Studiu Fezabilitate Asezamant Cultural

CONSILIUL LOCAL
AL ORASULUI SLANIC MOLDOVA

JUDET BACAU
R
EABILITARE, MODERNIZARE, DOTARE SI
EXTINDERE ASEZAMANT CULTURAL
CERDAC-SLANIC MOLDOVA, JUDET BACAU
Studiu de Fezabilitate si Documentatie de Avizare pentru Lucrari de Interventie
August 2009
FOAIE DE CAPAT
Denumirea obiectivului:
REABILITARE, MODERNIZARE, DOTARE SI EXTINDERE ASEZAMANT
Pag. 1
CULTURAL
CERDAC-SLANIC MOLDOVA, JUDET BACAU
Amplasament:
ORASUL SLANIC MOLDOVA, STRADA 1 MAI, NR. 27C, JUDETUL BACAU
Beneficiar:
CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI SLANIC MOLDOVA, STRADA VASILE
ALECSANDRI, NR.4, JUDETUL BACAU
Proiect:
112/2009
Proiectant general:
S.C. CONSTRUCTRAZ S.R.L. STRADA CALEA SLANICULUI NR. 129,
MUNICIPIUL ONESTI, JUDETUL BACAU
Faza de proiectare:
STUDIU DE FEZABILITATE SI DOCUMENTATIE DE AVIZARE PENTRU LUCRARI
DE INTERVENTIE
Intocmit,
Sef de proiect
Pag. 2
CUPRINS:
A. PARTE SCRISA:
CAPITOLUL I DATE GENERALE

1.1. Denumirea obiectivului de investitii
1.2. Amplasamentul
1.3. Titularul investitiei
1.4. Beneficiarul investitiei
1.5. Elaboratorul studiului
CAPITOLUL II A - INFORMATII GENERALE PRIVIND LUCRARILE DE INTERVENTII

LA CONSTRUCTIA EXISTENTA (OBIECT NR.1 REABILITARE, MODERNIZARE, SI
DOTARE ASEZAMANT CULTURAL CERDAC-SLANIC MOLDOVA)
2.A.1 Situatia actuala a obiectivului de investitii
2.A.2 Concluziile raportului de expertiza tehnica MLPAT
2.A.3 Concluziile raportului de expertiza energetica
2.A.4 Date tehnice ale investitiei
2.A.4.1. Descrierea lucrarilor de baza
2.A.4.2 Date de tema
2.A.4.3 Date tehnico- economice
2.A.4.4 Descrierea functionala si tehnologica
2.A.4.5 Instalatii aferente obiectivului
2.A.4.5.1 Instalatii electrice
2.A.4.5.2 Instalatii tehnico edilitare
2.A.4.5.3 Instalatii de incalzire, ventilatie si aer conditionat
2.A.4.6. CALCULUL CONSUMURILOR ANUALE DE UTILITATI
CAPITOLUL II B - INFORMATII GENERALE PRIVIND EXTINDERE ASEZAMANT

CULTURAL (OBIECT NR.2)
2.B.1 Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea
proiectului
2.B.2 Descrierea investitiei
Pag. 3
2.B.2.1 Zona si amplasamentul
2.B.2.2 Zona seismica
2.B.2.3 Actiunea zapezii
2.B.2.4 Actiunea vantului
2.B.2.5 Teren de fundare
2.B.2.6 Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat
2.B.2.7 Studii de teren
2.B.3 Date tehnice ale investitiei
2.B.4 Instalatii aferente obiectivului
2.B.4.1 Instalatii electrice
2.B.4.2 Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum
2.B.4.3 Concluziile evaluarii impactului asupra mediului
2.B.4.4 CALCULUL CONSUMURILOR ANUALE DE UTILITATI
CAPITOLUL III COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI

3.1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general
Obiectul 1
Anexa 1 devizul general al investitiei (proiectul pilot), in conf. cu HG 28/2008
Anexa 2 devizul C+M
Anexa 3 antemasuratoare arhitectura
Anexa 4 antemasuratoare echipamente arhitectura
Anexa 5 antemasuratoare amenajari exterioare
Anexa 6 antemasuratoare structura cladire
Anexa 7 antemasuratoare instalatii electrice curenti slabi
Anexa 8 antemasuratoare instalatii electrice
Anexa 9 antemasuratoare instalatii sanitare
Anexa 10 antemasuratoare instalatii incalzire, ventilare, climatizare
Anexa 11 antemasuratoare dotari arhitectura
Anexa 12 Explicitare cheltuieli capitol 3 din DG
Obiectul 2
Anexa 1 devizul general al investitiei (proiectul pilot), in conf. cu HG 28/2008
Anexa 2 devizul C+M
Anexa 3 antemasuratoare arhitectura
Pag. 4
Anexa 6 antemasuratoare structura cladire
Anexa 8 antemasuratoare instalatii electrice
Anexa 9 antemasuratoare instalatii sanitare
Anexa 10 antemasuratoare instalatii incalzire, ventilare, climatizare
Anexa 12 Explicitare cheltuieli capitol 3 din DG
3.2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei
CAPITOLUL IV ANALIZA COST-BENEFICIU

4.1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor
4.2. Analiza optiunilor
4.3. Analiza financiara
4.4. Analiza de senzitivitate
4.5. Analiza de risc
CAPITOLUL V SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI
CAPITOLUL VI ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN

REALIZAREA INVESTITIEI
6.1. Numar de locuri de munca create in faza de executie
6.2. Numar de locuri de munca create in faza de operare
CAPITOLUL VII PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI
7.1. Valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii lei)
7.2. Esalonarea investitiei
7.3. Durata de realizare
7.4. Capacitati
7.5. Alti indicatori specifici investitiei
ANEXE
Expertiza Tehnica MLPAT
Expertiza termo-energetica
Certificat energetic
B. PARTE DESENATA: ARHITECTURA

A0.0 Plan de incadrare in zona
Pag. 5
C0.1 Plan de situatie
C0.2 Plan coordonator retele
A0.1 Plan parter existent
A0.2 Plan etaj existent
A0.3 Plan invelitoare existent
A0.4 Sectiune existenta
A0.5 Fatada SE existenta
A0.6 Fatada SV existenta
A0.7 Fatada NV existenta
A0.8 Fatada NE existenta
A0.9 Plan parter propus
A1.0 Plan etaj propus
A1.1 Plan invelitoare propus
A1.2 Sectiune A-A propusa
A1.3 Fatada SE existenta
A1.4 Fatada SV existenta
A1.5 Fatada NV existenta
A1.6 Fatada NE existenta
Pag. 6
CAPITOLUL I DATE GENERALE
1.1 Denumirea obiectivului de investitii
Obiectul prezentei lucrari il constitue intocmirea studiului de fezabilitate
pentru proiectul REABILITARE, MODERNIZARE, DOTARE SI EXTINDERE
ASEZAMANT CULTURAL CERDAC-SLANIC MOLDOVA, JUDET BACAU
1.2 Amplasamentul
ORASUL SLANIC MOLDOVA, STRADA 1 MAI, NR. 27C, JUDETUL BACAU
1.3 Titularul investitiei
Titularul investitiei este Compania Nationala de Investitii CNI S.A.
1.4 Beneficiarul investitiei
CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI SLANIC MOLDOVA, STRADA VASILE
ALECSANDRI, NR. 4, JUDETUL BACAU
1.5 Elaboratorul studiului
S.C. CONSTRUCTRAZ S.R.L. STRADA CALEA SLANICULUI NR.129, MUNICIPIUL
ONESTI, JUDETUL BACAU, telefon 0744568392
Pag. 7
CAPITOLUL II A
INFORMATII GENERALE PRIVIND LUCRARILE DE INTERVENTII LA
CONSTRUCTIA EXISTENTA (OBIECT NR.1 REABILITARE, MODERNIZARE, SI
DOTARE ASEZAMANT CULTURAL CERDAC-SLANIC MOLDOVA)
2.A.1 Situatia actuala a obiectivului de investitii
Imobilul ce urmeaza a fi reabilitat, modernizat si dotat este proprietate a
Primariei orasului Slanic Moldova si a fost dobindit prin Contract vanzare
cumparare autentificat prin incheierea nr. 1405/2003.
Cladirea are regimul de inaltime P+1, este construita din caramida cu fundatii
de beton, planseu din beton armat, acoperis tip sarpanta si invelitoare din tigla,
fiind situata in Slanic Moldova, cartier Cerdac, strada 1 Mai, nr. 27 C, avand o
suprafata utila de 155.47 mp la parter si 157.24 mp la etaj.
Suprafata construita la sol este de 194,23 mp, suprafata desfasurata este
388,46 mp. Valoarea de inventar a cladirii este de 60.000 lei.
Cladirea in forma actuala se compune din:
Parter
hol de acces in suprafata de 8,17 mp;
vestiar in suprafata de 10,76 mp;
camera in suprafata de 30,28 mp;
birou in suprafata de 19,94 mp;
casa scarii in suprafata de 6,69 mp
Etaj
hol in suprafata de 20.25 mp;
Pag. 8
logie in suprafata de 5,88 mp;
balcon in suprafata de 1,22 mp.
Separat de cladirea pricipala in zona exista si un grup sanitar in suprafata de
8,16 mp, realizat din caramida, fundatii de beton, acoperis tip sarpanta si
invelitoare din tigla.
Ambele constructii sunt amplasate pe un teren proprietatea cumparatorului de
900,66 mp cu numarul cadastral 694, la care urmeaza sa se adauge o suprafata
de 442 mp, si care se afla la aceasta data in etapa de inregistrare cadastrala.
Vecinatati:
la nord vest - paraul Slanic
la nord -est - teren proprietate particulara: Zamfir Romica-Dumitru
la sud - est - drumul national D.N. 12 B
la sud - vest - teren proprietate particulara: Harapu Valeru
Considerentele economice pun n evidenta faptul ca n realitate, constructia
existenta se prezinta ntr-o stare de functionare satisfacatoare si poate fi
introdusa n circuitul economic al orasului, evident, n urma efectuarii unor
investitii de reabilitare.
Odata cu definirea ca pozitiva a capacitatii de a fi introdusa n circuitul
economic al orasului a constructiei, la elaborarea temei de proiectare s-a avut
n vedere analizarea mai multor functiuni pe care constructia existenta sa le
suporte si la care sa poata fi ct mai usor adaptata, printr-un raport optim
ntre bugetul de cheltuieli de investitie si veniturile financiare sau efectele
sociale ale constructiei reabilitate.
2.A.2 Concluziile raportului de expertiza tehnica MLPAT
Tema beneficiarului prevede amenajarea unui ASEZAMANT CULTURAL in orasul
SLANIC MOLDOVA, prin reabilitarea unei cladiri existente (CASA CERDAC) si
extinderea acesteia in plan orizontal (pe doua laturi lateral stnga si plan
posterior). Respectiva cladire are regimul de inaltime P+1E si a fost construita acum
30 ani. Amenajarea ASEZAMANTULUI CULTURAL CERDAC conduce la lucrari cu
caracter structural asupra constructiei existente.
Pag. 9
Expertiza tehnica are in vedere fundamentarea deciziei de interventie pe baza
evaluarilor analitice si calitative, astfel incat cladirea sa raspunda cerintelor de
rezistenta si stabilitate ,in raport cu functionalul si caracteristicile amplasamentului.
1. Incadrarea cladirii in clase si categorii;
Avnd in vedere caracteristicile cladirii (regim de inaltime si functiuni) si ale
amplasamentului precizam ca aceasta cladire se ncadreaza in ;
Clasa de importanta lll (conform P100-2006)
Categoria de importanta C conform HGR 766/97
2. Date cu privire la amplasament:
Aflat in zona orasului SLANIC MOLDOVA amplasamentul, prezinta urmatoarele
caracteristici:
Teren plan stabil si ferit de pericolul inundatiilor.
Conform P100-2006 Zona seismica cu ag =0.24g si Tc=0.7
Conform CR-1-1-3. 2005, "Cod de proiectare. Incarcare cu zapada: Indicativ -
amplasamentul se afla in zona cu valoarea caracteristica a ncarcarii pe sol
s0k= 2.0kN/mp;
Conf. Indicativ NP 082 04, "Cod de proiectare. Incarcare din vant:,
amplasamentul se afla in zona cu viteza caracteristica lv = 35m/s si
presiunea de referinta a vntului gv = 0,5 kPa.
Teren de fundare cu caracteristici normale format din pietris cu bolovanis
avnd presiunea de Pconv =350kPa.
3. Date de recunoastere a investitiei:
Beneficiarul nu detine cartea tehnica a constructiei, astfel incat toate elementele
de recunoastere au fost obtinute pe baza investigatiilor si releveelor facute in teren
de catre specialisti in arhitectura si structuri:
Relevee de arhitectura intocmite de SC CONSTRUCTRAZ SRL Onesti
Investigatii asupra structurii si infrastructurii au fost ntocmite de expert.
4. Caracteristici ale cladirii existente:
Cladirea analizata are regim de inaltime P+1E , forma ordonata in plan si
urmatoarele caracteristici geometrice:
Lungimea L = 15.82 m
Latimea l = 11.18 m
Pag. 10
naltimea la streasina existenta h = +6.20 m
naltimea la coama existenta H = +9.70 m
Pentru analiza necesara fundamentarii expertizei tehnice s-a avut in vedere
alcatuirea structurala a cladirii:
Pereti de zidarie din caramida dispusi pe doua directii perependiculare,
(avnd grosimea de 30cm) asigurati antiseismic numai cu centuri din beton
armat, la cota superioara.
Planseu din beton armat-peste parter.
Planseu cu grinzi din lemn, blatuite cu sipca+tencuiala si termoizolata cu
pamant-peste etaj
Acoperis de tip sarpanta
Invelitoare din tigla
Infrastructura :
Fundatii continue sub zidurile de rezistenta;
Bloc din beton simplu si elevatie cu centura din beton armat la partea
superioara
Adncimea de fundare este de 95 cm de la CTN
Latimea fundatiilor este de b= 45cm.
5. Rezultate ale evaluarii calitative;
Structuctura cladirii este din zidarie portanta si prezinta abateri de la normele de
alcatuire a cladirilor avnd astfel de structura si amplasate in zone seismice.
Investigatiile facute in teren duc la urmatoarele constatari:
zidaria exterioara are continuitate pe verticala .(perimetral) pe ambele nivele,
pastrnd pozitionarea golurilor de usi ferestre,
Zidurile interioarede la etaj cu grosimea de b=30cm, au rezemare direct pe
planseul peste parter, din beton armat (deci zidaria de la etaj nu este
pozitionata pe acelasi ax cu zidaria de la parter),
Acest planseu este rigidizat cu grinzi din beton armat, doar in zona laterala,
Planseul peste etaj este alcatuit cu grinzi din lemn deci nu asigura rigiditate
in plan orizontal.
Pag. 11
Acoperisul tip sarpanta nu prezinta caracteristici geometrice, pentru
invelitoarea din tigla (panta este prea mica, permitnd infiltrarea apelor din
precipitatii).
Infrastructura prezinta deficiente in alcatuire.fiind executata cu materiale de
calitate inferioara.
Nu exista trotuare care sa protejeze elevatia de infiltratii ale apelor
exterioare.
6. Rezultate ale evaluarii analitice :
6.1. Verificare fundatii :
a. ncarcari gravitationale din structura;
1 Acoperis 61.825 daN
2 Planseu peste etaj 26.497 daN
3 Zidarie etaj 136.188 daN
4 Planseu peste parter 59.352 daN
5 Zidarie parter 123.552 daN
6 Gstr = 407414 x 1,35 550.009 daN
b. infrastructura
1 infrastructura 144.342 daN
2 G total 694.351 daN
c. Aria fundatiilor A = 49 ml x 0.45 = 445 500 cmp

7.2. Presiune efectiva pe teren:
ef = Gtotal / A = 1.56daN/cmp < adm = 3.5daN/cmp

7. Lucrari propuse, pentru consolidare :
Evaluarea calitativa a evidentiat deficiente in alcatuirea structurala, a acestei
cladiri, prin urmare se impun urmatoarele masuri de consolidare:
7.1. VARIANTA a I-a (initiala):
dezafectarea acoperisului si a planseului peste etaj.
refacere planseu peste etaj din lemn, dar care sa-i asigure rigiditate in plan
orizontal; Aceasta solutie impune sectiuni majorate ale grinzilor si blatuirea
cu dulapi pe ambele fete si izolare termica cu vata minerala,
Refacerea sarpantei si inlocuirea invelitorii.
Pag. 12
Consolidarea planseului peste parter prin montarea de grinzi si stlpi din
profile laminate(in zona salii de asteptare si a salii de tratament-sub zidurile
care in prezent au rezemare direct pe placa)
Consolidarea infrastructurii prin diafragmare exterioara.
7.2. VARIANTA a II-a (initiala)

