Documentatie SGA Vaslui

REABILITAREA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA, A
SISTEMULUI DE CANALIZARE SI A STATIILOR DE EPURARE IN

AGLOMERARILE VASLUI, BARLAD, HUSI, NEGRESTI DIN
JUDETUL VASLUI
RETELE DE APA SI CANALIZARE, STATII DE POMPARE, STATII

POMPARE APA UZATA IN VASLUI
DOCUMENTAIE TEHNICA NECESARA

OBINERII
AVIZULUI DE GOSPODARIRE A APELOR
APRILIE 2014
1
Proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE
ALIMENTARE CU APA, A SISTEMULUI DE
CANALIZARE SI A STATIILOR DE
EPURARE IN AGLOMERARILE VASLUI,
BARLAD, HUSI, NEGRESTI DIN JUDETUL
VASLUI Aglomerarea Vaslui
Investiia: RETELE DE APA SI CANALIZARE, STATII DE

POMPARE, STATII POMPARE APA UZATA IN
VASLUI
Amplasament: LOCALITATEA: VASLUI, judetul VASLUI

Beneficiar: S.C. AQUAVAS S.A. VASLUI
Proiectant: S.C. TERMOPROIECT S.R.L.

Adresa: B-dul Poitiers, nr. 10, cladirea Nucleus, et.2, Iasi;
Tel/Fax: +40-232-40.08.43,+40-232-41.08.32
Elaborat: S.C. PRO TOBY S.R.L.

Adresa: str. Insula Verde, nr. 45-47, Cartier Green Hill, Comuna
Valea Lupului, Iasi;
Tel/Fax: +4 0232/272434/+4 0232/253372
Anexe:
A. Piese scrise:
Certificat de urbanism nr. 17 din 24.03.2014;
Certificat de atestare elaborator documentatie nr. 102/ 06.08.2013;
B. B. Piese desenate:
Nr. crt. Plansa
1. Plan de incadrare in zona - 1
4. Plan de situatie Vaslui Sector 1
5. Retele de apa potabila detaliu supratraversare conducte apa pe pod existent
6. Retele de apa potabila detalii subtraversari drumuri, rauri, cai ferate
7. Retele de canalizare menajera detalii subtraversari drumuri, rauri, cai ferate
8. Retele de canalizare menajera detaliu supratraversare conducte refulare statii
pompare pe pod existent
2
CUPRINS
1. DATE GENERALE ............................................................................................................................................. 5

1.1. LOCALIZAREA OBIECTIVULUI: BAZINUL HIDROGRAFIC, CURSUL DE AP, DENUMIREA I
CODUL CADASTRAL, CORPUL DE AP, DENUMIREA I CODUL, JUDEUL, LOCALITATEA SAU
LOCALITILE DIN ZON........................................................................................................................................... 5
1.1.1. Localizarea obiectivului ............................................................................................................................ 5
1.1.2. BAZIN HIDROGRAFIC .......................................................................................................................... 6
1.1.3. CURSUL DE AP .................................................................................................................................... 8
1.1.3.1. Rauri .................................................................................................................................................. 8
1.1.3.2. Resurse de apa. Cantitati si fluxuri .........................................................................................................10
1.1.3.3. Apa potabila ..........................................................................................................................................11
1.2. TITULARUL SI BENEFICIARUL INVESTITIEI ......................................................................................... 15
1.2.1. Beneficiarul investitiei ...............................................................................................................................15
1.2.2. Proiectantul general si proiectantii de specialitate al lucrarilor: ...................................................................16
1.2.2.1. Proiectant general: S.C. TERMOPROIECT S.R.L. .................................................................................16
1.3. Denumirea complet a societii beneficiare, forma de proprietate: capital de stat, privat, mixt, persoan fizic,
profilul de activitate, cod caen, cui, atribut fiscal, numr de nregistrare n registrul comerului, adresa sediului
principal, adresa punctului de lucru pentru care se solicit avizul, cod potal, telefon fix i mobil, fax, cod iban i
banc, reprezentani: director general, director economic, administrator etc................................................................16
2. CARACTERIZAREA ZONEI DE AMPLASARE.........................................................................................16
2.1. Date hidrologice de baz - niveluri, debite i volume de ap - necesare pentru amplasarea i dimensionarea
lucrrilor, cu evidenierea unor situaii caracteristice..................................................................................................16
2.2. Date hidrogeologice i hidrochimice ...................................................................................................................19
2.2.1. Date hidrogeologice ........................................................................................................................................19
2.2.2.2. Calitatea apei lacurilor din judetul Vaslui......................................................................................................27
2.2.2.3. Calitatea apei dulci .......................................................................................................................................27
2.2.2.4. Nitrati si fosfati in rauri si lacuri ...................................................................................................................29
2.2.2.5. Oxigenul dizolvat, materiile organice si amoniu in apele raurilor ...................................................................30
2.2.2.6. Apele subterane calitatea apelor freatice la nivelul judetului Vaslui ............................................................31
2.3. Analiza din punct de vedere al gospodaririi apelor, a influentei lucrarilor proiectate asupra regimului apelor de
suprafata sau subterane si a obiectivelor existente si programate a se executa in zona prin schema directoare de
amenajare si management a bazinului hidrografic ......................................................................................................31
3. Scopul investitiei si elementele de coordonare ...................................................................................................33
3.1. Elemente privind profilul i capacitile investiiei, n funcie de care se dimensioneaz lucrrile ce fac obiectul
avizului ....................................................................................................................................................................34
3.2. Necesitatea investiiei i impactul ei major asupra mediului i comunitii din zon .............................................70
3.3. Precizri referitoare la alte documente i avize emise anterior, anexate n copie la documentaie; certificat de
urbanism i documente care s ateste deinerea terenului pe care se execut investiia ................................................71
3.4. ncadrarea n schema directoare de amenajare i management a bazinului hidrografic, corelarea funcional sub
aspect hidrotehnic cu lucrrile existente sau programate n zon i analiza posibilitilor de interaciune/influen cu
alte lucrri hidrotehnice sau hidroedilitare existente ori prevzute a se realiza n zon ................................................71
3.5. Incadrarea lucrrilor n clasa i categoria de importan conform standardelor n vigoare i mpreun cu
fundamentarea tehnico-economic a ncadrrii respective ..........................................................................................71
3.6. Influena lucrrilor proiectate asupra obiectivelor existente n zon, cu indicarea msurilor sau lucrrilor
prevzute pentru evitarea unor pagube ori afectarea acestor obiective, inclusiv refacerea folosinelor sau a lucrrilor
care au avut de suferit ...............................................................................................................................................72
3.7. Masurile tehnico-constructive pentru prevenirea evacuarii directe sau indirecte in resursele de apa a
substantelor din familiile si grupele de substante periculoase din lista I si din lista II si a substantelor
prioritare/prioritar periculoase, conform Hotararii Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de
masuri impotriva poluarii cu substante chimice, cu modificarile si completarile ulterioare, specifice sectorului
de activitate si tipului de produs, precum si modul de asigurare a monitorizarii efluentului evacuat si a calitatii
apelor 72
3.8. Aparatura i instalaiile de msurare a debitelor i volumelor de ap captate, prelevate i evacuate..................72
3.9. Aparatura i instalaiile de monitorizare a calitii apei la evacuare n emisar ..................................................73
3
3.10. Controlul polurii industriale. Gestiunea deeurilor ...........................................................................................74
3.10.1. Controlul polurii industriale .........................................................................................................................74
3.10.2. Gestiunea deeurilor ......................................................................................................................................74
3.11. Sistemul informaional, sistem de prognoz hidrometeorologic, sistem de avertizare i alarmare a populaiei
n caz de incidente sau accidente la construciile hidrotehnice ....................................................................................75
3.12. Lucrri pentru refacerea axului cadastral de referin afectat prin obiectivul propus ....................................75
3.13. Lucrri pentru refacerea amplasamentului n zona afectat de execuia investiiei .......................................75
4. PREVEDERI SPECIFICE PE CATEGORII DE LUCRARI ............................................................................75
4.1. Precizarea sursei de ap i calitatea necesar pentru scopul avizat i a receptorului apelor uzate i meteorice .......75
4.2. Valorile medii ale necesarului de ap, cerina la surs i evacuarea apelor uzate menajere/ tehnologice i
meteorice, gradul de recirculare a apei. Parametrii funcionali ai folosinei de ap, fundamentai pe baza schemei
fluxului apei n procesul tehnologic i a normelor de ap pe unitatea de produs, rezultate din breviarul de calcul inclus
.................................................................................................................................................................................76
4.3. Regimul de funcionare a folosinei de ap, permanent sau sezonier ....................................................................76
4.4. Cerina de apa ca: debitul maxim, mediu i minim al zilei - qs zi max, qs zi med, qs zi min - exprimate n metri
cubi pe zi i n litri pe secund - cu cerina de la sursa de ap. Pot fi determinate conform standardelor n vigoare,
specificndu-se totodat i calitatea necesar .............................................................................................................76
4.5. Debite de apa evacuate: debitul maxim, mediu al zilei i debitul maxim orar ce se poate evacua n receptor - Quz zi
max, Quz zi med, Quz orar max - exprimate n metri cubi pe zi i n litri pe secund, determinate in conformitate cu
standardele in vigoare ...............................................................................................................................................76
4.6. Debite n litri pe secund, prin valoarea maxim de calcul, ale altor ape n exces care se elimin prin sistemul de
canalizare unitar sau divizor i n special apele meteorice, apele de drenaj, alte ape provenite din versani, praie sau
toreni care strbat incinta unitii, ape geotermale sau minerale, dup caz, ape provenite din cura balnear ................76
4.7. Parametrii functionali ai unitatilor industriale .....................................................................................................76
4.8. Descrierea obiectivelor care formeaz sistemul de alimentare i canalizare al folosinei, inclusiv instalaiile de
tratare, de epurare i gospodria de nmol - fluxul cantitativ i calitativ al apei ..........................................................77
4.9. Elemente de calcul pentru dimensionarea lucrrilor de captare pentru ape subterane: rezultatele testelor de
pompare, calcule pentru debitul de captare, calcule pentru dimensionarea numrului de puuri, drenuri, n conformitate
cu standardele n vigoare, evaluarea debitului minim asigurat pe baza urmririi pe o perioad de cel puin un an
hidrologic pentru izvoare ..........................................................................................................................................77
4.10. Elemente caracteristice ale lucrrilor n albie cum sunt: prize, guri de evacuare, regularizri, consolidri; debitele
instalate i cele de dimensionare a prizelor de ap i a gurilor de evacuare n receptori ...............................................77
4.11. Sisteme de monitoring cantitativ i calitativ a apelor subterane, foraje hidrogeologice de observaie, obligatorii n
zona obiectivelor n care pot aprea infiltraii i impurificri ale apelor subterane, caracteristici tehnice de execuie ...77
4.12. Aparatura i instalaii atestate n ar/Uniunea European, cu certificat de metrologie n termen de valabilitate, cu
ajutorul crora s se msoare debitele de ap i s se determine parametrii calitativi ai apelor ....................................77
4.13. Masuri de prevenire si control ale deversarilor accidentale ................................................................................77
4.14. Tipul si frecventa de realizare a inspectiilor si monitoringului pentru evacuari accidentale .................................78
4.15. Programul de masuri de intretinere a echipamentelor si sistemelor ....................................................................78
4.16. Procedura de interventie in situatii de poluare accidentala, inclusiv lista persoanelor de contact, cu date necesare
de localizare pentru situatii de urgenta si lista utilizatorilor din avalul amplasamentului avizat cu risc de a fi afectati ..78
5. Surse de informare: .............................................................................................................................................78
4
1. DATE GENERALE
Prezenta documentatie tehnica a fost intocmita in conformitate cu Ordinul 799/2012 privind
aprobarea Normativului de continut al documentatiilor tehnice de fundamentare necesare obtinerii
avizului de gospodarire a apelor si a autorizatiei de gospodarire a apelor, publicat in Monitorul
Oficial cu numarul 151 din data de 7 martie 2012.
1.1. LOCALIZAREA OBIECTIVULUI: BAZINUL HIDROGRAFIC, CURSUL DE AP,

DENUMIREA I CODUL CADASTRAL, CORPUL DE AP, DENUMIREA I
CODUL, JUDEUL, LOCALITATEA SAU LOCALITILE DIN ZON
1.1.1. Localizarea obiectivului
Investitia analizata, in prezenta documentatie tehnica, presupune reabiltarea sistemului de alimentare

cu apa, a sistemului de canalizare si a statiilor de epurare din aglomerarea Vaslui, judetul Vaslui.
Judetul Vaslui este situat in partea est a tarii. Judetul Vaslui se invecineaza la Nord cu judetul Iasi, la
Est cu Republica Moldova, la Sud cu judetul Galati si la Vest cu judetul Bacau.
Harta nr. 1 Judetul Vaslui
Suprafata judetului Vaslui este de 5318 km2, ceea ce reprezinta aproape 2.2% din intreaga
suprafata a Romaniei.
Judeul Vaslui este situat n Romnia de Est, la intersectia paralelei 46 40 'latitudine N cu
5
meridianul de 28 00 longitudine E.
Populatia municipiului Vaslui a inregistrat un numar de 55.407 de locuitori n anul 2011.
Oraul Vaslui este dotat cu o reea existent de alimentare cu ap avnd rata de conectare de 74%.
Terenul in suprafata totala 496.690,00 mp, aferent lucrarilor propuse a se executa, este situat in
intravilan si extravilan pe teritoriul administrativ al municipiului Vaslui si al comunelor Muntenii de
Jos, Puscasi si Solesti.
Terenul este proprietatea publica a municipiului Vaslui in administraiea Consiliului local Vaslui,
proprietatea publica a comunei Muntenii de Jos in administrarea Consiliului local, domeniul privat-
proprietati particulare si proprietatea publica a statului in administrarea Apelor Romane -
Administratia Bazinala de Apa Prut - Birlad.
Conform documentatiilor de urbanism P.U.G. terenul respectiv este incadrat la categoria de folosinta
cai de comunicati rutiere, teren agricol si constructii tehnico edilitare.
Pentru prezenta lucrare privind reabilitarea/ extinderea retelelor de alimentare cu apa si canalizare
Santierul va fi amplasat pe strazile interioare ale Municipiului Vaslui, strazi administrate de Primaria
Municipiului Vaslui.
Antreprenorul este informat ca majoritatea amplasamentelor pentru lucrari de conducte si instalatii
(alimentare apa si canalizare) sunt sub jurisdictia Primariei Municipiului Vaslui. Antreprenorul se
considera ca este familiarizat cu conditiile impuse de catre Primarie pentru lucrarile care se vor realiza
in cadrul drumurilor publice, trotuarelor si zonelor verzi.
Amplasamentul va fi pus la dispozitia Antreprenorului cu o saptamana inainte de demararea lucrarilor
fizice pe amplasament, conform programului Antreprenorului. In plus, Antreprenorul va avea acces
permanent pe un drum clar determinat necesar pentru a ajunge pe santier.
Antreprenorul si Inginerul vor conveni asupra drumului de acces la amplasarea Lucrarilor.
Antreprenorul va pastra drumul de acces suficient de liber pentru a permite accesul pietonilor si al
vehiculelor. Nici o lucrare nu va fi acoperita fara aprobarea anterioara a Inginerului.
Antreprenorul va asigura Inginerului accesul complet pentru a-i permite examinarea lucrarilor
finalizate.
1.1.2. BAZIN HIDROGRAFIC
Teritoriul judetului Vaslui este drenat de bazinele hidrografice:ale raurilor Prut si Barlad.
Spatiul hidrografic Prut-Barlad constituie principalul colector hidrografic al judetului, drenand o
suprafata bazinala de 5606 km2. Lungimea retelei hidrografice a cursurilor de apa codificate este de
2329 km (806 km in b.h.Prut, 1523 km in b.h.Barlad). Afluentii principali sunt:
Prut 174km;
Barlad 149km;
Vaslui 81km;
Tutova 86km;
Elan 73km;
6
Crasna 61km;
Racova 49km;
Simila 44km.
In spatiul hidrografic Prut-Barlad administrat de SGA Vaslui exista un numar de 70 acumulari
permanente, nepemanente, poldere si amenajari agropiscicole cu un volum total de 365mil.mc.
Sistemul de Gospodarirea Apelor Vaslui, ca subunitate a DA Prut, administreaza integral apele din
judetul Vaslui si partial din judetele Iasi, Neamt, Bacau si Vrancea in bazinele ale hidrografice ale
raurilor Prut si Barlad pe o suprafata totala de 5606 km (1520 km in bh Prut, 4086 kmp in bh Barlad).
In spatiul hidrografic Prut Barlad administrat de SGA Vaslui exista un numar de 70 acumulari
permanente, nepermanente, poldere si amenajari agropiscicole cu un volum total de 365 mil.mc.
SGA Vaslui administreaza 14 acumulari permanente (279,993 mil.mc.), 1 acumulare nepermanenta
(6,05mil.mc.) si 1 polder (24mil.mc.) cu un volum total de 310mil.mc. Acumularile complexe au ca
principala functie apararea impotriva inundatiilor dar in acelasi timp constituie si surse de apa pentru
populatie, industrie, piscicultura si irigatii. Acumularile din administrarea SGA Vaslui sunt:
acumularile permanente: Posta Elan pe r. Elan, Craiesti pe r. Ras, Pereschiv pe r.
Pereschiv,
Manjesti pe r. Crasna, Rosiesti pe r. Idrici, Puscasi pe r. Racova, Solesti pe r. Vaslui,
Cazanesti pe r.Durduc, Trohan pe r.Racova, Rapa Albastra pe r.Simila, Cuibul
Vulturilor pe r.Tutova, Delea pe r.Delea si Pungesti pe r.Garceneanca;
acumularea nepermanenta Valea Seaca pe r.Valea Seaca;
polderul Vulturesti pe r.Durduc.
SGA Vaslui administreaza urmatoarele categorii de lucrari hidrotehnice:
Indiguiri 482,786km;
Regularizari de albii 331,119km;
Consolidari de mal 12,965km;
5 derivatii (Prut-Barlad, Rediu-Puscasi, Simila-Rapa Albastra, Rediu-ST Delea si
Barlad-SP Rediu);
2 prize de apa (Rediu si Simila);
5 statii de pompare (Rediu 1, Rediu 2, Simila, Prodana si Evac. pluviale);
Constructii de exploatare (in numar de 33).
Asa cum se observa si din harta hidrologica elaborata si editata de I.G.F.C.O.T. in perioada 1986
1990, municipiul Vaslui apartine din punct de vedere hidrografic Bazinului Hidrografic Siret (cod
cadastral X.II).
7
Harta nr. 2 Harta hidrologica a BH Siret, elaborata si editata de I.G.F.C.O.T. -1986 - 1990
Astfel din punct de vedere hidrografic, se intalnesc urmatoarele caracteristici pentru lucrarile propuse
a se realiza in aglomerarea Vaslui, judetul Vaslui:
Bazin hidrografic: Siret
Curs de apa: Barlad
Cod cadastral: XII.01.78
Judetul: Vaslui
Localitate: Vaslui.
1.1.3. CURSUL DE AP
1.1.3.1. Rauri
Sub aspect hidrografic, teritoriul judetului Vaslui apartine bazinului raului Prut, care colecteaza
afluentii din partea de est si sud-est, si bazinului raului Siret, din care raul Barlad dreneaza cea mai
mare suprafata a judetului (peste 2/3).
Raul Brlad (cod cadastral XII 01.078), cel mare afluent de stnga al Siretului, are un bazin de
recepie cu o suprafa de 7.220 km2.
Bazinul are o altitudine medie de 211 m i o pant medie de 5.
8
Bazinul superior prezint o asimetrie accentuat a sistemului spre stnga, iar cursul inferior este
cvasisimetric. Rul Brlad adun 144 de aflueni codificai cu o lungime total de 2.639 km.
Rul Brlad este un ru tipic de silvostep avnd o suprafa de bazin de 7.220 km2 i o lungime de
207 km. Izvorte din Dealurile Valea Ursului, de la altitudinea de 347 m, ajungnd la vrsare la 20 m.
Densitatea medie a reelei hidrografice este de 0,35 km/km2. Panta medie a rului Brlad este de 2,
iar pentru afluenii mai mari variaz ntre 3-7. Coeficientul de sinuozitate este 1,3. Lungimea total
a reelei hidrografice codificate este de 2.365 km.
Rul Brlad are 45 aflueni din care cei mai importani sunt: Sacov,Vaslui, Crasna, Racova, Tutova,
Pereschiv i Berheci.
Raul Barlad, afluentul Siretului are afluentii principali pe partea stanga: Sacovat, Durduc, Rebricea,
Vasluiet, Crasna, Jarovat si pe partea dreapta Buda, Racova, Simila si Tutova.
Raul Prut, al doilea rau ca lungime pe teritoriul tarii formeaza granita cu Ucraina si Moldova pe o
distanta de 716 km.
Principalii afluenti pe care ii primeste Prutul pe teritoriul judetului Vaslui sunt Sarata si Elanul.
Tabel nr. 1 Caracteristicile regimului hidrologic

Nr Raul Statia Lungime Suprafata Altitudine Q mediu Debite medii lunare in Qm/QM
crt hidrometrica rau de la (kmp) (mdM) multianual m3/s cu asigurarile
conf.
80% 90% 95%
(km)
1 Prut Radauti 652 9074 529 79.9 15.0 11.0 7.50 1/400
2 Prut Stanca 554 12000 480 83.6 17.0 12.0 9.00 1/373
3 Prut Ungheni 387 15620 361 88.0 18.0 13.0 10.0 1/49
4 Prut Falciu 212 25095 290 105 20.0 15.0 13.0 1/22
5 Prut Oancea 79.2 26874 279 92.8 20.0 15.0 13.0 1/22
6 Barlad Bacesti 207 138 292 0.344 0.015 0.008 0.004
7 Barlad Vaslui 176 1550 236 2.90 0.080 0.030 0.015
8 Barlad Tecuci 39.6 6778 220 10.3 0.750 0.490 0.290 1/95
9 Sacovat Tungujei 16 215 250 0.587 0.004 0.002 0.000
10 Racova Puscasi 6.0 313 257 0.465 0.010 0.004 0.002 1/7160
11 Vasulet Solesti 35 429 245 0.902 0.100 0.080 0.060 1/2640
12 Crasna Manjesti 7.0 401 216 0.454 0.015 0.005 0.002
13 Simila Barlad 2.5 265 250 0.331 0.010 0.004 0.001 1/17400
14 Tutova Radeni 65 172 281 0.281 0.005 0.001 0.000 1/10975
15 Berheci Feldioara 26.3 495 261 0.875 0.090 0.050 0.030 1/2560
16 Zeletin Galbeni 7.0 402 268 0.712 0.060 0.040 0.030 1/1080
9
17 Baseu Stefanesti 6.3 917 168 1.80 0.040 0.020 0.01
18 Jijia Dorohoi 267 238 262 0.650 0.015 0.008 0.005
19 Jijia Todireni 181 1070 186 2.24 0.080 0.035 0.020
20 Sitna Todireni 3.2 940 167 2.16 0.080 0.020 0.005 1/706
21 Miletin N. Balcescu 46 220 202 0.469 0.007 0.001 0.00 1/22600
22 Bahlui Harlau 82 137 317 0.438 0.020 0.010 0.002 1/1080
23 Bahlui Iasi 12 1717 150 3.46 0.200 0.120 0.080 1/763
24 Bahluet Pd. Iloaiei 1.5 523 159 1.06 0.050 0.020 0.005 1/1830
25 Elan Mugeni 17 410 168 0.439 0.020 0.012 0.007
1.1.3.2. Resurse de apa. Cantitati si fluxuri
Resursele de ap ale judeului Vaslui cuprind apele de suprafa (ruri i lacuri) i apele subterane.
Activitatea de gospodrire unitar, raional i integrat a apelor se organizeaz i de desfoar pe
bazine hidrografice, ca entiti geografice indivizibile de gospodrire cantitativ i calitativ a
resurselor de ap, n scopul dezvoltrii durabile.
Tabel nr. 2- Resursele de ap poteniale i tehnic utilizabile, pentru anul 2012

