Sunteți pe pagina 1din 67

BORDEROU

Documentatie Tehnica pentru Organizare de santier si Executie lucrari


pentru obiectivul MANSARDARE CLADIRE ADMINISTRATIVA, judet Bacau

Piese scrise
1. MEMORIU TEHNIC
2. DISPOZITII GENERALE ARHITECTURA
2.1.A. - ZIDARII
2.1.B. – PERETI DIN IPSOS - CARTON
2.2.A. – HIDROIZOLATII CU MATERIALE BITUMINOASE
2.2.B. – HIDROIZOLATII CU MEMBRANE BITUMINOASE
2.3. – LUCRARI DE CONSTRUCTII LA TERASE
2.4. - TENCUIELI INTERIOARE
2.5. – TAVANE DIN IPSOS – CARTON
2.6. - ZUGRAVELI –VOPSITORII
2.7. – FINISAJE EXTERIOARE LA FATADE CU VOPSITORII
2.8. - TENCUIELI EXTERIOARE
2.9. - TAMPLARIE DIN LEMN
2.10. - TAMPLARIE METALICA
2.11. - GEAMURI
2.12. – PARDOSELI
2.13. – SCARI CU FINISAJE OBI}NUITE
2.14. – SCARI CU FINISAJE DIN MARMURA
2.15. – LUCRARI INTERIOARE SI EXTERIOARE IN MARMURA
2.16. – PLACAJE DIN FAIANTA
2.17. – CONFEC|II METALICE (BALUSTRADE, GRILE, ETC.)
2.18. – INVELITORI
2.19. – TROTUARE
2.20. - ELEMENTE DE PROTECTIAMUNCII SI PSI
3. DISPOZITII GENERALE REZISTENTA

Piese desenate
1. Plan de incadrare in zona
2. Plan general

INTOCMIT,
2
MEMORIU TEHNIC

Cap.1 Date generale de recunoastere a investitiei


Denumirea Investitiei Mansardare sediu administrativ si imprejmuire
Amplasament Onesti, B-dul Republicii, nr.76, jud. Bacau
Beneficiar Investitie Costin Dan si Costin Veroniica
Proiectant General S.C. PAXDEM CONSTRUCT S.R.L.
Faza De Proiectare DTAC
Data Intocmirii Documentatiei August 2016

Cap.2 Principalele caracteristici ale amplasamentului


La comanda beneficiarului s-a intocmit prezenta documentatie in faza DTAC (proiect pentru
obtinerea Autorizatiei de construire) pentru construirea unei mansarde din lemn cu invelitoare din
tabla profilata la adresa:
a.) Localitatea: Municipiul Onesti
b.) Strada: Bulevardul Republicii
c.) Numar: 76
d.) Judetul: Bacau
Terenul pe care va fi amlasata constructia este:
a.) Proprietatea beneficiarului: Costin Dan si Costin Veronica
b.) Obtinut prin: Contract vanzare cumparare
d.) In suprafata de: 869 mp
e.) Caracterizat prin: Constructii : bloc de locuinte
Vecinatatile terenului sunt urmatoarele:
a.) La nord: Domeniu public
b.) La sud: SC EVIDENT SRL
c.) La est: Bulevardul Republicii
d.) La vest: Domeniu public
Conform Planului Urbanistic General aprobat, terenul pe care va fi amplasata constructia prezinta
urmatoarele caracteristici:
a.) Este situat in intravilanul: Municipiului Onesti
b.) Este destinat: Constructii de locuinte
c.) Este liber/ocupat: ocupat
Prezenta documentatie prezinta posibilitatea de realizare a unei mansarde din lemn pe scaune cu
invelitoare din tabla profilata. Se solicita realizarea documentatiei tehnico economice pentru
realizarea investitiei:
3
a.) Denumirea obiectivului: CONSTRUIRE MANSARDA
b.) Regim de inaltime: Parter + 2 Etaje + Mansarda
c.) Inaltimea la streasina: 10,00 m
c.) Inaltimea maxima: 12,80 m
d.) Suprafata construita existenta: 217.00 mp
e.) Suprafata desfasurata existenta: 651.00 mp
d.) Suprafata construita propusa: 217.00 mp
e.) Suprafata desfasurata propusa: 868.00 mp
g.) POT existent: 24.218 %
h.) CUT existent: 0.726
g.) POT propus: 24.218 %
h.) CUT propus: 0.968

Realizarea obiectivului se va derula in doua etape:


 realizarea obiectivului propriu - zis;
 functionarea obiectivuiui.
In prima etapa de dezvoltare se vor executa lucrari de amenajare si constructie in incinta
obiectivuiui ca:
 lucrari de organizare de santier
 lucrari de betonare suprafete, construire fundatii si constructii din lemn
 lucrari de montaj si legaturi conducte
 lucrari electrice
 lucrari de apa si canalizare
Din punct de vedere seismic, amplasamentul se inscrie in zona de grad 8 conform STAS
11100/1-77. Conform Normativului P100-1/2006 constructiiie apartin clasei de importanta a
III a, iar amplasamentul este cu ag=0.35 si Tc=0.7 sec respectiv gradul VIII de seismicitate.
Descrierea principalelor faze ale activitatii propuse
Accesul se realizeaza direct din strada rEPUBLICII.
Organizarea circulatiei se bazeaza pe caracteristicile traficului din zona - actual si de
perspectiva, tine cont de prevederile PUG si se vor realiza accese corespunzatoare.
Realizarea constructiilor este benefica pentru intreaga zona, in afara faptului ca realizarea
acestora se va face la un nivel de calitate superior, se va imbunatati aspectul zonei.
Utilitatile necesare se asigura dupa cum urmeaza:
 Alimentarea cu apa potabila se va realiza din reteaua existenta, printr-un racord,
amplasat intr-un camin de vizitare; Apa calda se va asigura de centrale termice.
 Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare si WC-uri vor fi colectate prin
conducte de PVC si evacuate intr-un bazin etans vidanjabil.
 Energia electrica va fi asigurata prin intermediul unui bloc de masura si protectie
monofazat cu disjunctor cu protectie la suprasarcina, scurtcirciut ia curenti de defect
si la supratensiuni care face legatura cu coloana generala monofazata a instalatiei de
utilizare.
 lluminatul va fi de tip general, circuitele de iluminat si prize vor fi distincte. Instalatia
de iluminat si prize se va realiza cu conductor de cupru pozat in tub de protectie,
montat ingropat. Constructia va avea instalatie de punere ia pamant.
 Constructia va avea asigurat iluminat natural prin ferestre cu geam termopan si
artificial cu lampi electrice.
 Pentru protectia impotriva descarcarilor electrice este prevazuta instalatie electrica de
protectie prin legare la pamant.
 Energia termica pentru incalzire spatii se va asigura dupa cum urmeaza: centrala
termica proprie; Centrala termica va avea in dotare un cazan de temperatura joasa
inclusiv arzator.
4
Deseurile menajere se vor colecta in containere metalice amplasate pe o platforma
betonata care vor fi ridicate periodic si transportate de societatea de salubritate a comunei cu
care se va incheia contract de prestari servicii.
Din punct de vedere tehnologic cladirea se incadreaza in tipologia clasica, nu este necesar
utilizarea tehnologiilor superioare, lucrarile de constructii fiind commune, fara un grad ridicat
de realizare, astfel incat este necesara indeplinirea conditiilor din normativele si standardele
de referinta in vigoare pentru domeniul constructiilor.
In cadrul organizarii de santier nu este necesara o pregatire speciala, nu sunt necesare spatii
de cazare, zone de risc ridicat, amplasari de macarale, etc., dar trebuie acordata o mare
atentie depozitarii materialelor de constructii astfel incat sa nu obtureze circulatia pe santier
si trebuie respectate cu strictete normele de protectia muncii.
Racordurile de apa potabila si cel de energie electrica trebuie sa fie realizate in conformitate
cu normativele in vigoare si cu personal calificat.
In capitolele urmatoare sunt tratati pasii tehnologici necesari pentru realizarea constructiei.

2.1. CAPITOLUL I
1.1. DISPOZITII GENERALE ARHITECTURA
1.1.1. - Prezenta documentatie este aplicabil tuturor lucrarilor de constructii care se executa pentru
administratiile publice, societatile comerciale de stat sau private inclusiv persoanele fizice.
1.1.2. - In cel mult 15 zile de la data comunicarii aprobarii ofertei, antrepriza este datoare sa
înceapa aprovizionarea materialelor necesare lucrarilor, anuntînd în scris, despre aceasta,
beneficiarul.
1.1.3. - In termen de maximum 10 zile de la data aprobarii ofertei, beneficiarul va preda antreprizei
santierul. Predarea santierului se va face prin proces-verbal încheiat în patru exemplare, de catre
dirigintele santierului împreuna cu reprezentantul antreprizei. Odata cu predarea santierului, se vor
fixa amplasamentele si axele constructiilor în raport cu repere stabile, bine precizate si se vor
stabili si reperele de nivel la care se va raporta executarea întregii constructii. Reperele alese vor fi
precise, cît se poate de robuste si bine fixate în teren, pentru a nu fi distruse sau deplasate in
timpul lucrarilor. Antrepriza ramîne responsabila pentru pastrarea intacta a reperelor si pentru
amplasarea constructiilor, conform procesului-verbal de predare a santierului si indicatiilor date,
pîna la receptia provizorie a lucrarilor.
1.1.4. - In termen de 15 zile de la data comunicarii aprobarii ofertei, antrepriza este datoare de a
înainta beneficiarului, un program de aprovizionari de materiale si de executia lucrarilor în cadrul
termenului general de executie prevazut prin contract. Acest program, în forma în care se va
aproba de beneficiar, în acord cu antrepriza, devine obligatoriu pentru acesta din urma, care este
raspunzatoare de executarea lui si de consecintele ce decurg din nerespectarea lui întocmai.
1.1.5. - Antrepriza este obligata sa ceara beneficiarului toate explicatiile de care ar avea nevoie
pentru executarea lucrarilor, în conformitate cu proiectele. In afara de verificarea terenului si a
proiectului de fundatie, antrepriza este obligata sa verifice planurile, antemasuratorile si notele de
calcul si daca va gasi erori sau nepotriviri între diferitele piese, sa le semnaleze în scris
beneficiarului, pentru a fi corectate din timp. In caz contrariu, antrepriza ramîne responsabila de
orice erori, iar pagubele survenite, sporurile de cost, precum si nereusita lucrarilor, din cauza
nesemnalizarii acestor erori, urmeaza a fi puse în sarcina ei.
1.1.6. - Antrepriza este obligata a face toate completarile si punerile la punct ale planurilor ce i-au
fost predate la contractare, precum si a întocmi obiectiunile, conf. Art.5 inclusiv sugestiile ce ar
avea de facut, pentru eventualele îmbunatatiri ale solutiilor din proiect.
1.1.7. - Toate dispozitiile cuprinse în proiectul verificat si pus la punct (dimensiunile din planuri,
etc.) vor fi respectate cu strictete de antrepriza. Nici o modificare a proiectului sau a specificatiilor
din antemasuratori, planuri sau programul de lucru, nu va putea fi introdusa de antrepriza, decît în
baza unui ordin scris, dat de dirigintele santierului.
In caz de modificari importante, sau de unele care ar schimba natura lucrarilor, se va cere si
aprobarea beneficiarului. Antrepriza ramîne raspunzatoare de orice modificare facuta contrar
dispozitiilor de mai sus.
1.1.8. - Beneficiarul îsi rezerva dreptul de a introduce în timpul executarii lucrarilor, în planuri,
antemasuratori sau programul de lucru, modificarile ce le-ar socoti necesare, sa sporeasca sau sa
micsoreze cantitatile de lucrari, fara vreo opunere din partea antreprizei, însa strict in în limitele si
conditiunile prevazute de Art.15 din Conditiile generale pentru intreprinderile de lucrari publice si
private. Daca modificarile introduse în timpul executiei ar schimba cu totul caracterul
lucrarilor contractate, sau ar depasi limitele impuse de Conditiunile generale pentru antreprizele de
5
lucrari, aceste modificari se vor introduce numai dupa o prealabila întelegere cu antrepriza, care
este libera sa le accepte sau sa le respinga. In ultimul caz beneficiarul îsi rezerva dreptul de a
executa lucrarile, fie prin alta antrepriza, fie pe cale de regie, antrepriza fiind în drept a cere
lichidarea contractului si a face receptia provizorie a partilor deja executate, conform alin.II art.33
din conditiile generale pentru întreprinderi de lucrari.
1.1.9. - Daca modificarile introduse în proiect de beneficiar sînt de asa natura, ca acestea produc o
întîrziere inevitabila în desavîrsirea în termen a lucrarilor, se va acorda antreprizei o prelungire de
termen, egala cu întîrzierea ce se provoaca lucrarilor, fara ca antrepriza sa aiba dreptul la vreo
plata speciala sau vreo despagubire. Antrepriza este obligata a cere aceasta prelungire în termen
de 10 zile de la data cînd i s-au pus în vedere modificarile, revenirile dupa acest termen ne mai
fiind luate în consideratie. Daca întîrzierea provocata lucrarilor prin cauzele de mai sus depasesc
un an, antrepriza este în drept sa ceara rezilierea contractului.
1.1.10. - Beneficiarul îsi rezerva dreptul de a executa în acelasi timp pe santierul constructiei, fie
pe cale de antrepriza, fie în regie sau în orice mod va gasi de cuviinta si alte lucrari ce vor fi
necesare, dar care nu sînt prevazute în contractul încheiat cu antrepriza. In acest scop, antrepriza
va permite pe tot timpul duratei contractului întrebuintarea schelelor sale, fara pretentiuni de
despagubiri, oricarui alt antreprenor sau meserias ce ar fi însarcinat de beneficiar sa execute
lucrari neprevazute sau care din diferite motive nu au fost încredintate antreprizei. Antrepriza
ramîne direct raspunzatoare de orice stricaciuni aduse de angajatii sai, lucrarilor executate pe
santierul ei, de catre alta antrepriza, sau de alti meseriasi, cum si pentru actele de sabotaj care ar
periclita sau întîrzia acele lucrari.
1.1.11. - Antrepriza va executa lucrarile astfel ca sa se produca cît mai putine inconveniente
stabilimentelor sau serviciilor pe terenul carora se efectueaza lucrarea, luînd masuri pentru a nu
împiedica circulatia si accesul la cladirile învecinate, pentru a feri de distrugere sau de degradare
plantatiile, constructiile, instalatiile învecinate. Antrepriza este obligata sa respecte cu strictete
toate masurile ce se vor lua de dirigintele santierului în acest scop. Antrepriza va lua,
deasemenea, masuri pentru paza materialelor, uneltelor si sculelor sale aduse pentru lucrare,
beneficiarul neluîndu-si nici o raspundere în privinta acestora. Antrepriza este obligata a asigura
paza lucrarilor santierului, pîna la receptia lor provizorie si predarea catre beneficiar, fiind
raspunzatoare de orice lipsuri sau degradari. In afara de aceasta, antrepriza va lua cele mai
serioase masuri de paza pentru prevenirea incendiilor de pe santierul lucrarii, fiind raspunzatoare
de toate pagubele se s-ar aduce, atît santierului cît si constructiilor învecinate din cauza incendiilor
ce au luat nastere din lipsa acestor masuri.
1.1.12. - Antrepriza este responsabila de ordinea printre lucratorii sai. Ea este obligata a lua toate
masurile si a realiza toate dispozitivele necesare astfel ca lucratorii sai si toti cei care activeaza pe
santier, sa fie feriti de accidente. Pentru orice accident survenit pe santier, în timpul si din cauza
naturii lucrarilor, antrepriza ramîne singura responsabila, atit fata de familia accidentatilor, cît si
fata de autoritati, fara recurs în contra beneficiarului cu care a contractat lucrarea. Antrepriza va
ajuta întotdeauna autoritatile publice în cercetarile ce le-ar avea pe santier. Antrepriza va asigura
curatenia si ordinea pe santier si va veghea la respectarea conditiilor elementare de higiena
necesare unui santier (latrine, cazarea lucratorilor).
1.1.13. - La terminarea lucrarilor, antrepriza va astupa gropile ce le-ar fi facut, va înlatura movilele
de pamînt, materialele, molozul, gunoaiele, va repara trotuarele si pavajele ce le-ar fi stricat, etc.
astfel ca lucrarea sa fie predata complet pusa la punct, iar terenul sa se prezinte curat. Daca pe
teren au existat plantatii care au fost distruse de antrepriza în timpul executarii lucrarilor, acestea
se vor reface de antrepriza pe spezele proprii.
1.1.14. - In conformitate cu Art.18 din Conditiile generale pentru întreprinderi de lucrari si Art.23,
par.10 a Legii pentru Apararea Patrimoniului Public pentru toate partile de lucrari executate,
dirigintele santierului este dator a tine un caiet de atasament numerotat, snuruit, sigilat si parafat,
în care sa se înscrie natura, dimensiunile si cantitatile lucrarilor executate, pe baza de schite si
planuri cotate amanuntit care vor fi sau atasate la acest carnet, sau constituite în dosare speciale
de atasament, snuruite, sigilate si parafate. In acelasi mod nici o lucrare care prin natura ei ar
astupa o alta precedenta, nu se va putea începe fara autorizarea dirigintelui santierului, data prin
carnetul pentru ordine de santier si numai dupa ce s-au notat în carnetul de atasament
dimensiunile lucrarilor deja executate. Dirigintele santierului va controla si verifica întocmirea
masuratorilor, le va semna pentru exactitate; cele nesemnate de dînsul nu se vor putea lua ca
baza la reglementarea platilor.
Antrepriza este datoare sa asiste la masuratoare, sa ia cunostinta de înscrierile facute în carnetul
de atasament si sa le subscrie. In cazul în care antrepriza nu este multumita de rezultatele înscrise
6
în carnet, va avea dreptul de reclamatie, în termen de 5 zile, la beneficiar. Dupa trecerea
acestui termen, cifrele ramîn definitive si antrepriza pierde dreptul de orice contestatie. De
asemenea antrepriza nu are nici un drept de contestatie asupra cantitatilor înscrise, atunci cînd,
desi datoare sa ia parte la masuratori si invitata în scris pentru acest scop (în caz de omisiune de
a-si respecta aceasta datorie), nu ia parte sub nici o forma forma la aceasta lucrare, oricare ar fi
motivele invocate, pentru a scuza aceasta lipsa.
1.1.15. - Antrepriza este datoare a executa ordinele de santier date de beneficiar sau de organele
proiectante, prin dirigintele santierului. Toate ordinele de santier cu privire la conducerea si modul
de executare a lucrarilor, se vor da antreprizei de catre diriginte prin carnetul de ordine de santier,
care se va pastra în permanenta la locul lucrarii. Antrepriza este datoare sa subscrie în acest
carnet la primirea fiecarui ordin.
1.1.16. - La termenul fixat prin contract, sau în lipsa acestuia la termene nu mai mici de 20 de zile,
se vor întocmi prin grija dirigintelui santierului, situatii provizorii, prin care se vor propune pentru
plata. Situatiile vor fi recapitulative, spre a se putea corija erorile strecurate eventual în situatiile de
plata precedente si se vor verifica de dirigintele care controleaza lucrarea înainte de a fi remise
organelor de resort pentru facerea formelor de plata. Din valoarea lucrarilor, la fiecare situatie se
va retine, în lipsa de specificare, 6% pentru garantarea lucrarilor, în timpul termenului de garantie.
Aceasta retinere se va restitui antreprizei dupa receptia definitiva. Intîrzierile ce eventual s-ar
produce în efectuarea platii situatiilor provizorii, nu dau dreptul antreprizei la nici o despagubire si
nici nu pot fi invocate ca motiv pentru întîrzierea sau suspendarea lucrarilor.
1.1.17. - Lucrarile trebuiesc predate în perfecta stare de folosinta la termenul prevazut în contract,
sau prin scrisoare de comanda. Daca beneficiarul cere antreprizei executia unor lucrari
suplimentare, aceasta în cazul în care nu le poate preda complet terminate odata cu restul
lucrarilor contractate, are dreptul sa ceara prelungirea termenului de predare, cu un numar de zile
corespunzatoare cu importanta lucrarilor comandate în plus. De asemenea, daca din diferite
motive beneficiarul ar opri complet executarea lucrarilor pentru a se aduce vreo modificare
proiectului, antrepriza are dreptul din oficiu la o prelungire a termenului de predare, egala cu cel
mult întîrzierea provocata de administratie, fara a putea solicita vreo despagubire de orice fel, în
caz ca aceasta oprire nu a depasit 1/10 din durata de executie contractata.
1.1.18. - Termenul de executare prevazut în contract, sau prin aprobarile ulterioare este strict
obligatoriu. In caz ca lucrarile nu se vor termina la data prescrisa, se vor aplica penalitatile
prevazute în conditiile speciale ale lucrarii, sau în scrisoarea de comanda. In lipsa de orice
prevederi, amenda conventionala stabilita pentru fiecare saptamîna completa de întîrziere, este de
0,1% din valoarea lucrarii.
1.1.19. - Indata dupa terminarea lucrarilor, în urma sesizarii facute de catre dirigintele lucrarii, pe
baza unei cereri scrise a antreprizei, se va proceda la receptia provizorie a lucrarilor de catre o
comisie numita de administratia care a controlat lucrarea. Aceasta receptie se va face
consemnîndu-se rezultatul într-un proces verbal. De la data încheierii procesului verbal, începe sa
decurga termenul de garantie pentru buna executare a lucrarilor.
In cazul ca antrepriza nu va fi de fata la receptie, se va face mentiune în procesul verbal, iar toate
concluziile acestuia, ramîn obligatorii pentru antrepriza. Se mentioneaza ca, odata actele de
receptie acceptate si semnate ca atare de antrepriza, nici o contestatie ulterioara, din partea ei nu
poate sa mai fie luata în consideratie.
1.1.20. - Prin conditiile speciale ale lucrarilor, prin contract sau scrisoare de comanda se prescrie
termenul de garantie a lucrarilor. In caz de lipsa, fixarea termenului de garantie ramîne la
aprecierea comisiei de receptie tinîndu-se seama de natura lucrarilor si modul de executie. In
general însa, acest termen nu va fi mai mare de un an de zile, socotit de la data receptiei
provizorii. Pîna la expirarea termenului de garantie, antrepriza este datoare sa întretina în buna
stare si pe a sa cheltuiala, toate lucrarile executate, reparînd pe cele ce au fost defectuos realizate,
sau pe cele care s-au comportat prost în acest interval de timp. Beneficiarul îsi rezerva dreptul de
a repara si completa în contul antreprizei toate lucrarile ce s-ar deteriora si care nu ar fi reparate
de antrepriza în termen de 15 zile de la sesizarea acestuia, în scris de catre beneficiar.
1.1.21. - Daca la expirarea termenului de garantie, se va constata ca antrepriza a îndeplinit toate
obligatiile prescrise prin prezentul caiet de sarcini si prin procesul-verbal de receptie provizorie, se
va face receptia definitiva si se va elibera antreprizei garantia retinuta la receptia provizorie.
Constatarile se vor face de o comisie instituita în acest scop, care va încheia un proces - verbal
expunînd concluziile sale. Antrepriza este datoare de a lua parte la lucrarile acestei comisii si
semna procesul verbal încheiat. In cazul în care s-ar constata ca oarecare lucrari nu sînt în buna
stare, sau ca antrepriza nu a adus la îndeplinire complectarile prevazute prin procesul verbal de
7
receptie provizorie, comisia va încheia un proces verbal de constatare (care va fi comunicat
antreprizei) pe baza caruia beneficiarul va putea sau sa prelungeasca termenul de garantie, pîna
cînd se vor executa aceste lucrari de catre antrepriza, sau va dispune executarea lor în regie, în
contul acesteia.
1.1.22. - Suma înscrisa în deviz pentru neprevazute nu se va plati antreprizei decît atunci cînd
aceasta ar executa realmente asemenea lucrari si numai în urmatoarele conditiuni:
In cazul în care se va gasi necesar a se executa lucrari din cele pentru care exista preturi unitare,
se vor da antreprizei în scris, de catre dirigintele santierului, cuvenitele dispozitiuni, pe baza
aprobarii lucrarilor respective de catre beneficiar; iar în cazul în care se va gasi necesar a se
executa lucrari neprevazute în deviz, dirigintele santierului va stabili pretul, de comun acord cu
antrepriza si îl va supune aprobarii administratiei.
1.1.23. - Prin existenta unui personal de control, beneficiarul nu-si asuma nici o responsabilitate în
ceea ce priveste executarea lucrarilor de catre antrepriza, în conformitate cu prevederile
contractuale, instructiunile ulterioare si regulile artei. In nici un car antrepriza nu poate scuza o
executare vicioasa sau neconforma cu proiectele sau aprobarile scrise, prin aceea ca personalul
de control al beneficiarului a avut cunostinta de aceste nereguli.
1.1.24. - Toate cheltuielile prevazute în lege pentru taxele de timbru, de înregistrare etc.,
referitoare la încheierea contractului, precum si taxele vamale, comunale etc., aflate în vigoare la
data încheierii contractului vor fi în sarcina exclusiva a antreprizei. Pentru eventualele sporuri de
taxe survenite în timpul executarii lucrarilor, se vor aplica dispozitiile cuprinse în jurnalul Consiliului
de Ministri cu nr. 350 din 1992, daca prin contract nu se specifica altfel.
1.1.25. - Antrepriza este obligata a preda dirigintelui de santier, prin proces-verbal, în conformitate
cu prevederile art.32 din Conditiile generale pentru întreprinderile de lucrari, obiectele sau
materialele de orice fel, pe care le-ar gasi în timpul executarii lucrarilor în sapaturi, darîmari etc.
1.1.26. - Antrepriza, în conformitate cu art.1902 din Codul Civil, ramîne formal raspunzatoare, timp
de 10 ani, pentru stricaciunile produse constructiei în total sau în parte, prin vicii de constructie,
sau prin viciile nesemnalate la timp, ale terenului de fundatie.