dezafectare acoperis si a planseului peste etaj.
refacerea zidariei interioare de la etaj, astfel incat sa respecte verticalitatea
zidurilor de rezistenta (acestia vor fi executati peste zidurile de la parter).
realizarea planseului din beton armat -peste etaj.
refacerea sarpantei si inlocuirea invelitorii.
consolidarea infrastructurii prin diafragmare la exterior,
7.3. VARIANTA a III-a (Reabilitare)
Aceasta varianta a rezultat din modificarea ulterioara a temei de proiectare care
impune functionalul si integrarea cladirii intr-un flux propus; ca urmare a extinderii
in plan orizontal a acestei cladiri (extindere desfasurata pe doua din laturile
constructiei).
Functionalul propus conduce la modificari in structura parterului, care va fi identic
cu compartimentarea existenta a etajului.
Lucrarile ce se impun in acesta situatie sunt urmatoarele :
Dezfectarea peretelui ditre axele C-D si 1-2; acesta va fi nlocuit cu un cadru
din beton armat (stlpi de 30x30 cm si rigla de 25x50 cm).
Realizarea unui zid longitudinal nou in axul B (sub grinda existenta)
In peretele exterior din axul 1 se vor practica doua goluri de usa prin
dezafectarea parapetilor de la ferestrele existente (intre axele A-B si intre B-
D), aceste goluri vor fi zidite pentru diferenta de deschidere (ferestrele sunt
mai mari dect usile propuse); se va zidi golul de fereastra intre axele C-D.
Se va recompartimenta zona din partea dreapta a cladirii, astfel:
dezafectarea peretelui din axul 3' si intre axele B-C; inlocuirea cu un cadru
din beton armat (stalpi de 30x30 si rigla de 25x50cm).
Executarea unui zid cu grosimea de 30 cm, nou, in axul C (sub zidul de la etaj)
astfel coridorul va fi flancat de zidul existent in axul 2 si cel nou in axul 2.
Pag. 13
ATENTIE sub zidurile noi din axul B si axul 2 este obligatorie executarea
unor fundatii cu elevatie din beton armat.cu ancorarea armaturilor in
fundatiile existente.
Se va dezafecta zidul din axul C intre axele 2-2 si inlocuirea acestuia cu un
cadru din beton armat (stalpi de 30x30 cm si rigla de 25x50cm).
Se va executa un gol de acces in axul D intre axele 2-2 ;acest gol va fi bordat
cu cadru din beton armat (stalpi de 25x25 si rigla de 25x25cm).
Se va dezafecta acoperisul si planseul peste etaj, executat din lemn.
Se va executa planseul peste etaj, din beton armat.
Se vor reface sarpanta si invelitoarea.
Se vor decoperta zidurile de tencuiala, urmnd a se interveni in functie de
starea structurii.
Pentru rigidizarea parterului se propune camasuirea, pe ambele fete ale
zidurilor (cu mortar M100 si plase sudate) se vor stabili detalii de executie.
Infrastructura se va consolida prin diafragmearea la exterior cu beton armat.
In timpul executiei se vor stabili zonele de interventie.
8. Alte lucrari:
In cadrul reabilitarii cladirii se impun lucrari de specialitate, pentru instalatii.
In zona cladirii exista retele electrice, de gaze si alimentare cu apa.
Sistemul de incalzire cu sobe, va fi nlocuit prin montarea unei centrale termice.
9. Precizari de ordin tehnic :
Interventiile in zona parterului, acestei cladiri se vor executa respectnd
prescriptiile cuprinse in urmatoarele normative :
Normativul privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor si
elementelor componente ale constructiilor .Interventii la structuri indicativ
NP035-99.
elementelor componente ale constructiilor. Interventii la compartimentarile
spatiilor interioare indicativ NEE006-97
elementelor componente ale constructiilor . Interventii la invelitori si
acoperiSuri indicativ NE005-97.
Pag. 14
10. Masuri de protectia muncii si normele PSI:
La executarea lucrarilor trebuiesc respectate prescriptiile din : Legea nr319-
2006-Legea securitatii si sanatatii in munca: HG- 300/2006 ;
Regulamentul privind protectia si igiena muncii n constructii aprobat de
ORDINUL MLPAT nr 9/N din 15.03.93 ;
Volumul A - Norme generale comune lucrarilor de constructii montaj Si instalatii;
Volumul C - lucrari de constructii;
Volumul D - lucrari de montaj. 11.2. Masuri PSI:
Se vor respecta urmatoarele prescriptii:
Norme generale de protectie mpotriva incendiilor la proiectare Si realizarea
constructiilor si instalatiilor aprobate de Decret nr. 290/16 081997 ;
Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la
actiunea focului indicativ P118-1999.
11. Concluzii:
Expertiza efectuata in baza temei beneficiarului concluzioneaza ca se pot
executa lucrarile solicitate cu conditia detalierii lor in cadrul unui proiect tehnic.
Lucrarile propuse sunt de complexitate avnd in vedere deficientele majore de
alcatuire constatate; deci necesita atentie si corectitudine in executie cu personal
calificat; Pentru aceasta cladire se impun masuri de consolidare si reconsiderare a
functionalului, pentru zona parterului; Aceste masuri se impun si datorita faptului
ca la etaj sarcina utila qu este mare datorita functiunii de biblioteca si club.
In atentia beneficiarului si a constructorului vor fi luate masurile de protectie a
instalatiilor de apa, electrice si telefonie etc, aflate in dotarea cladirii sau exterior.
Respectind precizarile de mai sus beneficiarul va hotara varianta de consolidare,
astfel incat lucrarile vor asigura rezistenta si stabilitatea constructiei existente.
Situatiile neprevazute care apar in timpul executiei vor fi semnalate
proiectantului si / sau expertului.
Varianta a III a sta la baza studiului de fezabilitatea si urmeaza a fi luata
in calcul pentru realizarea investitiei.
2.A.3 Concluziile raportului de expertiza energetica
Datorita starii actuale a cladirii, care are instalatii de incalzire si instalatii
sanitare, se impun masuri de izolare termica ale tuturor elementelor ce
Pag. 15
alcatuiesc anvelopa si dotarea usilor de acces din cladire cu sisteme de
inchidere automata. Deasemenea prin proiect de specialitate se va asigura
circulatia organizata pentru aerul din cladire. Auditorul a ajuns la concluzia ca
se preteaza un numar de 3 variante de reabilitare termica, cu specificatia ca
varianta a 2 a este cea mai recomandata.
Varianta 1
Grosime
Nr. Solutie de modernizare Material
strat [cm]
1. Izolatie termica pereti exteriori pe suprafata Polistiren expandat 10
exterioara a peretilor existenti, protejata cu tencuiala
subtire armata cu tesatura deasa din fibre de sticla
sau fibre organice, peretii pe conturul exterior al
tamplariei exterioare fiind izolati cu polistiren Polistiren expandat 3
expandat de 3cm
-in zona de soclu se va realiza termoizolarea cu Polistiren extrudat 10
polistiren extrudat de 10cm
2. Izolatie termica planseu sub pod neincalzit dispus la Polistiren expandat 18
partea superioara a planseului, inloc. umplutura
exist.
3 Termoizolatie peste planseu in contact cu solul Polistiren extrudat 12
dispusa peste pardoseala existenta, in masura in care
aceasta asigura stratul suport in conditii optime
4 Termoizolatie planseu peste acces parter dispusa Polistiren extrudat 16
peste pardoseala existenta, in masura in care aceasta
asigura stratul suport in conditii optime
5. Tamplarie de pvc cu 3-5 camere si geam PVC
termoizolant dublu distanta dintre geamuri 16mm
cu fata exterioara tratata impotriva radiatiei IR, cu
sist. de ventilare controlat ; proiectantul va stabili o
proportie intre partea fixa si partea mobila a ferestrei
astfel incat sa fie permisa in conditii bune si
ventilarea naturala ; pentru perioada de vara se vor
prevedea elemente de protectie suplimentara (ex.
jaluzele reglabile)
Varianta 2
Grosime
Nr. Solutie de modernizare Material
strat [cm]
1. Izolatie termica pereti exteriori pe suprafata Vata minerala din 10
exterioara a peretilor existenti, protejata cu roca (bazaltica)
tencuiala subtire armata cu tesatura deasa din
fibre de sticla sau fibre organice;
peretii exteriori pe conturul tamplariei exterioare Vata minerala din 4
se vor izola cu acelasi tip de material dar cu roca (bazaltica)
gosimea de 4cm Polistiren extrudat 10
Pag. 16
in zona de soclu se va realiza termoizolarea cu
polistiren extrudat de 10cm
2. Izolatie termica planseu sub pod neincalzit Vata minerala din 18
dispus la partea superioara a planseului, inloc. roca
umplutura exist.
3 Termoizolatie peste planseu in contact cu solul Polistiren extrudat 12
dispusa peste pardoseala existenta, in masura in
care aceasta asigura stratul suport in conditii
optime
4 Termoizolatie planseu peste acces parter Polistiren extrudat 16
dispusa peste pardoseala existenta, in masura in
care aceasta asigura stratul suport in conditii
optime
5. Tamplarie de pvc cu 3-5 camere si geam PVC
termoizolant dublu distanta dintre geamuri
16mm cu fata exterioara tratata impotriva
radiatiei IR, cu sist. de ventilare controlat ;
proiectantul va stabili o proportie intre partea
fixa si partea mobila a ferestrei astfel incat sa fie
permisa in conditii bune si ventilarea naturala ;
pentru perioada de vara se vor prevedea
elemente de protectie suplimentara (ex. jaluzele
reglabile)
Varianta 3
Avand in vedere starea actuala a cladirii, solutia recomandata este utilizarea variantei 2 ca
materiale termoizolante si grosimi de straturi, cu modificarea solutiei pentru protectia stratului
termoizolant in sensul realizarii unui strat de aer slab ventilat prin utilizarea lambriurilor sau a
panourilor decorative tip ALUCOBOND sau POLYALPAN (aspectul ramanand la latitudinea
proiectantului) montate pe o structura din lemn, formula care permite mai buna respiratie
sau eliminarea vaporilor in exteriorul structurii peretelui si mentinerea pe termen lung a
parametrilor materialelor termoizolante componente.
Avand in vedere faptul ca imobilul nu beneficiaza de instalatii interioare, proiectantul lucrarilor
de modernizare va avea in vedere proiectarea unitara a acestora, compatibila cu destinatia
viitoare a cladirii, prin utilizarea de solutii si tehnologii performante, nonpoluante, in
conformitate cu standardele in vigoare privind economia de energie.
Se va avea in vedere si posibilitatea utilizarii panourilor solare.
CONSUMURI ENERGETICE
Cladire existenta [kWh/m /an]2
253.18
Cladire reabilitata [kWh/m2/an] 53.77
Economie de energie [kWh/m2/an] 199.41
Cladire existenta [kWh/an] Qincan [kWh/an] 84411
Pag. 17
CO2 [kg/an] 16038
Cladire reabilitata [kWh/an] Qincan [kWh/an] 17928
CO2 [kg/an] 3406
Economie de energie kWh/an] 66483 66483
Reducere CO2 [%] 78.76 78.76
2.A.4 Date tehnice ale investitiei

2.A.4.1. Descrierea lucrarilor de baza
Cladirea in forma actuala se compune din:
Parter
hol de acces in suprafata de 8,17 mp;
Etaj
hol in suprafata de 20.25 mp;
logie in suprafata de 5,88 mp;
balcon in suprafata de 1,22 mp.
Alaturi de cladirea existenta, urmeaza sa se realize un auditorium pentru 150
de locuri, cu anexele de rigoare: scena, cabine actori, grupuri sanitare, etc.
Pag. 18
In baza expertizei tehnice efectuata de ing.Grapa Constantin, s-a convenit ca
propunerea prezentata respecta conditiile de calitate privind siguranta in
exploatare a cladirilor (varianta a IIIa).
Analiza efectuata preliminar ntocmirii temei de proiectare, a avut n vedere
a ta t d ime nsiunile constructiei existente ct si conformarea functionala si
structurala a acesteia.
Astfel, tema de proiectare a prevazut pastrarea tuturor elementelor
structurale ale constructiei existente si completarea acestora cu una din
variantele stabilite de expertiza tehnica.
Astfel, o da ta cu rea lizarea luc ra rilo r de c o nso lidare , constructia
existenta isi poate relua functiunea de baza: asezamant cultural de servicii
publice, urmnd a fi reintrodusa n circuitul functional al Primariei Orasului
Slanic Moldova.
Prin tema de proiectare se solicita urmatoarele:
se va realiza consolidarea cladirii prin interpunerea unor pereti noi, in
conformitate cu expertiza tehnica;
se pastreaza accesul persoanelor n constructie prin caile existente;
pentru ncalzirea spatiilor interioare se vor prevedea centrala termica cu
gaz;
constructia va fi prevazuta cu instalatii electrice specifice activitatilor
desfasurate, inclusiv iluminat de siguranta fara instalatii de semnalizare a
incendiilor;
constructia va avea instalatii sanitare specifice cu hidranti interiori;
se vor revizui detaliile de nchidere a constructiei pentru asigurarea
confortului termic interior;
se va demonta nvelitoarea pe sarpanta de lemn, iar peste aceasta se va
realiza o nvelitoare usoara din tabla cutata tip Lindab si termoizolatie,
refacndu-se jgheaburile si burlanele constructiei.
bransamentele utilitare ale constructiei se vor realiza de la cele mai
apropiate camine de bransament;
solutiile tehnice si materialele de finisare interioare si exterioare vor fi
n standarde europene si vor urmari ncadrarea n specificul arhitectural al
Pag. 19
orasului Slanic Moldova.
Principalele lucrari ce urmeaza a fi efectuate pentru reabilitarea cladirii
existente si cantitatile aferente:
Denumire lucrari Cantitate U/M

pereti usori opaci structura metalica 212,00 mp
vata minerala 212,00 mp
structura intermediara 212,00 mp
placare exterioara 212,00 mp
pereti din zidarie placare interioara gipscarton structura 5 cm 258,00 mp
zincata, placare pe o singura fata 12.5 mm
perete zidarie 30 cm cu goluri 55,08 mc
placare polistiren 10 cm 496,00 mp
structura sustinere placare exterioara 496,00 mp
tencuieli tencuiala armata in zonele unde nu exista 89,00 mp
placari decorative pe structura
tamplarii tamplarie cortina cu montanti de aluminiu , 66,00 mp
exterioare geam termopan securizat
tamplarie de aluminiu cu geam termopan 29,00 mp
4*18*4 mm
finisaje socluri piatra naturala 102,00 mp
pereti zidarie cu goluri 25 cm 4,50 mc
zidarie cu goluri 12.5 cm 6,00 mc
pereti gipscarton placare pe ambele fete 144,00 mp
pardoseli placare piatra naturala 60,00 mp
Sapa 7-8 cm 60,00 mp
pardoseli gresie de trafic inclusiv kleber 10 mm 228,00 mp
sapa de protectie 4 cm 228,00 mp
hidroizolatie bituminoasa 228,00 mp
sapa de panta 5 cm 228,00 mp
parchet parchet masiv raschetat si lacuit 18 mm 142,00 mp
strat suport OSB fixat mecanic 12 mm 142,00 mp
sapa de egalizare 70 mm 142,00 mp
tavane gipscarton placare gipscarton 9mm 197,00 mp
structura de sustinere h<60 cm 197,00 mp
vopsea lavabila 197,00 mp
tavane structura de sustinere cu h 900-1500 mm - mp
tencuieli tencuiala pe baza de ciment 2 cm 668,00 mp
glet de ipsos 668,00 mp
placari ceramice placare faianta 6 mm, inclusiv kleber 14,00 mp
in zona dusurilor hidroizolatie bituminoasa 14,00 mp
tencuiala pe baza de ciment 2 cm 14,00 mp
Pag. 20
placare faianta pe gipscarton 362,00 mp
placari HPL placari HPL cu folie furnir inclusiv structura 154,00 mp
usi usi lemn 100x210 cm 27,00 buc
usi lemn 150x210 cu supralumina 150x60 cm 2,00 buc
usi aluminiu 100x210 cm 1,00 buc
invelitoare tabla plana fixata cu falt 550,40 mp
astereala 550,40 mp
vata minerala 15 cm 550,40 mp
bariera impotriva vaporilor 550,40 mp
jgheaburi jgheaburi din tabla 67,20 m
burlane burlane din PVC 40,00 m
sorturi sorturi din tabla pentru protejarea invelitorii 77,40 m
trepte trepte din granit 3 cm adancime 34 cm 104,50 ml
contratrepte contratrepte din granit 2 cm inaltime 15 cm 104,50 ml
placari podeste placari podeste granit 2 47,00 mp
balustrada balustrada inox 60,00 ml
hidroizolatie hidroizolatie bazin mortar cu strat primer 62,00 mp
bazin
hidroizolatie bituminoasa armata dublu strat 62,00 mp
protectie protectie hidroizolatie dren PVC 74,25 mp
chepeng metalic chepeng metalic 1.00x1.01 1,00 buc
scara metalica scara metalica 3 metri 1,00 buc
placari placari blocheti din piatra naturala bazalt sau 80,00 mp
alte materiale cu specific local
strat de nisip strat de nisip 10 cm 80,00 mp
borduri borduri 94,00 m
trepte trepte de 32 cm lungime totala 10,00 mp
contratrepte contratrepte de 15 cm lungime totala 5,00 mp
gratare gratare de picioare 200x100 2,00 mp
platforma fundatii balast compactat 140,00 mp
radier beton 20 cm 140,00 mp
strat de uzura 140,00 mp
pamant vegetal 40,00 mc
gazon 800,00 mp
arbori 8,00 buc
arbusti 12,00 buc
bancute bancute odihna 5,00 buc
tasnitoare tasnitoare apa potabila 1,00 buc
mobilier mobilier joaca copii 1,00 set
sarpanta lemn ecarisat 17,80 mc
streasina 67,20 m
piese metalice piese metalice de fixare sarpanta 1.719,00 kg
sapatura sapatura pamant 189,76 mc
beton beton aditivat radier, pereti, planseu 20,91 mc
cofraje cofraje pereti 88,01 mp
cofraje tavane 30,26 mp
Pag. 21
unpluturi unpluturi pamant 129,26 mc
armatura armatura 2.718,00 kg
pietris pietris 3,03 mc
transport transport beton pe distante de 30 km 20,90 mc
transport pamant pe distante de 30 km 60,50 mc
transport pietris pe distante de 30 km 3,00 mc
demolari desfacere invelitoare 308,00 mc
desfacere astereala 308,00 mc
desfacere sarpanta 237,00 mc
desfacere streasina si pazie 52,00 mc
desfacere burlane 48,00 mc
desfacere jgheaburi 65,00 mc
demolare pereti caramida 10,80 mp
demolare usi siferestre 72,00 mp
refacere planseu de lemn dublu tavanit 155,00 mp
internet retea voce date 1,00 mc
PSI detectie incendiu 1,00 mc
protectie antiefractie 1,00 mc
TVCI 1,00 mc
cladire lucrari de instalatii electrice 750,00 mp
TRAFO lucrari aferente post TRAFO 1,00 buc
cladire grup electrogen 1,00 buc
cladire instalatii alimentare cu apa si canalizare 1,00 buc
instalatii de stins incendiul 1,00 buc
instalatii exterioare 1,00 buc
Considerente de mediu - fundamentarea necesitatii si oportunitatii