Sursa de ap BH Prut BH Siret Total jude
Indicator de caracterizare (mii m) (mii m) (mii m)
Ruri interioare
1. Resursa teoretic 1. - 1. - 1. -
2. Resursa existent potrivit gradului de amenajare 2. 395.000,00 2.144.000,0 2.539.000,0
a bazinelor hidrografice
3. Cerina de ap a folosinelor, potrivit 3. 10 070 3. 34 179 3. 44 218
capacitilor
de captare aflate n funciune
Subteran
1. Resursa teoretic, din care: 1. - 1. - 1. -
- ape freatice - - -
- ape de adncime - - -
2. Resursa utilizabil 2. 40.000,00 2. 20.000,0 2.60.000,00
3. Cerina de ap a folosinelor, potrivit 3. 1 074 3. 3 535 3. 4 608
capacitilor de captare aflate n funciune
Total resurse
1. Resursa teoretic 1.1.670.000,0 1. - 1. -
2. Resursa existent potrivit gradului de amenajare 2. 435.000,0 2.164.000,0 2.599.000,0
a bazinelor hidrografice
3. Cerina de ap a folosinelor, potrivit 3. 11 113 3. 37 713 3.48 827
capacitilor
de captare aflate n funciune 4. - 4. - 4. -
10
4. Cerina de ap pentru protecia ecologic
Sursa: Administraia Apele Romne- Administraia Bazinal de Ap Prut - Brlad
Indexul de exploatare (%) (ponderea volumului anual total de ap prelevat din totalul volumului
resursei anuale) este pentru anul 2012- de 24,73 %, iar resursa specific teoretic este de 3720
mc/locuitor/an.
Raportul cerin de ap / prelevare pentru resursele de ap este redat n tabelul urmtor:
Tabel nr. 3 Prelevari de apa in anul 2012

Cerina de ap Prelevri de ap Gradul de
B.H. Activitatea Tip Valoarea Valoarea utilizare
Activitatea (%)
captare (mil.mc) (mil.mc)
B.H. Prut TOTAL POPULAIE 2.018 POPULAIE 1.837 91
TOTAL INDUSTRIE 0.433 INDUSTRIE 0.264 61
TOTAL
21.008 AGRICULTUR 11.364 54
AGRICULTUR
TOTAL B.H. PRUT 23.460 13.465 57
B.H. TOTAL POPULAIE 8.647 POPULAIE 6.515 75
SIRET TOTAL INDUSTRIE 3.755 INDUSTRIE 3.301 88
TOTAL
25.142 AGRICULTUR 18.025 72
AGRICULTUR
TOTAL B.H. SIRET 37.544 27.842 74
TOTAL SUBTERAN 5.381 4.828 90
TOTAL R. INTERIOARE 55.623 36.478 66
TOTAL GENERAL JUDE VASLUI 61.004 41.307 68
1.1.3.3. Apa potabila
Serviciul public de alimentare cu ap cuprinde activiti de captare, tratare a apei brute, de transport i
de distribuie a apei potabile i industriale la utilizatori.
Municipiul Vaslui are volumul anual distribuit a fost de 3945 mii mc, existnd un volum anual de
pierderi n reea de 818 mii mc.
Alimentarea cu ap a populaiei s-a efectuat din urmtoarele surse:
de suprafa - acumularea Soleti:
acumularea Pucai
ru Brlad priz Rediu
subterane - drenuri - Delea (rezerv):
Chioc
puuri - Vaslui (Vasluie) (n conservare)
SC MOVAS SA (rezerv)
Muntenii I+II (n conservare)
11
Consumul de ap /locuitor/zi a fost de 120,00 litri.
Tabel nr. 4 Retele de alimentare cu apa (Sursa: Directia Judeteana de Statistica Vaslui)
Jude An Lungime (km) Volum distribuit(mii m) Numr localiti
2007 446,8 11247 10
2008 416,6 7561 20
2009 785,0 8708 52
Vaslui
2010 891,7 9164 56
2011 988,5 8619 56
2012 1098,0 8105 60
Tabel nr. 5 Populatia cu acces la surse de apa potabila in judetul Vaslui

Judetul Populatie cu acces la surse de apa potabil (%)
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Vaslui 64,99 65,94 68,2 69,0 70,6 61,0 56,0
(Sursa: SC AQUAVAS SA Vaslui)
Tabel nr. 6 Situatia alimentarii cu apa in sistem centralizat, in judetul Vaslui

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Total populaie 192408 191397 186610 185774 186174 185916 194050
Populaie conectat la 125052 126206 129137 130025 128782 128371 130106
sistem public
Populaie neconectat 67356 65191 57473 55749 56392 57545 63944
Populaie 4700* 5303* 4800* 0 0 1485* 1485*
aprovizionat cu
ntrerupere
(Sursa: SC AQUAVAS SA Vaslui)
Tabel nr. 7 Cantitatea de apa produsa

Jude Localitatea Cantitatea de ap produs (mii m)
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Vaslui 6031 5606 4831 4363.4 4064 3719 3945
Vaslui Brlad 4441 4938 3740 4191.1 3289 3500 3048
Hui 1113 1153 1117 907.6 1540 1341 1386
Negreti 180 180 152 336.2 336 162 242
Tabel nr. 8 Cantitatea de apa pierduta

Jude Localitatea Cantitatea de ap pierdut (mii m)
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Vaslui 1353 1348 712 814.2 779 635 818
Vaslui Brlad 1098 2054 1645 2165 1288 1603 1130
Hui 215 223 215 217.8 713 480 537
12
Negreti 40 38 35 149.7 179 15 97
Tabel nr. 9 Consumul lunar de apa potabila

Jude Localitatea Consumul lunar de ap potabil (m/cap de locuitor)
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Vaslui 4.32 4.08 3.98 4.0 3.8 4,6 3,6
Brlad 3.0 3.05 2.7 2.8 2.6 3,2 2,41
Vaslui Hui 5.6 4.4 4.4 2.6 2.5 2,63 2,64
Negreti 3.8 4.2 2.9 2.04 1.8 1,97 2,03
1.1.3.4. Apele uzate si retelele de canalizare
Municipiul Vaslui dispune de un sistem centralizat de canalizare n lungime de 117 km i o staie de

epurare cu treapt mecanic i biologic.
Reeaua de canalizare s-a proiectat i s-a executat n sistem divizor, cuprinznd o reea pentru
colectarea apelor uzate menajere i industriale i o reea pentru colectarea apelor pluviale. Totui, n
anumite zone ale oraului, exist ntreptrunderi ale reelelor de canalizare menajer i pluvial.
n prezent, municipiul Vaslui dispune de o Staie de epurare i un sistem centralizat de canalizare care
cuprinde reele de canalizare, staii de pompare intermediare, colectoare principale.
Staia de epurare este amplasat n perimetrul construibil al municipiului Vaslui, pe malul drept al
rului Vasluie, amonte confluen cu rul Delea, avnd o capacitate de 600 l/s.
n prezent staia de epurare evacueaz n rul Vasluie debite de aproximativ aprox. 112 l/s.
Staia de epurare a fost dimensionat i executat pentru a obine randamente de 95 % la indicatorul
materii n suspensie i 90 % la indicatorul CBO5.
n prezent, staia de epurare evacueaz n rul Vaslui debite de aprox. 170 l/s.
Municipiul Vaslui mai evacueaz direct n rul Delea ape uzate prin colectoare de canalizare care nu
au continuitate i nu sunt racordate la staia de epurare: 6,564 l/s prin colectorul Racova i respectiv
4,091 l/s prin colectorul Sptar Anghelu.
Fa de anii anteriori, n anul 2012 se constat o uoar scdere a ncrcrilor n poluani la apele
evacuate de staia de epurare, datorit, n primul rnd, interveniilor care se fac la agenii economici
care evacueaz ape uzate n reeaua de canalizare a municipiului Vaslui, n sensul respectrii
condiiilor de calitate impuse de H.G. 352/2005 (N.T.P.A. 002/2002). Acest fapt conduce la scderi
ale ncrcrilor n poluani a influentului staiei de epurare.
S-a evacuat n rul Vaslui, n anul 2012, un volum de 3,538663 mil. mc ape uzate.
Apele uzate sunt suficient epurate n conformitate cu actele de reglementare, avnd n vedere c
unitatea are program de etapizare n derulare. (sursa: http://apmvs.anpm.ro/) .
Lungimea total a reelelor de canalizare n judeul Vaslui este de 589,832 km.
Tabel nr. 10 - Lungimea reelei de canalizare

Jude An Lungime reea (km) Numr de localiti
13
2005 355.5 5
2006 404.9 5
Vaslui 2007 428.9 5
2008 439.7 6
2009 482.9 8
2010 528.27 14
2011 552,975 18
2012 589,832 22
Sursa A.N.A.R. A.B.A. Prut-Brlad
Tabel nr. 11 Situatia retelelor de canalizare la 31.12.2012, judetul Vaslui

Lungime reea de canalizare
Nr. Denumirea aglomerrii
Judeul Reea de canalizare total existent la
crt. (localitile componente)
31.12. 2012 (km)
Judeul VASLUI
1 Negreti (oras) Vaslui 15,65
2 Vaslui (municipiu) Vaslui 134,04
3 Brlad (municipiu) Vaslui 241,70
4 Hui (oras) Vaslui 90,40
5 Murgeni (comuna) Vaslui 7,484
6 Flciu (comuna) Vaslui 2,8
7 Codaeti (comuna) Vaslui 0,6
8 Muntenii de Jos (comuna) Vaslui 11,635
9 Perieni (comuna) Vaslui 18,2
10 Oeti (comuna) Vaslui 5,13
11 Bcani (comuna) Vaslui 7,2
12 Fruntieni (comuna) Vaslui 1,825
13 Tutova (comuna) Vaslui 9,86
14 Pdureni (comuna) Vaslui 4,8
15 Puieti (comuna) Vaslui 6,669
16 Grivia(comuna) Vaslui 7,479
17 Laza (comuna) Vaslui 3,5
18 Deleni (comuna) Vaslui 1
19 Banca (comuna) Vaslui 2
20 Rebricea (comuna Vaslui 4,85
21 Bogdneti (comuna) Vaslui 4,01
22 Boteti (comuna) Vaslui 9
Sursa: Administraia Apele Romne- Administraia Bazinal de Ap Prut Brlad
Tabel nr. 12 Volum de ape uzate evacuate si gradul de epurare

Staie de epurare Populaie Emisar Volum ape uzate Grad de
deservit (nr. loc.) evacuate (mil. mc) epurare
Mun. Brlad 38847 Brlad 2953 77
14
Mun.Vaslui 39583 Vasluie 2646 65-85
Mun. Hui 21357 Hui 970 85
Ora Negreti 3476 Brlad 164 Staia nu
funcioneaz
Sursa: SC AQUAVAS SA Vaslui
Fig. nr. 1 Volumul de ape uzate evacuate (mii mc) pentru cele patru statii de epurare
1.1.3.5. Lacuri
Lacurile de pe teritoriul judetului Vaslui sunt preponderent de natura antropica, construite in scopul
satisfacerii diverselor folosinte (piscicultura, alimentare cu apa, balnear) si combaterii inundatiilor.
Cele mai importante sunt acumularile: Cazanesti pe raul Durduc, Solesti pe raul Vasluiet, Puscasi pe
raul Racova, Manjesti pe raul Crasna, Rapa Albastra pe raul Simila si Pereschiv, care au toate si
functia de laminare a undei de viitura.
Lacurile naturale sunt putine la numar, iar cele mai importante sunt cele din lunca Prutului:
Grosu, Ulmu, Broscaria si Hartesti.
1.1.3.6. Apele subterane
Apele subterane sunt repartizate neuniform si se caracterizeaza prin debite mici.

In partea de nord a judetului, respectiv a Podisului Central Moldovenesc, exista lentile de ape freatice
cantonate in depozite superficiale lutoase si luto-nisipoase.
Stratele acvifere sunt inmagazinate in formatiunile sedimentare pliocen-cuaternare cu granulatie
grosiera si mijlocie, cu o adancime ce oscileaza intre 5 si 30 m si care se regasesc in jumatatea de sud
a judetului.
Panzele acvifere cu caracter artezian se afla in lungul Barladului si Elanului.
1.2. TITULARUL SI BENEFICIARUL INVESTITIEI

1.2.1. Beneficiarul investitiei
Operator regional: S.C. AQUAVAS S.A. VASLUI
Adresa: Sediul in judetul Vaslui , municipiul Vaslui, str. Stefan cel Mare, nr.70
15
Telefon/fax: 0235.311.600/0235.311.900.
1.2.2. Proiectantul general si proiectantii de specialitate al lucrarilor:
1.2.2.1. Proiectant general: S.C. TERMOPROIECT S.R.L.
Adresa: B-dul Poitiers, nr. 10, cladirea Nucleus, et.2, Iasi;
Tel/Fax: +40-232-40.08.43,+40-232-41.08.32
1.2.2.2. Proiectant de specialitate: S.C. PRO TOBY S.R.L.
Adresa: str. Insula Verde, nr. 45-47, Cartier Green Hill, Comuna Valea Lupului, Iasi;
Tel/Fax: +4 0232/272434/+4 0232/253372
Societate atestata in vederea intocmirii documentatiilor pentru obtinerea avizului de
gospodarire a apelor, nr. atestat 102/06.08.2013.
1.3. Denumirea complet a societii beneficiare, forma de proprietate: capital de stat, privat,
mixt, persoan fizic, profilul de activitate, cod caen, cui, atribut fiscal, numr de
nregistrare n registrul comerului, adresa sediului principal, adresa punctului de lucru
pentru care se solicit avizul, cod potal, telefon fix i mobil, fax, cod iban i banc,
reprezentani: director general, director economic, administrator etc.
Beneficiarul investitiei: SC AQUAVAS S.A. VASLUI

Forma de proprietate: societate comerciala pe actiuni cu capital public
Cod CAEN: Activitatea principala: COD CAEN: 3600 Captarea, tratarea si distributia apei; COD
CAEN 3700 Colectarea si epurarea apelor uzate.
CUI: RO17986823
Nr. inregistrare registrul comertului: J37/682/2005;
Adresa: Sediul in judetul Vaslui , municipiul Vaslui, str. Stefan cel Mare, nr.70
Telefon: 0235.311.600;
Fax: 0235.311.900;
Cod IBAN: RO60RNCB0259028452770001
Banca: BCR Sucursala Vaslui
Reprezentant: ing. Neculai Barbu in calitate de Director General.
2. CARACTERIZAREA ZONEI DE AMPLASARE
2.1. Date hidrologice de baz - niveluri, debite i volume de ap - necesare pentru amplasarea
i dimensionarea lucrrilor, cu evidenierea unor situaii caracteristice
Bazinul hidrografic al rului Prut are n Romnia o suprafa de recepie de 10.967 km2 (cca. 4,6%
din suprafaa rii).
16
Altitudinea medie variaz ntre 130 m n zona central i 2 m n zona de confluen. Panta medie a
bazinului este de 0,2.
O caracteristic a b. h. Prut este forma alungit cu o lime medie de circa 30 km. Bazinele
hidrografice ale celor 248 de aflueni codificai pstreaz acelai grad mare de alungire i orientare
paralel cu munii Carpai.
Raul Brlad (cod cadastral XII 01.078), cel mare afluent de stnga al Siretului, are un bazin de
recepie cu o suprafa de 7.220 km2. Bazinul are o altitudine medie de 211 m i o pant medie de
5.
Bazinul superior prezint o asimetrie accentuat a sistemului spre stnga, iar cursul inferior este
cvasisimetric.
Rul Brlad adun 144 de aflueni codificai cu o lungime total de 2.639 km.
Ca o caracteristic a spaiului hidrografic Prut Brlad, 80% din reeaua hidrografic este format din
cursuri nepermanente din care 60% sunt cursuri temporare (n cursul superior aprnd fenomenul de
secare datorit perioadelor fr precipitaii) i 18% sunt cursuri semipermanente, scurgerea
nregistrndu-se numai n perioade cu precipitaii.
Resursele totale de ap de suprafa din spaiul hidrografic Prut Brlad nsumeaz circa 3661 mil.
mc/an, din care utilizabile sunt circa 960 mil. mc/an. Stocul de 3661 mil. mc/an, reprezint circa 94%
din totalul resurselor i este format n principal de rurile Prut, Brlad i aflueni ai acestora. Resursele
de ap ale lacurilor naturale sunt foarte reduse.
n spaiul hidrografic Prut Brlad exist 75 acumulri din care 49 au folosin complex i
nsumeaz un volum util de 614,85 mil. mc.
Rul Brlad este un ru tipic de silvostep avnd o suprafa de bazin de 7.220 km2 i o lungime de
207 km. Izvorte din Dealurile Valea Ursului, de la altitudinea de 347 m, ajungnd la vrsare la 20 m.
Densitatea medie a reelei hidrografice este de 0,35 km/km2. Panta medie a rului Brlad este de 2,
iar pentru afluenii mai mari variaz ntre 3-7. Coeficientul de sinuozitate este 1,3. Lungimea total
a reelei hidrografice codificate este de 2.365 km. Rul Brlad are 45 aflueni din care cei mai
importani sunt: Sacov,Vaslui, Crasna, Racova, Tutova, Pereschiv i Berheci.
Aflueni de stnga ai rului Siret n judeele Botoani i Galai au o suprafa a bazinelor hidrografice
de 2.080 km2 i o lungime a reelei hidrografice de 672 km. Cei mai importani sunt: Clmui (F =
363 km2, L = 25 km), Geru (F = 755 km2, L = 62 km) i Suhu (F = 373 km2, L = 72 km). Panta
longitudinal a acestora este de 3 i coeficientul de sinuozitate variaz ntre 1,15 i 2,13.
Alimentarea din izvoare i prezena pnzelor freatice sunt cu totul insuficiente ceea ce duce n anii
deosebit de secetoi la apariia fenomenului de secare.
Tabel nr. 13 Caracteristicile regimului hidrologic

Nr. Raul Statia Lungime Suprafata Altitudine Q mediu Debite medii Qm/QM
multianual minime lunare n
crt. hidrometrica rau de la (km2) (mdM)
(m3/s) m3/s cu asigurrile
confl. 80% 90% 95%
17
(km)
1. Barlad Bceti 207 138 292 0.344 0.015 0.008 0.004
2. Barlad Vaslui 176 1550 236 2.90 0.080 0.030 0.015
Fig. nr. 2 Principalele unitati geologice
18
n lungul cursului, debitul mediu multianual al rului Prut creste de la 78,1 mc/s (2462 mil. mc/an) n
seciunea Rdui, la 86,7 mc/s (2736 mil. mc/an) n seciunea Ungheni, ajungnd la 105 mc/s (3314
mil. mc/an) la confluena cu Dunrea. Aportul principalului afluent, rul Jijia, este de 10 mc/s (316
mil. mc/an).
Debitul mediu multianual al rului Brlad variaz de la 9,48 mc/s (300 mil. mc/an) n seciunea
Brlad, la 11 mc/s (347 mil. mc/an) la confluena cu Siretul. Aportul afluenilor mai importani este de
1 mc/s (31,56 mil. mc/an) att pentru rul Vaslui (la Moara Domneasc) ct i pentru rul Tutova
(acumularea Cuibul Vulturilor).
n spaiul hidrografic Prut Brlad afluenii cursurilor principale au resurse de ap reduse: Jijia 1,7 2,8
l/s/km2, Bahlui n seciunea Iai 2,2 l/s/km2, Vaslui n seciunea Moara Domneasc 2 l/s/km2 i
Tutova n seciunea ac. Cuibul Vulturilor 1,5 l/s/km2.
Resursele subterane din spaiul hidrografic Prut - Brlad sunt estimate la 460,4 mil. mc (14,58 mc/s),
din care 214,6 mil. mc (6,8 mc/s) provin din surse freatice i 246,1 mil. mc (7,8 mc/s) din surse de
adncime. Aspectul deficitar se menine att pentru apele subterane freatice ct i n privina celor de
medie i mare adncime (50-300m). Resursa utilizabil este de circa 251,4 mil. mc (7,97 mc/s) din
care aportul surselor freatice este de 34,7 mil. mc (1,1 mc/s), iar al surselor de medie i mare adncime
de 216,7 mil. mc (6,87 mc/s).
2.2. Date hidrogeologice i hidrochimice

2.2.1. Date hidrogeologice
Din punct de vedere hidrogeologic municipiul Vaslui se suprapune cu corpul de apa subterana
ROPR05 Podisul Central Moldovenesc, asa cum se observa din harta de mai jos.
Corpul de ap subteran este de tip poros permeabil, acumulat n depozitele de vrst sarmaian ce se
dezvolt pe teritoriul judeelor Neam, Bacu i Vaslui.
Pe teritoriul judeului Vaslui, forajele spate pn la adncimea de 300 m au interceptat stiva
depozitelor sarmaiene, constituite din alternane de argile, nisipuri, nisipuri cineritice i gresii.
Primele intercalaii poros permeabile se ntlnesc de la circa 50 m, iar ultimele pn la 250 m.
19
Harta nr. 3 Harta cu delimitarea corpurilor de apa subterana atribuite Directiei Apelor Prut
Se poate constata c pn la adncimea de 100 m se ntlnesc un numr limitat de intercalaii poros

permeabile de la una (n forajul Pogneti ntre 84 i 98 m) pn la dou intercalaii (n forajul Lipov
ntre 72,3 i 75,1 i 84,8 i 90,2).
Debitele obinute din aceste foraje de adncime variaz ntre 0,4 l/s i 1,66 l/s.
Acest corp de ap subteran are un grad de protecie foarte bun asigurat de stiva groas a depozitelor
din acoperi i lipsesc presiunile i impacturile antropice directe asupra corpului.
20
Fig. nr. 2 Corelarea depozitelor sarmatiene din Podisul Central Moldovenesc
2.2.2. Date hidrochimice

2.2.2.1. Starea ecologica/ potentialul ecologic al apei de suprafata
Conform Metodologiei de evaluare global a strii/potenialului ecologic al apelor de suprafa i a