2. CAPITOLUL II - A R H I T E C T U R A
2.1.A. ZIDARII DIN CARAMIDA
2.1.A.1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executare a peretilor din zidarie si
specificatiile pentru mortarele de zidarie.
2.1.A.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
a) STAS 10109/1 - 82 - Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor
- Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de
b) C 17 - 82
zidarie si tencuiala.
c) C 140 - 79 - Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat.
d) STAS 438/1,2 - 80 - Otel beton laminat la cald. Marci si conditii generale de calitate.
- Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind
e) P 118 - 83
protectia la actiunea focului.
- Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Cosuri, canale de
f) STAS 6793 - 82 fum pentru focare obisnuite la constructiile civile. Prescriptii
generale.
g) STAS 457 - 80 - Caramizi presate pline.
h) STAS 5185/2 - 80 - Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale.
i) STAS 1030 - 85 - Mortare obisnuite de ciment, var. Clasificare si conditii tehnice.
j) STAS 2634 - 80 - Verificarea calitatii materialelor în stare proaspata si întarita.
k) STAS 9201 - 80 - Var hidratat în pulbere pentru constructii.
l) STAS 146 - 78 - Var pentru constructii.
m) STAS 1667 - 76 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane usoare.
n) STAS 790 - 84 - Apa pentru constructii.
o) STAS 388-68. - Ciment Portland
p) STAS 1500-78 - Ciment Pa - 35
2.1.A.3. MOSTRE SI TESTARI
Inainte de comandarea si livrarea pe santier a materialelor necesare executiei zidariilor, se vor
pune la dispozitia beneficiarului, spre aprobare, a urmatoarele mostre:
a) Caramizi presate pline;
8
b) Caramizi ceramice cu goluri verticale.
2.1.A.4. MATERIALE UTILIZATE
a) Caramizi presate pline cu dimensiunile 240x115x63. Caramizile utilizate vor fi numai de
calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor STAS 457-80.
b) Caramizi ceramice cu goluri verticale cu dimensiunile 290x140x88. Caramizile ceramice cu
goluri verticale vor fi numai de calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor STAS 5185/2-
80.
c) Armaturi din OB 37 si PC 52  = 8-12 mm. Armaturile vor corespunde prescriptiilor STAS
438/1 - 80.
d) Armaturi din STNB  = 5,6 mm. corespunzatoare prescriptiilor STAS 438/2 - 80.
e) Mortare si betoane conform marcilor din proiect.
2.1.A.5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE, TRANSPORT
Caramizile se vor aproviziona în containere, evitîndu-se spargerea lor. Nu se admit caramizi sparte
sau fisurate sau cele ce nu corespund conditiilor impuse prin caietul de sarcini. Se va asigura
depozitarea lor sub soproane, în cantitati suficiente asigurarii unui flux continuu de executie.
Cimentul va fi livrat în saci de 50 kg, transportat si depozitat fara posibilitatea de umezire si înghet.
Armaturile se vor livra evitîndu-se deteriorarea lor prin expunerea la umezeala. Materialele
sensibile la umezeala si înghet vor fi depozitate sub soproane sau magazii special
amenajate.Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maxima de transport va fi
astfel apreciata încît punerea în opera a mortarelor sa se faca în maximum 10 ore de la preparare.
2.1.A.6. VERIFICAREA CALITATII MATERIALELOR
Aceste verificari trebuiesc efectuate înaintea începerii executiei lucrarilor pe lotul de materiale
aflate în depozit sau soproane si de fiecare data cînd se aprovizioneaza santierul cu un nou lot de
materiale. Se vor face verificari pentru:
a) Calitatea caramizilor presate pline si caramizile ceramice cu goluri verticale conform STAS
10109/1-82; STAS 457-80; STAS 5185/2-80.
b) Compozitia, consistenta si calitatea mortarului de zidarie conform STAS 1030-85; si
instructiunile tehnice C 17-82.
c) Compozitia, consistenta si calitatea betonului din stîlpisori, centuri, buiandrugi etc. conform
STAS 10109/1-82 si Normativul C 140-79.
d) Calitatea armaturilor conform STAS 438/1,2-80.
2.1.A.7. EXECUTIA PERETILOR DE ZIDARIE
2.1.A.7.1. ZIDARIA DE UMPLUTURA
La executia lucrarilor de pereti portanti de zidarie se vor folosi numai caramizi calitatea I, marca
100, dimensiuni 240x115x63 pentru caramizi pline si 290x140x88 pentru caramizile ceramice cu
goluri verticale. Mortarul folosit este mortarul var-ciment M 50Z. Grosimea minima a peretilor va fi
de minim o caramida, pentru peretii portanti exteriori folosindu-se caramizi ceramice cu goluri
verticale pentru asigurarea conditiilor de izolatie termica. Pentru obtinerea unei aderente cît mai
bune între caramizi si mortar, caramizile se vor uda bine cu apa înainte de punerea lor în lucrare.
Rosturile orizontale, verticale si transversale vor fi bine umplute cu mortar pe toata grosimea
zidului, lasîndu-se neumplute numai pe o adîncime de 1 cm de la fata exterioara a zidului.
Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea din 2 rînduri succesive pe înaltime, atît la
cîmp cît si la interspatii, ramificatii si colturi sa se faca pe minim 1/4 caramida in lungul zidului si pe
1/2 caramida per grosimea lui. Teserea se va face obligatoriu la fiecare rînd - grosimea rosturilor
orizontale va fi de 12 mm, iar cea a rosturilor verticale de 10 mm. Abaterile admisibile în grosimea
rosturilor sînt cele aratate în STAS 10110/1 - 75. Orizontalitatea rîndurilor de caramizi se obtine
utilizînd rigle de lemn sau metal (abstecuri) gradate la intervale egale cu înaltimea rîndurilor de
zidarie, fixate la colturile zidariei.Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara de trasat bine
întinsa între extremitatile zidariei. Intreruperea executiei zidariei se va face în trepte, fiind interzisa
întreruperea în strepi. Legaturile dintre ziduri, la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ si
anume: primul rînd de caramizi se executa continuu la unul din ziduri si se întrerupe la cel de-al
doilea în dreptul intersectiei. Rîndul al doilea de la cel de-al doilea zid se executa continuu si se
întrerupe la primul zid la intersectii si asa mai departe. Detaliile de alcatuire a legaturilor la colturi,
ramificatii si intersectii sînt cele aratate în Normativul P2-85 figurile 58-63. Teserile se vor face
avînd grija sa se obtina legatura de cel putin 1/2 caramida. Taierea caramizilor necesare pentru
realizarea legaturilor la colturi, intersectii ramificatii se face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau
cu o unealta electrica cu disc abraziv. Ancorarea zidariei de umplutura de structura cladirii se face
fie cu ajutorul mustatilor de otel beton  8 mm la 60 cm l=50 cm, fie cu agrafe  8 mm l=50 cm
9
fixate cu bolturi împuscate în beton la cca 60 cm, (Normativ P2-85 figura 65). Portiunile de
zidarie situate în stînga si dreapta golurilor de usi si ferestre avînd lungimea de peste 1 m se vor
ancora ca zidaria plina (aratat mai sus); cele cu lungimea egala sau mai mica de 1 m se vor
ancora conform Normativ P2-85, figura 64b, cu bare  8 mm. Ancorarea de structura a zidariei
parapetului la travei cu ferestre pana in elementul de beton armat (stalpi) se face cu 2 bare  8
mm l = 50 cm. Inainte de executarea zidariei intre elementele de beton armat pe suprafata
respectiva se aplica un sprit de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidarie si elementele de
structura va fi umplut complet cu mortar M 100 Z. Protectia anticoroziva a barelor de ancorare se
va realiza prin inglobarea lor in mortar minim marca M 50 Z. Pentru asigurarea conlucrarii peretilor
care se intersecteaza se va prevedea la colturile si ramificatiile exterioare, in cazul in care nu sunt
prevazuti stilpisori din beton armat, armatura orizontala din OB 37 2 x  6 mm de 100 cm
lungime. La fiecare gol de usa se vor inzidi cate 3 (trei) gheremele de o parte si alta a golului si cel
putin 2 (doua) gheremele la fiecare gol de fereastra. Gheremelele de lemn vor fi impregnate in
carbolineum sau cufundate de 2 - 3 ori intr-o baie de bitum topit fierbinte. Verificarea calitatii
zidariilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor iar rezultatele verificarilor se inscriu in Caietul de
procese-verbale de lucrari ascunse.
2.1.A.7.2. PERETI DESPARTITORI DIN ZIDARIE
Se vor folosi aceleasi tipuri de caramizi, mortare si armaturi ca in cazul peretilor de umplutura.
Peretii despartitori se fixeaza la partea inferioara in pardoseala incaperii si la cea
superioara prin impanarea cu mortar de ciment marca M 100 Z. Peretii despartitori se rigideaza pe
directia perpendiculara planului lor prin solidarizarea lor cu peretii structurali prin tesere si ancorare
cu bare de otel OB 37  8/60 cm in rosturile orizontale. Sporirea rigidatii lor se obtine si prin
armarea lor cu bare din otel amplasate in rosturile orizontale la distanta de 4 asize. Intreruperea
zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi. Peretii despartitori de 7,5 cm
grosime se vor executa cu mortar marca M 50 Z si vor fi armati conform Normativului P2-85 pct.
8.5.2. Peretii despartitori se vor ancora de elementele structurale (stilpi sau diagrame) ca si peretii
de zidarie de umplutura plini sau cu goluri de timplarie (Normativ P2-85, pct. 13.1.8). Verificarea
calitatii zidariei, a verticalitatii, orizontalitatii rindurilor se face pe tot parcursul executiei lucrarilor si
rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese-verbale de lucrari ascunse.
2.1.A.7.3. Elemente nestructurale din zidarie.
Cosurile de fum se vor executa din caramizi presate pline sau caramizi cu goluri verticale numai
calitatea A, marca 100, sau din prefabricate speciale. In cazul folosirii caramizilor cu goluri
verticale, canalele de fum se vor captusi cu olane sau prefabricate de beton. Caramizile cu goluri
verticale se vor zidi cu mortar fluid (cu consistenta 10-11 cm) iar golurile caramizilor se vor umple
cu mortar. Zidaria cosurilor obisnuite se va alcatui din caramizi intregi, fractiunile de caramizi se
vor folosi numai pentru realizarea legaturilor. Zidaria va fi executata cu rosturile orizontale si
verticale bine umplute cu mortar. Grosimea peretilor canalelor de fum va fi de minim 1/2 caramida.
Rosturile zidariei cosurilor se vor tese folosind mortar M 100 Z. Se vor monta numai caramizi care
nu prezinta defecte sau crapaturi, fisuri. Executia va fi ingrijita, astfel ca suprafata interioara a
cosului sa fie neteda. Deasupra invelitorii cosurile vor fi executate din zidarie cu rosturi pline, sau
tencuite cu o tencuiala rezistenta. Pe parcursul executiei lucrarilor se vor face verificari ale calitatii,
verticalitatii, orizontalitatii rindurilor zidariei si vor fi consemnate in procese-verbale.
2.1.A.8. SPECIFICATII PENTRU MORTARE
Mortarele folosite la lucrarile de zidarie vor fi mortare cu marca M 50 Z si M 100 Z. Pentru aceste
mortare se foloseste cimentul Portland. Mortarele vor corespunde normativului C17-82. Prepararea
mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurindu-se urmatoarele conditii: dozarea exacta
a componentilor mortarului, amestecarea mortarului pentru omogenizare si obtinerea unei cit mai
bune durabilitati. Calitatea mortarelor se verifica pe parcursul executiei zidariei si a furnizarii lor in
conformitate cu STAS 2634-50. “Metode de incercare a mortarelor in stare proaspata si intarita”.
2.1.A.9. EXECUTAREA LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS
La executarea zidariilor pe timp friguros se va tine seama de prevederile “Normativului pentru
realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii C 16-84”.
2.1.A.10. ABATERI ADMISE
a) Devieri de la cotele continute in planuri -  5 cm.
b) Diferente de planeitate, masurate fata de un dreptar de 3 m lungime -  5 mm.
2.1.A.11. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR
Verificarea calitatii lucrarilor se va face atit la terminarea unor etape (nivele), cit si la
receptia lucrarii, prin verificarea:
10
a) Verificarea elementelor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate,
planeitate etc.) la elementele realizate.
b) Aspectul general si starea fiecarui element in parte.
c) Inventarierea tuturor proceselor-verbale de lucrari ascunse.
d) Corespondenta celorlalte elemente, dintre proiect si executie (goluri, gheremele,
buiandrugi, etc.).
Cind datele din proiect si perscriptiile nu au fost respectate total sau partial, investitorul (dirigintele
lucrarii) va decide refacerea elementelor de zidarie necorespunzator executate fata de proiect si
caietul de sarcini.
2.1.A.12. MASURATORI SI DECONTARE
Zidariile din caramida plina sau eficienta se vor masura si deconta astfel:
Se masoara la metru cub (m3) real executat; la grosimi, luindu-se in calcul dimensiunile modulate
din proiect. Se vor scadea toate golurile si lacasurile elementelor de constructii inglobate in zidarie
cu o sectiune mai mare de 0,4 mp. Se cuprinde in pretul de decontare a zidariei, montarea si
demontarea schelei usoare pe capre etc. pentru lucrari pina la inaltimea de 5 m.
2.1.B. PERETI DIN IPSOS - CARTON
2.1.B.1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executare a peretilor din gips carton,
autoportanti, montati pe schelet de structura metalica din profile de aluminiu si termo-fonoizolatie
din vata minerala aluminizata (ca bariera de vapori).
2.1.B.2. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE, TRANSPORT
Placile de gips-carton se depoziteaza intodeauna in pozitie plana si se protejeaza impotriva
umezelii. Se pot utiliza paleti sau sipci din din lemn sau straifuri din gips-carton. Placile se
manipuleaza in pozitie verticala. Colturile si muchiile se vor proteja impotriva deteriorarilor.
2.1.B.3 CONSTRUCTIA PERETILOR – MONTAJ:
2.1.B.3.1. Prelucrarea placilor de gips carton:
- se traseaza cu un creion linia de taiere pe fata placii; se taie cu un cutit cartonul in lungul liniei de
taiere; se rupe placa pe taietura pe o margine de masa; se taie cartonul pe spatele placii; dupa
separare se indreapta muchia placii cu rindeaua; pentru o corecta spacluire a imbinarilor muchiilor
se snafreneaza cu rindeaua de falt sau cu un cutit; orificiile pentru traseele electrice sau de
instalatii se decupeaza cu fierastraul de traforaj special sau cu freza de doze.
2.1.B.3.2. Montaj pereti de compartimentare:
- Operatia de montaj incepe cu masurarea si trasarea pe planseul portanta a axelor peretilor, a
scheletelor autoportante, a usilor si a altor deschideri cu ajutorul nivelei cu bula cu bula si a unui
dreptar bun se traseaza axa peretelui pe tavan ( atentie la usi).
- Dupa aceasta, operatiunea se continua pe pereti si tavane. Apoi se fixeaza de suprafata-suport
profilele de tabla de aluminiu de 0.6mm. care in prealabil se taie cu foarfeca de tabla.
- Se fixeaza pe contur profilele UW, in care se dau gauri la distanta de 60cm. pentru fixarea cu
dibluri, iar la racordurile laterale ale peretilor se folosesc profile de schelet CW care se intruduc
sus si jos in profilele UW si se aliniaza vertical cu ajutorul nivelei cu bula. Pentru prinderea de
perete se dau gauri la 1m. distanta si se introduc dibluri. Inaintea inceperii montarii, pe aceste
profile se lipesc benzi de etansare sau se ataseaza alte materiale de etansare adecvate utilizandu-
se intre profilele metalice de contur si constructia existenta banda de etansare autoadeziva..
Planseele de rezistenta, care prezinta denivelari mari, vor fi egalizate înaintea montarii profilelor. In
continuare, se monteaza la verticala profilele portante CW, intermediare la distanta de 62.5cm.
care se introduc in profilele de contur. Profilele verticale ale scheletului trebuie sa patrunda cel
putin 15mm. si trebuie sa prezinte la partea superioara o tolernta de cca. 1 cm. In cazul folosirii
profilelor cu grosimea tablei de 0.8mm. se utilizeaza suruburi cu varf de burghiu.
- Se executa lucrarile de instalatii electrice in spatiul liber dintre placi. Trecerea cablurilor prin
profilele portante CW se face prin orificiile prestantate pe talpa profilului. Pentru comutatoare, doze
si prize se utilizeaza doze speciale. Orificiile corespunzatoare se decupeaza cu freza pentru doze
sau fierastraul de traforaj, iar dozele odata introduse se fixeaza cu cleme lor metalice de pereti.
- Se incepe montarea placilor de ipsos- carton pe una din fetele peretelui cu o placa intreaga de
ipsos-carton. Prima placa de ipsos- carton se pozeaza partial pe schelet si se fixeaza cu ajutorul
nivelei cu bula de aer. In continuare placa este fixata de scheletul suport cu ajutorul suruburilor cu
montaj rapid autofiletante, la maxim 25cm., in asa fel incit sa nu existe tensionari. Urmatoarele
placi se monteaza in acelasi fel. Distanta de la scheletul de sustinere la elementele de completare
din zona de capat a peretelui nu trebuie sa depaseasca 62.5cm., iar in cazul realizarii izolatiei
acustice, aceasta distanta nu trebuie sa fie mai mica de 50cm. In cazul placarii duble, al doilea
11
rand de placi va fi insurubat dupa primul rand de placi, prin decalarea imbinarilor. In cazul
unor exigente marite, la protectie contra incendiilor sau contra zgomotelor, imbinarile primului rand
de placi trebuie spacluite. La racordurile glisante la tavane, la profilele de contur UW de la partea
superioara, placile nu vor fi insurubate. Dupa montarea instalatiilor, in spatiul gol din perete se va
aseza, indesa si asigura contra alunecarii, stratul de vata minerala necesar, care se fixeaza cu
cleme metalice intre profilele portante CW. Grosimea normala a izolatiei nu trebuie sa fie mai mare
ca spatiul gol din perete si nu trebuie micsorata sub dimensiunea necesara din conditiile de izolare
termica sau acustica.
- In continuare se placheaza a doua fata a peretelui incepandu-se cu o jumatate de placa. Astfel se
decaleaza imbinarile placilor pe cele doua fete.
- La peretii inalti, unde la imbinarea placilor sunt necesare profile orizontale, acestea vor fi
decalate, in caz contrar reducandu-se stabilitatea peretelui. Se recomanda evitarea imbinarilor
libere, prin intermediul montarii de profile.
- Spacluirea placilor se poate realiza numai dupa consumarea tuturor tensiunilor semnificative,
cum ar fi cele din actiunea umiditatii sau a temperaturii. Montajul peretilor de ipsos-carton se poate
face de la +5. Umiditatea ridicata a aerului in timpul spacluirii sau uscarea fortata si deshidratarea
rapida pot duce la formarea de fisuri.
- Finisarea peretilor se realizeaza prin spacluirea rosturilor fara strraifuri de acoperire a rostului
ditre placi sau cu acoperire din benzi de hartie sau din impaslitura de fibra de sticla iar in caest din
urma caz este necesar a se slefui suprafetele cu grija pentru a se evita aparitia speritatilor pe placi.
In cazul racordarilor la elementele de constructie se vor introduce benzi de separatie. Rosturile de
dilatatie in suport se vor executa prin constructia completa a peretelui cu schelet. In cazul unor
finisaje speciale se spacluieste intregul perete. Peretii din placi de ipsos-carton pot fi finisati cu
straturi de acoperire ca lacuri si vopsele de dispersie, tapete, placaje, textile. Nu este indicata
folosirea colorantilor pe baza de silicati sau var. Pentru aplicarea ulterioara a unor straturi
suplimentare de tencuiala, substante minerale sau rasini artificiale, sunt necesare tratamente
preliminare prin aplicarea de punti de lipire sau aplicarea de grunduri.
2.1.B.3.3. Montaj pereti cu goluri sau pentru usi:
- Pentru montarea cadrelor ( la usi sau deschideri in pereti), este necesara montarea de profile
suplimentare pe ambele laturi ale acestor. Rezistenta acestor profile se orienteaza, pe de o parte,
dupa constructia peretelui, pe de alta parte dupa inaltimea peretelui, dupa marimea si greutatea
canatului de usa. Aceste profile de usi se monteaza pe intreaga inaltime a peretilor si se fixeaza
strans de profilul de contur UW inferior si superior. Ramele pentru usi sunt rame din otel ce se
monteaza impreuna cu structura metalica autoportanta. Pozitia si latimea usii se marcheaza pe
podea. Profilele UW se monteaza pe podea pana la marginile usilor. Rama de usa se fixeaza de
profilele CW necesare in mod suplimentar ( profile pentru rama usii). Se va urmarii ca marcajele de
orizontalitate ale ramei si peretelui sa corespunda. In final se prind in suruburi profilele CW de
profilul transversal al ramei. Sus si jos profilele CW sunt prinse de profilele UW prin stantare sau
nituire. Pentru consolidare, deasupra ramei, pe latura transversala se monteaza un profil UW cu
talpa pe rama, indoit cate 15cm. in asa fel incat dubleaza sus rama. capetele indoite ale profilului
UW se imbina cu profilele CW marginale si se stanteaza cu acestea, iar talpa profilului UW se
prinde in suruburi de traversa ramei. Prin patrunderea unul intr-altul, profilele CW trebuie sa
suporte o greutate de 25 kg. a canatului de usa la o inaltime pana la 2.80m. pentru incapere,
precum si la greutati ale canatului de usa de pana la 60kg. In cazul unor inaltimi mai mari ale
peretilor se vor folosi in locul profilelor CW adoacente ramei profile de rigidizare UA din tabla de cel
putin 2mm. cu perforatii longitudinale prevazute cu 4 coltare de rigidizare. Deasupra ramei se
continua pe inaltimea ramasa montarea profilelor CW la 62.5cm. La placarea structurii portante se
va urmarii ca placile sa intre cat se poate in profilul ramei, iar in zona contactului profilelor
marginale cu rama sa nu existe imbinari de placi pe nici o fata.
2.1.B.3.4. Montaj pereti pentru încaperi umede (peste 60%):
- In cazul peretilor din ipsos-carton pentru încaperi umede finisate cu placaje ceramice se folosesc
placi impregnate contra umiditatii tip RBI. Distanta minima de la muchiile de taiere la suprafetele
umezite, de exemplu treceri de conducte prin plansee, suporturi, et. se vor lasa cca. 10mm. Toate
suprafetele taiate trebuie sa fie izolate inaintea montajului cu grund de adâncime. Straturile
ceramice (placaje faianta sau gresie), din cauza greutatii presupun suporturi stabile, de accea se
va utiliza permanent o placare dubla pe ambele fete , cu câte o foaie de gips obisnuita si una
impregnata contra umezelii sau se va reduce distanta dintre profila la 41cm.. Sub straturile
ceramice, finisarea rosturilor se realizeaza numai în zona santuirlor adânci cu umplutura pentru
12
rosturi urmând ca pe întreaga suprafata a peretelui sa se izoleze cu grund de adâncime.
Traversarile prin perete trebuie etansate perfect cu pasta de etansare. Dupa aplicarea chitului de
etansare urmeaza lipirea placajului ceramic cu adeziv. La colturile cu placi ceramice, de exemplu
la racordul între pereti si planseu, între perete si marginea obiectelor sanitare (dus, cazi de baie)
rostuirea se executa cu material de etansare elastic de lunga durata.
2.1.B.3.5. Montaj pereti pentru instalatii inglogate in peretele de ipsos-carton:
- In cazul peretilor din ipsos-carton pentru instalatii se realizeaza o structura metalica portanta
dubla alcatuita in paralel din profile CW de 50mm. si placata cu doua straturi de placi, impregnate
pentru spatii umede. Profilele Cw paralele sunt ranforsate la inaltimea de 90cm. si apoi la 1.80m.
cu fasii din placi de ipsos-carton late de 30cm. prinse in suruburi. Grosimea peretelui este
determinata de conductele inglobate, de modul de pozitionare al acestra si de obiectele sanitare
incluse (cum sunt spre exemplu rezervoarele de apa inglobate). Pentru obiectele sanitare precum
vasul de wc., lavoar, bideu care au sarcini in consola sunt prevazute elemente de sustinere din
tabla de otel zincata. Aceste elemente de sustinere sunt inglobate in structura metalica portanta
odata cu montarea acesteia. Pentru lavoare, chivete, pisoare si boilere se utilizeaza traverse care
sunt insurubate pe profilele portante CW la imaltimile specificate in proiecte. Pentru boilere cu
greutatea peste 80gk. trebuie ca sarcina sa fie preluata de peretele existent prin intermediul unei
constructii portante ( profile UA sau CW cuplate). Pentru sarcini mai mari (masa spalare, wc. sau
bideu in consola) se utilizeaza elemente speciale de sustinere care in plus trebuie sa fie fixate si in
pardoseala. SE monteaza accesorii corespunzatoare pentru fixarea conductelor de instalatii. Dupa
fixarea instalatiilor urmeaza placarea unei fete a peretelui. In final in spatiul liber dintre prifile se
prinde cu cleme izolatia apoi se placheaza si cealalta fata a peretelui. Inaintea montarii placilor se
decupeaza in placi orificiile pentru trecerea tevilor cu freza de doze sau cu fierastraul de traforaj la
asemenea dimensiuni incat intre teava si placa de gips sa poata fi intordus un material permanent
plastic. In cazul instalatiilor aparente amplasate pe ziduri existente din caramida sau beton se
realizeaza in fata peretelui si la distanta si inaltimea necesara o structura metalica portanta din
profile CW si UW. Placarea structurii se face cu doua straturi de placi impregnate. Pentru
atenuarea zgomotelor cauzate de scurgerea lichidelor prin tevi se va ingloga neaparat izolatie din
vata minerala.
2.2.A. HIDROIZOLATII CU MATERIALE BITUMINOASE
2.2.A.1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia hidroizolatiilor cu materiale
bituminoase si a unora dintre lucrarile aferente acestora, in scopul protectiei constructiilor
subterane si supraterane.
2.2.A.2. STANDARDE DE REFERINTA
a) STAS 2355/2-87 - Hidroizolatii si materiale bituminoase la elemente de
constructii.
b) STAS 2355/3-87 - Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si
acoperisuri.
c) C 112-86 - Normativ pentru proiectarea si executarea
hidroizolatiilor din materiale bituminoase.
d) STAS 1046-78 - Pinza bitumata PA 55, PA 45.
e) STAS 7016-80 - Impislitura din fibre de sticla bitumata IA 1100, IB
1200; IBP 1200.
f) STAS 138-80 - Carton asfaltat CA 300, CA 400.
g) STAS 7064-78 - Bitum pentru hidroizolatii tip H 60/75 si H 80/90.
h) STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si montare
lianti minerali.
I) STAS 663-76 si 491-70 - Plumb (sub forma de benzi).
2.2.A.3. MATERIALE SI PRODUSE
a) Cartoane bituminoase tip CA 300, CA 400, conform STAS 138-80.
b) Impislitura din fibre sticla bituminate tip IA 110, IB 1200; IBF 1200; conform STAS 7916-80.
c) Pinza bitumata tip PA 55, PA 45, conform STAS 1046-78.
d) Bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H 68/75 si H 80/90 conform STAS 7064-78.
e) Filer de calcar, conform STAS 539-79.
f) White-spirit conform STAS 44-84.
g) Benzi de plumb de 1, 2, 3 mm grosime, conform STAS 491-70.
h) Tabla zincata, conform STAS 2028-80.
i) Placi prefabricate din beton conform NI de productie.
13
j) Alte materiale pentru protectie (nisip, pietris 7-15 mm) conform STAS 1667-76.
k) Betoane si mortare pentru realizarea: betonului de panta, sape suport si sape de protectie,
conform normelor in vigoare.
2.2.A.4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE
Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in stan- dardele in
vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. Manipularea si transportul materialelor
bituminoase se va face cu atentie, pentru a nu le deteriora, pe distante cit mai scurte. Toate
materialele in suluri pentru hidroizolatii se vor depozita cel putin sub soproane si vor fi ferite de
lovituri. La depozitare se vor lua masuri de paza contra incendiilor, conform normelor in vigoare.
2.2.A.5. CONDITII DE EXECUTIE
2.2.A.5.1. - La terase si acoperisuri
- Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste +50C. Sub aceasta
temperatura se pot executa lucrarile cu respectarea prevederilor normativului C 16-84.
Temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 2200C, iar in momentul lipirii straturilor va
fi cuprinsa intre 1600 si 2200C. Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a
hidroizolatiei se vor verifica si controla daca corespund STAS 2355/3-87 si conditiilor de la pct. 3.5.
din normativul C 112-86 privind controlul pantelor, eliminarea asperitatilor, starea de intarire si de
uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere, diblurile, agrafe de prindere, a elementelor
din tabla si alte lucrari similare. Bariera contra vaporilor si a straturilor de difuzie sau hidroizolatie
se vor aplica pe suporturile din beton sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu
