Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Piese scrise
1. MEMORIU TEHNIC
2. DISPOZITII GENERALE ARHITECTURA
2.1.A. - ZIDARII
2.1.B. – PERETI DIN IPSOS - CARTON
2.2.A. – HIDROIZOLATII CU MATERIALE BITUMINOASE
2.2.B. – HIDROIZOLATII CU MEMBRANE BITUMINOASE
2.3. – LUCRARI DE CONSTRUCTII LA TERASE
2.4. - TENCUIELI INTERIOARE
2.5. – TAVANE DIN IPSOS – CARTON
2.6. - ZUGRAVELI –VOPSITORII
2.7. – FINISAJE EXTERIOARE LA FATADE CU VOPSITORII
2.8. - TENCUIELI EXTERIOARE
2.9. - TAMPLARIE DIN LEMN
2.10. - TAMPLARIE METALICA
2.11. - GEAMURI
2.12. – PARDOSELI
2.13. – SCARI CU FINISAJE OBI}NUITE
2.14. – SCARI CU FINISAJE DIN MARMURA
2.15. – LUCRARI INTERIOARE SI EXTERIOARE IN MARMURA
2.16. – PLACAJE DIN FAIANTA
2.17. – CONFEC|II METALICE (BALUSTRADE, GRILE, ETC.)
2.18. – INVELITORI
2.19. – TROTUARE
2.20. - ELEMENTE DE PROTECTIAMUNCII SI PSI
3. DISPOZITII GENERALE REZISTENTA
Piese desenate
1. Plan de incadrare in zona
2. Plan general
INTOCMIT,
2
MEMORIU TEHNIC
2.1. CAPITOLUL I
1.1. DISPOZITII GENERALE ARHITECTURA
1.1.1. - Prezenta documentatie este aplicabil tuturor lucrarilor de constructii care se executa pentru
administratiile publice, societatile comerciale de stat sau private inclusiv persoanele fizice.
1.1.2. - In cel mult 15 zile de la data comunicarii aprobarii ofertei, antrepriza este datoare sa
înceapa aprovizionarea materialelor necesare lucrarilor, anuntînd în scris, despre aceasta,
beneficiarul.
1.1.3. - In termen de maximum 10 zile de la data aprobarii ofertei, beneficiarul va preda antreprizei
santierul. Predarea santierului se va face prin proces-verbal încheiat în patru exemplare, de catre
dirigintele santierului împreuna cu reprezentantul antreprizei. Odata cu predarea santierului, se vor
fixa amplasamentele si axele constructiilor în raport cu repere stabile, bine precizate si se vor
stabili si reperele de nivel la care se va raporta executarea întregii constructii. Reperele alese vor fi
precise, cît se poate de robuste si bine fixate în teren, pentru a nu fi distruse sau deplasate in
timpul lucrarilor. Antrepriza ramîne responsabila pentru pastrarea intacta a reperelor si pentru
amplasarea constructiilor, conform procesului-verbal de predare a santierului si indicatiilor date,
pîna la receptia provizorie a lucrarilor.
1.1.4. - In termen de 15 zile de la data comunicarii aprobarii ofertei, antrepriza este datoare de a
înainta beneficiarului, un program de aprovizionari de materiale si de executia lucrarilor în cadrul
termenului general de executie prevazut prin contract. Acest program, în forma în care se va
aproba de beneficiar, în acord cu antrepriza, devine obligatoriu pentru acesta din urma, care este
raspunzatoare de executarea lui si de consecintele ce decurg din nerespectarea lui întocmai.
1.1.5. - Antrepriza este obligata sa ceara beneficiarului toate explicatiile de care ar avea nevoie
pentru executarea lucrarilor, în conformitate cu proiectele. In afara de verificarea terenului si a
proiectului de fundatie, antrepriza este obligata sa verifice planurile, antemasuratorile si notele de
calcul si daca va gasi erori sau nepotriviri între diferitele piese, sa le semnaleze în scris
beneficiarului, pentru a fi corectate din timp. In caz contrariu, antrepriza ramîne responsabila de
orice erori, iar pagubele survenite, sporurile de cost, precum si nereusita lucrarilor, din cauza
nesemnalizarii acestor erori, urmeaza a fi puse în sarcina ei.
1.1.6. - Antrepriza este obligata a face toate completarile si punerile la punct ale planurilor ce i-au
fost predate la contractare, precum si a întocmi obiectiunile, conf. Art.5 inclusiv sugestiile ce ar
avea de facut, pentru eventualele îmbunatatiri ale solutiilor din proiect.
1.1.7. - Toate dispozitiile cuprinse în proiectul verificat si pus la punct (dimensiunile din planuri,
etc.) vor fi respectate cu strictete de antrepriza. Nici o modificare a proiectului sau a specificatiilor
din antemasuratori, planuri sau programul de lucru, nu va putea fi introdusa de antrepriza, decît în
baza unui ordin scris, dat de dirigintele santierului.
In caz de modificari importante, sau de unele care ar schimba natura lucrarilor, se va cere si
aprobarea beneficiarului. Antrepriza ramîne raspunzatoare de orice modificare facuta contrar
dispozitiilor de mai sus.
1.1.8. - Beneficiarul îsi rezerva dreptul de a introduce în timpul executarii lucrarilor, în planuri,
antemasuratori sau programul de lucru, modificarile ce le-ar socoti necesare, sa sporeasca sau sa
micsoreze cantitatile de lucrari, fara vreo opunere din partea antreprizei, însa strict in în limitele si
conditiunile prevazute de Art.15 din Conditiile generale pentru intreprinderile de lucrari publice si
private. Daca modificarile introduse în timpul executiei ar schimba cu totul caracterul
lucrarilor contractate, sau ar depasi limitele impuse de Conditiunile generale pentru antreprizele de
5
lucrari, aceste modificari se vor introduce numai dupa o prealabila întelegere cu antrepriza, care
este libera sa le accepte sau sa le respinga. In ultimul caz beneficiarul îsi rezerva dreptul de a
executa lucrarile, fie prin alta antrepriza, fie pe cale de regie, antrepriza fiind în drept a cere
lichidarea contractului si a face receptia provizorie a partilor deja executate, conform alin.II art.33
din conditiile generale pentru întreprinderi de lucrari.
1.1.9. - Daca modificarile introduse în proiect de beneficiar sînt de asa natura, ca acestea produc o
întîrziere inevitabila în desavîrsirea în termen a lucrarilor, se va acorda antreprizei o prelungire de
termen, egala cu întîrzierea ce se provoaca lucrarilor, fara ca antrepriza sa aiba dreptul la vreo
plata speciala sau vreo despagubire. Antrepriza este obligata a cere aceasta prelungire în termen
de 10 zile de la data cînd i s-au pus în vedere modificarile, revenirile dupa acest termen ne mai
fiind luate în consideratie. Daca întîrzierea provocata lucrarilor prin cauzele de mai sus depasesc
un an, antrepriza este în drept sa ceara rezilierea contractului.
1.1.10. - Beneficiarul îsi rezerva dreptul de a executa în acelasi timp pe santierul constructiei, fie
pe cale de antrepriza, fie în regie sau în orice mod va gasi de cuviinta si alte lucrari ce vor fi
necesare, dar care nu sînt prevazute în contractul încheiat cu antrepriza. In acest scop, antrepriza
va permite pe tot timpul duratei contractului întrebuintarea schelelor sale, fara pretentiuni de
despagubiri, oricarui alt antreprenor sau meserias ce ar fi însarcinat de beneficiar sa execute
lucrari neprevazute sau care din diferite motive nu au fost încredintate antreprizei. Antrepriza
ramîne direct raspunzatoare de orice stricaciuni aduse de angajatii sai, lucrarilor executate pe
santierul ei, de catre alta antrepriza, sau de alti meseriasi, cum si pentru actele de sabotaj care ar
periclita sau întîrzia acele lucrari.
1.1.11. - Antrepriza va executa lucrarile astfel ca sa se produca cît mai putine inconveniente
stabilimentelor sau serviciilor pe terenul carora se efectueaza lucrarea, luînd masuri pentru a nu
împiedica circulatia si accesul la cladirile învecinate, pentru a feri de distrugere sau de degradare
plantatiile, constructiile, instalatiile învecinate. Antrepriza este obligata sa respecte cu strictete
toate masurile ce se vor lua de dirigintele santierului în acest scop. Antrepriza va lua,
deasemenea, masuri pentru paza materialelor, uneltelor si sculelor sale aduse pentru lucrare,
beneficiarul neluîndu-si nici o raspundere în privinta acestora. Antrepriza este obligata a asigura
paza lucrarilor santierului, pîna la receptia lor provizorie si predarea catre beneficiar, fiind
raspunzatoare de orice lipsuri sau degradari. In afara de aceasta, antrepriza va lua cele mai
serioase masuri de paza pentru prevenirea incendiilor de pe santierul lucrarii, fiind raspunzatoare
de toate pagubele se s-ar aduce, atît santierului cît si constructiilor învecinate din cauza incendiilor
ce au luat nastere din lipsa acestor masuri.
1.1.12. - Antrepriza este responsabila de ordinea printre lucratorii sai. Ea este obligata a lua toate
masurile si a realiza toate dispozitivele necesare astfel ca lucratorii sai si toti cei care activeaza pe
santier, sa fie feriti de accidente. Pentru orice accident survenit pe santier, în timpul si din cauza
naturii lucrarilor, antrepriza ramîne singura responsabila, atit fata de familia accidentatilor, cît si
fata de autoritati, fara recurs în contra beneficiarului cu care a contractat lucrarea. Antrepriza va
ajuta întotdeauna autoritatile publice în cercetarile ce le-ar avea pe santier. Antrepriza va asigura
curatenia si ordinea pe santier si va veghea la respectarea conditiilor elementare de higiena
necesare unui santier (latrine, cazarea lucratorilor).
1.1.13. - La terminarea lucrarilor, antrepriza va astupa gropile ce le-ar fi facut, va înlatura movilele
de pamînt, materialele, molozul, gunoaiele, va repara trotuarele si pavajele ce le-ar fi stricat, etc.
astfel ca lucrarea sa fie predata complet pusa la punct, iar terenul sa se prezinte curat. Daca pe
teren au existat plantatii care au fost distruse de antrepriza în timpul executarii lucrarilor, acestea
se vor reface de antrepriza pe spezele proprii.
1.1.14. - In conformitate cu Art.18 din Conditiile generale pentru întreprinderi de lucrari si Art.23,
par.10 a Legii pentru Apararea Patrimoniului Public pentru toate partile de lucrari executate,
dirigintele santierului este dator a tine un caiet de atasament numerotat, snuruit, sigilat si parafat,
în care sa se înscrie natura, dimensiunile si cantitatile lucrarilor executate, pe baza de schite si
planuri cotate amanuntit care vor fi sau atasate la acest carnet, sau constituite în dosare speciale
de atasament, snuruite, sigilate si parafate. In acelasi mod nici o lucrare care prin natura ei ar
astupa o alta precedenta, nu se va putea începe fara autorizarea dirigintelui santierului, data prin
carnetul pentru ordine de santier si numai dupa ce s-au notat în carnetul de atasament
dimensiunile lucrarilor deja executate. Dirigintele santierului va controla si verifica întocmirea
masuratorilor, le va semna pentru exactitate; cele nesemnate de dînsul nu se vor putea lua ca
baza la reglementarea platilor.
Antrepriza este datoare sa asiste la masuratoare, sa ia cunostinta de înscrierile facute în carnetul
de atasament si sa le subscrie. In cazul în care antrepriza nu este multumita de rezultatele înscrise
6
în carnet, va avea dreptul de reclamatie, în termen de 5 zile, la beneficiar. Dupa trecerea
acestui termen, cifrele ramîn definitive si antrepriza pierde dreptul de orice contestatie. De
asemenea antrepriza nu are nici un drept de contestatie asupra cantitatilor înscrise, atunci cînd,
desi datoare sa ia parte la masuratori si invitata în scris pentru acest scop (în caz de omisiune de
a-si respecta aceasta datorie), nu ia parte sub nici o forma forma la aceasta lucrare, oricare ar fi
motivele invocate, pentru a scuza aceasta lipsa.
