & livrarea utilajelor & echipamentelor
2 pe support hartie
Romana
DI+9luni
BC-CL-4
2.1 - 75
B3
Programul de inspectie si testare
Include metodele de testare a materialelor, fazele de constructie, utilajele si echipamentele
Romana
Conform Programului Antreprenorul ui
Manuale D1 Manuale de
Operare & Intretinere
Vezi Specificatiile Tehnice respective
Romana
Conform Programului Antreprenorul ui dar minimum 1 luna inaintea inceperii testelor Conform Programului Antreprenorul ui dar minimum 1 luna inaintea inceperii testelor Conform Programului Antreprenorul ui dar minimum 2 luni inaintea inceperii testelor si min 1 luna inaintea inceperii instruirii
D2
Desene postexecutie si toate documentele aferente Cartii Constructiei
Romana
D3
Planul de instruire
Romana
NOTA: Indiferent de documentele listate, Antreprenorul este obligat sa intocmeasca toate documentatiile necesare obtinerii aprobarilor pentru executia lucrarilor.
7 CERINTE PRIVIND DOCUMENTELE ANTREPRENORULUI

7.1 ASIGURAREA CALITATII/SISTEMUL DE CONTROL AL CALITATII
Pe parcursul derularii Contractului, Antreprenorul trebuie sa implementeze si sa mentina in functionare un Sistem de Asigurare a Calitatii (SAC) detaliat si complet. Acest SAC va cuprinde minim urmatoarele sectiuni:
BC-CL-4
Plan de Asigurarea Calitatii (PAC) Plan de Control (PC)