investitiei are la baza si faptul ca existenta constructiei n starea reala n
care se afla, nu prezinta siguranta in exploatare, defectele majore de
construire, relevate de expertiza tehnica efectuata de expert tehnic
Constantin Grapa, pun in evidenta necesitatea consolidarii acesteia .
2.A.4.2 Date de tema
Prezenta lucrare pune la dispozitia factorilor de decizie in construirea
asezamintului cultural, datele tehnice si indicatorii tehnico-economici aferenti
in vederea bugetarii si administrarii programului de investitii.
Data intocmirii studiului de fezabilitate este august 2009.
Acest studiul de fezabilitate a fost elaborat avand la baza informatiile puse la
dispozitie de catre beneficiar, obtinute prin documentare proprie, si urmeaza
a fi folosit in decizia de construire a acestuia. Totodata se vor respecta
prevederile din normativele in vigoare cu privire la constructii culturale, sali
Pag. 22
aglomerate. In elaborarea lucrarii au fost luati in considerare toti factorii
care au influenta asupra valorilor, nefiind omisa deliberat nici o informatie si,
dupa cunostinta consultantului, toate acestea sunt corecte.
Proiectantul a obtinut informatii, estimari si opinii, ce au fost evidentiate
in studiul de fezabilitate, de la surse pe care el le considera credibile si nu isi
asuma nici o responsabilitate in privinta completitudinii si corectitudinii
datelor furnizate de beneficiar.
Previziunile sau estimarile privind exploatarea asezamintului cultural sunt
bazate pe informatiile primite de la beneficiar, in conditiile curente ale
pietei, intr-o economie stabila in continuare. Prin urmare, aceste previziuni se
pot schimba in functie de conditiile economice ce pot aparea ulterior.
Proiectantul isi asuma intreaga responsabilitate pentru opiniile exprimate in
prezentul studio de fezabilitate.
2.A.4.3 Date tehnico- economice
Configuratia spatiala
1.) Suprafata cladire total desfasurata 756,96 mp, din care :
suprafata construita existenta de 194,23 mp
suprafata desfasurata existenta de 388,46 mp
suprafata construita extindere de 368,50 mp
2.) Platforma spatiu public de 80 mp,
3.) Instalatie de iluminat stalpi sustinere corpuri iluminat metalic h=9m
4.) Platforma parcare 150 mp (10 masini minimum),
5.) Loc de joaca finisaj suprafata joc cauciuc reciclat 75 mp
6.) Imprejmuire cu lungimea = 170 ml si inaltimea de 2 m
2.A.4.5 Descrierea functionala si tehnologica
Arhitectura
In urma analizarii conditiilor de tema propunem abordarea unei solutii
dezvoltate in incinta, astfel incat spatiul public interior sa faca trecerea catre
cladire, si de asemenea sa amplifice insemnatatea cladirii in localitate.
Suprafata totala utilizata in solutia propusa este de 194 mp la sol. Dimensiunile
aproximativ egale in plan nu aduc restrictii cu privire la proportia
planului.
Pag. 23
Conformatia propusa ofera o serie de spatii anexe suplimentare - spatiu
pentru vizionare, spatii de parcare. Acoperirea in pante cu inclinatii mici
ofera spatiul pentru amplasarea unor panouri solare pentru acumularea de
energie.
Din punct de vedere arhitectural cladirea va avea o alura traditionala,
mizandu-se din acest punct de vedere pe integrarea prin contrast. De asemenea
se va avea in vedere punerea in valoare a materialelor traditionale prin folosirea
acestora la finisarea fatadelor : piatra, lambriu de lemn, tabla zincata, etc.
Diversitatea materialelor va asigura o personalizare zonala a proiectului.
COMPONENTA, FUNCTIUNI , MOD DE UTILIZARE
A. Cladirea asezamantului cultural
Cladirea va fi dezvoltata in forma dreptunghiulara, acest lucru dand
posibilitatea crearii unui spatiu public.
In interiorul cladirii se vor gasi :
foyerul acest spatiu va fi in directa legatura cu exteriorul cat si cu toate
spatiile interioare.; in zona acestuia se vor gasi garderoba, punctul de
vanzare si grupurile sanitare ce deservesc sala multifunctionala si
biblioteca.
biblioteca se va dezvolta la etaj, se va accede prin intermediul unei scari
ce va incepe in zona foyerului si va fi conceputa ca un parcurs in
jurul spatiului public. Biblioteca va fi dezvoltata in 2 zone cea a
mediatecii, ce va fi dotata cu calculatoare cu acces la internet si un stand
de cd-uri si dvd-uri cu filme si muzica, si zona de lectura unde se vor gasi
dotari ce vor permite consultarea de carti si periodice.
zona atelierelor se va afla la etaj. Acest spatiul este unul rezultat care
poate avea o destinatie multifunctionala, si poate fi folosit si adaptat la
nevoile comunitatii. Se pot amenaja ateliere pentru copii, sala de fitness,
spatiu de lectura pentru biblioteca, sala de repetitii, etc.
cabine si vestiare actori acestea vor fi in directa legatura cu
foyerul si scena prin intermediul unei scari. Acesul in vestiare va fi prin
intermediul cabinelor si vor fi diferentiate pe sexe.
Pag. 24
spatii tehnice: cladirea va fi prevazuta cu o camera pentru centrala
termica, amplasate la parter.
B. Spatiu public
Acest spatiu a fost prevazut pentru a se asigura o detenta a cladirii.
In marea majoritate a localitatilor rurale nu exista un astfel de saptiu
public, care sa dea ocazia de intalnire, de schimburi sociale in interiorul
comunitatii, astfel ca acesta a fost gandit ca un raspuns la aceasta nevoie
de interactiune a comunitatii. Totodata conformarea acestui spatiu ca un plan
inclinat se va asigura acesul persoanelor cu handicap.
Finisajul va fi de tip dale de piatra naturala finisaj ce va fi regasit si la
interiorul cladirii.
C. Platforma parcare
Platforma de parcare este dimensionata pentru un numar de 10 masini. Ea va
avea acces direct din strada. Va fi finisata cu dale inierbate pentru a pastra
ponderea mare de verde.
D. Zona de joaca pentru copii
Conform regulamentului general de urbanism la cladirile culturale este
obligatorie prevederea unei zone de joc destinate copiilor. Aceasta vine in
intampinarea nevoii de astfel de spatii in mediul rural. Aceasta zona va fi
finisata cu dale de cauciuc reciclat pentru a asigura o buna siguranta in
exploatare. Acest tip de pardoseala din granule de cauciuc se comporta bine in
timp, avand o garantie intre 3 si 10 ani. Se vor prevedea leagane, tobogane
si alte dotari specifice spatiilor de joaca pentru copii.
E. Imprejmuire
Terenul va fi imprejmuit pe toate laturile libere cu un gard realizat din
montanti metalici si scanduri de lemn, ce va avea inaltimea de 2 metri.
De asemenea de la localitate, aceasta imprejmuire poate fi realizata in functie
de specificul local, facand parte din partea de adaptare si incadrare in traditiile
locale.
Materialele utilizate pot fi piatra, lemn, diverse impletituri din materiale
lemnoase, etc.
Pag. 25
Datorita accesului la spatiul public prevazut in proiect, ansamblul nu va fi
imprejmuit pe toate laturile, latura dinspre accesul principal fiind intotdeauna
libera, lasand o libera circulatie a fluxurilor generate de noua cladire.
VOLUMETRIE, FATADE
Invelitoarea va fi de tip sarpanta cu inclinatii mari.
Cladirea va fi finisata la exterior cu placaj montat uscat din diferite
materiale in functie de zona de amplasament (sita, piatra, lambriu de
lemn, tabla zincata, tabla de cupru, etc).
Cladirea a fost gandita ca o ingemarare a spatiului public cu cea a dotarilor
adapostite.
ACCESIBILITATE
Persoanelor cu handicap locomotor li se va asigura accesul in rampa
pentru parter si cu dispozitiv de transport pt scari.
Scarile de acces si evacuare de la sala multifunctionala sunt dimensionate
conform normelor in vigoare.
Incaperile cu functiuni publice au usi cu dimensiune minima de 90 cm care
permit accesul caruciorului persoanelor cu handicap.
CONDITII DE SIGURANTA N EXPLOATARE
n proiectarea cladirii culturale se vor respecta obligatoriu prevederile
normativului CE 1-95 Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct
de vedere al cerinTei de siguranta n exploatare si P 171/1987 Normativ
pentru proiectarea, caminelor culturale, P 25/1986 Normativ pentru
reteaua culturala, NP 063-2002 Normativ privind criteriile de performanTa
specifice rampelor si scarilor pentru circulaTia pietonala n construcTii, NP
051/2001 Normativ pentru adaptarea cladirilor civile si a spatiilor
urbane aferente la exigentele persoanelor cu handicap.
Dotarile (scaune, platforme retractabile) vor respecta normativele privind
siguranta in exploatare.
Rezolvarea functionala pe module de interes major (circulatii, sala
multifunctionala, biblioteca si anexe) face ca pe ansamblul constructiei sa apara
zone bine delimitate, fara interferarile de interes. Toate acestea duc n timpul
Pag. 26
exploatarii la alegerea unor trasee optime ce se identifica cu caile de
evacuare necesare si asigura siguranta circulatiei pedestre.
Caile de evacuare sunt dimensionate conform reglementarilor generale si
sunt luminate si ventilate natural.
Structura cladirii fiind din materiale durabile asigura o comportare viabila
cu siguranta n exploatare.
S-a asigurat mentinerea integritatii si rezistentei n timp prin masuri
constructive, prin folosirea de materiale si produse agrementate.
Elementele de compartimentare si complectare au fost alese din materiale
durabile, iar elementele de nchidere s-au prevazut realiznd etanseitati
fata de mediul exterior. Prin materialele de finisaj propuse usor de ntretinut
si durabile se vor obtine planeitatea suprafetelor, rectiliniaritatea muchiilor,
omogenitatea culorii finisajelor. Toate acestea sunt garantia exploatarii n
conditii optime a cladirii.
La verificarea dimensionarii spatiilor de foyer si sala s-a luat n considerare att
numarul de spectatori dar si posibila utilizare a salii in regim public.
Dimensionarea spatiilor, echiparea si mobilarea acestora determina aptitudinea
de utilizare a ncaperilor.
Alegerea materialelor pentru instalatii si proiectarea mai ales a instalatiilor s-a
facut lund n considerare asigurarea protectiei utilizatorilor mpotriva riscului
de accidentare sau stres provocat de agenti agresanti din instalatii. n
instructiunile de urmarirea comportarii n timp a cladirii se vor specifica toate
masurile necesare pentru exploatarea n siguranta a cladirii.
Asigurarea sigurantei la intruziune si efractie se va face prin luarea
urmatoarelor masuri: accesul n incinta va fi asigurat cu sistem de nchidere si
va fi luminat pe timp de noapte, mprejmuirea incintei va fi conforma
prescriptiilor.
SIGURANTA LA FOC
Categoria de importanta este "C" constructii de importanta normala
rezultata conform "Metodologiei de stabilire a categoriei de importanta"-
Buletinul Constructiilor volum 4/1996.
Pag. 27
Conceptia functionala respecta cerintele normativului de prevenirea
incendiilor pentru aceasta categorie de constructii, acordnd o atentie
deosebita normativului P118 / 1999.
Cladirea va avea gradul II de rezistenta la foc.
Pe caile de evacuare se asigura minimum capacitatea a trei fluxuri (1
flux este de 70 persoane conf. P 118).
Stingerea unor eventuale incendii se va realiza cu ajutorul hidrantilor interiori
si exteriori. De asemenea sala va fi prevazuta cu sprinklere.
Se prevad toate mijloacele de interventie conform reglementarilor si se
asigura accesul autospecialelor de interventie la cel putin trei fatade.
Sala multifunctionala va fi prevazuta cu desfumare mecanica.De asemenea,
sala va fi prevazuta cu doua iesiri de siguranta, ambele deversand la nivelul
solului. ntreaga conceptie a rezolvarii functiunilor va tine cont de Normele de
Prevenire si Stingere a Incendiilor, iar n cadrul proiectului tehnic si de
adaptare se va elabora obligatoriu Scenariul de securitate la incendiu. Se
va prevedea o cale de evacuare ce va deservi intreaga suprafata a cladirii,
si deverseaza fluxurile direct in exterior la nivelul solului.
IGIENA, SANATATEA OAMENILOR SI PROTECTIA MEDIULUI
Prin functionalitatea propusa si volumetria simpla s-a urmarit ca ansamblul sa
se integreze n mediul nconjurator reprezentat de constructiile existente si
cadrul natural.
Noxele provenite din respiratie, arderi incomplete, scapari de gaze, materiale de
constructii sau pamant nu vor depasi concentratiile admisibile n aerul
ncaperilor. Toate ncaperile, cu exceptia salii multifunctionale, sunt ventilate
natural. Sala multifunctionala va fi ventilata mecanic cu ajutorul centralei de
tratare a aerului de tip rooftop.
Prin amenajarile propuse la grupuri sanitare s-a urmarit asigurarea conditiilor
de mentinere a igienei apei si evacuarea apelor uzate, eliminand orice cauza
care ar putea sa afecteze sanatatea oamenilor. Apele uzate vor fi preluate si
conduse catre o microstatie de epurare.
Prin pardoselile propuse usor de ntretinut, placaje de faianta si zugraveli
lavabile la pereti si obiecte sanitare noi, calitatea exploatarii acestor spatii
Pag. 28
ajunge la cerintele solicitate de institutiile abilitate de control de sanatate si
mediu. La proiectarea evacuarii apelor uzate se vor respecta prevederile
normativului C90/1983 Normativ pentru conditiile de descarcare a apelor
uzate n retele de canalizare a centrelor populate.
Rezistenta minima necesara la permeabilitate la aer este asigurata prin folosirea
materialelor durabile n principalele elemente de constructii.
n procesul de proiectare se va acorda o importanta deosebita asigurarii
etanseitatii la apa. Astfel calitatea nvelitorii va fi aleasa n asa fel nct sa
reziste la ciclurile de nghet-dezghet, stiut fiind faptul ca deterioarea nvelitorii
produce deteriorari att a acoperirii ct si umeziri de ziduri.
Eliminarea si indepartarea apelor meteorice de pe suprafata spatiului public se
va realiza prin sisteme de canalizare si amenajare a terenului.
Apele meteorice rezultate de pe platforma de parcare vor fi trecute
printr-un separator de hidrocarburi si vor fi conduse catre o microstatie
de epurare sau reteaua de canalizare.
Iluminatul artificial ambiental pentru spatiul public se realizeaza prin
instalatii electrice calculate pe baza normativelor si standardelor specifice.
Cu lucrarile propuse nu se va modifica calitatea aerului, solului si apei, iar
mediul exterior nu va fi poluat.
S-a prevazut ndepartarea manuala, zilnica sau pe masura producerii lor, a
tuturor deseelor menajere si depunerea lor n cosuri de gunoi la interior,
si europubele la exterior.
Europubele vor fi dispuse pe platforme betonate ce vor fi dotate cu sifon
pentru preluarea apelor si conducerea lor la microstatia de epurare sau
reteaua de canalizare.
Functiunea de baza fiind cea culturala nu sunt zone de lucru cu
substante toxice sau poluante de orice fel.
Pentru diminuarea zgometelor puternice sau surselor de poluare fonica, sala
multifunctionala va fi tratata acustic
Pentru asigurarea linistii, sala va avea un orar de functionare intre orele legale.
Nu sunt necesare masuri suplimentare de protectie a mediului.
2.A.4.6 Instalatii aferente obiectivului
Pag. 29
2.A.4.6.1 Instalatii electrice
Pentru reabilitarea cladirii se prevad:
instalatii de iluminat
instalatii pentru iluminatul de siguranta
instalatii de forta cu prize pozate si cu racordare directa la utilaje
instalatii curenti slabi telefonie
instalatie antiefractie
instalatia de priza de pamant
instalatie de paratraznet
Racordurile vor fi asigurate de autoritatea locala pe pozitia specificata in
proiect si la puterea si tensiunea necesare.
INSTALATII ELECTRICE
Normative specifice utilizate:
NP-I7/2002 - Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor
electrice cu tensiuni pana la 1000Vc.a. si 1500Vc.c.;
GP 052/2000 - Ghid pentru instalatii electrice cu tensiuni pana la
1000Vc.a. si 1500Vc.c. ;
PE 107/1995 - Normativ pentru proiectarea si executia retelelor
de cabluri electrice;
PE 116/1994 - Normativ de ncercari si masuratori la echipamente
si instalatii electrice;
NP 06802 - Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de
vedere al cerintei
de siguranta in exploatare;
P 118/1999 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
NP 061/2002 - Normativ pentru proiectare si executia sistemelor de
iluminat artificial din cladiri.
I20 2000 - Normativ pentru protectia constructiilor impotriva
trasnetului
Alimentarea cu energie electrica
Racordul de energie electrica se va realiza la MT prin intermediul unui post de
transformare compact in anvelopa de beton cu exploatare din exterior,
Pag. 30
complet utilat cu echipament de MT, transformator 160kVA si echipament de
JT. Postul compactv a fi de tip standard, fara masura de energie la MT si
va cuprinde inclusiv fundatia. Celula de medie tensiune va fi de tip compact in
SF6 sau cu barele isolate in aer si va dispune de protectiile standard pe care le
solicita furnizorul de energie. Transformatorul de putere MT/04.kV va
fi de tip uscat. Echipamentntul de JT va include aparatajul de distributie
necesar, blocul de masura si contorizare trifazat, precum si instalatia
pentru compensarea factorului de putere (condensatoare si regulator automat).
Blocul de masura va constitui limita contractuala de separare intre instalatiile
furnizorului si instalatiile consumatorului.
NOTA: Datele tehnice cu privire la nivelul de tensiune va fi stabilit pentru
fiecare locatie in parte, in functie de disponibilitati. Racordurile la MT
vor fi asigurate de autoritatea locala pe pozitiile specificate in proiect si
la puterea necesara (inclusiv avizele, studiile si proiectul).
Instalatii electrice de forta si electrosecuritate
In aceasta categorie sunt incluse instalatiile electrice de distributie a
energiei electrice la divesele tipuri de consumatorii, precum si instalatiile de
paratraznet si priza de pamant.
Astfel, vor fi prevazute:
instalatiile electrice aferente utilitatilor (ventilatie, climatizare,
statii de pompare, centrala termica, etc);
instalatiile electrice aferente statiei de pompare apa pentru stingerea
incediului;
instalatii electrice pentru sistemele de curenti slabi;
Distributia la joasa tensiune pentru intreaga cladire se va realiza dintr-un
tablou general TGD, amplasat intr-un spatiu corespunzator, special prevazut.
Racordul electric de JT va fi dimensionat pentru urmatoarele date de calcul
estimate:
putere activa totala instalata Pi =120kW
putere maxima simultan absorbita Psma = 70kW
puterea aparenta instalata Si = 145kVA
puterea aparenta absorbita Sabs = 85kVA
tensiune nominala Un=400V
Pag. 31
Distributia electrica tabloul TGD
Tabloul general de distributie va realiza urmatoarele functiuni :
conectarea barelor generale la sursa de energie electrica ;
distributia la consumatori;
protectia surselor la scurtcircuit si suprasarcina ;
masuarea parametrilor electrici ai retelei si afisarea curentilor si
tensiunilor;
comanda manuala/automata a aparatelor de conectare ;
protectia liniilor si a aparatelor la scurtcircuit si suprasarcina.
Tabloul electric va fi este prevazut cu bara PE. Toate partile metalice care pot
fi puse sub tensiune in mod accidental vor fi legate la bara PE.
Toate circuitele de plecare pentru alimentarea cu energie electrica a tablourilor si
consumatorilor de forta si respectiv a tablourilor de iluminat si prize sunt
echipate cu disjunctoare tetrapolare cu protectie termica (suprasarcina) si
electromagnetica (scurtcircuit).Coloanele principale intre TGD si tablourile
electrice se vor realiza din cabluri de cupru cu intarziere marita la propagarea
flacarii tip CYY-F.
Tabloul general de distributie TGD asigura alimentarea cu energie electrica a
tuturor consumatorilor aferenti cladirii:
tablourile de iluminat normal si prize de la nivel parter si nivel etaj TEP si
TEE;
tabloul salii multifunctionale - TSM;
tabloul pentru iluminat exterior Text;
tabloul microstatiei de epurare;
echipamentele de climatizare si ventilatie;
echipamentele pentru desfumare;
tabloul centralei termice;
tabloul statiei de hidrofor pentru apa menajera - TSHM;
tabloul statiei de pompare incendiu TSP;
tabloul putului de mare adancime.
Grupul electrogen si tabloul grup electrogen TGG
Pag. 32
Pentru consumatorii care necesita tensiune sigura (iluminat de siguranta,
echipamente de desfumare, statie de pompare incendiu, centrala detectie
incendiu), va fi prevazut un grup electrogen de 25kVA. Grupul electrogen va fi
livrat impreuna cu dulapul sau de automatizare inversare sursa si comanda pornire
grup (dulap AAR) Distributia la acesti consumatori va fi realizata dintr-un tablou
TGG tablou general grup. Amplasarea grupului electrogen, a dulapului AAR si a
tabloului general grup se va face in spatiile special destinate in acest scop.
Instalatii electrice de protectie impotriva electrocutarilor.
Protectia prin legare la pamant consta in racordarea elementelor metalice, care nu
fac parte din circuitul de lucru, la priza de pamant. Protectia prin legare la
pamint se realizeaza printr-o centura din banda OlZn 25x4.
Protectia prin legarea la nulul de protectie se va folosi ca masura principala
de protectie pentru aparate si echipamente care in caz de defect a izolatiei
pot capata potentialul fazei defecte. Prin aceasta masura de protectie se
formeaza un scurtcircuit monofazat, curentul de scurtcircuit declansand
intreruptorul automat cel mai apropiat de receptorul defect.
Protectia prin legare la nulul de protectie se va realiza prin prevederea circuitelor
cu cel de-al doilea conductor de nul, pentru protectie, legat in tablou la
bareta de nul de protectie. Protectia prin deconectare automata asigura
intreruperea automata a alimentarii circuitelor aferente consumatorilor cu pericol
ridicat de electrocutare, precum si a tablourilor electrice in cazul aparitiei unor
curenti de defect. Protectia se va asigura prin blocuri diferentiale care actioneaza la
aparitia unei diferente de curent ce rezulta din compararea curentului initial
cu cel din momentul defectului.
Instalatia de priza de pamant
n vederea realizarii protectiei prin legare la nul a instalatiilor de joasa
tensiune, conform STAS 2612 si normativul I20/2000, se va realiza instalatia de
legare la pamnt compusa dintr-o priza de pamant artificiala si legaturile
diverselor parti ale instalatiei la aceasta priza. Rezistenta prizei de pamant va fi
mai mica de 10. (comunta cu priza de pamant a instalatiei de paratraznet).
Priza va fi compusa dintr-un numar de electrozi verticali din teava OL ZN
2 , cu lungimea de 3 m, ngropaTi in pamant la h = 0,8 m, ntre care se vor
Pag. 33
amplasa electrozi orizontali din banda de oTel lat zincat 40 x 4 mm ngropaTi la h
= 0,9 m.
Instalatia de paratraznet
Cladirea va fi prevazuta cu instalaTie de paratrasnet realizata conform
normativului I 20-2000, cu dispozitiv PDA.
Instalatii de iluminat normal si prize
Se vor prevedea instalatii de iluminat ce vor asigura niveluri de iluminare
normate in conformitate cu destinatia:
birouri;
spatii deschise publicului;
zone de circulatie;
spatii tehnice;
alte spatii.
Acest tip de iluminat se realizeaza cu corpuri de diverse tipuri, in stransa
legatura cu destinatia si specificul spatiului de iluminat. Alegerea tipurilor de
corpuri se va face in functie de solutia de amenajare interioara propusa de
arhitect. Se vor folosi in special corpuri de iluminat fluorescent, aplice cu
surse compacte de iluminat fluorescenti, spoturi luminoase orientabile si
reflectoare cu surse cu halogen sau leduri.
Protectia cablurilor la scurtcircuit si supraincarcari se va asigura cu ajutorul
disjunctoarelor din tabloul electric, prevazute cu relee termice si
electromagnetice Impotriva atingerilor directe se vor prevedea relee
diferentiale pe fiecare circuit cu valoarea de 30 mA si actionare instantanee.
Toate intrerupatoarele si comutatoarele se vor achizitiona ca dispozitive
independente modulare, astfel incat sa poata fi grupate intr-un ansamblu de
comanda al iluminatului din zona solutie moderna ce confera eleganta,
modularitate, flexibilitate si evolutivitate.
Iluminatul normal se alimenteaza din tablourile de distributie de la nivel parter
sau etaj.
Pentru sala multifunctionala va fi prevazut un tablou special ce va asigura
alimentarea pentru iluminatul normal al salii propriuzise si a dependintelor
Pag. 34
acesteia (zona scena, zona repetitii, spatiile de proiectie, sonorizare si lumini). Tot
din acest tablou vor fi alimentate si instalatiile de lumini, sunet si proiectie.
Plecarile din tablourile de iluminat normal pentru alimentarea circuitelor de
iluminat normal sunt din cablu din Cu 3x2.5 mm2.
Distributia in camere la lampi si intrerupatoare se face cu cablu de Cu 3x1.5 mm2.
Instalatia electrica de prize de uz general 230V-50Hz/16A prevede
alimentarea cu energie electrica a unui numar de prize cu contact de protectie,
montate ingropat sau aparent, a caror putere instalata pe un circuit nu depaseste
2kW.
Instalatii de iluminat de siguranta
Instalatiile electrice pentru iluminatul de siguranta vor asigura functionarea
acestuia atunci cand dispare tensiunea de pe sursa de baza (postul de transformare
alimentat din reteaua de medie tensiune a furnizorului de energie electrica).
Iluminatul de siguranta va asigura iluminarea cailor de acces (usi, culoare, scari),
corpurile de iluminat fiind inscriptionate in conformitate cu planurile de evacuare
ale cladirii (sus/jos, dreapta/stanga) si marcarea hidrantilor de incendiu interior
prevazuti. Va fi asigurat, de asemenea, iluminatul de siguranta pentru continuarea
lucrului in spatiile ce necesita acest tip de iluminat (spatii tehnice aferente
diverselor tipuri de instalatii).
Iluminatul de siguranta pentru evacuare este prevazut in spatiile unde sunt
persoane precum si pe caile de evacuare spre exterior, in caz de intrerupere
a tensiunii de 230V/50 Hz. Corpurile de iluminat sunt echipate cu tub
fluorescent de 8W si acumulator propriu NiCd cu autonomie de functionare de 2
ore. Alimentarea iluminatului de evacuare si de marcare hidranti se realizeaza in
curent alternativ, din tablourile de iluminat de siguranta, amplasate la fiecare nivel.
Instalatii electrice pentru iluminatul ornamental
Pentru punerea in valoare a cladirii va fi realizata o instalatie de iluminat
arhitectonic, in stransa legatura cu modul de realizare al cladirii si tipurile de
materiale utilizate pentru finisajul exterior al acesteia.
Alimentarea cu energie a iluminatului exterior se va face dintr-un tablou
electric special prevazut, iar comanda aprinderii acestuia se va realiza prin
intermediul unui intreruptor crepuscular si a unei fotocelule.
Pag. 35
Dotari specifice de instalatii electrice
Pentru sala multifunctionala vor fi asigurate dotari de lumina ce vor permite buna
desfasurare a diverselor tipuri de activitati (spectacole de diverse genuri,
intruniri, simpozioane, etc).
Vor fi prevazute reflectoare de urmarire, reflectoare tip spoot light, reflectoare de
scena, linii cu culori etc. De asemenea va fi prevazut un controller de lumini,
amplasat in zona special prevazuta in acest sens.
Instalatii electrica curenti slabi
Normative specifice utilizate:
NP-I7/2002 - Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor
electrice cu tensiuni pana la 1000Vc.a. si 1500Vc.c.;
NP 06802 - Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere
al cerintei de siguranta in exploatare;
P 118/1999 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
SR EN 300267/2002 Retea digitala cu servicii integrate
SR EN 300659/2002 Porturi de acces si terminale
SR ISO 8421-4/1999 Protectie impotriva incendiilor
SR ISO 8421-4/1999/A1/2000 Protectie impotriva incendiilor
SR CEI 60839-2-6/1997 Sisteme de alarma. Prescriptii pentru sisteme
de alarma importiva efractiei. Sectiunea 6. Detectoare pasive in infrarosu
utilizate in cladiri
SR EN 50130-4/2001/A2/2003. Sisteme de alarma. Partea 4.
Compatibilitatea electromagnetica. Prescriptii referitoare la imunitatea