Metodologiei preliminare de evaluare a strii chimice a corpurilor de ap subterane, evaluarea strii
resurselor de ap se realizeaz pe corpuri de ap acestea fiind uniti de baz care se utilizeaz pentru
stabilirea, raportarea i verificarea modului de atingere al obiectivelor de mediu int ale Directivei
Cadru a Apei. Prin corp de apa de suprafa se nelege un element discret i semnificativ al apelor
de suprafa ca: ru, lac, canal, sector de ru, sector de canal, ape tranzitorii, o parte din apele costiere.
Evaluarea strii ecologice a corpurilor de ap se face prin integrarea strii dat de toate elementele de
calitate biologice i a strii dat de toate elementele de calitate fizico-chimice generale i poluanii
specifici.
n bazinul hidrografic Prut Brlad, n judeul Vaslui, s-au identificat 111 corpuri de ap, din care:
99 corpuri de ap-ruri, din care: 88 corpuri de ap ruri sunt n stare natural i
11 corpuri de ap-ruri sunt puternic modificate i artificiale.
12 corpuri de ap lacuri de acumulare, ce cuprind 15 lacuri de acumulare.
Evaluarea strii ecologice i chimice a apei s-a realizat pe corpuri de ap, n conformitate cu
metodologia ICIM, elaborat pe baza cerinelor Directivei cadru a Apei, att pentru corpurile de ap
monitorizate ct i pentru corpurile de ap nemonitorizate (prin procedura de grupare a corpurilor de
ap).
21
Banca de date primare utilizat a fost reprezentat de rezultatele analizelor fizico-chimice i biologice,
procesate de programul ARQ (Analysis and Reporting for Water Quality).
Directiva Cadru Ap definete n art.2 starea apelor de suprafa prin: starea ecologic i starea
chimic.
Starea ecologic se refer la structura i funcionarea ecosistemelor acvatice, fiind definit n
conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apa, prin elementele de calitate biologice,
elemente hidromorfologice i fizico-chimice generale cu funcie de suport pentru cele biologice,
precum i prin poluanii specifici (sintetici i nesintetici).
Starea chimic bun a apelor de suprafa este definit ca fiind starea chimic atins de un corp de ap
la nivelul cruia concentraiile de poluani nu depesc standardele de calitate pentru mediu, stabilite
prin Acte legislative Comunitare. Standardele de calitate pentru mediu (EQS - SCM) sunt definite
drept concentraiile de poluani ce nu trebuie depite, pentru a se asigura o protecie a sntii umane
i a mediului. Corpurile de ap care nu se conformeaz cu toate valorile standard de calitate pentru
mediu se indic ca nendeplinind obiectivul de stare chimic bun. n evaluarea strii chimice,
substanele prioritare prezint relevan, iar valorile standardelor de calitate pentru mediu (EQS -
SCM) sunt stabilite n Directiva privind standardele de calitate a mediului n domeniul apei - Directiva
2008/105/EC.
Evaluarea strii corpului de ap n care exist mai multe seciuni de monitoring se realizeaz avnd n
vedere starea rezultat n urma prelucrrii datelor din toate seciunile reprezentative pentru
caracterizarea corpului de ap analizat. n evaluarea strii ecologice numai pe baza elementelor
biologice se va face media aritmetic dintre strile celor n seciuni de pe corp.
Evaluarea strii corpului de ap n care nu exist nici o seciune de monitoring se determin avnd n
vedere starea corpurilor de ap la nivelul gruprii corpurilor de ap realizat pentru scopul
monitorizrii (corpurile de ap similare - care au aceeai tipologie i aceleai tipuri i intensiti ale
presiunilor), menionndu-se confidenta medie de evaluare din considerente de grupare a corpurilor
de ap.
Elementele de calitate fizico-chimice generale suport pentru elementele biologice, necesare n
evaluarea strii ecologice a corpurilor de ap, sunt:
Condiii termice: temperatur ap, temperatur aer;
Nutrieni: N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, P total, N Kjeldahl, N total;
Starea acidifierii: pH, alcalinitate;
Condiii oxigenare: oxigen dizolvat, grad saturaie oxigen, CBO5, CCOCr, CCOMn,
COT, COD;
Condiii de salinitate: reziduu fix, conductivitate.
Elementele de calitate fizico-chimice din grupa poluani specifici pentru care s-au introdus valori,
sunt:
substane sintetice (organice i anorganice): Detergeni anion-activi, Fenol, Cianuri
totale, Toluen, Xileni (suma), Acenaften, PCB 28, PCB 52, PCB 138, PCB 180,
PCB 153, PCB 118, PCB 101, PCB-uri (suma de 7);
substane nesintetice (metale): Cu dizolvat, Cu total, Cr total dizolvat, Cr total total,
Zn dizolvat, Zn total, As dizolvat.
22
Elementele de calitate biologice pentru evaluarea strii ecologice a corpurilor de ap sunt:
o Fitoplancton
o Fitobentos
o Macronevertebrate
o Peti
Pentru evaluarea strii ecologice a corpurilor de ap exist limt doar pentru indicatorii subliniai,
indicatori care au fost luai n considerare la evaluarea strii ecologice.Pentru fiecare dintre elementele
de calitate pentru care s-au elaborat limite, se stabilete starea ecologic i respectiv scorul aferent:
starea foarte bun, stare bun, stare moderat, stare slab, stare proast.
Conform prevederilor din Directiva Cadru a Apei (60/200/UE) i ale Directivei 2008/105/UE,
evaluarea strii chimice la substanele periculoase i prioritar periculoase, att sintetice (organice) ct
i nesintetice (metale), pentru apele de suprafa, corpuri naturale i cele modificate din punct de
vedere hidromorfologic, s-a procedat dup cum urmeaz:
pentru substanele nesintetice (metale) raportrile se refer la concentraia fraciunii
dizolvate n coloana de ap;
pentru substanele sintetice (organice) raportrile se refer la concentraia total n
coloana de ap.
n cazul strii chimice, clasificarea se face astfel: stare chimic bun, stare chimic proast.
La evaluarea strii chimice s-a avut n vedere conformarea cu valorile standard de calitate pentru
mediu, pentru substanele prioritare.
23
Tabelul nr. 14 - Repartiia corpurilor de ap de suprafa (ruri) conform evalurii strii ecologice i strii chimice din anul 2012
Repartiia corpurilor de
Repartiia corpurilor de ap conform evalurii strii ecologice ap conform evalurii strii
Nr. total Nr. de chimice
Nr.
corpuri corpuri FOARTE PROAST
crt B.H. BUN MODERAT SLAB BUN PROAST
de ap monitorizat BUN
.
e Nr. total % Nr. total % Nr. total % Nr. total % Nr. % Nr. total % Nr. total %
corpuri corpuri corpuri corpuri total corpuri corpuri
corpuri
1 Prut 23 1 - - - - 1 100 - - - - - - - -
2 Brlad 65 3 - - - - 3 100 - - - - - - - -
Tabelul nr. 15 - Repartiia corpurilor de ap de suprafa (ruri) conform evalurii potenialului ecologic i strii chimice din anul 2012
Nr. B.H. Nr. total Nr. corpuri Repartiia corpurilor de ap puternic modificate Repartiia corpurilor de ap puternic
crt. corpuri de ap (CAPM) conform evalurii potenialului ecologic* modificate conform evalurii strii
de ap CAPM chimice*
CAPM* monitoriza Potenial Potenial Potenial ecologic BUN PROAST
te ecologic ecologic bun moderat
maxim
Nr. total % Nr. total % Nr. total % Nr. total % Nr. total %
corpuri corpuri corpuri corpuri corpuri
1 PRUT 2 2 - - - - 2 100 - - 1 50
2 BRLAD 9 3 - - - - 2 66,6 - - 2 66,6
Tabelul nr. 16 - Lungimea cursurilor de ap (km) din punct de vedere calitativ ruri naturale
Repartiia lungimilor
Repartiia lungimilor conform evalurii strii ecologice conform evalurii strii
Lungime
Denumire Lungime chimice
monitorizat
ru total(km) FOARTE
km) BUN MODERAT SLAB PROAST BUN PROAST
BUN
km % km % km % km % km % km % km %
24
Lungime
Elan 43,76 monitorizat - - - - 43,76 100 - - - - 43,76 100 - -
km)
Brlad 18,22 Lungime
monitorizat - - - - 18,22 100 - - - - - - - -
km)
Lungime
Tutova 84,38 monitorizat - - - - 26,58 100 - - - - - - - -
km)
Lungime
Vaslui 122,87 monitorizat - - - - 122,87 100 - - - - - - - -
km)
Lungime
monitorizat - - - - 211,44 78,5 - - - - 43,76 16,3 - -
(km)
269,24 Lungime
nemonitorizat 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
(km)
Total : 0.00 0.00 0.00 0.00 211,44 78,5 0.00 0.00 0.00 0.00 43,76 16,3 0.00 0.00
Tabelul nr. 17 - Lungimea cursurilor de ap (km) din punct de vedere calitativ ruri CAPM+CAA
Repartiia lungimilor conform evalurii Repartiia lungimilor conform
Lungime
Denumire Lungime monitorizat potenialului ecologic evalurii strii chimice
total
ru (km) MAXIM BUN MODERAT BUN PROAST
(km)
km % km % km % km % km %
Lungime monitorizat
Elan 25,53 - - - - 25,53 100 - - - -
(km)
Lungime monitorizat
Prut 266,21 - - - - 266,21 100 - - 266,21 100
(km)
Lungime monitorizat
Barlad 157,71 - - - - 157,71 100 - - 157,71 100
(km)
Lungime monitorizat
Vaslui 55,54 - - - - - - - - -
(km)
25
Lungime monitorizat
- - - - 751,46 93,1 - - - -
(km)
Lungime nemonitorizat
807.00 0.00 0.0 0.0 0.00 0.00 0.0 0.00 0.0 0.0 0.00
(km)
Total : 0.00 0.0 0.0 0.00 751,46 93,1 0.00 0.0 725,93 90
26
2.2.2.2. Calitatea apei lacurilor din judetul Vaslui
Lacurile de acumulare la nivelul judeului Vaslui au rol de reinere i valorificare a apei n scopul
alimentarii cu ap, atenurii undelor de viitur, piscicultur. Starea chimic a apelor se stabilete n
raport cu concentraiile substanelor periculoase i prioritare/prioritare periculoase: fracia dizolvat a
metalelor grele i micropoluanii organici. Evaluarea strii chimice s-a realizat conform prevederilor
Ordinului nr.161/2006 pe baza valorii stabilite prin standardul de calitate pentru caracterizarea strii
chimice.
2.2.2.3. Calitatea apei dulci
Apele dulci de suprafa reprezint majoritatea rezervei de ap dulce lichid; ele difer dup multe
caracteristici: debitul i variaiile sale, temperatura, concentraia i natura substanelor dizolvate sau
aflate n suspensie, coninutul biologic i microbiologic etc., fiecare mas de ap lichid, cu albia ei i
vieuitoarele din ea, fiind un ecosistem distinct. Apele dulci de suprafa au i numeroase caractere
comune. Spre deosebire de cele subterane, ele sunt de regul mai puin mineralizate, mai bogate n
elemente biologice, mai influenabile de ctre ali factori (naturali i antropici), mai uor poluabile,
mai puin stabile n caracteristici, dar totodat au i capaciti mai crescute de a-i automenine
calitatea.
27
Tabelul nr.18 - Repartiia corpurilor de ap - lacurilor de acumulare conform evalurii potenialului ecologic i strii chimice din anul
2012
Repartiia lacurilor naturale conform evalurii strii Repartiia lacurilor naturale
ecologice conform evalurii strii chimice
FOAR
Nr. lacuri MODERA
TE BUN SLAB PROAST BUN PROAST
Nr. lacuri de acumu T
BUN
Nr. de acumu lare
B.H. Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. total % Nr. total % Nr. total %
C crt. lare monito
tot total total total corpuri corpuri corpuri
rizate
al corpuri corpuri corpuri
cor
pur
i
1 Prut 5 1 - - - - 1 10 - - - - - - 1 100
0
2 Brlad 10 6 - - 3 50 3 50 - - - - 4 66,7 2 33,3
28
2.2.2.4. Nitrati si fosfati in rauri si lacuri
Nitraii i fosfaii au fost evaluai calitativ n cadrul grupei Nutrieni care include urmtoarele
elemente fizico-chimice: N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, P Total, n conformitare cu metodologia
ICIM, elaborat pe baza cerinelor Directivei cadru a Apei.
Starea ecologic dat de nutrieni se obine aplicnd principiul cel mai defavorabil caz, adic
starea dat de indicativul cu valoarea cea mai mare (dintre 1, 2 i 3).
Tabel nr. 19 Calitatea apei raurilor, pentru anul 2012, in raport cu nitratii si fosfatii
Condiii fizico-chimice
Denumire corp de ap
generale
Cursul de similar (pentru corpurile de
B.H. Nutrieni (N-NO3, N-
ap ap evaluate prin
NO2, N-NH4, P-PO4, P
similitudine)
total)
Corpuri de ap ruri n stare natural
PRUT Elan Elan av. Ac. Posta Elan Moderat
Brlad - izvoare - confl.
BRLAD Brlad Moderat
Garboveta
Tutova av. Cb. Vulturilor-
BRLAD Tutova Moderat
confluenta Brlad
BRLAD Vaslui Vaslui am. Ac. + afl.am. Moderat
Corpuri de ap ruri puternic modificate i artificiale
PRUT Elan Elan am. Ac. Posta Elan Moderat
Prut - sector confl. Jijia - confl.
PRUT Prut Bun
Dunrea
Brlad - confl. Crasna - confl.
BRLAD Brlad Siret (include i derivaia Moderat
Munteni - Tecucel)
Brlad - confl. Garboveta -
BRLAD Brlad Moderat
confl. Crasna
BRLAD Vaslui Vaslui av. Ac. + Rac Moderat
Tabel nr. 20 Calitatea apei principalelor lacuri, in raport cu nitratii si fosfatii, 2012
Denumire Condiii fizico-chimice generale
Cursul de
B.H. Denumire corp de ap Lac de Nutrienti (N-NO3, N-NO2, N-NH4,
ap
acumulare P-PO4, P total)
Elan - CONTINUA - ac. ac. Pota
Prut Elan Moderat
Pota Elan Elan
Vaslui - CONTINUA - ac.
Brlad ac.Soleti Vaslui Bun
Soleti
Simila - CONTINUA - ac. ac. Rpa
Brlad Simila Bun
Rpa Albastr Albastr
29
Denumire Condiii fizico-chimice generale
Cursul de
B.H. Denumire corp de ap Lac de Nutrienti (N-NO3, N-NO2, N-NH4,
ap
acumulare P-PO4, P total)
Tutova - CONTINUA - Cb. ac. Cuibul
Brlad Tutova Moderat
Vulturilor Vulturilor
Racova - CONTINUA - ac.
Brlad ac. Pucai Racova Moderat
Pucai
Crasna - CONTINUA - Ac.
Brlad ac. Mnjeti Crasna Bun
Mnjeti
Stavnic - CONTINUA ac.
Brlad ac. Czneti Stavnic Moderat
Czneti
2.2.2.5. Oxigenul dizolvat, materiile organice si amoniu in apele raurilor
Oxigenul din ap provine prin dizolvare din aerul atmosferic i prin procesul de fotosintez. Cantitatea
de oxigen care se dizolv ntr-un volum de ap depinde de temperatur, presiunea atmosferic,
salinitatea i numrul de plante acvatice din sistem.
Pentru grupa substane organice nu au fost elaborate limite pentru corpurile de ap, necesare pentru
evaluarea strii ecologice/ potenialului ecologic.
Tabel nr. 21 Calitatea apei raurilor, pentru anul 2012, in raport cu oxigenul dizolvat, materialele
rganice si amoniu
Condiii fizico-chimice generale
Condiii de
Cursul de Denumire corp de
B.H. oxigenare Nutrieni (N-NO3, N-NO2,
ap ap
(oxigen N-NH4, P-PO4, P total)
dizolvat)
Corpuri de ap ruri n stare natural
Elan av. Ac. Posta
PRUT Elan Moderat Moderat
Elan
Brlad - izvoare -
BRLAD Brlad Bun Moderat
confl. Garboveta
Tutova av. Cb.
BRLAD Tutova Vulturilor-confluen Bun Moderat
Barlad
Vaslui am. Ac. +
BRLAD Vaslui Moderata Moderata
afl.am.
Corpuri de ap ruri puternic modificate i artificiale
Elan am. Ac. Pota
PRUT Elan Moderat Moderat
Elan
Prut - sector confl.
PRUT Prut Moderat Bun
Jijia - confl. Dunrea
BRLAD Brlad Brlad - confl. Crasna Moderat Moderat
30
- confl. Siret (include
i derivaia Munteni -
Tecucel)
Brlad - confl.
BRLAD Brlad Garboveta - confl. Moderat Moderat
Crasna
BRLAD Vaslui Vaslui av. Ac. + Rac Moderat Moderat
2.2.2.6. Apele subterane calitatea apelor freatice la nivelul judetului Vaslui
Apele subterane din bazinul hidrografic al rului Prut sunt cantonate n depozite poros-permeabile de
vrsta cuatenar i teriar dispuse peste formaiuni mai vechi cretacice, siluriene i chiar presiluriene,
situate la diverse adncimi, care- datorit condiiilor climatice i de strat, au n general debite reduse i
coninut ridicat de sruri. Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a fcut numai pentru zonele n care
exist acvifere semnificative ca importan pentru alimentri cu ap i anume debite exploatabile mai
mari de 10 m3/zi.
n restul arealului, chiar dac exist condiii locale de acumulare a apelor n subteran, acestea nu se
constituie n corpuri de ap, conform prevederilor Directivei Cadru 60 /2000 /EC.
Criteriul geologic, intervine nu numai prin vrsta depozitelor purttoare de ap, ci i prin
caracteristicile petrografice, structurale, sau capacitatea i proprietile lor de a nmagazina apa.
Criteriul hidrodinamic acioneaz mai frecvent n legtur cu extinderea corpurilor de ap. Astfel,
corpurile de ape freatice au extindere numai pn la limita bazinului hidrografic, care corespunde
liniei de cumpn a acestora, n timp ce corpurile de adncime se pot extinde i n afara bazinului.
Starea corpului de ap, att cea cantitativ ct i cea calitativ, a constituit obiectivul central n
procesul de delimitare, evaluare i caracterizare a unui corp de ap subteran.
Corpul de ap subteran ROPR05 (Podisul Central Moldovenesc), specific municipiului Vaslui, de
adncime este de tip poros permabil, ce se dezvolt pe teritoriul judeelor Neam, Bacu i Vaslui .
Suprafaa corpului de ap de adncime este de 21.626 kmp din care 12.531 Kmp pe teritoriul A.B.A.
Prut Brlad.
Acest corp de ap subteran are un grad de protecie foarte bun asigurat de stiva groas a depozitelor
din acoperi i lipsesc presiunile i impacturile antropice directe asupra corpului.
2.3. Analiza din punct de vedere al gospodaririi apelor, a influentei lucrarilor proiectate
asupra regimului apelor de suprafata sau subterane si a obiectivelor existente si programate
a se executa in zona prin schema directoare de amenajare si management a bazinului
hidrografic
Conform Ordinului nr. 1258/2006 privind aprobarea Metodologiei si a Instructiunilor tehnice pentru
elaborarea schemelor directoare Schema Directoare este instrumentul de planificare in domeniul
apelor la nivel de bazin hidrografic sau grupe de bazine hidrografice.
31
Elaborarea Schemei Directoare este destinata stabilirii orientarilor fundamentale privind gospodarirea
durabila, unitara, echilibrata si complexa a resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice, precum si
pentru protejarea zonelor umede.
Prin proiectul analizat in prezenta documentatie tehnica se propun urmatoarele:
Lucrarile pentru reteaua de alimentare cu apa sunt caracterizate prin urmatorii indicatori fizici:
Reabilitarea retelei de alimentare cu apa in Municipiul Vaslui pe o lungime de 11.435 ml;
Extinderea retelei de alimentare cu apa in Municipiul Vaslui pe o lungime de 20.131 ml;
Extinderea retelei de alimentare cu apa in Moara Greci pe o lungime de 7.491 ml;
Extinderea retelei de alimentare cu apa in Viisoara pe o lungime de 8.397 ml;
Extinderea retelei de alimentare cu apa in Rediu pe o lungime de 9.427 ml;
Extinderea retelei de alimentare cu apa in Brodoc pe o lungime de 10.007 ml;
Statii de pompare apa potabila:
o SP Gara 3; Q = 5.5 mc/h si H = 20 m
o SP Gara4; Q = 5.6 mc/H si H = 20 m
o SP PT5; Q = 9.3 mc/h si H = 20 m
o SP PT44; Q = 4.2 mc/h si H = 40 m
o SP Bolintineanu; Q = 15.2 mc/h si H = 40 m
o SP Est Superor; Q = 25.5 mc/h si H = 40m
o SP Cuza Voda; Q = 5.5 mc/h si H = 40 m
o SP Confectii; Q = 28.7 mc/h si H = 20 m
Statii de clorinare
o Statie Clorinare zona Rediu-Brodoc, Q=2.52 l/s
o Statie Clorinare zona Viisoara, Q=2.1 l/s
o Statie Clorinare zona Industriala Podul Inalt, Q=4 l/s
o Statie Clorinare zona Moara Greci, Q=2 l/s
Se vor executa lucrari de reabilitare si extindere ale sistemelor de canalizare menajere existente pentru
a asigura racordarea populatiei la serviciile de colectare centralizate ale apei uzate.
Lucrarile se vor realiza in intravilanul localitatii Vaslui, judetul Vaslui, pe terenul public apartinand
Primariei Municipiului Vaslui
Lucrarile pentru reteaua de canalizare menajera sunt caracterizate prin urmatorii indicatori fizici:
Reabilitarea retelei de canalizare menajera in Municipiul Vaslui pe o lungime de 9.401 m
Extinderea retelei de canalizare menajera in Municipiul Vaslui pe o lungime de 19.857 ml
Extinderea retelei de canalizare menajera in Moara Greci pe o lungime de 10.127 ml
Extinderea retelei de canalizare menajera in Viisoara pe o lungime de 9.655 ml
Extinderea retelei de canalizare menajera in Rediu pe o lungime de 8.727 ml
Extinderea retelei de canalizare menajera in Brodoc pe o lungime de 8.157 ml
Extindere conducte sub presiune in Municipiul Vaslui pe o lungime de 2.913 ml
Extindere conducte sub presiune in Moara Greci pe o lungime de 2.456 ml
Extindere conducte sub presiune in Viisoara pe o lungime de 378 ml
Extindere conducte sub presiune in Rediu pe o lungime de 1.616 ml
Extindere conducte sub presiune in Brodoc pe o lungime de 534 ml
Reabilitare statii de pompare ape uzate:
o SPAU CFR; Q=500 m3/h, H=18m
32
o SPAU ICIL; Q=500m3/h, H=20m
o IJTL; Q=200m3/h, H=11m
Statii de pompare ape uzate noi:
o SPAU MOVAS; Q=50 m3/h, H=23m
o SPAU Spatar Angheluta; Q=62,5 m3/h, H=7.7 m
o SPAU Husului-Burebista; Q=11 m3/h, H=10 m
o SPAU Plevnei; Q=11 m3/h, H=18 m
o SPAU Iesire Negresti; Q=15 m3/h, H=14m
o SPAU Fabricii; Q=11 m3/h, H=24m
o SPAU Aleea Hulubat; Q=11 m3/h, H=23m
o SPAU Tonitza; Q=11 m3/h, H=5 m
o SPAU Crisan (Moara Grecilor); Q=11 m3/h, H=12m
o SPAU Gh Rosca Codreau; Q=11 m3/h, H=20m
o SPAU Combinelor; Q=11 m3/h, H=26m
o SPAU Luca Arbore; Q=11m3/h, H=8m
o SPAU Ciubotarasu; Q=11 m3/h, H=12 m
o SPAU Brancoveanu 1; Q=21 m3/h, H=10m
o SPAU Brancoveanu 2; Q=11 m3/h, H=8 m
o SPAU Plopilor; Q=45 m3/h, H=20m
o SPAU Caramidari; Q=5 m3/h, H=14 m
Avand in vedere cele prezentate mai sus inclusiv obiectivele proiectului analizat in prezenta
documentatie tehnica, se apreciaza ca lucrarile proiectate se incadreaza in schema directoare de
amenajare si management a bazinului hidrografic mai mult decat atat conducand chiar la imbunatatirea
conditiilor resurselor naturale de apa din zona analizata.
3. Scopul investitiei si elementele de coordonare