solutie de bitum cu minimum 300 g/m2. Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe
suport bine curatat si uscat, numai in perioade de timp cu temperatura exterioara pina la +60C, iar
cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperatura peste +80C. Straturile pentru difuzia
vaporilor alcatuite din impislitura bitumata perforate IBP 1200 sau 1100, prevazute sub bariera
contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai mare de 60% sau sub hidroizolatii aplicate pe
termoizolatii, sensibile la umiditate, prevazute cu sape din beton, foile perforate se vor aplica
nelipite cu suprapuneri de 5 cm si asezate cu partea blinds pe suport. Straturile de difuzie nu se
aplica la dolii si pe o raza de cca. 25 cm in jurul gurilor de scurgere si a strapungerilor.
Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fisii de impaslitura
bitumata perforata (IBP) de 50 cm latime, asezate la 1 m distanta. Bariera contra valorilor se va
aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipite si acoperite cu mastic de bitum, cu
suprapuneri de 7-10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolare
termica. Protectie cu foi bitumate a placilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa in
atelier sau fabrici, prin lipirea placilor cu minimum 1,5 kg/mp mastic de bitum cald, intins cu peria
pe foile bitumate. In montarea pe acoperis, placile termoizolatoare se vor aplica cu partea
neprotejata in masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depasi
temperatura de 1500C in timpul lipirii. Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si
acoperisuri cu panta de max. 20% se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu
masticuri din bitum preparate cu maximum 30% filere minerale, cu punctele de inmuiere 1b in
functie de panta (pina la 20% bitum H 80/90). Pentru executarea hidroizolatiei in cimpul
acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafata suport si se vor curata prin periere
energetica, dupa care se vor lasa un timp suficient, pentru relaxare si indreptare a foilor.
Tehnologia si conditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sint cele din normativul C 112-86
art. 3.20.1.-3.20.6. Hidroizolatiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.) se
vor executa cu fisii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum
cald, incepind de jos in sus; la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40-50 cm. La colturi,
muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin intinderea
masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu lipirea imediata si presarea
cu canciocul, controlindu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri. La atice cu
inaltimea pina la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului, minimum 10 cm
iar in cazul unor elemente vertcale inaltimea mai mare se va ridica pina la 50 cm si se va fixa cu
platbanda si bolturi impuscate le distante de cca. 50 cm. Protectia hidroizolatiei elementelor
verticale la terase circulabile si necirculabile, se va realiza cu mortar de ciment M 100 T de cca. 30
mm grosime, armat cu rabit pe retea de otel-beton  6 mm la 25 cm. Etansarea la strapungeri se
va face in functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice si mecanice astfel:
* La strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse, hidroizolatia se
va aplica pe flanse sudata si se va strapunge cu flanse mobile in suruburi.
14
* La strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse, etansarea
hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul
elementului, prin mansonare cu doua straturi de pinza sau tesatura bitumata lipita cu mastic de
bitum si matisate pe element cu sirma sau colier.
Rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa si izola conform normativului C 112-86 punctele 3.24-
3.24.2. Montarea gurilor de scurgere, racordarea izolatiei, gulerul de plumb si montarea mufei
conductei de scurgere etc. se vor face conform aceluiasi normativ, punctele 3.25., 3.26.-3.26.7. La
terase necirculabile, protectia grea (la exterior) din pietris cu granule de 7-15 mm, se va executa
prin asezare in strat uniform de 40 cm grosime. Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge la terasa:
numarul de straturi, tipul de pinza, impislituri, sape etc. se vor detalia in cadrul proiectului special
pentru izolatii. Celelalte elemente de constructie ale terasei se vor executa conform prevederilor
din planurile de detaliu ale proiectului (izolare termica, sape protectie tabla etc.).
2.2.A.5.2. LA ELEMENTELE SUBTERANE
La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune, trebuie sa se
respecte prevederile STAS 2355/2-87, ale normativului C 112-86, cap. 4.8. si ale detaliilor
respective ale proiectului. Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului.
Protectia hidroizolatiei verticale se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum 12,5
cm grosime. Elementele de beton pentru rigidizarea protectiei de zidarie se vor fixa cu distantieri
pentru a nu strapunge hidroizolatia. Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este
precizata, prin planurile de executie ale proiectului.
2.2.A.6. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR
Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape
de executie, incheindu-se proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele:
- calitatea suportului - rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute conform normelor
in vigoare; calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate; pozitionarea si
ancorarea pieselor metalice (daca este cazul); calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui
strat al hidroizolatiei, inclusiv a celorlalte lucrari de constructii aferente; stringerea flanselor si
platbandelor aferente strapungerilor. Daca este cazul, se pot face si verificari prin sondaje prin
desfacerea izolatiei si probe de laborator asupra materialelor. Hidroizolatia se verifica vizual daca
indeplineste conditiile:
* straturile hidroizolatiei sa fie lipite uniform si continuu, fara zone nelipite;
* panta catre gurile de scurgere, fara stagnari, conform proiect;
* este continua si fara umflaturi;
* racordarea cu elemente de strapungere, la rosturi si guri de scurgere, asigura o etansare
perfecta;
* protectia corespunde proiectului;
* protectia hidroizolatiei verticale la atice, reborduri, strapungeri, ventilatii etc. este aderenta si fara
deplasari.
Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente ce asigura etanseitatea ceruta (copertine, glafuri, etc.)
si sint bine ancorate si lipite cu falturi corect executate; ca gaurile de scurgere au gratar si
functioneaza normal la turnarea apei in locurile cele mai inalte ale terasei. Cu avizul scris al
proiectantului de rezistenta se va verifica calitatea izolatiilor prin inundare cu apa de 2-4 cm
grosime in punctele cele mai inalte, cu gurile de scurgere infundate. Dupa 72 ore tavanul nu
trebuie sa prezinte pete si umeziri.
2.2.A.7. MASURAREA SI DECONTAREA LUCRARILOR
Straturile de izolatii hidrofuge pe orizontala si verticala (inclusiv amorsa, strat difuzie etc.) se
masoara si se deconteaza la mp de suprafata real executata. Sapele de nivelare si protectie,
placile de beton se masoara si se deconteaza la mp de suprafata real executata. Termoizolatia, tot
la mp de suprafata real executata. Betonul de panta (daca este cazul) se masoara si se
deconteaza la m3 real executat. Izolarile de strapungeri tevi, ventilatii etc. se masoara la bucata.
Elementele de tabla: glafuri, copertine, bucle, etc. se masoara si deconteaza la m.
2.2.B. HIDROIZOLATII CU MEMBRANE BITUMINOASE TERMOSUDABILE
2.2.B.1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia hidroizolatiilor cu materiale
bituminoase (membrane bituminoase termosudabile) si a unora dintre lucrarile aferente acestora,
in scopul protectiei constructiilor supraterane.
2.2.B.2. STANDARDE DE REFERINTA
a) STAS 2355/2-87 - Hidroizolatii si materiale bituminoase la elemente de
constructii.
15
b) STAS 2355/3-87 - Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase
si acoperisuri.
c) C 112-86 - Normativ pentru proiectarea si executarea
hidroizolatiilor din materiale bituminoase.
d) STAS 7064-78 - Bitum pentru hidroizolatii tip H 60/75 si H 80/90.
e) STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si montare
lianti minerali.
f) STAS 663-76 si 491-70 - Plumb (sub forma de benzi).
2.2.B.3. MATERIALE SI PRODUSE
a) Subansamblu de hidroizolatie din membrane bituminoase termosudabile :
1.Material de baza: bitum distilat, de cea mai buna calitate, aditivat, modificat cu:
Polimeri elastro-plastomeri
2. Armatura poate fi:
a. Poliester filat;
b.Tesatura din fibra de sticla, intarita;
3. Strat inferior de protectie: film de polietilena termofuzibila
4. Strat superior de protectie: granule minerale;
e) Bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H 68/75 si H 80/90 conform STAS 7064-78.
f) Benzi de plumb de 1, 2, 3 mm grosime, conform STAS 491-70.
g) Tabla zincata, conform STAS 2028-80.
h) Alte materiale pentru protectie (vopsitorii reflectorizante) conform STAS
1667-76.
i) Betoane si mortare pentru realizarea: betonului de panta, sape suport si sape de protectie,
conform normelor in vigoare.
2.2.B.4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE
- Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in stan- dardele in
vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. Manipularea si transportul materialelor se va face
cu atentie, pentru a nu le deteriora, pe distante cit mai scurte. Toate materialele pentru hidroizolatii
se vor depozita cel putin sub soproane si vor fi ferite de lovituri. La depozitare se vor lua masuri de
paza contra incendiilor, conform normelor in vigoare.
PREZENTARE:
Dimensiune rola:1m x 10m.
Margine de suprapunere laterala 10 cm.
Margine de suprapunere de capat - end lap- 15cm.
DOMENII DE UTILIZARE:
1. Strat final in lucrari deschise, monostrat sau multistrat, expuse razelor solare si agentilor
mecanici exteriori- ex. acoperisuri plane In sistem monostrat se recomanda folosirea membranelor
armate cu poliester, cu strat de protectie minerala la suprafata(PA).
In sistem bistrat, pot fi adoptate solutii, respectiv doua straturi de membrane armate cu poliester
sau fibra de sticla (V+PA sau P+VA).
2. Strat final in lucrari inchise, monostrat sau bistrat, neexpuse razelor solare-exp. fundatii,
pardoseli. In acest caz se recomanda membrane armate cu poliester , fara strat de granule
minerale(P).
3. Strat de baza in lucrari multistrat sau bariera de vapori. Se recomanda membrane armate cu
poliester sau fibra desticla, fara strat protector anti- UV.
2.2.B.5. CONDITII DE EXECUTIE
2.2.B.5.1. - La terase si pardoseli
- Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste +50C. Sub aceasta
temperatura se pot executa lucrarile cu respectarea prevederilor normativului C 16-84.
Temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 2200C, iar in momentul lipirii straturilor va
fi cuprinsa intre 1600 si 2200C. Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a
hidroizolatiei se vor verifica si controla daca corespund conditiilor privind controlul pantelor,
eliminarea asperitatilor, starea de intarire si de uscare a suportului, fixarea conductelor de
scurgere, diblurile, agrafe de prindere, a elementelor din tabla si alte lucrari similare. Bariera contra
vaporilor si a straturilor de difuzie sau hidroizolatie se vor aplica pe suporturile din beton sau
mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de bitum cu minimum 300 g/m2.
Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suport bine curatat si uscat, numai in
perioade de timp cu temperatura exterioara pina la +60C, iar cu emulsie de bitum pe suportul
umed la temperatura peste +80C. Straturile pentru difuzia vaporilor prevazute sub bariera contra
16
vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai mare de 60% prevazute cu sape din beton, foile
perforate se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5 cm si asezate cu partea blinds pe suport.
Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de cca. 25 cm in jurul gurilor de scurgere si a
strapungerilor. Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fisii
de 50 cm latime, asezate la 1 m distanta. Bariera contra valorilor se va aplica pe suport din beton
peste stratul de difuzie, lipite si acoperite cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7-10 cm si trebuie
sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolare termica. Hidroizolatia alcatuita din
membrane multistrat pentru terase si acoperisuri cu panta de max. 20% se va executa prin lipirea
membranelor pe toata suprafata si pe zona de suprapunere cu flacara . Pentru executarea
hidroizolatiei in cimpul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafata suport si se
vor curata prin periere energetica, dupa care se vor lasa un timp suficient, pentru relaxare si
indreptare a foilor. Hidroizolatiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.) se
vor executa cu fisii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum
cald, incepind de jos in sus; la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40-50 cm. La colturi,
muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin intinderea
masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu lipirea imediata si presarea
acesteia controlindu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri. La atice cu inaltimea
pina la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului, minimum 10 cm iar in
cazul unor elemente vertcale inaltimea mai mare se va ridica pina la 50 cm si se va fixa cu
platbanda si bolturi impuscate le distante de cca. 50 cm. Etansarea la strapungeri se va face in
functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice si mecanice astfel:
* La strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse,
hidroizolatia se va aplica pe flanse sudata si se va strapunge cu flanse mobile in suruburi.
* La strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse, etansarea
hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul
elementului, prin mansonare cu doua straturi de hidroizola\ie lipita cu flacara pe mastic de bitum pe
element. Rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa si izola conform prevederi din proiect.
Montarea gurilor de scurgere, racordarea izolatiei, gulerul de plumb si montarea mufei conductei
de scurgere etc. se vor face conform proiect. Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge la terasa:
numarul de straturi, sape, tipul de membrane multistrat etc. se vor detalia in cadrul proiectului
special pentru izolatii.Celelalte elemente de constructie ale terasei se vor executa conform
prevederilor din planurile de detaliu ale proiectului (izolare termica, sape protectie tabla etc.).
2.2.B.6. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR
Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape
de executie, incheindu-se proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele:
- calitatea suportului - rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute conform normelor
in vigoare; - calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate; -
pozitionarea si ancorarea pieselor metalice; - stringerea flanselor si platbandelor aferente
strapungerilor. Daca este cazul, se pot face si verificari prin sondaje prin desfacerea izolatiei si
probe de laborator asupra materialelor.
- Hidroizolatia se verifica vizual daca indeplineste conditiile:
* hidroizolatia sa fie uniforma si continua, fara zone nelipite; panta catre gurile de scurgere, fara
stagnari, conform proiect; racordarea cu elemente de strapungere, la rosturi si guri de scurgere,
asigura o etansare perfecta; protectia corespunde proiectului; protectia hidroizolatiei verticale la
atice, reborduri, strapungeri, ventilatii etc. este aderenta si fara deplasari. Se verifica lucrarile de
tinichigerie aferente ce asigura etanseitatea ceruta (copertine, glafuri, etc.) si sint bine ancorate si
lipite cu falturi corect executate; ca gaurile de scurgere au gratar si functioneaza normal la turnarea
apei in locurile cele mai inalte ale terasei. Cu avizul scris al proiectantului de rezistenta se va
verifica calitatea izolatiilor prin inundare cu apa de 2-4 cm grosime in punctele cele mai inalte, cu
gurile de scurgere infundate. Dupa 72 ore tavanul nu trebuie sa prezinte pete si umeziri.
2.2.B.7. MASURAREA SI DECONTAREA LUCRARILOR
- Straturile de izolatii hidrofuge pe orizontala si verticala se masoara si se deconteaza la mp de
suprafata real executata.
- Sapele de nivelare si protectie, se masoara si se deconteaza la mp de suprafata real executata.
- Betonul de panta se masoara si se deconteaza la m3 real executat.
- Izolarile de strapungeri tevi, ventilatii etc. se masoara la bucata.
- Elementele de tabla: glafuri, copertine, bucle, etc. se masoara si deconteaza la m.
2.3. LUCRARI DE CONSTRUCTII LA TERASE
(Beton de panta; BCA termoizolant; sape de mortar, dale de beton)
17
2.3.1. Generalitati
Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice privind realizarea lucrarilor de constructii aferente
terasei cladirii.
2.3.2. Standarde de referinta
STAS 2742-80 Receptoare pentru colectarea apelor
STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare
STAS 491-70 Benzi de plumb 1, 2, 3 mm grosime
STAS 2028-80 Tabla zincata
N.I. producator Dale de beton 25x25 cm sau 30x30 cm de 4 cm gros.
STAS 1030-85 Mortare obisnuite de ciment
STAS 457-80 Caramizi presate pline
Normativ C112-86 Proiectarea si executarea hidroizolatiilor cu materiale bituminoase la
constructii
STAS 1500-78 Ciment Pa 35
STAS 7055-87 Ciment Portland alb
STAS L 17 grupa Oxizi, pigmenti, paminturi colorate
STAS 601/1-84 Corpuri abrazive
2.3.3. Materiale si produse
- Dale de beton B 300 25x25 cm sau 30x30 cm si 4 cm gros. N.I. producator de prefabricate.
- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali STAS 1667-67.
- Ciment Pa 35 conform STAS 1500-76.
- Ciment alb conform STAS 7055-87.
- Caramizi presate pline conform STAS 457-80.
- Tabla zincata de 0,5 mm conform STAS 2028-80.
- Coloranti conform STAS - grupa L 17.
- Piatra de frecat conform STAS 601/1-84
- Tabla de plumb 1-3 mm grosime conform STAS 491-70
- Caramizi pline presate conform STAS 457-80.
2.3.4. Livrare, depozitare, manipulare si transport
Materialele de livrare trebuie sa fie insotite de certificate de calitate si deci sa corespunda
conditiilor prevazute in acestea, standardelor si normelor in vigoare. Manipularea si transportul
materialelor ambalate precum si placii de beton se va face cu atentie, pentru a se evita deterioarea
lor. Depozitarea cimentului se va face pe sorturi. Materialele sensibile la umezire s inghet se vor
depozita in soproane sau magazii, ferite de intemperii. Betonul si mortarul preparat in statiile
centralizate cele mai apropiate, se vor transporta cu autoagitatoare.
2.3.5. Conditii de executie
Betonul de panta de marca B 75 se va executa incepind de la parapet spre gurile de scurgere, cu
grosimea, pantele (%) si doliile prevazute in proiect. Betonul se va ridica mecanizat pe terasa si se
va turna imediat, astfel incit impreuna cu durata transportului, timpul cumulat sa se inscrie in durata
prevazuta in normativul C 140-86. Suprafata betonului de panta se va driscui in panta pina la 30-
40 cm de gura de scurgere, in jurul acestea realizindu-se din mortar de ciment M 100, o pilnie care
sa permita racordarea straturilor de hidroizolatie si gulerului de plumb in vederea montarii
receptoarelor gurilor de scurgere conform STAS 2742-80. Gulerul de plimb (include. stratul
suplimentar din pinza) va fi prevazut cu un stut ce se introduce in mufa conductei de scurgere.
Gurile de scurgere vor avea parafrunzar realizat din plasa de sirma galvanizata. Izolatia termica se
va realiza din placi de b.c.a. pentru termoizolatie (GBN35), iar montarea acestora se va face
conform normativ C 112-80 art. 3.18.1. Placile termoizolatoare se aseaza alaturat, cu rosturi cit
mai strinse. In cazul unor defectiuni ale placilor datorita carora ramin intre ele unele rosturi mai
mari de 5 mm, acestea se vor umple obligatoriu cu bucati (nisip) de b.c.a.
Decalarea pe verticala intre placi de b.c.a. se realizeaza o sapa de nivelare de 20-30 mm grosime
din mortar de ciment M 100T, avind fata vazuta bine driscuita, plana. Protectia hidroizolatiei
elementelor verticale se va realiza cu mortar de ciment M 100T, de cca. 30 mm grosime, armat cu
rabit montat pe o retea de otel-beton  6 mm la 25 cm. La terase circulabile protectia hidroizolatiei
va avea cca. 50 cm inaltime. Izolatia hidrofuga si masurile de protectie aplicate la strapungeri (tevi,
ventilatii, deflectoare), se vor executa conf. prevederilor normativului C 112-86 art. 3.23.-3.23.3. La
rosturile de dilatatie se va umple bucla de pinza cu vata minerala pe minim 20 cm adincime iar
rostul astfel alcatuit se va proteja cu o fisie de tabla cu bucla deasupra rostului compensator si
prinsa bine in cuie de dibluri, peste care se monteaza o copertina de tabla zincata de 0,5 mm
18
grosime cu o bucla de dilatatie montata in sus. Copertina va avea in ambele parti intoarceri
dublate de tabla pentru scurgerea apelor meteorice iar prinderea se face cu 2 platbande metalice
cu sectiunea de 30x2 mm prinse la capete in intoarcerile copertinei, iar celelalte capete prinse in
diblurile de lemn. La terase necirculabile (peste camere motoare lift) protectia grea se va realiza
din pietris de granulatie 7-15 mm, executat in grosime uniforma de 40 mm. Protectia grea la
terasele circulabile, se va executa din dale de beton B 300 de 25x25 cm sau 30x30 cm si 4 cm
grosime, asezate pe un strat de nisip de cca. 2 cm. Aceasta protectie va avea rosturi de 2 cm, la
20-30 cm de atice si la 4-6 m in cimp, care se vor umple cu ni-
sip. Toate elementele de constructii de pe terase: parapeti, guri de ventilatie, conducte de aerisire,
cosuri, cornise, briuri, vor fi prevazute cu elemente de protectie din tabla zincata de 0,5 mm
(copertine, glafuri, pazii) atit pentru protejarea si racordarea lor la terasa cit si pentru evitarea
patrunderii apelor in peretii in peretii si in spatiile cladirii. Montajul acestora se va face in aceleasi
conditii ca si copertina de tabla de la rosturi. Elementele vetilate vor avea dispuse pe verticala
gratare de protectie din cornier 30x30x3 m si plasa de sirma galvanizata  2 mm cu ochiuri de 5
mm. Dimensiunile si modul de dispunere a tuturor elementelor de protectie se vor realiza pe baza
proiectelor tehnice. Protectia hidroizolatiilor subterane (la peretii subsolului) se va realiza din
zidarie de caramida plina presata de 12,5 mm grosime, iar la cca. 5 m se vor executa rosturi
verticale. In cazul inaltimilor mai mari de 3,00 se vor prevede nervuri de beton armat, ale caror
detalii de executie (marca de beton, sectiuni, dispunere, armaturi etc.) vor fi prevazute in piesele
desenate.
2.3.6. Verificarea calitatii lucrarilor
Pentru lucrarile de constructii ale teraselor (beton de panta, b.c.a., sape de protectie) care sint
lucrari ascunse, calitatea lor cit si a celor vizibile se vor verifica de catre investor, pe masura
executiei lor, incheindu-se procese verbale din care sa rezulte:
- calitatea marcilor de betoane si mortare utilizate; pozitionarea si ancorarea in beton a pieselor
metalice de strapungere si armarea protectiei izolatiei verticale, stringerea flanselor si
plantbandelor aferente strapungerilor; se vor verifica copertinele, rosturile, paziile din tabla zincata
sa fie bine ancorate si lipite sau falturi corect executate care sa asigure etansarea si protectia
hidroizolatiei;- gurile de scurgere daca au gratare montate si functioneaza normal la turnarea apei
in punctele cele mai inalte ale cladirii.
2.3.7. Masurarea si decontarea lucrarilor
- Betonul de panta se masoara si se deconteaza la mc. Sapele de egalizare se masoara si se
deconteaza la m. Protectia izolatiei verticale se masoara si se deconteaza la m. Protectia terasei
cu dale si cea cu pietris se masoara si se deconteaza la mp. Elementele de tabla de protectie la
strapungeri (gurile de scurgere) se masoara si se deconteaza la bucata. Elementele de tabla:
glafuri, copertine, pazii, bucle etc. se masoara si se deconteaza la m.
2.4. TENCUIELI INTERIOARE
2.4.1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii tehnice privind executia tencuielilor interioare umede aplicate pe
suprafete de zidarie de caramida sau blocurile b.c.a., beton sau plasa de rabit (la tavane, grinzi
sau slituri de mascare instalatii) inclusiv executarea gletului de var sau de ipsos.
2.4.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
1 - STAS 1500-78 Ciment PA 35.
2 - STAS 1667-76 Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali.
3 - STAS 790-84 Apa pentru mortare si betoane.
4 - STAS 146-78 Var pentru constructii.
5 - C 18-83 Normativ pentru executarea tencuielilor umede.
6 - C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si
tencuiala.
2.4.3. MATERIALE
1. Ciment portland conf. STAS 388-68.
2. Apa vezi STAS 790/84
3. Nisip conform STAS 1667-76
4. Var pentru constructii - STAS 146-78.
2.4.4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE SI UTILIZARE
1. Conditiile de livrare, transport si depozitare pentru ciment, depozitare in saci la loc uscat
ferit de inghet.
19
2. Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel
incit sa fie utilizate in bune conditii la tencuieli interioare, sint:
- la mortar de var marca M 40T, pina la 12 ore;
- la mortar de ciment (marca M100T) si ciment - var (marca M50T) fara intirzietor, pina la
10 ore, iar cu intirzietor pina la 16 ore.
2.4.5. CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI
Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost
livrate cu certificate de calitate care sa confirme ca sint corespunzatoare normelor respective.
Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o
fise care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora. Consistenta mortarelor pentru executarea
tencuielii umede interioare, vor trebui sa corespunda urmatoarelor aplicari etalon:
- pentru sprit: - aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm;
- aplicarea manuala a mortarelor 9 cm;
- aplicare pe blocurile b.c.a. 14-15 cm.
- pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor, 5-7 cm.
- pentru grund, in cazul aplicarii manuale, 7-8 cm, iar in cazul aplicarii mecanizate, 10-12 cm.
- pentru stratul vizibil (tinci), executat manual, 7-8 cm, iar pe zidarie din blocuri b.c.a. consistent 13-
15 cm.
2.4.6. EXECUTIA LUCRARILOR
2.4.6.1. OPERATIUNI PREGATITOARE
Lucrarile ce trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor:
- controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un timp
oarecare, pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii sa se intareasca
in rosturi, iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca umiditatea sa nu influenteze
aderenta tencuielilor; terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea
provoca deteriorarea tencuielilor; suprafetele suport sa fie curate, suprafetele din plasa de rabit
trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legate cu mustati de sirma zincata de elementele pe care
se aplica; suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai
mari decit cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sarcini;
rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adincime de 3-5 mm, iar suprafetele netede
(sticloase) de beton vor fi aduse in stare rugoasa; verificarea executiei si receptiei lucrarilor de
protectie (invelitori, plansee, etc.) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor
(conducte de instalatii, timplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare:
gheremele, praznuri, suporti metalici, coltari.
2.4.6.2. EXECUTAREA TRASARII SUPRAFETELOR DE TENCUIT
- Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stilpisori) cu o latime
de 8-12 cm. si o grosime astfel incit sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale (la tavane), cu
o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stilpisorii va fi
similar cu cel din care se va executa grundul.