componentelor din sistemele de detectie incendiu, efractie si alarma sociala
Sr EN 50131-1/2001 Sisteme de alarma la efractie
P 118-99: Normativ de siguranta la foc a constructiilor
Ordinul M.T.TC. nr. 1650 / 1988 privind masurile P.S.I. in domeniul
instalatiilor de telecomunicatii
SR-EN 54-1:2000 si SR-EN 54-2: Sisteme de detectare si alarma la incendiu
OGR 60/1997 privind apararea importiva incendiilor publicata in
MO225/30.08.1997;
Pag. 36
HGR 639/1997 privind aprobarea regulamentului pentru incendii in masa,
publicata in MO 283/1997;
Legea 10/1995 privind calitatea in constructii, publicata in MO
12/24.01.1995;
HGR 399/1995 privind aprobarea reglementarilor tehnice in constructii,
publicata in MO131/1995;
HGR 766/1997 pentru aprobarea de noi reglementari privind calitatea in
constructii, publicata in MO 352/1997;
Legea 401/2003 privind modificarea si completarea legii 50/1991
privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii;
Ordin 775/22.07.1998 pentru aprobarea Normelor Generale de Prevenire si
stingere a Incendiilor;
I8-96 Normativ pentru instalatii de curenti slabi;
STAS 1.604-87 Protectie importiva electrocutarii. Prescriptii generale;
STAS 7771-1981 Rezistenta la foc a elementelor de constructii;
Instalatie de voce-date
Pentru transmiterea informatiilor se va realiza o retea de voce-date cu
urmatoarele caracteristici :
Sistemul va fi modular, de categoria 5. Sistemul va cuprinde:
- prize duble LAN/Telefon;
- switch-uri si paneluri de comunicatii;
- centrala telefonica;
- cabluri tip Ethernet UTP, categoria 5;
Instalatie de detectie incendiu
In vederea evitarii situatiilor nedorite create de aparitia unui incendiu in cladiri, se
va impune supravegherea tuturor camerelor cu un sistem de detectie si avertizare
incendii inteligent, performant care sa aiba capacitatea de a detecta un posibil
incendiu inca din faza incipienta, inainte ca acesta sa ajunga sa provoace
pagube materiale sau sa puna in pericol viata personalului din cladire.
Sistemul propus presupune o centrala de detectie si avertizare incendii adresabila
cu senzori de detectie si elemente de avertizare conectate in bucla adresabila.
Sistemul va controla maxim 2 bucle.
Pag. 37
Fiecare bucla va avea maxim 99 de detectoare si 99 de module specifice. Vor fi
propuse detectoare de fum pentru majoritatea incaperilor.
Semnalizarea oricaror evenimente legate de posibile incendii se va face optic si
acustic in camera de administratie, si acustic, prin intermediul sirenelor.
Soft-ul prevazut va fi unul specializat pentru detectia si semnalizarea incendiilor.
Instalatie de detectie efractie
Instalatia de detectie efractie are rolul de a controla prezenta persoanelor intruse
in cladire. Din punct de vedere al echipamentelor instalatia este dotata cu:
Dispozitive detectoare de miscare (unitati PIR).
Dispozitivele de alarma
Dispozitive de interfata si legaturi
Centrala antiefractie.
Instalatie tvci
Instalatia de TVCI va fi destinata supravegherii si detectarii evenimentelor care pot
perturba buna desfasurare a activitatii din cadrul caminului. Sistemul este compus
din camere video montate in zona acceselor si retea de cabluri. Cablurile de
semnal sunt cabluri coaxiale, ecranate, cu impedanta de 75 si asigura
transmisia semalului video de la fiecare camera pina la placa de achizitie.
Instalatie de sonorizare
Instalatia de sonorizare va fi compusa din pupitru de mixare, rama de amplificare
si reteaua de distributie cate o linie de difuzoare distribuita conform
cerintelor beneficiarului.
In vederea desfasurarii in conditii optime a activitatii din caminul cultural
pentru diverse activitati culturale sau sociale vor fi prevazute 2 sisteme de ecrane
cu proiectie.
2.A.4.6.2 Instalatii tehnico edilitare
Se prevad:
- Instalatii de alimentare cu apa potabila
- Instalatii de canalizare
- Instalatii de stingere incendiu
Racordurile vor fi asigurate de autoritatea locala pe pozitiile specificate prin
proiect si la capacitatile solicitate. In situatia in care zona nu este dotata cu
Pag. 38
retea de canalizare si separat instalatie pentru apele pluviale sau acestea nu
sunt suficient dimensionate se va contrui cu cheltuieli din bugetul local
bazine de retentie pentru canalizare si apele pluviale.
In realizarea prezentei documentatii s-a tinut cont de indicatiile mai multor
reglementari, normative, prescriptii tehnice si STAS-uri in vigoare, specifice
lucrarilor de instalatii sanitare prezentate in continuare:
STAS 1478-90 Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale;
I 9-94 Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor sanitare;
I 9/1-96 - Normativ pentru exploatarea instalatiilor sanitare;
NP086-2005 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea
instalatiilor de stingere a incendiilor;
NP 003-96 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea
instalatiilor tehnico-sanitare si tehnologice cu tevi din polipropilena;
STAS 1343/1-91 Alimentare cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de
alimentare pentru centre populate;
STAS 1795-87 Canalizare interioara. Prescriptii fundamentale de
proiectare;
STAS 3051-91 Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii
fundamentale
de proiectare
P 100-92 (cap.10) Normativ pentru protectie antiseismica a constructiilor
de locuinte social-culturale, agrozootehnice si industriale;
P 118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
Ord. M.I. nr. 775/98 Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor;
Normativ pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe durata lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora C300/1994;
Legea nr. 10/18 ianuarie 1995 privind calitatea in constructii.
Prezenta documentatie solutioneaza urmatoarele:
dotarea si instalarea grupurilor sanitare
instalatii de alimentare cu apa calda si rece a consumatorilor din cladire
evacuarea apelor uzate menajere si pluviale spre exteriorul cladirii
instalatii de stins incendiu
Pag. 39
instalatii in statia de hidrofor pentru consum menajer si statia de
pompare incendiu;
retelele exterioare si constructii pentru alimentarea cu apa si
canalizarea consumatorilor aferenti cladirilor.
Odata cu amenajarea interioara a obiectivului, pe parte de instalatii
sanitare, urmeaza a fi executateo serie de lucrari necesare specificului
functional al cladirilor. Toate grupurile sanitare ce vor fi amenajate, se vor
echipa cu obiecte sanitare de calitate, din portelan sanitar culoarea alba, cu
finisaj deosebit, fara imperfectiuni, cu smaltul dens, lucios si fara porozitati
care sa impiedice mentinerea igienei perfecte.
In general, in grupurile sanitare se vor monta:
Vas de WC cu iesire verticala sau laterala;
Rezervor pentru WC montat la semi-inaltime;
Lavoare din portelan sanitar cu semipiedestal L=500mm;
Obiectele sanitare se vor monta doar dupa ce s-a facut proba de presiune a
intregii retele si dupa ce s-au terminat lucrarile de finisaje, in scopul evitarii
deteriorarii acestora. Distantele minime de amplasare, precum si cotele de
montaj ale obiectelor sanitare sunt indicate in STAS 1504/85. Amplasarea
obiectelor sanitare se va realiza astfel incat sa rezulte trasee ale
conductelor de legatura cat mai scurte si cat mai simple, evitandu-se
intersectarea conductelor.
Inaltimile de montaj pentru obiecte sanitare vor fi conforme cu STAS 1504/85 si
anume:
Pentru lavoare - 800mm de la pardoseala la buza superioara a lavoarului;
Pentru spalatoare 800mm de la pardoseala;
Pentru robineti dublu serviciu 250mm de la pardoseala.
Pentru baterii de dus - 1200-1300mm de la fundul cazii de dus;
Fixarea obiectelor sanitare pe elementele de constructii se face fie direct, prin
suruburi, fie indirect, prin intermediul consolelor sau altor dispozitive de
sustinere.Toate armaturile vor fi cromate lucios. Pentru lavoare si spalatoare se
vor prevedea baterii amestecatoare monocomanda. De asemenea, toate
Pag. 40
grupurile sanitare vor dispune de accesorii cromate lucios (portprosop,
porthartie, savoniera, cuiere, portpahar).
Instalatii de alimentare cu apa calda si rece a consumatorilor din cladire
Instalatiile sanitare ale cladirii prevad alimentarea cu apa rece potabila si calda
menajera a obiectelor sanitare, din grupurile sanitare.
Alimentarea cu apa rece a obiectivului se va realiza de la reteaua din zona.
Debitul specific necesar pentru dimensionarea racordului de apa este de 0,9l/s.
Rezerva de apa pentru consum menajer, calculata conform SR1343/1-95,
in functie de numarul de persoane, va acoperi, necesarul de apa potabila
estimat pentru perioada unui eveniment (spectacol), ea fiind de 2 mc.
Rezerva de apa va fi stocata intr-un rezervor de inmagazinare a apei din
polietilena alimentara de 2mc. Pornirea si oprirea pompelor se va face
automat in functie de variatia presiunii in conducte, prin intermediul
presostatelor. Pompele vor avea posibilitatea de comanda automata.
Alimentarea cu apa a doua (rezervoare de vas WC situate la etaj, se va realiza
din instalatia de stins incendiu, cu ajutorul unui grup de pompe pilot, care va
asigura in acest fel si o circulatie a apei in instalatiile de stins
incendiu si va inlesni improspatarea apei in rezervorul de inmagazinare apa
pentru incendiu.
Apa calda menajera va fi preparata in centrala termica prin intermediul
unui boiler cu capacitatea de 200l si un debit de 800l/h la t=35C.
Conductele principale de distributie a apei poatabile in interiorul cladirii
vor fi realizate din teava de polipropilena random imbinata prin fitinguri si se
monteaza aparent la plafonul parterului.
Coloanele de alimentare cu apa rece si calda menajera vor fi realizate
din teava de polipropilena random imbinata prin fitinguri si se monteaza
mascat in ghenele special prevazute.
La baza coloanelor se vor monta robineti de inchidere si de golire.
De asemenea, legaturile la obiectele sanitare se vor realiza tot din teava
de polipropilena random imbinate prin fitinguri, montata ingropat in
tencuiala si zidarie sau in rigips.
Pag. 41
La trecerea prin pereti si plansee a conductelor de instalatii sanitare au fost
prevazute piese de trecere.
Se vor prevedea robineti de inchidere cu sfera pentru izolarea diverselor zone
din instalatie. Pentru izolarea completa a fiecarui grup sanitar, dupa racordurile
din distributie sau coloane se vor prevedea robineti de trecere cu sfera.
Conductele de alimentare cu apa rece si calda ce se vor monta aparent pe
elementele de constructie si urmeaza a fi inchise in plafoane false, vor fi izolate
cu cochilii din vata minerala de 20mm grosime protejata cu folie de aluminu,
pentru evitarea condensului si deci a degradarii finisajelor sau a pierderilor de
caldura. Armaturile vor fi performante:
robinetele de trecere cu sfera si parghie de manevra (alama);
robineti golire cu sfera, dop si portfurtun (alama);
robineti (clapete) de retinere (alama)
robineti (supape) de siguranta
Se vor respecta cu strictete toate masurile impotriva transmiterii zgomotelor si
anume: bratari de sustinere cu strat antifonic (cauciuc), racorduri elastice intre
conductele de distributie si agregatele hidromecanice, izolarea fonica prin
tampoane de cauciuc a soclului agregatelor hidromecanice, de elementele fixe
ale constructiei (pardoseli, socluri din beton)
Pentru alimentarea cu apa rece si calda menajera a lavoarelor si a vaselor de
WC, se vor folosi robineti de colt si racorduri flexibile cu dimensiunea
corespunzatoare pentru racoradrea obiectului sanitar la instalatie.
Toate lavoarele vor fi prevazute cu robineti cu ventil de colt %%c 1/2" -
1/2" . Toate rezervoarele de spalare WC vor fi prevazute pe alimentare, cu
robineti de colt de 1/2" - 3/8".
Instalatii de canalizare
Canalizarea apelor uzate menajere se realizeaza prin intermediul unei
retele interioare racordata la bazinul etans vidanjabil nou proiectat, printr-o
statie de epurare pentru 20 locuitori echivalenti ce urmeaza a epura apele uzate
menajer prin trepte mecanice cat si trepte biologice. Sunt prevazute
conducte din polipropilena pentru scurgerea apelor uzate menajere astfel:
de la obiectele sanitare scurgerile fiind montate sub tencuieli si in pardoseli
Pag. 42
ramificatiile la coloane montate aparent in plafoane false si inglobat in sapa
coloane montate accesibil in ghene
colectoare orizontale in zone usor accesibile de la subsol si demisol
Evacuarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare, se va face
gravitational, prin intermediul unor conducte de canalizare care se
racordeaza la reteaua exterioara nou proiectata prin intermediul unor
camine de canalizare nou proiectate.
Apele meteorice de pe acoperis vor fi colectate prin intermediul jgheaburilor si
burlanelor si evacuate pe terenul din incinta imprejmuita a obiectivului.
Montarea conductelor ingropate in pardoseala se va face cu pante
corespunzatoare diametrelor de conducte, in concordanta cu proiectul si cu
normativele si STAS- urile aflate in vigoare.
Traseele s-au ales astfel incat sa asigure lungimi minime de conducte.
Conductele de apa se vor monta deasupra celor de canalizare.
Distantele intre dispozitivele de sustinere ale conductelor din polipropilena
se stabilesc in functie de diametrul si grosimea peretelui tevii si de temperatura
de regim si a mediului ambiant (Tabel 4 din N.P. 003-96 Normativ pentru
proiectarea si executarea instalatiilor tehnico-sanitare si tehnologice cu tevi din
polipropilena.)
Instalatiile de canalizare vor fi prevazute cu tubulaturi (coloane) de aerisire ce
vor fi conduse pe sarpanta cladirii, unde se vor monta aeratoare cu membrana.
Se vor prevedea piese de curatire in general la schimbari de directie,
ramificatii greu accesibile pentru curatire precum si trasee liniare lungi la
distantele maxime urmatoare:
Diametrul (Dn) Distantele intre piesele de curatire pentru
ape
50-70 uzate menajer 6
110 12
125-200 20
Inaltimea de montaj a pieselor de curatire pe coloane va fi de 0,4/0,8m de la
pardoseala. Preluarea si canalizarea condensului de la agregatele de
climatizare se va realiza printr-o retea pe directie orizontala executata
in plafoanele false cu teava de poplipropilena 20mm imbinata prin
Pag. 43
electrofuziune, racordata la un sistem de coloane verticale executate cu
conducte de polipropilena imbinate cu mufe si inel de cauciuc PPc32mm,
pana in basa prevazuta in radierul subsolului, de unde va fi evacuat
pompat in reteaua de canalizare.
Trecerile prin fundatii sau pereti exteriori se vor realiza cu masuri speciale de
etansare contra infiltratiilor (conform catalogului de detalii tip).
In aceste situatii se pot prevedea tevi de protectie, cu conditia ca spatiul dintre
conducta si teava de protectie sa fie etansat cu materiale (masticuri)
speciale hidrofuge (agrementate) , impiedicand astfel patrunderea apei in
interior.Lavoarele vor fi canalizate in sifoanele de pardoseala nou prevazute, cu
ajutorul tuburilor din polipropilena montate ingropat in sape si plansee.
Finisajul se va executa in asa fel incat sa se asigure pantele de scurgere spre
sifoanele de pardoseala.
Intreaga retea de canalizare interioara se va executa cu tuburi din polipropilena
asamblate prin mufe si inel de cauciuc si montate cu pante corespunzatoare
diametrului ales. Retelele exterioare de canalizare, inclusiv racordurile
coloanelor interioare de canalizare la caminele exterioare, se vor realiza cu
conducte din tuburi de PVC-KG (rosu) cu mufe, montate cu pante
corespunzatoare diametrului ales.
Se vor asigura toate masurile necesare respectarii conditiilor de protectie a
mediului, avandu-se in vedere si deversarea apelor uzate. Se vor respecta
in acest sens prevederile NTPA 002-2002 Normativ privind condiTiile de
evacuare a apelor uzate n retelele de canalizare ale localitaTilor si direct
n staTiile de epurare ICIM si NTPA 011-2002 Normativ privind colectarea
si evacuarea apelor uzate orasenesti.
Caminele de canalizare va fi executate din zidarie de caramida buza conform
STAS 2448 -82, avand capace si rame din fonta necarosabile, cu sistem balama.
Instalatia de stingere incendiu
Instalatia de stingere incendiu se va realiza conform prevederilor NP086-
2005 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor
de stingere a incendiilor si a Normativului de siguranta la foc a constructiilor
Pag. 44
P 118 - 99. In vederea stingerii incendiilor obiectivul va fi dotat cu mijloace de
prima interventie:
Stingatoare portative cu pulbere si dioxid de carbon, cu spuma mecanica;
In afara de mijloacele de prima interventie, avand in vedere gradul II de
rezistenta la foc, categoria de risc mare de incendiu, cat si volumul
cladirii, obiectivul se va echipa cu:
Instalatie de hidranti interiori, care va asigura doua jeturi in
functiune simultan (2x2,5l/sec) pentru fiecare punct de pe suprafata
compartimentului de incendiu (in cazul salii de spectacole considerata sala
aglomerata), conform NP086-2005, respectiv un jet pentru fiecare punct in
restul cladirii. Se precizeaza ca numarul de jeturi simultane luat in calcul la
dimensionarea rezervei intangibile de apa si a instalatiei de distributie, este
tot de doua jeturi (2 x 2,5l/sec) - conform NP086-2005;
Instalatie de stins incendiu cu hidranti exteriori Dn80mm si racord fix
tip B, amplasati raspandit la suprafata, in apropierea acceselor, astfel incat
sa asigure debitul necesar de 5l/s;Pentru determinarea rezervei intangibile de
apa pentru stingere incendiu, calculul se face conform NP086/2005. Astfel,
pentru acest obiectiv cu un volum total de aproximativ 4900mc,
conform NP086/2005, anexa 3, respectiv anexa 6, pentru determinarea
debitului si necesarului de apa, rezulta:
pentru hidrantii interiori:
debitul specific minim al unui jet qih = 2,5 l/s;
numarul jeturilor in functiune simultana in fiecare punct: 2;
lungimea minima a jetului compact lc = 6 m;
timp de functionare 10 minute.
pentru hidrantii exteriori:
necesarul total de debit qih = 5 l/s;
debitul specific minim al unui hidrant qih = 5 l/s;
numarul hidrantilor in functiune simultana: 1;
timp de functionare 3h.
In situatia unui incendiu in incinta obiectivului, debitul si presiunea de apa vor
fi asigurate prin intermediul unei statii de pompare apa de incendiu, dintr-un
Pag. 45
rezervor de stocare din beton amplasat subteran, ingropat in pamant, in
care va fi inmagazinata rezerva de apa intangibila de 57mc, calculata in
functie de debitul de calcul al instalatiilor si de timpul teoretic de functionare
al acestora.
Vhi = 10 min x 60 x 2,5 l/s x 2 jet = 3mc
Vhe = 180 min x 60 x 5 l/s = 54 mc
Statia de pompare apa de incendiu va fi amplasata subteran, adiacent
rezervorului de inmagazinare al apei, avand acces direct din exterior prin
intermediul unei trape la nivelul terenului. In acest mod, pompele de
incendiu vor fi montate astfel incat nivelul minim al rezervei de apa de
incendiu sa fie mai sus decat nivelul corpului pompei dar si al conductelor
de legatura intre pompe si rezervor (pompe inecate).
In statia de pompare incendiu, a fost prevazuta executarea in
radier a unei base 600x600x600mm pentru colectarea apelor provenite de la
pierderi accidentale din instalatii. Pentru evacuarea acestor ape, in basa se
va monta o pompa submersibila cu caracteristicile de: debit Q=4mc/h,
presiunea de H=5mCA, puterea de P=max 0,3kW, 230V, 50Hz. Pompa va fi
prevazuta cu intrerupator cu plutitor si va fi racordata electric la o priza de
230V, prevazuta cu al contact de protectie. Conducta de refulare a pompei
va fi din polietilena de inalta densitate PEHD50 si se va racorda la caminul
de canalizare cel mai apropiat.
Pe conducta de refulare de la pompa, se vor monta doi un robineti de inchidere
cu sfera si o clapeta de retinere cu arc 1 1/2.
Rezervorul de inmagazinare din beton va dispune de gura de acces la
nivelul terenului, pentru curatare.
Conductele de alimentare cu apa pentru stingere incendiu se vor realiza din
materiale avand caracteristici tehnice impuse de normativele de incendiu in
vigoare, dupa cum urmeaza:
conductele montate in exterior, ingropat in pamant, din teava de polietilena
de inalta densitate;
conductele montate in interiorul corpurilor de cladire, din teava
de otel (distributie, coloane, legaturi).
Pag. 46
Amplasarea hidrantilor interiori in cladire se va realiza astfel incat fiecare
punct al acestuia sa fie protejat simultan de doua jeturi (in cazul salii de
spectacole considerata sala aglomerata), conform NP086-2005, respectiv un
jet pentru fiecare punct in restul cladirii.
Pentru alimentarea cu apa a instalatiei interioare cu hidranti de incendiu,
direct de la pompele mobile de incendiu, se va racorda la distribuitorul
de pe refularea pompelor, o conducta Dn65mm, cu robinet de inchidere,
ventil de retinere si racord fix tip B, amplasat in exterior, la accesul in cladire.
Cutiile de hidrant se vor amplasa la loc vizibil, usor accesibile in caz de
incendiu si vor fi marcate conform STAS 297/1-88. Acestea vor fi echipate
cu robinetul de hidrant, racord fix, furtun flexibil tip C ( 50 mm) cu racorduri,
cu lungimea de 20 m si teava de refulare cu jet si perdea. Racordul pentru
hidranti se va face la 1,5m de la pardoseala finita.
Pentru verificarea periodica a electropompelor de incendiu, se va
prevedea o conducta (inclusiv vane de sectionare) care va asigura by-passarea
instalatiilor interioare de stingere a incendiului.
Pompele de incendiu vor dispune pe langa comanda automata si de
posibilitatea de comanda manuala. Pentru stingerea incendiului din
exterior, se va folosi un hidrant exterior amplasat in zona de acces.
Furnizorul statiei de hidrofor de incendiu va realiza prin intermediul
senzorilor de nivel montati in rezervor, automatizarea pompelor astfel incat
aceasta sa realizeze:
Oprirea pompelor pilot la atingerea nivelului intangibil, in
rezervorul de inmagazinare;
Oprirea pompelor de incendiu la atingerea nivelului minim in
rezervorul de inmagazinare;.
In acelasi timp, va exista posibilitatea de a semnaliza la un viitor dispecerat,
acustic si optic, urmatoarele:
Scaderea nivelului apei in rezervor pana la atingerea nivelului minim, cand
se opresc pompele;
Intrarea in functiune a oricarei pompe de incendiu;
Pag. 47
Nivelurile maxim, minim si intermediare de apa din rezervorul de
inmagazinare;
Functionarea fiecarei pompe;
Lipsa tensiune de alimentare de la reteaua de alimentare normala;
Lipsa tensiune de alimentare de la reteaua de alimentare de siguranta
(grup electrogen);
Presiune minima conducte de refulare.
Alimentarea cu apa a instalatiei de stins incendiu cu hidranti interiori se va
realiza prin intermediul grupului de pompare echipat cu doua electropompe
verticale (una activa si una de rezerva), cu debitul Q = 18mc/h si presiunea H =
50mCA, cu pornire automata.
Acoperirea pierderilor din retea si mentinerea presiunii in instalatie se va face cu
ajutorul unei pompe pilot pentru debite mici, cu pornire automata (debitul Q
= 1,2mc/h si presiunea H = 40 mCA). Pe conducta de refulare se va racorda un
recipient de hidrofor de 12l.
Pompa pilot din instalatiile de stingere, se va opri la atingerea nivelului limita
superioara a rezervei de apa intangibile de incendiu.
Alimentarea cu apa a instalatiei de stins incendiu cu hidranti exteriori se va
realiza prin intermediul grupului de pompare echipat cu doua electropompe
verticale (una activa si una de rezerva), cu debitul Q = 54mc/h si presiunea H =
40mCA, cu pornire automata.
Conform NP086/2005, se va face o legatura intre conducta de aductiune a
apei si cea de debitare, prin ocolirea pompelor. Legatura va servi la alimentarea cu
apa direct de la sursa, a instalatiilor de stins incendiu, pe perioada in care
rezervorul este scos din functiune pentru reparatii.
Pompele de incendiu vor dispune pe langa comanda automata si de posibilitatea
de comanda manuala. Automatizarea agregatelor de pompare va fi asigurata
de presostate reglate la presiunile de pornire si oprire ce vor fi indicate in faza de
proiect tehnic.
Incaperea statiei de pompare incendiu se va separa de restul constructiei
prin pereti cu rezistenta la foc de cel putin 3 ore si plansee cu o rezistenta la foc
de 1,5ore si va avea acces direct din exterior prin practicarea unei trape in plafon.
Pag. 48
Grupul de pompare pentru stins incendiu va fi alimentat cu energie electrica din
doua surse separate (normala si de rezerva).
Statia de hidrofor pentru consum menajer
Statia de hidrofor pentru consum menajer va fi amplasata intr-o incapere special
destinata la parter si va fi dotata cu:
Un grup de pompare apa consum menajer avand Q=3mc/h, H=40mCA,
compus din doua pompe (una activa si una de rezerva), complet echipat cu
armaturi de inchidere si retinere, protectie lipsa apa, aparatura de comanda,
masura si control;
un rezervor de inmagazinare a apei din polietilena alimentara, avand
capacitatea de 2000l.
Electrovana montata pe conducta de alimentare cu apa de la retea, pentru
inchiderea accesului apei in rezervor in functie de nivelul din acesta;
un recipient de hidrofor cu capacitatea de 200l.
Conducte de canalizare din tuburi PVC
Conductele de canalizare exterioare, de la iesirile coloanelor, pana in caminele de
racord, cat si retelele exterioare montate ingropat, se vor executa din tuburi din
policlorura de vinil PVC-KG (rosu) imbinate prin mufe si inel de cauciuc cu
diametrul de 110mm. Tuburile se vor monta in santuri, pozate sub cota de inghet,
la 0,9m. Latimea sapaturii va fi de 0,6 m. Patul de asezare va fi realizat din nisip,
care se taseaza. Inaltimea minima a patului de asezare este 10 cm.
Inainte de punerea in opera, se face un control vizual al tuburilor din PVC,
pentru a se detecta eventualele defecte. Capetele, mufele si garniturile trebuie
sa fie in buna stare. Tuburile si racordurile trebuie sa fie montate pe patul de
asezare astfel incat sa fie in contact continuu. Umplerea santului trebuie
realizata cu multa atentie, uniformitatea terenului din jurul tubului din PVC
fiind esentiala pentru realizarea unei structuri portante.
Materialul utilizat pentru construirea patului de asezare se va imprastia in jurul
tubului si se va compacta cu maiul de mana pentru formarea straturilor
succesive in grosime de 10cm pana la limita mediana a tubului, avand mare
grija sa se verifice eliminarea golurilor sub tub si ca partea laterala dintre tub si
peretele sapaturii sa fie continua si compacta. Al doilea strat va ajunge pana
Pag. 49
la generatoarea superioara a tubului, iar al treilea va atinge o cota cu 15 cm
mai mare decat cota generatoarei superioare a tubului. Compactarea va fi aplicata
doar lateral. Umplerea santului dupa pozarea conductei se va realiza cu restul
materialului provenit din sapatura, in straturi succesive de 30 cm grosime,
care vor fi compactate si udate.
Se vor executa lucrarile de realizare a retelelor de hidranti exteriori din teava de
polietilena de inalta densitate cu diametrul de Dn100mm. Totodata, va fi executat
bransamentul de alimentare cu apa de la caminul de bransament prevazut, cu teava
de polietilena de inalta densitate PEHD63mm. La executarea lucrarilor de sapatura
pentru conducte, canivouri, rigole sau camine se vor respecta urmatoarele
prescriptii tehnice:
P10-86, Proiectarea si executia de lucrari pentru fundatii de cladiri;
C169-88, Executie si sapaturi in vederea realizarii pentru fundatii pentru
constructii civile si industriale;
C16-84, Realizarea constructiilor si instalatiilor in sezonul rece.
STAS 3051-, Canale ale retelelor exterioare de canalizare.
Latimea sapaturii pentru executia canalizarilor va fi in functie de diametru:
Diametrul conductelor (mm) Latimea transeului (m)
pana la 100mm 0,7