Contractul este un proiect amplu de construire i inginerie, cuprinzand toate constructiile ca si toate
instalatiile electrice si mecanice, bazate pe Conditii de contract pentru construire, prima editie
publicata in 1999 de Fdration Internationale des IngnieursConseils (FIDIC).
Toate documentele, materialele, executia si testele Antreprenorului trebuie sa corespunda, ca cerinta
minima, tuturor Reglementarilor Statutare, Standardelor si Codurilor de Practica ce se aplica in
Romania in conformitate cu cererile autoritatilor locale. Unde sunt specificate mai multe standarde
care se refera la aceeasi parte a lucrarilor se va aplica prevederea cea mai restrictiva.
Antreprenorul trebuie s realizeze lucrri care s rspund din punct de vedere al calitii i preciziei
detaliului cerinelor din Specificaii i Desene, iar Antreprenorul trebuie, pe propria cheltuial, s
instituie un sistem de control al calitii i sa puna la dispozitie ingineri experimentai, efi de echip,
supraveghetori, tehnicieni de materiale, ali tehnicieni i alte departamente tehnice, mpreun cu ntreg
transportul, instrumentele i echipamentul, pentru a asigura o supraveghere i un control adecvat
permanent al Lucrrilor.
33
Prin acest proiect se urmrete:
mbunatatirea calitatii apei potabile si protectia sanatii publice;
protectia mediului nconjurator,
cresterea numarului locuitorilor racordati la reteaua de apa potabila;
dezvoltarea colectarii apei menajere;
imbunatatirea standardelor de mentenanta a sistemului;
optimizarea functionarii sistemelor de distributie a apei si colectare a apelor
menajere;
mbunatairea managementului operatorului local.
Lucrarile incluse in prezentul contract cuprind:
Extindere si reabilitare retea de distributie apa potabila, inclusiv statii de pompare
apa potabila si statii de clorinare
Extindere si reabilitare retea de canalizare ape uzate menajere, inclusiv constructii
noi de statii de pompare ape uzate si reabilitare statii de pompare ape uzate
Lucrarile vor consta in achizitionarea, receptionarea, depozitarea tuturor materialelor necesare pentru
lucrari, proiectarea detaliata, construirea, testarea si predarea spre exploatare a acelor lucrari si
remedierea defectelor pana la sfarsitul Perioadei de remediere a defectelor.
Lucrarile cuprind, dar nu se limiteaza la excavarea transeelor in si sub drumuri, trotuare, teren natural
si alte suprafete, furnizarea tuturor conductelor si fitingurilor, pregatirea paturilor conductelor,
pozarea, testarea conductelor, refacerea carosabilului. Lucrarile vor include de asemenea construirea
statiilor de pompare apa potabila, precum si reabilitarea statiilor de pompare ape uzate existente si
realizarea de statii de pompare ape uzate noi.
Toate materialele pentru Lucrari Temporare si Lucrari Permanente, vor fi furnizate de catre
Antreprenor.
Lucrarile din cadrul acestui Contract vor include materiale si lucrari de orice tip pentru construirea si
finalizarea Lucrarilor cu scopul si semnificatiile stabilite de Desenele si Specificatiile care detaliaza
lucrarile impreuna cu toate documentatia detaliata de executie asigurata de catre Proiectant.
Antreprenorul va respecta toate conditiile Contractului, mentionate sau nu explicit in aceste
Specificatii.
Realizarea investitiilor propuse va conduce la modernizarea sistemului de alimentare cu apa si
canalizare in judetul Vaslui.
3.1. Elemente privind profilul i capacitile investiiei, n funcie de care se dimensioneaz

lucrrile ce fac obiectul avizului
Constructiile aferente sistemelor de alimentare cu apa si canalizare vor fi amplasate pe domeniul
public, in intravilanul si extravilanul localitatilor mai sus mentionate.
Terenurile ocupate sunt in proprietatea Consiliilor Locale, nefiind necesare exproprieri, scoateri din
circuitul agricol sau forestier.
34
A. Sistemul de alimentare cu apa
A.1. Reabilitare si extinderea retelei de distributie
Se vor executa lucrri de reabilitare i extindere ale reelei de distribuie pentru a asigura racordarea
populaiei la serviciile de alimentare cu ap potabil
Din informatiile de care dispunem despre starea actuala a retelelor de distributie, coroborate si cu
vizitele efectuate in teren s-au constat:
uzura inaintata datorita duratei mari de cand este in data exploatare: infrastructura veche,
conducte din otel corodate, importante pierderi de sarcina, consum ridicat de energie la pompare,
presiuni scazute in reteaua de distributie.
depasirea perioadei normate de utilizare;
s-au produs avarii repetate care au crescut pierderile de apa, implicand reparatii frecvente si
costisitoare, intreruperi in furnizarea serviciilor de alimentare cu apa,
Reabilitarea retelei de distributie va avea ca efect diminuarea pierderilor pe retea. Se vor inlocui
tronsoanele cu un grad ridicat de uzura, pe care se inregistreaza numeroase avarii.
Conductele ce urmeaza a fi reabilitate nu vor fi reutilizate. Acolo unde traseele coincid, acestea vor fi
extrase odata cu excavatia iar santul va fi pregatit pentru pozarea noilor conducte.
Conductele se vor amplasa in acostamentul drumului, pe trotuar sau in spatiul verde in functie de
spatiul disponibil, de categoria drumului, precum si de celelalte utilitati existente. Traseul retelelor
proiectate va respecta planurile de situatie, iar adancimea de montaj conform detaliilor din profilele
longitudinale anexate, intocmite pe fiecare strada in parte. Profilele longitudinale s-au elaborat cu
respectarea cotelor din ridicarile topografice executate pe teren.
Dimensionarile retelelor, s-au facut in conformitate cu reglementarile in vigoare in domeniu, respectiv
SR 1343/1-2006 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane
si rurale si STAS 4163/2-96 Alimentari cu apa. Retele de ditributie. Presciptii de calculReteaua de
distributie se va reabilita prin inlocuirea conductelor vechi cu conducte noi de polietilena de inalta
densitate, PE100, PN10, pe o lungime de 66888 m si se va executa din conducte, cu diametru De 110
315 mm.
Deasupra stratului de nisip acoperitor se va aseza o banda din material plastic de culoare albastra cu
inscriptia ATENTIE! CONDUCTA APA POTABILA.
In tabelul urmator sunt prezentate strazile pe care au fost proiectate lucrarile de reabilitare a retelei de
distributie:
35
Tabel nr. 22 Extindere retea de alimentare cu apa - Vaslui
Extindere retea de alimentare cu apa - Vaslui
Nr. Nr. Nr Nr.
Cod Plan Titlu Plansa Diametru Lungime Lucrari Speciale
Crt. camine bransamente Hidranti
Str. Dimitrie
1 VS-CL-VS-R01-AA 1 160 168 2 9 2
Cantemir
Str. Stefan cel Mare-
2 VS-CL-VS-R01-AA 2 200 1085 3 7 2
Penitenciar(P1+P2)
Str. Husului -
3 VS-CL-VS-R01-AA 3 Viisoara - 225 1268 7 19 12
Penitenciar
Str. Penitenciar -
4 VS-CL-VS-R01-AA 4 200 589 0 0 0
Viitorului
Subtraversare CF
Tecuci- Iasi; L = 12 m
Str. Calugareni - SP
5 VS-CL-VS-R01-AA 5 200 1809 8 20 9 Subtraversare rau
Rediu
Barlad; L = 60 m x 2
buc
Subtraversare DN2F; L
6 VS-CL-VS-R01-AA 6 Str. Metalurgiei 200 129 5 2 2
= 24 m
7 VS-CL-VS-R01-AA 7 Str. Metalurgiei 110 687 2 13 6
Str. DN 2 F (intre
8 VS-CL-VS-R01-AA 8 Ceramicii - 110 625 4 6 5
Metalurgiei)
Str. Branzei (Aleea
9 VS-CL-VS-R01-AA 9 110 319 3 28 3
1)
VS-CL-VS-R01-AA Str. Alecu Beldiman
10 110 306 3 3 2
10 (Aleea 2)
VS-CL-VS-R01-AA Str. Constantin
11 110 143 0 3 2
11 Ciuhodaru (Aleea 3)
VS-CL-VS-R01-AA Sos. Bacaului - DN Subtraversare sos.
12 110 269 2 3 2
12 2F (Aleea 4) Bacaului; L = 25 m
13 VS-CL-VS-R01-AA DN 15D - iesire 200 1997 4 76 13
36
13 Negresti
VS-CL-VS-R01-AA
14 Str. loan Adam 110 781 2 25 8
14
VS-CL-VS-R01-AA
15 Str. Eugen Barbu 110 375 1 16 3
15
VS-CL-VS-R01-AA
17 Str. Castanilor 110 1933 4 108 17
17
VS-CL-VS-R01-AA Str. Prof. Vasile I.
18 110 588 3 18 5
18 Catarama
VS-CL-VS-R01-AA
19 Str. Aurel Vlaicu 110 645 2 12 5
19
VS-CL-VS-R01-AA Str. Gen. Vasile
20 110 624 2 17 6
20 Milea
VS-CL-VS-R01-AA
22 Str. Burebista 110 470 2 17 4
22
VS-CL-VS-R01-AA Subtraversare str. Stefan
23 Str. Oltea Doamna 110 734 5 26 6
23 cel Mare; L = 20 m
VS-CL-VS-R01-AA
24 Str. Fabricii 110 725 4 12 7
24
VS-CL-VS-R01-AA Subtraversare DN 2F; L
25 Str. Ceramicii 110 405 3 10 3
25 = 27 m
VS-CL-VS-R01-AA
26 Str. Negura Mihai 110 295 2 12 3
26
VS-CL-VS-R01-AA
27 Str. Paiu 110 460 1 9 5
27
VS-CL-VS-R01-AA
28 Str. Rebegea Ioan 110 293 1 14 2
28
VS-CL-VS-R01-AA
29 Str. Oncescu Traian 110 300 1 14 4
29
VS-CL-VS-R01-AA Str. G-ral. Cerchez
30 110 260 1 13 3
30 Mihai
VS-CL-VS-R01-AA Str. Dimitrie
31 110 582 0 12 3
31 Cantemir
37
Intre Str. Dimitrie
VS-CL-VS-R01-AA
32 Cantemir si Str. 110 35
32
Delea
VS-CL-VS-R01-AA Str. Metalurgiei (din Subtraversare DN 2F; L
33 160 201 1 7 2
33 Str. Ceramicii) = 15 m
Supratraversare rau in
VS-CL-VS-R01-AA
35 Str. Ceramicii 110 886 6 2 3 zona parau Barlad; L =
35
73 m
VS-CL-VS-R01-AA Intre Str. Calugareni
36 110 145 1 3 1
36 si Sos. Bacaului
Tabel nr. 23 Extindere retea de alimentare cu apa Moara Greci
Extindere retea de alimentare cu apa - Moara Greci
Nr. Nr. Nr Nr.
Cond. de la 200 113 2
VS-CL-VS-R01-AA
37 Rezervoarele 2x600-G-
37 315 789 2
ral Rascanu
Cond. de la G-ral
VS-CL-VS-R01-AA
38 Rascanu - Sos. 160 402 1 17 4
38
Nationala
Cond. de la G-ral
VS-CL-VS-R01-AA
39 Rascanu - Sos. 160 839 1 7 2
39
Nationala
VS-CL-VS-R01-AA Legatura de la G-ral
40 140 853 2
40 Rascanu - G. Moisil
VS-CL-VS-R01-AA
41 Str. Ion lancu Lefter 110 410 2 24 5
41
VS-CL-VS-R01-AA
42 Str. Badea Cartan 110 230 2 23 4
42
VS-CL-VS-R01-AA
43 Str. Victor Ion Popa 110 350 2 17 4
43
VS-CL-VS-R01-AA
44 Str. Emil Cojocaru 110 310 2 14 4
44
38
VS-CL-VS-R01-AA Str. Octavian
45 110 300 2 9 3
45 Marculescu
VS-CL-VS-R01-AA
46 Str. Octavian Goga 110 300 2 10 4
46
VS-CL-VS-R01-AA
47 Str. Rosca Codreanu 110 353 3 27 4
47
VS-CL-VS-R01-AA
48 Str. Teodor Dragu 110 525 1 25 6
48
VS-CL-VS-R01-AA Legatura de la G-ral
49 140 198 1 1
49 Rascanu - G. Moisil
VS-CL-VS-R01-AA
50 Str. Nicolae Tonitza 110 303 1 15 3
50
VS-CL-VS-R01-AA Soseaua Nationala DN
51 160 406 3 12 4
51 24
VS-CL-VS-R01-AA Subtraversare DN
52 Str. Veronica Micle 110 380 3 14 3
52 24; L = 20 m
VS-CL-VS-R01-AA Soseaua Nationala DN Subtraversare DN
53.1 110 430 1 21 2
53 24 - duble 24; L = 15 m
Tabel nr. 24 Extindere retea de alimentare cu apa - Viisoara

Extindere retea de alimentare cu apa Viisoara
Nr. Nr. Nr Nr.
Str. Husului (Str. Stefan
VS-CL-VS-R01-AA Subtraversare Str.
53 Ciubotarasu - 160 485 2 8 5
53 Husului; L = 15 m
Prelungirea)
VS-CL-VS-R01-AA Str. Stefan Ciubotarasu
54 225 1356 8 65 13
54 (Str. Viitorului)
VS-CL-VS-R01-AA Str. Fundac Viitorului
55 110 438 26 3
55 (Str. Egalitatii)
VS-CL-VS-R01-AA
56 Str. Dosoftei 110 391 18 3
56
57 VS-CL-VS-R01-AA Str. Stupinei 110 388 2 21 1
39
57
VS-CL-VS-R01-AA Str. Aleea 1 (Str. Subtraversare Str.
58 110 87 4
58 Padurii) Ciubotarasu; L = 12 m
VS-CL-VS-R01-AA Str. Aleea 2 (Str. Subtraversare Str.
59 110 81 5
59 Padurii) Ciubotarasu; L = 12 m
60 Str. Aleea 3 110 115 5
60 Ciubotarasu; L = 12 m
VS-CL-VS-R01-AA
61 Str. Padurii 110 754 3 40 6
61
VS-CL-VS-R01-AA
62 Str. Elena Cuza 110 227 1 29 1
62
VS-CL-VS-R01-AA
63 Str. Vasile Parvan 110 150 9 1
63
VS-CL-VS-R01-AA
64 Str. Titu Maiorescu 110 255 19 3
64
VS-CL-VS-R01-AA
65 Str. Egalitatii 110 271 32 3
65
VS-CL-VS-R01-AA
66 Str. Crinului 110 371 38 3
66
VS-CL-VS-R01-AA 125 948 2
67 Str. Viitorului 86 21
67 140 1186 2
VS-CL-VS-R01-AA
68 Str. Zorilor 110 155 4 6 2
68
69 Str. Bradului 110 241 13 1
69 Viitorului; L = 12 m
70 Str. Lucian Blaga 110 409 1 26 3
70 Viitorului; L = 12 m
VS-CL-VS-R01-AA
71 Str. Stan Golestan 110 89 1
71
Tabel nr. 25 Extindere retea de alimentare cu apa - Rediu

Extindere retea de alimentare cu apa Rediu
Nr. Cod Plan Titlu Plansa Diametru Lungime Nr. Nr Nr. Lucrari Speciale
40
VS-CL-VS-R01-AA Str. Mihail
72 200 1306 7 31 10
72 Sadoveanu
73 VS-CL-VS-R01-AA 73 Str. Plopilor 160 768 8 53 7
Subtraversare DN2F;
L = 14 m
74 VS-CL-VS-R01-AA 74 Str. Plopilor 200 594 5 19 6
Subtraversare
DJ207E; L = 12 m
75 VS-CL-VS-R01-AA 75 Str. Nisipariei 110 379 1 11 3
76 VS-CL-VS-R01-AA 76 Str. Tatarasi 110 401 3 14 3
77 VS-CL-VS-R01-AA 77 Str. Pompelor 110 401 1 10 1
Aleea 5 (leg. Str.
Subtraversare
78 VS-CL-VS-R01-AA 78 Plopilor- Str. 110 96
DJ207E; L = 10 m
Bistritei)
79 VS-CL-VS-R01-AA 79 Str. Bistritei 110 171 5 2
Subtraversare
80 VS-CL-VS-R01-AA 80 Str. Campului 110 171 5
DJ207E; L = 10 m
Subtraversare
81 VS-CL-VS-R01-AA 81 Str. Visinilor 110 98 4
DJ207E; L = 10 m
Subtraversare
Str. Gutui si Str.
82 VS-CL-VS-R01-AA 82 110 341 12 DJ207E; L = 10 m x 2
Panduri
buc
Subtraversare
83 VS-CL-VS-R01-AA 83 Str. Dealului 110 135 4 1
DJ207E; L = 10 m
Subtraversare
84 VS-CL-VS-R01-AA 84 Str. Revolutiei 110 418 1 12 1 DJ207E; L = 12 m x 2
buc
85 VS-CL-VS-R01-AA 85 Str. Campului 110 233 4 7 2
86 VS-CL-VS-R01-AA 86 Din Str. Campului 110 154 9 1
87 VS-CL-VS-R01-AA 87 Str. Bistritei 110 589 2 9 4
88 VS-CL-VS-R01-AA 88 Str. Pompelor 110 115 4 2
89 VS-CL-VS-R01-AA 89 Str. Plopilor 110 195 5 2
90 VS-CL-VS-R01-AA 90 Str. Zidari 110 441 1 48 2
41
91 VS-CL-VS-R01-AA 91 Str. Nisipariei 110 816 2 20 9
92 VS-CL-VS-R01-AA 92 Str. Caramidari 110 149 1 20 1
93 VS-CL-VS-R01-AA 93 Str.Octav Bancila 110 297 3 14 1
Str. Mihail
95 VS-CL-VS-R01-AA 95 Sadoveanu (DJ 207 110 1159 7 43 3
E) - dublare
Tabel nr. 26 Extindere retea de alimentare cu apa - Brodoc
Extindere retea de alimentare cu apa Brodoc
Nr. Nr. Nr Nr.
Str. Constantin
96 VS-CL-VS-R01-AA 96 160 806 6 42 7
Brancoveanu
Str. Constantin
97 VS-CL-VS-R01-AA 97 160 1663 5 85 19
Brancoveanu
Subtraversare
98 VS-CL-VS-R01-AA 98 Str. Barladului 110 925 5 33 8
DJ207E; L = 10 m
Str. Ciocarliei (Aleea Subtraversare
99 VS-CL-VS-R01-AA 99 110 142 1 14 2
6) DJ207E; L = 10 m
VS-CL-VS-R01-AA Str. N. Grigorescu Subtraversare
100 110 110 1 5
100 (Aleea 7) DJ207E; L = 10 m
VS-CL-VS-R01-AA
101 Str. Zorilor (Aleea 8) 110 120 1 10
101
Subtraversare
VS-CL-VS-R01-AA Str. C. A. Rosseti
102 110 779 6 20 7 DJ207E; L = 10 m x 2
102 (Aleea 9)
buc
VS-CL-VS-R01-AA Subtraversare
103 Aleea 10 110 168 1 3 1
103 DJ207E; L = 10 m
VS-CL-VS-R01-AA
104 Str. E. Vacarescu 110 1213 6 62 7
104
VS-CL-VS-R01-AA
105 Str. Gradinitei 110 148 12 6
105
VS-CL-VS-R01-AA
106 Str. Horia 110 451 2 22 6
106
42
107 Str. NicolaeTitulescu 110 364 3 17 3
107 DJ207E; L = 12 m
108 Str. Zorilor 110 225 1 13 3
108 DJ207E; L = 10 m
VS-CL-VS-R01-AA
109 Din Str. Zorilor 110 120 6
109
VS-CL-VS-R01-AA Str. Nicolae
110 110 287 2 19
110 Grigorescu
VS-CL-VS-R01-AA
111 Str. Ciocarliei 110 561 3 18 4
111
VS-CL-VS-R01-AA
112 Din Str. Ciocarliei 110 252 2 4
112
VS-CL-VS-R01-AA Intre N. Grigorescu si
113 110 252 8
113 Str. Ciocarliei
Tabel nr. 27 Reabilitare retea de alimentare cu apa - Vaslui
Reabilitare retea de alimentare cu apa Vaslui
Nr. Nr. Nr Nr.
VS-CL-VS-R01-AA Str. Decebal (Str.
114 280 1421 2 20 15
114 Husului - Pod.ICIL)
VS-CL-VS-R01-AA Str. Victoriei + Str. Subtraversare DN 24;
115 225 517 4 14 4
115 Husului L = 35 m
VS-CL-VS-R01-AA
116 Str. Cuza Voda 160 254 2 8 2
116
Subtraversare cale
ferata in zona
CF_Zona Industriala;
VS-CL-VS-R01-AA Conducta apa Pod
117 315 2592 10 1 L = 25 m
117 Republicii - zona ind
Supratraversare rau,
zona Pod Republicii;
L = 60m
VS-CL-VS-R01-AA Conducta Podul Inalt
118 225 1243 5 18 12
118 DN 2F- Combetas
43
VS-CL-VS-R01-AA
119 Str. Spiru Haret 160 182 3 6 2
119
VS-CL-VS-R01-AA
120 Str.Petru Rares 160 438 4 15 4
120
VS-CL-VS-R01-AA
121 Str. Grivitei 160 100 2 4 1
121
VS-CL-VS-R01-AA
122 Str. Pacii + Biruintei 160 624 7 25 7
122
VS-CL-VS-R01-AA
123 Str. Feroviari 160 783 3 19 6
123
VS-CL-VS-R01-AA
124 Str.Bucuresti 160 539 5 15 4
124
VS-CL-VS-R01-AA Str. Calugareni
125 160 617 4 32 5
125 (Complex - Gazarie)
VS-CL-VS-R01-AA Str. Calugareni (Gazarie
126 250 393 4 11 4
126 - str. Castanilor)
VS-CL-VS-R01-AA
127 Str. M Racovita 160 129 3 5 1
127
VS-CL-VS-R01-AA
128 Str. Alexandru cel Bun 225 184 2 5 1
128
VS-CL-VS-R01-AA
129 Str. Anton Pann 225 230 5 10 2
129
VS-CL-VS-R01-AA
130 Str. Traian 280 986 7 42
130
VS-CL-VS-R01-AA
131 Str. Mitropolit Varlam 110 88 5 1
131
VS-CL-VS-R01-AA
132 Str. Ghemcea 110 115 7 1
132
44
Pe reteaua de alimentare cu apa s-au prevazut camine de vane-golire, aerisire-dezaerisire, vane
montate in camin si hidranti supraterani de incendiu noi, amplasati in locurile stabilite impreuna cu
detinatorul de retea.
Camine:
Pe conductele de distributie se vor prevedea urmatoarele tipuri de camine:

camine de golire care se amplaseaza in punctele cele mai joase ale tronsoanelor de
conducta, pentru a da posibilitatea golirii complete a acestora;
camine de aerisire-dezaerisire, amplasate in punctele inalte ale conductei pentru a
permite eliminarea aerului care se formeaza in timpul functionarii;
camine cu vane de linie, amplasate la intersectii pentru izolarea tronsoanelor
componente;
camine de rupere de presiune;
Pentru caminele de vane, se va furniza o cheie de ridicare si inchidere pentru fiecare 10 camine de
vane construite.
In camin, conductele vor fi amplasate astfel incat sa se asigure mentenanta facila.
Din punct de vedere al instalatiilor hidraulice, caminele vor fi echipate cu vane de linie, vane de golire,
dispozitive de aerisire dezaerisire. Din punct de vedere constructiv, caminele vor fi constructii
ingropate, rectangulare, cu dimensiuni care sa permita montarea instalatiilor hidraulice, precum si un
spatiu de manevra. Ele vor fi echipate cu scari de acces, capac si rama. Capacele vor fi prevazute cu
balama si sistem antifurt si vor fi din fonta clasa D400, conform SR EN 124, iar treptele de acces vor
fi protejate anticoroziv.
Pe conductele care fac obiectul prezentului contact s-au prevazut un numar de 308 camine si 7 camine
de rupere de presiune.
Hidranti
Odata cu extinderea si inlocuirea tronsoanelor supuse reabilitarii se va urmari decuplarea hidrantilor