1.1.15. - Antrepriza este datoare a executa ordinele de santier date de beneficiar sau de organele
proiectante, prin dirigintele santierului. Toate ordinele de santier cu privire la conducerea si modul
de executare a lucrarilor, se vor da antreprizei de catre diriginte prin carnetul de ordine de santier,
care se va pastra în permanenta la locul lucrarii. Antrepriza este datoare sa subscrie în acest
carnet la primirea fiecarui ordin.
1.1.16. - La termenul fixat prin contract, sau în lipsa acestuia la termene nu mai mici de 20 de zile,
se vor întocmi prin grija dirigintelui santierului, situatii provizorii, prin care se vor propune pentru
plata. Situatiile vor fi recapitulative, spre a se putea corija erorile strecurate eventual în situatiile de
plata precedente si se vor verifica de dirigintele care controleaza lucrarea înainte de a fi remise
organelor de resort pentru facerea formelor de plata. Din valoarea lucrarilor, la fiecare situatie se
va retine, în lipsa de specificare, 6% pentru garantarea lucrarilor, în timpul termenului de garantie.
Aceasta retinere se va restitui antreprizei dupa receptia definitiva. Intîrzierile ce eventual s-ar
produce în efectuarea platii situatiilor provizorii, nu dau dreptul antreprizei la nici o despagubire si
nici nu pot fi invocate ca motiv pentru întîrzierea sau suspendarea lucrarilor.
1.1.17. - Lucrarile trebuiesc predate în perfecta stare de folosinta la termenul prevazut în contract,
sau prin scrisoare de comanda. Daca beneficiarul cere antreprizei executia unor lucrari
suplimentare, aceasta în cazul în care nu le poate preda complet terminate odata cu restul
lucrarilor contractate, are dreptul sa ceara prelungirea termenului de predare, cu un numar de zile
corespunzatoare cu importanta lucrarilor comandate în plus. De asemenea, daca din diferite
motive beneficiarul ar opri complet executarea lucrarilor pentru a se aduce vreo modificare
proiectului, antrepriza are dreptul din oficiu la o prelungire a termenului de predare, egala cu cel
mult întîrzierea provocata de administratie, fara a putea solicita vreo despagubire de orice fel, în
caz ca aceasta oprire nu a depasit 1/10 din durata de executie contractata.
1.1.18. - Termenul de executare prevazut în contract, sau prin aprobarile ulterioare este strict
obligatoriu. In caz ca lucrarile nu se vor termina la data prescrisa, se vor aplica penalitatile
prevazute în conditiile speciale ale lucrarii, sau în scrisoarea de comanda. In lipsa de orice
prevederi, amenda conventionala stabilita pentru fiecare saptamîna completa de întîrziere, este de
0,1% din valoarea lucrarii.
1.1.19. - Indata dupa terminarea lucrarilor, în urma sesizarii facute de catre dirigintele lucrarii, pe
baza unei cereri scrise a antreprizei, se va proceda la receptia provizorie a lucrarilor de catre o
comisie numita de administratia care a controlat lucrarea. Aceasta receptie se va face
consemnîndu-se rezultatul într-un proces verbal. De la data încheierii procesului verbal, începe sa
decurga termenul de garantie pentru buna executare a lucrarilor.
In cazul ca antrepriza nu va fi de fata la receptie, se va face mentiune în procesul verbal, iar toate
concluziile acestuia, ramîn obligatorii pentru antrepriza. Se mentioneaza ca, odata actele de
receptie acceptate si semnate ca atare de antrepriza, nici o contestatie ulterioara, din partea ei nu
poate sa mai fie luata în consideratie.
1.1.20. - Prin conditiile speciale ale lucrarilor, prin contract sau scrisoare de comanda se prescrie
termenul de garantie a lucrarilor. In caz de lipsa, fixarea termenului de garantie ramîne la
aprecierea comisiei de receptie tinîndu-se seama de natura lucrarilor si modul de executie. In
general însa, acest termen nu va fi mai mare de un an de zile, socotit de la data receptiei
provizorii. Pîna la expirarea termenului de garantie, antrepriza este datoare sa întretina în buna
stare si pe a sa cheltuiala, toate lucrarile executate, reparînd pe cele ce au fost defectuos realizate,
sau pe cele care s-au comportat prost în acest interval de timp. Beneficiarul îsi rezerva dreptul de
a repara si completa în contul antreprizei toate lucrarile ce s-ar deteriora si care nu ar fi reparate
de antrepriza în termen de 15 zile de la sesizarea acestuia, în scris de catre beneficiar.
1.1.21. - Daca la expirarea termenului de garantie, se va constata ca antrepriza a îndeplinit toate
obligatiile prescrise prin prezentul caiet de sarcini si prin procesul-verbal de receptie provizorie, se
va face receptia definitiva si se va elibera antreprizei garantia retinuta la receptia provizorie.
Constatarile se vor face de o comisie instituita în acest scop, care va încheia un proces - verbal
expunînd concluziile sale. Antrepriza este datoare de a lua parte la lucrarile acestei comisii si
semna procesul verbal încheiat. In cazul în care s-ar constata ca oarecare lucrari nu sînt în buna
stare, sau ca antrepriza nu a adus la îndeplinire complectarile prevazute prin procesul verbal de
7
receptie provizorie, comisia va încheia un proces verbal de constatare (care va fi comunicat
antreprizei) pe baza caruia beneficiarul va putea sau sa prelungeasca termenul de garantie, pîna
cînd se vor executa aceste lucrari de catre antrepriza, sau va dispune executarea lor în regie, în
contul acesteia.
1.1.22. - Suma înscrisa în deviz pentru neprevazute nu se va plati antreprizei decît atunci cînd
aceasta ar executa realmente asemenea lucrari si numai în urmatoarele conditiuni:
In cazul în care se va gasi necesar a se executa lucrari din cele pentru care exista preturi unitare,
se vor da antreprizei în scris, de catre dirigintele santierului, cuvenitele dispozitiuni, pe baza
aprobarii lucrarilor respective de catre beneficiar; iar în cazul în care se va gasi necesar a se
executa lucrari neprevazute în deviz, dirigintele santierului va stabili pretul, de comun acord cu
antrepriza si îl va supune aprobarii administratiei.
1.1.23. - Prin existenta unui personal de control, beneficiarul nu-si asuma nici o responsabilitate în
ceea ce priveste executarea lucrarilor de catre antrepriza, în conformitate cu prevederile
contractuale, instructiunile ulterioare si regulile artei. In nici un car antrepriza nu poate scuza o
executare vicioasa sau neconforma cu proiectele sau aprobarile scrise, prin aceea ca personalul
de control al beneficiarului a avut cunostinta de aceste nereguli.
1.1.24. - Toate cheltuielile prevazute în lege pentru taxele de timbru, de înregistrare etc.,
referitoare la încheierea contractului, precum si taxele vamale, comunale etc., aflate în vigoare la
data încheierii contractului vor fi în sarcina exclusiva a antreprizei. Pentru eventualele sporuri de
taxe survenite în timpul executarii lucrarilor, se vor aplica dispozitiile cuprinse în jurnalul Consiliului
de Ministri cu nr. 350 din 1992, daca prin contract nu se specifica altfel.
1.1.25. - Antrepriza este obligata a preda dirigintelui de santier, prin proces-verbal, în conformitate
cu prevederile art.32 din Conditiile generale pentru întreprinderile de lucrari, obiectele sau
materialele de orice fel, pe care le-ar gasi în timpul executarii lucrarilor în sapaturi, darîmari etc.
1.1.26. - Antrepriza, în conformitate cu art.1902 din Codul Civil, ramîne formal raspunzatoare, timp
de 10 ani, pentru stricaciunile produse constructiei în total sau în parte, prin vicii de constructie,
sau prin viciile nesemnalate la timp, ale terenului de fundatie.
2. CAPITOLUL II - A R H I T E C T U R A
2.1.A. ZIDARII DIN CARAMIDA
2.1.A.1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executare a peretilor din zidarie si
specificatiile pentru mortarele de zidarie.
2.1.A.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
a) STAS 10109/1 - 82 - Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor
- Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de
b) C 17 - 82
zidarie si tencuiala.
c) C 140 - 79 - Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat.
d) STAS 438/1,2 - 80 - Otel beton laminat la cald. Marci si conditii generale de calitate.
- Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind
e) P 118 - 83
protectia la actiunea focului.
- Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Cosuri, canale de
f) STAS 6793 - 82 fum pentru focare obisnuite la constructiile civile. Prescriptii
generale.
g) STAS 457 - 80 - Caramizi presate pline.
h) STAS 5185/2 - 80 - Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale.
i) STAS 1030 - 85 - Mortare obisnuite de ciment, var. Clasificare si conditii tehnice.
j) STAS 2634 - 80 - Verificarea calitatii materialelor în stare proaspata si întarita.
k) STAS 9201 - 80 - Var hidratat în pulbere pentru constructii.
l) STAS 146 - 78 - Var pentru constructii.
m) STAS 1667 - 76 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane usoare.
n) STAS 790 - 84 - Apa pentru constructii.
o) STAS 388-68. - Ciment Portland
p) STAS 1500-78 - Ciment Pa - 35
2.1.A.3. MOSTRE SI TESTARI
Inainte de comandarea si livrarea pe santier a materialelor necesare executiei zidariilor, se vor
pune la dispozitia beneficiarului, spre aprobare, a urmatoarele mostre:
a) Caramizi presate pline;
8
b) Caramizi ceramice cu goluri verticale.
2.1.A.4. MATERIALE UTILIZATE
a) Caramizi presate pline cu dimensiunile 240x115x63. Caramizile utilizate vor fi numai de
calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor STAS 457-80.
b) Caramizi ceramice cu goluri verticale cu dimensiunile 290x140x88. Caramizile ceramice cu
goluri verticale vor fi numai de calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor STAS 5185/2-
80.
c) Armaturi din OB 37 si PC 52 = 8-12 mm. Armaturile vor corespunde prescriptiilor STAS
438/1 - 80.
d) Armaturi din STNB = 5,6 mm. corespunzatoare prescriptiilor STAS 438/2 - 80.
e) Mortare si betoane conform marcilor din proiect.
2.1.A.5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE, TRANSPORT
Caramizile se vor aproviziona în containere, evitîndu-se spargerea lor. Nu se admit caramizi sparte
sau fisurate sau cele ce nu corespund conditiilor impuse prin caietul de sarcini. Se va asigura
depozitarea lor sub soproane, în cantitati suficiente asigurarii unui flux continuu de executie.
Cimentul va fi livrat în saci de 50 kg, transportat si depozitat fara posibilitatea de umezire si înghet.
Armaturile se vor livra evitîndu-se deteriorarea lor prin expunerea la umezeala. Materialele
sensibile la umezeala si înghet vor fi depozitate sub soproane sau magazii special
amenajate.Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maxima de transport va fi
astfel apreciata încît punerea în opera a mortarelor sa se faca în maximum 10 ore de la preparare.
2.1.A.6. VERIFICAREA CALITATII MATERIALELOR
Aceste verificari trebuiesc efectuate înaintea începerii executiei lucrarilor pe lotul de materiale
aflate în depozit sau soproane si de fiecare data cînd se aprovizioneaza santierul cu un nou lot de
materiale. Se vor face verificari pentru:
a) Calitatea caramizilor presate pline si caramizile ceramice cu goluri verticale conform STAS
10109/1-82; STAS 457-80; STAS 5185/2-80.
b) Compozitia, consistenta si calitatea mortarului de zidarie conform STAS 1030-85; si
instructiunile tehnice C 17-82.
c) Compozitia, consistenta si calitatea betonului din stîlpisori, centuri, buiandrugi etc. conform
STAS 10109/1-82 si Normativul C 140-79.
d) Calitatea armaturilor conform STAS 438/1,2-80.
2.1.A.7. EXECUTIA PERETILOR DE ZIDARIE
2.1.A.7.1. ZIDARIA DE UMPLUTURA
La executia lucrarilor de pereti portanti de zidarie se vor folosi numai caramizi calitatea I, marca
100, dimensiuni 240x115x63 pentru caramizi pline si 290x140x88 pentru caramizile ceramice cu
goluri verticale. Mortarul folosit este mortarul var-ciment M 50Z. Grosimea minima a peretilor va fi
de minim o caramida, pentru peretii portanti exteriori folosindu-se caramizi ceramice cu goluri
verticale pentru asigurarea conditiilor de izolatie termica. Pentru obtinerea unei aderente cît mai
bune între caramizi si mortar, caramizile se vor uda bine cu apa înainte de punerea lor în lucrare.