2.1 - 76
7.1.1
Plan de Asigurarea Calitatii (PAC)
PAC-ul va acoperi minim urmatoarele aspect legate de organizarea managementului si personalul Antreprenorului pentru proiect, planul de management si organizarea asigurarii calitatii: Managementul documentelor. Managementul achizitiilor. Managementul Subcontractorilor si furnizorilor si cerintele catre SAC-ul acestora. Controlul materialelor si manoperei, solutionarea defectelor si nepotrivirilor de material, proceduri pentru remediere, etc. Gestionarea devierilor, suplimentarilor sau variatiilor de la documentele contractuale. Sistemul de management al documentatiei de executie trebuie sa includa subcontractorii si furnizorii sai, si trebuie sa precizeze: - Cum este asigurat faptul ca numai documente aprobate sunt folosite pentru executie; - Metoda de inregistrare a variatiilor si amendamentelor la documentatie. Planul de control initial propus de Antreprenor care descrie activitati de control critice bazate pe Documentatia de Atribuire precum si contributia proprie a Antreprenorului fata de executie lucrarilor.
Persoana responsabila pentru SAC Antreprenorului trebuie sa fie autorizata si calificata sa ia decizii privind problemele de asigurare a calitatii, iar legatura si modul de comunicare cu SAC general al companiei Antreprenorului trebuie sa fie clar indicate. Persoanele care efectueaza controlul calitatii si de testare trebuie sa fie independente de cele care executa sau supravegheaza lucrarile. 7.1.2 Planul de Control (PC)
Antreprenorul trebuie sa supuna aprobarii Inginerului Planul de Control detaliat cu toate masurile de asigurare a calitatii propuse pentru toate categoriile de lucrari ce fac parte din contract. PC trebuie predat cu cel putin o saptamana inainte de inceperea lucrarilor sau a unei sectiuni de lucrari aprobate. PC trebuie sa includa atat verificarile specificate in contract cat si orice alte verificari normale sau special pe care Antreprenorul le considera necesare pentru asigurarea calitatii executiei lucrarilor. PC trebuie sa descrie pentru fiecare activitate de verificare si control tipul, metoda, domeniul, timpul/frecventa, criteriul de aprobare, documentatia si persoana reponsabila de indeplinierea activitatii. Daca Inginerul nu aproba PC predate, atunci PC trebuie revizuit pentru o noua aprobare. Modificarile pentru asigurarea calitatii nu vor afecta termenele de finalizare a lucrarilor sau valoarea lucrarilor. 7.1.3 Documentele Antreprenorului
Antreprenorul are obligatia realizarii documentelor descrise in continuare si a arhivarii acestora corespunzator sistemului de calitate propus.
BC-CL-4
2.1 - 77
7.1.4
Evidenta arhivei pe durata executiei lucrarilor
Toate activitatile de control specificate in Planul de Control trebuie sa fie documentate. Planul de Control si a orice alte documente referitoare la SAC trebuie sa fie pastrate si intretinute de Antreprenor in Manualul Calitatii Pe baza PAC si PC, Antreprenorul trebuie sa pregateasca formele necesare pentru inregistrare, jurnale si liste de control etc., inaintea inceperii lucrarilor. Toata documentatia trebuie sa fie elaborata cu coduri de identificare, data si semnatura persoanei responsabile pentru documentatia respectiva. Sistemul de identificare trebuie sa cuprinda minimum: - numele proiectului; - codul activitatii asa cum este definit in PC; - data si locul activitatii de control. Toate documentele originale trebuie introduse intr-un dosar de control in Manualul Calitatii, care trebuie pastrat si intretinut de catre Antreprenor la locul desfasurarii lucrarilor pe toata perioada lucrarilor. In plus, Dosarul de Control trebuie introdus, de asemenea, in orice alte documente relevante de calitate. Inginerul trebuie sa aiba oricand acces deplin la Dosarul de Control. 7.1.5 Documentatia pe durata executiei
Pe baza Documentatiei de Atribuire, Antreprenorul trebuie sa pregateasca toate proiectele cerute prin aceasta si documentatiile necesare pentru executia lucrarilor, precum si pentru obtinerea tuturor avizelor si aprobarilor necesare de la autoritatile respective. Antreprenorul va fi responsabil de obtinerea tuturor avizelor si aprobarilor de la autoritatile relevante. 7.2 RAPOARTE TOPOGRAFICE, GEOTEHNICE SI EXPERTIZE TEHNICE
In Capitolul 5 sunt prezentate studiile geotehnice si ridicarile topografice, iar in Capitolul 3 detaliile lucrarilor sunt realizate pe ridicari topografice intocmite de catre Beneficiar pentru locatiile lucrarilor. La intocmirea proiectului. Antreprenorul are obligatia sa se asigure ca datele sunt corecte. Antreprenorul va intocmi pe propria cheltuiala studiile aditionale pe care le considera necesare pentru fundamentarea solutiilor din proiect. 7.3 MANAGEMENTUL MEDIULUI IN PERIOADA DE CONSTRUCTIE
Antreprenorul va pregati si supune aprobarii Consultantului de Supervizare in termen de 6 saptamani de la data Inceperii lucrarilor, un Plan de Management de Mediu (PMM) pe durata executiei lucrarilor. Planul va include masurile care trebuie luate de Antreprenor pentru a atenua si/sau proteja mediul inconjurator impotriva impactului rezultat in urma executarii contractului. Antreprenorul va trebui sa prezinte in detaliu masurile ce trebuie puse in practica, resursele cerute si programul de implementare pentru protejarea factorilor de mediu: apa, aer, sol, populatie. Planul va trebui sa contina sectiuni separate despre aspectele individuale ale mediului inconjurator. Formatul general al PMM trebuie sa cuprinda: 1. Obiectivul 2. Planul de Lucru 3. Programul de implementare
BC-CL-4 2.1 - 78
4. Cerinte de forta de lucru 5. Monitorizarea procedurilor Antreprenorul va trebui sa implementeze masurile din PMM de la inceperea lucrarilor permanente. Costul pregatirii, implementarii si monitorizarii PMM va fi considerat ca fiind inclus in pretul contractului. La intocmirea PMM, Antreprenorul va lua in considerare cerintele urmatoare: 7.3.1 Cerinte Generale
Antreprenorul va fi responsabil, in conformitate cu legile in vigoare, de orice tip de poluare cauzate de el si va suporta sanctiunile impuse de catre autoritatile de mediu. Antreprenorul va inspecta minimum o data pe sapatmana Santierul si va prezenta Inginerului rapoartele acestor inspectii de mediu. Antreprenorul se va asigura ca masurile de remediere necesare rezultate in urma inspectiilor sunt luate in cel mai scurt timp. Consecintele juridice si materiale posibile din nerespectarea cerintelor de mediu vor fi suportate de catre Antreprenor. 7.3.2 Masuri de diminuare a impactului asupra mediului pe durata executiei lucrarilor
Antreprenorul va elabora si implementa un plan de masuri menite sa diminueze impactul asupra mediului a activitatilor de executie a lucrarilor prevazute in acest contract. Planul de masuri va include si lista de masuri descrise in acest paragraf, aceasta lista nefiind limitativa. Masuri de diminuare a impactului pentru factorul SOL Se va evita amplasarea directa pe sol a materialelor de constructie. Suprafetele destinate depozitarii de materiale de constructie, de recipienti goliti si depozitarii deseurilor vor fi impermeabilizate in prealabil se vor folosi: folie de polietilena, platforme de beton existente, dar si containere de mare capacitate pentru depozitarea de materiale de constructii si de deseuri din constructii si demolari . Se va asigura organizarea functionala a incintelor organizarilor de santier, astfel incat desfasurarea activitatii sa se limiteze la spatiile proiectate, in functie de specific (depozitare, spatii manevra etc.). Stratul de sol vegetal va fi indepartat cu grija si depozitat in gramezi separate si va fi reinstalat dupa reumplerea sapaturii, pentru a face posibila refacerea vegetatiei. Antreprenorul va aplica proceduri si va asigura implementarea masurilor de protectie a solului impotriva eventualelor contaminari accidentale. Masuri de diminuare a impactului pentru factorul APA Deseurile solide, combustibilii sau uleiurile nu se vor deversa in cursurile de apa. Se recomanda colectarea selectiva a acestora si evacuarea de pe amplasament in vederea valorificarii/eliminarii prin firme autorizate. Antreprenorul va lua masurile necesare pentru managementul apelor pluviale si a apelor de epuisment de comun acord cu Beneficiarul si Autoritatile de Mediu. Inainte de descarcarea acestor ape in alte cursuri de apa, trebuie obtinut acordul autoritatilor competente. Alimentarea cu combustibil al echipamentelor mobile trebuie facuta pe o suprafata impermeabila inafara cursurilor de apa. Pompele de motorina trebuie inspectate periodic pentru a preintampina scurgeri de combustibil.