2.4.6.3. EXECUTAREA AMORSARII


- Suprafetele de beton inclusiv stilpii si plaseele vor fi stropite cu apa dupa care se vor amorsa cu
un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm; Suprafetele de zidarie de caramida vor fi stropite cu
apa si amorsate prin stropire cu mortar fluid de grund in grosime de 3 mm; pe suprafetele de b.c.a.
spritul se va executa cu mortar si ciment-var compozitie 1:025:3 (ciment, var, nisip); pe suport de
plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi compozitie cu a mortarului
pentru grund; amorsarea suprafetelor se va face cit mai uniform fara discontinuitati, fara prelingeri
pronuntate, avind o suprafata rugoasa si aspra la pipait.
2.4.6.4. EXECUTAREA GRUNDULUI
- Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton (plan de rabit) dupa cel putin
24 ore de la aplicara spritului, si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca
suprafata spritului este prea uscata sau pe timp foarte calduros, aceasta se va uda cu apa in
prealabil executarii grundului. Aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si
tavane, la inaltime de pina la 3 m, se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile. Partea
superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se vor executa de pe
platforme de lucru continue. Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut. “Instructiuni tehnice
privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82”, fiind de marca M10T-
M100T si care se va preciza in piesele desenate. Grosimea grundului se va incadra in grosimea
reperelor de trasare, (stilpisori) si se va verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete
20
verticale si plane, fara asperitati pronuntate, neregularitati, goluri. Pe suprafetele de b.c.a.
stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm. gros. si se va executa dupa zvintarea primului strat,
cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip). Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata
grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nestins.
2.4.6.5. EXECUTAREA STRATULUI VIZIBIL
- Stratul vizibil al tencuielilor interioare - tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip fin
de pina la 1 mm. Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a
mortarului la intervale de timp, iar intre ele, sa se niveleze suprafata de tinci cu drisca. Grosimea
tinciului la pereti de b.c.a. va fi de 1-3 mm din acelasi mortar ca pentru grund, cu nisip de 0-1 mm.
Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat subtire de
1 mm de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 m3 de var pasta. Gleturile de ipsos executate pe
suprafete cu urmeaza a se vopsi, se va realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca. 2
mm de pasta de ipsos. Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit
grad de umiditate, in cantitati strict necesare, inainte de terminarea prizei ipsosului. Tencuielile
interioare pe pereti de b.c.a. se va executa dupa trecerea a cel putin 15 zile de la executarea
zidariei. La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa numai din
pasta de ciment. In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de
+50C, se vor lua masurile speciale prevazute in “Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp
friguros”, indicativ C 16-79.
2.4.7. CONDITII TEHNICE PT. CALITATEA TENCUIELILOR SI RECEPTIONAREA LOR
- Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate si receptionate conform instructiunilor pentru
verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse. Pe parcursul executarii tencuielilor se vor verifica
respectarea tehnologiei de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect
precum si aplicarea stratelor succesive in grosimea prescrisa. Se vor urmari aplicarea masurilor de
protectie impotriva inghetului si uscarii fortate si daca este cazul in primele zile de la executia
tencuielilor pe pereti din blocuri de b.c.a. se va stropi cu apa. Rezultatul incercarilor pe epruvetalor
de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui de lucrare) in termen de 48 ore de la obtinerea
buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar. Incercarile de control, in care rezultatele sint sub
75% din marca prescrisa, conduce la refacerea lucrarilor respective. Aceste cazuri se inscriu in
registrul de procese verbale. Receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuielilor interioare, prin
verificarea:
a - rezistentei mortarului;
b - numarul de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare
200 m2;
c - aderenta la suport si intre straturi (sondaj ca la pct. 5);
d - planeitatea suporturilor si linearitatea muchilor (bucata cu bucata).
Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese-verbale de lucrari ascunse si se
efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor. Verificarea aspectelor tencuielilor se va
face vizual cercetind suprafata tencuita, forma muchilor intrinde si iesinde. Suprafetele tencuite
trebuie sa fie uniforme sa nu aibe denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi de var nestins, urme
vizibile de reparatii locale. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii
ferestrelor si usilor, glafurile ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotunde, drepte, verticale sau
orizontale. Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu
mortar la racordarea tencuielilor cu timplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor; Verificarea
planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, in orice directie pe suprafata
tencuita. Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va
aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva. Grosimea stratului de tencuiala se va
verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri mai putin vizibile. Aderenta straturilor de
tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un ciocan de lemn; un sunet de “gol” arata
calitate necorespunzatoare si necesita verificarea intregii suprafete dezlipite.
2.4.8. MASURATORI SI DECONTARE
Tencuielile interioare pe pereti si tavane se masoara si se deconteaza la metru patrat de suprafata
desfasurata. Suprafata tencuielilor interioare la pereti si stilpi se determina inmultind inaltimea
acestora, masurata intre fata bruta inferioara a planseului superior si fata finisata a pardoselii, la
care se adauga 2 cm. cu latimea lor, masurata intre fetele brute ale peretilor si stilpilor. La peretii
prevazuti cu plinte, scafe, lambriuri placaje, inaltimea tencuielii se masoara intre fata bruta
inferioara a planseului superior si muchia superioara a plintei, scafei, lambriuri sau placajului la
care se adauga 2 cm. La tavane cu sau fara grinzi se masoara suprafata in proiectie orizontala iar
la cele cu grinzi se adauga suprafetele laterale ale grinzilor. Golurile la tencuieli a caror suprafete
21
este mai mica de 0,5 m2 nu se scad din suprafata tencuielilor, cele mai mari de 0,5 m2
se scad, dar se adauga suprafetele glafurilor si spaletilor tencuiti. Suprafetele ramase partial
netencuite in vederea acoperirii lor cu placaje diferite (faianta, lemn, etc.) sau cu ornamentatii, se
scad din suprafata totala a peretilor tencuiti, la calculul suprafetelor care se scad se iau in
considerare dimensiunile reale ale acestora reduse fiecare cu cite 5 cm.
ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATIVA A TENCUIELILOR
Defecte Tencuieli brute Tencuieli driscuite Tencuieli gletuite

Umflaturi,ciupituri,deni Maximum 3 cm2 la Nu se admit. Nu se admit.


velari,fisuri,lipsuri in fiecare m2.
jurul ferestrelor, in
spatele radiatoarelor si
tevilor, impuscaturi de
var nestins, urme
vizibile de reparati
locale
Zgrunturi mari (pina la Maximum 2 la m2. Nu se admit. Nu se admit.
3 mm.), basicari sau
zgirieturi in adincime
(pina la 3 mm.) in
driscuiala stratului de
acoperire.
Neregularitati ale Nu se verifica. Max. 2 neregularitati / Max. 2 neregularitati /
planeitatii suprafetelor m2 in orice directie, m2 in orice directie,
tencuite pe orice avind adincimea pina avind adincimea sau
directie ( la verificarea la 2 mm. inaltimea pina la 1
facuta cu un dreptar mm.
de 2 m. lungime)
Abateri la verticala a Max. cele admise Pina la 1 mm / m si Pina la 1 mm / m si
tencuielilor peretilor. pentru elementele max. 3 mm pe toata max. 2 mm pe toata
suport. inaltimea incaperii. inaltimea incaperii

Abateri de la verticala Max. cele admise pt. Pina la 1 mm / m si Pina la 1 mm / m si


si orizontala a suportul elementelor. max. 3 mm de max. 2 mm pe toata
muchiilor intrinde si element. inaltimea sau
iesinde, racordarea lungimea elementului.
timplariilor cu spaletii,
glafurile ferestrelor,
racordarea peretilor cu
tavanul
Abateri de raza la Nu se verifica Pina la 5 mm. Pina la 3 mm.
suprafetele curbe.
2.5 TAVANE DIN PLACI DE GIPSCARTON
2.5.1. Alcatuire constructiva
Tavanele din placi de gipscarton se realizeaza prin captusire directa; se fixeaza de tavanul suport
cu sarma sau legaturi rigide. Placile netede, impregnate sau placile cu protectie la foc se fixeaza
pe un schelet metalic din profile portante si de montaj. Rosturile active ale constructiilor nefinisate
sunt mascate de constructia tavanelor din placi. In cazul unor lungimi laterale mai mari de 10 ml. si
a unor suprafete de tavane considerabil ingustate (de exemplu la strangulari prin consola ale
peretilor), este necesara realizarea rosturilor active.
2.5.2. Montajul placilor
Fixarea de planseul de rezistenta se realizeaza cu sarma cu bucla, cu elementul de suspendare
rapida, cu elementul de suspendare directa, sau cu elementul de suspendare ancora. La planseul
de lemn: surub pentru lemn sau surub cu montaj rapid. La planseul din beton armat : cui de
ancoraj. Ancorajul si montajul se fce conform Ordinului de supraveghere a constructiilor nr. Z-21.
1-398. Distantele de fixare pentru tavane se executa conform proiect de executie.
- Placarea:
22
- Placile din gips carton se dispun transversal fata de riglele si profilele de montaj. Imbinarea
muchiilor vizibile se decaleaza cu cel putin 400mm.,apoi imbinarea se dispune pe rigle sau profile,
apoi se rostuiesc muchiile vizibile. Fixarea placilor se incepe in mijlocul placilor sau cu coltul
placilor pentru a se evita suprapunerile. In timpul fixarii placile se preseaza bine pe scheletul
suport.
- Tratarea suprafetelor vizibile:
Pe placile din gips carton se pot aplica urmatoarele straturi:
- vopsele- coloranti sintetici de dispersie rezistenti la spalare si frecare, finisaj din rasini sintetice,
material de vopsire cu efect multicolor, vopsele pe baza de ulei, vopsele de ulei pe baza de lacuri,
vopsle mate, lacuri alchidice, rasini polimerice colorate etc in functie de scop si cerinte. Nu se
recomanda pentru straturi suport din placi de ipsos-carton, coloranti pe baza de var, de silicat de
sodiu si silicati. La recomandarea producatorului de coloranti cu respectarea stricta a instructiunilor
se pot utiliza coloranti pe baza de silicati. La suprafetele din placi de ipsos-carton neprotejate care
au fost expuse, timp indelungat, actiunii luminii, poate fi afectata suprafata vopsita prin ingalbenire.
Se recomanda aplicarea unui strat de proba pe mai multe placi, inclusiv pe zonele spacluite.
Eventuala patare prin ingalbenire poate fi evitata prin aplicarea unor grunduri speciale de stopare.
2.5.3. Fixarea elementelor ce transmit incarcari tavanelor
Lampile si alte elemente asemanatoare, cum sunt profilele pentru perdele, pot fi fixate cu dibluri
universale, dibluri pentru goluri, dibluri cu arc si clapeta .Incarcarile localizate <30N/mp. se fixeaza
direct de placi daca grosimea placii este de minim 12,5mm. iar distanta dintre punctele de aplicare
este de minim 30cm. Incarcari >30N/mp.,dar <200N/mp. se fixeaza direct pe scheletul de
sustinere, incarcarea maxima in punctele de aplicare fiind de 100N. Sarcini mai mari de 200N/mp.
se fixeaza direct de planseul de rezistenta.Modificarile tehnice nu sunt indicate. Indicatiile
referitoare la utilizare, cantitati, executie, se vor obtine de la producator.
2.5.4. Livrare, depozitare, manipulare si transport
Depozitarea si transportul:
-Placile din gips-carton se depoziteaza intotdeaunain pozitie plana si se protejeazaimpotriva
umezelii. Se pot utiliza paleti sau sipci din lemn sau straifuri din gips-carton. Placile se
manipuleaza in pozitie verticala. Colturile si muchiile se vor protejaimpotriva deteriorarilor.
2.5.5. Prelucrarea placilor
- se traseaza cu un creion linia de taiere pe fata placii; se taie cu un cutit cartonul in lungul liniei de
taiere ( se poate utiliza un cutter); se taie cartonul pe spatele placii; dupa separare seindeparteaza
muchia placii cu rindeaua ;pentru o corecta spacluire a imbinarilor muchiilor, se sanfreneaza cu
rindeaua de falt sau cu un cutit; orificiile pentru traseele electrice sau de instalatii se decupeaza cu
fierastraul, traforaj special sau cu freza de doze
2.6. ZUGRAVELI SI VOPSITORII
2.6.1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia zugravelilor si vopsitoriilor,
asemanatoare ca materiale si tehnologie de executie si sint prezentate fiecare in subcapitole
separate.
Continutul subcapitolelor este urmatorul:
- Zugraveli de var - Vopsitorie de ulei
- Zugraveli culori apa - Vopsitorie cu Vinarom
- Finisaje exterioare pentru fatade
2.6.2. MATERIALE
Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice
conform standardelor si normelor de productie interne specificate in subcapitolele respective.
2.6.3. LIVRAREA, TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA MATERIALELOR
- Varul in bulgari si huma livrate in vrac se transporta in vagoane inchise. Ipsosul se livreaza numai
in saci de hirtie si se transporta in vagoane inchise. Depozitarea materialelor pentru zugraveli se
face in spatii inchise ferite de umezeala. Materialele utilizate la lucrarile de vopsitorie, livrate in
bidoane de tabla, in butoaie PVC cu saci de polietilena la interior, vor fi depozitate separat pe
loturi, in locuri uscate si ferite de inghet si ambalajele ermetic inchise. Depozitele trebuie sa
satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor. Se recomanda ca temperatura la locul de
depozitare sa fie cuprinsa intre +70C si +200C.
2.6.4. LUCRARI CARE TREBUIE TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA ZUGRAVELILOR SI
VOPSITORIILOR
- Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli vor fi terminate lucrarile de tencuieli, gleturi, placaje,
pardoselile reci, exclusiv lustruirea, instalatiile electrice, sanitare si incalzire inclusiv remedierile si
23
probele acestora.In incaperile cu pardoseli din PVC, parchet, mochete, zugravelile se vor
executa inaintea executarii imbracamintii parsoselii. Stratul suport al pardoselii se va proteja contra
umiditatii si murdariei. Timplaria de lemn si metalica trebuie sa fie montata si revizuita, cu exceptia
drucarelor, sildurilor si cremoanelor ce se vor fixa dupa vopsirea timplariei. Ultimul strat al
vopsitoriei se aplica dupa terminarea completa a zugravelilor si inainte de finisarea pardoselii:
- raschetare parchet, ceruire P.C., lustruire marmura si mozaic.
Se vor lua masuri de protectie contra murdariei imbracamintii pardoselilor.
2.6.5. PREGATIREA SUPRAFETELOR
2.6.5.1. Suprafete tencuite sau de beton
- In vederea finisarii cu zugraveli de var, suprafetele trebuie discuite cit mai fin, urmele de drisca sa
fie putin vizibile: toate eventualele reparatii sa fie executate cu grija, terminate si uscate. In cazul
suprafetelor de beton toti porii ramasi de la turnare se vor umple cu mortar de ciment - var, dupa
ce bavurile si dungile iesinde au fost indepartate iar petele de decofral se vor freca cu piatra de
slefuit sau cu perie de sirma.
2.6.5.2. Suprafete gletuite
- Suprafetele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie sa fie plane si netede, fara desprinderi si
fisuri. Toate fisurile si neregularitatile se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi
compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituire: preparata in volume (2 parti ipsos
la 1 parte apa) in cantitati mici. Pentru suprafetele mai mari se prepara pasta ipsos-var, 1 parte
ipsos si 1 parte lapte de var folosita in cel mult 20 minute de la preparare. Dupa uscare suprafetele
reparate se slefuiesc cu hirtie de slefuit, peretii de sus in jos, si se curata de praf cu perii sau
bidinele curate si uscate.
2.6.5.3. Suprafete de lemn
- Timplariile trebuie sa fie revizuite si reparate degradarile acolo unde este cazul, din transport sau
montaj. Vopsitorul verifica si corecteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate, cuiele
ingropate si bine curatate. Umiditatea timplariei inainte de vopsitorie sa depaseasca 15 %,
verificata cu aparatul electric tip “Hygromette”. Accesoriile metalice ale timplariei care nu sint
alamite, nichelate sau lacuite din fabricatie, vor fi grunduite anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei.
2.6.5.4. Suprafetele metalice
- Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grosimi de orice fel, vopsea veche,
noroi etc. Rugina se indeparteaza prin frecare cu peria de sirma, spacluri de otel, hirtie sticlata sau
sau solutii decapante (feruginol etc.). Petele de grasime se sterg de grasime cu solventi, exclusiv
petrol lampant si benzina auto. Timplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund
anticoroziv corespunzator vopselelor de ulei.
2.6.6. CONDITII DE EXECUTIE
- Zugravelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si prevederile din
prezentul Caiet de sarcini. Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe la temperatura
aerului, in mediu ambiant, de cel putin +50C, in cazul zugravelilor, regim de temperatura ce se va
tine in tot timpul executiei lucrarilor si cel putin 5 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii,
dupa executarea lor. Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de
2 ore de la incetarea ploii si nici pe timp de vint puternic sau arsita mare. Inainte de inceperea
lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca suprafetele suportau umiditatea de regim: 3%
suprafetele tencuite si 8% suprafetele gletuite. In conditii de umiditate a aerului de pina la 60% si
temperatura +15-200C, acestea se obtin in 30 zile de la tencuire si 15 zile de la gletuire.
Umiditatea se verifica cu aparatul “Hygromette” sau similar. Se poate verifica umiditatea si cu o
solutie fenolftaleina 1%, ce se aplica cu pensula pe o suprafata mica, daca se coloreaza in violet
sau roz, stratul respectiv are umiditate mai mare de 3%. Diferenta de temperatura intre aerul
inconjurator si suprafata care se vopseste nu trebuie sa fie mai mare de 60C, pentru evitarea
condensarii vaporilor. Nu se vor folosi vopsele cu termen de utilizare depasit. Se pot folosi numai
pe baza de confirmare a unui laborator de specialitate a pastrarii calitatilor vopselelor in limitele
standardelor si normelor de fabricatie.
2.6.6.1. Zugraveli cu lapte de var
In acest subcapitol se cuprind specificatiile tehnice privind executia zugravelilor cu lapte de var
(spoieli) ce se aplica la interiorul constructiei pe pereti si tavane pe suprafate tencuite sau pe
beton.
2.6.6.1.1. Standarde de referinta pentru materiale
STAS 146-78 Var pentru constructii;
STAS 790-84 Apa pentru constructii;
STAS 545/1-80 Ipsos pentru constructii;
24
STAS 2710-70 Ulei tehnic de floarea soarelui;
STAS 18-70 Ulei de in tehnic;
STAS 1581/2-63 Hirtie pentru slefuire uscata;
STAS 4593-84 Corpuri abrazive cu liant ceramic.
Standarde din industria chimica:
Oxizi, pigmenti pentru vopsele, paminturi decolorante, produse absorbante etc.
2.6.6.1.2. Specificatii privind executia
- Laptele de var este preparat din 1 parte var pasta gata stins si 1,5 parti apa (in volume) ce se
amesteca pina la omogenizare. Laptelui de var i se adauga, amestecind continuu, ulei tehnic de
floarea soarelui (sau similar) in proportie de 1-2%. La zugravelile colorate se adauga pigmenti in
praf, pina la nuanta ceruta, pentru care se vor prezenta mostre, ce se vor aviza de beneficiar.
Cantitatea preparata trebuie sa ajunga pentru incaperi intregi, preparata cu 24 ore inainte de
strecurare. Compozitia se va strecura inainte de intrebuintare, prin sita fina (500 ochiuri / cm2) din
sirma de alama, pentru retinerea impuritatilor, var nestins sau colorant nedizolvat. Compozitia de
zugraveala se transporta si se pastreaza in galeti de tabla zincata.
2.6.6.1.3. Executarea zugravelilor
- Spoielile (fara pigmenti si grasimi) si zugravelile de var se executa in trei straturi. Primul strat
grundul creeaza o suprafata uniforma ca porozitate, putere de absorbtie si culoare. Se aplica la 2-4
ore de la terminarea lucrarilor pregatitoare, manual cu bidineaua sau aparatul de pulverizare.
Suprafetele ce se zugravesc diferit se delimiteaza prin linii subtiri. Zonele adiacente liniei de
demarcatie se zugravesc cu pensula. Zugraveala (stratul 2 si 3) se aplica cu aparate de
pulverizare. Manual se poate aplica numai pe suprafete mici. Intinderea manuala a straturilor se
face prin miscarea bidinelei pe directii perpendiculare; la tavane ultimul strat se aplica pe directia
luminii, iar la pereti in sens orizontal. In timpul lucrului, materialul se agita cu bidineaua. Fiecare
strat se aplica numai dupa uscarea celui precedent. La incaperile cu lambriuri in vopsea de ulei se
zugraveste partea superioara a peretelui impreuna cu tavanul iar apoi se executa lambriul de ulei.
Inainte de aplicarea cu aparatul de pulverizare a zugravelilor, se executa operatiile pregatitoare:
umplerea prin sita a rezervorului cu compozitia de zugraveala, se ridica presiunea prin pompare la
3-5 atm., se regleaza jetul. Jetul sub care compozitia de zugraveala iese din duza pulverizatorului
trebuie sa fie cu stropi fini si in unghi drept, fata de suprafata respectiva, la distanta de 0,75-1.00
m, astfel incit compozitia sa nu cada in jos si sa nu ricoseze. Se aplica o compozitie uniforma, a
zugravelii, cu duza pulverizatorului miscat in spirala: stratul urmator se aplica dupa uscarea celui
precedent.
2.6.6.2. Zugraveli in culori de apa
Se cuprind in acest subcapitol specificatiile tehnice ce se refera la modul de preparare si executare
a zugravelilor in culori de apa, preparate cu huma sau caolin, aplicate la interior la pereti si tavane
in incaperi cu umiditate sub 60%, pe suprafete tencuite si gletuite.