existenti si montarea hidrantilor subterani cu Dn 100 mm la noua retea de alimentare cu apa.
Hidrantii se vor monta in intersectiile importante si in aliniamente, conform STAS 4163-1/1995. In
cazul hidrantilor subterani existenti acestia vor fi dezafectati, ei nemaiputand fi cuplati la reteaua de
apa datorita faptului ca modelele folosite sunt foarte vechi si nu mai exista piese de schimb pentru
acestia.
Hidrantii prevazuti sunt subterani cu structura conform pieselor desenate. S-a prevazut un numar de
493 hidranti subterani Dn 100.
Hidrantii se vor amplasa lateral fata de conducta retelei in afara spatiului carosabil, intre conducta si
limita proprietatilor sau cladirilor din zona.
Bransamente
Odata cu reabilitarea retelei de alimentare cu apa se vor reabilita si bransamentele la consumatorii pe

care reteaua ii deserveste.
Pe toata lungimea retelei exista un numar de cca 2256 bransamente, care vor fi executate prin
prezentul proiect, lungimea medie luata in calcul fiind de 10 m/bransament.
45
Bransamentele vor fi realizate din teava din PEID, PE100, Pn 6, De 25 90 mm.
Caminele de apometru pentru proprietati vor fi circulare prefabricate din materiale plastice, prevazute
cu izolatie corespunzatoare pentru protejarea la inghet a aparatelor de masura, cu diametrul DN 800
mm. Capacele pentru caminele de bransament vor fi clasa C250 sau clasa B125 (in functie de
amplasament).
Contoarele de apa montate in caminele de apometru vor fi tip uscat si clasa de precizie C.
Lucrarile pentru bransamente se vor realiza numai cu acordul Beneficiarului pe baza unui program
aprobat de catre acesta.
Traversari
Pe traseul conductelor vor fi necesare traversari de drum national, drum judetean, cale ferata si cursuri
de apa.
Subtraversarile se vor realiza prin foraj dirijat, in conducta de protectie, etansata la capete.
Generatoarea superioara a conductei de protectie se va afla la minim 1,50 m sub cota carosabilului in
punctul de subtraversare.
Conducta de protectie va fi metalica, iar conducta din interiorul tubului de protectie va fi din PEID.
Tubul de protectie va fi inchis la capete si va avea o panta de minim 1% spre caminul de vane si
golire, care izoleaza subtraversarea.
In capatul aval, conducta de protectie va fi prelungita cu o teava de scurgere din OL Dn 50 mm pana
intr-un camin de colectare si observatie ce va avea diametrul de 1 m si care va fi amplasat in afara
carosabilului.
Lucrarile prevazute pentru traversari se vor executa strict dupa normele si normativele in vigoare,
acordandu-se o deosebita atentie masurilor de avertizare si semnalizare atat pe timp de zi cat si
noaptea, datorita pericolelor producerii de accidente in caz de nerespectarea acestora. Datorita faptului
ca lucrarile se executa in regim de circulatie, este obligatorie instruirea personalului ce lucreaza pe
santier pentru evitarea accidentarilor, santierul fiind obligat sa foloseasca toate mijloacele pentru
asigurarea unei cat mai eficiente securitati a muncitorilor (bariere de protectie, parapete, semnalizari
luminoase, avertizarea din timp a vehiculelor asupra prezentei santierului si a drumului ingustat,
costume reflectorizante, etc.).
Executia lucrarilor se va face cu respectarea detaliilor de executie elaborate corelat cu tehnologiile de
montaj ale furnizorilor de materiale si echipamente si cu prevederile din caietele de sarcini.
La executia lucrarilor se va corela situatia existenta din teren cu situatia proiectata, iar pentru orice
neconcordanta se va consulta proiectantul de specialitate.
La inceperea lucrarilor, va fi solicitata pe teren prezenta reprezentantilor tuturor utilitatilor pentru a se
efectua localizarea exacta a acestora pe teren si a se stabili solutia optima de amplasare a conductelor.
Pe durata executiei lucrarilor pana la receptia finala, Antreprenorului ii revine ca obligatie protejarea
materialelor si a lucrarilor realizate cu respectarea tehnologiei de executie si a prevederilor din caietele
de sarcini, in scopul asigurarii parametrilor proiectati si a calitatii lucrarilor.
La terminarea lucrarilor terenurile ocupate temporar vor fi aduse la starea initiala, respectiv se vor
reface drumurile, trotuarele si spatiile verzi afectate.
Dupa executarea lucrarilor subterane, acestea trebuie marcate si reperate pe teren conform STAS
9570.
Lucrrile de subtraversare a cilor ferate, drumurilor principale (judeene, naionale) se vor realiza n
conformitate cu prevederile STAS 9312 utiliznd n primul rnd tehnologia de forare direcional sau
orizontal.
46
La tehnologia de execuie cu foraj orizontal se vor respecta cu strictee unghiurile de intrare i ieire
ale forezei astfel nct s nu se produc tensionri ale tronsoanelor de conduct prin devieri de la
traseul stabilit prin proiect. Dac din anumite motive sapa ntlnete obstacole neprevzute se va relua
operaia ntr-o zon aflat n imediata vecintate dup informarea proiectantului.
Subtraversarea Viroagelor i Praielor. Se nelege prin acestea fie viroagele uscate i praiele cu
caracter nepermanent, fie cele care pe timp uscat au debite care nu depesc 20 - 30 l/s, au lime
variabil ntre 1,5 5,0 m iar adncimea vii nu depete 1,5 - 2,0 m.
Astfel, se ncepe prin a se monta n talvegul prului, n zona traversrii, o conduct metalic de 6 - 10
m lungime, cu diametrul de 500 - 800 mm, care s transporte apa peste zona ce urmeaz a se spa. Se
etaneaz cu pmnt argilos zona de racordare amonte i aval, pentru a se mpiedica exfiltraii ale apei
prin albia iniial.
Se execut cu sprijiniri sptura necesar subtraversrii, pe o lime de 1,0 - 1,60 m, i adncimea de
1,50 m sub cota talvegului, dup caz, urmnd prevederile profilului n lung al conductei de aduciune
sau reea.
Se monteaz conducta de oel ntr-un bloc de beton conform desenului din proiect, prin adncirea
local a anului i cofraj lateral n partea suprateran.
Traversarea consolidat va depii lateral, cu minim 2,50 m, marginile viroagei. Conducta metalic va
depi masivul de beton cu 0,50 m pentru a se realiza trecerea la conducta PEHD. Pentru a preveni
tierea conductei din PEID la contactul cu eava de oel, ntre acestea se va monta o conduct din
PEID cu un diametru exterior intermediar.
Dup ntrirea betonului, se realizeaz o plomb din umplutur din piatr de ru sau piatr brut,
aezat manual, peste masivul de beton, pn la cota talvegului i a malului viroagei, pe cel puin 1,0
m nlime, conform desenului din proiect. Restul umpluturii din zona subtraversrii se execut din
pmntul excavat, bine compactat.
Subtraversarea drumurilor judeene sau secundare (care pot fi considerate subtraversri relativ scurte,
de 10-15 m) cu conducte avnd diametre de pn la 180 mm se execut, de regul, cu foraj orizontal
nedirijat (aa zise crtie sau rachete). Aceste echipamente funcioneaz cu aer comprimat i
nainteaz printr-o micare de percuie, fiind o metod uscat de foraj.
La capetele subtraversrii se execut dou excavaii denumite gropi de acces. La captul de iniiere a
forajului dimensiunile sunt: L = 1,5 - 2,5 m, n funcie de echipament utilizat, B = 1 m, H = adncimea
subtraversrii, iar la captul opus, de tragere: L = 2,5 - 3 m, n funcie de diametrul i elasticitatea
conductei ce se pozeaz, B = 1,5 m, H = adncimea subtraversrii.
Suprafaa necesar lucrului va fi redus. Practic, suprafaa de lucru trebuie s coincid cu suprafaa
excavaiilor, la care se adaug o zon adiacent unde se va amplasa un compresor.
Durata de execuie a acestor subtraversri va fi redus la minimum. Execuia unei subtraversri de
max. 10 - 15 m lungime pentru o conduct de max. 180 mm trebuie s fie de 1-5 ore, din momentul
introducerii echipamentului n groapa de acces.
Aceast metod se poate utiliza doar n cazul unor amplasamente simple, fr multe utiliti ngropate,
fr o importan deosebit (drumuri judeene, osele secundare), pe distane scurte i cu lungimi pn
la 10 - 15 m. Astfel, sunt excluse subtraversrile de DN, CF n exploatare, autostrzi, ruri, piste de
aeroport, construcii de orice natur, zone nisipoase, etc.
Subtraversarea rurilor, drumurilor naionale i cilor ferate se execut, de regul, cu foraj orizontal
dirijat.
Acest tip de foraj se poate utiliza n situaii complexe, cu multe utiliti ngropate, pe distane lungi
(de pn la 500 mm), pentru conducte cu diametre mari, n zone de importan deosebit de genul
cilor ferate i a autostrzilor n condiii de trafic, a unor mari cursuri de ap sau a unor ntinderi de
ap (bli, iazuri, lacuri), a unor suprafee betonate (construite sau nu).
47
Metoda forajului orizontal dirijat folosete un sistem de forare rotativ, hidrodinamic i monitorizat
permanent bazat pe urmtoarele principii tehnologice:
utilizarea unei prjini de foraj nzestrate cu o sap ascuit;
naintarea pe orizontal este asigurat de micarea rotativ i de un curent de noroi
special de foraj;
urmrirea de la suprafa (prin telecomand) a prjinilor i sapei de foraj, pentru a se
menine sub control unghiul de nclinare, viteza de rotaie i naintare i direcia, n
vederea ocolirii obstacolelor i asigurrii preciziei n atingerea punctului de ieire la
suprafa. Sistemul de urmrire va utiliza o surs de unde electromagnetice i un
computer.
Caracteristicile utilajelor folosite la execuia forajelor orizontale dirijate vor fi dup cum urmeaz:
vor exercita un control permanent asupra sapei de foraj, respectiv urmrirea exact a
traseului forajului, a adncimii i nclinaiei de pozare, precum i a temperaturii
solului. De asemenea, la sfritul lucrrii, pe baza informaiilor furnizate de
emitorul radio din corpul sapei de foraj se va executa un proiect as built precis
al lucrrii realizate;
vor asigura o precizie mare de lucru. La orice distan de lucru, preciza ieirii la
suprafa la punctul dorit trebuie s fie de 5 cm;
vor permite subtraversarea distanelor lungi. Utilajele folosite vor putea executa
subtraversri de pn la 400 m;
vor avea viteza de lucru mare. O subtraversare de pn la 100 m (n funcie de
diametrul conductei) se va putea executa ntr-o zi.
Condiia necesar pentru utilizarea metodei forajului orizontal dirijat este alocarea unei suprafee
suficiente pentru amplasarea instalaiei de foraj.
n tabelul urmtor sunt prezentate date tehnice i date referitoare la suprafeele de teren necesare n
funcie de tipul de instalaie folosit i de adncimea pozrii.
La suprafaa ocupat de instalaie se adaug o suprafa adiacent pe care se amplaseaz autocamionul
cu unitatea de amestec a noroiului de foraj.
Date Tehnice
Nr. U.M
Descriere Utilaj Utilaj
crt. .
Uor Greu
0 1 2 3 4
1 Lungimea total a instalaiei m 4 6
2 Limea instalaiei m 2 3
Distana necesar pentru amplasarea instalaiei, calculat
din spatele utilajului pn la extremitatea apropiat a
3 m 11 15
subtraversrii, n funcie de adncimea de pozare a
conductei pentru h = - 1,0 m
4 Idem, h = - 1,5 m m 13 18
5 Idem, h = - 2,0 m m 15 20
6 Idem, h = - 3,0 m m 16,5 22
7 Idem, h = - 4,0 m m 19 24
8 Idem, h = - 6,0 m m 22 30
48
9 Diametrul maxim al conductei pozate mm 200 500
Lungime maxim de foraj pentru conducte cu De 25 - 90
10 m 100 400
mm
11 Idem, pentru De 110 - 140 mm m 90
400
13 Idem, pentru De 225 m 30 375
14 Idem, pentru De 250 - 280 mm m - 250
n principiu, tehnologia de execuie a unui foraj orizontal dirijat este urmtoarea:

Etapa I - a forajului pilot - se execut o deschidere n sistem umed, folosind un fluid de
foraj special, pe baz de bentonit. Noroiul de foraj, transportat printr-un sistem de
prjini de foraj ctre capul forajului, preseaz materialul ntlnit i dislocat i se
amestec cu acesta, formnd o crust de jur mprejurul deschiderii forate (n terenuri
instabile, unde peretele nu se poate cimenta, se vor folosi tuburi de protecie). Excesul
de lichid spal deschiderea i evacueaz materialul fin.
Etapa II - a tragerii conductei -const n detaarea capului de foraj la extremitatea opus
locului de iniiere a forajului i nlocuirea acestuia cu un cap de tragere, la care se
ataeaz conducta ce urmeaz a fi pozat. Prjinile de foraj, capul de tragere,
eventualul tub de protecie mpreun cu conducta se retrag spre instalaie, conducta
rmnnd n subteran.
n funcie de diametrul conductei pozate, exist posibilitatea executrii unei etape intermediare, aa
numit a forajului de lrgire, care const n retragerea sistemului de prjini - cap foraj, nlocuirea
capului de foraj cu un cap lrgitor i executarea din nou a forajului, la diametre mai mari. Etapa se
repet pn la atingerea diametrelor proiectate.
A.2. Statii de pompare booster
Instalatii mecanice
Pentru asigurarea debitelor si presiunii necesare consumatorilor care locuiesc in zonele inalte,
proiectul propune 8 statii de pompare cu hidrofor, localizata in Municpiul Vaslui, care vor fi echipate
cu 2 (1+1R) pompe eficiente din punct de vedere energetic, cu turatie variabila, pentru urmatoarele
locatii si cu urmatoarele caracteristici:
SP Gara 3; Q = 5.5 mc/h si H = 20 m
SP Gara4; Q = 5.6 mc/H si H = 20 m
SP PT5; Q = 9.3 mc/h si H = 20 m
SP PT44; Q = 4.2 mc/h si H = 40 m
SP Bolintineanu; Q = 15.2 mc/h si H = 40 m
49
SP Est Superor; Q = 25.5 mc/h si H = 40m
SP Cuza Voda; Q = 5.5 mc/h si H = 40 m
SP Confectii; Q = 28.7 mc/h si H = 20 m
Grupul de pompare va fi echipat cu convertizor de frecven integrat care va regla turaia motorului
automat. Pompele sunt prevazute cu traductor de presiune integrat, asigurandu-se presiunea presetata
in sistem. Cand pompa detecteaza un debit redus, turatia va fi marita pana ce presiunea de oprire
(punctul setat + din diferenta intre presiunea de pornire si cea de oprire) este atinsa si pompa se
opreste. Cand presiunea scade sub presiunea de pornire (punctul setat - din diferenta intre presiunea
de pornire si cea de oprire) pompa va reporni.
Pompele sunt cuplate in paralel si montate pe un cadru de baza comun cu toate accesoriile necesare. Pe
aspiraie se prevede un colector de aspiratie si o vana de izolare.
Pe refulare se prevede un colector de refulare, o vana de izolare, un manometru, un traductor de
presiune si un rezervor cu diafragma. Conductele de conectare la sistemul booster sunt sustinute de
suporti. Modulul de pompare se poziioneaza pe o fundatie de beton si se ancoreaza cu suruburi de
fundatie.
Lucrari constructii
Cladirea care adaposteste grupul de pompare cu hidrofor SP a fost conceputa ca o constructie usoara,
de tip container, prevazuta cu structura metalica, pe fundatie de tip radier, cu inchideri din panouri tip
sandwich cu miez de poliuretan.
Pentru instalarea containerului se va executa fundatia tip radier, cu grosimea de 20 cm si armare dubla.
Pe conturul radierului se realizeaza o fundatie din beton simplu cu latimea de 30 cm. In jurul radierului
se va realiza un trotuar din beton monolit cu grosimea de 10 cm si latimea de 60 cm, asezat pe un strat
de pietris cu grosimea de 10 cm. Containerul va avea in alcatuire 4 stalpi metalici din teava
rectangulara 100x6.3 mm, de doua dimensiuni pentru a se realiza panta acoperisului. Pe fatada vor fi
prevazute profile metalice verticale si orizontale care vor incadra golurile de usa si grilele, iar la
nivelul invelitorii va fi executata o traversa longitudinala din teava rectangulara 60x40 mm.
Containerul va fi imbracat cu panouri sandwich in care se vor crea golurile pentru usa si grilele de
aerisire. Structura de rezistenta se va face din profile metalice si va fi legata la fundatie prin buloane
incastrate in beton. Stalpii vor fi executati din teava rectangulara iar structura acoperisului se va face
dintr-o retea de profile metalice rectangulare. Prinderile dintre profile se vor face cu sudura.
Pentru protectia statiei impotriva intrarilor neautorizate se vor monta senzori de efractie pe usa
containerului. Statia de pompare va fi prevazuta cu dispozitive care sa asigure o temperatura cuprinsa
intre 10 si 20 grade Celsius, in functie de anotimp, respectiv calorifer electric (1 buc) si aparat de aer
conditionat.
A.3. Statii de clorinare
Instalatii mecanice
50
Pentru a asigura o dezinfectie suplimentara, in cadrul acestui contract au fost propuse 4 statii de
reclorinare cu hipoclorit de sodiu, dupa cum urmeaza:
Statia de clor Viisoara, Q=2.1 l/s
Statia de clor Rediu, Q=2.52 l/s
Statia de clor Moara Greci, Q=2 l/s
Statia de clor Zona Industriala Podu Inalt, Q=4 l/s
Instalatia de dozare cu hipoclorit are rolul de a asigura indicatorii de calitate impusi de legislatia in
vigoare (Legea 458 / 2002) pentru distributia apei catre populatie. Conform Legii 458-2002 privind
calitatea apei potabile la intrare in retea, clorul rezidual liber trebuie sa fie maxim 0.5mg/l, iar la capat
de retea min. 0.25mg/l. Solutia adoptata pentru injectarea clorului necesar dezinfectiei este prin
realizarea unui racord cu injector pe conducta de distributie apa potabila.
S-a prevazut si cate un analizor de clor si un debitmetru, pe fiecare conducta de distributie pentru a
indica valoarea de clor rezidual in momentul distributiei catre consumatori. In functie de acest analizor
si de debitul indicat de catre debitmetru se va face si dozarea clorului in conducta de alimentare.
Lucrari constructii
Cladirea care adaposteste statiile de clorinare cu hipoclorit de sodiu a fost conceputa ca o constructie
usoara, de tip container, prevazuta cu structura metalica, pe fundatie de tip radier, cu inchideri din
panouri tip sandwich cu miez de poliuretan.
Pentru instalarea containerului se va executa fundatia tip radier, cu grosimea de 20 cm si armare dubla.
Pe conturul radierului se realizeaza o fundatie din beton simplu cu latimea de 30 cm. In jurul radierului
se va realiza un trotuar din beton monolit cu grosimea de 10 cm si latimea de 60 cm, asezat pe un strat
de pietris cu grosimea de 10 cm. Containerul va avea in alcatuire 4 stalpi metalici din teava
rectangulara 100x6.3 mm, de doua dimensiuni pentru a se realiza panta acoperisului. Pe fatada vor fi
prevazute profile metalice verticale si orizontale care vor incadra golurile de usa si grilele, iar la
nivelul invelitorii va fi executata o traversa longitudinala din teava rectangulara 60x40 mm.
Containerul va fi imbracat cu panouri sandwich in care se vor crea golurile pentru usa si grilele de
aerisire. Structura de rezistenta se va face din profile metalice si va fi legata la fundatie prin buloane
incastrate in beton. Stalpii vor fi executati din teava rectangulara iar structura acoperisului se va face
dintr-o retea de profile metalice rectangulare. Prinderile dintre profile se vor face cu sudura.
Pentru protectia statiei impotriva intrarilor neautorizate se vor monta senzori de efractie pe usa
containerului. Statia de pompare va fi prevazuta cu dispozitive care sa asigure o temperatura cuprinsa
intre 10 si 20 grade Celsius, in functie de anotimp, respectiv calorifer electric (1 buc) si aparat de aer
conditionat.
Pentru asigurarea regimului sever de protectie sanitara, Statiile de clorinare vor fi imprejmuite, astfel
incat sa se asigure o distanta de 20 m fata de oricare perete al constructiei ce adaposteste instaltiile de
clorinare. In incinta Statiilor de clorinare se vor executa lucrari de sistematizare.
51
Sistemul de canalizare menajera
B.1. Reabilitare si extinderea retelei de colectare canalizare menajera
Pentru realizarea conformarii de 100% populatie conectata la sistemul de canalizare este necesara
extinderea retelei de canalizare.
S-a propus extinderea si reabilitarea retelei de canalizare pe o lungime de 65924 m. Se vor extinde si
se vor inlocui conductele vechi cu tuburi cu diametrul nominal de 250 800 mm.
Conductele se vor amplasa in principal in acostamentul drumului. In cazul drumului national si al
drumului judetean, amplasarea se va face in acostamentul drumului sau pe trotuar. Traseul retelelor
proiectate va respecta planurile de situatie, iar adancimea de montaj conform detaliilor din profilele
longitudinale anexate, intocmite pe fiecare strada in parte. Profilele longitudinale s-au elaborat cu
respectarea cotelor din ridicarile topografice executate pe teren.
Reabilitarea retelelor de canalizare s-a proiectat astfel incat executia lucrarilor sa se poata realiza sub
exploatare. Executia lucrarilor sub exploatare se va realiza din aval spre amonte cu repompare prin
epuismente liniare si locale din camin in camin (cu epuismente pe o distanta de max. 60m), sau prin
orice alta metoda propusa de catre antreprenorului si aprobata de catre beneficiar.
Conductele ce urmeaza a fi reabilitate nu vor fi reutilizate. Acolo unde traseele coincid, acestea vor fi
extrase odata cu excavatia iar santul va fi pregatit pentru pozarea noilor conducte.
Accesul in reteaua de canalizare va fi asigurat la fiecare schimbare de aliniament sau panta, la capatul
tuturor colectoarelor de canalizare, la fiecare intersectie dintre doua sau mai multe canale.
Accesul va fi asigurat prin camine de vizitare in scopul supravegherii si intretinerii canalelor, pentru
curatirea si evacuarea depunerilor sau pentru controlul cantitativ si calitativ al apelor.
Caminele de intersectie si vizitare si caminele de inspectie sunt amplasate la maximum 60 m intre ele
(pe aliniamente).
Se vor utiliza camine prefabricate din beton. Caminul de vizitare va fi circular cu diametrul interior
1000 mm si se va realiza din elemente prefabricate de beton armat cu element de baza, element drept
(inel), element de reductie (cap tronconic), placa de beton armat si capac cu sistem de inchidere si
blocare antifurt. Capacele vor fi din material compozit, carosabile, clasa D400 (SR EN 124/96).
Coborarea in camine se face prin intermediul unor trepte protejate anticoroziv, prevazute in interior.
Pe conductele de canalizare care fac obiectul proiectului s-a prevazut un numar de 2038 camine.
In tabelul urmator sunt prezentate strazile pe care au fost prevazute lucrari:
52
Tabel nr. 28 Extindere retea de canalizare menajera - Vaslui
Extindere retea de canalizare menajera - Vaslui
Nr. Nr. Nr.
Crt. camine Racorduri
1 VS-CL-VS-R01-CM 1 V. Silvestru 250 50 4 7
2 VS-CL-VS-R01-CM 2 Castanilor 315 682 19 11
3 VS-CL-VS-R01-CM 3 Nicolae Tonitza 250 325 11 15
4 VS-CL-VS-R01-CM 4 Ioan Adam 250 904 25 28
5 VS-CL-VS-R01-CM 5 Eugen Barbu 250 375 9 16
6 VS-CL-VS-R01-CM 6 General Guse 250 500 14 27
7 VS-CL-VS-R01-CM 7 Filaturii 250 367 11 11
8 VS-CL-VS-R01-CM 8 G-ral Vasile Milea 250 597 13 17
9 VS-CL-VS-R01-CM 9 Aurel Vlaicu 250 520 12 12
10 VS-CL-VS-R01-CM 10 Prof Vasile Catarama 250 575 13 18
11 VS-CL-VS-R01-CM 11 Castanilor 250 2209 58 113
12 VS-CL-VS-R01-CM 12 Aleea Hulubat 250 348 11 17
13 VS-CL-VS-R01-CM 13 Oltea Doamna 250 800 24 42
subtraversare rau in zona
14 VS-CL-VS-R01-CM 14 Plevnei 250 474 17 32
Str. Plevnei; L = 10 m
Husului (Stefan cel
15 VS-CL-VS-R01-CM 15 Mare-Decebal- Pod 250 1303 32 62
Vasluiet spre Viisoara)
16 VS-CL-VS-R01-CM 16 Burebista 250 441 12 17
subtraversare DN15D; L
Calugareni (M
= 12 m
17 VS-CL-VS-R01-CM 17 Kogalniceanu spre 250 4187 108 116
subtraversare DN15D; L
Negresti)
= 20 m x 2 buc
DN 2F (de la SC
Mecanica la Statia
22 VS-CL-VS-R01-CM 22 250 286 9 5
Peco)(depozite
DOREVECO)
23 VS-CL-VS-R01-CM 23 Soseaua Bacaului 315 270 8 11
24 VS-CL-VS-R01-CM 24 Fabricii, ICRA-ILF-IPL 250 944 27 23
53
25 VS-CL-VS-R01-CM 25 Garii 250 294 7 5
Ceramica (MSadoveanu-
26 VS-CL-VS-R01-CM 26 250 131 4 9
Decebal pod ICIL)
27 VS-CL-VS-R01-CM 27 Constantin Popovici 250 167 4 12
28 VS-CL-VS-R01-CM 28 Negura Mihai 250 288 10 13
29 VS-CL-VS-R01-CM 29 Ciuhodaru (Aleea 3) 250 133 6 2
Alecu Beldiman (Aleea
30 VS-CL-VS-R01-CM 30 250 288 11 3
2)
31 VS-CL-VS-R01-CM 31 Petre Branzei(Aleea 1) 250 323 11 28
Subtraversare CF in zona
32 VS-CL-VS-R01-CM 32 Paiu 250 603 17 12
Str. Paiu; L = 20 m
33 VS-CL-VS-R01-CM 33 Tipografiei 250 188 4 5
34 VS-CL-VS-R01-CM 34 Alexandru cel Bun 250 180 8 14
35 VS-CL-VS-R01-CM 35 Metalurgiei 400 545 17 6
Soseaua Nationala
36 VS-CL-VS-R01-CM 36 250 560 16 23
Moara Grecilor(DN 24)
Tabel nr. 29 Extindere retea de canalizare menajera Moara Greci