BC-CL-4
2.1 - 79
Masuri de diminuare a impactului pentru factorul AER Antreprenorul va implementa un plan de control al poluarii aerului pentru limitarea eliminarii in atmosfera a factorilor poluanti cum ar fi de exemplu praful rezultat din lucrarile de terasamente. Masuri de diminuare a zgomotului si vibratiilor Antreprenorul trebuie sa ia toate masurile pentru minimizarea zgomotului si vibratiilor rezultate in timpul lucrarilor. Astfel de masuri trebuie sa includa dar nu sunt limitate la: Toate echipamentele trebuie sa functioneze conform indicatiilor producatorului si sa fie dotate cu tobe de esapament adecvate. Echipamentele fixe producatoare de zgomot trebuie mentinute acoperite cu carcase antifonice. Echipamentele cu functionare intermitenta trebuie oprite pe durata in care nu sunt utilizate. In plus, Antreprenorul trebuie sa ia in considerare acolo unde este necesar, urmatoarele masuri de reducere a zgomotului: Utilizarea de ecrane de protectie Utilizarea de incinte antifonice pentru anumite echipamente fixe Amplasarea depozitelor de materiale in asa fel incat sa creeze ecrane de protectie. Orientarea echipamentelor care produc zgomot in directia in care deranjul vecinilor sa fie minim.
Se va respecta programul de lucru, respectandu-se zilele libere oficiale. Efectuarea de lucrari in afara accestui program va fi aprobat de catre Consultantul de Supervizare.. Gestionarea deseurilor generate pe amplasament in perioada de executie In etapa de constructie vor rezulta cantitati semnificative de deseuri comparativ cu etapa de exploatare, in special in timpul lucrarilor de dezafectare si demolare a obiectelor existente. Vor fi generate urmatoarele tipuri de deseuri: o o o o deseuri cu componente vegetale rezultate din defrisarea arborilor si arbustilor de pe traseul conductelor; spartura de asfalt; pamant de excavatie excedentar; deseuri rezultate din demolarea si reabilitarea constructiilor: deseuri lemn, deseuri zidarie, beton etc.
In planul de managementul mediului pe durata executiei lucrarilor, Antreprenorul va include si un plan complet de gestionare a deseurilor, care va contine: o o o inventarul tipurilor si cantitatilor de deseuri ce vor fi produse, inclusiv clasa lor de periculozitate; evaluarea oportunitatilor de reducere a generarii de deseuri solide, in special a tipurilor de deseuri periculoase sau toxice; determinarea modalitatii si a responsabililor pentru implementarea masurilor de gestionare a deseurilor.
2.1 - 80
BC-CL-4
Vor fi incluse, de asemenea, urmatoarele masuri fara a se limita la: (a) Eventualele deseuri impurificate de lubrifianti si alte substante contaminante vor fi curatate inainte de a fi predate unor firme autorizate in vederea reciclarii/valorificarii. (b) Depozitarea deseurilor se va face in spatii autorizate pentru aceasta. (c) Pamantul de excavatie va fi refolosit pe cat posibil ca material de umplutura. Solul contaminat va fi considerat deseu si va fi inlaturat in consecinta, la un depozit de deseuri periculoase. Surplusul de pamant va fi depozitat in spatii aprobate de primarie. Stratul de sol vegetal va fi indepartat si depozitat in gramezi separate si va fi redistribuit dupa reumplerea santurilor. (d) Depozitarea provizorie a materialelor pe amplasament se va realiza numai pe folii de plastic rezistente, astfel incat sa se reduca riscul poluarii solurilor si a apei freatice. (e) Antreprenorul va asigura degajarea de orice resturi de materiale de constructie sau deseuri de pe traseul lucrarilor, la sfarsitul acestora si refacerea atenta a tuturor zonelor verzi afectate pe parcursul lucrarilor. 7.4 NORME DE TEHNICA A SECURITATII PE SANTIER
Antreprenorul va respecta toate reglementarile referitoare la protectia personalului, operatorilor, personalului Angajatorului. El va obtine copii ale tuturor reglementarilor n vigoare si le va utiliza n inspectia pe santier. Antreprenorul va concepe o Metodologie privind Tehnica Securitatii pe Santier, pentru toate tipurile de activitati de constructie implicate de realizarea contractului, care va fi trimisa spre aprobare Inginerului. Antreprenorul va nominaliza Responsabilul pentru Protectia Muncii (RPM) si il va supune aprobarii Inginerului inainte de demararea oricarei activitati de constructie. RPM va fi o persoana calificata pentru aceasta responsabilitate si va avea autoritatea de a emite instructiuni si a decide masuri de protectie pentru prevenirea accidentelor. Antreprenorul va informa in detaliu Inginerul asupra oricaror accidente imediat dupa producerea lor. Antreprenorul va arhiva inregistrarile legate de evenimente privind sanatatea, igiena si protectia muncii, precum si cele legate de pagubele produse proprietatii prin aceste evenimente. Inginerul poate cere Antreprenorului indepartarea oricarei persoane angajata de acesta, care persista in nerespectarea normelor de tehnica securitatii muncii sau provoaca prejudicii mediului prin ignorarea masurilor de protectie convenite in Planul de Management de Mediu. n scopul executarii lucrarilor de constructii n conditii de siguranta si igiena a muncii precum si de prevenire a incendiilor se va acorda atentie speciala urmatoarelor reglementari: 1. Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319/13.07.2006 MO nr. 646/26.07.2006; 2. HG pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii nr. 319/13.07.2006, nr. 1425/11/10.2006 MO NR. 882/20.10.2006; 3. Lege privind Apararea Impotriva Incendiilor, nr. 307/12.07.2006 MO nr. 633/21.07.2006 4. Ordin nr. 712/23.06.2005, pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor n domeniul prevenirii si stingerii incendiilor si instruirea n domeniul protectiei civile MO nr. 599/12.07.2005;
BC-CL-4
2.1 - 81
5. HG privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile, nr. 300/02.03.2006 MO nr. 252/21.03.2006; 6. Ordin 166/27.07.2010- pentru aprobarea dispozitiilor generala privind apararea impotriva incendiilor la constructii si instalatiile aferente. 7. Ordin 163/28.02.2007- pentru aprobarea normelor generale de aparare impotriva incendiilor Se va acorda o atentie deosebita Titlului V din Codului muncii Sanatate si securitate in munca. Se vor respecta Normele generale de protectie a muncii aprobate prin Ordinul comun al Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale nr. 508/20.11.2002 si Ministerului Sanatatii si Familiei nr. 933/25.11.2002. Se vor respecta, de asemenea si urmatoarele Norme specifice de securitatea si protectia muncii: Norma specifica de securitatea si protectia muncii NSSM pentru sudarea si taierea metalelor NSSM pentru fabricarea, stocarea, transportul si utilizarea oxigenului si azotului NSSM pentru fabricarea, transportul si depozitarea acetilenei NSSM pentru transportul intern NSSM pentru transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat NSSM pentru lucrul la inaltime NSSM pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastica la cald prin forjare NSSM pentru evacuarea apelor uzate de la populatie si din procese tehnologice NSSM pentru alimentari cu apa a localitatilor si pentru nevoi tehnologice (captare, transport si distributie) NSSM pentru transporturi rutiere NSSM pentru activitati de vopsire NSSM pentru lucrarile de zidarie, montaj, prefabricate si finisaje in constructii NSSM pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire NSSM pentru laboratoarele de analize fizico-chimice si mecanice NSSM pentru producerea aerului comprimat NSSM pentru constructii si confectii metalice NSPM pentru exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor NSPM pentru lucrari de montaj utilaj tehnologic si constructii metalice NSPM pentru lucrari de izolatii termice, hidrofuge si protectii anticorosive NSPM pentru lucrari de reparatii, consolidari, demolari si translatii de