2.6.6.2.1. Standarde si normative pentru materiale


STAS 545/1-80 Ipsos pentru constructii;
STAS 4888 -76 Caolin de Harghita;
STAS 232/I Caolin de Aghires;
Norme interne tehnice
ale producatorului Huma
STAS 790-84 Apa pentru constructii;
STAS 88-86 Clei de oase;
STAS 89-86 Clei de piele;
STAS 189-77 Sapun pasta pentru zugraveli;
STAS 1581/1-83 Hirtie pentru slefuit uscata;
STAS 4593-84 Corpuri abrazive cu liant ceramic;
N.I. UCECOM
4589-63 Praf de matase “Micalux”
Standarde seria l17 ind. chimica
oxizi, pigmenti pentru vopsele, paminturi decolorate, colorante si produse absorbante.
2.6.6.2.2. Specificatii privind executia
2.6.6.2.2.1. Prepararea compozitiei de zugravit
- Inmuierea humei cu apa se face in proportie de cca. 2 litri de apa la 1 kg huma bulgari marunti.
Se toarna apa peste huma cit sa acopere bulgarii iar restul de apa se adauga dupa inmuierea
25
acestora; dupa 15-24 ore amestecul se omogenizeaza; colorantii se inmoaie in apa cu
24 ore inainte de prepararea compozitiei. Solutia de clei se prepara din clei si apa in proportie 1 kg
clei la 5 litri apa. Cleiul se inmoaie in apa 24 ore, dupa care vasul cu amestecul de clei se fierbe in
alt vas cu apa care fierbe. Prepararea compozitiei se face prin:
- turnarea in amestecul de huma cu apa solutiei de clei, in proportie de 0,100 kg solutie de clei la 1
litru huma cu apa, se adauga colorantii inmuiati in apa, pina la obtinerea nuantei cerute; se prepara
cantitati suficiente pentru zugravirea unor incaperi intregi; compozitia se strecoara prin sita de 900
ochiuri/cm2. Concomitent se prepara si o solutie de sapun, 1 kg la 16 litri de apa calda si se
strecoara prin sita de 900 ochiuri/cm2.
2.6.6.2.2.2. Aplicarea zugravelii
- Se aplica un prim strat de solutie de sapun, dupa care se fac reparatiile necesare cu pasta de
ipsos. Dupa uscarea si slefuirea repartiilor se aplica un strat de sapun pe portiunile separate. Se
aplica compozitia de zugraveala in trei straturi, pe intreaga suprafata. Solutia de sapun si primul
strat de zugraveala se aplica manual cu bidineaua; ultimele doua straturi se aplica mecanizat cu
aparatul de pulverizat; pe suprafete mici sau in cazuri speciale zugraveala se poate aplica si cu
bidineaua. Compozitia de zugraveala, dupa ce a fost amestecata cu solutie de clei, se poate
intrebuinta pina la 48 ore de la preparare, intrucit se altreaza in special vara. Celelalte indicatii
tehnologice privind aplicarea manuala sau mecanica a zugravelii sint aceleasi ca la zugravelile cu
lapte de var (subcapitolul I).
2.6.6.3. Vopsitorie cu vopsele de ulei
Se cuprind in acest subcapitol specificatiile tehnice, conditiile si modul de executare a lucrarilor de
vopsitorie pe suprafete interioare gletuite cu glet de ipsos, la interior si exterior pe timplarie de
lemn si metalica, balustrade, grile, alte elemente metalice etc.
2.6.6.3.1. Standarde si norme de referinta pentru materiale
L 23 Lacuri, vopsele, emailuri (vopsea de ulei);
STAS 18-70 Ulei tehnic de in;
STAS 6592-80 Chituri pe baza de ulei;
STAS 45-86 Benzina de extractie;
STAS 5192-79 Grund de astupat porii;
STAS 1581/2-83 Hirtie pentru slefuire uscata;
STAS 4593-84 Corpuri abrazive cu liant ceramic;
STAS 545/1-80 Ipsos pentru constructii;
STAS 3124-75 Diluant special pentru produse pe baza de ulei.
2.6.6.3.2. Specificatii privind executia
- Vopsitura de ulei se aplica pe glet de ipsos sau pe suprafata de lemn sau de metal, dupa
terminarea tuturor lucrarilor pregatitoare. Pe glet de ipsos se aplica un grund de imbinare.
Timplaria de lemn si metalica se livreaza pe santier gata grunduita cu grund de imbibare si
respectiv grund anticoroziv. Grundul se va aplica intotdeauna manual, cu pensula pentru a asigura
o legatura mai buna a vopsitoriei cu suprafata suport. Dupa grunduire se executa chituirea
defectelor locale, slefuirea locurilor chituite si stergerea de praf dupa uscare; se executa doua
spacluiri complete ale suprafetelor, urmate fiecare de slefuire dupa uscare si stergerea prafului
rezultat. Chituirea si spacluirea se face cu chit de ulei pentru aplicare cu spaclu (chit de cutit).
Materialul pentru spacluit se prepara din chit de cutit la consistenta necesara prin diluare cu diluant
special, cu ulei sau cu vopsea la culoare. Slefuirea succesiva de 0,2-0,5 mm grosime, se face cu
hirtie de slefuit, cu granulatie din ce in ce mai mica, pentru diferitele straturi, pentru obtinerea unei
rugozitati reduse a suprafetelor. Aplicarea vopselei se face in trei straturi. Inainte de aplicare,
vopseaua se strecoara prin sita fina (900 ochiuri/m2) se aduce la consistenta de lucru prin
amestecarea de 5-10% cu un diluant corespunzator vopselei respective. Vopseaua se aplica intr-
un strat uniform, fara a lasa urme mai groase sau mai subtiri de vopsea si va fi intinsa pina la
obtinerea unei bune adeziuni de stratul inferior. Timplaria detasabila se va vopsi in pozitie
orizontala. Straturile de vopsea succesive se intind pe directii perpendiculare, unul fata de celalalt.
Ultimul strat se va intinde astfel:
- pe pereti, de sus in jos;
- pe elemente de lemn, in lungul fibrelor;
- Dupa aplicarea primului strat de vopsea, acesta se netezeste cu o pensula speciala cu parul
moale, dupa uscare suprafata se slefuieste cu hirtie de slefuit, granulozitate 80. Pentru obtinerea
unei vopsitorii de calitate superioara, dupa primele doua straturi se executa chituirea si chituiri-
slefuiri intermediare. Chituirea se face cu chit de ulei. Dupa slefuire se sterge praful cu pensula
moale.
26
- Slefuirea si aplicarea unui strat se face numai dupa maximum 24 ore de la aplicarea stratului
precedent, dupa uscarea acestuia. Incaperile in care se executa vopsitorii trebuie sa fie lipsite de
praf si bine aerisite, fara curenti puternici de aer. Incaperile cu vapori de apa (umiditate peste 60%)
vopsitoria va fi executata neted. Radiatoarele, dupa grunduire cu grund anticorosiv se vopsesc in
trei straturi cu vopsele speciale pentru radiatoare (rezistente la caldura). Foile de usi, cercevelele
ferestrelor si alte elemente detasabile pot fi vopsite in primele doua straturi si inainte de montarea
lor. Efectuarea lucrarilor si depozitarea lor se va face intr-o incapere lispita de praf si curent.
Balustradele, grilele si alte confectii metalice, grunduite cu grund anticoroziv se vopsesc in trei
straturi pe locul de montaj. La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate se vor lua toate
masurile pentru asigurarea unor lucrari de calitate superioara, in conditiile respectarii succesiunii
operatiilor timpul de uscare, numarul straturilor ca cele indicate la vopsea manuala precum si
intretinerii instalatiilor respective conform recomandarilor fabricantului. Suprafetele care trebuiesc
vor fi protejate printr-un element separator (carton, hirtie speciala etc.).
2.6.6.4. Vopsitorie cu vinarom
In acest subcapitol se cuprind specificatiile tehnice, conditiile si modul de executie a vopsitoriei cu
VINAROM aplicat la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos in incaperi cu umiditate relativa a
aerului pina la 60%, la pereti si tavane.
2.6.6.4.1. Standarde si norme de referinta pentru materiale
STAS 7359-89 Vopsea VINAROM, pe baza de poliacetat; de vinil in dispersie;
STAS 790-84 Apa pentru constructii;
STAS 545/1-80 Ipsos pentru constructii;
STAS 1581/2-83 Hirtie pentru slefuire uscata.
2.6.6.4.2. Specificatii privind executia
- Vopsitoria cu vopsea Vinarom se va aplica pe suprafetele interioare tencuite si gletuite cu glet de
ipsos. Vopsitoria cu vopsea Vinarom se realizeaza in urmatoarea ordine:
- grund de vopsea Vinarom; vopsea Vinarom diluata aplicata in doua straturi. In prealabil se face
verificarea gletului si rectificarea eventuala a suprafetei acestuia. Pentru prepararea grundului se
introduce in vasul de pregatire un volum de vopsea Vinarom si un volum egal de apa si se
omogenizeaza. Grundul se aplica numai manual cu bidineaua sau cu pensula lata; timpul de
uscare este de minimum 2 ore la temperatura +150C si o ora la +250C sau mai mare. Vopsitoria
de Vinarom se realizeaza aplicind doua straturi de vopsea diluata cu apa in proportie de 4:1
(volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; inainte de folosire vopseaua se
strecoara prin sita cu 900 ochiuri/cm2. Bidoanele si vasele cu vopsea se vor inchide etans. La
reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizata.
2.6.7. Conditii de calitate si verificarea lucrarilor
(Comune punctelor 2.6.1.; 2.6.2.; 2.6.3.; 2.6.4.)
- Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica in mod special de catre investitor (dirigintele de
lucrare):
- indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport specificate mai sus; calitatea principalelor
materiale introduse in executie, conform standardelor si normelor interne de fabricatie; respectarea
prevederilor din proiect si dispozitiilor de santier;
- corectitudinea executiei cu respectarea specificatiilor mentionate. Lucrarile executate fara
respectarea celor mentionate in fiecare subcapitol si gasite necorespunzatoare se vor reface sau
remedia. Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa.
2.6.7.1. Zugraveli
- Prin examinarea vizuala a zugravelilor se verifica:
- corespondenta acestora cu proiectul; aspectul suprafetelor zugravite: sa aiba un ton de culoare
uniforma, fara pete, scurgeri, cojiri, fire de par, urme de bidinea, corecturi sau retusuri locale ce
distoneaza cu tonul general. Aderenta zugravelilor se constata prin frecare usoara cu palma pe
perete. O zugraveala aderenta, de calitate, nu trebuie sa se ia pe palma. Rectiliniaritatea liniaturii
de separatie se verifica vizual si daca este cazul si cu un dreptar de lungime potrivita avind o
latime uniforma si fara inadituri: se admite o deviere izolata, care sa nu se abata de la linia dreapta
cu mai mult de 2 mm.
2.6.7.2. Vopsitorii
- Se controleaza daca s-a format o pelicula rezistenta, ce se constata prin ciocanire usoara a
vopsitoriilor cu degetul in mai multe puncte. Se verifica vizual aspectul vopsitoriilor si anume:
- vopsitoriile de ulei trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si aspect lucios
sau mat (cum s-a cerut);. vopseaua trebuie sa fie aplicata si sa se prezinte in conditii foarte bune,
perfecte, fara straturi stravezii, pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri, crapaturi, fisuri, care pot
27
genera desprinderi, aglomerari de coloranti, neregularitari din chituire sau slefuire, fire de
par, urme de vopsea insuficient amestecata si altele asemenea;. vopsitoria aplicata pe timplarie se
va verifica vizual acoperirea foarte buna cu pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn sau metal
bine chituite si slefuite; se va controla ca drucerele, sildurile, cremoane, olivere sa nu fie patate de
vopsea; nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele vopsite; verificarea respectarii
tehnologiei de pregatire a suprafetelor manuale de vopsire (curatire, slefuire, chituire rosturi etc.)
se va face prin sondaj, indepartindu-se cu grija vopseaua pina la stratul suport; se verifica vizual
vopsirea tevilor, radiatoarelor etc. daca sint vopsite in culoarea prescrisa sau vopseaua este de
culoare uniforma, fara pete, urme de pensula sau alte defecte; de asemenea, se va controla daca
pregatirea pentru vopsire s-a facut si pe fetele laterale si pe spatele acestora, ca elementele
respective, nu au locuri neacoperite sau necuratate de mortar si zugraveala; pentru verificarea
spatelui conductelor radiatoarelor etc. se va folosi oglinda; se va controla prin sondaj aplicarea
vopselei pe suprafete corect pregatite si succesiunea indicata; liniatura, frizurile, bordurile trebuie
sa fie de latime egala pe toata lungimea; sa nu prezinte curburi, frinturi pe acelasi aliniament, iar
inadirile sa nu fie vizibile de la distanta mai mare de 1 m; separatiile intre vopsitorii si zugraveli pe
acelasi perete si cele dintre zugraveala peretilor si tavanelor, trebuie sa fie distincte, fara
suprapuneri, ondulatii etc.; verificarea rectilinitatii liniilor de separatie se va face cu un dreptar de
lungime cit mai mare; pe intreg peretele sa nu existe mai mult de o denivelare izolata si care sa nu
se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm.
2.6.7.3. Masuratori si decontare (I-IV)
1. Zugravelile de orice fel se vor deconta la metru patrat.
Suprafetele si dimensiunile de calcul pentru decontare se determina si sint aceleasi ca
pentru tencuieli interioare.
2. Vopsitoriile pe timplarie de lemn, inclusiv (tocurile si captuselile pina la 19 cm latime) se
deconteaza la metru patrat suprafata de calcul pentru decontare:
Vopsitoriile de ulei si Vinarom, pe epreti si tavane se deconteaza la metru patrat.
Suprafata de calcul pentru decontare este suprafata reala vopsita cu scaderea golurilor nevopsite
mai mari de 4 mp, dar se adauga suprafata glafurilor, spaletiilor, grinzilor etc. existente pe
suprafetele respective.
Vopsitorii la balustrade, grile si parapeti metalici, se deconteaza la metru patrat.
2.7. FINISAJE EXTERIOARE LA FATADE CU VOPSITORII TEXTURATE
2.7.1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia lucrarilor de finisaje exterioare la
fatade.
2.7.2. MATERIALE
Materialele utilizate la executarea finisajelor exterioare vor fi de tip vopsea texturata (tip KENITEX)
cu urmatoarele caracteristici tehnice:
- vopsea în suspensie cu liant pe baza de poliester elastomer sintetic durabil în solvent organic –
white spirit, materiale de umplutura - textura din perlite si mica cu pigmenti minerali, diverse
adaosuri fungicide care sa asigura o rezistenta îndelungata a culorii, rezistenta la apa si buna
protectoare si izolatoare, cu textura de tip “fina”-0.9-1.0kg./mp., care în stare uscata se prezinta
sub forma de “strop”, cu aderenta mare la suportul pe care se alica, rezistenta chimica
orespunzatoare, fara toxicitate fata de sanatatea oamenilor si a mediului, sa aiba proprietati
antistatice (sa retina foarte putin praful) sa aiba rezistenta culorii la radiatii solare, comportare
corespunzatoare din punct de vedere higrotermic , rezistenta la cicluri de înghet – dezghet,
impermeabilitate la apa si permeabilitate la vaporii de apa;
- aderenta la suport=clasa 0 sau 1;
- aderenta la suport la eforturi normale de tractiune=σs>0.5;
- rezistenta la agenti chimici=nu se admit exfolieri, basicari, etc.;
- toxicitate=sa nu fie toxic pentru oameni si mediul înconjurator;
- comportare la mijloace de curatire=nu se admit nici un fel de degradari dupa cicluri;
- impermeabilitate la apa=g/dm²/zi=p<100;
- permeabilitate la vapori=m/s=max.=108x108;
- rezistenta la cicluri de îbatrânire accelerata=dupa cicluri sa nu apara modificari de aspect
( shimbari de culoare, exfolieri, basicari, etc.)
- culori- conform proiect-detaliu anexat
2.7.3. LIVRAREA, TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA MATERIALELOR
- Materialele utilizate la lucrarile de finisaje exterioare vor fi depozitate separat pe loturi, in locuri
uscate si ferite de inghet, acoperite si ambalajele ermetic inchise – butoaie metalice cu diferite
28
capacitati - de 50 sau 55 kg., conform specificatii furnizor. Pordusele se vor livra cu
etichete de identificare privind denumirea produsului, cantitatea, numele si sigla producatorului,
instructiuni de transport, manipulare si depozitare, numarul lotului, data fabricatiei si termenul de
garantie. Fiecare livrare este însotita de certificatul de garantie si instructiuni de punere în opera.
2.7.4. LUCRARI CARE TREBUIE TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA FINISAJELOR
EXTERIOARE
- Inainte de inceperea lucrarilor de finisaje exterioare vor fi terminate lucrarile de reparatii tencuieli,
placaje, inclusiv remedierile acestora. Suprafetele suport trebuie sa fie uscate, degresate, lipsite de
praf, ulei sau alte substante ce pot împiedica aderenta.
2.7.5. PREGATIREA SUPRAFETELOR
Suprafete tencuite
- In vederea finisarii toate eventualele reparatii sa fie executate cu grija, terminate si uscate (in
special spaleti la ferestrele inlocuite).
- Dupa uscare suprafetele reparate se slefuiesc cu hirtie de slefuit, peretii de sus in jos, si intreaga
suprafata de finisat se curata prin spalare cu apa si raschetare cu perii de sârma.
2.7.6. CONDITII DE EXECUTIE
Punerea în opera se face în conformitate cu instructiunile tehnice ale producatorului, respectând
regulule specifice de executie a vopsitoriilor ( C3-76 – Normativ privind executarea lucrarilor de
zugraveli si vopsitorii) cu urmatoarele precizari :
- suprafata pe care se aplica vopseaua va fi în prealabil curatata de impuritati si de praf,
- aplicarea vopselei se va face mecanizat prin pulverizare cu pistolul sau manual cu ruloul;
- aplicarea mecanizata se executa pe directie orizontala cu viteza constanta si cu mentinerea
pistolului la 90º fata de suprafata zidului si pentru asigurarea unei acoperiri omogene se executa si
o aplicare pe directie verticala;
- aplicarea manuala – vopseaua se aplica în doua straturi – primul strat diluat cu maxim 5% whitw
spirit iar al doilea strat la un interval de 5 ore cu vopsea nediluata.
- Tenperatura de lucru se recomanda a fi de -10º÷+35º.
- Nu se vor folosi vopsele cu termen de utilizare depasit. Se pot folosi numai pe baza de
confirmare a unui laborator de specialitate a pastrarii calitatilor vopselelor in limitele standardelor si
normelor de fabricatie cu cel putin 3 luni înaite de data expirarii.
2.7.7. Masuratori si decontare
Vopsitoriile se deconteaza la metru patrat. Suprafata de calcul pentru decontare este suprafata
reala vopsita cu scaderea golurilor nevopsite mai mari de 4 mp, dar se adauga suprafata glafurilor,
spaletiilor, grinzilor etc. existente pe suprafetele respective.
2.8. TENCUIELI EXTERIOARE
(Tencuieli, praf de piatra, similipiatra)
2.8.1. Generalitati
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia tencuielilor exterioare aplicate pe
suprafetele fatadei la cosuri, ventilatii, etc.
2.8.2. Standarde de referinta
STAS 388-80 Ciment Portland. STAS 1500-70 Ciment P35A
STAS 1667-76 Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali.
STAS 1134-71 Piatra de mozic (praf si gris de piatra).
STAS 146-84 Var pentru constructii.
STAS 7055-87 Ciment Portland alb.
2.8.3. Materiale utilizate
1. Ciment Portland STAS 1500-70, si ciment P35A, STAS 388-80.
2. Nisip de riu sau de cariera, bine spalat.
3. Piatra de mozaic - praf de piatra, gris de piatra, STAS.
4. Var pasta.
5. Ciment Portland alb, vezi STAS 1134-71.
2.8.4. Livrare, depozitare, manipulare si utilizare
2.8.4.1. Conditii de livrare, transport si depozitare pentru:
- cimentul se va transporta in saci de 50 kg si se va depozita astfel incit sa nu fie posibila udarea,
murdarirea sau amestecarea cu corpuri straine. Depozitarea se va face in magazii sau soproane,
ferite de inghet; materialele speciale pentru tinci (praf de piatra, piatra de mozaic) se transporta de
la furnizori si depoziteaza astfel incit sa nu fie posibila murdarirea sau amestecarea cu corpuri
straine.
29
2.8.4.2. Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel
incit sa fie utilizate in bune conditii la tencuieli exterioare, sint:
- la mortar de var-ciment M25T pina la 10 ore maximum; la mortar de ciment-var M50T si M100T
fara intirzietor maximum 10 ore si cu intirzietor pina la maximum 16 ore.
2.8.5. Conditii tehnice de calitate pentru mortare de tencuieli
* Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai daca dupa ce in prealabil s-a verificat ca au
fost livrate cu certificat de calitate care sa confirme ca sint corespunzatoare normelor respective;
Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucru numai daca transportul este insotit de o
fise care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora. Consistenta mortarelor pentru executarea
tencuielilor exterioare, vor trebui sa corespunda urmatoarele tasari ale etalon:
- pentru sprit:
- aplicarea mecanizata a mortarului 12 cm
- aplicarea manuala a mortarului 9 cm
- aplicarea pe blocuri de b.c.a. 14-15 cm
- pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor, 5-7 cm, iar in cazul aplicarii mecanizate, 10-
12 cm;
- pentru grund, in cazul aplicarii manuale, 7-8 cm, in cazul aplicarii mecanizate, 10-12 cm;
- pentru stratul vizibil al tencuielilor exterioare decorative (praf de piatra, similipiatra) prin probe 7-8
cm, consistenta se va determina prin probe in functie de granulometrie si materialul utilizat,
temperatura, umiditate, etc. cu acordul beneficiarului.
2.8.6. Executia lucrarilor
2.8.6.1. Operatiuni pregatitoare
* Operatiile ce trebuiesc efectuate inainte de inceperea executiei tencuielilor exterioare. Controlul
suprafetelor ce urmeaza a fi tencuite. Terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau
ulterioara cu exec. tencuielilor ar putea provoca deterioarea acestora. Suprafetele ce se tencuiesc
sa nu prezinte abateri mari ca cele admise. Suprafetele suport sa fie curate, plasa de rabit sa fie
bine intinsa si legata. Rosturile zidariei sa fie curatate pe 3-5 mm, iar suprafetele de beton vor fi
aduse in stare rugoasa. Pe suprafetele exterioare ale peretilor, trasarea se va face prin repere de
mortar (stilpisori). Se vor fixa repere de mortar la toate colturile cladirii, precum si pe suprafetele
dintre golurile ferestrelor si usilor exterioare, reperi ce se vor executa din acelasi mortar ca si
grundul.
2.8.6.2. Executia amorsarii
* Suprafetele de beton si ale zidariilor de caramida se stropesc cu apa, apoi se amorseaza cu un
sprit din ciment si apa. Pe suprafetele de b.c.a. spritul se va executa cu mortar ciment-var,
compozitie 1:0,25:3 (ciment, var, nisip). Pe suprafetele de plasa de rabit se va aplica direct smirul
din mortar cu aceiasi compozitie cu a mortarului pentru grund. Amorsarea se va face cit mai
uniform, fara discontinuitati, fara prelingeri pronuntate, avind o suprafata rugoasa si aspra la pipait.
2.8.6.3. Executarea grundului
* Grundul in grosime de 15-20 mm se va executa, pe suprafetele de beton (plasa de rabit), dupa
cel putin 24 ore de la aplicarea spritului (smirului) si dupa, cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de
caramida. Grundul va fi la tencuielile din praf de piatra din mortar M50T, iar la tencuielile tip
similipiatra din mortar de ciment-var marca M100T. Smirul prea uscat se uda cu apa inainte de
executarea grundului. Pe suprafetele de b.c.a. pe care se executa tencuiala din praf de piatra
grundul va fi de 10-11 mm grosime din mortar 1:2:6 (ciment, var, nisip - 3 mm) consistenta 12-13.
Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare (stilpisori) si se va verifica
obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati, neregularitati, goluri. Interzis aplicarea
grundului pe suprafete inghetate sau daca exista pericolul ca grundul sa inghete inainte de intarire.
Grundul (ca si spritul) se va aplica pe fatadele cladirilor de sus in jos, de pe schela de fatada
independenta, montata la cca. 50 cm fata de suprafata fatadelor. Inainte de aplicarea tinciului (a
tencuielilor speciale) suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nestins.
2.8.6.4. Executarea stratului vizibil
* La tencuielile din praf de piatra, stratul vizibil de 10-12 cm grosime se va executa driscuit si pariat
cu mortar var-ciment marca M25T, confectionat cu piatra de mozaic (praf de piatra) in loc de nisip,
iar pina la 60% din ciment, va fi ciment Portland alb. La tencuielile similipiatra, stratul vizibil de 15-
20 mm grosime se va executa din mortar marca M100T confectionat cu piatra de mozaic in loc de
nisip; finisat bucerdat sau pieptanat in asize. Tencuielile exterioare se vor realiza pe cimpuri mari
din aceiasi cantitate de mortar pregatita in prealabil pentru evitarea diferentei de culoare.
Intreruperea lucrului nu se va face la mijlocul suprafetelor pentru evitarea petelor si diferentelor de
30
nuante. Nu se vor executa tencuielile exterioare la o temperatura mai mica de +50C. Dupa
executarea tinciului se vor lua masuri de protectia suprafetelor proaspat tencuite.
2.8.6.5. Conditii tehnice pentru calitatea tencuielilor si receptionarea lor
* Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate si receptionate conform instructiunilor pentru
verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.In timpul executiei se vor verifica respectarea
tehnologiilor de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si
aplicarea straturilor succesive, in grosimea prescrisa. Se vor urmari aplicarea masurilor de
protectie impotriva uscarii fortate sau inghetului. Documentele de procurare si esantioanele de
mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui de lucrare) in termen de 48 ore de la obtinerea
buletinului pentru fiecare lot de mortar. Incercarile de control, la care rezultatele sint sub 90% din
marca prescrisa, conduc la refacerea lucrarilor, cazuri ce se inscriu in registrul de procese-verbale.
Receptia pe faze de lucrari, se face in cazul tencuielilor exterioare prin verificarea:
a - rezistentei mortarului;
b - numar de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la 100 mp;
c - aderenti la suport si intre straturi (sudaj ca la pct. b);
d - planenitatii suporturilor si liniartitatea muchiilor (bucata cu bucata);
e - dimensiunilor, calitatii si pozitiilor elementelor decorative si anexe (solbancuri, brise, cornise
etc. pe fatada) bucata cu bucata.
Abaterile admisibile sint cuprinse in anexa.
* La receptia preliminara a lucrarilor se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari, dar
cu o frecventa de minimum 1/5 din frecventa precedenta. Verificarea aspectului tencuielilor se va
face vizual, cercetind suprafata tencuita, forma muchiilor intrinde si iesinde. Suprafetele vor fi
uniforme, ca prelucrare si culoare fara denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi, urme de reparatii
locale. Se va controla corespondenta mortarului (praf de piatra, similipiatra etc.) si modul de
prelucrare a fetei vazute cu prevederile din proiect sau mostre aprobate. Muchiile de racordare,
spaletii si glafurile golurilor trebuie sa fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.
Solvanturile si diferitele profile trebuie sa aiba pantele spre exterior precum si o executie corecta a
lacrimarului. Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, in
orice directie pe suprafata tencuita. Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de
cuie sau prin sondaje in locuri mai putin vizibile. Aderenta stratului de tencuiala la stratul suport se
va verifica prin ciocanire cu un ciocan de lemn, un sunet de “gol” arata calitatea
necorespunzatoare si necesita refacerea intregii suprafete dezlipite.
2.8.7. Masuratori si decontari
* Tencuielie exterioare se masoara si se platesc la metru patrat de suprafata desfasurata. Nuturile
in tencuieli la fatada se masoara si se deconteaza la metru. Adaosurile de coloranti se masoara si
se deconteaza la kg. Golurile de tencuieli pentru ferestre si usi etc. a caror suprafata este mai mica
de 0,5 m  nu se scad din suprafata tencuielilor exterioare; cele mai mari de 0,5 mp se scad, dar
se adauga suprafetele glafurilor si spaletilor tencuiti. Profilele trase cu sablonul la fatada cu
iesinduri mai mici de 5 cm inclusiv si cu o latime de pina la 20 cm inclusiv, nu se masoara separat,
ele incluzindu-se in pretul tencuielilor respective. Suprafetele partial ramase netencuite in vederea
placarii cu placaj (ceramice, piatra, etc.) sau executarii de ornamentatii se scad din suprafata
tencuielilor; fiecare dimensiune ce se ia in calcul pentru calculul acestei suprafete se reduce cu 5
cm.
ANEXA
ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATIVA A TENCUIELILOR
Denumirea defectului Tencuieli la retrageri, curti de Tencuieli la fatade si alte
lumina fatada posterioara. elemente exterioare ale
constructiei
1.Umflaturi, ciupituri (impusca- Nu se admit. Nu se admit.
turi) crapaturi, fisuri, lipsuri la
gleturi, solbancuri, cosuri, ven-
tilatii.
2. Zgrunturi mari (pina la 3 Nu se admit. Nu se admit.
mm), basici si zgirieturi adinci
formate la drescuire in stratul
de acoperire.
3. Neregularitati ale supra- Max. 2 neregularitati pe mp in Max. 2 neregularitati pe mp in
fetelor (la verificare cu orice directie, avind adincimea orice directie, avind adincimea
31
dreptarul de 2 m lungime). sau inaltimea pina la 2 mm. sau inaltimea pina la 2 mm.
4. Abateri fata de verticala sau Pina la 2 mm/m si maximum 5 Pina la 1 mm/m si maximum 3
orizontala a unor elemente ca mm pe inaltimea unui etaj. mm pe inaltimea unui etaj.
intrinduri, iesinduri, ornamente,
pilastrii, coloane, muchii, briie,
cornise, solbancuri, ancadra-
mente, asize, rosturi adincite,
mituri etc.
5. Abateri fata de raza la Pina la 5 mm. Pina la 3 mm.
suprafete curbe.
2.9. TIMPLARIE DE LEMN
2.9.1. Generalitati
Acest capitol cuprinde specificatii pentru confectionarea, echiparea si montajul timplariei din lemn:
vitrime, usi de intrare, ferestre, usi-ferestre.
2.9.2. Standarde de referinta
STAS 465-78. Ferestre si usi de balcon din lemn pentru constructii civile.
STAS 466-78. Usi din lemn pentru constructii civile. Sectiuni.
STAS 799-76. Ferestre si usi de lemn. Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 1637-73. Usi si ferestre. Denumirea conventionala a fetelor usilor si ferestrelor a
sensului de rotatie pentru inchiderea lor si notarea lor simbolica.
STAS 4670-74. Modularea constructiilor, goluri pentru usile si ferestrele cladirilor de locuit
si social-culturale.
STAS 5333-78. Ferestre, usi de balcon si usi interioare de lemn pentru constructii civile.
Formate si alcatuiri.
STAS 9317-73. Timplaria pentru constructiile civile si industriale. Incercari de anduranta la
solicitari fizico-mecanice ale usilor plane si ferestrelor din lemn.
STAS 9322-73. Timplarie pentru constructii civile si industriale. Terminologie.
STAS 10379-75. Ferestre si usi de balcon din lemn, cu geam termoizolant pentru
constructiile civile.