Rosturile orizontale, verticale si transversale vor fi bine umplute cu mortar pe toata grosimea
zidului, lasîndu-se neumplute numai pe o adîncime de 1 cm de la fata exterioara a zidului.
Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea din 2 rînduri succesive pe înaltime, atît la
cîmp cît si la interspatii, ramificatii si colturi sa se faca pe minim 1/4 caramida in lungul zidului si pe
1/2 caramida per grosimea lui. Teserea se va face obligatoriu la fiecare rînd - grosimea rosturilor
orizontale va fi de 12 mm, iar cea a rosturilor verticale de 10 mm. Abaterile admisibile în grosimea
rosturilor sînt cele aratate în STAS 10110/1 - 75. Orizontalitatea rîndurilor de caramizi se obtine
utilizînd rigle de lemn sau metal (abstecuri) gradate la intervale egale cu înaltimea rîndurilor de
zidarie, fixate la colturile zidariei.Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara de trasat bine
întinsa între extremitatile zidariei. Intreruperea executiei zidariei se va face în trepte, fiind interzisa
întreruperea în strepi. Legaturile dintre ziduri, la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ si
anume: primul rînd de caramizi se executa continuu la unul din ziduri si se întrerupe la cel de-al
doilea în dreptul intersectiei. Rîndul al doilea de la cel de-al doilea zid se executa continuu si se
întrerupe la primul zid la intersectii si asa mai departe. Detaliile de alcatuire a legaturilor la colturi,
ramificatii si intersectii sînt cele aratate în Normativul P2-85 figurile 58-63. Teserile se vor face
avînd grija sa se obtina legatura de cel putin 1/2 caramida. Taierea caramizilor necesare pentru
realizarea legaturilor la colturi, intersectii ramificatii se face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau
cu o unealta electrica cu disc abraziv. Ancorarea zidariei de umplutura de structura cladirii se face
fie cu ajutorul mustatilor de otel beton 8 mm la 60 cm l=50 cm, fie cu agrafe 8 mm l=50 cm
9
fixate cu bolturi împuscate în beton la cca 60 cm, (Normativ P2-85 figura 65). Portiunile de
zidarie situate în stînga si dreapta golurilor de usi si ferestre avînd lungimea de peste 1 m se vor
ancora ca zidaria plina (aratat mai sus); cele cu lungimea egala sau mai mica de 1 m se vor
ancora conform Normativ P2-85, figura 64b, cu bare 8 mm. Ancorarea de structura a zidariei
parapetului la travei cu ferestre pana in elementul de beton armat (stalpi) se face cu 2 bare 8
mm l = 50 cm. Inainte de executarea zidariei intre elementele de beton armat pe suprafata
respectiva se aplica un sprit de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidarie si elementele de
structura va fi umplut complet cu mortar M 100 Z. Protectia anticoroziva a barelor de ancorare se
va realiza prin inglobarea lor in mortar minim marca M 50 Z. Pentru asigurarea conlucrarii peretilor
care se intersecteaza se va prevedea la colturile si ramificatiile exterioare, in cazul in care nu sunt
prevazuti stilpisori din beton armat, armatura orizontala din OB 37 2 x 6 mm de 100 cm
lungime. La fiecare gol de usa se vor inzidi cate 3 (trei) gheremele de o parte si alta a golului si cel
putin 2 (doua) gheremele la fiecare gol de fereastra. Gheremelele de lemn vor fi impregnate in
carbolineum sau cufundate de 2 - 3 ori intr-o baie de bitum topit fierbinte. Verificarea calitatii
zidariilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor iar rezultatele verificarilor se inscriu in Caietul de
procese-verbale de lucrari ascunse.
2.1.A.7.2. PERETI DESPARTITORI DIN ZIDARIE
Se vor folosi aceleasi tipuri de caramizi, mortare si armaturi ca in cazul peretilor de umplutura.
Peretii despartitori se fixeaza la partea inferioara in pardoseala incaperii si la cea
superioara prin impanarea cu mortar de ciment marca M 100 Z. Peretii despartitori se rigideaza pe
directia perpendiculara planului lor prin solidarizarea lor cu peretii structurali prin tesere si ancorare
cu bare de otel OB 37 8/60 cm in rosturile orizontale. Sporirea rigidatii lor se obtine si prin
armarea lor cu bare din otel amplasate in rosturile orizontale la distanta de 4 asize. Intreruperea
zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi. Peretii despartitori de 7,5 cm
grosime se vor executa cu mortar marca M 50 Z si vor fi armati conform Normativului P2-85 pct.
8.5.2. Peretii despartitori se vor ancora de elementele structurale (stilpi sau diagrame) ca si peretii
de zidarie de umplutura plini sau cu goluri de timplarie (Normativ P2-85, pct. 13.1.8). Verificarea
calitatii zidariei, a verticalitatii, orizontalitatii rindurilor se face pe tot parcursul executiei lucrarilor si
rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese-verbale de lucrari ascunse.
2.1.A.7.3. Elemente nestructurale din zidarie.
Cosurile de fum se vor executa din caramizi presate pline sau caramizi cu goluri verticale numai
calitatea A, marca 100, sau din prefabricate speciale. In cazul folosirii caramizilor cu goluri
verticale, canalele de fum se vor captusi cu olane sau prefabricate de beton. Caramizile cu goluri
verticale se vor zidi cu mortar fluid (cu consistenta 10-11 cm) iar golurile caramizilor se vor umple
cu mortar. Zidaria cosurilor obisnuite se va alcatui din caramizi intregi, fractiunile de caramizi se
vor folosi numai pentru realizarea legaturilor. Zidaria va fi executata cu rosturile orizontale si
verticale bine umplute cu mortar. Grosimea peretilor canalelor de fum va fi de minim 1/2 caramida.
Rosturile zidariei cosurilor se vor tese folosind mortar M 100 Z. Se vor monta numai caramizi care
nu prezinta defecte sau crapaturi, fisuri. Executia va fi ingrijita, astfel ca suprafata interioara a
cosului sa fie neteda. Deasupra invelitorii cosurile vor fi executate din zidarie cu rosturi pline, sau
tencuite cu o tencuiala rezistenta. Pe parcursul executiei lucrarilor se vor face verificari ale calitatii,
verticalitatii, orizontalitatii rindurilor zidariei si vor fi consemnate in procese-verbale.
2.1.A.8. SPECIFICATII PENTRU MORTARE
Mortarele folosite la lucrarile de zidarie vor fi mortare cu marca M 50 Z si M 100 Z. Pentru aceste
mortare se foloseste cimentul Portland. Mortarele vor corespunde normativului C17-82. Prepararea
mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurindu-se urmatoarele conditii: dozarea exacta
a componentilor mortarului, amestecarea mortarului pentru omogenizare si obtinerea unei cit mai
bune durabilitati. Calitatea mortarelor se verifica pe parcursul executiei zidariei si a furnizarii lor in
conformitate cu STAS 2634-50. “Metode de incercare a mortarelor in stare proaspata si intarita”.
2.1.A.9. EXECUTAREA LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS
La executarea zidariilor pe timp friguros se va tine seama de prevederile “Normativului pentru
realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii C 16-84”.
2.1.A.10. ABATERI ADMISE
a) Devieri de la cotele continute in planuri - 5 cm.
b) Diferente de planeitate, masurate fata de un dreptar de 3 m lungime - 5 mm.
2.1.A.11. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR
Verificarea calitatii lucrarilor se va face atit la terminarea unor etape (nivele), cit si la
receptia lucrarii, prin verificarea:
10
a) Verificarea elementelor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate,
planeitate etc.) la elementele realizate.
b) Aspectul general si starea fiecarui element in parte.
c) Inventarierea tuturor proceselor-verbale de lucrari ascunse.
d) Corespondenta celorlalte elemente, dintre proiect si executie (goluri, gheremele,
buiandrugi, etc.).
Cind datele din proiect si perscriptiile nu au fost respectate total sau partial, investitorul (dirigintele
lucrarii) va decide refacerea elementelor de zidarie necorespunzator executate fata de proiect si
caietul de sarcini.
2.1.A.12. MASURATORI SI DECONTARE
Zidariile din caramida plina sau eficienta se vor masura si deconta astfel:
Se masoara la metru cub (m3) real executat; la grosimi, luindu-se in calcul dimensiunile modulate
din proiect. Se vor scadea toate golurile si lacasurile elementelor de constructii inglobate in zidarie
cu o sectiune mai mare de 0,4 mp. Se cuprinde in pretul de decontare a zidariei, montarea si
demontarea schelei usoare pe capre etc. pentru lucrari pina la inaltimea de 5 m.
2.1.B. PERETI DIN IPSOS - CARTON
2.1.B.1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executare a peretilor din gips carton,
autoportanti, montati pe schelet de structura metalica din profile de aluminiu si termo-fonoizolatie
din vata minerala aluminizata (ca bariera de vapori).
2.1.B.2. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE, TRANSPORT
Placile de gips-carton se depoziteaza intodeauna in pozitie plana si se protejeaza impotriva
umezelii. Se pot utiliza paleti sau sipci din din lemn sau straifuri din gips-carton. Placile se
manipuleaza in pozitie verticala. Colturile si muchiile se vor proteja impotriva deteriorarilor.
2.1.B.3 CONSTRUCTIA PERETILOR – MONTAJ:
2.1.B.3.1. Prelucrarea placilor de gips carton:
- se traseaza cu un creion linia de taiere pe fata placii; se taie cu un cutit cartonul in lungul liniei de
taiere; se rupe placa pe taietura pe o margine de masa; se taie cartonul pe spatele placii; dupa
separare se indreapta muchia placii cu rindeaua; pentru o corecta spacluire a imbinarilor muchiilor
se snafreneaza cu rindeaua de falt sau cu un cutit; orificiile pentru traseele electrice sau de
instalatii se decupeaza cu fierastraul de traforaj special sau cu freza de doze.
2.1.B.3.2. Montaj pereti de compartimentare:
- Operatia de montaj incepe cu masurarea si trasarea pe planseul portanta a axelor peretilor, a
scheletelor autoportante, a usilor si a altor deschideri cu ajutorul nivelei cu bula cu bula si a unui
dreptar bun se traseaza axa peretelui pe tavan ( atentie la usi).
- Dupa aceasta, operatiunea se continua pe pereti si tavane. Apoi se fixeaza de suprafata-suport
profilele de tabla de aluminiu de 0.6mm. care in prealabil se taie cu foarfeca de tabla.
- Se fixeaza pe contur profilele UW, in care se dau gauri la distanta de 60cm. pentru fixarea cu
dibluri, iar la racordurile laterale ale peretilor se folosesc profile de schelet CW care se intruduc
sus si jos in profilele UW si se aliniaza vertical cu ajutorul nivelei cu bula. Pentru prinderea de
perete se dau gauri la 1m. distanta si se introduc dibluri. Inaintea inceperii montarii, pe aceste
profile se lipesc benzi de etansare sau se ataseaza alte materiale de etansare adecvate utilizandu-
se intre profilele metalice de contur si constructia existenta banda de etansare autoadeziva..
Planseele de rezistenta, care prezinta denivelari mari, vor fi egalizate înaintea montarii profilelor. In
continuare, se monteaza la verticala profilele portante CW, intermediare la distanta de 62.5cm.
care se introduc in profilele de contur. Profilele verticale ale scheletului trebuie sa patrunda cel
putin 15mm. si trebuie sa prezinte la partea superioara o tolernta de cca. 1 cm. In cazul folosirii
profilelor cu grosimea tablei de 0.8mm. se utilizeaza suruburi cu varf de burghiu.
- Se executa lucrarile de instalatii electrice in spatiul liber dintre placi. Trecerea cablurilor prin
profilele portante CW se face prin orificiile prestantate pe talpa profilului. Pentru comutatoare, doze
si prize se utilizeaza doze speciale. Orificiile corespunzatoare se decupeaza cu freza pentru doze
sau fierastraul de traforaj, iar dozele odata introduse se fixeaza cu cleme lor metalice de pereti.