BC-CL-4
Cod 2 3 4 6 7 12 13 19 20 23 26 27 28 36 40 42 79 89 91 92
2.1 - 82
cladiri NSSM la utilizarea energiei electrice in medii normale 111
Antreprenorul este obligat sa instruiasca angajatii sai la locul de munca si sa tina seama de calificarea profesionala si de modul cum fiecare muncitor poate sa-si nsuseasca notiunile din instructajul facut, ncat sa poata folosi fara pericol instalatiile, utilajele, sculele si uneltele la locul de munca unde este repartizat, insistand n special asupra accidentelor provenite din nerespectarea instructajului, dandu-se exemple concrete. Nu se va primi la lucru nici un angajat fara a avea instructajul de protectie a muncii si prevenirea incendiilor, facut si nsusit. Obligatia efectuarii instructajului o au cei ce organizeaza, controleaza si conduc procesele de munca. Ori de cate ori un angajat este numit de la un loc de munca la altul i se va face instructajul la noul loc de munca, chiar daca este aceeasi unitate. Instructajul se va efectua n trei etape: - Instructajul introductiv general (8 ore pana la 2 zile cu verificari n fisa de instructaj): - Instructajul la locul de munca efectuat de catre conducatorul locului de munca (inginer, maistru, sef de echipa) durata fiind de cel putin 8 ore cu verificarea sefului ierarhic superior, celui care a facut instructajul, dupa care angajatul este admis sa lucreze. - Instructajul periodic se face la locul de munca cel putin o data pe luna de conducatorul locului de munca. Instructajele angajatilor (introductiv general, la locul de munca si periodic) se vor consemna n mod obligatoriu n fisa individuala de instructaj. Se atrage atentia ca prevederile din prezentele masuri nu au caracter limitativ, n sensul ca Antreprenorul, n plus, va trebui sa tina seama de prevederile tuturor instructiunilor si legilor n vigoare si sa ia masurile pe care le va considera necesare n vederea asigurarii securitatii muncii, evitarii accidentelor si prevenirii incendiilor. Se va acorda o atentie deosebita instructiunilor de prevenire si combatere a incendiilor precum si lucrarilor de sudura avand n vedere eliberarea perimetrului de foc la locurile de munca cu materiale inflamabile (reziduuri petroliere, constructii de gradul IV si V rezistenta la foc, executate din elemente combustibile). Antreprenorul va prelucra cu angajatii sai masurile enumerate mai sus mpreuna cu alte masuri pe care le gaseste necesar a fi luate n vederea asigurarii executarii lucrarilor n bune conditii de calitate, fara accidente sau incendii. 7.5 TRAFICUL
Antreprenorul va intocmi Planul de Management al Traficului respectand legile nationale si codul rutier in vigoare din Romania. Pe toata desfasurarea Contractului, Antreprenorul va trebui sa coopereze cu Autoritatile drumurilor publice si cu Politia privind lucrarile, accesul pe orice drum principal sau pe orice autostrada. Antreprenorul va informa Inginerul despre orice cerinta sau aranjamente facute cu Autoritatile drumurilor publice si cu Politia. Antreprenorul va pregati si va supune aprobarii Inginerului un Plan de Management al traficului care va tine cont de urmatoarele cerinte: (a) Sa respecte legile nationale si codul rutier in vigoare
BC-CL-4
2.1 - 83
(b) Inainte de inceperea oricarei lucrari care afecteaza folosirea drumurilor principale, propunerea referitoare la conditiile de lucru al Antreprenorul trebuie supusa aprobarii scrise din partea Consultantului de supervizare, a Autoritatilor drumurilor publice si Politiei. (c) Acolo unde este necesara devierea temporara a oricarui trotuar sau drum public, Antreprenorul furniza si va mentine o alternativa, acceptata de catre Consultantul de supervizare, care va trebui sa fie operationala inainte de orice interferenta cu un drum existent. (d) Unde sunt necesare rampe, acestea vor fi furnizate si mentinute la un standard adecvat in ceea ce priveste toate categoriile de trafic sau pietonii care vor sa le foloseasca. Antreprenorul va fi responsabil de inchiderea, devierea drumurilor si semnalizarea acestora. (e) Antreprenorul trebuie sa mentina o ruta de acces pentru vehiculele de urgenta pe toate proprietatiile si la orice ora. (f) Cand traficul nu poate fi evitat Antreprenorul trebuie sa asigure un sistem de control al traficului acceptate de catre Consultantul de supervizare si Autoritatile Politiei. (g) Inainte de a ncepe orice lucrare, Antreprenorul va asigura toate drumurile de acces si va efectua orice lucrari suplimentare necesare pentru a asigura accesul liber pentru situatii de urgenta, stingerea incendiilor sau vehiculelor de politie. (h) Antreprenorul va mentine n mod corespunzator drumurile de acces, astfel ncat sa asigure accesul liber si n conditii de siguranta a vehiculelor de urgenta la orice locatie de pe santier si va intocmi in acest sens un desen in care sa indice toate aranjamentele privind managementul traficului. 7.6 DURATA DE VIATA A LUCRARILOR
Toate lucrarile civile si ingineresti vor fi proiectate si realizate pentru durata de viata prescrisa in legile si regulamentele nationale si locale. Toate structurile din beton armat inclusiv infrastuctura, pavaj, conducte si camine, chiar daca sunt lucrari noi sau lucrari existente renovate, vor fi proiectate si realizate pentru o durata de viata de cel putin 50 ani. Componentele echipamentului mecanic i electric i instalaiile vor fi adecvate pentru funcionare intermitent i continu 24 de ore pe zi n condiiile de mediu locale predominante. Durata de via a echipamentului conform proiectrii ar trebui s fie n general de 15 pn la 20 ani i/sau n conformitate cu cerinele stipulate n specificaiile mecanice i electrice aferente. Tot echipamentul mecanic i electric va avea o fiabilitate dovedit nregistrat n aplicaii similare. O fiabilitate dovedit nregistrat n aplicaii similare nseamn: pentru materialul i echipamentul mecanic i electric: c materialul i echipamentul comparabil se afl n operare de cel puin 5 ani n 5 aplicaii similare diferite pentru instrumentele electronice i alt echipament (de exemplu calculatoare, software) care sunt supuse unor cicluri de dezvoltare scurte: c materialul i echipamentul comparabil se afl n operare de cel puin 2 ani n 3 aplicaii similare diferite.
2.1 - 84
BC-CL-4
7.7 7.7.1
DETALII DE EXECUTIE Introducere
Antreprenorul va intocmi detaliile de executie conform cerintelor din acest capitol. in conformitate cu Legislatia in vigoare din Romania, Standardele si Specificatiile din Documentatia de Atribuire. 7.7.2 Cerinte Generale