STAS 10461-76. Ferestre si usi de balcon din lemn, cuplate pentru constructii civile.
Tocurile oarbe metalice vor fi conform N.I.I. de productie.
2.9.3. Mostre si testari
Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier vor fi puse la dispozitia
consultantului spre aprobare, urmatoarele:
- cite doua mostre pentru fiecare tip de produs: vitrina, usa de intrare, ferestre si usi ferestre.
Mostrele vor fi complet echipate, finisate si echipate cu geamuri, garnituri de etansare si feronerie;
cite doua mostre tocuri oarbe metalice cu calitatea si finisajul cerut prin proiect. Prin aprobarea
tipului de produs prezentat ca mostra se intelege si aprobarea modului de echipare si finisare.
2.9.4. Materiale si produse
2.9.4.1. Produse
- vitrine cu tocuri oarbe metalice, rame fixe si mobile din metal si lemn, geam termoizolant 4 mm la
interior, 5 mm la exterior, distantier 8 mm, fabricat la Medias;
- keder din cuciuc tip A19 produs de CIATO - Pitesti;
- garnitura de etansare;
- feronerie din productia curenta si cea speciala IREMOAS - Bucuresti;
- ferestre si usi-ferestre la nivelele superioare, de tipul “duble cu deschidere interioara”;
- geam tras - procedeu PITSBURG - de 4 mm grosime;
- keder si feronerie ca mai sus.
2.9.4.2. Materiale
- geam termoizolant
- geam tras vertical
- keder cauciuc E
- adeziv cauciuc-geam
- adeziv cauciuc-lemn
- chit pe conturul exterior si interior al tocului timplariei
- grund umplutor de pori
- lac transparent incolor mat
- suruburi alamite pentru lemn
32
- suruburi alamite pentru metal
- praznuri 4-5 buc. pe fiecare latura
- grund anticoroziv pentru protectia tocurilor si tocurilor oarbe metalice
- snur sau straifuri izolante inchizind spatiile de toleranta la montaj intre toc si bordajul golului
- feronerie curenta si speciala.
2.9.5. Livrare, depozitare, manipulare
Timplaria se livreaza incheiata, pregatita pentru finisare si grunduita. La livrarea se receptioneaza
conf. STAS 799-86 si 9317-73. Sefii echipelor de montaj vor participa la receptia timplariei si a
accesorilor in sarcina furnizorilor respectivi. Si la usi si la ferestre foile se livreaza impreuna cu
tocurile respective, predindu-se separat numai minerele, sildurile si cheile, livrate in ladite de lemn.
Pregatirea pentru livrare se va face in prezenta sefilor de echipe de montaj (prin grija furnizorului)
in pachete, pe stelaje sau in containere si se incarca in camioane sau vagoane acoperite si
inchise. Descarcarea, depozitarea si manipularea cad in grija constructorului, care va lua masuri
ca produsele sa-si mentina calitatea si aspectul. La transport si depozitare, timplaria va fi in pozitie
verticala. Elementele de inchidere a timplariei pe peretii golului (pervazuri si baghete) vor fi livrate
in colete legate cu sfoara.
2.9.6. Montarea timplariei
2.9.6.1. Operatiuni pregatitoare
Lucrari ce trebuiesc a fi terminate inainte de inceperea montajului timplariei:
- materializarea trasarii pozitiei fiecarui gol; fixarea praznurilor pentru timplarie si cele pentru
finisarea spaletiilor si glafului; finisarea conturului fiecarui gol la pozitiile materializate prin paznuri;
instalatiile electrice - iluminat si alarma; terminarea tencuielilor in zonele adiacente golurilor,
precum si a pardoselilor si a plafoanelor; imbracarea in folie din plastic a tocurilor, si marcarea pe
acestea a punctelor corespunzatoare marcate pe conturul golului: inaltime, adincime, verticalitate,
centrare.
2.9.6.2. Pozarea si echiparea timplariei:
- Fiecare toc este adus la pozitie si fixat in prima forma prin pene la colturi si la interval de max.
1,50 m. Penele vor fi fost tratate cu carbolineum sau ulei mineral; Fixarea definitiva a tocului la
praznuri; Bararea cu snur sau straif izolant a spatiilor ramase libere intre toc si gol; Completarea
vopsitoriei anticorozive la fixarea tocurilor oarbe metalice si a tocurilor propriu-zise; Montarea foilor
mobile precum si a geamurilor (cu ajutorul ventuzelor fabricate la fabrica de geamuri din Medias);
Executarea finisajelor la spaleti si glaf; Inlaturarea imbracamintii din folie; Retusuri si completari;
Finisarea si etansarea timplariei in gol prin pervazuri, prin baghete profilate sau eventuale
cordoane de chit; Montarea eventualelor galerii si rilogi.
2.9.7. Protejarea lucrarilor
Toate suprafetele timplariei vor fi protejate cu carton ondulat, eventual si folie fixata cu cusaci si ei
protectori pe perioada introducerii mobilierului si a corpurilor de iluminat.
2.9.8. Verificari in vederea receptiei
Verificarile in vederea receptiei au ca obiect:
- aspectul si starea generala; elemente geometrice - aliniere in cadrul subansamblurilor (fatade,
coridoare, holuri) ca inaltime, adincime, verticalitate, centrare; corespondente cu proiectele
aprobate. Acolo unde apar necorespondente, consultantul poate decide completarile si inlocuirile
ce se impun. Predarea de catre constructor a pieselor necesare intretinerii si eventualelor inlocuiri.
2.9.9. Masuratori si decontare
Timplaria se va plati la mp. diferentiat pe tipuri, dimensiuni si nivel de decorare. Lucrarile de
inchidere a golurilor fata de timplarie se vor plati separat, defalcat pe genuri de operatiuni si
materiale.
2.11. GEAMURI
2.11.1. Generalitati
Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice privind montarea geamurilor la timplarie de lemn si
metalica, la luminatoare metalice.
2.11.2. Standarde de referinta pentru materiale
STAS 853-80 Geamuri trase;
STAS 9041-89 Geamuri slefuite, polizate;
STAS 1853-88 Geamuri plane securizate;
STAS 949-86 Geamuri armate;
STAS 9250/89 Usi din geam securizat;
NTR 8216-81 Chit de geam: C 101-1 din creta;
STAS 3230-84 Garnituri de cauciuc profilat U;
33
STAS 2111-81 Tinte pentru geamuri;
STAS 2571-86 Suruburi cu cap inecat crestat, semiprecise;
STAS 7518-71 Suruburi cu cap inecat crestat, precise;
NII 7988-78 Chit permanent elastic.
2.11.3. Materiale utilizate
1. - Geamuri trase calitatea I-a 3-4 mm grosime conf. STAS 853-80 la timplarie de lemn si
metalica.
2. - Geamuri slefuite, polizate 6-8 mm grosime conf. STAS 9041-89 la suprafete vitrate
mari, tip B calitatea I-a.
3. - Geamuri plane securizate de 5-8 mm grosime, STAS 1859-89 la glasswanguri si usi
batante montate in circulatia majora, tip B.
4. - Geam armat de 7 mm grosime, tipa A (in colore) si B (colorate in masa), conf. STAS
949-86 la luminatoare.
5. - Usi din geam securizat, batante, intr-un canat sau doua canate, varianta II (foi de usi cu
miner, balamale, broasca la partea inferioara si fara dispozitiv de blocare.
6. - Tinte pentru geamuri.
7. - Chit de geam, de creta C 101-1 conf. NTR 8216-81 pentru montarea geamurilor pe
cercevele de lemn.
8. - Chit de geam, din minium de plumb (oxid rosu de fier) pentru montarea geamurilor pe
cercevele metalice.
9. - Garnituri din cauciuc cu sectiune profilata in forma de U conform STAS 3230-14.
10. - Cordoane de garnitura de cauciuc neopren - dimensiuni la comanda
11. - Chit permanent elastic cu doua componente pe baza de polimeri polisulfidici (Aluchit)
conform NII 7988-78.
2.11.4. Transport si depozitare
- Transportul si depozitarea tuturor tipurilor de geamuri se face in ambalaje tip specificate in
standardele de fabricatie respective. Depozitarea se face in magazii sau soproane pentru a fi ferite
de umezeala (ploaie) si inghetarea acesteia intre foile de geamuri. Nu se vor desface din ambalaje
decit in momentul inceperii debitarii geamurilor la dimensiune. Eventuala debitare in mod
centralizat impune transportul geamurilor in containare speciale, pentru evitarea degradarii
acestora prin zgiriere, murdarire etc.
2.11.5. Lucrari pregatitoare montajului geamurilor
- Montarea geamurilor se realizeaza dupa executarea lucrarilor de tencuieli, inaintea lucrarilor de
vopsitorie si pardoseli. In vederea montajului se va avea in vedere urmatoarele lucrari pregatitoare:
- curatirea timplariei de lemn cu spaclu si cu peria de orice corpuri straine, mortar, praf,
etc.; curatirea timplariei metalice cu peria de sirma pentru indepartarea oricaror corpuri straine,
mortar, rugina, praf etc.; vopsirea cu grund pe baza de ulei a faltului de montaj, atit, a timplariei de
lemn cit si a celei metalice; aplicarea unui strat de vopsea pe intreaga timplarie metalica si doua
straturi de vopsea pe falturi; aducerea geamurilor in zona de montaj, in cazul cind au fost aduse
taiate la dimensiuni fixe; taierea, in cazul geamurilor aduse pe santier in ambalaje de livrare, pe o
masa de lucru acoperita cu patura moale, pe baza dimensiunilor luate la fata locului, taierea se
face cu diamantul, linia si vinclu. geamurile mai groase de 4 mm se vor unge, inainte de taiere, in
lungul liniei de taiere cu petrol, aplicat cu o cirpa inmuiata si bine stoarsa.
2.11.6. Verificarea falturilor
- Falturile ramelor (cercevelelor etc.) in care se vor monta geamurile se vor verifica sa corespunda
urmatoarelor conditii:
- fundul faltului trebuie sa permita o pozitionare corecta a calelor si prin intermediul acestora o
asezare stabila a geamurilor; fetele verticale ale falturilor si ale baghetelor alaturate, sa fie paralele
cu fetele geamurilor si sa nu prezinte iesiri mai mari de 1 mm; adincimea minima a faltului este
data de suma tolerantelor si a vitrajelor, a jocurilor periferice si de prindere propriu-zisa a faltului.
Adincimea poate varia de la 11-20mm, in functie de materialele utilizate, in corelatie cu solicitarile
exterioare considerate; latimea utila a falturilor este determinata de grosimea geamurilor (g) si
trebuie sa asigure jocurile laterale impuse de considerente de etanseitate:
latimea faltului minim - grosimea geamului +6 mm in cazul rosturilor cu chit; latimea faltului minim
in cazul rosturilor cu garnituri sau baghete - grosimea geamului +10 mm.
2.11.7. Calarea geamurilor
Calarea geamurilor se face astfel incit sa se limiteze la minim deformarea sprosurilor, asigurind
buna functionare a partilor mobile ale timplariei, astfel:
34
- se va asigura o pozitie corecta a geamurilor in rama (cercevea) pe inaltime, latime si grosime;
transmiterea judicioasa la rame (cercevele) a greutatii proprii a geamurilor precum si a incarcarilor
pe care acestea le preia; evitarea oricaror deformatii ale ramelor (cercevelelor); evitarea
contactului sticla-rama (cercevea) pe contur, in special la elementele de metal; dimensionarea si
pozitionarea calelor se va face conform intr. tehnice C 47-86.
2.11.8. Executarea montarii geamurilor
2.11.8.1. Montarea geamurilor pe timplarie de lemn:
a. - montarea geamului cu chit obisnuit la ferestre si usi-ferestre: se aplica pe faltul
timplariei, patul de chit care se niveleaza cu spaclu; geamul taiat la dimensiune se aseaza pe
patul de chit astfel incit sa se lipseasca bine de acesta dupa care se fixeaza cu tinte batute in falt
la cca. 20 cm una de alta; geamul se apasa usor cu mina, astfel ca dupa baterea tintelor acesta sa
nu joace dupa care se intinde chitul de-a lungul intregului contur, acoperind tintele, dupa care chitul
se netezeste cu spaclu.
b. - montarea geamurilor cu chit si baghete, la usi interioare se aplica un pat de chit de-
alungul faptului, se aseaza geamul, presindu-se cu mina astfel ca sa se lipseasca bine de chit; se
fixeaza baghetele de lemn taiate si potrivite la dimensiuni, cu cuie sau suruburi cu cap inecat astfel
incit geamul sa nu se miste.
2.11.8.2. Montarea geamurilor pe timplarie metalica:
a. - cu agrafe si chit cu adaos de minium de plumb (la ferestre si usi interioare, in spatiile
tehnice etc.): pentru montarea geamurilor sprosurile (falturile) vor avea montate pe inima profilului
agrafe din tabla zincata de 0,5 mm grosime;
Succesiunea operatiilor:
- se aplica un pat de chit in lungul falturilor; se aseaza geamul apasat cu mina pentru a se
lipi de chit; se indoaie agrafele peste geam; se intinde un strat de chit cu adaos de minium de
plumb de-a lungul conturului ochiului de geam, astfel incit sa se acopere agrafele, dupa care chitul
se netezeste cu spaclu; se vopseste cu minium de plumb si ulterior vopsea, odata ca timplaria
(agrafele se vor monta la geamuri de pina la 30x30 cite o agrafa pe latura, la geamurile mai mari la
20 cm distanta una de alta pe fiecare latura).
b. - cu baghete metalice cu garnitura de etansare, la elemente vitrate si usi interioare, se
procedeaza astfel;
- se demonteaza baghetele metalice de pe timplarie; se aplica garnitura de etansare din
cauciuc pe conturul geamului; se aseaza geamul cu garnitura pe faltul respectiv si se monteaza
baghetele in pozitie definitiva, prin fixare cu suruburi, astfel ca geamul sa nu aiba joc.
c. - cu cale si chit elastic si baghete metalice, la elemente vitrate cu geamuri de dimensiuni
mari:
- se monteaza baghete metalice pe toate laturile ramei, se curata suprafata si se vopseste
cu minium de plumb; se monteaza calele de rezemare, distantare si pozitionare intr-un pat
de chit elastic aplicat pe falturi cu pistolul special pentru chit, se monteaza pe chit si cale geamul,
presindu-l pe patul de chit pina la nivelul calelor; se aplica un al doilea pat de chit elastic cu pistolul
in care se aseaza al doilea rind de cale de distantare dupa verificarea calelor de pozitionare, se
fixeaza baghetele metalice cu suruburile respective; se curata excesul de chit.
2.11.8.3. Montarea geamurilor armate la luminatoare
Montarea geamurilor se va face astfel incit sa se asigure o etansitate buna si scurgerea
libera a apelor. La lungimea pantei mai mare de 3,00 m se pot suprapune foile de geamuri in
“caplama” pe o distanta de cel putin 20 cm, la care se vor monta cite doua agrafe de tabla zincata,
indoite in forma de cirlig. In dreptul picaturii luminatoarelor se prevad agrafe de tabla zincata de
inaltimea profilului pe care se sprijina geamul. Un capat al agrafei este bine prins (sudat cu
suruburi etc.) de profilul metalic, iar celalalt capat sub forma de cirlig sustine geamurile.
Succesiunea operatiilor:
- de elementele metalice de sustinere a geamurilor prevazute, cu piese de fixare din 50 cm in 50
cm, se monteaza colectorul de picatura de apa din tabla zincata si agrafele de capat bine fixate (in
buloane, suruburi etc.); se aplica pe toata lungimea elementelor metalice de sustinere a geamurilor
cordonul de garnitura din banda de cauciuc neopren de 30x6 mm; se monteaza placile de geam
armat, incepind de la picatura spre coama, sprijinindu-se in cirligele agrafelor de capat; in cazul
suprapunerii geamurilor, se monteaza intre ele cite doua agrafe de inadire la fiecare geam; dupa
montarea celor doua siruri de geamuri armate care se sprijina pe acelasi element metalic, se
chituieste spatiul cu chit permanent elastic; se aplica in lungul pantei cordonul de cauciuc; se
monteaza dispozitivul de fixare “omega” din tabla zincata, prevazut cu gaurile necesare de fixare
35
(in buloane etc.) si se monteaza rodeaua, saiba si piulita care stringe si etanseaza si un capacel
de protectie din polietilena; distanta intre bulon pina la marginea geamului sa fie de cca. 5 mm.
2.11.8.4. Montarea usilor securit
Montarea usilor securit la intrarea principala si la interior pe holuri se face conform instructiunilor
tehnice de montare elaborate de fabrica producatoare, de muncitori specializati. Usile de geam
securizat, avind foile de usi batante cu minere, balamale, la partea inferioara si superioara,
broasca la partea inferioara se monteaza dupa finisarea completa a peretilor, tavanelor si
pardoselilor ce sint executate cu minim de tolerante posibile.
2.11.9. Conditii tehnice de calitate
- Geamurile trebuie sa aiba grosimea si calitatea prevazuta in proiect si sa corespunda
standardelor de fabricatie. Inainte de inceperea montajului se va verifica calitatea protectiei
anticorozive a elementelor metalice. Taierea geamurilor pe santier si montarea acestora se va face
cu scule adecvate. Se vor verifica: marimea rosturilor necesare pentru asigurarea unei bune
etanseitati, prevederea tuturor tipurilor de cale si garnituri elastice, umplerea cu chit a falturilor si
rosturilor fara intreruperi, cu cordon de gorime uniforma. Linia chitului la contactul cu geamul
trebuie sa fie dreapta si paralela cu marginea faltului. Din suprafata chitului nu trebuie sa iasa
capetele tintelor de fixare. Baghetele de lemn sau metalice trebuie sa fie bine fixate in falt cu cuie
sau suruburi care vor avea capetele la nivelul fetei superioare a baghetei. Baghetele se vor vopsi
in culoarea cercevelei si va acoperi si capetele tintelor; se vor pasui la colturi. La luminatoare
suprapunerea geamurilor pe sprosuri trebuie sa fie de minim 26 mm; se va controla etanseitatea
montarii geamurilor prin aruncare de apa; nu se admite patrunderea apei. Geamurile armate la
luminatoare si baghetele la timplaria metalica vor fi fixate cu toate elementele de prindere
precizate. Buloanele la luminatoare vor fi sudate de talpa de metal, perpendicular pe planul in care
se aseaza geamurile. Zonele filetate ale buloanelor, piulitele si rondelele nu vor fi vopsite.
Suruburile mecanice vor fi introduse perpendicular pe orificiul filetat, iar capul lor va fi la nivelul
baghetei. Suprafetele geamurilor vor fi curatate, fara urma de chit, grasime sau vopsea. La
receptia lucrarilor se va verifica respectarea prevederilor documentatiei tehnice; executia
necorespunzatoare calitatii conduce la refacerea sau remedierea lucrarilor.
2.11.10. Masuratori si decontare
Geamurile montate pe timplarie de lemn, pe timplarie metalica la luminatoare se masoara si se
deconteaza la metru patrat de suprafata de geam gata montat, luindu-se in considerare
dimensiunile dintre falturi aflate pe conturul exterior de montare a geamurilor in cercevele, cu
suprafete ocupate de sprosuri mai late de 3 cm. Geamurile avind alte forme decit cea patrata sau
dreptunghiulara se masoara si se deconteaza dupa suprafata dreptunghiului in care se inscrie
geamul respectiv. Usile securit se masoara si se deconteaza la metru patrat de suprafata de usa
gata montata, luindu-se in considerare dimensiunile acestora.
2.12. PARDOSELI
de parchet, PVC, ciment sclivisit, mozaic turnat si gresie ceramica
2.12.1. Generalitati
Acest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru executarea pardoselilor de parchet, covor P.V.C.,
ciment sclivisit, mozaic turnat si gresie ceramica.
2.12.2. Alcatuirea pardoselilor
Fiecare tip de pardoseala este alcatuita din:
a). - imbracaminte - strat de uzura - care este supusa direct tuturor sarcinilor si
actiunilor din exploatare;
b). – strat suport - primeste incarcarea de la imbracaminte si o transmite
elementelor de rezistenta (sau fundatii) pe care este asezata pardoseala.
2.12.3. Materiale
Materialele puse in opera vor avea caracteristicile prevazute in standarde si normele tehnice de
ramura (de productie) specificate in capitolele respective. La sosirea pe santier toate materialele
se vor verifica daca au fost transportate si ambalate corespunzator, iar depozitarea lor se va face
conform prevederilor din standardele si normele tehnice respective. Cimentul va fi ferit de actiunea
umezelii, inghetului si de amestecul cu corpuri straine, atit in timpul transportului (ce se face in
saci), cit si in timpul depozitarii, ce se face pe sorturi, in magazii sau soproane. Poliacetatul de
vinil, dispersie apoasa (aracet) se va depozita in magazii acoperite, la temperatura de
+50C...+350C. Daca se vor desface ambalajele si materialul nu se va consuma in intregime,
acesta trebuie legat (inchis) imediat. Termenul de garantie este de 3 luni de la data fabricatiei.
2.12.4. Executarea lucrarilor de pardoseli
2.12.4.1. Reguli generale
36
- Controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al
procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toata durata lucrarii. In cazul ca
proiectul nu prevede altfel, linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardoseli, care se executa in
incaperi vecine, va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii usii in pozitie
inchisa. Pardoselile vor fi plane, orizontale si fara denivelari in aceeasi incapere si la trecerea dintr-
o incapere in alta. Fac exceptie pardoselile care au denivelari si pante prevazute in proiect.
Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa executarea stratului
precedent si constatarea ca acesta a fost bine executat. La trecerea de la executia unui strat la
altul, se va realiza o legatura cit mai perfecta intre straturi.
.2.12.4.2. Lucrari care trebuie terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli
- Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli
(canale, fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, de incalzire, etc.) si efectuarea probelor
prescrise, precum si dupa terminarea in incaperea respectiva a tuturor lucrarilor de constructii-
montaj, a caror executie ulterioara ar putea deteriora pardoseala. Atunci cind stratul suport al noii
pardoseli este constituit din plansee de beton sau beton armat este necesar ca aceste suprafete
suport sa fie pregatite prin curatarea si spalarea lor cu apa de eventualele impuritati sau resturi de
tencuiala. Curatarea se va face cu maturi si perii. Diversele strapungeri prin planseu, rosturile
dintre elementele prefabricate ale planseului, adinciturile mai mari, etc. se vor astupa sau chitui,
dupa caz, cu mortar de ciment. Armaturile sau sirmele care eventual ies din planseul de beton
armat vor fi taiate sau indoite. Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala (pe suprafata
planseului) vor fi acoperiti cu mortar de ciment in grosimea strict necesara pentru protejarea lor.
Inainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instatii sanitare sau de
incalzire centrala, care strapung planseul, au fost izolate corespunzator, pentru a se exclude orice
contact al conductelor cu planseul si pardoseala. Atunci cind este necesar se va face o nivelare a
suprafetei stratului suport existent cu ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare
(egalizare), care trebuie sa fie suficient de intarit cind se va aseza peste el imbracamintea
pardoselii. Compozitia, dozajul si natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la
fiecare tip de pardoseala in parte, in functie de solicitarile la care este supusa pardoseala
2.12.4.3. Executarea stratului suport
- Atuci cind stratul suport al noii pardoseli este constituit dintr-un mortar de ciment, acesta se poate
transporta cu ajutorul instalatiei pneumatice pentru transportat mortare. Stratul suport elastic
trebuie sa fie bine compactat, astfel incit sub incarcarile din exploatare sa nu se taseze, provocind
degradarea imbracamintii pardoselii. Stratul suport rigid trebuie sa aiba suprafata plana si neteda.
In zonele suprafatei unde apar neregularitati care depasesc abaterile admisibile, corectarea
suprafetei se va face prin spituirea, curatirea si spalarea sa, dupa care se va aplica un mortar de
ciment, avind acelasi dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv
2.12.4.4. Executarea imbracamintii pardoselii
Executarea stratului de uzura (imbracamintei) pentru fiecare tip de pardoseala se va face conform
prevederilor din capitolele ce urmeaza
2.12.4.5. Conditii tehnice de calitate
- Respectarea conditiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseala in parte se va face in
conformitate cu prevederile din “Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de
instalatii aferente” indicativ C56-75, capitolul 8 “Pardoseli”. Controlul in timpul executiei fiecarui tip
de pardoseala prevazut in capitolele respective se va face de executant si beneficiar, urmarindu-
se respectarea prevederilor din prezentul capitol.
2.12.5. Pardoseli din parchet
Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselilor de
parchet de lemn de stejar lamba si uluc.
2.12.5.1. Alcatuirea pardoselii
Pardoseala din parchet de lemn masiv de stejar este alcatuita din:
- parchet din lemn masiv de stejar lamba si uluc de 24 mm grosime, batut in cuie pe:
* dusumele oarbe din scinduri de brad de 24 mm grosime;
* scinduri de brad de 12-15 cm latime si 24 mm grosime montate la 60 cm interax, prin lipire pe
mortar de nivelare cu mortar de ciment de max. 1,5 cm grosime si umplutura de nisip uscat intre
scinduri
2.12.5.2. Materiale utilizate
- Parchet din lemn masiv de stejar de 24 mm grosime, conform STAS 228/1-78.
- Parchet de stejar conform STAS 228/1-78.
37
- Scinduri din lemn de brad de 24 mm grosime conform STAS 942-86 si 12-15 latime
conform STAS 1949-86
- Poliacetat de vinil, dispersie apoasa (Aracet) sorturi de  50 - STAS 7058-80
- Cuie din sirma de otel conform STAS 211-80
- Nisip uscat 0-3 mm (umiditate sub 3% pentru umplutura) conform STAS 1667-76
- Ciment Portland conform STAS 388-80.
- Ceara pentru parchet “Victoria” conform M 11 1564-69
- Apa conform STAS 790-84.
2.12.5.3. Mostre
Se vor prezenta beneficiarului, inainte de comandarea si livrarea materialului, mostre de parchet
(cca. 5 lamele), de frisuri (de bucati a 60 cm) si de pervaz, ce se vor aproba de beneficiar si din
care material aprobat se va executa intreaga suprafata de pardoseala.
2.12.5.4. Transportul si depozitarea materialelor pe santier
Transportul pieselor de parchet, a frisurilor de perete si pervazurilor se va face numai in vehicule
curate si acoperite. Piesele de parchet, frizurile de perete si pervazurile ambalate in pachete si
respectiv legaturi, se vor depozita in stive in incaperi inchise (pentru a asigura temperatura
constanta) pardosite cu lemn, ferite de umezeala si de razele soarelui. Stivuirea se va face pe
specii, clase de calitate si dimensiuni. Depozitarea parchetului in subsoluri este interzisa.
2.12.5.5. Executarea lucrarilor de pardoseli de parchet
Montarea scindurilor de brad suport al dusumelei oarbe:
- Se va curata bine planseul de beton armat pe care se va face montarea fisiilor; Se va trasa linia
de vagriz astfel ca sa serveasca de ghidaj pentru montarea intregii pardoseli din incapere; Se va
uda cu apa placa de beton pe traseul fisiilor de mortar; Se vor executa fisiile de mortar de ciment
marca M 100 T consistenta 5 - 6....? de 18-20 cm latime si cca. 1,5 cm grosime, astfel incit fata
superioara a acestora sa asigure o buna planeitate lipirii scindurilor pe care se bate dusumeaua
oarba; fisiile de mortar se vor executa pe directia laturii celei mai lungi a incaperii, la interax de 60
cm, pe conturul camerei si in dreptul pragului usilor; Dupa intarire si uscare, se monteaza in lungul
fisiilor de mortar, scinduri de brad de 12-15 cm latime si 24 mm grosime; montarea se face prin
lipire cu poliacetat de vinil, dispersie apoasa (aracet) sortul D 50 intins pe stratul de ciment cu un
spaclu dintat, intr-un strat continuu si uniform, in grosime de cel mult 1 mm; montarea pe contur se
face la 15 mm de perete; Suprafata scindurilor suport se vor inscrie intr-o suprafata orizontala si
plana se admit sageti de max. 2 mm sub dreptarul de 2 m, montat in toate directiile; Spatiul dintre
fisii se va umple cu nisip uscat (3% umiditate) sortul pina la 3 mm, pina la 5 mm de la fata
superioara a scindurilor; Se va curata bine de nisip suprafata scindurilor.
2.12.5.5.1. Montarea dusumelelor oarbe:
- pe scindurile suport, bine prinse de sapa, se va monta dusumeaua oarba realizata din scinduri de
brad de 15-18 cm latime, 24 mm grosime si minim 3 m lungime, prin batere cu cuie de fixare de
cca. 40 mm lungime; se vor bate la o scindura doua cuie in dreptul fiecarei fisii, cu capatul
infundat; intre scindurile dusumelei oarbe se va lasa la batere o distanta de cca. 15 mm aceeasi
distanta se va lasa intre scinduri si peretele incaperii; in lung scindurile vor avea un rost de 5 mm si
vor fi tesute, umiditatea aerului in incaperi trebuie sa fie sub 60%; suprafata obtinuta de
dusumeaua oarba trebuie sa fie plana si orizontala; se admit sageti de max. 2 mm sub dreptare
montat in toate directiile, de 2 m lungime; eventualele neregularitati ale scindurilor se elimina prin
rectificare locala.
2.12.5.5.2. Conditii necesare montarii imbracamintii de parchet
Stadiul lucrarilor pe santier, in momentul inceperii montarii parchetului trebuie sa fie urmatorul:
- lucrarile de instalatii sanitare, electrice si de incalzire, vor fi terminate si vor avea un grad de
umiditate mai mic de 5%; zugravelile si vopsitoria, precum si toate finisajele peretilor cu care se
racordeaza imbracamintea din parchet, vor fi terminate; portiunile de mozaic care se vor afla in
contact cu parchetul (pragurile) vor fi turnate si frecate; geamurile la festre si la usile de balcoane
vor fi montate. In incaperile in care se executa imbracamintea din parchet se va asigura urmatorul
climat interior:
- temperatura, minimum +50C; umiditatea relativa a aerului, maximum 60%.
2.12.5.5.3. Montarea parchetului cu lambe si uluc prin batere cu cuie
De-a lungul peretilor se vor fixa cu cuie pe dusumelele oarbe frizurile de perete, la o distanta
de 10-15 mm de aceasta. Imbinarea frizurilor la colturile incaperii se face la 450. Cuiele de fixare a
parchetului, de cca. 40 mm lungime, se vor bate oblic in ulucul frizurilor, la distanta de cca. 50 cm,
ce se vor infunda cu un dorn metalic. Frizurile se vor intepeni fata de perete cu pene asezate la 50
38
cm distanta una fata de alta, pentru a impiedica orice deplasare in timpul montarii parchetului.
Lamelele de parchet din cimp se vor bate incepind de la frizul situat la peretele opus usii de acces.
Lamelele de parchet se vor bate strins, cu ciocanul astfel incit lamba sa intre strins in ulucul piesei
alaturate. Fiecare lamela se fixeaza cu doua cuie, batute la distanta de cca. 5 cm de capete, in
functie de lungimea lamelei. Cuiele se bat oblic in uluc si se vor infunda cu un dorn metalic.
Montarea lamelelor de parchet se va face conform proiectului (la 450, in sah impletite). Dupa
baterea in cuie a parchetului, pe intreaga suprafata se scot penele de intepenire a frizurilor. Se
fixeaza pervazurile cu cuie batute in frizuri la 40-50 cm distanta, lipit de perete. La colturi, pervazul
se taie la 450 si se pasuieste.