- Se incepe montarea placilor de ipsos- carton pe una din fetele peretelui cu o placa intreaga de
ipsos-carton. Prima placa de ipsos- carton se pozeaza partial pe schelet si se fixeaza cu ajutorul
nivelei cu bula de aer. In continuare placa este fixata de scheletul suport cu ajutorul suruburilor cu
montaj rapid autofiletante, la maxim 25cm., in asa fel incit sa nu existe tensionari. Urmatoarele
placi se monteaza in acelasi fel. Distanta de la scheletul de sustinere la elementele de completare
din zona de capat a peretelui nu trebuie sa depaseasca 62.5cm., iar in cazul realizarii izolatiei
acustice, aceasta distanta nu trebuie sa fie mai mica de 50cm. In cazul placarii duble, al doilea
11
rand de placi va fi insurubat dupa primul rand de placi, prin decalarea imbinarilor. In cazul
unor exigente marite, la protectie contra incendiilor sau contra zgomotelor, imbinarile primului rand
de placi trebuie spacluite. La racordurile glisante la tavane, la profilele de contur UW de la partea
superioara, placile nu vor fi insurubate. Dupa montarea instalatiilor, in spatiul gol din perete se va
aseza, indesa si asigura contra alunecarii, stratul de vata minerala necesar, care se fixeaza cu
cleme metalice intre profilele portante CW. Grosimea normala a izolatiei nu trebuie sa fie mai mare
ca spatiul gol din perete si nu trebuie micsorata sub dimensiunea necesara din conditiile de izolare
termica sau acustica.
- In continuare se placheaza a doua fata a peretelui incepandu-se cu o jumatate de placa. Astfel se
decaleaza imbinarile placilor pe cele doua fete.
- La peretii inalti, unde la imbinarea placilor sunt necesare profile orizontale, acestea vor fi
decalate, in caz contrar reducandu-se stabilitatea peretelui. Se recomanda evitarea imbinarilor
libere, prin intermediul montarii de profile.
- Spacluirea placilor se poate realiza numai dupa consumarea tuturor tensiunilor semnificative,
cum ar fi cele din actiunea umiditatii sau a temperaturii. Montajul peretilor de ipsos-carton se poate
face de la +5. Umiditatea ridicata a aerului in timpul spacluirii sau uscarea fortata si deshidratarea
rapida pot duce la formarea de fisuri.
- Finisarea peretilor se realizeaza prin spacluirea rosturilor fara strraifuri de acoperire a rostului
ditre placi sau cu acoperire din benzi de hartie sau din impaslitura de fibra de sticla iar in caest din
urma caz este necesar a se slefui suprafetele cu grija pentru a se evita aparitia speritatilor pe placi.
In cazul racordarilor la elementele de constructie se vor introduce benzi de separatie. Rosturile de
dilatatie in suport se vor executa prin constructia completa a peretelui cu schelet. In cazul unor
finisaje speciale se spacluieste intregul perete. Peretii din placi de ipsos-carton pot fi finisati cu
straturi de acoperire ca lacuri si vopsele de dispersie, tapete, placaje, textile. Nu este indicata
folosirea colorantilor pe baza de silicati sau var. Pentru aplicarea ulterioara a unor straturi
suplimentare de tencuiala, substante minerale sau rasini artificiale, sunt necesare tratamente
preliminare prin aplicarea de punti de lipire sau aplicarea de grunduri.
2.1.B.3.3. Montaj pereti cu goluri sau pentru usi:
- Pentru montarea cadrelor ( la usi sau deschideri in pereti), este necesara montarea de profile
suplimentare pe ambele laturi ale acestor. Rezistenta acestor profile se orienteaza, pe de o parte,
dupa constructia peretelui, pe de alta parte dupa inaltimea peretelui, dupa marimea si greutatea
canatului de usa. Aceste profile de usi se monteaza pe intreaga inaltime a peretilor si se fixeaza
strans de profilul de contur UW inferior si superior. Ramele pentru usi sunt rame din otel ce se
monteaza impreuna cu structura metalica autoportanta. Pozitia si latimea usii se marcheaza pe
podea. Profilele UW se monteaza pe podea pana la marginile usilor. Rama de usa se fixeaza de
profilele CW necesare in mod suplimentar ( profile pentru rama usii). Se va urmarii ca marcajele de
orizontalitate ale ramei si peretelui sa corespunda. In final se prind in suruburi profilele CW de
profilul transversal al ramei. Sus si jos profilele CW sunt prinse de profilele UW prin stantare sau
nituire. Pentru consolidare, deasupra ramei, pe latura transversala se monteaza un profil UW cu
talpa pe rama, indoit cate 15cm. in asa fel incat dubleaza sus rama. capetele indoite ale profilului
UW se imbina cu profilele CW marginale si se stanteaza cu acestea, iar talpa profilului UW se
prinde in suruburi de traversa ramei. Prin patrunderea unul intr-altul, profilele CW trebuie sa
suporte o greutate de 25 kg. a canatului de usa la o inaltime pana la 2.80m. pentru incapere,
precum si la greutati ale canatului de usa de pana la 60kg. In cazul unor inaltimi mai mari ale
peretilor se vor folosi in locul profilelor CW adoacente ramei profile de rigidizare UA din tabla de cel
putin 2mm. cu perforatii longitudinale prevazute cu 4 coltare de rigidizare. Deasupra ramei se
continua pe inaltimea ramasa montarea profilelor CW la 62.5cm. La placarea structurii portante se
va urmarii ca placile sa intre cat se poate in profilul ramei, iar in zona contactului profilelor
marginale cu rama sa nu existe imbinari de placi pe nici o fata.
2.1.B.3.4. Montaj pereti pentru încaperi umede (peste 60%):
- In cazul peretilor din ipsos-carton pentru încaperi umede finisate cu placaje ceramice se folosesc
placi impregnate contra umiditatii tip RBI. Distanta minima de la muchiile de taiere la suprafetele
umezite, de exemplu treceri de conducte prin plansee, suporturi, et. se vor lasa cca. 10mm. Toate
suprafetele taiate trebuie sa fie izolate inaintea montajului cu grund de adâncime. Straturile
ceramice (placaje faianta sau gresie), din cauza greutatii presupun suporturi stabile, de accea se
va utiliza permanent o placare dubla pe ambele fete , cu câte o foaie de gips obisnuita si una
impregnata contra umezelii sau se va reduce distanta dintre profila la 41cm.. Sub straturile
ceramice, finisarea rosturilor se realizeaza numai în zona santuirlor adânci cu umplutura pentru
12
rosturi urmând ca pe întreaga suprafata a peretelui sa se izoleze cu grund de adâncime.
Traversarile prin perete trebuie etansate perfect cu pasta de etansare. Dupa aplicarea chitului de
etansare urmeaza lipirea placajului ceramic cu adeziv. La colturile cu placi ceramice, de exemplu
la racordul între pereti si planseu, între perete si marginea obiectelor sanitare (dus, cazi de baie)
rostuirea se executa cu material de etansare elastic de lunga durata.
2.1.B.3.5. Montaj pereti pentru instalatii inglogate in peretele de ipsos-carton:
- In cazul peretilor din ipsos-carton pentru instalatii se realizeaza o structura metalica portanta
dubla alcatuita in paralel din profile CW de 50mm. si placata cu doua straturi de placi, impregnate
pentru spatii umede. Profilele Cw paralele sunt ranforsate la inaltimea de 90cm. si apoi la 1.80m.
cu fasii din placi de ipsos-carton late de 30cm. prinse in suruburi. Grosimea peretelui este
determinata de conductele inglobate, de modul de pozitionare al acestra si de obiectele sanitare
incluse (cum sunt spre exemplu rezervoarele de apa inglobate). Pentru obiectele sanitare precum
vasul de wc., lavoar, bideu care au sarcini in consola sunt prevazute elemente de sustinere din
tabla de otel zincata. Aceste elemente de sustinere sunt inglobate in structura metalica portanta
odata cu montarea acesteia. Pentru lavoare, chivete, pisoare si boilere se utilizeaza traverse care
sunt insurubate pe profilele portante CW la imaltimile specificate in proiecte. Pentru boilere cu
greutatea peste 80gk. trebuie ca sarcina sa fie preluata de peretele existent prin intermediul unei
constructii portante ( profile UA sau CW cuplate). Pentru sarcini mai mari (masa spalare, wc. sau
bideu in consola) se utilizeaza elemente speciale de sustinere care in plus trebuie sa fie fixate si in
pardoseala. SE monteaza accesorii corespunzatoare pentru fixarea conductelor de instalatii. Dupa
fixarea instalatiilor urmeaza placarea unei fete a peretelui. In final in spatiul liber dintre prifile se
prinde cu cleme izolatia apoi se placheaza si cealalta fata a peretelui. Inaintea montarii placilor se
decupeaza in placi orificiile pentru trecerea tevilor cu freza de doze sau cu fierastraul de traforaj la
asemenea dimensiuni incat intre teava si placa de gips sa poata fi intordus un material permanent
plastic. In cazul instalatiilor aparente amplasate pe ziduri existente din caramida sau beton se
realizeaza in fata peretelui si la distanta si inaltimea necesara o structura metalica portanta din
profile CW si UW. Placarea structurii se face cu doua straturi de placi impregnate. Pentru
atenuarea zgomotelor cauzate de scurgerea lichidelor prin tevi se va ingloga neaparat izolatie din
vata minerala.
2.2.A. HIDROIZOLATII CU MATERIALE BITUMINOASE
2.2.A.1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia hidroizolatiilor cu materiale
bituminoase si a unora dintre lucrarile aferente acestora, in scopul protectiei constructiilor
subterane si supraterane.
2.2.A.2. STANDARDE DE REFERINTA
a) STAS 2355/2-87 - Hidroizolatii si materiale bituminoase la elemente de
constructii.
b) STAS 2355/3-87 - Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si
acoperisuri.
c) C 112-86 - Normativ pentru proiectarea si executarea
hidroizolatiilor din materiale bituminoase.
d) STAS 1046-78 - Pinza bitumata PA 55, PA 45.
e) STAS 7016-80 - Impislitura din fibre de sticla bitumata IA 1100, IB
1200; IBP 1200.
f) STAS 138-80 - Carton asfaltat CA 300, CA 400.
g) STAS 7064-78 - Bitum pentru hidroizolatii tip H 60/75 si H 80/90.
h) STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si montare
lianti minerali.
I) STAS 663-76 si 491-70 - Plumb (sub forma de benzi).
2.2.A.3. MATERIALE SI PRODUSE
a) Cartoane bituminoase tip CA 300, CA 400, conform STAS 138-80.
b) Impislitura din fibre sticla bituminate tip IA 110, IB 1200; IBF 1200; conform STAS 7916-80.
c) Pinza bitumata tip PA 55, PA 45, conform STAS 1046-78.
d) Bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H 68/75 si H 80/90 conform STAS 7064-78.
e) Filer de calcar, conform STAS 539-79.
f) White-spirit conform STAS 44-84.
g) Benzi de plumb de 1, 2, 3 mm grosime, conform STAS 491-70.
h) Tabla zincata, conform STAS 2028-80.
i) Placi prefabricate din beton conform NI de productie.
13
j) Alte materiale pentru protectie (nisip, pietris 7-15 mm) conform STAS 1667-76.
k) Betoane si mortare pentru realizarea: betonului de panta, sape suport si sape de protectie,
conform normelor in vigoare.
2.2.A.4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE
Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in stan- dardele in
vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. Manipularea si transportul materialelor
bituminoase se va face cu atentie, pentru a nu le deteriora, pe distante cit mai scurte. Toate
materialele in suluri pentru hidroizolatii se vor depozita cel putin sub soproane si vor fi ferite de
lovituri. La depozitare se vor lua masuri de paza contra incendiilor, conform normelor in vigoare.
2.2.A.5. CONDITII DE EXECUTIE
2.2.A.5.1. - La terase si acoperisuri
- Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste +50C. Sub aceasta
temperatura se pot executa lucrarile cu respectarea prevederilor normativului C 16-84.
Temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 2200C, iar in momentul lipirii straturilor va
fi cuprinsa intre 1600 si 2200C. Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a
hidroizolatiei se vor verifica si controla daca corespund STAS 2355/3-87 si conditiilor de la pct. 3.5.
din normativul C 112-86 privind controlul pantelor, eliminarea asperitatilor, starea de intarire si de
uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere, diblurile, agrafe de prindere, a elementelor
din tabla si alte lucrari similare. Bariera contra vaporilor si a straturilor de difuzie sau hidroizolatie
se vor aplica pe suporturile din beton sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu
solutie de bitum cu minimum 300 g/m2. Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe
suport bine curatat si uscat, numai in perioade de timp cu temperatura exterioara pina la +60C, iar
cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperatura peste +80C. Straturile pentru difuzia
vaporilor alcatuite din impislitura bitumata perforate IBP 1200 sau 1100, prevazute sub bariera
contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai mare de 60% sau sub hidroizolatii aplicate pe
termoizolatii, sensibile la umiditate, prevazute cu sape din beton, foile perforate se vor aplica
nelipite cu suprapuneri de 5 cm si asezate cu partea blinds pe suport. Straturile de difuzie nu se
aplica la dolii si pe o raza de cca. 25 cm in jurul gurilor de scurgere si a strapungerilor.
Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fisii de impaslitura
bitumata perforata (IBP) de 50 cm latime, asezate la 1 m distanta. Bariera contra valorilor se va
aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipite si acoperite cu mastic de bitum, cu
suprapuneri de 7-10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolare
termica. Protectie cu foi bitumate a placilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa in
atelier sau fabrici, prin lipirea placilor cu minimum 1,5 kg/mp mastic de bitum cald, intins cu peria
pe foile bitumate. In montarea pe acoperis, placile termoizolatoare se vor aplica cu partea
neprotejata in masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depasi
temperatura de 1500C in timpul lipirii. Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si
acoperisuri cu panta de max. 20% se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu
masticuri din bitum preparate cu maximum 30% filere minerale, cu punctele de inmuiere 1b in
functie de panta (pina la 20% bitum H 80/90). Pentru executarea hidroizolatiei in cimpul
acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafata suport si se vor curata prin periere
energetica, dupa care se vor lasa un timp suficient, pentru relaxare si indreptare a foilor.
Tehnologia si conditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sint cele din normativul C 112-86
art. 3.20.1.-3.20.6. Hidroizolatiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.) se
vor executa cu fisii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum
cald, incepind de jos in sus; la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40-50 cm. La colturi,
muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin intinderea
masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu lipirea imediata si presarea
cu canciocul, controlindu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri. La atice cu
inaltimea pina la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului, minimum 10 cm
iar in cazul unor elemente vertcale inaltimea mai mare se va ridica pina la 50 cm si se va fixa cu
platbanda si bolturi impuscate le distante de cca. 50 cm. Protectia hidroizolatiei elementelor
verticale la terase circulabile si necirculabile, se va realiza cu mortar de ciment M 100 T de cca. 30
mm grosime, armat cu rabit pe retea de otel-beton 6 mm la 25 cm. Etansarea la strapungeri se
va face in functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice si mecanice astfel:
* La strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse, hidroizolatia se
va aplica pe flanse sudata si se va strapunge cu flanse mobile in suruburi.
14
* La strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse, etansarea
hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul
elementului, prin mansonare cu doua straturi de pinza sau tesatura bitumata lipita cu mastic de
bitum si matisate pe element cu sirma sau colier.
Rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa si izola conform normativului C 112-86 punctele 3.24-
3.24.2. Montarea gurilor de scurgere, racordarea izolatiei, gulerul de plumb si montarea mufei
conductei de scurgere etc. se vor face conform aceluiasi normativ, punctele 3.25., 3.26.-3.26.7. La
terase necirculabile, protectia grea (la exterior) din pietris cu granule de 7-15 mm, se va executa
prin asezare in strat uniform de 40 cm grosime. Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge la terasa:
numarul de straturi, tipul de pinza, impislituri, sape etc. se vor detalia in cadrul proiectului special
pentru izolatii. Celelalte elemente de constructie ale terasei se vor executa conform prevederilor
din planurile de detaliu ale proiectului (izolare termica, sape protectie tabla etc.).
2.2.A.5.2. LA ELEMENTELE SUBTERANE
La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune, trebuie sa se
respecte prevederile STAS 2355/2-87, ale normativului C 112-86, cap. 4.8. si ale detaliilor
respective ale proiectului. Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului.
Protectia hidroizolatiei verticale se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum 12,5
cm grosime. Elementele de beton pentru rigidizarea protectiei de zidarie se vor fixa cu distantieri
pentru a nu strapunge hidroizolatia. Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este
precizata, prin planurile de executie ale proiectului.
2.2.A.6. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR
Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape
de executie, incheindu-se proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele:
- calitatea suportului - rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute conform normelor
in vigoare; calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate; pozitionarea si
ancorarea pieselor metalice (daca este cazul); calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui
strat al hidroizolatiei, inclusiv a celorlalte lucrari de constructii aferente; stringerea flanselor si
platbandelor aferente strapungerilor. Daca este cazul, se pot face si verificari prin sondaje prin
desfacerea izolatiei si probe de laborator asupra materialelor. Hidroizolatia se verifica vizual daca
indeplineste conditiile:
* straturile hidroizolatiei sa fie lipite uniform si continuu, fara zone nelipite;
* panta catre gurile de scurgere, fara stagnari, conform proiect;
* este continua si fara umflaturi;
* racordarea cu elemente de strapungere, la rosturi si guri de scurgere, asigura o etansare
perfecta;
* protectia corespunde proiectului;
* protectia hidroizolatiei verticale la atice, reborduri, strapungeri, ventilatii etc. este aderenta si fara
deplasari.
Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente ce asigura etanseitatea ceruta (copertine, glafuri, etc.)
si sint bine ancorate si lipite cu falturi corect executate; ca gaurile de scurgere au gratar si
functioneaza normal la turnarea apei in locurile cele mai inalte ale terasei. Cu avizul scris al
proiectantului de rezistenta se va verifica calitatea izolatiilor prin inundare cu apa de 2-4 cm
grosime in punctele cele mai inalte, cu gurile de scurgere infundate. Dupa 72 ore tavanul nu
trebuie sa prezinte pete si umeziri.
2.2.A.7. MASURAREA SI DECONTAREA LUCRARILOR
Straturile de izolatii hidrofuge pe orizontala si verticala (inclusiv amorsa, strat difuzie etc.) se
masoara si se deconteaza la mp de suprafata real executata. Sapele de nivelare si protectie,
placile de beton se masoara si se deconteaza la mp de suprafata real executata. Termoizolatia, tot
la mp de suprafata real executata. Betonul de panta (daca este cazul) se masoara si se
deconteaza la m3 real executat. Izolarile de strapungeri tevi, ventilatii etc. se masoara la bucata.
Elementele de tabla: glafuri, copertine, bucle, etc. se masoara si deconteaza la m.
2.2.B. HIDROIZOLATII CU MEMBRANE BITUMINOASE TERMOSUDABILE
2.2.B.1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia hidroizolatiilor cu materiale
bituminoase (membrane bituminoase termosudabile) si a unora dintre lucrarile aferente acestora,
in scopul protectiei constructiilor supraterane.
2.2.B.2. STANDARDE DE REFERINTA
a) STAS 2355/2-87 - Hidroizolatii si materiale bituminoase la elemente de
constructii.
15
b) STAS 2355/3-87 - Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase
si acoperisuri.
c) C 112-86 - Normativ pentru proiectarea si executarea
hidroizolatiilor din materiale bituminoase.
d) STAS 7064-78 - Bitum pentru hidroizolatii tip H 60/75 si H 80/90.
e) STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si montare
lianti minerali.
f) STAS 663-76 si 491-70 - Plumb (sub forma de benzi).
2.2.B.3. MATERIALE SI PRODUSE
a) Subansamblu de hidroizolatie din membrane bituminoase termosudabile :
1.Material de baza: bitum distilat, de cea mai buna calitate, aditivat, modificat cu:
Polimeri elastro-plastomeri
2. Armatura poate fi:
a. Poliester filat;
b.Tesatura din fibra de sticla, intarita;
3. Strat inferior de protectie: film de polietilena termofuzibila
4. Strat superior de protectie: granule minerale;
e) Bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H 68/75 si H 80/90 conform STAS 7064-78.
f) Benzi de plumb de 1, 2, 3 mm grosime, conform STAS 491-70.
g) Tabla zincata, conform STAS 2028-80.
h) Alte materiale pentru protectie (vopsitorii reflectorizante) conform STAS
1667-76.
i) Betoane si mortare pentru realizarea: betonului de panta, sape suport si sape de protectie,
conform normelor in vigoare.
2.2.B.4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE
- Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in stan- dardele in
vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. Manipularea si transportul materialelor se va face
cu atentie, pentru a nu le deteriora, pe distante cit mai scurte. Toate materialele pentru hidroizolatii
se vor depozita cel putin sub soproane si vor fi ferite de lovituri. La depozitare se vor lua masuri de
paza contra incendiilor, conform normelor in vigoare.
PREZENTARE:
Dimensiune rola:1m x 10m.
Margine de suprapunere laterala 10 cm.
Margine de suprapunere de capat - end lap- 15cm.
DOMENII DE UTILIZARE:
1. Strat final in lucrari deschise, monostrat sau multistrat, expuse razelor solare si agentilor
mecanici exteriori- ex. acoperisuri plane In sistem monostrat se recomanda folosirea membranelor
armate cu poliester, cu strat de protectie minerala la suprafata(PA).
In sistem bistrat, pot fi adoptate solutii, respectiv doua straturi de membrane armate cu poliester
sau fibra de sticla (V+PA sau P+VA).
2. Strat final in lucrari inchise, monostrat sau bistrat, neexpuse razelor solare-exp. fundatii,
pardoseli. In acest caz se recomanda membrane armate cu poliester , fara strat de granule
minerale(P).
3. Strat de baza in lucrari multistrat sau bariera de vapori. Se recomanda membrane armate cu
poliester sau fibra desticla, fara strat protector anti- UV.
2.2.B.5. CONDITII DE EXECUTIE
2.2.B.5.1. - La terase si pardoseli
- Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste +50C. Sub aceasta
temperatura se pot executa lucrarile cu respectarea prevederilor normativului C 16-84.
Temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 2200C, iar in momentul lipirii straturilor va
fi cuprinsa intre 1600 si 2200C. Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a
hidroizolatiei se vor verifica si controla daca corespund conditiilor privind controlul pantelor,
eliminarea asperitatilor, starea de intarire si de uscare a suportului, fixarea conductelor de
scurgere, diblurile, agrafe de prindere, a elementelor din tabla si alte lucrari similare. Bariera contra
vaporilor si a straturilor de difuzie sau hidroizolatie se vor aplica pe suporturile din beton sau
mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de bitum cu minimum 300 g/m2.
Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suport bine curatat si uscat, numai in
perioade de timp cu temperatura exterioara pina la +60C, iar cu emulsie de bitum pe suportul
umed la temperatura peste +80C. Straturile pentru difuzia vaporilor prevazute sub bariera contra
16
vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai mare de 60% prevazute cu sape din beton, foile
perforate se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5 cm si asezate cu partea blinds pe suport.
Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de cca. 25 cm in jurul gurilor de scurgere si a
strapungerilor. Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fisii
de 50 cm latime, asezate la 1 m distanta. Bariera contra valorilor se va aplica pe suport din beton
peste stratul de difuzie, lipite si acoperite cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7-10 cm si trebuie
sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolare termica. Hidroizolatia alcatuita din
membrane multistrat pentru terase si acoperisuri cu panta de max. 20% se va executa prin lipirea
membranelor pe toata suprafata si pe zona de suprapunere cu flacara . Pentru executarea
hidroizolatiei in cimpul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafata suport si se
vor curata prin periere energetica, dupa care se vor lasa un timp suficient, pentru relaxare si
indreptare a foilor. Hidroizolatiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.) se
vor executa cu fisii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum
cald, incepind de jos in sus; la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40-50 cm. La colturi,
muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin intinderea
masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu lipirea imediata si presarea
acesteia controlindu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri. La atice cu inaltimea
pina la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului, minimum 10 cm iar in
cazul unor elemente vertcale inaltimea mai mare se va ridica pina la 50 cm si se va fixa cu
platbanda si bolturi impuscate le distante de cca. 50 cm. Etansarea la strapungeri se va face in
functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice si mecanice astfel:
* La strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse,
hidroizolatia se va aplica pe flanse sudata si se va strapunge cu flanse mobile in suruburi.