Adaptari la teren Piesele desenate din Capitolul 3 sunt bazate pe ridicari topografice recente si pe autorizatii acordate in mod corespunzator pentru pozitionarea tuturor utilitatilor urbane. Multe din autorizatii fac referire doar cu aproximatie la pozitia utilitatilor subterane. Ca urmare, Antreprenorul va verifica la fata locului ridicarile topografice si va executa cercetari in teren sub forma unor sapaturi gropi sau santuri, pentru localizarea exacta a utilitatilor subterane. Pentru fiecare neconcordanta descoperita, va fi informat Inginerul, iar decizia finala a acestuia va trebui respectata. In functie de decizia acestuia Antreprenorul va modifica planurile si / sau profilele longitudinale pe care le va inainta pentru aprobare. Detalii de executie Statiile de pompare apa uzata, constructii accesorii retelelor, traversari de rauri, subtraversari de drumuri si cai ferate vor fi proiectate in detaliu de catre Antreprenor, tinand cont de avizele specifice. Antreprenorul va intocmi documentatia necesara obtinerii autorizatiei de construire pentru lucrarile proiectate de el. Antreprenorul va avea in vedere faptul ca, pentru cai ferate si pentru drumuri nationale, autoritatile vor putea impune ca proiectele subtraversarilor sa fie facute de catre companii agreate de acestea. In cazul adoptarii tehnologiei fara sapatura Antreprenorul va intocmi toate investigatiile necesare pentru alegerea unei tehnologii optime si sigure adaptata la conditiile geotehnice si topografice locale. Locatia incintelor de lansare se va stabili de catre Antreprenor in cooperare cu Beneficiarul si se va obtine acordul acestuia pentru incinte. Antreprenorul va considera toate cheltuielile necesare pentru aplicarea tehnologiei fara sapatura. Pentru lucrarile in sapatura deschisa se va acorda o atentie deosebita proiectarii si implementarii unor sprijiniri ale incintelor si santurilor tinind cont de natura terenului, de adincimea excavatiei, de vecinitatea drumurilor si cladirilor pentru a evita orice pericol pentru personalul de executie si fara sa se afecteze stabilitatea drumurilor si cladirilor. Antreprenorul este obligat sa includa in costuri toate cheltuielile generate de aceste lucrari. Proiectul va fi intocmit in conformitate cu Ordinul 863/02.07.2008 "Instructiuni de aplicare a unor prevederi din Hotararea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii" si va fi verificat pentru cerintele de calitate de specialisti atestati de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor. La pregatirea proiectului in fazele PT si DE (piese scrise si piese desenate, inclusiv note de calcul), Antreprenorul va acoperi toate specialitatile (tehnologie si instalatii, lucrari civile si arhitectura, lucrari mecanice, lucrari electrice si SCADA, ventilatii, incalzire, drumuri, etc) si tine seama de specificatiile din aceasta documentatie, de cele mai bune moderne practici si de normativele de proiectare interne si internationale.
BC-CL-4
2.1 - 85
Antreprenorul va supune aprobarii Inginerului toate Detaliile de Executie cu cel putin 4 saptamani inaintea demararii executiei lucrarilor pentru oricare parte de lucrare. Predarea va include, dar nu sa va limita la, memorii tehnice, desene si note de calcul suficiente pentru a permite Inginerului sa verifice ca proiectul este in concordanta cu specificatiile si se preteaza scopului propus. Daca detaliile de executie proiectate nu sunt acceptate de Inginer, Antreprenorul trebuie sa revizuiasca proiectul, incluzand orice detalii pe care le cere Inginerul, pana cand acesta aproba proiectul. Antreprenorul nu va incepe nicio lucrare proiectata pana cand nu primeste aprobarea proectului in scris din partea Inginerului. Aceasta aprobare nu elibereaza Antreprenorul de nicio obligatie pentru proiectare sau executie conform termenilor contractului. Activitatea Antreprenorului de proiectare si inginerie va include, dar nu se va limita la, pregatirea tuturor documentelor necesare, inclusiv orice standarde aditionale necesare, planuri de situatie, scheme tehnologice, fise de date, specificatii, cerinte, desene de constructie, scheme izometrice de conducte, memorii tehnice, caiete de sarcini, note de calcul etc. Activitatea de proiectare va trebui:
-
Sa corespunda tuturor legilor, codurilor si regulamentelor aplicabile; Sa genereze documente/desene in concordanta cu planul calitatii si sistemului de management al documentelor; Sa indeplineasca cerintele Specificatiilor; Sa indeplineasca cerintele avizelor si permiselor acordate de autoritatile in drept pentru inspectie si siguranta; Sa se conformeze bunelor practici ingineresti; Sa completeze procesele verbale finale; Sa furnizeze instructiuni suficient de detaliate si procese verbale ale lucrarilor pentru a facilita o exploatare si intretinere eficienta (Intructiuni de intretinere si exploatre).
Cotele din desenele proiectului vor fi raportate la Sistemul national de referinta (nivel Marea Neagra). Toate desenele predate catre Inginer vor fi intocmite folosind un sistem CAD si furnizate intro forma electronica agreata cu Inginerul. 7.7.3 Cerinte generale pentru desene si alte documente
Toate desenele, fie produse in mod conventional, fie pe sisteme CAD, trebuie sa fie cu linii negre pe fond alb si trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii in indicator: Client, Titlul contractului, Numarul proiectului, Titlul desenului, Scara, Data, Numarul desenului, Numarul reviziei. Desenele vor contine, de asemenea, orice alte informatii necesare pentru conformarea cu cerintele Sistemul de Asigurare a Calitatii al Antreprenorului. Antreprenorul va preda 4 exemplare din toate desenele, listele, note de calcul si orice alte documente care necesita aprobare. Antreprenorul este responsabil pentru intocmirea proiectelor de executie pentru toate specialitatile pentru obiectele mentionate in contract. Intocmirea proiectelor se va face conform cu legislatia nationala, respectand prevederile Legii nr. 10/24.03.1995 publicata n Monitorul Oficial nr. 12/1995 cu privire la Calitatea n Constructii, cu modificarile si completarile ulterioare.
BC-CL-4 2.1 - 86
Verificatorii vor fi pusi la dispozitie de catre Beneficiar. Antreprenorul se va sigura ca planurile inaintate spre aprobare sunt tiparite pe hartie cu dimensiuni internationale. Urmatoarele dimensiuni sunt acceptate: - A0 (841 mm x 1189 mm) - A1 (594 mm x 841 mm) - A2 (420 mm x 594 mm) - A3 (297 mm x 420 mm). - A4 (210 mm x 297 mm). Nu vor fi utilizate dimensiuni de planuri mai mari de A0, cu exceptia cazului in care se convine altfel cu Inginerul. Toate calculele vor fi inaintate pe hartie A4. Antreprenorul va avea responsabilitatea sa verifice planurile sub-Antreprenorilor sai de lucrari civile, electrice, mecanice, etc precum si a furnizorilor si producatorilor aparaturii mecanice, electrice de conexiuni si comanda, impreuna cu cerintele de interferenta care ar fi necesare. In momentul in care va fi pe deplin satisfacut de corectitudinea planurilor, acesta il va informa pe Inginer in consecinta, prin inaintarea copiilor planurilor spre aprobare. Inginerul isi va da acordul cu privire la planuri in scris. In cazul in care planurile nu sunt aprobate, o copie va fi returnata Antreprenorului, avand marcate modificarile necesare. La momentul acordarii aprobarii finale, o copie va fi marcata Aprobat de catre Inginer si returnata Antreprenorului. Dupa aprobarea planurilor, Antreprenorul va furniza inca sase copii tiparite dupa toate planurile mecanice si electrice pentru a fi utilizate de catre Inginer. Totusi, trebuie inteles ca o asemenea aprobare nu trebuie considerata ca reprezentand punctul de vedere al Inginerului cu privire la eficienta sau durabilitatea unei componente de lucrari si ca nu il va elibera pe Antreprenor de responsabilitatile si obligatiile sale ce rezulta din Contract. 7.8 Avize