100 - 200 0,8
250 - 350 0,9
Pe toata lungimea sapaturilor vor fi prevazute parapete metalice laterale si podete
metalice peste santuri, in locurile cu circulatie pietonala.
Executantul va prevedea toate sprijinirile necesare pentru a asigura stabilitatea
excavatiilor, a drumurilor si a constructiilor adiacente pentru zonele indicate a fi
executate cu sapaturi sprijinite.
2.A.4.6.3 Instalatii de incalzire, ventilatie si aer conditionat

GENERALITATI
Solutiile studiului de fezabilitate au fost alese conform surselor de alimentare
cu energie electrica si combustibil presupuse a fi disponibile in interiorul incintei.
Pag. 50
S-a considerat ca imobilul dispune de bransament la reteaua nationala de gaze
naturaleDocumente ce au stat la baza studiului
Intocmirea studiului s-a facut conform temei de proiectare si respectand
reglementarile tehnice specificate in standarde, normative si acte legislative.
Standarde:
SR 1907/197 Calculul necesarului de caldura pentru instalatiile de incalzire
STAS 1907/2 Temperaturile interioare conventionale de calcul
STAS 6648/1,2 Calculul aporturilor de caldura; parametrii climatici exteriori
STAS 6472/3 Calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor
STAS 7132 Masuri de siguranta la instalatiile de incalzire cu apa calda
Normative:
avand
Normativ I-13/2002 pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire
centrala
Normativ I5 -1998 pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilatie si
climatizare
Normativul P-118/1999 privind protectia la actiunea focului
Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor din 1977 si 1994
Acte legislative:
Legea 10/1995 privind calitatea in constructii
HG 925/1995 - Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a
proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor.
Solutiile propuse
Pentru asigurarea confortului interior pe timpul iernii si pentru
indeplinirea cerintelor de calitate si performanta conform Legii nr.
10/1995 pentru cladiri civile publice, imobilul va fi dotat cu sistem de
incalzire centrala format din:
- instalatie interioara de incalzire cu corpuri statice (radiatoare si convectoare)
- instalatie interioara de incalzire cu aeroterme
- centrala termica proprie pentru prepararea agentului temic.
Pentru asigurarea confortului interior pe timpul verii imobilul va fi
dotat cu sisteme centralizate si locale de aer conditionat de tip rooftop,
split si bi-split. Pentru asigurarea calitatii aerului interior imobilul va fi
dotat cu instalatii interioare de ventilatie pentru:
- igiena si confort
Pag. 51
- desfumare
Temperaturi de calcul
S-a considerat ca temperatura conventionala de calcul a aerului exterior
iarna (tei) are valoarea temperaturii din zona climatica IV (zona cea mai
defavorabila) conform STAS 1907/1; s-a considerat tei = -21 C.
Temperaturile interioare de calcul pe timp de iarna (tii) s-au ales conform STAS
1907/2 pentru cladiri civile publice; s-au considerat urmatoarele valori:
DESTINATIA INCAPERII tii
Depozite, centrala termica 10C
Casa scarii, hol, grup sanitar public 15C
Foyer, biblioteca publica, sali 18C
Cabine actori, vestiare, birouri 20C
Pentru calculul instalatiilor de ventilatie / climatizare, in luna iulie pt. un grad
de asigurare de 95%, s-au considerat:
- temperatura maxima exterioara de calcul tev = 33,5 C
- continutul de umiditate al aeruluixev= 11,8 g/kg.
- umiditatea exterioara relativa de calcul fev = 35 %
exterior
Pentru incaperile dotate cu instalatii de aer conditionat, temperatura aerului
interior pe timp
de vara s-a calculat cu formula:
tiv = 10 + 0,5tev
Umiditatea relativa interioara de calcul fiv s-a ales in functie de tiv.
Au rezultat urmatoarele valori:
- temperatura interioara de calcul tiv = 26 C
- umiditatea interioara relativa de calcul fiv = 55 %
Debite specifice de aer; numar orar de schimburi
Debite specifce de aer proaspat:
- 25 m3/h / persoana
- 50 m3/h / WC
Nr. orar de schimburi de aer:
- depozite min. 1 sch./ h
- arhive (depozit carte) 1 sch./ h
- foyer min. 1 sch./ h
INSTALATII DE INCALZIRE
Centrala termica
Pag. 52
Spatiul destinat centralei termice este situate la parterul cladirii.
Camera centralei termice are suprafata utila de aprox. 7 m2 si inaltimea 3.00 m.
Ventilatia spatiului destinat centralei termice se face in mod natural, prin
amplasarea in peretele exterior al camerei a doua grile exterioare de ventilatie,
una la partea superioara si una la partea inferioara a camerei.
Grupurile termice
Puterea nominala a instalatiei de incalzire este asigurata prin doua grupuri
termice compacte cu tiraj fortat, pentru montaj pe perete (centrale termice
murale), fiecare avand capacitatea termica utila 40.0 kW si randamentul
99%. Grupurile termice functioneaza cu gaz natural livrat la presiunea 20
mbar, consumul orar maxim fiind estimat la 9.50 m3
Grupurile termice au tehnologie de functionare in condensatie. Datorita
acestei tehnologii arderea gazului se face in camera de ardere etansa, cu
randament ridicat si emisii scazute de noxe. Condensul rezultat in urma
schimbului de caldura dintre gazele arse si schimbatorul de caldura al
cazanelor este colectat intr-un dispozitiv cu neutralizator de acid si apoi este
deversat la canalizare.
Prepararea apei calde pentru consum menajer
Prepararea apei calde pentru consum menajer se face centralizat, in regim
prioritar fata de incalzire, prin rezervor de acumulare ACM cu schimbator de
caldura incorporat (boiler cu preparare rapida).
Ramurile de distributie
Distributia sistemului de incalzire este separata pe ramuri (circuite); separarea
grupurilor de consumatori se face la ansamblul distribuitor / colector
amplasat in centrala termica astfel:
circuitul de incalzire nr.1 - corpuri statice (radiatoare si convectoare),
70/50C, puterea nominala 55.0 kW
circuitul de incalzire nr.2 pentru aerotermele din sala de spectacol,
70/50C, puterea nominala 35.0 kW
circuitul de preparare ACM , 70/50C, puterea nominala 55.0 kW in
regim prioritar fata de radiatoare.
Pompele de circulatie; schema de functionare
Pag. 53
Au fost prevazute pompe de circulatie pe fiecare circuit de incalzire al
instalatiei; stabilitatea hidraulica a sistemului este asigurata printr-o butelie de
egalizare a presiunilor ce izoleaza hidraulic cele doua centrale termice murale
de instalatia interioara de incalzire.
Alegerea pompelor de circulatie s-a facut in functie de pierderile de presiune si
debitele de fluid din circuitele respective; s-au ales pompe in linie ,
cu rotor umed si eficienta energetica ridicata.
Datorita faptului ca reglarea agentului termic la consumatori se realizeza
cantitativ, prin robinete termostatice cu 2 cai, debitele de fluid din circuitele
de incalzire sunt variabile.; pentru circuitele de incalzire s-au prevazut
pompe cu variator electronic de turatie ce asigura economie de
energie si silentiozitate in functionare.
Pentru circuitul de preparare ACM s-a prevazut o pompa cu turatie constanta,
reglabila in 3 trepte. Circulatia apei intre centralele murale si butelia de
egalizare se face prin pompe cu turatie constanta, reglabila in 3 trepte.
Asigurarea circuitului inchis al instalatiei de incalzire
Conform prevederilor STAS-7132 , normativ I-13 si a prescriptiilor tehnice ISCIR
C-31 pentru instalatii de incalzire avand temperatura agentului termic
pana la 115C, cazanele si instalatia de incalzire se vor asigura impotriva
cresterii temperaturii si presiunii peste limitele admise prin vase de
expansiune si supape de siguranta. Pentru preluarea excesului de apa
provenit din dilatatie s-a prevazut un vas de expansiune inchis cu membrana si
perna de gaz avand capacitatea 150 l.
Aerul de combustie
Aportul de aer necesar arderii combustibilului la centralele termice murale
se va face mecanic, prin tubulatura de aer etansa prevazuta cu priza de aer
proaspat.
Evacuarea gazelor arse
Gazele rezultate din arderea combustibilului in focare sunt evacuate in exterior
prin tiraj fortat. Evacuarea se va face in punctul cel mai inalt al cladirii, printr-
un cos de fum etans, comun celor 2 grupuri termice.
Umplerea/golirea instalatiei ; tratarea apei
Pag. 54
Umplerea instalatiei de incalzire se face printr-o conducta racordata
la instalatia de alimentare cu apa rece a imobilului, in amonte de butelia
de egalizare.; conducta este prevazuta cu robinet, clapeta de retinere si
manometre pentru citirea presiunii apei reci in amonte si in aval de robinetul
de umplere.
Datorita faptului ca spatiul destinat centralei termice se afla la parter, tot
aici se va face si golirea generala a instalatiei de incalzire; golirea se
poate face pentru tot sistemul sau pe circuite, prin manevrarea robinetelor de
izolare si a robinetelor de golire cu ventil si racord portfurtun.
Supapele de siguranta se vor racorda la instalatia de canalizare a
centralei termice prin conducte de otel sau cupru, pentru a se permite
evacuarea fluidelor fierbinti fara pericol de accident/arsuri; conductele de
evacuare vor avea diametrele nominale egale cu cele ale supapelor.
Pentru tratarea apei din instalatia de incalzire, pe conducta de umplere s-a
prevazut un filtru cu sita DN 15 pentru retinerea impuritatilor si un filtru
electromagnetic anticalcar DN 20.
Automatizare
Functionarea centralei termice este complet automatizata si nu necesita control
permanent. Setarea si controlul automatizat ai parametrilor sistemului de
incalzire se face prin regulator
electronic de temperatura. Regulatorul electronic de temperatura asigura:
functionarea in cascada a celor doua grupuri termice
controlul cu compensare climatica al circuitelor de incalzire prin senzor
exterior de temperatura, senzor de temperatura imersat pe conducta
de tur si electrovana modulanta cu 3 cai
controlul constant al temperaturii ACM din boiler prin senzor de
temperatura imersat in rezervorul de acumulare
Instalatia interioara de incalzire
Tipul instalatiei; caracteristici generale
Instalatia interioara de incalzire este de tip bitubular inchis, cu circulatie
fortata prin pompare
si are puterea nominala de 80.0 kW.
Pag. 55
Agentul termic utilizat este apa calda dedurizata avand parametrii
70/50C si ecartul t = 20C.
Temperatura maxima a apei calde in instalatie este limitata la 95C.
Distributia agentului termic
Circuitul de incalzire nr. 1 Alimentarea cu agent termic a radiatoarelor si a
convectoarelor de pardoseala se realizeza prin intermediul unor casete de
distributie prevazute cu distributor/colector; sunt prevazute casete de
distributie atat la parter cat si la etaj. Corpurile statice sunt alimentate de la
aceste casete prin conducte montate ingropat in sapa.
Circuitul de incalzire nr. 2 Circuitul de incalzire al aerotermelor din sala
de spectacol are distributie superioara ramificata. Conductele se instaleaza
aparent, la nivelul tavanului, pe langa pereti.
Reteaua interioara de conducte: dimensionare, conceptul de materiale
Dimensionarea conductelor respecta urmatoarele criterii:
viteza apei in conducte de distributie generala: 0,3...0,6 m/s
viteza apei in conducte de racordare: 0,2...0,4 m/s
pierdere de sarcina liniara medie max. 150 Pa/m
Instalatia interioara de incalzire se executa din teava de cupru pentru
instalatii, trasa sau sudata longitudinal.
Conductele montate ingropat in sapa se excuta din tevi de cupru tip
colac, preizolate termic si hidrofug. Casetele de distributie sunt
confectionate din tabla de otel, vopsita anticoroziv. Ansamblurile
distribuitor/colector de nivel sunt confectionate din fonta maleabila sau bronz
si sunt prevazute cu toate accesoriile necesare golirii, aerisirii si
izolarii.Sistemele de sustinere / ancorare ale conductelor ce se monteaza
aparent sunt din otel zincat.
Robinete de inchidere si golire
Pentru izolarea diferitelor portiuni ale sistemului de incalzire se prevad
robinete de izolare de tip sferic.
Golirea totala a instalatiei se face centralizat, in camera centralei termice.
Robinete de echilibrare
Pag. 56
Pentru echilibrarea hidraulica a instalatiei, pe ramificatiile conductelor de
distribuite se prevad ansambluri de armaturi pentru echilibrare automata.
Pe conductele de tur ale instalatiei se prevad robinete de echilibrare cu
presetare manuala si priza de presiune, model DANFOSS / ASV-M.
Pe conductele de retur se prevad robinete de reglare automate model DANFOSS
/ ASV-P, presetate la 10 kPa; robinetele prezinta si functii de inchidere si golire.
Cele doua robinete sunt conectate cu un tub de impuls si asigura echilibrarea
permanenta a instalatiei, atat la debit nominal cat si la debit variabil.
Aerisire
Aerisirea instalatiei interioare de incalzire se face prin:
dezaeratoare automate la capetele de coloana si la
ansamblurile distribuitor/colector;
aerisitoare manuale pentru fiecare aparat de incalzire din sistem.
Pentru o evacuare sigura a aerului din instalatie, coloanele vor fi prevazute cu
dezaeratoare automate atat pe tur cat si pe retur.
Preluarea dilatarilor
Preluarea dilatarilor aparute in urma diferentei de temperatura se va face prin:
autocompensare la conductele din otel orizontale, montate aparent; se
prevad suporturi cu glisiere si puncte fixe tip HILTI, astfel incat sa
se permita alunecarea conductelor in sensul de dilatare preconizat;
compensatoare U la la conductele din otel verticale; s-au
prevazut compensatoare U la jumatatea coloanelor si puncte fixe tip
HILTI in extremitatile acestora.
Termoizolatie; fonoizolatie
Toate conductele si armaturile instalatiei interioare de incalzire se
protejeaza impotriva pierderilor de caldura cu tuburi termoizolante din
polietilena extrudata avand grosimea nominala 20 mm.
Toate colierele de sustinere aflate in contact direct cu tevile sunt
prevazute cu benzi din cauciuc sintetic avand proprietati fono si
termoizolatoare.
Aparate de incalzire
Dimensionarea suprafetelor de schimb de caldura
Pag. 57
Dimensionarea suprafetelor de schimb de caldura ale corpurilor statice se
face folosind puterile termice nominale pe unitatea de lungime (W/m),
specificate in prospectele tehnice ale fabricantului.
Radiatoarele si convectoarele se dimensioneaza pentru temperaturile apei calde
70/50C si in functie de temperatura interioara din spatiul incalzit.
Tipurile constructive
Pentru incalzirea spatiilor interioare cu suprafete vitrate mari (foyer,
biblioteca) se prevad corpuri statice tip convector din otel pentru montaj
pe pardoseala; pentru celelalte spatii se prevad corpuri statice tip radiator
din otel cu panouri si lamele convectoare.
Pentru incalzirea camerelor de baie si a toaletelor se prevad radiatoare
din otel, tip portprosop.
Pentru incalzirea salii de spectacol se prevad aeroterme functionand cu
agent termic apa calda pentru incalzire.
Robinete termostatice de radiator
Controlul temperaturii in camerele incalzite cu radiatoare se realizeaza
automat, prin robinete coltar cu dubla reglare si cap termostatic. Robinetele se
instaleaza pe racordul
de tur si au functie de presetare manuala a debitului nominal de agent termic.
INSTALATII DE VENTILATIE SI CLIMATIZARE
Sistemul centralizat de climatizare
Pentru sala de spectacol din cadrul complexului cultural se prevede un sistem
centralizat de ventilatie si climatizare format din:
- aparat central de aer conditionat tip ROOFTOP avand capacitatea de racire
50.0 kW si debitul de aer 10 000 m3/h; sistemul este prevazut cu camera de
amestec cu clapete motorizate ce functioneaza in sistem economizor,
asigurand o proportie de aer aproaspat de 0...100%
- sistem de tubulaturi pentru distributia aerului
- guri pentru introducerea si evacuarea aerului
Aparatul central de climatizare functioneaza in regim de pompa de
caldura, asigurand necesarul de aer proaspat pentru ventilatie in interiorul
salii atat pe timpul verii cat si pe timpul iernii. Pentru cazurile cand
Pag. 58
temperatura exterioara scade sub valoarea de -5C (punctul de functionare
eficienta al pompei de caldura) aparatul este prevazut cu o
rezistenta electrica avand capacitatea termica de 22.0 kW/380 V.
Atunci cand de la panoul central de comanda este activata functionarea in
regim economic, camera de amestec devine economizor, modificand
proportia de aer proaspat in functie de valoarea temperaturii exterioare.
Ventilatorul aparatului este prevazut cu variator electronic de turatie,
asigurand astfel ajustarea proportionala a debitului de aer in functie de
gradul de ocupare al incaperii (sistem VAV).
Prin functiile economizor si VAV instalatia de climatizare a salii de spatcol
devine eficienta din punct de vedere energetic.
Sisteme locale de aer conditionat
Pentru climatizarea celorlate spatii din interiorul cladirii se prevad sisteme
locale de aer conditionat.
Unitatile de aer conditionat de tip pentru racordare la tubulatura se vor racorda
la un sitem de distributie al aerului format din tubulaturi flexibile preizolate termic
si guri de introducere/refulare. Tubulaturile de aer se monteaza in plafonul fals.
Refularea aerului in incaperi se face pe patru directii, prin guri de aer de tip
anemostat patrat cu conuri. Recircularea aerului se face prin grile cu rame fixe
inclinate; acestea se fixeaza pe plafonul fals cu clipsuri, prin intermediul
unor cadre metalice, si formeaza un ansamblu demontabil.
Termoizolatia conductelor ce transporta agenti frigorifici are grosime minim 9 mm,
coeficient
de conductivitate termica minim 0.04 W/mK si bariera contra difuziei vaporilor de
apa. In functie de distanta dintre cele doua unitati de aer conditionat se verifica
daca sistemele au suficient agent frigorific pentru o functionare normala si in
parametrii proiectati. Functionarea sistemelor de climatizare split este complet
automatizata si se realizeaza prin intermediul panourilor de comanda la fiecare
echipament; panoul este prevazut cu urmatoarele functii: setarea valorii dorite
pentru temperatura interioara, functionare automata, dezumidificare si 3
trepte de ventilatie prin recircularea aerului interior.
Pag. 59
Condensul rezultat din tratarea aerului se colecteaza printr-o retea centralizata de
conducte formata din tubulatura din polipropilena imbinata cu mufe cu garnituri.
Racordarea aparatelor de aer conditionat la reteua centralizata se face prin
tuburi flexibile riflate.
Sisteme de ventilatie
Sistem nr. 1 Evacuare grupuri sanitare parter
Pentru evacuarea mirosurilor si a aerului viciat din grupurile sanitare publice
situate la parterul complexului cultural, s-a prevazut un sistem de
ventilatie avand capacitatea de 300 m3/h format din:
- ventilator turela, amplasat pe terasa cladirii
- tubulatura circulara de evacuare tip spiro
- guri de evacuare tip valve cu disc
- grile de transfer
- grile de aer proaspat prevazute in tampalria ferestrelor
Aerul proaspat patrunde in foyer printr-un sistem de grile prevazut in
tamplaria ferestrelor.
Circulatia aerului dinspre foyer inspre grupurile sanitare se face prin grile
de transfer.
Pentru eliminarea curentilor de aer rece ce pot aparea in urma functionarii
instalatiei pe timpul iernii se vor lua urmatoarele masuri:
- grilele din tamplaria ferestrelor sunt prevazute cu lamele autoreglabile, ce
se inchid in lipsa depresiunii in interior
- grilele din tamplaria ferestrelor vor orienta jetul de aer exterior in sus
- grilele din tamplaria ferestrelor se vor amplasa deasupra radiatoarelor sau
convectoarelor de incalzire.
Pentru ventilatia depozitului salii de spectacol s-a prevazut un ventilator
mural avand capacitatea de 150 m3/h. Aerul proaspat patrunde din exterior prin
depresiunea creata de ventilator, printr-o grila exterioara de fatada.
Sistem nr. 3 Evacuare camere etaj
Pentru evacuarea mirosurilor si a aerului viciat din grupurile sanitare si din
vestiarele situate la etajul complexului cultural s-a prevazut un sistem de
ventilatie avand capacitatea de 300 m3/h format din:
Pag. 60
- grile de transfer
- grile de aer proaspat de fatada
Sistem nr. 4 Desfumare / evacuare depozit carti
Atat pentru ventilatie cat si pentru desfumare in caz de incendiu in depozitul
de carti situat la etaj s-a prevazut un sistem de ventilatie avand capacitatea de
300 m3/h format din:
- ventilator turela in constructie antifoc, amplasat pe terasa cladirii
- grila de aer proaspat de fatada
Sistem nr. 6 Ventilatie Sali etaj
Pentru ventilatia bibliotecii situate la etajul complexului cultural, s-a
prevazut un sistem de ventilatie avand capacitatea de 600 m3/h format din:
- guri de evacuare tip anemostat
2.2.4.6.3 CALCULUL CONSUMURILOR ANUALE DE UTILITATI
Energie electrica 176.4 kW/zi 64.377 kW/an 23.175.5 ron/an
Apa menajera 2.0 mc/zi 750 mc/an 2.250 ron/an
Canalizare 2.0 mc/zi 750 mc/an 412.5 ron/an
Gaz 23.3 mc/zi 8.500 mc/an 12.750 ron/an
Cheltuieli totale pentru utilitati 38.588 lei/an
CAPITOLUL II B - INFORMATII GENERALE PRIVIND EXTINDERE ASEZAMANT