* La strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse, etansarea
hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul
elementului, prin mansonare cu doua straturi de hidroizola\ie lipita cu flacara pe mastic de bitum pe
element. Rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa si izola conform prevederi din proiect.
Montarea gurilor de scurgere, racordarea izolatiei, gulerul de plumb si montarea mufei conductei
de scurgere etc. se vor face conform proiect. Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge la terasa:
numarul de straturi, sape, tipul de membrane multistrat etc. se vor detalia in cadrul proiectului
special pentru izolatii.Celelalte elemente de constructie ale terasei se vor executa conform
prevederilor din planurile de detaliu ale proiectului (izolare termica, sape protectie tabla etc.).
2.2.B.6. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR
Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape
de executie, incheindu-se proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele:
- calitatea suportului - rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute conform normelor
in vigoare; - calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate; -
pozitionarea si ancorarea pieselor metalice; - stringerea flanselor si platbandelor aferente
strapungerilor. Daca este cazul, se pot face si verificari prin sondaje prin desfacerea izolatiei si
probe de laborator asupra materialelor.
- Hidroizolatia se verifica vizual daca indeplineste conditiile:
* hidroizolatia sa fie uniforma si continua, fara zone nelipite; panta catre gurile de scurgere, fara
stagnari, conform proiect; racordarea cu elemente de strapungere, la rosturi si guri de scurgere,
asigura o etansare perfecta; protectia corespunde proiectului; protectia hidroizolatiei verticale la
atice, reborduri, strapungeri, ventilatii etc. este aderenta si fara deplasari. Se verifica lucrarile de
tinichigerie aferente ce asigura etanseitatea ceruta (copertine, glafuri, etc.) si sint bine ancorate si
lipite cu falturi corect executate; ca gaurile de scurgere au gratar si functioneaza normal la turnarea
apei in locurile cele mai inalte ale terasei. Cu avizul scris al proiectantului de rezistenta se va
verifica calitatea izolatiilor prin inundare cu apa de 2-4 cm grosime in punctele cele mai inalte, cu
gurile de scurgere infundate. Dupa 72 ore tavanul nu trebuie sa prezinte pete si umeziri.
2.2.B.7. MASURAREA SI DECONTAREA LUCRARILOR
- Straturile de izolatii hidrofuge pe orizontala si verticala se masoara si se deconteaza la mp de
suprafata real executata.
- Sapele de nivelare si protectie, se masoara si se deconteaza la mp de suprafata real executata.
- Betonul de panta se masoara si se deconteaza la m3 real executat.
- Izolarile de strapungeri tevi, ventilatii etc. se masoara la bucata.
- Elementele de tabla: glafuri, copertine, bucle, etc. se masoara si deconteaza la m.
2.3. LUCRARI DE CONSTRUCTII LA TERASE
(Beton de panta; BCA termoizolant; sape de mortar, dale de beton)
17
2.3.1. Generalitati
Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice privind realizarea lucrarilor de constructii aferente
terasei cladirii.
2.3.2. Standarde de referinta
STAS 2742-80 Receptoare pentru colectarea apelor
STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare
STAS 491-70 Benzi de plumb 1, 2, 3 mm grosime
STAS 2028-80 Tabla zincata
N.I. producator Dale de beton 25x25 cm sau 30x30 cm de 4 cm gros.
STAS 1030-85 Mortare obisnuite de ciment
STAS 457-80 Caramizi presate pline
Normativ C112-86 Proiectarea si executarea hidroizolatiilor cu materiale bituminoase la
constructii
STAS 1500-78 Ciment Pa 35
STAS 7055-87 Ciment Portland alb
STAS L 17 grupa Oxizi, pigmenti, paminturi colorate
STAS 601/1-84 Corpuri abrazive
2.3.3. Materiale si produse
- Dale de beton B 300 25x25 cm sau 30x30 cm si 4 cm gros. N.I. producator de prefabricate.
- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali STAS 1667-67.
- Ciment Pa 35 conform STAS 1500-76.
- Ciment alb conform STAS 7055-87.
- Caramizi presate pline conform STAS 457-80.
- Tabla zincata de 0,5 mm conform STAS 2028-80.
- Coloranti conform STAS - grupa L 17.
- Piatra de frecat conform STAS 601/1-84
- Tabla de plumb 1-3 mm grosime conform STAS 491-70
- Caramizi pline presate conform STAS 457-80.
2.3.4. Livrare, depozitare, manipulare si transport
Materialele de livrare trebuie sa fie insotite de certificate de calitate si deci sa corespunda
conditiilor prevazute in acestea, standardelor si normelor in vigoare. Manipularea si transportul
materialelor ambalate precum si placii de beton se va face cu atentie, pentru a se evita deterioarea
lor. Depozitarea cimentului se va face pe sorturi. Materialele sensibile la umezire s inghet se vor
depozita in soproane sau magazii, ferite de intemperii. Betonul si mortarul preparat in statiile
centralizate cele mai apropiate, se vor transporta cu autoagitatoare.
2.3.5. Conditii de executie
Betonul de panta de marca B 75 se va executa incepind de la parapet spre gurile de scurgere, cu
grosimea, pantele (%) si doliile prevazute in proiect. Betonul se va ridica mecanizat pe terasa si se
va turna imediat, astfel incit impreuna cu durata transportului, timpul cumulat sa se inscrie in durata
prevazuta in normativul C 140-86. Suprafata betonului de panta se va driscui in panta pina la 30-
40 cm de gura de scurgere, in jurul acestea realizindu-se din mortar de ciment M 100, o pilnie care
sa permita racordarea straturilor de hidroizolatie si gulerului de plumb in vederea montarii
receptoarelor gurilor de scurgere conform STAS 2742-80. Gulerul de plimb (include. stratul
suplimentar din pinza) va fi prevazut cu un stut ce se introduce in mufa conductei de scurgere.
Gurile de scurgere vor avea parafrunzar realizat din plasa de sirma galvanizata. Izolatia termica se
va realiza din placi de b.c.a. pentru termoizolatie (GBN35), iar montarea acestora se va face
conform normativ C 112-80 art. 3.18.1. Placile termoizolatoare se aseaza alaturat, cu rosturi cit
mai strinse. In cazul unor defectiuni ale placilor datorita carora ramin intre ele unele rosturi mai
mari de 5 mm, acestea se vor umple obligatoriu cu bucati (nisip) de b.c.a.
Decalarea pe verticala intre placi de b.c.a. se realizeaza o sapa de nivelare de 20-30 mm grosime
din mortar de ciment M 100T, avind fata vazuta bine driscuita, plana. Protectia hidroizolatiei
elementelor verticale se va realiza cu mortar de ciment M 100T, de cca. 30 mm grosime, armat cu
rabit montat pe o retea de otel-beton 6 mm la 25 cm. La terase circulabile protectia hidroizolatiei
va avea cca. 50 cm inaltime. Izolatia hidrofuga si masurile de protectie aplicate la strapungeri (tevi,
ventilatii, deflectoare), se vor executa conf. prevederilor normativului C 112-86 art. 3.23.-3.23.3. La
rosturile de dilatatie se va umple bucla de pinza cu vata minerala pe minim 20 cm adincime iar
rostul astfel alcatuit se va proteja cu o fisie de tabla cu bucla deasupra rostului compensator si
prinsa bine in cuie de dibluri, peste care se monteaza o copertina de tabla zincata de 0,5 mm
18
grosime cu o bucla de dilatatie montata in sus. Copertina va avea in ambele parti intoarceri
dublate de tabla pentru scurgerea apelor meteorice iar prinderea se face cu 2 platbande metalice
cu sectiunea de 30x2 mm prinse la capete in intoarcerile copertinei, iar celelalte capete prinse in
diblurile de lemn. La terase necirculabile (peste camere motoare lift) protectia grea se va realiza
din pietris de granulatie 7-15 mm, executat in grosime uniforma de 40 mm. Protectia grea la
terasele circulabile, se va executa din dale de beton B 300 de 25x25 cm sau 30x30 cm si 4 cm
grosime, asezate pe un strat de nisip de cca. 2 cm. Aceasta protectie va avea rosturi de 2 cm, la
20-30 cm de atice si la 4-6 m in cimp, care se vor umple cu ni-
sip. Toate elementele de constructii de pe terase: parapeti, guri de ventilatie, conducte de aerisire,
cosuri, cornise, briuri, vor fi prevazute cu elemente de protectie din tabla zincata de 0,5 mm
(copertine, glafuri, pazii) atit pentru protejarea si racordarea lor la terasa cit si pentru evitarea
patrunderii apelor in peretii in peretii si in spatiile cladirii. Montajul acestora se va face in aceleasi
conditii ca si copertina de tabla de la rosturi. Elementele vetilate vor avea dispuse pe verticala
gratare de protectie din cornier 30x30x3 m si plasa de sirma galvanizata 2 mm cu ochiuri de 5
mm. Dimensiunile si modul de dispunere a tuturor elementelor de protectie se vor realiza pe baza
proiectelor tehnice. Protectia hidroizolatiilor subterane (la peretii subsolului) se va realiza din
zidarie de caramida plina presata de 12,5 mm grosime, iar la cca. 5 m se vor executa rosturi
verticale. In cazul inaltimilor mai mari de 3,00 se vor prevede nervuri de beton armat, ale caror
detalii de executie (marca de beton, sectiuni, dispunere, armaturi etc.) vor fi prevazute in piesele
desenate.
2.3.6. Verificarea calitatii lucrarilor
Pentru lucrarile de constructii ale teraselor (beton de panta, b.c.a., sape de protectie) care sint
lucrari ascunse, calitatea lor cit si a celor vizibile se vor verifica de catre investor, pe masura
executiei lor, incheindu-se procese verbale din care sa rezulte:
- calitatea marcilor de betoane si mortare utilizate; pozitionarea si ancorarea in beton a pieselor
metalice de strapungere si armarea protectiei izolatiei verticale, stringerea flanselor si
plantbandelor aferente strapungerilor; se vor verifica copertinele, rosturile, paziile din tabla zincata
sa fie bine ancorate si lipite sau falturi corect executate care sa asigure etansarea si protectia
hidroizolatiei;- gurile de scurgere daca au gratare montate si functioneaza normal la turnarea apei
in punctele cele mai inalte ale cladirii.
2.3.7. Masurarea si decontarea lucrarilor
- Betonul de panta se masoara si se deconteaza la mc. Sapele de egalizare se masoara si se
deconteaza la m. Protectia izolatiei verticale se masoara si se deconteaza la m. Protectia terasei
cu dale si cea cu pietris se masoara si se deconteaza la mp. Elementele de tabla de protectie la
strapungeri (gurile de scurgere) se masoara si se deconteaza la bucata. Elementele de tabla:
glafuri, copertine, pazii, bucle etc. se masoara si se deconteaza la m.
2.4. TENCUIELI INTERIOARE
2.4.1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii tehnice privind executia tencuielilor interioare umede aplicate pe
suprafete de zidarie de caramida sau blocurile b.c.a., beton sau plasa de rabit (la tavane, grinzi
sau slituri de mascare instalatii) inclusiv executarea gletului de var sau de ipsos.
2.4.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
1 - STAS 1500-78 Ciment PA 35.
2 - STAS 1667-76 Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali.
3 - STAS 790-84 Apa pentru mortare si betoane.
4 - STAS 146-78 Var pentru constructii.
5 - C 18-83 Normativ pentru executarea tencuielilor umede.
6 - C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si
tencuiala.
2.4.3. MATERIALE
1. Ciment portland conf. STAS 388-68.
2. Apa vezi STAS 790/84
3. Nisip conform STAS 1667-76
4. Var pentru constructii - STAS 146-78.
2.4.4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE SI UTILIZARE
1. Conditiile de livrare, transport si depozitare pentru ciment, depozitare in saci la loc uscat
ferit de inghet.