Antreprenorul va Intocmi documentatiile pentru obtinerea tuturor avizelor si autorizatiilor necesare proiectului, de la toate autoritatile mentionate in Certificatul de Urbanism si altele necesare executiei lucrarilor, conform legislatiei in vigoare in domeniul constructiilor din Romania. O parte dintre aceste avize si autorizatii sunt deja obtinute sau in curs de obtinere de catre Beneficiar, Antreprenorului revenindu-i sarcina ca in stransa legatura cu Beneficiarul sa faca toate completarile necesare rezultate in urma comentariilor autoritatilor implicate in procesul de avizare, precum si completarea documentatiilor intocmite pana in prezent. Pe durata intocmirii detaliilor de executie care sunt in sarcina lui, Antreprenorul are obligatia de a informa Beneficiarul cu privire la bunurile din cadrul gospodariilor de apa actuale care vor fi desfiintate pentru intocmirea documentelor de scoatere a acestora din domeniul public si trecere in domeniul privat. Instiintarea de catre proiectantul autorizat/ Antreprenor a Beneficiarului se va face cu cel putin 60 zile inainte de depunerea documentatiei tehnice pentru autorizarea lucrarilor de desfiintare. Antreprenorul poate incepe lucrarile de desfiintare numai dupa obtinerea autorizatiei de desfiintare emise de autoritatile competente, conform dispozitiilor legale aplicabile. Dupa desfiintarea constructiilor de catre Antreprenor si valorificarea bunurilor (unde este cazul) de catre proprietar, Antreprenorul are obligatia de a evacua si depozita resturile materialelor obtinute in urma demolarii in locatia desemnata de catre Beneficiar. Antreprenorul nu va avea dreptul sa solicite, in mod direct sau indirect, nicio despagubire in cazul in care datorita intarzierilor survenite pentru obtinerea autorizatiilor de desfiintare sau a hotararilor de trecere a bunurilor din domeniul public in domeniul privat va fi intarziata inceperea operatiunilor de desfiintare.
BC-CL-4
2.1 - 87
Documentatia Tehnica pentru Autorizarea Constructiei (DTAC) va avea in vedere cerintele din Legea nr. 50/1991, si va fi verificata pentru cerintele de calitate de specialisti verificatori de proiecte atestati. 7.9 Graficul de executare a lucrarilor
Conform cerintelor Contractului Antreprenorul va intocmi un program complet al tuturor lucrarilor necesare pentru indeplinirea acestuia la timp si in bune conditii. Se vor utiliza programe adecvate ca de exemplu MS Project sau Primavera. Se vor prezenta in mod obligatoriu si resursele materiale si umane propuse pentru indeplinirea diverselor activitati. Se vor avea in vedere punctele de referinta conform tabelului de la cap. 4 si conditiile contractuale privind ritmul lucrarilor. Ramine la latitudinea Antreprenorului organizarea activitatilor de asa maniera pentru a incepe cit mai repede posibil lucrarile de constructie si de a utiliza la maximum durata de executie alocata. Primul punct de referinta pentru perioada de executie prevede ca lucrarile de executie sa inceapa la maximum 1 luna de la obtinerea autorizatiei de constructie. Se vor considera cerintele din prezenta documentatie referitoare la testele instalatiilor. De asemena se va asigura coordonarea cu Antreprenorul statiei de epurare in vederea crearii conditiilor pentru testarea atit a retelelor, a statiilor de pompare cit si a statiei de epurare. Pe parcursul lucrarilor graficul se va actualiza permanent tinind cont de situatia de pe teren precum si de comentariile sau recomandarile Inginerului. 7.10 Fabricarea & livrarea utilajelor & echipamentelor Antreprenorul va prezenta lista tuturor echipamentelor care urmeaza a fi achizitionate precum si programul de livrare a acestora pe santier. Lista va cuprinde caracteristicile tehnice ale echipamentelor si instrumentatiei inclusiv tara de origine. 7.11 TESTAREA LUCRARILOR Retelele de alimentare cu apa vor fi supuse probei de presiune, iar retelele de canalizare se vor supune probei de etanseitate, conform prevederilor legale si conform detaliilor cuprinse in specificatiile tehnice din caietele de sarcini. Antreprenorul va trebui sa efectueze in timpul executiei toate testele specificate in standardele relevante, amplificate asa cum este cerut in Specificatii si va trebui sa retransmita Inginerului trei exemplare ale rezultatelor, verificate corespunzator si care sa certifice ca utilajele/echipamentele, materialele si lucrarile corespund standardelor relevante. Daca nu este specificat altfel in continuare, Antreprenorul va trebui sa instiinteze in scris, in minim 14 zile, durata, data si locul tuturor testelor iminente asa incat Inginerul sau reprezentantii sai sa poata prezenta martorilor aceste teste. Antreprenorul va trebui sa furnizeze certificatele testelor in trei exemplare pentru toate testele, cu sau fara martori. Daca si cand Inginerul este satisfacut ca unele utilaje/echipamente sunt in conformitate cu Specificatiile si va renunta la testele de atelier recomandate, va instiinta Antreprenorul in scris despre acest lucru. Antreprenorul va trebui sa fie responsabil pentru toate costurile operatiunilor necesare pentru reglarea si testarea echipamentelor inainte ca acestea sa fie achizitionate.
BC-CL-4 2.1 - 88
Daca dupa verificare sau teste, Inginerul decide ca utilajul/echipamentul nu este corespunzator sau ca anumite parti ale acestuia sunt defecte sau ca acesta nu este in conformitate cu contractul, va putea sa-l respinga, instiintand Antreprenorul, in timp rezonabil in scris, despre decizia sa si motivele pe care se bazeaza. Antreprenorul va trebui sa asigure toate instrumentele necesare, aparatele de masura, contoarele si personalul calificat potrivit pentru efectuarea testelor si costul acestora va trebui inclus in preturile ofertate. Contractantul va trebui sa fie responsabil pentru toate costurile operatiunilor necesare pentru reglarea si testarea echipamentelor inainte ca acestea sa fie achizitionate. Pe intreaga durata a efectuarii testelor, Contractantul va trebui sa fie complet responsabil pentru pastrarea, intretinerea si remedierea oricaror defecte ale echipamentelor si va trebui sa asigure toata forta de munca, supervizarea, aparatura, materialele si depozitele, instrumentele, etc. necesare pentru aceste operatiuni. Contractantul va trebui sa asigure toate instrumentele necesare, aparatele de masura, contoarele si personalul calificat potrivit pentru efectuarea testelor si costul acestora va trebui inclus in preturile ofertate. Daca orice parte a utilajului sau a procesului nu corespunde performantelor garantate sau nu functioneaza corect, Antreprenorul va trebui sa modifice sau sa inlocuiasca, pe cheltuiala sa, aceste parti asa cum este necesar pentru ca utilajul sa ajunga la performantele garantate, in vederea acceptarii de catre Inginer. Patru exemplare din toate verificarile, certificatele de testare si documentele inregistrate vor trebui furnizate Inginerului dupa fiecare verificare sau test 7.12 MANUALE DE OPERARE SI NTRETINERE Antreprenorul va pregati si supune aprobarii Inginerului, ca o preconditie a Certificatului de Receptie la terminarea lucrarilor, manualele de operare si de intretinere in 4 exemplare precum si un set complet de desene provenite de la fabricant, impreuna cu plan de intretinere asa cum este specificat in cele ce urmeaza. In situatia in care, Inginerul va respinge, in totalitate sau partial, manualul de instructiuni sau setul de desene transmis, Antreprenorul va lua masura de a le modifica corespunzator cerintelor Inginerului. 7.13 DOCUMENTELE AFERENTE CARTII CONSTRUCTIEI 7.13.1 Prezentare generala a documentelor Antreprenorul va pregati toate documentele necesare realizarii Cartii Constructiei conform Anexei nr. 6 la HGR 273/1994 care aproba Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora . Aceste documente cuprind toate documentele referitoare la proiectarea, executia, receptia, exploatarea, intretinerea, repararea si prevederile proiectului privind urmarirea in timp a constructiei si vor fi predate Inginerului pentru intocmirea Cartii Constructiei. Documentele vor fi structurate dupa cerintele din regulamentul de receptie publicat in Monitorul Oficial Partea I nr 193 din 28 iulie 1994 si vor cuprinde dar nu se vor limita la urmatoarele: Cap A. Documentatia privind proiectarea cuprinde toate proiectele, dispozitiile de santier, breviarele de calcul. Cap B. Documentatia privind executia care va cuprinde pe langa autorizatia de construire, si procesul verbal de predare a amplasamentului, expertize tehnice si toate documentele de