Extindere retea de canalizare menajera - Moara Greci
Nr. Nr. Nr.
VS-CL-VS-R01-CM
37 Gheorghe Doja 250 1155 29 72
37
VS-CL-VS-R01-CM Canalizare Gh Doja(M28-
38 250 263 6 11
38 SPAU Moara Greci)
VS-CL-VS-R01-CM
39 Pacurari 250 585 18 65
39
VS-CL-VS-R01-CM
40 Combinelor 250 667 20 50
40
VS-CL-VS-R01-CM
41 Rosca Codreanu 250 345 13 27
41
42 VS-CL-VS-R01-CM Ion Iancu Lefter 250 405 13 24
54
42
VS-CL-VS-R01-CM
43 Badea Cartan 250 350 9 23
43
VS-CL-VS-R01-CM
44 Victor Ion Popa 250 350 9 17
44
VS-CL-VS-R01-CM
45 Emil Cojocaru 250 302 8 14
45
VS-CL-VS-R01-CM
46 Octavian Marculescu 250 300 7 9
46
VS-CL-VS-R01-CM
47 General Rascanu 250 450 13 24
47
VS-CL-VS-R01-CM
48 Razboieni 250 345 12 28
48
VS-CL-VS-R01-CM
49 Theodor Dragu 250 543 14 25
49
VS-CL-VS-R01-CM
50 OctavianGoga 250 297 8 10
50
VS-CL-VS-R01-CM
51 Luca Arbore 250 451 14 38
51
VS-CL-VS-R01-CM
52 Ghiocelului 250 305 13 31
52
VS-CL-VS-R01-CM
53 Postei 250 166 5 11
53
VS-CL-VS-R01-CM
54 Toparceanu 250 127 3 8
54
VS-CL-VS-R01-CM
55 Crisan 250 442 13 40
55
VS-CL-VS-R01-CM
56 Stejar 250 508 15 44
56
VS-CL-VS-R01-CM Ulita nr.2 (intre Pacurari si
57 250 125 6 12
57 Combinelor)
VS-CL-VS-R01-CM
58 Aleea Bloc 250 136 3 10
58
55
VS-CL-VS-R01-CM
59 Oituz 250 274 10 11
59
VS-CL-VS-R01-CM
60 Semanatorilor 250 120 3 4
60
VS-CL-VS-R01-CM
61 Veronica Micle 250 526 14 18
61
VS-CL-VS-R01-CM
62 luliu Maniu 250 120 3 6
62
VS-CL-VS-R01-CM Soseaua Moara Grecilor
63 250 470 16 24
63 (DN 24)
Tabel nr. 30 - Extindere retea de canalizare menajera - Viisoara
Extindere retea de canalizare menajera - Viisoara
Nr. Nr. Nr.
64 VS-CL-VS-R01-CM 64 Lucian Blaga 250 408 13 25
65 VS-CL-VS-R01-CM 65 Stan Golestan 250 75 2 5
66 VS-CL-VS-R01-CM 66 Zorilor 250 161 4 7
67 VS-CL-VS-R01-CM 67 Bradului 250 230 6 5
68 VS-CL-VS-R01-CM 68 Vasile Parvan 250 155 5 11
69 VS-CL-VS-R01-CM 69 Titu Maiorescu 250 243 8 23
70 VS-CL-VS-R01-CM 70 Egalitatii 250 258 10 33
71 VS-CL-VS-R01-CM 71 Crangului 250 350 11 39
72 VS-CL-VS-R01-CM 72 Stupinei 250 352 12 15
73 VS-CL-VS-R01-CM 73 Viitorului 250 2114 64 106
74 VS-CL-VS-R01-CM 74 Elena Cuza 250 216 5 11
75 VS-CL-VS-R01-CM 75 Dosoftei 250 338 11 13
76 VS-CL-VS-R01-CM 76 Fundac Viitorului 250 244 8 12
77 VS-CL-VS-R01-CM 77 Padurii 250 930 33 48
78 VS-CL-VS-R01-CM 78 Husului 250 426 11 20
79 VS-CL-VS-R01-CM 79 Stefan Ciubotarasu 250 1187 39 117
80 VS-CL-VS-R01-CM 80 Ciubotarasu-SEAU 250 1968 70 16
56
Tabel nr. 31 Extindere retea de canalizare menajera - Rediu
Extindere retea de canalizare menajera - Rediu
Nr. Nr. Nr.
subtraversare DJ207E; L =
81 VS-CL-VS-R01-CM 81 Str. Revolutiei 250 416 13 12
7 m x 2 buc
82 VS-CL-VS-R01-CM 82 Str. Dealului 250 133 5 4
7m
83 VS-CL-VS-R01-CM 83 Str. Panduri 250 186 8 5
7m
84 VS-CL-VS-R01-CM 84 Str. Gutui 250 139 6 7
7m
85 VS-CL-VS-R01-CM 85 Str. Visinilor 250 81 4 3
7m
86 VS-CL-VS-R01-CM 86 Str. Campului 250 502 23 10
7m
87 VS-CL-VS-R01-CM 87 Str. Bistritei 250 564 14 14
88 VS-CL-VS-R01-CM 88 Str. Pompelor 250 357 10 14
250 301 subtraversare DJ207E; L =
10 m x 2 buc
89 VS-CL-VS-R01-CM 89 Str. Plopilor 43 103
315 1362 subtraversare DN 2F ; L =
20 m
90 VS-CL-VS-R01-CM 90 Str. Nisipariei 250 1184 40 62
91 VS-CL-VS-R01-CM 91 Str. Tatarasi 250 375 12 14
92 VS-CL-VS-R01-CM 92 Str. Octav Bancila 250 283 10 14
93 VS-CL-VS-R01-CM 93 Str. Caramidari 250 149 8 19
94 VS-CL-VS-R01-CM 94 Str. Zidari 250 434 21 48
95 VS-CL-VS-R01-CM 95 Str.MihailSadoveanu 250 2261 73 57
Tabel nr. 32 Extindere retea de canalizare menajera - Brodoc

Extindere retea de canalizare menajera - Brodoc
Nr. Nr. Nr.
57
Str. Constantin subtraversare DJ207E; L =
96 VS-CL-VS-R01-CM 96 250 2349 58 116
Brancoveanu 7 m x 2 buc
97 VS-CL-VS-R01-CM 97 Aleea 10 250 170 10 3
10 m
98 VS-CL-VS-R01-CM 98 Str. C.A.Rosetti 250 723 29 20
7m
99 VS-CL-VS-R01-CM 99 Str.MitropolitVarlam 250 91 3 5
VS-CL-VS-R01-CM
100 Str. Horia 250 443 18 11
100
VS-CL-VS-R01-CM
101 Str.Enachita Vacarescu 250 1232 48 100
101
VS-CL-VS-R01-CM subtraversare DJ207E; L =
102 Str. NicolaeTitulescu 250 315 11 9
102 10 m
VS-CL-VS-R01-CM
103 Str.Gradinitei 250 158 4 10
103
VS-CL-VS-R01-CM
104 Str.Ghencea 250 121 6 4
104
VS-CL-VS-R01-CM
105 Str.Puskin 250 102 4 5
105
106 Str.Zorilor 250 329 13 17
106 10 m
VS-CL-VS-R01-CM
107 Str.Lacramioarelor 250 118 4 6
107
108 Str. Nicolae Grigorescu 250 392 15 16
108 7m
VS-CL-VS-R01-CM
109 Str. Ciocarliei 250 555 21 31
109
VS-CL-VS-R01-CM
110 Str.Barladului 250 1059 27 45
110
Tabel nr. 33- Reabilitare retea de canalizare menajera - Vaslui

Reabilitare retea de canalizare menajera - Vaslui
Nr. Cod Plan Titlu Plansa Diametru Lungime Nr. Nr. Lucrari Speciale
58
111 VS-CL-VS-R01-CM 111 Biruintei-Pacii 500 565 20 4
Subtraversare linii CFR
Subtraversare linii CFR lasi-
112 VS-CL-VS-R01-CM 112 lasi-Tecuci cu conducta 600 32
Tecuci
de refulare PAFSIN 600
Subtraversare Raul
113 VS-CL-VS-R01-CM 113 800 90 Traversare Raul Barlad
Barlad
Stefan cel Mare (Bl 106-
114 VS-CL-VS-R01-CM 114 250 75 2 3
121)
Decebal (Husului-
115 VS-CL-VS-R01-CM 115 400 422 11 11
Costache Negri)
117 VS-CL-VS-R01-CM 117 Victoriei 315 145 4 5
Zona Gara 2, Bl.375,376,
118 VS-CL-VS-R01-CM 118 250 413 21 27
380, 369
119 VS-CL-VS-R01-CM 119 23 August(V. I. Popa) 250 161 6 10
120 VS-CL-VS-R01-CM 120 Mihai Viteazu 250 230 10 10
121 VS-CL-VS-R01-CM 121 Dimitrie Sturza 250 393 14 12
122 VS-CL-VS-R01-CM 122 Avram lancu 400 144 7 9
123 VS-CL-VS-R01-CM 123 Zona CT Confectii 250 177 5 8
Retea blocuri 445, 444,
124 VS-CL-VS-R01-CM 124 250 173 7 10
407
125 VS-CL-VS-R01-CM 125 Mihail Kogalniceanu 250 668 14 18
127 VS-CL-VS-R01-CM 127 Avantului 250 497 15 23
128 VS-CL-VS-R01-CM 128 Nicolae lorga 250 336 8 16
Spatar Angheluta (intre
129 VS-CL-VS-R01-CM 129 250 507 19 17
Victoriei si Decebal)
130 VS-CL-VS-R01-CM 130 Gheorghe Racovita 250 268 10 16
131 VS-CL-VS-R01-CM 131 Gheorghe Lazar 250 232 6 12
Zona Biserica Izvorul
132 VS-CL-VS-R01-CM 132 250 301 13 13
Tamaduirii
59
133 VS-CL-VS-R01-CM 133 Bucuresti 250 125 5 2
134 VS-CL-VS-R01-CM 134 Ing. Badea Romeo 250 90 2 3
135 VS-CL-VS-R01-CM 135 Spiru Haret 250 150 4 5
136 VS-CL-VS-R01-CM 136 Toma Caragiu 250 135 3 7
137 VS-CL-VS-R01-CM 137 Mihai Racovita 250 137 4 9
138 VS-CL-VS-R01-CM 138 Frunzelor 250 86 3 5
139 VS-CL-VS-R01-CM 139 Tudor Vladimirescu 250 100 3 7
Colectorul Pacii-
140 VS-CL-VS-R01-CM 140 500 40 2 1
Biruintei-SPAU IJTL
141 VS-CL-VS-R01-CM 141 Nicolae Balcescu 250 197 5 7
142 VS-CL-VS-R01-CM 142 Zona Vidin 250 218 12 11
Zona Decebal -Ana
143 VS-CL-VS-R01-CM 143 250 489 18 36
Ipatescu
144 VS-CL-VS-R01-CM 144 Zona Donici 250 1056 36 46
145 VS-CL-VS-R01-CM 145 Pacii 250 403 18 15
60
Dimensionarile retelelor, s-au facut in conformitate cu reglementarile in vigoare in domeniu, respectiv
STAS 1343/1-2006 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati
urbane si rurale; STAS 1846/1-2006 Prescriptii de proiectare. Partea 1: Determinarea debitelor de
ape uzate de canalizare; STAS 3051-91 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de
canalizare. Prescriptii fundamentale de proiectare si s-au avut in vedere posibile incarcari
suplimentare ale retelei de canalizare menajera fata de situatia actuala.
Canalizarea proiectata este dimensionata astfel incat sa preia debitele de ape uzate menajere din zona si
sa le conduca gravitational spre canalizarea existenta in zona, functie de configuratia terenului.
Pe colectoarele proiectate se vor monta camine de vizitare circulare din beton conform SR EN
1917/2005, acoperite cu capace de tip carosabile.
La canalele nevizitabile, caminele de vizitare se prevad:
In aliniament, la distanta maxima de 60 m;
In punctele de schimbare a dimensiunilor;
In punctele de schimbare a pantei;
In punctele de schimbare a directiei;
In punctele de intersectie a canalelor.
La trecerile prin caminele de vizitare a conductelor de canalizare au fost prevazute piese de trecere
speciale in functie de locul de racordare a conductelor din PVC (fie in peretii caminelor, fie in fundatia
acestora).
Caminele cu inaltime mai mare de 2 m sunt alctuite dintr-o camera de lucru de 2 m inaltime, un
racord camera de lucru - co de acces realizat cu o piesa tronconica 1000/800mm, un cos de acces cu
diametrul de 800 mm si o placa superioara la capac si rama acestuia. Toate elementele componente ale
caminelor au prevzute scri metalice de acces. Pe santier se toarn doar fundaia din beton simplu.
Fundaiile cminelor de vizitare se executa din beton simplu, clasa C4/5 (Bc 5). Caminele de vizitare
permit accesul in canale in scopul supravegherii si intretinerii acestora, pentru curatarea si evacuarea
depunerilor sau pentru controlul cantitativ si calitativ al apelor.
Caminele proiectate se vor executa conform standardelor in vigoare si a caietului de sarcini.
In cadrul lucrarii s-au prevazut camine de spalare a retelei de canalizare la capetele de tronsoane a
caror panta este mica, camine de rupere de panta in zonele in care terenul are configuratie
dezavantajoasa pentru reteaua de canalizare, statii de pompare ape uzate menajere, camine de disipare
energie pentru camineele care preiau refulari ale statiilor de pompare.
In cadrul proiectului s-au prevazut pentru retelele reabilitate trasee care sa permita executarea retelelor
noi fara a presupune necesitatea dezafectarii retelelor existente, racordarea la retelele existente a
traseelor noi facandu-se prin camine adiacente caminelor existente.
ATENTIE: CANALIZAREA MENAJERA SE EXECUTA DIN AVAL IN AMONTE, IN CAZUL
CONTRAR RASPUNDEREA REVINE CONSTRUCTORULUI RETELEI.
Racorduri
Odata cu realizarea extinderii si reabilitarii retelei de canalizare, se va executa si racordarea tuturor

utilizatorilor la aceasta.
Racordarea conductelor la camine se va face prin intermediul mufelor de racord (ale caminelor), care
asigura etanseitatea imbinarii.
61
Racordurile vor fi realizate din teava din PVC-KG, SN4, De 160 mm si vor fi racordate direct la un
camin de vizitare stradal;
Amplasarea exacta a racordurilor noi se va stabili la executia lucrarilor impreuna cu Beneficiarul.
Pe toata lungimea retelei de canalizare extinsa s-a evaluat un numar de cca 3067 racorduri, lungimea
medie luata in calcul fiind de 10 m/racord.
Caminele de racord individuale vor fi circulare, prefabricate, din materiale plastice cu diametrul De
500 mm.
Capacele pentru caminele de racord vor fi din material compozit, clasa C250 sau clasa B125 (in functie
de amplasament).
Traversari
Pe traseul conductelor vor fi necesare traversari de drum national, drum judetean, cale ferata si cursuri
de apa.
Subtraversarile se vor realiza prin foraj dirijat, in conducta de protectie, etansata la capete.
Generatoarea superioara a conductei de protectie se va afla la minim 1,50 m sub cota carosabilului in
punctul de subtraversare.
Conducta de protectie va fi metalica, iar conducta din interiorul tubului de protectie va fi din PVC.
Tubul de protectie va fi inchis la capete si va avea o panta de minim 0.5% spre caminul din aval.
In capatul aval, conducta de protectie va fi prelungita cu o teava de scurgere din OL Dn 50 mm pana
intr-un camin de colectare si observatie ce va avea diametrul de 1 m si care va fi amplasat in afara
carosabilului.
Lucrarile prevazute pentru traversari se vor executa strict dupa normele si normativele in vigoare,
acordandu-se o deosebita atentie masurilor de avertizare si semnalizare atat pe timp de zi cat si
noaptea, datorita pericolelor producerii de accidente in caz de nerespectarea acestora. Datorita faptului
ca lucrarile se executa in regim de circulatie, este obligatorie instruirea personalului ce lucreaza pe
santier pentru evitarea accidentarilor, santierul fiind obligat sa foloseasca toate mijloacele pentru
asigurarea unei cat mai eficiente securitati a muncitorilor (bariere de protectie, parapete, semnalizari
luminoase, avertizarea din timp a vehiculelor asupra prezentei santierului si a drumului ingustat,
costume reflectorizante, etc.).
Executia lucrarilor se va face cu respectarea detaliilor de executie elaborate corelat cu tehnologiile de
montaj ale furnizorilor de materiale si echipamente si cu prevederile din caietele de sarcini.
La executia lucrarilor se va corela situatia existenta din teren cu situatia proiectata, iar pentru orice
neconcordanta se va consulta proiectantul de specialitate.
La inceperea lucrarilor, va fi solicitata pe teren prezenta reprezentantilor tuturor utilitatilor pentru a se
efectua localizarea exacta a acestora pe teren si a se stabili solutia optima de amplasare a conductelor.
Pe durata executiei lucrarilor pana la receptia finala, Antreprenorului ii revine ca obligatie protejarea
materialelor si a lucrarilor realizate cu respectarea tehnologiei de executie si a prevederilor din caietele
de sarcini, in scopul asigurarii parametrilor proiectati si a calitatii lucrarilor.
La terminarea lucrarilor terenurile ocupate temporar vor fi aduse la starea initiala, respectiv se vor
reface drumurile, trotuarele si spatiile verzi afectate.
Dupa executarea lucrarilor subterane, acestea trebuie marcate si reperate pe teren conform STAS 9570.
62
Lucrrile de subtraversare a cilor ferate, drumurilor principale (judeene, naionale) se vor realiza n
conformitate cu prevederile STAS 9312 utiliznd n primul rnd tehnologia de forare direcional sau
orizontal.
La tehnologia de execuie cu foraj orizontal se vor respecta cu strictee unghiurile de intrare i ieire ale
forezei astfel nct s nu se produc tensionri ale tronsoanelor de conduct prin devieri de la traseul
stabilit prin proiect. Dac din anumite motive sapa ntlnete obstacole neprevzute se va relua operaia
ntr-o zon aflat n imediata vecintate dup informarea proiectantului.
Subtraversarea Viroagelor i Praielor. Se nelege prin acestea fie viroagele uscate i praiele cu
caracter nepermanent, fie cele care pe timp uscat au debite care nu depesc 20 - 30 l/s, au lime
variabil ntre 1,5 5,0 m iar adncimea vii nu depete 1,5 - 2,0 m.
Astfel, se ncepe prin a se monta n talvegul prului, n zona traversrii, o conduct metalic de 6 - 10
m lungime, cu diametrul de 500 - 800 mm, care s transporte apa peste zona ce urmeaz a se spa. Se
etaneaz cu pmnt argilos zona de racordare amonte i aval, pentru a se mpiedica exfiltraii ale apei
prin albia iniial.
Se execut cu sprijiniri sptura necesar subtraversrii, pe o lime de 1,0 - 1,60 m, i adncimea de
1,50 m sub cota talvegului, dup caz, urmnd prevederile profilului n lung al conductei de aduciune
sau reea.
Se monteaz conducta de oel ntr-un bloc de beton conform desenului din proiect, prin adncirea
local a anului i cofraj lateral n partea suprateran.
Traversarea consolidat va depii lateral, cu minim 2,50 m, marginile viroagei. Conducta metalic va
depi masivul de beton cu 0,50 m pentru a se realiza trecerea la conducta PEHD. Pentru a preveni
tierea conductei din PEID la contactul cu eava de oel, ntre acestea se va monta o conduct din PEID
cu un diametru exterior intermediar.
Dup ntrirea betonului, se realizeaz o plomb din umplutur din piatr de ru sau piatr brut,
aezat manual, peste masivul de beton, pn la cota talvegului i a malului viroagei, pe cel puin 1,0 m
nlime, conform desenului din proiect. Restul umpluturii din zona subtraversrii se execut din
pmntul excavat, bine compactat.
Subtraversarea drumurilor judeene sau secundare (care pot fi considerate subtraversri relativ scurte,
de 10-15 m) cu conducte avnd diametre de pn la 180 mm se execut, de regul, cu foraj orizontal
nedirijat (aa zise crtie sau rachete). Aceste echipamente funcioneaz cu aer comprimat i
nainteaz printr-o micare de percuie, fiind o metod uscat de foraj.
La capetele subtraversrii se execut dou excavaii denumite gropi de acces. La captul de iniiere a
forajului dimensiunile sunt: L = 1,5 - 2,5 m, n funcie de echipament utilizat, B = 1 m, H = adncimea
subtraversrii, iar la captul opus, de tragere: L = 2,5 - 3 m, n funcie de diametrul i elasticitatea
conductei ce se pozeaz, B = 1,5 m, H = adncimea subtraversrii.
Suprafaa necesar lucrului va fi redus. Practic, suprafaa de lucru trebuie s coincid cu suprafaa
excavaiilor, la care se adaug o zon adiacent unde se va amplasa un compresor.
Durata de execuie a acestor subtraversri va fi redus la minimum. Execuia unei subtraversri de
max. 10 - 15 m lungime pentru o conduct de max. 180 mm trebuie s fie de 1-5 ore, din momentul
introducerii echipamentului n groapa de acces.
Aceast metod se poate utiliza doar n cazul unor amplasamente simple, fr multe utiliti ngropate,
fr o importan deosebit (drumuri judeene, osele secundare), pe distane scurte i cu lungimi pn
la 10 - 15 m. Astfel, sunt excluse subtraversrile de DN, CF n exploatare, autostrzi, ruri, piste de
aeroport, construcii de orice natur, zone nisipoase, etc.
63
Subtraversarea rurilor, drumurilor naionale i cilor ferate se execut, de regul, cu foraj orizontal
dirijat.
Acest tip de foraj se poate utiliza n situaii complexe, cu multe utiliti ngropate, pe distane lungi (de
pn la 500 mm), pentru conducte cu diametre mari, n zone de importan deosebit de genul cilor
ferate i a autostrzilor n condiii de trafic, a unor mari cursuri de ap sau a unor ntinderi de ap (bli,
iazuri, lacuri), a unor suprafee betonate (construite sau nu).
Metoda forajului orizontal dirijat folosete un sistem de forare rotativ, hidrodinamic i monitorizat
permanent bazat pe urmtoarele principii tehnologice:
utilizarea unei prjini de foraj nzestrate cu o sap ascuit;
naintarea pe orizontal este asigurat de micarea rotativ i de un curent de noroi
special de foraj;
urmrirea de la suprafa (prin telecomand) a prjinilor i sapei de foraj, pentru a se
menine sub control unghiul de nclinare, viteza de rotaie i naintare i direcia, n
vederea ocolirii obstacolelor i asigurrii preciziei n atingerea punctului de ieire la
suprafa. Sistemul de urmrire va utiliza o surs de unde electromagnetice i un
computer.
Caracteristicile utilajelor folosite la execuia forajelor orizontale dirijate vor fi dup cum urmeaz:
vor exercita un control permanent asupra sapei de foraj, respectiv urmrirea exact a
traseului forajului, a adncimii i nclinaiei de pozare, precum i a temperaturii
solului. De asemenea, la sfritul lucrrii, pe baza informaiilor furnizate de
emitorul radio din corpul sapei de foraj se va executa un proiect as built precis al
lucrrii realizate;
vor asigura o precizie mare de lucru. La orice distan de lucru, preciza ieirii la
suprafa la punctul dorit trebuie s fie de 5 cm;
vor permite subtraversarea distanelor lungi. Utilajele folosite vor putea executa
subtraversri de pn la 400 m;
vor avea viteza de lucru mare. O subtraversare de pn la 100 m (n funcie de
diametrul conductei) se va putea executa ntr-o zi.
Condiia necesar pentru utilizarea metodei forajului orizontal dirijat este alocarea unei suprafee
suficiente pentru amplasarea instalaiei de foraj.
n tabelul urmtor sunt prezentate date tehnice i date referitoare la suprafeele de teren necesare n
funcie de tipul de instalaie folosit i de adncimea pozrii.
La suprafaa ocupat de instalaie se adaug o suprafa adiacent pe care se amplaseaz autocamionul
cu unitatea de amestec a noroiului de foraj.
Date Tehnice
Nr. U.M
Descriere Utilaj Utilaj
crt. .
Uor Greu
0 1 2 3 4
1 Lungimea total a instalaiei m 4 6
2 Limea instalaiei m 2 3
Distana necesar pentru amplasarea instalaiei, calculat
din spatele utilajului pn la extremitatea apropiat a
3 m 11 15
subtraversrii, n funcie de adncimea de pozare a
conductei pentru h = - 1,0 m
64
4 Idem, h = - 1,5 m m 13 18
5 Idem, h = - 2,0 m m 15 20
6 Idem, h = - 3,0 m m 16,5 22
7 Idem, h = - 4,0 m m 19 24
8 Idem, h = - 6,0 m m 22 30
9 Diametrul maxim al conductei pozate mm 200 500
Lungime maxim de foraj pentru conducte cu De 25 - 90
10 m 100 400
mm
400
13 Idem, pentru De 225 m 30 375
n principiu, tehnologia de execuie a unui foraj orizontal dirijat este urmtoarea:

Etapa I - a forajului pilot - se execut o deschidere n sistem umed, folosind un fluid
de foraj special, pe baz de bentonit. Noroiul de foraj, transportat printr-un sistem
de prjini de foraj ctre capul forajului, preseaz materialul ntlnit i dislocat i se
amestec cu acesta, formnd o crust de jur mprejurul deschiderii forate (n terenuri
instabile, unde peretele nu se poate cimenta, se vor folosi tuburi de protecie).
Excesul de lichid spal deschiderea i evacueaz materialul fin.
Etapa II - a tragerii conductei -const n detaarea capului de foraj la extremitatea
opus locului de iniiere a forajului i nlocuirea acestuia cu un cap de tragere, la care
se ataeaz conducta ce urmeaz a fi pozat. Prjinile de foraj, capul de tragere,
eventualul tub de protecie mpreun cu conducta se retrag spre instalaie, conducta
rmnnd n subteran.
n funcie de diametrul conductei pozate, exist posibilitatea executrii unei etape intermediare, aa
numit a forajului de lrgire, care const n retragerea sistemului de prjini - cap foraj, nlocuirea
capului de foraj cu un cap lrgitor i executarea din nou a forajului, la diametre mai mari. Etapa se
repet pn la atingerea diametrelor proiectate.
B.2. Reabilitare si extinderea statiilor de pompare apa uzata
Datorita reliefului existent pe amplasamentul municipiului Vaslui, apele uzate menajere rezultate de la
consumatorii casnici, publici si industriali nu poate fi transportat prin curgere libera pana la statia de
epurare existenta. A fost necesara prevederea unor statii de pompare ape uzate menajere si industriale,
in cheson care sa transporte, sub presiune, aceste categorii de apa la statia de epurare.
In cadrul acestui contract se vor realiza lucrari pentru reabilitarea a 3 statii de pompare ape uzate
existente, precum si realizarea de inca 17 Statii de pompare ape uzate noi.
Pentru statiile ce se doresc a fi rehabilitate, datorita deteriorarii fizice in exploatare si folosirii unor
utilaje cu randament functional nu foarte ridicat , cat si datorita perioadei lungi de utilizare - peste 25
30 ani, actualele electropompe, conducte si armaturi sunt intr-o stare de utilizare precara, fiind necesare
eforturi deosebite din partea Beneficiarului, pentru ale mentine in functiune, cu randamente energetice
foarte mici, ceea ce implica costuri mari si implicit, influentarea negative a costurilor de exploatare a
intregului sistem.
65
In cadrul acestui contract au fost prevazute lucrari de modernizare pentru urmatorele Statii de pompare
ape uzate:
SPAU CFR; Q=500 m3/h, H=18m
SPAU ICIL; Q=500m3/h, H=20m
IJTL; Q=200m3/h, H=11m
SPAU CFR:
Situata in apropierea fostei zone industriale a municipiului, aceasta statie a fost dimensionata la un
debit mare rezultat de la toti consumatorii casnici si industriali care existau in apropierea ei. S-a
prevazut inlocuirea actualelor electropompe cu ax vertical care functioneaza in camera uscata cu alte
pompe cu acelasi debit unitar si inaltime de pompare, pompe submersibile montate in camera uscata
dar cu randament energetic superior, care sa functioneze fara pierderi de apa prin neetanseitati si sa
satisfaca necesitatile zonei la parametri optimi.
Conductele de legatura, din teava de otel, vor fi imbinate prin sudura electrica, iar inainte de a fi puse
in functiune vor fi protejate anticoroziv prin grunduire si vopsire. Instalatia de pompare a fost
prevazuta cu armaturile necesare conform prescriptiilor tehnice in vigoare, asa cum este detaliat in
piesele desenate.
Programul de inlocuire a actualei instalatii de pompare va fi intocmit de catre constructor in colaborare
cu reprezentantii beneficiarului si administratoruluiacesteia, pentru a putea executa aceasta lucrare in
acelasi timp in care instalatia de pompare va fi in exploatare.
SPAU ICIL:
In cadrul acestui proiect complex s-a decis reabilitarea functionala a statiei de pompare ape uzate
menajere si industriale ICIL, lucrare care inseamna in principal, inlocuirea utilajelor existente, care
functioneaza dupa cum s-a subliniat cu ranadament scazut si cu consumuri mari de energie electrica pe
metru cub de apa uzata transportata.
Situata langa fosta Intreprindere de Industrializare si Comercializare a Laptelui, aceasta statie de
pompare, in cheson nu a fost prevazuta cu camera uscata, iar electropompele submersibile utilizate s-au
defectat si au fost inlocuite cu doua electropompe centrifuge cu ax orizontal amplasate in aer liber
alaturi de cheson.
Acestea vor fi inlocuite, in cadrul acestei investitii cu doua electropompe submersibile de ultima
generatie cu randament superior. Electropompele noi vor fi amplasate in cheson si vor avea conductele
de refulare ridicate pana peste nivelul platformei intermediare existente, armaturile de sectionare vor fi
amplasate pe o nou platforma intermediara amplasata la cota -2.0m. Se va mentine punctul de iesire la
colectorul sub presiune care transporta apa uzata la statia de epurare. Toate lucrarile de executie se vor
realiza in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini si a pieselor desenate.
Conductele de legatura, din teava de otel, vor fi imbinate prin sudura electrica, iar inainte de a fi puse
in functiune vor fi protejate anticoroziv prin grunduire si vopsire.
Fiind necesara pastrarea sub exploatare permanenta a statiei, se va intocmi un program de executare a
lucrarilor de inlocuire a instalatiei de pompare in asa fel incat sa se poata executa cat mai rapid
lucrarile de montaj in acelasi timp cu lucrarile de exploatare.
SPAU IJTL:
66
In cadrul acestui proiect complex s-a decis reabilitarea functionala a statiei de pompare ape uzate
menajere si industriale IJTL, lucrare care inseamna in principal, inlocuirea utilajelor existente, care
functioneaza dupa cum s-a subliniat cu ranadament scazut si cu consumuri mari de energie electrica pe
metru cub de apa uzata transportata.
Aceasta statie a fost prevazuta cu electropompe submersibile amplasate in interiorul chesonului.
Datorita defectarii, acestea au fost inlocuite cu electropompe cu ax vertical tip ACV 200-15, care
functioneaza la randament scazut.
Acestea vor fi inlocuite, in actualul proiect, cu electropompe submersibile de ultima generatie, care vor
functiona la aceeasi parametri. Conductele de legatura, din teava de otel, vor fi imbinate prin sudura
electrica, iar inainte de a fi puse in functiune vor fi protejate anticoroziv prin grunduire si vopsire.
La aceasta statie lucrarile vor fi executate concomitent cu exploatarea. Va trebui intocmit un program
de executie a inlocuirii instalatiei de pompare existente, de Antreprenor si supus spre aprobare cate
Inginer si Beneficiar, program care sa duca la o executie rapida a lucrarii care sa nu impieteze, in
acelasi timp, exploatarea statiei.
Pentru toate aceste 3 statii de pompare ape uzate instalatiile hidraulice si mecanice sunt:
conducte de racord la pompe;
conducte de refulare;
conducte intermediare;
vane, fitinguri, clapeti antiretur, etc;
gratar tip cos pentru retinere corpuri solide.
Statiile de pompare ape uzate cu electropompe submersibile montate imersat vor fi echipate cu pompe
cu rotor vortex si vor avea caracteristicile conform specificatiilor tehnice.
Toate conductele din interiorul statiilor de pompare vor fi realizate din otel inoxidabil. Pe fiecare dintre
conducte vor fi montate vane de sectionare din fonta, clapete de retinere avand diametrele
corespunzatoare cu conductele. Conductele de refulare exterioare statiilor vor fi din polietilena de
inalta densitate, PEID, PE 100, Pn 6 atm.
Atat electropompele submersibile cat si ventilatoarele vor fi actionate electric si vor functiona in regim
automatizat. Utilajele sunt astfel alese incat sa porneasca/opreasca in functie de nivelul minim/maxim
al apei uzate din cheson.
Pe conductele de refulare ale pompelor s-au prevazut clapete de retinere, robineti de sectionare, iar pe
conducta de colectare se va monta un robinet de golire a instalatiei.
Toate lucrarile de montaj ale utilajelor, conductelor si tuturor subansamblelor, se vor executa numai in
conformitate cu prescriptiile din caietul de sarcini din proiect si cu cele ale furnizorilor de componente.
In cadrul acestei investitii, datorita extindeii lucrarilor de colectarea aeplor uzate menajere, au fost
propuse a se realiza 17 Statii de pompare ape uzate noi dupa cum urmeaza:
Tabel nr. 33 Caracteristicile principale ale statiilor de pompare cu separare de solide

TABEL CU CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE STATIILOR DE POMPARE CU
SEPARARE DE SOLIDE
67
Inaltime Cota
Inaltime
Debit utila statie Conducta radier
Nr. Denumire de Nr.
pompare CTN de intrare conducta
Crt. SPAU pompare pompe
(Qp) pompare (PVC) intrare
(Hp)
(H) (CR)
[mc/h] [m] [buc] [m] [m] [Dn] [m]
1 MOVAS 50 23 1+1 101.23 6.60 250 96.23
Spatar
2 62.5 7.7 1+1 95.90 6.80 400 90.62
Angheluta
Husului-
3 11 10 1+1 95.64 6.60 250 90.64
Burebista
4 Plevnei 11 18 1+1 97.02 3.70 250 94.96
5 Iesire Negresti 15 14 1+1 97.62 6.90 250 92.33
6 Fabricii 11 24 1+1 95.90 5.60 250 91.91
7 Aleea Hulubat 11 23 1+1 97.60 5.20 250 94.04
8 Tonitza 11 5 1+1 126.27 3.10 250 124.77
9 Crisan 11 12 1+1 111.91 3.60 250 109.91
Gh Rosca
10 11 20 1+1 99.93 3.60 250 97.93
Codreanu
11 Combinelor 11 26 1+1 100.38 4.60 250 97.38
12 Luca Arbore 11 8 1+1 116.59 3.30 250 114.89
13 Ciubotarasu 11 12 1+1 97.87 6.70 250 92.77
14 Brancoveanu 21 10 1+1 97.54 6.90 250 92.33
15 Brancoveanu 1 11 8 1+1 95.86 6.20 250 91.33
16 Plopilor 45 20 1+1 95.11 6.70 250 90.03
17 Caramidari 5 14 1+1 94.67 3.20 250 93.12
Statiile de pompare vor fi de tip SPAU cu separare de solide cu pompe submersibile nontate uscat.
Instalatiile hidraulice si mecanice aferente statiilor de pompare ape uzate cu separare de solide sunt:
conducte de racord la pompe;
conducte de refulare;
conducte intermediare;
vane, fitinguri, clapeti antiretur, etc.
vana cutit, la intrarea apei uzate in statie;
distribuitor;
rezervor pentru separarea de solide;
bile pentru inchidere/deschidere ;
pompa de basa.
Statiile de pompare ape uzate cu separare de solide vor di echipate cu electropompe submersibile
montate uscat, cu rotor monocanal sau vortex, pentru ape uzate cu incarcari mari si vor avea
caracteristicile conform specificatiilor tehnice.
Toate conductele din interiorul statiilor de pompare vor fi realizate din otel inoxidabil. Pe fiecare dintre
conducte vor fi montate vane de sectionare din fonta, clapete de retinere avand diametrele
68
corespunzatoare cu conductele. Conductele de refulare exterioare statiilor vor fi din polietilena de
inalta densitate, PEID, PE 100, Pn 6 atm.
Statiile de pompare cu electropompe submersibile montate uscat vor avea un sistem care sa nu permita
corpurilor solide grosiere din apele reziduale sa vina in contact direct cu electropompele.
Acest sistem se auto - curata si se auto - goleste in mod automat fara a fi nevoie de interventia
operatorului uman. Sistemul de separare trebuie sa fie realizat din materiale rezistente la coroziunea
apei uzate, polietilena sau otel inoxidabil.
Atat electropompele submersibile cat si ventilatoarele vor fi actionate electric si vor functiona in regim
automatizat. Utilajele sunt astfel alese incat sa porneasca/opreasca in functie de nivelul minim/maxim
al apei uzate din camin.
Pe conductele de refulare ale pompelor s-au prevazut clapete de retinere, robineti de sectionare iar pe
conducta de colectare se va monta un robinet de golire a instalatiei.
Caminele amplasate inaintea statiilor de pompare vor fi echipate cu gratare tip cos pentru retinerea
corpurilor solide realizat din bare de inox. Distanta dintre bare va fi de 50 mm. Curatarea gratarului se
va face prin scoaterea acestuia din camin prin intermediul unui scripete aflat in dotarea Beneficiarului.
Pe conducta de admisie in camin va fi montata o vana stavila, pentru izolare in cazul curatarii
caminului.
Statiile de pompare nou prevazute vor refula apa uzata in colectoarele existente care ajung catre Statia
de Epurare a Municipiului Vaslui.
Conductele de refulare exterioare statiilor vor fi din polietilena de inalta densitate, PEID, PE 100, Pn 6
atm, dupa cum urmeaza:
Tabel nr. 34 Refulari Statii de pompare ape uzate
Refulari Statii de pompare ape uzate
Nr.
Denumire refulare Diametru Lungime
Crt.
1 SPAU MOVAS - Cex Str. Calugareni (refulare) 160 333
2 Spatar Angheluta (Decebal) 160 27
3 Aleea Hulubat 90 183
4 Husului-Burebista 90 192
5 Plevnei 90 161
6 lesire Negresti 110 1530
7 Fabricii 90 422
8 Tonitza 90 65
9 Moara Grecilor 160 1408
10 Gh. Rosca Codreanu 110 350
11 Luca Arbore 90 59
12 Crisan 90 295
13 Combinelor 90 344
14 Ciubotarasu Viisoara 110 378
15 Brancoveanu 1 90 291
16 Brancoveanu 2 110 243
17 Plopilor 110 1285
18 Caramidari 90 331
69
Refacerea sistemului rutier i finalizarea lucrrilor
Pavajele se desfac pe o lime suficient pentru desfurarea lucrrilor n conformitate cu tipurile de

sptur prezentate n plana standard. Dup curarea lor de pmnt, materialele rezultate din
desfacerea pavajelor se depoziteaz n figuri regulate, la marginea trotuarului i la cel puin 0,50 m de
la marginea spturii. Constructorul i beneficiarul stabilesc mpreun, starea, natura i caracteristicile
pavajului, precum i lucrrile care urmeaz a fi executate, pentru ca acesta s poat fi refcut la starea
initial.
Natura mbrcminii cii de circulaie i importana acesteia pentru traficul urban reprezint un reper
important pentru lucrrile de refacere. n momentul de fa carosabilul i trotuarele pe care se
amplaseaz conductele i care trebuie aduse la starea iniial dup finalizarea investiiei, sunt n general
din mbrcminte asfaltic, piatr spart sau bolovani de ru. Dup terminarea i recepia provizorie a
lucrrilor, suprafaa carosabil i necarosabil supus spaturilor i lucrrilor de instalaii se vor reface
i ntreine pn la recepia final. La fel se refac i spaiile verzi care au fost degradate de lucrri.
Moluzul i pmntul excedentar se vor evacua doar n zonele indicate de ctre autoritatea local.
Lucrrile se consider finalizate, dup ce constructorul va realiza i urmtoarele lucrri:
scoaterea din funciune a tuturor conductelor vechi de pe strzi i din intersecii, prin
ntreruperea legturilor (prin blindare) n cminele stradale;
scoaterea din funciune a branamentelor vechi i racordarea tuturor utilizatorilor la
branamentele nou executate, astfel nct nici un utilizator s nu fie dublu alimentat;
executarea legturii funcionale ntre cminul nou de branament / racord i instalaia
interioar pentru fiecare consumator casnic sau agent economic i efectuarea
probelor de etaneitate i presiune;
Montarea de plcue indicatoare pentru hidrani, dup consultarea prealabil a operatorului de ap-
canal (S.C. AQUAVAS S.A. VASLUI).
3.2. Necesitatea investiiei i impactul ei major asupra mediului i comunitii din zon
Proiectul analizat cuprinde urmatoarele obiective generale:

asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare, la tarife accesibile;
asigurarea calitatii corespunzatoare a apei potabile;
imbunatatirea calitatii cursurilor de apa;
reducerea pierderilor de apa in sistemul de alimentare cu apa, asigurarea continuitatii
furnizarii serviciilor, reducerea costurilor interventiilor pentru reparatii, protejarea
calitatii apei potabile si a apelor freatice prin reabilitarea retelelor de distributie si a
aductiunilor;
imbunatatirea standardelor de mediu;
indeplinirea angajamentelor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana cu privire
la protectia mediului;
Dezvoltarea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare face parte din preconditia
pentru imbunatatirea calitati vieti si a populatiei din Romania, respectiv reprezinta o prioritate in
vederea stoparii degradarii mediului natural, crearea habitatului sanatos pentru populatie si extinderii
70
construirii de noi obiective. In concluzie, trebuie s admitem necesitatea promovrii unor investiii
pentru dezvoltarea i reabilitarea sistemelor de alimentare cu ap i canalizare care vor conduce la
asigurarea sntii oamenilor ce au activitate sau locuiesc n aceste zone, la nlturarea fenomenelor de
poluare a mediului, la creterea achiziionrii terenurilor n scopul construirii de noi obiective.
3.3. Precizri referitoare la alte documente i avize emise anterior, anexate n copie la
documentaie; certificat de urbanism i documente care s ateste deinerea terenului pe care
se execut investiia
In prezent, au fost inaintate catre autoritatile competente, documentatiile tehnice necesare obtinerii
avizelor care au fost specificate in Certificatul de urbanism nr. 17 din 24.03.2014 pentru
aglomerarea Vaslui, judetul Vaslui.
3.4. ncadrarea n schema directoare de amenajare i management a bazinului hidrografic,

corelarea funcional sub aspect hidrotehnic cu lucrrile existente sau programate n zon i
analiza posibilitilor de interaciune/influen cu alte lucrri hidrotehnice sau hidroedilitare
existente ori prevzute a se realiza n zon
Schema directoare de amenajare si management a bazinului hidrografic este instrumentul de planificare

in domeniul apelor pe bazin hidrografic, alcatuita din doua parti: Planul de amenajare a bazinului
hidrografic (PABH) si Planul de Management al bazinului hidrografic (PMBH).
Schemele directoare fixeaza intr-o maniera generala si armonioasa obiectivele de calitate si cantitate a
apelor, urmarind sa se asigure:
o stare buna a apelor de suprafata sau, pentru corpurile de apa artificiale sau puternic
modificate, un bun potential ecologic si o stare chimica buna a apelor de suprafata;
o stare chimica buna si un echilibru intre cantitatea prelevata si reincarcarea apelor
pentru toate resursele de apa subterana;
realizarea obiectivelor special definite pentru zonele protejate, cu scopul de a reduce
tratamentul necesar pentru productia de apa destinata consumului uman.
Avand in vedere obiectivele proiectului, prezentate in capitolele anterioare, se apreciaza ca lucrarile
proiectate se incadreaza in schema directoare de amenajare si management a bazinului hidrografic mai
mult decat atat conducand chiar la imbunatatirea conditiilor resurselor naturale de apa din zona
analizata.
3.5. Incadrarea lucrrilor n clasa i categoria de importan conform standardelor n vigoare