2.12.5.5.4. Finisarea imbracamintilor din parchet


- Curatarea parchetului se va face dupa terminarea eventualeleor reparatii la zugraveli si vopsitorii
in incaperile respective. Curatarea parchetului dupa montare se va face mecanizat si anume cu
masina de raschetat parchet (cu cutite) sau cu masina de slefuit parchet (cu hirtie abraziva).
Curatarea parchetului se poate face si manual cu rindeaua de parchet, urmata de curatarea cu
ticlingul. Parchetul, dupa raschetare, se va lustrui imediat cu ceara de parchet dizolvata la white-
spirit.
2.12.5.5.6. Conditii tehnice de calitate
Pe parcursul executarii lucrarilor, se verifica in mod special (de catre seful punctului de lucru)
respectara urmatoarelor conditii:
- identitatea cu proiectul a materialului si modelului prevazut pentru imbracamintea de pardoseala
din parchet; umiditatea nisipului folosit ca strat de umplutura sa nu depaseasca 3%; stratul suport
sa indeplineasca conditiile prevazute la capitolul respectiv, care sint necesare pentru realizarea
unei imbracaminti de parchet corespunzatoare din punct de vedere al planeitatii, orizontalitatii, etc.;
la receptia pardoselii executate, defectele stratului suport nu vor fi invocate ca motiv pentru o
calitate necorespunzatoare a imbracamintii de parchet. Calitatea executiei pardoselilor se va
constata prin verificarea conditiilor de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca suprafetele
imbracamintilor din parchet din lemn masiv, cu lamba si uluc, si anume:
- aspectul, starea generala a suprafetelor, modul de racordare cu suprafetele verticale; planeitatea
si orizontalitatea; montarea, la acelasi nivel, a pieselor de parchet alaturate; marimea rosturilor;
aderenta la stratul suport. Daca este necesar, se va face si o verificare in adincime prin sondaj de
control al celorlalte elemente ale pardoselii. Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da
dispozitii de santier pentru remediere sau refacere.
2.12.6. Pardoseli din covor P.V.C.
Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselilor din
covor P.V.C. pe suport textil.
2.12.6.1. Alcatuirea pardoselii
Pardoseala din covor P.V.C. pe suport textil este alcatuita din:
- sapa de egalizare a planseului, realizata din mortar de ciment M 100T;
- imbracaminte alcatuita din covor de P.V.C. pe suport textil, montat ca adeziv Prenadez
300, peste sapa de egalizare;
- pervaz din lemn de stejar batut in cuie in dibluri contate in stratul de sapa.
Pardoselile cu imbracaminte aplicata prin lipire se vor executa cu sau fara etansarea rosturilor prin
sudura cu snur din P.V.C. plastifiat. In incaperile in care exista instalatie de apa si prize de curent
electric, rosturile pardoselilor executate cu covor P.V.C. vor fi obligatoriu etansate prin sudura cu
snur din P.V.C. plastifiat.
2.12.6.2. Materiale utilizate
- Covor din P.V.C. cu suport textil, conform STAS 7915-71.
- Pervaz profilat din lemn de stejar conform STAS 228/1-87;
- Adeziv “Prenadez 300” conform NTR 2830-75;
- Cuie din sirma de otel conform STAS 2111-81;
- Nisip, conform STAS 1667-76;
- Ciment Portland conform STAS 388-80;
- Apa, conform Stas 790-84;
- Ceara pentru parchet “Victoria”, conform NII 1564-69.
2.12.6.3. Mostre
Se vor prezenta beneficiarului mostre de covor de P.V.C. (cel putin doua culori indicate de la doi
producatori) si de pervaz (2 buc de 60 cm lungime) ce se vor aviza de beneficiar.
2.12.6.4. Transportul si depozitarea materialelor pe santier
39
Transportul covoarelor de P.V.C. se face cu mijloace obisnuite de transport, acoperite,
uscate, curate si inchise, sulurile fiind asezate vertical. Depozitarea se face in locuri uscate si
acoperite, la temperaturi cuprinse intre +50C...+350C, ferite de actiunea luminii solare directe, in
pozitie verticala. Transportul pervazurilor se face cu legatura, in vehicule curate si acoperite; se vor
depozita in incaperi inchise. Transportul si depozitarea bidoanelor cu adeziv si diluant se va face
cu respectarea dispozitiilor privind transportul si depozitarea materialelor inflamabile, ferite de
posibilitatea de explozie, cu respectarea normelor de paza contra incendiilor; temperatura de
depozitare va fi intre +150C si +200C pentru “Prenadez 300”.
2.12.6.5. Executarea lucrarilor de pardoseala
2.12.6.5.1. Executarea stratului suport
- Stratul suport va fi constituit dintr-o sapa de egalizare aplicata direct pe suprafata respectiva.
Aceasta sapa de egalizare care se va executa dupa ce tencuielile interioare au fost terminate, se
va realiza din mortar de ciment marca M 100T, avind consistenta de 5 cm pentru pardoseli. Inainte
de turnarea mortarului de ciment, suprafata pe care se aplica va fi bine curatata si udata. Mortarul
de ciment, preparat cu nisip 0...7 mm, se va intinde pe suprafata respectiva si se va nivela cu
dreptarul tras pe fisii de ghidaj din mortar de ciment sau pe sipci de ghidaj, fixate in prealabil la
nivel. Stratul suport trebuie sa fie aderent la suprafata pe care este aplicat; la ciocanirea usoara cu
ciocanul de zidar trebuie sa prezinte un sunet plin. Conditiile de finisare a suprafetei sapei de
egalizare sint urmatoarele:
* suprafata trebuie sa fie plana si neteda (fara asperitati, bavuri, granule ramase in relief sau
adincituri); sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult doua unde cu sageata maxima de 1
mm; diblurile pentru prinderea pervazurilor trebuie fie bine incastrate in sapa, in numarul si pozitiile
stabilite prin proiect. In timpul executarii lucrarilor de instalatii, zugraveli sau a altor lucrari de
finisaj, se vor lua masuri pentru protejarea dalei flotante sau a sapei de egalizare din mortar de
ciment, spre a nu fi deteriorate sau murdarite cu huma, vopsea etc., care ar impiedica aderenta
gletului sau adezivului pe suprafata stratului suport. De asemenea, se vor lua masuri pentru
protejarea sapei de egalizare din mortar de ciment de actiunea urmatoarelor substante agresive
care le pot ataca sau distruge:
* acizi minerali si organici (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic, acid lactic, acid
formic, etc.); alcalii si lesii; produsi petrolieri (uleiuri minerale, motorina, petrol lampant, pacura,
etc.); produse zaharoase; saruri (sulfati, clorura de sodiu concentrata - saramura etc.); substante
oxidante (hipoclorit de sodiu, potasiu, bicromati, cromati, azotati, azotiti etc.); uleiuri vegetale
2.12.6.5.2. Executarea imbracamintii pardoselii
- In incaperile in care urmeaza sa se monteze dalele sau covorul se va asigura, cu minimum 48
ore inainte de montarea imbracamintii, un regim climatic cu temperatura de cel putin +160C si
umiditatea relativa a aerului de maximum 60%. Acest regim se va mentine in tot timpul executarii
imbracamintii pardoselii si cel putin 30 zile dupa terminarea acestei operatiuni, daca intre timp nu
s-a trecut la regimul de exploatare normala a incaperilor. Umiditatea stratului suport din mortar de
ciment sau beton, in cazul lipirii covorului sau dalelor cu Prenadez 300 nu trebuie sa depaseasca
3% (in procente de greutate). Masurarea exacta a umiditatii stratului suport se face cu ajutorul
aparatului tip “Higrodette” (bazat pe principiul variatiei rezistivitatii electrice a materialelor in functie
de umiditatea lor) sau cu un alt aparat similar. In lipsa acestui aparat, umiditatea stratului suport se
poate verifica astfel:
- cu ajutorul unei pensule curate se aplica pe o portiune mica (circa 2x5 cm) din suprafata stratului
suport, o solutie de fenolftaleina in alcool, in concentratie de 1%; daca portiunea respectiva se
coloreaza in violet sau in roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3%. Suprafata
stratului suport din mortar se va razui cu ajutorul unei raschete metalice pentru inlaturarea
eventualelor resturi de mortar si de material provenit din zugraveli. In cazul cind dupa aceasta
operatie ramin bavuri sau urme in relief, acestea se vor indeparta cu o piatra abraziva. Praful se va
inlatura, cu matura, din intreaga incapere, acordindu-se o atentie deosebita colturilor intrinde.
Pentru indepartarea completa a prafului se va curata apoi suprafata cu o perie cu parul scurt. Din
acest moment incaperea in care se lucreaza se inchide, interzicindu-se accesul persoanelor
straine, iar muncitorii care executa lucrarile vor purta incaltaminte curata cu talpa moale; este
interzisa folosirea acestei incaltaminti in afara incaperilor respective. Atunci cind suprafata stratului
suport prezinta neregularitati frecvente, intreaga suprafata, dupa frecarea cu piatra abraziva, se va
corecta printr-o gletuire subtire (maximum 1,5 mm grosime). In cazul unor adincituri izolate este
suficienta o chituire locala (vezi normativ C 35-82).
2.12.6.5.3. Pregatirea covoarelor pentru aplicare
40
- Pentru montare, covorul se va croi in conformitate cu un plan de montaj, intocmit in
prealabil, cu respectarea urmatoarelor criterii:
* fisiile de covor se vor amplica paralel cu unul din peretii incaperii, cu rosturile dintre ele orientate
in directia de circulatie maxima si daca este posibil si in directia principalei surse de lumina
naturala; rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde usa nu trebuie sa cada in dreptul
golului usii; daca in cele doua incaperi alaturate se monteaza acelasi tip de covor fisia nu se va
intrerupe in dreptul usii; cind in doua incaperi alaturate fisiile cu culori diferite sau la racordarea cu
o pardoseala de alta natura, atunci rostul dintre fisiile colorate diferit sau rostul de racordare a celor
doua tipuri de pardoseli se va plasa la mijlocul grosimii foii usii; se va urmari repartizarea cea mai
economica a fisiilor de covor in incaperea cu minimum de rosturi si de fisii mai inguste de 50 cm.
Covorul va fi adus in incaperile in care va fi montat, se va derula sulul si se va taia in fisii, cu 2...3
cm mai lungi decit dimensiunea respectiva a incaperii. Pentru valorificarea capetelor de material,
ramase dupa taierea fisiilor la dimensiunile necesare, se admite ca o fisie sa se realizeze din doua
parti, nu mai mult de una pentru o incapere. Fisia innadita se va amplasa linga un perete, de
preferinta opus usii sau ferestrei si cu rostul de innadire intr-o pozitie cit mai putin expusa
circulatiei. Fisiile taiate se vor aseza in pozitiile de montare si se vor lasa desfasurate timp de
minimum 24 ore, pentru aclimatizare si in acelasi timp pentru eliminarea tensiunilor interne aparute
in material datorita sederii in sul a covorului. Dupa aclimatizare, fisiile de covor vor fi croite definitiv
cu 2...3 mm mai scurte fata de profilul peretelui. La nise, radiatoare, sobe, spaleti de usi, in drepul
tevilor de instalatii etc., fisiile covor se vor taia si ajusta dupa conturul respectiv, utilizind un cutit
pentru croit.
2.12.6.5.4. Lipirea covorului cu Prenadez 300
- Inainte de aplicarea adezivului, atit suprafata stratului suport, cit si capetele fisiilor de covor, se
vor curata bine de praf, cu ajutorul unor perii si al unei cirpe. De asemenea, se va curata bine
incaltamintea muncitorilor si nu se va circula cu ea in afara incaperilor in care se lucreaza. Fisiile
de covor curatate, vor fi asezate din nou (nelipite) in pozitie de montaj, cu marginile longitudinale
petrecute pe o latime de circa 2 cm incepind cu ultima fisie asezata se apuca unul din capetele
fisiilor si se aseaza peste capatul opus, astfel ca cele doua jumatati ale fiecarei fisii sa se
suprapuna, iar spatele covorului va fi la exteriorul fiecarei bucle astfel formate. Pentru lipirea cu
Prenadez 300 se va incepe cu fisia de covor de linga peretele cel mai apropiat de usa de acces din
incapere. Se va aplica cite un strat adeziv, de catre doi muncitori, concomitent, atit pe jumatatile
fisiilor de covor intoarse cit si pe suprafata stratului suport care a ramas astfel neacoperita; de-a
lungul tuturor marginilor longitudinale ale fisiilor de covor cit si a marginilor innaditurilor se va lasa
cite o zona de cca. 5 cm latime, neunsa de adeziv, pentru a impiedica, in aceasta faza, lipirea
covorului in dreptul marginilor. Adezivul se va aplica in strat subtire (0,200...0,250 kg/mp pentru
fiecare strat) si cit mai uniform; nu se admit aglomerari (cuiburi de adeziv). La portiunile curbe din
dreptul buclelor formate de fisiile de covor, pentru a putea urmari curbarea buclei, adezivul se va
aplica cu muchia larga a unei bucati dreptunghiulare de covor pvc taiata la dimensiunile 2x12 cm.
Aplicarea adezivului atit pe stratul suport cit si pe spatele fisiilor de covor din pvc pe suport textil se
va face cu ajutorul unul spaclu dintat, care se va trage in contact cu suprafata pe care se aplica
adezivul, astfel ca in urma lui sa ramina numai cantitatea de adeziv care trece printre dinti; spaclul
se va tine inclinat fata de directia de intindere a adezivului in asa fel ca excesul de adeziv sa se
prelinga pe linga marginea spaclului, spre partea inca neunsa cu adeziv. Adezivul se va aplica in
strat subtire si cit mai uniform; nu se admit aglomerari (cuiburi) de adeziv. Cantitatea totala de
adeziv va fi de circa 0,700 kg/mp, adica cite circa 0,350 kg/mp, atit pentru stratul suport cit si
pentru fisia de covor. Circulatia directa pe stratul suport uns cu adeziv este interzisa; nu se va face
pe fisiile de covor gata lipite sau pe petice curate (neunse) de material, care se pot aseza pe
stratul suport. Lipirea covorului se va face dupa 20...40 minute de la aplicarea adezivului, interval
de timp necesar pentru zvintarea excesului de solvent din adeziv, care variaza in functie de
umiditate si gradul de ventilatie a incaperii. O indicatie asupra momentului potrivit pentru lipire, se
obtine prin aplicarea degetului uscat pe stratul de adeziv; se considera ca lipirea se face numai
atunci cind degetul nu mai este murdarit si se simte o oarecare aderenta. Jumatatile de fisii de
covor care au fost unse se vor aseza peste suprafetele respective ale stratului suport, care si ele
au fost unse. Aceasta asezare trebuie sa se faca dintr-o data, exact pe locul indicat, deoarece
deplasarile ulterioare ale fisiilor de covor nu mai pot fi facute fara a provoca deteriorari ale
adezivului. Aceasta asezare a fisiilor de covor prin lipire se va face pe portiuni mici si in mod
succesiv pentru a evita prinderea de aer sub fisia de material. Totodata, se va proceda la presarea
manuala a fiecarei fisii in parte; operatia de presare se va face de la mijlocul fisiei de covor catre
marginile ei si din axul fisiei de covor catre marginile sale. In cazul folosirii cutitului pentru croit, sub
41
portiunea de suprapunere a fisiilor de covor se vor aseza niste benzi (straifuri) din acelasi
materiale, cu o latime de cca. 5 cm care vor fi plasate cu fata in jos; aceste benzi au rolul sa
impiedice lipirea fisiilor cu adezivul din dreptul rostului si sa ajute la taierea ulterioara a covorului.
Dupa lipirea tuturor fisiilor de covor pe fiecare jumatate de camera, pardoseala se va presa cu un
rulou metalic (cu miner lung), avind greutatea de 25...30 kg, lungimea de 40...50 cm si diametrul
de 12...15 cm; ruloul este imbracat la exterior cu un bandaj elastic din cauciuc moale, avind
grosimea de 1,5...2 cm (pentru lipirea covorului). In lipsa acestui rulou, pardoseala se va presa cu
mina prin intermediul unei cirpe. Eventualele urme de adeziv ramase pe suprafata covorului se vor
indeparta imediat, dupa fiecare operatie de lipire, prin frecare cu o cirpa aspra si uscata; daca
curatarea nu se face imediat, suprafata covorului va ramine patata. Lipirea fisiilor de covor in ce
de-a doua jumatate a incaperii se va face repetind operatiile aratate mai sus. Dupa minimum 24
ore de la lipirea covorului, marginile petrecute ale fisilor de covor ramase nelipite, se vor taia si lipi.
Taierea se va face incepind din apropierea unui perete si se va executa prin tragere, avindu-se
grija ca platbanda de ghidare sa fie permanent in contact cu muchia covorului. La capetele
covorului dinspre pereti, la care nu ajunge lama cutitului de mai sus, taierea se va face cu ajutorul
cutitului pentru croit. Dupa taiere se vor inlatura straifurile, se vor ridica (rasfringe) marginile fisiilor,
se va curata bine din nou suprafata stratului suport si se va aplica adezivul cu grija, atit pe stratul
suport si pe marginile covorului. Se va evita introducerea adezivului pina la linia de intilnire covor-
strat suport pentru a nu se produce aglomerari de adeziv. Cu ajutorul unor distantiere de lemn se
vor mentine rasfrinte marginile covorului timp de 20...40 minute, necesar evaporarii excesului de
solvent, dupa care se vor aplica pe stratul suport si se vor presa puternic cu ajutorul unui dispozitiv
special de predare, al unei role de circa 20 cm lungime sau in lipsa acestora, cu partea lata a unui
ciocan de 500...1000 gr. Dupa lipirea marginilor covorului la fiecare rost, suprafata pardoselii se va
curata de toate urmele de adeziv nou aparute. In cazul incaperilor pentru care fisiile de covor
necesare rezulta mai scurte de 4 m, aplicarea adezivului si lipirea covorului se va face intr-o
singura etapa pe intreaga suprafata a pardoselii; fisiile asezate anterior pe stratul suport pentru
aclimatizare, se vor ridica si depozita intr-o incapere alaturata cu fata in jos si peste hirtii curate,
pentru a se putea aplica adezivul pe intreaga suprafata a stratului suport si a fisiilor de covor.
Modul de aplicare a adezivului, timpul necesar pentru evaporarea excesului de solvent, modul de
taiere a marginilor longitudinale precum si modul de lipire a rosturilor vor fi aceleasi ca si la lipirea
covorului pe jumatati de incapere. Operatia de lipire se va executa de doi muncitori care apuca
fisia de ambele capete si o aplica cu atentie exact pe locul respectiv, conform planului de montaj,
dintr-o singura data deoarece deplasarile ulterioare ale fisiei sint dificile si se produc defectiuni.