BC-CL-4 2.1 - 89
calitate (procese verbale de lucrari ascunse, documente de calitate pentru materiale, teste individuale ale echipamentelor, etc). La toate aceste documente se adauga jurnalul evenimentelor care va fi intocmit conform prevederilor paragrafului 7.13.3. Cap C. Documentatia tehnica privind receptia care va cuprinde procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor si receptie finala si alte acte incheiate ca urmare a cererii comisiei de receptie, desenele conforme cu executia descrise in paragraful 7.13.2, testele la terminarea lucrarilor si testele finale. Cap D. Documentatia tehnica privind urmarirea comportarii in exploatare si interventii in timp. Antreprenorul va intocmi prevederile proiectantului privind urmarirea comportarii constructiei, manualele de operare asa cum sunt descrise in paragraful 7.12. 7.13.2 Desenele conforme cu executia (As-built) Antreprenorul va pregati si preda Inginerului spre aprobare desenele as-built pentru toate lucrarile. Desenele conforme cu executia trebuie sa fie intocmite si predate pe masura ce se executa lucrarile. Desenele conforme cu executia trebuie aprobate inainte de emiterea certificatului de receptie a lucrarilor. Desenele conforme cu executia vor fi predate in 5 exemplate hartie si 1 exemplar electronic. 7.13.3 Jurnalul evenimentelor Antreprenorul va pastra un jurnal al Santierului pentru fiecare locatie, in care vor fi consemnate toate remarcile sale, instructiunile, deciziile si detaliile esentiale ale lucrarilor. Jurnalul va consta din rapoarte zilnice ale Antreprenorului in care se vor consemna evenimentele repectand codificarea din regulamentul HGR 273/1994. Acestea vor cuprinde dar nu se vor limita la urmatoarele: Evenimente de tip UC Temperatura si evenimente meteorologice Numarul, specialitatile echipelor de lucru ale antreprenorului Echipamentele Antreprenorului prezente pe santier si utilizate in ziua respectiva Activitati executate in ziua respectiva Verificarile periodice ale Inginerului si rezultatul acestora: inspectii ale lucrarilor executate si consemnarea instructiunilor verbale date de catre inginer
Evenimente de tip US Rezultatele verificarilor si masuratorilor realizate de catre Inginer sau alte Autoritati competente in cadrul urmaririlor speciale: reparatii, rezultate ale imbunatatirii terenului de fundare, etc. M masuri de interventie in cazul constatarii unor deficiente (reparatii, consolidari, demolari) E- evenimente exceptionale (cutremure, incendii, prabusiri sau alunecari de teren) D procese verbale intocmite de oraganele de verificare pe fazele de executie ale lucrarilor (procese verbale de receptie a terenului de fundare, de lucrari ascunse, aspect al betonului, faze determinante, etc) Rapoartele zilnice care vor forma jurnalul evenimentelor, vor fi predate catre Inginer la sfarsitul zilei respective sau la inceputul zilei urmatoare pentru comentarii si semnatura.
BC-CL-4
2.1 - 90
Daca Antreprenorul nu este de acord cu comentariul scris de Inginer in exactitate sau deplinatate, el va trebui sa-si inregistreze remarcile in spatiul prevazut inainte de a semna jurnalul, pe care l-a citit in prealabil sau va trebui sa-i detalieze dezacordurile sale in scris Inginerului, dar nu mai tarziu de sapte zile dupa ce a citit si a semnat jurnalul. Daca nu isi exprima dezacordul in termen de 7 zile se considera ca este de acord cu continutul comentariului. 7.14 INSTRUIREA PERSONALULUI OPERATOR AL BENEFICIARULUI Antreprenorul va fi responsabil pentru instruirea personalului operator in functionarea si intretinerea sistemului de apa si canalizare Toata documentatia pentru scolarizare va fi editata in limba romana. Serviciile de traducere la fata locului, pe intrega perioada a scolarizarii, vor asigurate si suportate de catre Antreprenor. Antreprenorul va informa Beneficiarul, cu patru saptamani in avans, despre intentia sa de a conduce orice activitate de instruire la fata locului si va transmite detalii referitoare la perioada de timp, tema si numarul persoanelor participante, etc. 7.14.1 Metodologia de instruire Activitatea de pregatire pentru post va trebui sa urmeze pas-cu-pas procedura de realizare si indeplinire a unei anumite sarcini intr-un mod cat mai eficient. Antreprenorul va trebui sa organizeze demonstratia despre cum trebuie indeplinita o sarcina punctand la fiecare pas factorii de siguranta si posibilele riscuri. Procesul de pregatire va fi planuit, intretinut si controlat in asemenea mod incat Antreprenorul sa fie abil sa aprecieze progresul stagiarilor. Cursantilor trebuie sa li se ofere timp suficient pentru a participa la indeplinirea actualelor sarcini, sub examinarea Antreprenorului. Aceasta parte practica de pregatire pentru post, in care cursantii participa la indeplinirea sarcinii actuale, nu va trebui sa depaseasca 50% din timpul de pregatire. Antreprenorul va instrui si va indruma cursantii pana cand sarcinile si deprinderile au fost insusite si bine stapanite. Antreprenorul va furniza Angajatorului impreuna cu aprecierile despre pregatire si evaluari despre fiecare cursant in parte. Antreprenorul va trebui sa realizeze pregatirea pentru post in urmatoarele domenii: Operarea corecta si intelegerea sistemelor de proces in ansamblu, a tehnologiilor si sistemelor de control de prevazute; Operarea obiectelor tehnologice, a echipamentelor si utilajelor. Controlul calitatii. Intretinerea echipamentelor si constructiilor componente aflate pe fluxul tehnologic Procedurile de asigurarea sanatatii oamenilor si sigurantei in exploatare, functionarea si intretinerea echipamentelor de siguranta.
Activitatea de instruire va fi completata si demonstrata inainte de receptia lucrarilor. 7.14.2 Programul de instruire Antreprenorul va trebui sa prezinte un program de instruire pe care intentioneaza sa o efectueze, pentru aprobarea Inginerului, cu 2 luni inainte inceperii perioadei de testare indicand modul in care se va desfasura scolarizarea personalului operator al Beneficiarului. Programul de instruire va trebui sa contina urmatoarele informatii:
BC-CL-4
2.1 - 91
Numele si calificarea instructorilor Un rezumat al continutului fiecarei perioade de instruire Durata perioadei de instruire Categoriile de personal furnizate de Angajator, care trebuie sa participe.
7.14.3 Locatia pentru instruire Operatorul va fi informat de catre Antreprenor despre locatia exacta, in care se vor desfasura instruirea. 7.14.4 Elemente ajutatoare cu privire la instruire Antreprenorul va trebui sa asigure suport vizual potrivit, cum ar fi proiectoare, table si mostre de echipament, cum ar fi pompele si vanele. Trebuie sa existe conditii prealabile pentru aceste sesiuni de instruire, astfel incat utilajele operative sa fie echipate cu manuale de functionare si intretinere si sa se acorde timp suficient pentru studierea acestor manuale inainte de inceperea perioadei oficiale de instruire. Independent de manualele de functionare si intretinere, va fi necesar sa se dea, de catre Antreprenor, fiecarui participant care asista la sesiuni, un set de notite pentru fiecare sesiune de instruire.
BC-CL-4
2.1 - 92