i mpreun cu fundamentarea tehnico-economic a ncadrrii respective
Retelele de alimentare cu apa si canalizare, inclusiv instalatiile aferente acestora se pot caracteriza, din
punct de vedere al categoriei de importanta si in conformitate cu STAS 4273-83 Constructii
hidrotehnice, incadrarea in clase de importanta, ca fiind constructii de importanta medie a caror
avariere pune in pericol obiective social economice, incadrandu-se in clasa de importanta III.
De asemenea, in conformitate cu STAS 4273-83 Constructii hidrotehnice, incadrarea in clase de
importanta, lucrarile care fac obiectul prezentei documentatii se incadreaza in urmatoarele categorii:
in functie de durata de exploatare proiectata, constructiile hidrotehnice proiectate
sunt:
71
definitive (permanente);
in functie de categoria constructiilor hidrotehnice aferente asezarilor omenesti
(alimentare cu apa si canalizare):
clasa 2 pentru alimentarea cu apa;
clasa 3 pentru canalizare.
3.6. Influena lucrrilor proiectate asupra obiectivelor existente n zon, cu indicarea

msurilor sau lucrrilor prevzute pentru evitarea unor pagube ori afectarea acestor
obiective, inclusiv refacerea folosinelor sau a lucrrilor care au avut de suferit
Proiectul privind reabilitarea si extinderea retelelor de alimentare cu apa si canalizare in judetul Vaslui
are o influenta pozitiva asupra populatiei si mediului din zona, imbunatatindu-se considerabil calitatea
vietii locuitorilor si a mediului inconjurator.
Se va avea in vedere depozitarea corespunzatoare a tuturor categoriilor de materiale utilizate in
perioada de executie, precum si depozitarea corespunzatoare a deseurilor generate si evacuarea
periodica a acestora de catre o firma autorizata.
Dupa finalizarea lucrarilor se va reface la starea initiala terenul afectat de lucrari.
3.7. Masurile tehnico-constructive pentru prevenirea evacuarii directe sau indirecte in

resursele de apa a substantelor din familiile si grupele de substante periculoase din lista I si
din lista II si a substantelor prioritare/prioritar periculoase, conform Hotararii Guvernului
nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de masuri impotriva poluarii cu substante
chimice, cu modificarile si completarile ulterioare, specifice sectorului de activitate si tipului
de produs, precum si modul de asigurare a monitorizarii efluentului evacuat si a calitatii
apelor
In vederea protejarii si imbunatatirii calitatii mediului, pe parcursul procesului de construire si

exploatare se va respecta Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare care
urmareste conservarea, dezvoltarea si protectia resurselor de apa, precum si protectia impotriva oricarei
forme de poluare si de modificare a caracteristicilor apelor de suprafata si subterane.
Masurile tehnico constructive adoptate prin proiect vor contribui la reducerea evacuarii directe sau
indirecte in resursele de apa de suprafata sau subterana a oricaror familii sau grupe de substante
periculoase, care pot sa apara in perioada de executie a lucrarilor proiectate.
3.8. Aparatura i instalaiile de msurare a debitelor i volumelor de ap captate, prelevate i

evacuate
Necesarul de apa pentru Vaslui se va asigura din sursele de apa de suprafata Solesti si Puscasi si din
raul Barlad.
In vederea determinarii consumului fiecarui consumator nu de apa se vor monta apometre.
72
3.9. Aparatura i instalaiile de monitorizare a calitii apei la evacuare n emisar
Avnd n vedere imperativul unei exploatri calitative i eficiente a Staiei de epurare, aceasta va fi
dotat cu un sistem de control i monitorizare (SCADA).
Sistemul va facilita urmtoarele activiti:
monitorizarea calitii apei uzate i a parametrilor cantitativi prin intermediul
instrumentriiprocesului;
mbuntirea strii echipamentelor;
comanda de la distan a echipamentelor;
nregistrarea i arhivarea informaiilor.
Principalii parametri de proces vor fi msurai i trimii la dispecerul local (camera dispecerului).
Acetia vor constitui date de intrare n sistemul SCADA.
debitul de intrare n staie;
debitul de ieire din staie;
concentraia oxigenului dizolvat n bazinele de aerare;
pH-ul;
azotul, fosforul, CBO5, concentraiile totale de suspensii solide;
situaia instalaiei electrice dup cum urmeaz:
prezena a trei faze;
poziia ntreruptoarelor principale (deschis, nchis, n ateptare)
situaia pompelor i a consumatorilor principali (deschis/ nchis/avarie).
Operatorul va monitoriza funciile de process i valorile pe computer. Vor fi prezentate pe display
parametri de funcionare, poziii, alarme. Vor fi generate grafice ale funcionrii staiei n timp real.
Operatorul va seta parametrii de funcionare, cum ar fi nivelele de pornire/oprire, opiunile de
funcionare a pompelor, nivelele de alarm ale msurtorilor. De asemenea, oparatorul va seta
procesele i utilajele n modurile Automatic i Manual.
Pe reelele de distribuie vor fi implementate debitmetre, puncte de msur a presiunii i a
clorului rezidual. Toate datele de monitorizare de la staiile de pompare a apei i de la punctele de
msur vor fi transmise n cadrul dispeceratului din Statia de Tratare, din cadrul fiecarei aglomerari
Dispeceratul din interiorul ST va servi ca dispecer a ntregului sistem de alimentare cu ap.
Pompele din cadrul staiilor de pompare vor avea control automat al presiunii si debitului, fiind
prevazute cu posibilitatea de reglare atat local cat si de la distanta.
La sistemul de canalizare, atat Statiile de pompare ape uzate cat si obiectele din cadrul Statiilor de
Epurare vor fi echipate cu transmisie automat a datelor la dispeceratul staiei de epurare.
Dispeceratul staiei de epurare va servi ca dispecer pentru ntregul sistemul de ape reziduale.
Toate datele din aceste dispecerate vor fi transmise la sistemul informatic care poate fi accesat de la
filiale, de la sediu i sucursale,de dispecerate i de la un anumit nivel, de public prin intermediul paginii
web a companiei.
Principalele functii ale sistemului SCADA vor fi :
Obtinerea si operarea automata, in timp real a indicatorilor de debit, presiune, volum
cumulat, timp de lucru, nivel in bazine, parametrii electrici si consum specific si
73
energetic, parametri calitativi inregistrati in ST si SEAU, etc. ,Generare alarme
pentru variabile care depasesc domeniul (presiune ridicata, debit slab, nivel mic,
nivel mare), sau pentru intreruperi ale sistemului (pompa oprita, pompa in lucru,
oprire datorata presiunii ridicate, alarme de intruziune, tensiune mare/mica).
Trimitere mesaje de alarma catre personalul responsabil,legate de aceste evenimente,
prin fax, email, si/sau mesaje pe celular.
Inregistrare istorica a datelor, alarmelor si/ sau evenimentelor, pentru a se putea
genera rapoarte asupra functionrii sistemelor hidraulice, mecanice si electrice.
Generarea mai multor tipuri de rapoarte (zilnice, saptamanale, lunare), de exemplu:
Raport asupra productiei de apa unde sunt inregistrate date ca debitul, presiunea,
volumul total, timpul de lucru al pompelor; Raport asupra consumului de energie
electrica unde sunt inregistrate date cumulative in kWh.
Operarea de la distanta a componentelor sistemului: Start/Stop Pompe, Pornit/Oprit
Vane,
Ajustarea parametrilor de operare si reglare a vanelor, programarea graficelor de
operare a pompelor.
Generarea Graficului Tendintei cu Date din Teren, in timp istoric sau real, pentru a
se putea efectua analiza comportamentului componentelor retelei hidraulice.
Vizualizarea de catre personalul autorizat sau chiar de catre public a datelor din
sistemul informatic.
Instruirea personalului de exploatare implicat pentru a putea exploata sistemul.
Pentru fiecare aglomerare si sediul central se estimeaza un numar de cca. 15
persoane necesar a fi instruite.
3.10. Controlul polurii industriale. Gestiunea deeurilor

3.10.1. Controlul polurii industriale
Nu este cazul, in cadrul prezentei documentatii este prezentat un proiect privind reabilitarea si
extinderea retelelor de alimentare cu apa si canalizare (inclusiv instalatiile aferente bransamente,
racorduri, camine vizitare, subtraversari, supratraversari, statii de pompare ape uzate, sistem SCADA).
3.10.2. Gestiunea deeurilor
In perioada de executie a lucrarilor proiectate toate categoriile de deseuri generate vor fi depozitate
temporar in spatii special amenajate si vor fi ridicate periodic de catre firmele abilitate.
In etapa de constructie vor rezulta cantitati semnificative de deseuri comparativ cu etapa de exploatare,
in special in timpul lucrarilor de dezafectare si demolare a obiectelor existente.
In planul de management a mediului pe durata executiei lucrarilor, Antreprenorul va include si o
compenta de gestionare a deseurilor, care va contine:
inventarul tipurilor si cantitatilor de deseuri ce vor fi produse, inclusiv clasa lor de
periculozitate;
74
evaluarea oportunitatilor de reducere a generarii de deseuri solide, in special a
tipurilor de deseuri periculoase sau toxice;
determinarea modalitatii si a responsabililor pentru implementarea masurilor de
gestionare a deseurilor.
Pamantul de excavatie va fi refolosit pe cat posibil ca material de umplutura. Solul contaminat va fi
considerat deseu si va fi inlaturat in consecinta, la un depozit de deseuri periculoase. Surplusul de
pamant va fi depozitat in spatii aprobate de primarie. Stratul de sol vegetal va fi indepartat si depozitat
in gramezi separate si va fi redistribuit dupa reumplerea santurilor.
Antreprenorul va asigura degajarea de orice resturi de materiale de constructie sau deseuri de pe traseul
lucrarilor, la sfarsitul acestora si refacerea atenta a tuturor zonelor verzi afectate pe parcursul lucrarilor.
3.11. Sistemul informaional, sistem de prognoz hidrometeorologic, sistem de avertizare i

alarmare a populaiei n caz de incidente sau accidente la construciile hidrotehnice
Nu este cazul.
3.12. Lucrri pentru refacerea axului cadastral de referin afectat prin obiectivul propus
Nu este cazul.
3.13. Lucrri pentru refacerea amplasamentului n zona afectat de execuia investiiei
La finalizarea lucrarilor se va reface terenul afectat (rigole, strazi, trotuare,canale, etc.), aducandu-se la
starea initiala.
4. PREVEDERI SPECIFICE PE CATEGORII DE LUCRARI

4.1. Precizarea sursei de ap i calitatea necesar pentru scopul avizat i a receptorului apelor
uzate i meteorice
Se mentioneaza ca obiectul prezentei documentatii il reprezinta numai reabilitarea si extinderea

retelelor de alimentare cu apa (inclusiv bransamente, hidranti camine, subtraversari si supratraversari)
si canalizare (inclusiv statii de pompare ape uzate, racorduri, camine, subtraversari).
Sursa de apa pentru judetul Vaslui se va asigura din sursele de apa de suprafata Solesti si Puscasi si
din raul Barlad.
Pentru a garanta securitatea de alimentare, trebuie s fie asigurat o zon de protecie sanitar prin
intermediul unor geamanduri plutitoare succesive spaiate cu o raz de 100 m n jurul prizei de apa.
Geamandura plutitoare va fi susinut prin cablu ancorat de un bloc din beton nclinat pe fundul apei.
Cablurile vor fi din metal zincat sau cabluri din material plastic fixate pe plute.
Va fi reabilitat echipamentul electric si hidraulic al staiei de vacuum existente, de la acumularea
Soleti.
Pentru sursa Brlad se va asigura o zon de protecie sanitar conform cu prevederile HG 930/ 2001.
75
Protecia sursei const ntr-un gard grani dup cum urmeaz: 100 m n amonte, 25 m n aval i 25 m
n partea lateral.
4.2. Valorile medii ale necesarului de ap, cerina la surs i evacuarea apelor uzate menajere/
tehnologice i meteorice, gradul de recirculare a apei. Parametrii funcionali ai folosinei de ap,
fundamentai pe baza schemei fluxului apei n procesul tehnologic i a normelor de ap pe
unitatea de produs, rezultate din breviarul de calcul inclus
Nu este cazul avand in vedere ca proiectul analizat in prezenta documentatie tehnica se refera la
reabilitarea si extinderea retelelor de alimentare cu apa si canalizare in aglomerarea Vaslui.
4.3. Regimul de funcionare a folosinei de ap, permanent sau sezonier
Regimul de functionare a apei, in cazul proiectului de fata este permanent.
4.4. Cerina de apa ca: debitul maxim, mediu i minim al zilei - qs zi max, qs zi med, qs zi min -
exprimate n metri cubi pe zi i n litri pe secund - cu cerina de la sursa de ap. Pot fi
determinate conform standardelor n vigoare, specificndu-se totodat i calitatea necesar
Cerintele de apa sunt urmatoarele:

Qs zi med = 18,595 m3/zi= 0,21 l/s
Qs zi max = 29,695 m3/zi = 0,34 l/s
Qorar max = 1732 m3/zi = 20 l/s
4.5. Debite de apa evacuate: debitul maxim, mediu al zilei i debitul maxim orar ce se poate
evacua n receptor - Quz zi max, Quz zi med, Quz orar max - exprimate n metri cubi pe zi i n
litri pe secund, determinate in conformitate cu standardele in vigoare
Debite de ape evacuate:

Quz zi med = 18,595 m3/zi= 0,21 l/s
Quz zi max = 29,695 m3/zi = 0,34 l/s
Qorar max = 1732 m3/zi = 20 l/s
4.6. Debite n litri pe secund, prin valoarea maxim de calcul, ale altor ape n exces care se
elimin prin sistemul de canalizare unitar sau divizor i n special apele meteorice, apele de
drenaj, alte ape provenite din versani, praie sau toreni care strbat incinta unitii, ape
geotermale sau minerale, dup caz, ape provenite din cura balnear
Nu este cazul.
4.7. Parametrii functionali ai unitatilor industriale

Nu este cazul.
76
4.8. Descrierea obiectivelor care formeaz sistemul de alimentare i canalizare al folosinei,
inclusiv instalaiile de tratare, de epurare i gospodria de nmol - fluxul cantitativ i calitativ al
apei
Obiectivele care formeaza sistemul de alimentare si canalizare al folosintei, inclusiv instalatiile de

tratare si de epurare au fost detaliate in capitolul nr. 3.1. Profilul si capacitatile investitiei.
4.9. Elemente de calcul pentru dimensionarea lucrrilor de captare pentru ape subterane:
rezultatele testelor de pompare, calcule pentru debitul de captare, calcule pentru dimensionarea
numrului de puuri, drenuri, n conformitate cu standardele n vigoare, evaluarea debitului
minim asigurat pe baza urmririi pe o perioad de cel puin un an hidrologic pentru izvoare
Nu este cazul, intrucat prin proiect se propune reabilitarea si extinderea retelelor de alimentare cu apa
si canalizare (inclusiv cu instalatiile aferente).
4.10. Elemente caracteristice ale lucrrilor n albie cum sunt: prize, guri de evacuare,
regularizri, consolidri; debitele instalate i cele de dimensionare a prizelor de ap i a gurilor
de evacuare n receptori
Nu este cazul, intrucat nu se vor realiza lucrari in albia vreunui rau din zona analizata.
4.11. Sisteme de monitoring cantitativ i calitativ a apelor subterane, foraje hidrogeologice de

observaie, obligatorii n zona obiectivelor n care pot aprea infiltraii i impurificri ale apelor
subterane, caracteristici tehnice de execuie
Pentru Statiile de Tratare si reelele de ap i ap uzat si pentru Statiile de Epurare in judetul Vaslui se
va monta sistem SCADA care a fost prezentat in capitolul nr. 3.9.
4.12. Aparatura i instalaii atestate n ar/Uniunea European, cu certificat de metrologie n

termen de valabilitate, cu ajutorul crora s se msoare debitele de ap i s se determine
parametrii calitativi ai apelor
Conform legislatiei in vigoare, toate unitatile consumatoare de apa, inclusiv populatia, trebuie sa
masoare debitele de apa consumate.
Prin proiect sunt prevazute camine de vizitare in care se vor monta apometre, realizate din beton, iar
pozitia exacta a caminelor va fi stabilita impreuna cu beneficiarul, in functie de situatia reala intalnita
in teren si de solicitarile de bransare.
Apometrele ce vor fi agreate si instalate vor avea, la achizitionare, certificat de metrologie in termen de
valabilitate.
4.13. Masuri de prevenire si control ale deversarilor accidentale
77
In perioada de executie se vor lua toate masurile necesare pentru prevenirea deversarilor accidentale
ale substantelor, atat in corpurile de apa de suprafata cat si in subteran. Aceste masuri au fost
prezentate in capitolele anterioare.
In perioada de exploatare se va reduce riscul de producere a exfiltratiilor avand in vedere obiectivele
proiectului propus si faptul ca se va realiza reabilitatea sistemului de alimentare si canalizare in
municipiul Vaslui.
4.14. Tipul si frecventa de realizare a inspectiilor si monitoringului pentru evacuari accidentale
Dupa finalizarea lucrarilor, frecventa inspectiilor retelelor de alimentare cu apa si canalizare va fi

stabilita pentru fiecare localitate in parte, de catre operator impreuna cu institutiile abilitate.
4.15. Programul de masuri de intretinere a echipamentelor si sistemelor
Programul de masuri de intretinere a echipamentelor si a sistemelor aferente retelelor de alimentare cu

apa si canalizare va fi stabilit in perioada de exploatare a acestora de catre operator impreuna cu
institutiile abilitate.
Lucrarile de intretinere ale retelelor de alimentare cu apa si canalizare se vor realiza periodic in functie
de avarii sau defectiuni ce pot aparea in exploarare. De asemenea, reparatiile capitale se executa ori de
cate ori situatia impune pe tot parcursul anului, in scopul prevenirii unor degradari si pentru asigurarea
functionarii fara intrerupere a retelelor de alimentarea cu apa si canalizare si constructiilor anexe in
conditii corespunzatoare tehnice, economice si de siguranta.
Eventualele defectiuni sesizate se vor remedia imediat dupa izolarea portiunilor defecte.
4.16. Procedura de interventie in situatii de poluare accidentala, inclusiv lista persoanelor de

contact, cu date necesare de localizare pentru situatii de urgenta si lista utilizatorilor din avalul
amplasamentului avizat cu risc de a fi afectati
Procedura de interventie in situatii de poluare accidentala va fi stabilita in perioada de exploatare, in

functie de riscurile ce pot aparea la exploatare.
5. Surse de informare:
Plan de management al Spatiului Hidrografic Prut Barlad;
Plan de management al Spatiului Hidrografic Siret;
Cadastrul apelor, editia 1992;
www.rowater.ro/dasiret;
http://apmvs.anpm.ro .
78

Documentatie SGA Vaslui

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Documentatie SGA Vaslui

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REABILITAREA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA, A

SISTEMULUI DE CANALIZARE SI A STATIILOR DE EPURARE IN

RETELE DE APA SI CANALIZARE, STATII DE POMPARE, STATII

DOCUMENTAIE TEHNICA NECESARA

Investiia: RETELE DE APA SI CANALIZARE, STATII DE

Amplasament: LOCALITATEA: VASLUI, judetul VASLUI

Proiectant: S.C. TERMOPROIECT S.R.L.

Elaborat: S.C. PRO TOBY S.R.L.

1. DATE GENERALE ............................................................................................................................................. 5

1.1. LOCALIZAREA OBIECTIVULUI: BAZINUL HIDROGRAFIC, CURSUL DE AP,

1.1.1. Localizarea obiectivului

Investitia analizata, in prezenta documentatie tehnica, presupune reabiltarea sistemului de alimentare

Harta nr. 1 Judetul Vaslui

1.1.2. BAZIN HIDROGRAFIC

Tabel nr. 1 Caracteristicile regimului hidrologic

1.1.3.2. Resurse de apa. Cantitati si fluxuri

Tabel nr. 2- Resursele de ap poteniale i tehnic utilizabile, pentru anul 2012

Tabel nr. 3 Prelevari de apa in anul 2012

1.1.3.3. Apa potabila

Tabel nr. 5 Populatia cu acces la surse de apa potabila in judetul Vaslui

Tabel nr. 6 Situatia alimentarii cu apa in sistem centralizat, in judetul Vaslui

Tabel nr. 7 Cantitatea de apa produsa

Tabel nr. 8 Cantitatea de apa pierduta

Tabel nr. 9 Consumul lunar de apa potabila

1.1.3.4. Apele uzate si retelele de canalizare

Municipiul Vaslui dispune de un sistem centralizat de canalizare n lungime de 117 km i o staie de

Tabel nr. 10 - Lungimea reelei de canalizare

Tabel nr. 11 Situatia retelelor de canalizare la 31.12.2012, judetul Vaslui

Tabel nr. 12 Volum de ape uzate evacuate si gradul de epurare

1.1.3.6. Apele subterane

Apele subterane sunt repartizate neuniform si se caracterizeaza prin debite mici.

1.2. TITULARUL SI BENEFICIARUL INVESTITIEI

Beneficiarul investitiei: SC AQUAVAS S.A. VASLUI

2. CARACTERIZAREA ZONEI DE AMPLASARE

Tabel nr. 13 Caracteristicile regimului hidrologic

1. Barlad Bceti 207 138 292 0.344 0.015 0.008 0.004

2. Barlad Vaslui 176 1550 236 2.90 0.080 0.030 0.015

Fig. nr. 2 Principalele unitati geologice

2.2. Date hidrogeologice i hidrochimice

Se poate constata c pn la adncimea de 100 m se ntlnesc un numr limitat de intercalaii poros

2.2.2. Date hidrochimice

Conform Metodologiei de evaluare global a strii/potenialului ecologic al apelor de suprafa i a

2.2.2.3. Calitatea apei dulci

2.2.2.5. Oxigenul dizolvat, materiile organice si amoniu in apele raurilor

2.2.2.6. Apele subterane calitatea apelor freatice la nivelul judetului Vaslui

3. Scopul investitiei si elementele de coordonare

3.1. Elemente privind profilul i capacitile investiiei, n funcie de care se dimensioneaz

Tabel nr. 24 Extindere retea de alimentare cu apa - Viisoara

Tabel nr. 25 Extindere retea de alimentare cu apa - Rediu

Pe conductele de distributie se vor prevedea urmatoarele tipuri de camine:

Odata cu extinderea si inlocuirea tronsoanelor supuse reabilitarii se va urmari decuplarea hidrantilor

Odata cu reabilitarea retelei de alimentare cu apa se vor reabilita si bransamentele la consumatorii pe

n principiu, tehnologia de execuie a unui foraj orizontal dirijat este urmtoarea:

A.2. Statii de pompare booster

A.3. Statii de clorinare

B.1. Reabilitare si extinderea retelei de colectare canalizare menajera

Tabel nr. 29 Extindere retea de canalizare menajera Moara Greci

Tabel nr. 32 Extindere retea de canalizare menajera - Brodoc

Tabel nr. 33- Reabilitare retea de canalizare menajera - Vaslui

Odata cu realizarea extinderii si reabilitarii retelei de canalizare, se va executa si racordarea tuturor

n principiu, tehnologia de execuie a unui foraj orizontal dirijat este urmtoarea:

B.2. Reabilitare si extinderea statiilor de pompare apa uzata

Tabel nr. 33 Caracteristicile principale ale statiilor de pompare cu separare de solide

Pavajele se desfac pe o lime suficient pentru desfurarea lucrrilor n conformitate cu tipurile de