19
2. Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel
incit sa fie utilizate in bune conditii la tencuieli interioare, sint:
- la mortar de var marca M 40T, pina la 12 ore;
- la mortar de ciment (marca M100T) si ciment - var (marca M50T) fara intirzietor, pina la
10 ore, iar cu intirzietor pina la 16 ore.
2.4.5. CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI
Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost
livrate cu certificate de calitate care sa confirme ca sint corespunzatoare normelor respective.
Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o
fise care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora. Consistenta mortarelor pentru executarea
tencuielii umede interioare, vor trebui sa corespunda urmatoarelor aplicari etalon:
- pentru sprit: - aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm;
- aplicarea manuala a mortarelor 9 cm;
- aplicare pe blocurile b.c.a. 14-15 cm.
- pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor, 5-7 cm.
- pentru grund, in cazul aplicarii manuale, 7-8 cm, iar in cazul aplicarii mecanizate, 10-12 cm.
- pentru stratul vizibil (tinci), executat manual, 7-8 cm, iar pe zidarie din blocuri b.c.a. consistent 13-
15 cm.
2.4.6. EXECUTIA LUCRARILOR
2.4.6.1. OPERATIUNI PREGATITOARE
Lucrarile ce trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor:
- controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un timp
oarecare, pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii sa se intareasca
in rosturi, iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca umiditatea sa nu influenteze
aderenta tencuielilor; terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea
provoca deteriorarea tencuielilor; suprafetele suport sa fie curate, suprafetele din plasa de rabit
trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legate cu mustati de sirma zincata de elementele pe care
se aplica; suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai
mari decit cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sarcini;
rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adincime de 3-5 mm, iar suprafetele netede
(sticloase) de beton vor fi aduse in stare rugoasa; verificarea executiei si receptiei lucrarilor de
protectie (invelitori, plansee, etc.) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor
(conducte de instalatii, timplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare:
gheremele, praznuri, suporti metalici, coltari.
2.4.6.2. EXECUTAREA TRASARII SUPRAFETELOR DE TENCUIT
- Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stilpisori) cu o latime
de 8-12 cm. si o grosime astfel incit sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale (la tavane), cu
o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stilpisorii va fi
similar cu cel din care se va executa grundul.
CERINTE GENERALE
1.1 . Consideratii generale
Construcţia, funcţie de gradul de importanţă conferit obiectului reclamă respectarea unui anumit
nivel de calitate în realizarea lucrărilor şi impune în consecinţă o activitate riguroasă de urmărire
permanentă pe tot parcursul execuţiei.
Se va putea asigura astfel o corectă verificare şi recepţionare a fazelor intermediare şi a celei
finale.
1.1.1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde principalele conditii tehnice ce trebuiesc avute în vedere
la executarea lucrarilor.
1.1.2 Respectarea prevederile din prescriptiile tehnice în vigoare.
62
Antreprenorul, conform condiţiilor generale şi speciale de contractare, are obligaţia să
studieze documentaţia pusă la dispoziţie de investitor. Să obţină ori ce alte informaţii considerate
de el necesarepri condiţiile şi dificultăţile de execuţie a lucrărilor de arhitectură
1.1.3 Acte si normative obligatorii
Sunt prezentate codurile de proiectare si executie, cuprinzând STAS-uri, normative si instructiuni
1.1.4 Calitatea materialelor
Materialele trebuie sa fie de calitatea prescrisa de documentatiile de executie si în conformitate cu
prevederile actelor normative, urmând sa fie supuse la diverse probe atunci când "lnvestitorul" sau
"Consultantul" le solicita.
În cazul în care loturile de materiale nu îndeplinesc conditiile de calitate garantate de certificatele
de calitate sau actele normative, se va interzice sau sista imediat utilizarea lor si se vor sesiza de
urgenta Investitorul, Fumizorul si Organele pentru Controlul Calitatii Produselor.
1.1.5 Reteaua utilitatilor publice .
Antreprenoml are obligatia de a obtine toate informatiile de la serviciul utilitatilor publice, privind
pozitia retelelor si le va face imediat cunoscute Investitorului si Consultantului.
Orice deviere sau modificare permanenta sau temporara a retelelor publice va fi permisa numai
dupa obtinerea aprobarii de la fiecare detinator·a utilitatilor respective.
1.1.6 Inspectia Consultantului si a Investitomlui
Antreprenorul este obligat sa asigure accesul si toate facilitatile pentru a abilita pe Consultant si pe
Investitor, pentru ca ei sa-si îndeplineasca în mod corespunzator inspectia pe santier, ori de câte
ori acestia solicita în timpul derularii contractului.
LUCRARI DE PREGATIRE A EXECUTIEI
2.1 Consideratii generale
2.1.1 Dupa primirea documentatiei tehnico-economice de la beneficiar, constuctorul va trece la
analiza si definitivarea conceptiei organizatorice a lucrarilor de constructii-montaj sub aspectele
urmatoare:
- delimitarea si împrejmuirea zonei respective;
- delimitarea si materializarea pe teren a zonelor specifice de lucru, a fluxurilor de circulatie pentru
salariati si persoane straine, a materialelor de constmctii, a zonelor de lucru pentm utilaje si a
zonelor de depozitare precum si a zonelor de repaos pentru personalul din executie;
- stabilirea necesarului global de materiale, precum si a fluxului calendaristic de aprovizionare pe
fiecare categorie în parte de material, în strânsa corelatie cu graficul de executie a lucrarii;
- stabilirea necesarului global de forta de munca, precum si a ritmului de acces a personalului la
lucrare pentm evitarea aglomerarii inutile sau a pierderilor tehnologice de timp;
- strânsa corelatie cu ordinea de executie a lucrarilor se stabileste necesarul de utilaje de
constructie.
2.1.2 -Functie de categoria de lucrari ce urmeaza a se executa se stabilesc formatiile de lucru pe
meserii. precum si modul în care urmeaza sa se desfasoare executia.
2.1.3 . Echipele de meseriasi cu calificare corespunzatoare trebuie dotate cu toate sculele,
materialele si echipamentul necesar.
2.1.4 - Seful de santier trebuie sa aiba posibilitatea supraveghierii în permanenta a lucrarilor pentru
asigurarea unei calitati corespunzatoare a acestora, respectarea dozajelor si a consumurilor
specifice materiale, precum si efectuarea tuturor operatiilor prevazute a se executa.
2.1.5 Trasarea
- Trasarea lucrarilor se va face în conformitate cu prevederile STAS 982/1/15, respectându-se
tolerantele admisibile de trasare în plan ..
- Receptionarea lucrarilor de trasare se va face conform STAS 9824/0/74.
- Trasarea axelor sau verificarea si materializarea axelor structurii existente se va executa in
conformitate cu prevederile, "îndrumatorului privind executarea trasarii de detaliu în constructii"
- La receptionarea lucrarilor de trasare a axelor se va verifica:
- modul de alcatuire a reperelor de natura sa asigure stabilitatea acestora;
- amplasarea reperelor astfel încât sa se poata asigura materializarea axelor.
TERASAMENTE
3.1 Sapaturi
Toate sapaturile vor fi executate cât mai aproape de dimensiunile si forma exacta precizata in
plansele de specialitate, astfel în cât aceea sa necesite un volum minim de umplutura.
Sapaturile vor fi executate respectându-se prevederile din "Normativul privind executarea lucrarilor
de terasamente pentru realizarea fundatiilor de constructii civile si industriale" - indicativ C.169-88,
cap.1, 2, 3 si 4.
63
3.2 Receptia lucrarilor
- Receptia lucrarilor de terasamente se va executa în conformitate cu prevederile normativelor
C.169/88 si C.56/1985.
- La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii se va verifica pozitia, dimensiunile si coteIe de
nivel realizate fata de prevederile proiectului si se va întocmi un proces verbal de lucrari ascunse.
LUCRARI DE BETON SIMPLU SI BETON ARMAT
4.1 Generalitati
Calitatea materialelor si nivelul de executie vor fi în conformitate cu urmatoarele coduri:
STAS 10107/0-90; NEOI2/99; C56-85
Actele care certifica calitatea materialelor care urmeaza sa intre în alcatuirea betonului trebuie sa
fie la dispozitia consultantului.
4.2 Stabilirea retetelor
Clasa betonului, definita de NE012/99 si STAS 10107/0-90 se stabileste prin proiect pentm fiecare
element de constructie. Retetele betoanelor utilizate vor fi preparate conform retetei clasei
respective.
4.3 Materiale pentm betoane
4.3.1 Cimenturi
Sortimentele de ciment utilizate la prepararea betoanelor sunt specificate în proiect si prevazute in
normativul NE 012 / 99, Anexa 1.2.
4.3.2 Agregate
Conditiile de folosire a agregatelor pentm prepararea betoanelor sunt prevazute de:
STAS 1667-76; NE012/99, anexa IA
4.3.3 Prepararea betonului
Betonul se caracterizeaza prin:
- clasa betonului, conform NE012/99, tabel 5.4;
- lucrabilitate, conform NE012/99, anexa 1.2
- tipul de ciment, conform NEOI2/99, anexa 1.4;
- marimea agregatului, conform NE012/99, anexa 1.4;
- gradul de impermeabilitate, conform NE012/99, tabel 5.4;
- gradul de gelivitate, conform NE012/99,) tabel 5.4;
Caracteristicile betonului sunt cele specificate in proiect.
Controlul calitatii betonului preparat se face prin prelevarea de probe în conditiile normativului
NE0l2/99. anexa VI.3.
4.4 Otelul pentru armaturi
Otelul trebuie sa îndeplineasca conditiile telmice prevazute de STAS 438/1~89. STAS 438/2-91,
STAS 430/2-80 si STAS 10107/0-90.
Tipurile de otel folosite sunt OB37 si PC52.
Folosirea altor tipuri de otel-beton nu este posibila decât cu aprobarea proiectantului. care se face
numai pe baza "Certificatului de calitate" emis de producator.
4.5 Cofrajele si sustinerile lor
Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa asigure forma, dimensiunile si gradul de finisare al
constmctiei, conform proiectului.
Calitatile pe care trebuie sa le îndeplineasca cofrajele sunt precizate în NEOI2/99, anexa III.
Verificarea calitativa a lucrarilor de cofrare si de sprijiniri este precizata în nonnativul C56-85, act
normativ a carui respectare este obligatorie.
4.6 Turnarea betonului
Aceasta. operatiune cuprinde urmatoarele faze:
- montarea annaturilor,
- turnarea betonului,
- compactarea betonului,
- decofrarea betonului,
- verificarea calitatii betonului.
Toate aceste succesiuni de operatiuni se vor executa respectându-se precizarile NE012/99, cap.
12 13; 14; 15; 16.
DESCRIEREA LUCRARILOR
5.1 Introducere
Infrastructura se va executa integral din beton armat monolit, respectându-se calitatile materialelor
cerute prin proiect si de normativele în vigoare. Executia constructiei va începe cu lucrarile de
64
trasare terasamente, cofraje si turnare beton la infrastructura si vor continua cu lucrarile de
suprastructura.
Dupa fiecare faza de executie, conform normativului NEOI2/99, cap.17 si Legii 10/1995 se va
verifica calitatea lucrarilor de constructie de catre unitatile beneficiare de investitii, de proiectare si
de constructii montaj în conformitate cu atributiile ce decurg din normativele mentionate.
5.2. Lucrari de infrastructura
5.2.1 Executarea fundatiilor
- Lucrarile de fundatii, se vor executa în conformitate cu prevederile normativului P10/86.
- Executarea fundatiilor se va face numai dupa receptia lucrarilor de terasamente.
La executarea fundatiilor se vor avea în vedere urmatoarele:
- materialele întrebuintate trebuie sa corespunda îndicatiilor din proiect si prescriptiile
tehnice în vigoare;
- fundatia se va executa (lucrMile de betonare) pe cât posibil fara întrerupere.
5.2.2 Receptionarea lucrarilor de fundare
- Lucrarile de fundare se vor receptiona în conformitate cu prevederile normativului C56/85.
- La receptia lucrarilor de fundare, în afara prevederilor la abaterile admisibile, se vor mai verifica
existenta în conformitate cu proiectul a armaturilor ce pleaca din fundatii.
- Toate verificarile si constatarile efectuate cu ocazia receptiei fundatiilor se vor consemna in
procesele verbale de lucrari ascunse. În acelasi sens, se va verifica si se vor face aprecieri
(consemnate într-un proces-verbal) cu privire la calitatea tumarii betonului si a aspectului betonului
dupa decofrare.