Cerinte Cadru General

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cerinte Cadru General

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Extindere infrastructura retea distributie apa in orasele Buhusi si Moinesti; Extindere infrastructura canalizare in orasul Darmanesti

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

CAPITOLUL 2 SECTIUNEA 2.1

SPECIFICAII CADRUL GENERAL

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

3.1.1 3.1.2 3.1.3 3.2

SISTEMUL DE CANALIZARE Aglomerarea Moinesti Aglomerarea Buhusi Aglomerarea Darmanesti

3.2.1 3.2.2 3.2.3 4 4.1

SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA MOINESTI

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

4.2.1 4.2.2 4.2.3 4.2.4

4.2.4.1 4.2.4.2 4.3

4.3.1 4.3.2 4.3.3

4.3.3.1 4.3.3.2 4.4

4.4.1 4.4.2 4.4.3

4.4.3.1 4.4.3.2 4.4.4 4.4.5 4.4.6 4.4.7 4.4.8

4.4.8.1 4.4.8.2 4.4.8.3 4.4.8.4 4.4.9 4.4.10

Sistem SCADA Extindere retea de canalizare menajera DARMANESTI Amplasament 54

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

Generalitati Traversari cai de comunicatie si refacere sisteme rutiere

Statii de pompare apa uzata si conducte de refulare

7.1.1 7.1.2 7.1.3

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

7.1.4 7.1.5 7.2 7.3

Evidenta arhivei pe durata executiei lucrarilor Documentatia pe durata executiei

7.3.1 7.3.2 7.4 7.5 7.6 7.7

7.7.1 7.7.2 7.7.3 7.8 7.9

Avize Graficul de executare a lucrarilor

7.14 INSTRUIREA PERSONALULUI OPERATOR AL BENEFICIARULUI 7.14.1 7.14.2 7.14.3 7.14.4

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

Harta judetului Bacau ............................................................................................................. 9

Tabelul 1 Tabelul 2 Tabelul 3 Tabelul 4 Tabelul 5

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

Darmanesti Targu Ocna

Harta judetului Bacau

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

STATIA METEOROLOGICA Bacau

TEMPERATURA MEDIE ANUALA (0C) 13.4 11.3

TEMPERATURA MAXIMA ABSOLUTA (0C) +40.3 +39.7

TEMPERATURA MINIMA ABSOLUTA (0C) -17.3 -14.3

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

GEOLOGIA, HIDROGEOLOGIA SI SEISMICITATEA

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

3 DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

b. Situatia dupa punerea in functiune a Statiei de Pompare Vermesti

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

Sistemul de alimentare cu apa Darmanesti

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

SISTEMUL DE CANALIZARE Aglomerarea Moinesti

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

Traseele conductelor cuprind subtraversari de drumuri nationale si cai ferate.

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA MOINESTI Extinderea retelei de distributie