CULTURAL (OBIECT NR.2)
2.B.1 Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu

implementarea proiectului
Principalele entitati implicate n implementarea proiectului investitional
propus sunt reprezentate de Primaria Slanic Moldova si gospodariile
Pag. 61
populatiei in orasul Slanic Moldova. Primaria localitatii Slanic Moldova,
judetul Bacau va avea rolul de operator si gestionar in Reabilitare,
modernizare, dotare si extindere asezamant cultural Cerdac-Slanic Moldova,
judet Bacau. n aceasta calitate, va suporta att costurile implicate de
realizarea investitiei, ct si costurile de operare ale centrului social-cultural.
Costurile implicate de realizarea investitiei vor fi acoperite din fonduri
externe, din fondurile proprii ale bugetului local si din alte fonduri legal
constituite cu aceast destinatie, provenite de la nivelurile superioare de
guvernare (Consiliul Judetean Bacau si/sau Guvernul Romniei).
Populatia in numar de 5.469 locuitori din orasul Slanic Moldova, judetul
Bacau, precum si peste 80.000 turisti anual, reprezinta principala entitate
beneficiara a prezentului proiect investitional. Localiatatea Slanic Moldova a
fost atestata documentar in anul 1757, iar indeletnicirile de baza ale
locuitorilor acestei asezari au fost prelucrarea pietrei si a lemnului.
Prelucrarea pietrei de munte a devenit un mestesug ce se transmite din tata in
fiu de-a lungul a peste doua secole de existenta a localitatii.
Asezarea s-a dezvoltat datorita descoperirii n ziua de 20 iulie 1801, n timpul
vnatorii, a unui izvor cu apa minerala de catre serdarul Mihalache Spiridon.
Slujitor al curtii domnesti, care tinea mosia lui Constantin Cehan Racovita n
arenda si era administratorul (camarasul) ocnelor de la Tg Ocna, Mihalache
Spiridon, ntre anii 1804 - 1807 mai descopera si izvoarele 3, 4 si 5.
ncepnd cu anul 1808, cu nvoirea domnitorului Scarlat Calimachi se stramuta
12 familii de tarani de la ocnele de sare. n 1825, domnitorul Ionita Sandu
Sturza aproba ca numarul familiilor sa fie de 27 si sa ngrijeasca izvoarele
tamaduitoare. ncepe astfel popularea Vaii Slanicului. n 1816, mitropolitul
carturar al Moldovei, Veniamin Costache face o vizita la Slanic. Cu acest prilej
se construiesc primele case din brne. Se construiesc case pentru gazduirea
oaspetilor, bai pentru bolnavi si o bisericuta. Sub domnia domnitorului Mihail
Sandu Sturza se intensifica popularea Vaii Slanicului si se ntemeiaza satul
Cerdac si Satu Nou. n 1840 statiunea apare pentru prima oara pe harta sub
denumirea de Feredeiele Slanicului.
Pag. 62
n 1851, prin hrisovul dat de Alexandru Ghica, baile si izvoarele trec n
proprietatea Epitropiei "Sf. Spiridon" din Iasi, dupa dorinta fostului ei proprietar
Constantin Racovita, care o donase n timpul vietii. Sub administratia
Epitropiei, statiunea ia un mare avnt. Se descopera noi izvoare. De-a lungul
timpului au calcat aceste meleaguri personalitati de seama ale culturii si istoriei
neamului romanesc.
Primul concert al marelui compozitor si muzician roman George Enescu in fata
unui public numerous la varsta de 9 ani, a fost sustinut in sala de spectacole
Cazino monument de arhitectura construit in anul 1894 de catre arhitectul
George P. Sterian. Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Ion Creanga sunt cateva
nume mari ale literaturii romane care au venit sa descopere splendoarea
salbatica a acestor locuri.
Despre Slanic Moldova s-au scris numeroase carti care pun in valoare calitatea
apelor curative, aerul puternic ozonat si peisajele de vis ale acestor tinuturi.
Alexandru Vlahuta este autorul care a cuprins toate aceste valori in capodopera
literara Romania Pitoreasca
Regele Carol I a fost o personalitate istorica de seama a Romaniei care a indragit
statiunea Slanic Moldova si care deseori a venit la tratament si odihna alaturi de
personalitati remarcante ale vremii.
Statiunea Slanic Moldova este locatia de desfasurare a numeroase evenimente
cultural-artistice anuale, de conservare, protejare si promovare a traditiilor,
obiceiurilor si mestesugurilor.
In baza acordului de parteneriat semnat intre Consiliul Local Slanic Moldova si
Consiliul Judetean Bacau - Centru Judetean pentru Conservarea si Promovarea
Culturii Traditionale Bacau, in fiecare an in intervalul de 2-3 august, se
organizeaza la Slanic Moldova Festivalul judetean de folclor si Targul
mesterilor populari, cu participarea a peste 200 mesteri populari si 60 artisti.
In fiecare vara, in perioada iunie-septembrie, in parcul statiunii se organizeaza
de catre Primaria orasului Slanic Moldova evenimentul cultural denumit
Anotimpul cultural al Slanicului, prin care se promoveaza traditiile si valorile
moldovenesti, cu participarea a peste 80 ansambluri folclorice din Moldova.
Pag. 63
Anual, in intervalul 20 23 iunie, cu ocazia sarbatoririi patronului spiritual al
orasului Slanic Moldova Sf. Ilie are loc Festivalul Zilele Slanicului, prilej cu
care sunt promovate valorile artistice nationale, talentele in devenire, sunt
organizate spectacole in aer liber ce atrag peste 20000 turisti si cetateni ai
orasului.
Prin activitatea intensa desfasurata la Casa de Cultura a orasului Slanic Moldova
in fiecare luna se organizeaza spectacole si manifestari culturale deosebite ce
se bucura de participarea a peste 5000 persoane turisti si cetateni ai
localitatii. Realizarea centrului socio-cultural va avea ca impact asupra
populatiei o crestere a calitatii vietii datorata mbunatatirii cantitatii si
calitatii serviciilor publice oferite de primarie.
Desfasurarea de activitati n domeniul cultural, de informare si de educatie
permanenta, reprezenta servicii culturale de utilitate publica, cu rol n
asigurarea coeziunii sociale si a accesului la informatie.
Conservarea, cercetarea, protejarea, transmiterea, promovarea si punerea n
valoare a culturii traditionale precum si punerea n valoare a mestesugurilor,
obiceiurilor si traditiilor sunt unele din motivele necesitatii reabilitarii centrului
socio-cultural. De asemenea, un alt beneficiu social al gospodariilor este
reprezentat de posibilitatea formarii profesionale a cetatenilor, prin realizarea
unor cursuri de specializare.
O alta categorie de entitati ce vor obtine diverse beneficii de pe urma
implementarii proiectului sunt agentii economici ce si desfasoara sau si
vor desfasura, n perioada de viata a obiectivului investitional, activitatea pe
raza localitatii Slanic Moldova, prin accesul la informatii publice, organizarea
de conferinte si seminarii n vederea posibilitatii accesarii de fonduri
europene.
Incepand cu anul 1990 fondul construit destinat activitatilor culturale a
cunoscut o degradare accelerata datorita lipsei de fonduri de intretinere si
reparatii. Unitatile culturale existente la ora actuala nu sunt suficiente, ele
nefiind in conformitate cu normele europene pentru accesibilitatea
populatiei la facilitati pentru activitati culturale.
Pag. 64
Continuarea programului dupa aderarea Romaniei la UE este necesara dat
fiind ca nu au fost inca atinse cotele necesare in acest domeniu.
Asezamintul cultural se adreseaza localitatilor ce nu au in dotare o cladire
pentru activitatile culturale, sau cele existente se afla intr-o stare de
degradare avansata. Acest asezamint cultural va fi dotat cu o sala
multifunctionala cu 14 de locuri, cabine si vestiare pentru actori, o biblioteca
punct informare, si sali de cursuri. Aceste dotari vor insleni accesul populatiei
la cultura (spactacole de muzica, teatru, filme) si la informatie (accesul la
internet, ziare si carti).
Prin punerea n functiune a acestor asezaminte culturale, se va asigura
desfsurarea optima a activittilor culturale, a cunoasterii, dezvoltarii si
promovarii traditiilor locale, culturii, stiintei si artei, asigurnd petrecerea
timpului liber n mod placut si n acelasi timp educativ, a dezvoltarii
tinerilor cu simt de raspundere si implicare in viata comunitatii.
Asezamantul cultural se adreseaza uzului comunitatii, cu posibila utilizare
individuala pentru organizarea unor evenimente de insemnatate la nivelul
comunitatii (intalniri, comunicari de interes local, posibilitatea de organizarea
de festivitati adresate comunitatii ca serbarile scolare, spectacole folclorice).
Acest tip de asezamant cultural va avea un grad ridicat de repetabilitate
in mediul rural, adaptarea la traditiile culturale ale zonei facandu-se
prin folosirea unor materiale locale pentru finisarea fatadelor.
2.B.2 Descrierea investitiei
2.B.2.1 Zona si amplasamentul
Date generale
Extinderea propusa a se realiza, alaturat de cladirea existenta are forma de L
in plan cu lungimea 25,47 m si latimea de 22,90 m, avand urmatoarele
caracteristici si dimensiuni:
sala multifunctionala 150 locuri in suprafata de 140,00 mp
zona scena in suprafata de 95,00 mp
depozit scena in suprafata de 40,00 mp
hol primire in suprafata de 29,20 mp
grup sanitar in suprafata de 13,00 mp
Pag. 65
grup sanitar in suprafata de 17,00 mp
antreu in suprafata de 2,80 mp
antreu in suprafata de 2,80 mp
Constructia se gaseste n vecinatatea altor constructii puse n functiune si
prin noua conformare arhitecturala a acesteia, va contribui la ambianta
urbanistica a orasului.
2.B.2.2 Zona seismica
Modulul de baza se proiecteaza pentru un amplasamentsituat in zona avand
valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure cu intervalul mediu
de recurenta IMR = 100 ani, ag = 0.28 g si o perioada de colt Tc = 1.0
sec. Pentru verificarea conceptului au fost facute in paralel dimensionari ale
elementelor structurale pentru zona avand ag = 0.24 g si pentru zona
seismica avand ag = 0.32g.
Clasa de importanta si expunere la cutremur, in conformitate cu P100-
1/2006 - Cod de proiectare seismica este II (auditorii, sali de conferinte,
de spectacole cu capacitati de peste 200 persoane) pentru corpul cuprinzand
sala de spectacole si III pentru cel de al doilea corp.
2.B.2.3 Actiunea zapezii
Conform CR - 1 3 2005 - Cod de proiectare. Evaluarea zapezii asupra
constructiilor, se considera ca valoare caracteristica a incarcarii din zapada
pe sol, pentru un interval mediu de recurenta IMR = 50ani , s0,k = 2.00 kN /
mp, iar pentru tipul de expunere se ia in calcul valoarea ce = 1.00 ( expunere
partiala )
2.B.2.4 Actiunea vantului
Conform NP 082 -04 - Cod de proiectare ; actiunea vantului, valoarea
caracteristica a presiunii de referinta determinata din viteza de referinta
mediata pe 10 minute si avand intervalul mediu de recurenta IMR = 50 ani este
de 0.5 kPa, iar categoria terenului este de tip II.
2.B.2.5 Teren de fundare
Studiu geotehnic
Prof. univ. dr. Catana Constantin n calitate de proiectant de specialitate, n
prezenta proiectantului, a executat studii geotehnice de specialitate necesare
Pag. 66
pentru proiectarea si executia obiectivului Reabilitare, modernizare si dotarea
centrului socio-cultural Slanic Moldova, Slanic Moldova, Strada 1 Mai, Nr. 27,
judet Bacau. Imobilul la care urmeaza sa fie executata lucrarea este proprietatea
beneficiarului si nu se afecteaza retelele din zona iar constructia este ca regim de
naltime P+1 si prezinta dotari obisnuite de tip administrativ.
Pentru nceperea lucrarilor de prospectiune geologica si executarea studiilor s-a
pornit de la tema de studii discutata n prelabil cu proiectantul general, ni s-a
pus la dispozitie un plan de incadrare n zona Scara 1:5000 si un plan de
amplasament si delimitare a bunului imobil fara curbe de nivel, scara 1:250.
Cercetarea geotehnica a terenului de fundare se realizeaza n faza de
cercetare geotehnica pentru proiectarea n conformitate cu prevederile
Indicativului NP 074/2007, iar proiectul se ntocmeste conform Indicativului GT
035/2002 ca Referat geotehnic elaborat pentru faza de proiect tehnic si care face
parte conform Legii 453/2002) si din PAC. Conform informatiilor preliminare
culese din teren, a unor lucrari de cercetare geotehnica executate n vecinatatea
amplasamentului, precum si a observatiilor facute n aflorimente, lucrarea a fost
ncadrata preliminar, din punct de vedere al riscului geotehnic conform
Indicativului NP074/2007 Anexa A la Categoria geotehnica 2.
Consideratii geomorfologice, geologice, litologice
Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul ce constituie obiectivul
prezentului studiu geotehnic se afla situat pe terasa de pe dreapta rului
Slanic, alcatuita din depozitele aluviale de vrsta cuaternara.
Perimetrul studiat este cvasiorizontal si este pozitionat ntre rul Slanic si
versantul de pe dreapta acestuia.
Din punct de vedere geologic, formatiunile strabatute prin lucrarile de
prospectiune executate, sunt reprezentative prin depozite aluviale, fiind
constituite din nisipuri argiloase cu pietrisuri. Vrsta depozitelor subiacente este
oligocena. La nivelul acestora este cantonat si acviferul freatic.
Consideratii hidrogeologice
n vederea obtinerii de informatii hidrogeologice, au fost folosite date din
literatura de specialitate precum si date oferite de fntnele existente n
vecinatatea amplasamentului.
Pag. 67
Din punct de vedere hidrogeologic perimetrul ce constituie obiectul prezentului
referat se afla situat ntr-o zona cu aport acvifer din lunca rului Slanic si din
versantul din vecinatate. Pe toata portiunea traversata de foraje si lucrarile de
prospectiune executate n perimetrul studiat nu au fost interceptate infiltrari
caracteristice acvifere la nivelurile superioare, nivelul hidrostatic al zonei fiind
estimat la adncimea de cca. 3,00 m C.T.N.
Acest lucru ne permite sa tragem concluzia ca prezenta acviferului freatic
la aceasta adncime nu poate influenta comportarea betoanelor n fundatii.
Consideratii geotehnice
Pentru satisfacerea cerintelor STAS 1242/1-1991 au fost executate pe
amplasamentul viitoarelor constructii lucrari de prospectiune geologica, constnd
n foraje manuale geotehnice.
Cercetarea geotehnica s-a facut pna la o grosime a formatiunilor geologice, care
sa asigure cunoasterea proprietatilor esentiale ale terenului de fundare n limita
zonei de influenta (zona activa) a constructiei calculata n conformitate cu
prevederile Indicativului NP 074/2007.
Mentionam de asemenea faptul ca cercetarea geotehnica a terenului de fundare s-
a realizat n faza de cercetare geotehnica pentru proiectare, ramnnd la
latitudinea proiectantului general pentru a decide daca va fi cazul executarii unei
cercetari geotehnice de control (de monitorizare geotehnica a executiei)
finalizate printr-un raport de monitorizare geotehnic a executiei.
n vederea obtinerii de date litologice si geologo-stratigrafice au fost executate
un numar de doua foraje geotehnice manuale de prospectiune, prelevndu-se
un numar de doua probe tulburate, analizate macroscopic si supuse ncercarilor
geotehnice specifice categoriei geotehnice determinate n prezentul studiu n
conformitate cu Indicativul NP074/2007.
Din punct de vedere litologic-stratigrafic, terenul studiat se caracterizeaza dupa
cum urmeaza:
la suprafata pe o grosime de cca. 0,30 m C.T.N. apare solul nisipos cu
pietris, apoi nisip argilos cu pietrisuri.
mentionam ca toate forajele geotehnice executate au ramas cu talpa n
aceste formatiuni.
Pag. 68
n vederea stabilirii categoriei geotehnice, s-a pornit de la exemplul prezentat n
tabelul A3 din cadrul anexei I1 a Indicativului NP 074/2007, lundu-se n
consideratie factorii de risc geotehnic.
Tabel 1
Factori de avut n vedere Apreciere Punctaj
Conditiile de teren Terenuri dificile 6
Apa subterana Fara epuizmente 1
Clasificarea constructiei dupa cat. importanta Normala 3
Vecinatati Fara riscuri 1
Riscul geotehnic Moderat Total 11
pct.
ncadrarea n categorii geotehnice se face n functie de punctajul mai sus
obtinut, conform urmatorului tabel:
Tabel 2
Nr. Riscul geotehnic Categoria
crt. Tip Limite geotehnica
1 Redus 6 ... 9
punctaj 1
2 Moderat 10 ... 14 2
3 Major 15 ... 21 3
Mentionam faptul ca pentru conditiile de teren din tabelul 1 s-au facut