- Lucrarile auxiliare aferente infrastructurii (hidroizolatii, umpluturi, sistematizare verticala, etc se
vor executa cu respectarea prevederilor de ordin general, cuprinse în legislatia în vigoare si cu
respectarea prevederilor specifice cuprinse în documentatia tehnica.
5.3 Precizari privind executarea lucrarilor de betonare.
5.3.1 Pregatirea tumarii betonului
Aceasta operatie comporta efectuarea urmatoarelor verificari si îndeplinirea urmatoarelor conditii:
- sunt realizate în mod corespunzator operatiile pregatitoare, sunt aprovizionate si
verificate materialele necesare (ciment, agregate, piese înglobate), iar utilajele si
dotarile necesare sunt în stare de functiune;
- formatiile de lucru sunt stabilite si instruite în ceea ce priveste tehnologia de executie, tehnica
securitatii muncii si PSI;
- au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si arrnaturi, în functie de situatia
respectiva;
- daca suprafetele de beton turnat anterior si întarit sunt corespunzator curatate de pojghita de
lapte de ciment.
- daca acestea nu prezinta zone necompactate sau segregate si au rugozitatea necesara asigurarii
bunei legaturi între betoane;
- daca sunt asigurate conditiile corespunzatoare de desfasurare normala a lucrarilor si de protectie
ulterioara a lui; .
- daca s-au luat masuri corespunzatoare de dirijare a apelor provenite din precipitatii, pentru a se
evita acumularea lor în incinta sau în jurul lucrarilor (pamânturi sensibile laumezire, etc.).
5.3.2 Reguli generale la aducerea lui la punctul de lucru, în maximum 15 min., betonul trebuie sa
fie pus în lucrare. In cazul în care durata transportului este mai mica de 1 ora, se poate admite un
interval de max. 30 min.
De regula, betonarea se face fara întremperi, însa atunci când acest acest lucru nu este posibil, se
creaza rosturi de lucru.
Din mijlocul de transport, betonul se descarca prin jgheaburi direct în cofraj.
Betonul adus la punctele de lucru trebuie sa se încadreze în limitele de lucrabilitate admise si sa
nu prezinte scgregari. Este admisa îmbunatatirea lucrabilWltii numai prin folosirea unui aditiv
superplastifiant.
Inaltimea maxima de cadere libera abetonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m.
În timpul turnarii betonului se va avea glija sa se evite deformarea sau deplasarea arrnaturilor fata
de pozitia prevazuta în proiect. Daca totusi asemenea defecte se constata, ele trebuie remediate
pe loc, în mod operativ si se continua turnarea.
Betonul se toarna uniform în lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de
max. 50 cm înaltime, iar turnarea stratului urmator, se face înainte de începerea prizei din stratul
turnat anterior.
65
In timpul betonarii nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii elementului de
constructie care se betoneaza si nici asezarea pe armaturi a vibratorului.
Se va avea grija sa se realizeze înglobarea completa a arrnaturilor în beton si sa se respecte
prevederile proiectului si în ceeea ce priveste grosimea stratului de acoperire.
Este interzisa circulatia muncitorilor si a utilajului de transport direct pe armaturi, pe cofraje sau pe
zonele cu beton proaspat turnat; aceasta operatie se face în timpul betonarii numai pe punti
special amenajate sau pe podine care nu reazema pe armaturi.
Durata maxima admisa a întreruperilor în timpul betonarii nu trbuie sa depaseasca timpul de
începere a prizei betonului.
Când totusi nu dispunem de determinari de laborator în acest scop, aceasta durata se considera
de doua ore de la prepararea betonului pentru cimenturile cu adaosuri si 1,5 ore în cazul celor fara
adaos.
Daca întreruperea betonarii este mai mare, reluarea tumarii este permisa numai dupa pregatirea
corespunzatoare a suprafetelor rosturilor.
5.3.3 Compactarea betonului
Aceasta operatiune se face mecanic cu vibratoare de interior - previbratoare.
în functie de lucrabilitatea betonului (care poate varia intre LI si Ls) si de tipul de vibrator folosit,
durata de vibrare optima este de 5 - 30 s. Ea se poate stabili prin determinari de proba efectuate
cu prima sarja de beton care se pune în opera.
Vibrarea se considera terminata atunci când:
- betonul nu se mai taseaza;
- nu mai apar bule de aer la suprafata betonului;
- suprafata betonului devine orizontal si usor lucioasa.
Distanta maxima între doua introduceri succesive ale vibratomlui este de 1m , ea putându-se
reduce în functie de desimea armaturilor si caracteristicile sectiunii.
Grosimea stratului de beton care urmeaza a fi vibrat nu trebuie sa depaseasca 3/4 din lungimea
buteliei, iar la compactarea stratului urmator butelia trebuie sa patrunda 5-15 cm în stratul anterior
compactat.
5.3.4 Tratarea betonului dupa turnare
Se mentine umiditatea betonului cel putin 7 zile dupa turnare, pentm a se reduce deforrnatiile de
contractie si pentru a se asigura conditii favorabile întaririi acestuia. Betonul proaspat turnat trebuie
protejat de vânt si actiunea razelor solare timp min. 24 h.
Protejarea elementelor de beton dupa turnare se face prin:
- acoperirea cu materiale de protectie (prelate, rogojini, etc.);
- stropirea periodica cu apa, dupa 1 - 12 h de la turnare si se va repeta la intervale de 2 - 6 h. astfel
încât suprafata betonului sa se mentina permanent umeda;
- aplicarea de pelicule de protectie, pe baza de prescriptii speciale:
Suprafetele de beton proaspat trebuie, de asemenea, protejate în timpul ploilor, cu folii de
polietilena sau prelate, atât timp cât exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
5.4 . Abateri admisibile si defecte limita (admisibile) ale elementelor de beton si beton armat
5.4.1 Defecte limita admisibile ale elementelor de beton si beton armat (C56-85)
Defecte limita ale betonului monolit
Ruperi si stirbiri la colturi:
- pâna la fata exterioara a armaturilor principale cel mult 20 cm/m;
- pâna la fata interioara a armaturilor principale: cel mult una de max. 5 cm lungime la 1 m;
- cu adâncime mai mare decât cele precedente si de max. 1/4 din dimensiunea cea
mai mica a sectiunii: cel mult una de max. 2 cm lungime la 1 m;
- cu adâncimi mai mari.de 1/4 din dimensiunea cea mai mica a sectiunii; nu se admit.
Segregari si lipsuri de sectiune, vizibile sau nu la fata elementului:
- pâna la fata exterioara a armaturilor principale: max. 400 cm/m2;
- pâna la fala interioara a arrnaturilor principale: cel mult una de max. 40 cm2/m2;
- cu adâncimi mai mari ca cele precedente, dar pâna la max. 1/4 din dimensiunea cea mai mica a
sectiunii.
- pentm elemente încarcate cu mai putin decât sarcina de exploatare: nu se admit decât fisuri
superficiale de contractie cu adâncime maxima pâna la fata exterioara a arrnaturilor principale;
- pentru elementele actionate cu încarcare de exploatare (STAS 10102-75).
- Sparturi ale betonului cauzate dupa întarirea lui, indiferent în ce scop;
- numai în limitele indicate anterior în primele 2 categorii de defecte (rupturi, segregari)
- nu se admit arrnaturi de rezistenla taiate sau întrempte, ca urmare a spargerilor în
66
beton.
5.5. Executarea lucrarilor de zidarie
5.5.1 Executarea lucrarilor va fi facuta numai de personal calificat, sub supravegherea
persoanelor însarcinate cu îndmmarea tehnica si controlul calitatii.
5.5.2. Lucrarile de zidarie se vor executa si receptiona conform prevederilor STAS 10109/1-89;
P2/85; CI7/82; C56/85.
5.5.3. Materialele vor fi puse în opera numai dupa:
- verificarea certificatelor de calitate care sa ateste ca sunt corespunzatoare normelor;
- executarea încercarilor prevazute în prescriptiile tehnice;
- verificarea fisei de transport a betonului si mortarului, concordanta calitatii prevazute în proiect si
în prescriptiile tehnice (consistenta mortarului 8-13 cm);
- udarea cu apa a caramizilor înainte de zidire.
5.5.4 Peretii din zidarie se vor executa astfel:
- zidaria se tese astfel ca rosturile verticale sa fie decalate de la un rând la celalalt : în lungul
zidului 1/4 din lungime caramida, sau 1/2 lungime sau cel putin 10 cm la blocuri; pe grosimea
zidului la 1/2 din lungime caramida sau bloc.
- grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm iar a celor verticale 10 mm;
- rosturile orizontale si verticale se umplu cu mortar pe toata grosimea zidariei, mai putin de 10-15
mm la fata zidariei care urmeaza a se tencui, pentru a se asigura buna aderenta a tencuielii;
- întreruperea tencuielii în câmp se face numai în trepte;
- ghermelele necesare se vor zidi de o parte si de alta a goluri lor dupa udarea prealabila a
golurilor si dupa ce vor fi impregnate cu bitum fierbinte.
5.5.5 Verificarea calitatii lucrarilor de zidarie se va efectua conform prevederilor STAS 10109/1-89
paragraf 9. Abateri admisibile
Denumire element de constructie Abateri limita (mm)
La dimensiunile peretilor - la grosimea de executie a peretilor din caramida si blocuri ceramice
- de 14 cm + 4 ; -4
- de 24 cm + 6; -8
- > de 24 cm +10; -10
La goluri pt. pereti din caramida si blocuri ceramice
- pl. goluri < 100 cm +10 ; -10
- pl. goluri > 100 cm +10 ; -10
La dimensiunile în plan ale încaperilor
- cu latura încaperii < 300 cm +15; -15
- cu latura încaperii > 300 cm +20; -20
La dimensiunile partiale in plan (spaleli) +10;-10
La dimensiunile în plan ale întregii cladiri +50;-50
La dimensiunile pe verticala pl. pereti din caramida si blocuri ceramice
La dimensiunea costurilor dintre caramizi
- rosturi orizontale +5 ; -2
- rosturi verticale +5 ; -2
5.6 Executarea lucrarilor din metal
5.6.1 Executarea lucrarilor va fi facuta conform prevederilor STAS 767/0-88; STAS 10166/1-77;
STAS 561-86
5.6.2 - Îmbinarea elementelor din metal se face prin sudura cu arc electric, respectând conditiile
prevazute în STAS 9101-77 si STAS 6662-87. Verificarea calitatii îmbinarilor sudate se face în
conformitate cu prevederile normativi C150-99.
5.6.3 - La executie se vor respecta prevederile normelor tehnice C172-88 si C228-88.
5.6.4 - Elementele din metal se vor depozita în încaperi închise, curate, în conditii în care sa fie
ferite de deteriorari, umezeala.
Transportul elementelor si pieselor se face cu mijloace de transport închise sau deschise daca
sunt protejate.
5.6.5 - Materialul pus în opera va fi tratat împotriva coroziunii.
MASURI DE PROTECTIE A MUNCII
6.1 Pe toata durata lucrarilor se vor respecta prevederile Regulamentului privind protectia si IgIena
muncii în constructii aprobat de MLP A T prin Ordin 9/N/1993, Normativului C300/94 privind
prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei lucrarilor, Legea 90/96, Ordin 56/97 al
Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, etc.
6.2 - De asemenea se va urmari respectarea urmatoarelor masuri:
67
- încheierea unui proces verbal privind circulatia pe sub zonele de lucru si îngradirea acestora;
- înainte de începerea lucrului, întregul personal trebuie sa aiba facut instructajul de protectie a
muncii, sa posede echipamentul de protectie si de lucru, sa nu fie bolnav, obosit sau sub influenta
bauturilor alcoolice;
- sculele dispozitivele si utilajele sa fie în stare de functionare, corect racordate la reteaua electrica
si legate la pamânt;
- schelele sa fie prevazute cu balustrade si scânduri de brad si sa fie bine ancorate.
6.3 -Masurile enumerate mai sus nu au un caracter limitativ si se vor completa si cu altele menite
sa evite producerea oricarui accident.
INTOCMIT,
Ing. AXINIA PAUL