aprecieri ale litologiei formatiunilor geologice traversate prin foraje n
conformitate cu tabelul A1 din Indicativul mai sus mentionat. Dupa cum se
poate observa, din corelarile facute mai sus, structura geologica studiata se
ncadreaza la Categoria geotehnica 2, care include tipuri uzuale de lucrari,
fara riscuri anormale sau conditii de teren si de solicitare neobisnuite sau
exceptional de dificile. Lucrarile din Categoria geotehnica 2 impun obtinerea de
date cantitative si efectuarea de calcule geotehnice pentru a asigura satisfacerea
cerintelor fundamentale.
Concluzii si recomandari
n urma efectuarii lucrarilor de prospectiune geologica de suprafata si de
adncime prin foraje, observatii directe in alflorimente, masuratori ale
indiciilor hidrogeologici, studiul informatiilor oferite si alte lucrari similare din
Pag. 69
vecinatatea perimetrului putem concluziona si face urmatoarele recomadari:
perimetrul ce constituie obiectul prezentului studiu geotehnic se prezinta
ca o suprafata cvasiorizontala, fara denivelari seminficative, situat ntre rul
Slanic si versant.
nu au fost interceptate prin lucrarile de prospectiune executate conuri
de dejectie, alunecari de teren, decrosari, fenomene de solifluxiune, hrube sau
alte deranjamente naturale sau artificiale;
sistemul de fundare recomandat este fundarea directa n teren natural;
succesiunea straturilor:
- stratul 1 = 0-0,30 m Solul nisipos cu pietris,
- stratul 2 = 0,30 - 2,00 m - Nisip argilos cu pietrisuri;
Fundarea se face n stratul 2 la adncime de cel putin 0.90 m. C.T.N., adncime
la care normativul P70 considera ca nu se mai resimt variatiile sezoniere sau
accidentale de umiditate, se repecta n felul acesta si prevederile STAS 6054 -
1977 privind adncimea de nghet care n zona este de 0.90 -1,00 m. C.T.N., iar
apa freatica se afla la ca 3.00 m. C.T.N.
cercetarile macroscopice si determinarile efectuate pe probele tulburate
de pamnturi prelevate din lucrari similare executate n vecinatate
amplasamentului ne indica faptul ca terenul de fundare se ncadreaza la
formatiunile de tip pietrisuri cu nisip argilos;
conform aceluiasi normativ, pamnturile se ncadreaza la tipul pietrisuri cu
nisip argilos si au presiune conventionala de calcul prin extrapolare Pconv.=
300 KPa.;
nu se vor executa compactari prin baterii pe timp friguros, cnd exista
pericolul scaderii temperaturii sub 0grd. C, sau cnd pamntul este nghetat;
se recomanda prevenirea umezirii terenurilor de fundare cu ape din
pierdere la retelele si constructii hidroedilitare, instalatiile interioare (intrarea
si iesirea retelelor purtatoare de apa) sa se faca printr-un sistem elastic cu
posibilitatea de verificare permanenta si acces pentru control;
se recomanda de asemenea executarea de jur mprejurul constructiilor a
unor trotuare, compactarea foarte buna a terenului,
marirea adaptabilitatii constructiei la deformatiile terenului;
Pag. 70
n jurul constructiilor se vor prevedea trotuare de minim 0.80 -1.00m., cu o
panta de scurgere de 3% spre exterior, astfel ca apa din precipitatii sa nu
poata patrunde n terenul de fundatie, ntruct aceasta are un continut de
dioxid de carbon ce ar duce umezirea si dizolvarea formatiunilor respective,
producnd tasari diferentiale;
n interiorul subsolurilor, daca este cazul, conductele vor fi montate
aparent pentru a se putea interveni la o eventuala avarie, pentru a evita
scurgerea apelor din precipitatii n asa fel nct acestea sa nu sa nu patrunda n
terenul de sub fundatii;
conductele purtatoare de apa ce intra sau ies in constructie, vor fi prevazute
cu racorduri elastice si etanse la traversarea zidurilor sau fundatiilor;
clasa de importanta a constructiei se va lua n confromitate cu Normativul
P100-1/2006, iar categoria de importanta n conformitate cu H.G.766/97;
pentru orice altfel de probleme care se pot ivi pe parcursul derularii
lucrarilor de executie a fundatiilor, legate de natura terenului de fundare,
aparitia unor iviri acvifere etc. va fi consultat un specialist;
n cazul n care se constata aparitia unor probleme mai deosebite de
natura geotehnica, ce ar necesita prezenta geotehnicianului pe o perioada
mai ndelungata de timp n teren, de comun acord cu proiectantul general se va
face o monitorizare geotehnica a executiei;
n conformitate cu prevederile normativului P 100-1/2006, zona
studiata se ncadreaza n urmatoarele conditii seismice:
valoarea de vrf a acceleratiei terenului ag = 0,24 g
perioada de colt Tc = 0,7 sec
n conformitate cu prevederile Indicatorului de norme de deviz pentru
terasamente Ts/81, terenul care va fi excavat pentru sapare fundatiilor, se
ncadreazaastfel:
- la sapaturile manuale teren de fundare mijlociu
- la sapaturile mecanizate teren de categoria a- II-a
La ncheierea sapaturilor pentru fundatii, se va solicita prezenta pe santier a
geotehnicianului n vederea avizarii terenului de fundare si ncheierea unui
proces verbal de verificare a naturii terenului de fundare.
Pag. 71
2.B.2.6 Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat
Terenul si constructia existente sunt n proprietatea Consiliului Local al
Orasului Slanic Moldova si au fost dobindite prin contract de vanzare
cumparare autentificat prin incheierea nr. 1405/2003 .
Suprafata totala, reprezentand terenul are o suprafata de 1342 mp, amplasat
in totalitate in intravilan,
2.B.2.7 Studii de teren
Pe terenurile propus se vor realiza ridicari topometrice si studii geotehnice. Acestea
se vor asigura prin grija autoritatilor locale.
2.B.3 Date tehnice ale investitiei
Structura
Structura de rezistenta este realizata n sistem mixt cadre de beton armat si
stalpisori din beton armat.
Din punct de vedere al functiunilor se disting:
1. Zona salii multifunctionale la cota +0,50 m
2. Zona functiunilor anexe.
Structura aleasa se preteaza cel mai optim la exigentele solicitate n caietul de
sarcini.
Infrastructura
Cota 0.00 este prevazuta sub forma unui planseu din beton armat, alcatuit din
placi de 15 cm grosime rezemate pe grinzi de beton armat realizate in inaltimea
cuzinetilor. Fundatiile sunt rezolvate in solutia bloc si cuzinet din beton armat cu
ancorari corespunzatoare ale cuzinetilor in blocurile de beton.
Suprastructura
Structura de rezistenta este din beton armat, avand travei si deschderi puternic
diferentiate in raport cu functiunile principale ale diverselor zone; prin modul de
alcatuire se disting doua zone principale : zona salii multifunctionale si zona
functiunilor anexe; datorita dimensiunilor reduse in plan ale intregii constructii s-a
adoptat o solutie structurala monobloc si elemente rigide de plansee capabile
sa realizeze conlucrarea portiunilor cu cararcteristici de rididitate si
deformabilitate diferite.
Pag. 72
Zona salii multifunctionale, de forma dreptunghiulara, avand un singur nivel este
realizata din cadre de beton armat cu o singura deschidere de 10.00 m, o traveee de
2,00 m si 5 travei de 4.00m ; stalpii au dimensiunea sectiunii constanta pe
verticala , de 40x80 cm, iar grinzile 3ox80cm ; aceasta zona este legata
functional si structural pe trei laturi de zonele anexa care se dezvolta pe parter
si etaj, in inaltimea zonei salii multifunctionale.
Stalpii sunt de 30 x 60 cm iar grinzile au 30 x 50 cm.
Scarile sunt rezolvate sub furma unor placi drepte din beton armat.
Placile de la planseul peste parter au 15 cm grosime, iar cele ale planseului peste
etaj 12 cm grosime, conformarea lor generala asigurand o diafragma in plan
orizontal capabila sa preia in mob avantajos incaracrile seismice precum si sa le
poata redistribui convenabil intre diferitele elemente structurale.
Compartimentarile proiectate sunt urmatoarele :
sala multifunctionala cu 150 de locuri montate pe platforme telescopice,
dandu-se astfel posibiliatea utilizarii salii pentru diferite activitati. Accesul in
sala se va face din zona foyerului. De asemenea sala va fi prevazuta si
cu o a doua usa de evacuare. Inaltimea libera a salii va fi de 6.00 m.
Plafonul si peretii vor fi tratate acustic.
scena aceasta va fi in directa legatura cu sala, la cota +0.50 m. Scena va fi
alcatuita din doua zone: scena propriu-zisa si spatele scenei. De
asemenea in directa legatura cu aceasta se va gasi si depozitul de
decoruri. Depozitul scenei va avea un acces direct la exterior, permitand
manipularea usoara a decorurilor.
Cabinele de actori vor fi luminate natural zenital. Acesul in vestiare va fi din
zona cabinelor. Vestiarele vor fi dotate cu grupuri sanitare cu lavoare si
dusuri. Cabinele de actori vor fi dotate cu mese de machiaj.
Principalele lucrari ce urmeaza a fi efectuate pentru extinderea cladirii existente

si cantitatile aferente:

pereti usori structura metalica 75,00 mp
opaci
vata minerala 75,00 mp
structura intermediara 75,00 mp
Pag. 73
pereti din zidarie placare interioara gipscarton structura 5 cm 258,00 mp
zincata, placare pe o singura fata 12.5 mm
tamplarii tamplarie cortina cu montanti de aluminiu , geam 18,00 mp
exterioare termopan securizat
tamplarie de aluminiu cu geam termopan 4*18*4 6,00 mp
mm
finisaje socluri piatra naturala 2,00 mp
goluri trape de desfumare 4,00 buc
pereti zidarie cu goluri 25 cm 123,20 mc
zidarie cu goluri 12.5 cm 4,50 mc
pardoseli gresie de trafic inclusiv kleber 10 mm 65,00 mp
sapa de protectie 4 cm 65,00 mp
hidroizolatie bituminoasa 65,00 mp
sapa de panta 5 cm 65,00 mp
pardoseala covor PVC cu strat cauciuc 9 mm 140,00 mp
sapa autonivelanta 20 mm 140,00 mp
sapa de egalizare 70 mm 140,00 mp
pardoseala sapa de egalizare 50 mm 52,00 mp
sapa de panta cu suprafata sclivisita 5 cm 52,00 mp
parchet scena parchet masiv raschetat 95,00 mp
suport OSB 95,00 mp
structura de sustinere metalica , h = 45 cm 95,00
mp
tavane placare gipscarton hidrorezistent 56,00 mp
gipscarton
structura de sustinere pe h<60 cm 56,00 mp
tavane placi prefabricate decorative si fonoabsorbante
din fibra lemnoasa cu fixare ascunsa, dimensiuni
2000x600 mm
fonoabsorbante 235,00 mp
structura de sustinere cu h 900-1500 mm 235,00 mp
placari cu rol placare panouri compozite cu strat de rasini 202,00 mp
fonoabsorbant sintetice si suprafata lemn , perforatii rotunde
structura de sustinere din lemn 202,00 mp
vata minerala 10 cm placata pe perete zidarie 202,00 mp
placari pentru placare panouri compozite cu strat de rasini 12,00 mp
atenuarea sintetice si suprafata lemn , perforatii rotunde
sunetelor cu structura de sustinere din lemn 12,00 mp
frecventa joasa membrana vibranta 12,00 mp
panouri structura din lemn 48,00 mp
fonoabsorbante
zona scenei
placare panouri din fibra lemnoasa aglomerata 48,00 mp
mecanism de rotire cu automatizare 8,00 buc
placare faianta pe gipscarton 65,00 mp
Pag. 74
placari HPL placari HPL cu folie furnir inclusiv structura 45,00 mp
usi usi lemn 100x210 cm 10,00 buc
dispozitive usi dispozitiv de autoinchidere usi de evacuare 6,00 buc
invelitoare tabla plana fixata cu falt 230,20 mp
astereala 230,20 mp
vata minerala 15 cm 230,20 mp
bariera impotriva vaporilor 230,20 mp
jgheaburi jgheaburi din tabla 28,60 m
sorturi sorturi din tabla pentru protejarea invelitorii 15,00 m
Termoizolatie Termoizolatie 3 cm polistiren sub cota 0 378,00 mp
hidroizolatii hidroizolatii socluri 72,00 mp
trepte trepte din granit 3 cm adancime 34 cm 52,00 ml
contratrepte contratrepte din granit 2 cm inaltime 15 cm 52,00 ml
placari podeste placari podeste granit 2 24,00 mp
balustrada balustrada inox 18,00 ml
beton volum beton fundatii 102,65 mc
volum beton grinzi cota 1 38,51 mc
volum beton placa cota 1 58,50 mc
pietris volum pietris compactat 33,48 mc
umplutura volum umplutura cu pamant compactat 185,86 mc
sapatura volum sapatura 213,64 mc
cofraje suprafata cofraje grinzi 274,95 mp
armatura armatura fundatii 5.132,00 kg
armatura grinzi si placa 9.634,00 kg
confectii confectii metalice inglobate 320,00 kg
beton volum beton stalpi 45,02 mp
volum beton plansee 115,88 mc
cofraje cofraje verticale 324,00 mp
cofraje la plansee pe inaltimi de 3 m 722,00 mp
cofraje la plansee pe inaltimi de 7 m 250,80 mp
armatura armatura stalpi 7.654,00 kg
armatura plansee 14.701,00 kg
beton fundatii beton fundatii 6,40 mc
beton socluri beton socluri 8,40 mc
beton placa beton placa 17,20 mc
sapaturi sapaturi 64,11 mc
cofraje socluri cofraje socluri 96,01 mp
transport transport beton pe distante de 30 km 399,00 to
transport pamant pe distante de 30 km 66,30 to
sarpanta lemn ecarisat 25,40 mc
streasina 96,00 m
piese metalice piese metalice de fixare sarpanta 1.750,00 kg
Pag. 75
sapatura sapatura pamant 189,76 mc
beton beton aditivat radier, pereti, planseu 20,91 mc
cofraje cofraje pereti 88,01 mp
cofraje tavane 30,26 mp
unpluturi unpluturi pamant 129,26 mc
armatura armatura 2.718,00 kg
transport transport beton pe distante de 30 km 20,90 mc
transport pamant pe distante de 30 km 60,50 mc
cladire lucrari de instalatii electrice 368,00 mp
cladire instalatii alimentare cu apa si canalizare 1,00 buc
instalatii de stins incendiul 1,00 buc
instalatii exterioare 1,00 buc
cladire materiale incalzire 746,00 mp
materiale ventilatii si aer conditionat 746,00 mp
transport 1,00 buc
echipamente Cazan condensatie 40 kW, incl. automatizare 2,00 buc.
incalzire Vas expansiune 150 l 1,00 buc.
Pompa circulatie 2.5mc/h 5,00 buc.
Cos de fum dublu perete otel-inox 1,00 buc.
Radiatoare 33/1800x600 14,00 buc.
Radiatoare portprosop 6,00 buc.
Convectoare 22/1800x300 10,00 buc.
Aeroterma 17.0 kW, incl. autoamatizare 2,00 buc.
echipamente Rooftop 10 000 mc/h, 50.0 kW racire 1,00 buc.
ventilatii Split "ductable blower" 15.0 kW racire 2,00 buc.
aer conditionat Split "cassette" 2 x 2.5 kW racire 2,00 buc.
Split "hi-wall" 2.5 kW racire 1,00 buc.
Ventilator extractie turela 150 mc/h+panou 4,00 buc.
subtraversare DJ gaze naturale 20,00 m
probe tehnologice 1,00 buc
2.B.4 Instalatii aferente obiectivului
2.B.4.1 Instalatii electrice
Pentru reabilitarea cladirii se prevad:
instalatii de iluminat
instalatii pentru iluminatul de siguranta
instalatii audio
instalatii de sonorizare
instalatia de priza de pamant
Pag. 76
instalatie de paratraznet
2.B.4.2 Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum
1. Alimentarea cu apa
Racord PPR din reteaua publica in camin vizitabil cu apometru.
2. Racordul la canalizare
Ministatie de epurare cu racord PVC la bazin vidanjabil etans.
3. Alimentarea cu energie electrica
Racord electricitate subteran la reteaua publica, la capacitatea ceruta prin PT.
In zonele in care reteaua nu asigura capacitatea necesara, se va realiza un post
trafo si un post electrogen.
Perioada si regimul de functionare.
Cladirea va fi utilizata 12 luni pe an, adica 365 de zile de functionare pe an.
Regimul de functionare va fi de 12:00 - 20:00 - adica 8 ore pe zi.
Pe perioada in care aceasta nu se foloseste, se vor realiza consumuri pentru
pastrarea temperaturii de garda..
2.B.4.3 Concluziile evaluarii impactului asupra mediului
Se vor urmari regulile specifice pe perioada desfasurarii santierului astfel
incat sa se evite contaminarea terenului, contaminarea apelor curgatoare sau
freatice invecinate, poluarea fonica a vecinatatii, degajarea de noxe sau substante
in suspensie in atmosfera. Toate operatiunile de evacuare a deseurilor se vor face
in baza unui contract cu o companie de salubrizare autorizata sau direct catre o
groapa de gunoi dar in baza de contract preplatit.
Se vor prevedea separator de hidrocarburi pentru preluarea apelor pluviale de pe
platforma de parcare. Apa rezultata in urma folositii grupurilor sanitare si
dusurilor se va trece prin microstatia de epurare.
Se va evita taierea copacilor pentru amplasarea cladirii.
CALCULUL CONSUMURILOR ANUALE DE UTILITATI
Costuri utilitati
Energie electrica 176.4 kW/zi 64.377 kW/an 23.175.5 ron/an
Apa menajera 2.0 mc/zi 750 mc/an 2.250 ron/an
Canalizare 2.0 mc/zi 750 mc/an 412.5 ron/an
Gaz 23.3 mc/zi 8.500 mc/an 12.750 ron/an
Cheltuieli totale pentru utilitati 38.588 lei/an

Pag. 77
CAPITOLUL III COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI
3.1 Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general

Costul total al constructiei C+M este estimat a fi de 3.057.151 lei fara TVA,
respectiv 3.638.010 lei inclusiv TVA.
Bugetul total al investitiei, incluzand serviciile si taxele aferente este de
5.017.862 fara TVA, respectiv 5.971.256 lei inclusiv TVA.
3.1.1 Valoarea lucrarilor de reabilitare cu detalierea pe structura devizului general
3.1.1 Valoarea lucrarilor de extindere cu detalierea pe structura devizului general
Pag. 78
Pentru devizele pe categorii de lucrari se vor analiza documentele atasate prezentei
documentatii (se vor analiza anexele pentru obiectul 1 si 2).
Evaluarea a fost realizata pe baza antemasuratorilor pe categorii de lucrari si pe
baza preturilor normate si actualizate (vezi anexele 3-11). Preturile pentru
echipamente de instalatii si dotarile din sala multifunctionala au fost estimate
pe baza de oferte ale produactorilor sau furnizorilor locali sau din spatiul UE.
3.2 Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei
Durata de realizare si etapele principale, graficul de realizare a investitiei
Se estimeaza durata de construire a unei cladiri la aproximativ 9 luni:
fundatii 4 saptamani
extindere 12 saptamani
cladire existenta 8 saptamani
inchideri 6 saptamani
finisaje interioare si instalatii 12 saptamani
AMENAJARE
PROIECTARE STRUCTURA INSTALATII ARHITECTURA UTILITATI EXTERIOARA
1. cheltuieli pentru
amenajarea
terenului
asigurarea utilitatilor
proiectare si
asistenta tehnica
investitia de baza
5. alte cheltuieli
Pag. 79
CAPITOLUL IV ANALIZA COST BENEFICIU
4.1 Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea
perioadei de referinta REABILITAREA, MODERNIZAREA DOTAREA SI EXTINDEREA
ASEZAMANTULUI CULTURAL CERDAC - SLANIC MOLDOVA, JUDETUL BACAU.
Se va lua in calcul o perioada de referinta de 3 ani.
4.2 Analiza optiunilor
Valoare investitie inclusiv TVA = 5.971.256 lei, din care C+M = 3.638.010 lei.
4.3 Analiza financiara inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara:
fluxul cumulat, valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-
beneficiu.
Structura organizatorica
Asezamintul va avea un numar de 4 angajati permanenti. Acestia vor fi subordonati
structurilor de conducere ale satului/comunei mai exact primariei. Se va
Pag. 80
practica un management informal, menit sa asigure un feedback crescut
privitor la schimbarile ce pot afecta desfasurarea activitatilor.
Planul de personal
Cheltuielile pentru personal, incluzand si taxele si cotizatiile aferente se vor
ridica la 32.664 lei anual aceasta suma incluzand si contributiile platite pt
angajati statului .
Angajatii vor fi :
1 administrator cu salariul de 1.000 lei net brut 1.361 lei
1 bibliotecar cu salariul de 1.000 lei net brut 1.361 lei
1 tehnician cu salariul de 1.000 lei net brut 1.361 lei
1 ingrijitor cu salariul de 600 lei net si brut 789 lei
Intretinerea si mentenanta va fi s-a estimat la o suma lunara de 5.000 lei.
Cheltuieli de mentenanta si intretinere anuale = 5000 lei.
Strategia de promovare
Strategia de promovare se va axa pe crearea unei bune reputatii atat din punct
de vedere a calitatii serviciilor furnizate, cat si din punct de vedere a calitatii .
Astfel pentru promovarea serviciilor se vor utiliza fluturase, anumite
pliante si reclama massmedia (ziare, diverse evenimente ).
Acestea vor fi distribuite intensiv chiar inainte ca firma sa-si inceapa
activitatea, pe urma urmand distribuirea lor lunara (intr-o zi prestabilita).
Pentru promovarea serviciilor se va crea si un site pentru camine in care ne
vom prezenta domeniul de activitate si poze, concursuri organizate pana in
acel moment (colaboratori, spectacole), etc.
Se estimeaza o cheltuiala de promovare / publicitate de 2400 RON / luna
Pentru realizarea analizei financiare se presupun ca unele date vor inregistra
valori constante (fluctuatiile fiind nesemnificative ) pe parcursul a 3 ani astfel:
Impozitul per profit va fi de 16%
Amortizarea echipamentelor se va face pe o perioada de 30 ani ,
Valoare investitie fara tva care se amortiz conform tabel de mai jos.
Metoda de amortizare e cea liniara. Rezultate financiare
Calcul cu o capacitate de 100 % de ocupare din persoanele care au capacitatea
financiara de a beneficia de servicii
Pag. 81
Nr. Denumire Valoare
1 Valoare investitie totala fara tva 3.057.151
3 cheltuieli anuale
4 salarii 32.664
5 utilitati 38.588
6 amortizare 99.000
7 publicitate/marketing 2.400
8 reparatii /intretinere 5.000
9 total cheltuieli 180.558
10 venituri anuale
11 1 spectacol/ saptamana =48/an pret bilet= 5 ron/bilet 48.000
12
11 2 inchirieri /luna (nunta , botez, diverse evenimente) 36.000
12 1500 ron/inchiriere
13 cursuri diverse (artizanat, mestesugarie, aerobic, fitness) 48.000
13
14 10 ron / sedinta*2
discoteca sedinte
1/saptamana /sapt *la tip 1-50 copii maxim
-sambata 48.000
13
14 10 ron /pers *tip 1 -100 pers
15 venituri din subventii af. Amortizarii inv 80 % fiind finantata de 80.878
14
15
16 UE fonduri
Total nerambursabile -regasindu-se in venituri
venituri 260.878
15
17 profit brut 80.320
18 impozit pe prof 12.851
19 profit net 67.469
Desfasurator cheltuieli lunare luate in calcul

Cheltuielile si veniturile au fost luate in calcul privind anul calendaristic
cheltuielile cu utilitati - (apa , energie , gaze, curent electric etc)
suma estimata la 38.588 lei / an
Cheltuieli cu diverse echipamente si consumabile vom cuprinde
aici cheltuieli cu reparatii si inlocuire obiecte in baza (gen
bancute, echipamente , etc ) 5.000 lei / an,
Cheltuieli salariale per baza pe an 32.664 lei
Cheltuieli de mentenanta si intretinere 5.000 lei
Cheltuiala de promovare / publicitate de 2.400 lei
Tariful orar privind inchirierea si tariful pentru intrare sunt preturi practicate
pe piata , tinand cont si de zona si serviciile oferite .
4.4 Analiza de senzitivitate
Scenariu 1 varianta pesimista cea in care nu se doreste decar un profit
minimal (mai mult doar suportarea cheltuielilor )
Pag. 82
Pentru realizarea planului financiar se presupun ca unele date vor inregistra
valori constante pe parcursul a 3 ani astfel:
impozitul per profit va fi de 16%
grad de utilizare estimat pentru inceput 45 %
Rezultatele financiare
grad de ocupare folosit la activitatile cu nr. de persoane de 45 %
3 cheltuieli anuale
4 salarii 32.664
5 utilitati 38.588
6 amortizare 101.906
10 venituri anuale
1 spectacol/ saptamana =48/an pret bilet= 5 ron/bilet 21.600
11 2 inchirieri /luna (nunta , botez, diverse evenimente) 16.200
cursuri diverse (balet, artizanat, mestesugarie, aerobic, fitness)
21.600
13 10 ron / sedinta*2 sedinte /sapt *la tip 1-50 copii maxim
13 discoteca 1/saptamana -sambata
21.600
14 venituri din subventii af. Amortizarii inv 80 % fiind finantata de
80.878
15 UE fonduri nerambursabile -regasindu-se in venituri
16
15 Total venituri 161.878
17 profit brut -18.680
18 impozit pe prof 0
19 profit net -18.680

Cheltuielile cu utilitati - (apa, energie , gaze, curent electric etc) suma
estimata la 38.588 lei / an
Cheltuieli cu diverse echipamente si consumabile vom cuprinde aici cheltuieli
cu reparatii si inlocuire obiecte in baza 5.000 lei / an
Pag. 83
Scenariu in varianta moderata
Pentru realizarea analizei financiare se presupun ca unele date vor inregistra
valori constante (fluctuatiile fiind nesemnificative ) pe parcursul a 3 ani astfel:
impozitul per profit va fi de 16%
Metoda de amortizare este cea liniara
grad de utilizare estimat pt inceput 65 %
Rezultatele financiare
3 cheltuieli anuale
4 salarii 32.664
5 utilitati 38.588
6 amortizare 101.906
10 venituri anuale
1 spectacol/ saptamana =48/an pret bilet= 5 ron/bilet 31200
11 2 inchirieri /luna (nunta , botez, diverse evenimente) 23400
cursuri diverse (balet, karate, aerobic, fitness)
31200
13 10 ron / sedinta*2 sedinte /sapt *la tip 1-50 copii maxim
13 discoteca 1/saptamana -sambata
31200
14 venituri din subventii af. Amortizarii inv 80 % fiind finantata de
80878
15 UE fonduri nerambursabile -regasindu-se in venituri
16
15 Total venituri 197.878
17 profit brut 17.320
18 impozit pe prof 2.771
19 profit net 14.549

cheltuielile cu utilitati - (apa , energie , gaze, curent electric etc) suma
estimata la 38.588 lei / an
Cheltuieli cu diverse echipamente si consumabile vom cuprinde aici
cheltuieli cu reparatii si inlocuire obiecte in baza (gen bancute,
echipamente , etc ) 5.000 lei / an,
Pag. 84
Indicatorii de rentabilitate
1. rata rentabilitatii costurilor (profit/costuri totale)
An1 = 8,05
An2 = 8,05
An3 = 8,05
2. rata rentabilitatii comerciale (profit /cifra de afaceri)
An1 = 7,3
An2 = 7,3
An3 = 7,3
termenul de recuperare a investitiei (investitia totala/profit anual) 42 ani in conditia
in care se recupera doar investitia de 20 % suportata de statul Roman restul 80 %
fiind Fonduri UE nerambursabile
Capacitatea de autofinantare :
CAF = Rezultat net + amortizari - subventii pentru investitii virate la venituri
Dat fiind faptul ca investitia se va realiza din bani proveniti de la bugetul
statului nerambursabili amortizarea va fi egala cu subventii pentru investitii virate
la venituri , ca urmare CAF = Rezultat net
CAF = 35.577 lei
Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care il obtine
entitatea din banii investiti in afacere:
Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit/Capital angajat roman
R cap ang = 1.73 %
Cash FLOW prin metoda directa datorita faptului ca nu avem furnizori, tinand
cont de incasarile se fac cash pe ora sau pe nr de ore .
Iar platile si datoriile sunt considerate lunare ( salarii , utilitati etc)
Cash flow-grad 65%
Incasari anuale
1 spectacol /saptamana=48 /an pret bilet= 5 ron/bilet 31200
Pag. 85
2 inchirieri /luna (nunta , botez, diverse evenimente)
23400
1500 ron/inchiriere
cursuri diverse (balet, karate, aerobic, mestesugarie)
31200
10 ron/sedinta*2 sedinte /sapt *la tip 1-50 copii maxim
discoteca 1/saptamana -sambata
31200
10 ron /pers *tip 1 -100 pers
total incasari 117000
plati anuale
salarii 32664
utilitati 38588
publicitate/marketing 2400
trezoreria neta 38348
I. Valoarea actuala neta exprima surplusul de capital rezultat la incheierea duratei
de viata a investitiei ( inclusiv valoarea reziduala ).
-t
VAN = CFt(1+k)
in care: k = rata de actualizare 10 % ;
t = durata de viata a investitiei 30 ani ;
CFt = intrari nete de trezorerie ale perioadei t.
Pentru a determina VAN la momentul zero se utilizeaza relatia:
VAN = CFt(1+k)
in care: I0 = investitia neta actualizata la momentul zero.
VAN = 4.660.440/ 17.45 = 267.074 lei
Conform analizei si estimarilor investitia de tip 1 esate rentabila la o
capacitate de 65 % aceasta obtinand profit, acest prag obtinandu-se la un
grad de ocupare destul de ridicat. In masura in care gradul de ocupare v-a
ajunge la 100 % se poate majora durata de inchiriere pe zi / luna , sau in functie
de gradul de ocupare la anumite intervale orare / sau zile ( ex. In timpul saptamanii
sau in timpul week- endului ) .
Se recomanda observarea fluxului mare de clienti si a perioadei cand acestia
folosesc asezamantul cultural, acest lucru fiind luat in calcul la alegerea lunilor din
an pt inchiriere, eventual in lunile mai favorabile sa se creasca orele de inchiriere ,
iar in cele mai nefavorabile sa fie reduse .
4.5 Analiza de risc

Analiza prag minim de rentabilitate
Pag. 86
Profit = 0 ( venituri cheltuieli =0)
Pentru realizarea analizei financiare se presupun ca unele date vor inregistra valori
constante (fluctuatiile fiind nesemnificative ) pe parcursul a 3 ani astfel:
Impozitul per profit va fi de 16%
Amortizarea echipamentelor se va face pe o perioada de 30 ani
Metoda de amortizare e cea liniara
Grad de utilizare estimat pt inceput 65 %
CAPITOLUL V SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI
Pag. 87
Programul de dezvoltare a infrastructurii unor asezaminte culturale din
spatiul rural a fost instituit prin Ordonanta a Guvernului privind
instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii culturale din spatiul
rural. Programul asigura o finantare din bugetul de stat, din sume defalcate din
taxa pe valoarea adaugata, repartizata pe unitati administrativ-teritoriale si
proiecte eligibile.
Din punct de vedere valoric, aportul la investitia de baza este urmatorul:
CNI S.A. 3.000.000 lei cu TVA (50,2 %)
Consiliul Local Slanic Moldova 2.971.256 lei cu TVA (49,8 %)
Pag. 88
CAPITOLUL VI ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN
REALIZAREA INVESTITIEI
6.1 Numar de locuri de munca create in faza de executie
Derularea programului de investitii genereaza ore de munca care in mod
indirect contribuie la dinamica pozitiva a fortei de munca .
Astfel, pe o perioada de 9 luni de constructie se genereaza peste 30000 de ore
de munca, preluate atat in cadrul firmelor de constructie si a antreprenorilor
acestora, cat si in cadrul institutiilor cu aport indirect la derularea in bune
conditii a programului.
Pe perioada de derulare a constructiei se vor asigura ore de munca pentru
- 1 diriginte santier
- 1 inginer constructor
- 5 muncitori calificati
- 10 muncitori necalificati
6.2 Numar de locuri de munca create in faza de operare
Toate serviciile vor fi asigurate numai intr-un singur schimb.
Personalul angajat va fi urmatorul:
administrator 1 persoana
bibliotecar 1 persoana
asigurarea curateniei 1 persoana
tehnician echipamente si instalatii 1 persoana
TOTAL 4 persoane
Pentru o buna functionare, vor fi 4 angajati permanenti si un colaborator
(contabilul). Caminul cultural va fi sub directa administrare a administratiei
locale.
Pag. 89
CAPITOLUL VII PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI
7.1 Valoarea totala
Valoarea de investitie totala, inclusiv TVA = 5.971.256 lei
Din care C+M (constructie si montaj) = 3.638.010 lei
Valoarea de investitie pentru reabilitare, inclusiv TVA = 3.907.483 lei
Valoarea de investitie pentru extindere, inclusiv TVA = 2.063.773 lei
7.2 Esalonarea investitiei
Investitia se va desfasura intr-o singura etapa, dupa cum urmeaza:
Trimestrul III 2009
Studiu de fezabilitate, aprobarea studiului.
Proiectant + beneficiar (CNI)
Finalizarea proiectarii la nivel DTAC.
Trimestrul IV 2009
Candidati
Realizarea studiilor topometrice ale locatiilor.
Proiectant
Realizarea adapatarii la teren a proiectului pilot.
Beneficiar (CNI)
Derularea licitatiilor pentru incredintarea contractelor de constructie.
Trimestrul I 2010
Autoritatile locale selectate
Obtinerea autorizatiilor de construire
Lucrari de viabilizare a terenului daca este cazul
Antreprenori
Deschiderea primelor santiere
Trimestrul II 2010
Antreprenori
Pag. 90
Deschiderea santierelor in noi amplasamente
Derularea santierului
Trimestrul III 2010

Antreprenori
Finalizarea primelor constructii
Trimestrul IV 2010
Finalizarea ultimelor constructii din aceasta serie de investitii.
7.3 Durata de realizare (luni)
Se estimeaza durata de construire a unei cladiri la aproximativ 10 luni:
fundatii 4 saptamani
parter 8 saptamani
etaj 8 saptamani
inchideri 6 saptamani
finisaje interioare si instalatii 12 saptamani
Avizele si acordurile necesare se vor stabili odata cu eliberarea Certificatului de
Urbanism.
7.4 Analiza comparativa a costului realizarii lucrarilor de interventii fata de
valoarea de inventar a constructiei:
a) Valoarea de inventar a constructieei este de 60.000 lei, conform fisei de
inventar din contabilitatea beneficiarului respectiv Consiliul Local al Orasului
Slanic Moldova.
b) Valoarea estimata in devizul general in urma lucrarilor de interventie pentru
obiectivul ,,REABILITARE, MODERNIZARE, DOTARE SI EXTINDERE
ASEZAMANT CULTURAL CERDAC-SLANIC MOLDOVA, JUDET BACAU " este de
3.283,6 mii lei, respectiv 778,9 mii EUR valori fara T.V.A.
c) Rezulta o valoare estimativa a constructiei dupa interventie egala cu valoarea
de inventar+valoarea estimata a devizului general (partea de reabilitare):
60,0 mii lei + 3.283,6 mii lei = 3.343,6 mii lei
Prin aceasta interventie creste semnificativ valoarea constructiei:
Valoare cu TVA : 3.342,6 mii lei, respectiv 792,9 mii EUR.
Pag. 91

Studiu Fezabilitate Asezamant Cultural

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Fezabilitate Asezamant Cultural

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSILIUL LOCAL

AL ORASULUI SLANIC MOLDOVA

Studiu de Fezabilitate si Documentatie de Avizare pentru Lucrari de Interventie

CAPITOLUL I DATE GENERALE

CAPITOLUL II A - INFORMATII GENERALE PRIVIND LUCRARILE DE INTERVENTII

CAPITOLUL II B - INFORMATII GENERALE PRIVIND EXTINDERE ASEZAMANT

CAPITOLUL III COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI

CAPITOLUL IV ANALIZA COST-BENEFICIU

CAPITOLUL V SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI

CAPITOLUL VI ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN

B. PARTE DESENATA: ARHITECTURA

c. Aria fundatiilor A = 49 ml x 0.45 = 445 500 cmp

ef = Gtotal / A = 1.56daN/cmp < adm = 3.5daN/cmp

7.2. VARIANTA a II-a (initiala)

2.A.4 Date tehnice ale investitiei

Denumire lucrari Cantitate U/M

Considerente de mediu - fundamentarea necesitatii si oportunitatii

pana la 100mm 0,7

2.A.4.6.3 Instalatii de incalzire, ventilatie si aer conditionat

Cheltuieli totale pentru utilitati 38.588 lei/an

CAPITOLUL II B - INFORMATII GENERALE PRIVIND EXTINDERE ASEZAMANT

2.B.1 Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu

Mentionam faptul ca pentru conditiile de teren din tabelul 1 s-au facut

Principalele lucrari ce urmeaza a fi efectuate pentru extinderea cladirii existente

Denumire lucrari Cantitate U/M

Cheltuieli totale pentru utilitati 38.588 lei/an

3.1 Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general

Desfasurator cheltuieli lunare luate in calcul

Desfasurator cheltuieli lunare luate in calcul

Desfasurator cheltuieli lunare luate in calcul

4.5 Analiza de risc

CAPITOLUL V SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI

Trimestrul III 2010

S-ar putea să vă placă și