2.12.6.5.5. Montarea pervazurilor de lemn


- Pentru montarea pervazurilor de lemn se vor aseza de la turnarea stratului suport, linga perete,
dibluri tronconice de lemn de brad, la distanta de circa 50 cm unul de altul, in care se vor fixa
pervazurile in cuie.
2.12.6.5.6. Finisarea pardoselii
- Suprafata pardoselii din covor sau dale din pvc si a profilelor pervaz din pvc se va curata de
eventualele resturi de adeziv prin frecare cu o cirpa aspra si uscata. In cazul adezivului Prenadez
300, petele mai rezistente se vor curata cu diluant Prenadez 300 sau Toluen, prin frecare cu o
cirpa aspra. In timpul acestei operatii se vor tine ferestrele deschise, In cazul adezivului poliacetat
de vinil, dispersie apoasa (Aracet), petele mai rezistente se vor inmuia cu apa circa 30 minute
dupa care se vor curata cu o cirpa aspra. Pentru indepartarea prafului se va sterge suprafata
pardoselii din covor sau dale din pvc cu o cirpa moale, umeda si bine stoarsa; dupa 15 minute se
va aplica pe suprafata pardoselii din covor sau dale din pvc un strat subtire si uniform din ceara
pentru parchet “Victoria”. Ceara se va lasa sa se usuce timp de circa 60 minute, dupa care cu o
alta cirpa moale, curata si uscata, se va freca usor suprafata pardoselii din covor sau dale din pvc
pina la lustrirea completa; in cazul lipirii covorului pvc cu adeziv poliacetat de vinil, dispersie
apoasa (Aracet), aceasta operatie se va efectua dupa minimum 16 ore de la lipire. Curatarea si
indepartarea prafului cu cirpe se va face numai dupa ce se constata lipsa solventilor inflamabili,
intrucit exista pericolul formarii electricitatii statice si deci posibilitatea initierii unui incendiu sau
explozii. Pardoseala poate fi data in folosinta imediat dupa lustruirea covorului, in cazul lipirii cu
Prenadez 300; in cazul lipirii cu poliacetat de vinil, dispersie apoasa (Aracet) darea in circulatie se
poate face dupa minimum 16 ore de la lipirea covorului.
2.12.6.5.7. Conditii tehnice de calitate
- Pe parcursul executarii lucrarilor se va verifica in mod special respectarea urmatoarelor conditii:
42
- covorul trebuie sa fie lipit pe toata suprafata, iar la ciocanirea usoara cu un ciocan de zidar
sa prezinte un sunet plin; nu se admit colturi si margini nelipite sau umflaturi; fisiile de covor din
pvc trebuie sa fie bine alaturate; nu se admit rosturi mai mari de 0,5 mm latime la covor si mai mari
de 0,4 mm latime la dale si nici denivelari la rosturi; suprafata pardoselii trebuie sa fie complet
plata si neteda; nu se admit portiuni in relief sau adincituri; suprafata pardoselii trebuie sa fie
curata, lustruita; nu se admit pete; racordarile la pardoseli de alta natura, strapungerile, obiectele
fixate pe stratul suport, etc. trebuie sa fie bine pasuite la croire.
2.12.6.5.8. Protectia muncii si paza contra incendiilor
Se vor respecta prevederile normativului C 35-82 - Caietul IV.
2.12.7. Pardoseli ciment sclivisit, mozaic turnat si gresie ceramica
Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardose-
lilor din ciment sclivisit, mozaic turnat si gresie ceramica.
2.12.7.1. Materiale utilizate
- Piatra de mozaic, conform STAS 1134-71.
- Placi de gresie ceramica, conform STAS 5939-80.
- Ciment Portland, conform STAS 388-80.
- Ciment Pa 35, conform STAS 1500-78.
- Ciment alb Portland, conform STAS 7055-87.
- Agregate naturale, conform STAS 1667-76.
- Acid clorhidric tehnic, conform STAS 339-76.
- White-spirit rafinat tip C, conform STAS 44-67.
- Corpuri abrazive, conform STAS 601/1-84.
- Apa pentru constructii, conform STAS 790-84.
- Acid oxalic tehnic, conform STAS 4992-68.
- Oxizi coloranti - Standarde liante L 17 - Ind. Chimica.
2.12.7.2. Transportul si depozitarea materialelor pe santier
- Piatra de mozaic se va contracta, livrata in saci de 50 kg, pe sortimente si culori diferite.
Transportul se face cu mijloace de transport acoperite. Placile de gresie ceramica se vor livra si
transporta in cutii de carton (max. 40 kg/buc). Depozitarea se face in spatii acoperite. Acidul
clorhidric tehnic se va depozita, transporta si manipula cu respectarea prevederilor in vigoare
referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive. Transportul se va face in ambalaje de
sticla sau material plastic, care vor fi inchise cu dopuri de sticla sau de plastic. Ambalajele cu
white-spirit se vor depozita in magazii aerisite sau aer liber, ferite de razele solare, numai 3 zile.
Acidul oxalic tehnic livrat in butoaie de lemn sau alte albalaje, se vor depozita in magazii uscate.
2.12.7.3. Executarea lucrarilor de pardoseli
Alcatuirea structurii pardoselilor de ciment sclivisit, mozaic turnat si gresie ceramica, va fi:
- la ciment sclivisit:
* stratul suport format din beton B 100, simplu sau armat (cind se executa peste umpluturi) de 8-
10 cm grosime;
* imbracamintea de 20 mm grosime din mortar de ciment sclivist, 600 kg la m3 nisip;
* plinte sau scafe.
- la mozaic turnat si gresie ceramica:
* sapa din mortar de ciment, de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime;
* imbracaminte din mozaic turnat de cca. 15 mm grosime sau gresie ceramica;
* plinte monolit de mozaic turnat sau din gresie ceramica.
2.12.7.3.1. Executarea pardoselilor de ciment sclivist
Stratul suport se va executa din beton marca B 100 simplu sau armat (plasa mai mica de 0,8 pe
umplutura) de 8-10 cm grosime; se vor lasa rosturi la turnare la 4-5 mm distanta in ambele sensuri
se va controla nivelul fata de linia de vegriz (nivel) prin fisii de beton B 100 executate la distante
sub 2 m. Betonul turnat intre fisii se va nivela cu dreptarul rezemat pe fisiile de ghidaj; in incaperile
cu sifoane de scurgere sau similare se va da betonului pante de 1 pina la 1,5% spre punctul de
scurgere. Imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se recomanta sa se execute imediat dupa
turnarea stratului suport dupa terminarea prizei betonului, insa inainte de intarirea acestuia, spre a
asigura o buna legatura intre imbracamintea si stratul suport.
2.12.7.3.2. Executarea imbracamintilor din mortar de ciment sclivisit
- Imbracamintile din mortar de ciment sclivisit se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment de
circa 20 mm grosime, cu fata sclivisita (neteda sau rolata cu ajutorul unei perii cu dinti). Prepararea
mortarului se va face cu un dozaj de 600 kg ciment la 1 mc nisip. La inceput se va amesteca
nisipul uscat si cimentul pina la obtinerea unui amestec omogen si de culoare uniforma. Cantitatea
43
de apa, care se va introduce ulterior, trebuie sa dea un mortar care sa se intinda, usor cu
mistria, fara sa fie insa prea fluid. Mortarul de ciment se va prepara in cantitatile strict necesare
care pot fi puse in lucrare inainte de inceperea prizei. Daca in incaperile unde se executa
pardoselile sint scurgeri de lichide, atunci se vor prevedea pante de 1...1,5% spre punctele care
colectaza aceste scurgeri. Inainte de aplicarea imbracamintii din mortar de ciment sclivisit,
suprafata stratului suport rigid din beton sau a planseului de beton armat va fi curatata de praf,
moloz, ipsos, var, vopsele, pete de grasime, uleiuri si se va uda din abundenta cu apa. Realizarea
stratului de mortar de ciment, la grosimea indicata in proiect se va face prin turare intre sipci de
reper (martor). Fata vazuta slivisita se va obtine prin baterea mortarului de ciment proaspat
asternut cu mistria (pina la aparitia laptelui de ciment), aruncarea pe suprafata stratului de mortar
de ciment, inainte de inceperea prizei, a unei cantitati de ciment si sclivisirea acestuia prin trecere
cu mistria. In cazul suprafetelor rolate se va trece rola cu dinti pe suprafata imbracamintii din
mortar de ciment, imediat dupa sclivisirea ei. Dupa executarea slivicirii, pentru a se evita fisurarea
datorita actiunii soarelui si curentilor puternici de aer, imbracamintea din mortar de ciment sclivisit,
se va proteja dupa terminarea prizei, prin acoperire cu rogojini, saci goi, etc., care se vor stropi cu
apa timp de 7 zile. Pentru a se preveni fisurarea provocata de contractii, la suprafetele mari cu
imbracaminti din mortar de ciment sclivisit se vor prevedea rosturi longitudinale si transversale.
Daca proiectul nu prevede distantele dintre rosturi, atunci imbracamintea din mortar de ciment
sclivisit se va executa in panouri cu laturile de 2,0...2,5 m.
2.12.7.3.3. Executarea pardoselilor din mozaic turnat
Stratul suport se va realiza pe un suport rigid de beton dintr-un strat de mortar de ciment de poza
marca B 100 de 30-50 mm grosime; se vor lasa rosturile la turnare la suprafetele mari, la 2-2,5 m
distanta in ambele sensuri; se va controla nivelul fata de linia de vagriz prin sipci de repere asezate
la 1,5-2 m; in intervalul dintre sipci se va turna si indesa mortar care se va nivela cu ajutorul
dreptarului; apoi se scot sipcile, iar golurile se umplu cu acelasi mortar; suprafata va fi rugoasa; se
recomanda ca imbracamintea de mozaic turnat sa se execute imediat dupa terminarea prizei
mortarului de sapa, insa inainte de intarirea acestuia. Imbracamintile din mozaic turnat se vor
executa dintr-un strat de mortar de ciment cu piatra de mozaic, de marimea si la culoarea
comandata. Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa cu piatra de mozaic cu granulozitate
continua sau discontinua, de aceeasi provenienta si culoare sau de provenienta si culori diferite.
Cind se va folosi piatra de mozaic de provenienta diferite, rezistenta la uzura a acestora trebuie sa
fie egala. Cantitatea de ciment va fi de 600 kg. la 1 mc de piatra de mozaic. Pentru colorarea
stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot adauga coloranti minerali sau cimenturi
colorate in proportie de cel mult 5% din greutatea cimentului. Cind pentru colorare sint necesare
cantitati mai mari de coloranti minerali (pina la 15% din greutatea cimentului), se vor face incercari
prealabile, pentru a se stabili amestecul optim, care sa nu conduca la scaderea rezistentelor
mortarului de ciment cu piatra de mozaic. Prepararea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se
va face amestecind intii bine, in stare uscata, cimentul si colorantul, amestec care apoi se
rastoarna peste piatra de mozaic asezata in prealabil pe o platforma, dupa care se amesteca bine
cu lopata, pentru a se asigura raspindirea uniforma a granulelor de mozaic in masa. Apoi se va
adauga apa necesara pina se va obtine un mortar care sa se intinda usor, fara a fi prea fluid.
Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa plane si orizontale. In incaperi prevazute cu
sifoane de pardoseala sau cu guri de evacuare, imbracamintile din mozaic turnat se vor executa cu
pante de 1...1,5%, spre punctele de scurgere. Dupa intinderea mortarului de ciment de poza, se va
turna tot intre sipci de reper, mortarul de ciment cu piatra de mozaic intr-un strat de 15 mm
grosime. Stratul de mortar de ciment cu piatra de mozaic se va intinde cu mistria si nivela cu
dreptarul, dupa care se va compacta cu dosul mistriei grele pina va apare laptele de ciment la
suprafata. Se vor scoate sipcile de ciment cu piatra de mozaic, dupa care stratul se va indesa cu
cilindre metalice sau cu mistria de mozaicar. La intinderea mortarului de ciment cu piatra de
mozaic se va urmari distributia uniforma a pietrei de mozaic ca desime si marime a granulelor.
Imbracamintile din mozaic turnat se pot executa intr-o singura culoare sau cu desene (carouri,
figuri) in mai multe culori, in conformitate cu detaliile din proiect. Pentru stabilirea nuantei culorii si
a marimii si uniformitatii mozaicului se vor efectua incercari preliminare. Cimentul obisnuit se
utilizeaza impreuna cu colorantii minerali pentru obtinerea culorilor: rosu, negru si cenusiu iar
cimentul alb pentru culorile alb, galben, verde si albastru. La imbracamintile cu desene, acestea se
vor obtine folosind sabloane din sipci sau tabla de forma desenului cerut. In interiorul acestor
sabloane se va turna stratul de mortar din ciment cu piatra de mozaic de alta culoare pe locurile
din suprafata imbracamintii ramase neumplute cu mortar. Dupa turnarea stratului de mortar de
ciment cu piatra de mozaic si terminarea prizei, pentru a se evita fisurarea datorita uscarii prea
44
rapide din cauza curentilor de aer sau a actiunii soarelui (cind imbracamintea din mozaic turnat
se executa la exterior - terase, balcoane), imbracamintea din mozaic turnat se va proteja in primele
zile de la turnare prin acoperire cu rogojini, saci de hirtie sau rumegus de brad in grosime de
20...40 mm), care se vor uda periodic cu apa, asigurindu-se la suprafata pardoselii o stare de
umiditate care se va mentine pina la frecarea imbracamintii. Nu se va utiliza rumegus de stejar sau
alte foloase, deoarece pateaza suprafata imbracamintii. Bordurile se vor executa tot din mozaic, cu
aceeasi compozitie, dar avind o alta culoare decit cimpul imbracamintii. Finisarea suprafetei
imbracamintilor din mozaic turnat se va face prin frecare, slefuire, ceruire si eventual lustruire sau
prin buciardare, cind aceasta operatie este prevazuta in proiect. Predarea se va face in mod
obligatoriu dupa 4...6 zile de la turnarea mortarului de ciment cu piatra de mozaic, dupa ce acesta
a capatat o rezistenta suficienta pentru a nu disloca piatra de mozaic la frecare. Intervalul de timp
optim, dupa care se va putea executa operatia de frecare se va determina pe baza probelor care
se fac pe imbracamintea de pardoseala respectiva. Frecarea se face cu masina de frecat sau
manual, cu piatra abraziva; prin frecare se inlatura pojghita de ciment aderenta pe fata mozaicului
si granula de mozaic devine aparenta totodata se corecteaza micile denivelari, inlaturindu-se toate
asperitatile de pe fata mozaicului. In tot timpul frecarii, suprafata imbracamintii din mozaic turnat se
mentine umeda. A doua frecare, denumita slefuire, se va face cu o piatra abraziva cu granulatie
mai fina, pina la netezirea perfecta, udindu-se suprafata pardoselii continuu cu apa. In timpul
frecarii, mai ales cu masina, se va avea in vedere ca operatia de frecare sa se faca in mod uniform
pe intreaga suprafata a pardoselii, astfel incit o portiune sa nu fie frecata mai mult decit cealalta.
Dupa ce imbracamintea din mozaic turnat este slefuita suprafata se va curata de pasta rezultata
de la frecare (slefuire cu rumegus uscat, care se va matura sau prin alte procedee, apoi se va
spala suprafata cu apa curata si se va lasa sa se usuce dupa care se va cerui cu ceara de parchet
si se va lustrui. Inainte de ceruire se poate executa o lustruire cu sare de macris (oxalat, acid de
potasiu), cu ajutorul unei bucati de pisla. In incaperi cu suprafata pardoselii mai mari de 9 mp
pentru a se preintimpina fisurarea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va turna in panouri
cu suprafete de maximum 2 m2, despartite fie prin rosturi de turnare, fie prin benzi, care se umplu
apoi cu mortar de ciment cu piatra de mozaic cu aceeasi compozitie, dar de culoare diferita. In
locul benzilor de mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot folosi baghete de sticla asezate pe
muchie, cu fata superioara la nivelul imbracamintii de pardoseala. In cazul mortarelor de ciment cu
piatra de mozaic preparat cu ciment alb, se mai adauga si 15...25% ciment obisnuit (in volume fata
de cimentul alb) pentru a se evita aparitia fisurilor datorita contractiilor.
2.12.7.3.4. Executarea pardoselilor din gresie ceramica
- Imbracamintile din placi din gresie ceramica se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau
pe un planseu de beton armat. Placile din gresie ceramica se vor monta, pe stratul suport rigid din
beton sau pe planseul de beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poza,
avind dozajul de 300...350 kg. ciment la 1 m3, in grosime de 30 - 50 mm. Inainte de montare,
pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile din gresie ceramica se vor mentine
in apa timp de 2...3 ore. Pentru evitarea cumularii efectelor deformatiilor diferentiate, intre
ansamblul de pardoseala - imbracamintea din placi din gresie ceramica si mortarul de ciment de
poza - cu restul suprafetei, stratul suport rigid din beton sau planseul de beton armat cit si conturul
peretilor, stilpilor, se vor lua masuri care sa permita deformarea acestora independent. In cazul in
care se aplica imbracamintea de pardoseala si mortarul de ciment de poza direct pe planseul de
beton din elemente prefabricate - care si-au consumat deformatiile reologice - sau pe plansee
turnate monolit, la care montarea pardoselii se face dupa 90 zile de la turnare, imbracamintea din
placi de gresie ceramica se poate aplica direct dupa o prealabila preumezire a placii de beton. In
cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala pe plansee crude sau pe straturi suport din
beton, intre acestea si pardoseala se va prevedea un strat de intrerupere a aderentei - hirtie, folie
de polietilena etc. La prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu intarire
normala de tipul Pa 35 si nisip 0...3 mm (la care partea fina sub 0,2 mm sa nu depaseasca 1/3) in
amestec cu 1 parte ciment la 3,5...4 parti nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu intarire rapida (P40,
etc.). Mortarul de ciment pentru montarea placilor din gresie ceramica se va prepara la fata locului,
in cantitati strict necesare si va avea o lucrabilitate plastic-virtoasa, factorul apa-ciment fiind de
maximum 0,5. Asezarea placilor se va face montindu-se la inceput placile reper. Placile se vor
monta in patul de mortar astfel pregatit, in rinduri regulate, cu rosturi de 2...3 mm intre placile din
gresie ceramica. Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a miinii
muncitorului (circa 60 cm latime), la placile la care se constata denivelari se adauga sau se scoate
local din mortarul de ciment de poza. Apoi se face o verificare a planeitatii suprafetei cu un dreptar
asezat pe diagonalele suprafetei executate si ghidat dupa nivelul portiunii de pardoseala executata
45
anterior, indesindu-se atent placile in mortarul de ciment de poza, prin batere usoara cu
ciocanul peste dreptar, astfel incit striurile de pe spatele placilor sa patrunda in masa de mortar si
sa se asigure planeitatea suprafetei. Operatia se continua in acest mod pe toata suprafata care se
executa intr-o zi de lucru. Apoi intreaga suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca
acesta sa intre bine in rosturi, hidratind si mortarul de poza. Umplerea rosturilor se va face la 3...5
zile dupa montarea placilor din gresie ceramica, iar in intervalul de la montare si pina la rostuire -
pardoseala nu va fi data in circulatie si se va umezi prin stropire cu apa cel putin o data la 24 ore.
Curatarea imbracamintii din placi din gresie ceramica de excesul de lapte de ciment se va face prin
asternere de rumegus de lemn uscat, dupa doua ore de la inundarea cu lapte de ciment si prin
maturarea rumegusului. Imbracamintea din placi din gresie ceramica nu se va freca pentru finisare,
ci dupa curatarea cu rumegus de lemn se va sterge cu cirpe inmuiate in apa si apoi se va cerui.
Placile din gresie ceramica se vor monta simplu sau cu bordura de alta culoare, in conformitate cu
desenele din proiect. La intersectia pardoselii cu elementele verticale - sub plinte - se vor realiza
interspatii de 5...10 mm care se vor umple cu un material elastic. In cazul suprafetelor mari se
recomanda realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp sau 6 m, functie de modulaea
structurii.
2.12.7.3.5. Executarea scafelor si plintelor
- La imbracamintile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100...150 mm inaltime,
turnate din mortar de ciment sclivisit cu dozajele si in conditiile tehnice indicate la aceste
imbracaminti. La imbracamintile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe
loc sau vor fi prefabricate din beton mozaicat. Ele nu se vor aseza peste tencuiala, ci direct pe
perete. prin intermediul unui strat din mortar de ciment. Scafele sau plintele din mozaic turnate pe
loc se vor executa cu dozajele si in conditiile tehnice indicate la imbracamintile din mozaic turnat.
Inaltimea scafelor sau plintelor va fi de 100...150 mm, iar grosimea lor va fi astfel stabilita incit sa
depaseasca fata tencuielii de 5...8 mm. La imbracamintile din placi din gresie ceramica se vor
monta elemente de racordare (colturi, socluri, scafe) fixate cu mortar de ciment astfel incit sa
depaseasca fata tencuielii cu 5...8 mm.
2.12.7.3.6. Conditii tehnice de calitate
- In timpul executarii imbracamintilor din beton de ciment turnat monolit se vor face urmatoarele
verificari:
- se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei in betoniera pina la
terminarea punerii betonului in opera); acest interval de timp nu trebuie sa depaseasca o ora pe
timp calduros si o ora si jumatate pe vreme racoroasa; se va verifica lucrabilitatea betonului,
determinata prin metoda trasarii cu trunghiul de con avind inaltimea de 30 cm conform STAS 1759-
80; se vor confectiona cuburi de proba din betonul utilizat, pentru verificarea marcii acestuia; Se va
verifica respectarea conditiilor tehnice de calitate prevazute in STAS 2560/1-75 si STAS 2560/2-
75, prin metodele de verificare prevazute de STAS 2560/3-76. Pentru lucrarile gasite
necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere sau refacere.
2.13. SCARI CU FINISAJE OBISNUITE
(sclivisite, mozaicate, prefabricate)
2.13.1. Generalitati
Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice privind realizarea scarilor din beton sclivisite,
mozaicate si din cele prefabricate.
2.13.2. Standarde de referinta
STAS 388-80 Ciment Portland
STAS 1500-78 - Ciment Pa 35
STAS 7055-87 - Ciment Portland alb
STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare
STAS 1030-85 - Mortare obisnuite de ciment
STAS L17 - Grupa oxizi, pigmenti, paminturi colorate
STAS 601/1-84 - Corpuri abrazive
STAS 4992-68 - Acid oxalic tehnic (sare de macris)
STAS 790-84 - Apa
2.13.3. Materiale si produse
Produse:
- Trepte si contratrepte prefabricate conf. N.I. a producatorului din beton mozaicat.
Materiale:
- ciment Pa 35 - conf. STAS 1500-78;
- ciment alb - conf. STAS 7055-87;
46
- nisip - conf. STAS 1667-76;
- oxizi, coloranti - conf. STAS - L17 grupa coloranti;
- piatra de frecat - conf. STAS 601/1-84;
- sare de macris - conf. STAS 4992-68;
- apa - conf. STAS 790-84.
2.13.4. Livrare, depozitare, manipulare si transport
- Materialele la livrare trebuie sa fie insotite de certificate de calitate si deci sa corespunda
conditiilor prevazute in standarde si normele in vigoare. Manipularea si transportul materialelor
ambalate si al placilor mozaicate se va face cu atentie pentru a se evita deterioarea lor.
Depozitarea cimentului se va face pe sorturi. Materialele sensibile la umezire si inghet se vor
depozita in soproane si magazii ferite de intemperii. Betonul si mortarul preparat in statiile
centralizate cele mai apropiate, se vor transporta cu autoagitatoare.
2.13.5. Conditii de executie
2.13.5.1. Reguli generale
- Elementele scarilor se vor realiza fara denivelari la treceri intre podeste si trepte, treptele vor fi
orizontale, contratreptele verticale iar plintele si vangurile vor urma linia rampei. Executarea
fiecarei etape componente al executiei scarii se va face numai dupa executarea, elementului
precedent, constatarea ca acesta a fost complet si bine executata. Controlul cotelor elementelor
realizate, al materialelor, dozajelor si al procesului tehnologic se va face pe toate durata si etapele
executiei elementelor scarilor.
2.13.5.2. Lucrari care trebuiesc terminate sau pregatitoare
- Executarea elementelor scarilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute ca
elemente suport: treptele din beton brut executate incorporat cu rampa de rezistenta cu scari. Se
vor verifica planeitatea, orizontalitatea si dimensiunile treptelor de beton brut suport al elementelor
finite ale scarii. In zonele cu neregularitate ce depasesc abaterile admise corectarea suprafetei se
face prin spituire, curatare si spalare si daca este cazul, se va aplica un mortar de ciment, avind
acelasi dozaj ca stratul suport. Se verifica existenta liniei de nivel de referinta ( ) atit la partea
superioara a rampei (podestul superior) cit si la partea inferioara (podestul inferior) fara de care se
cotelor proprii de executie.
2.13.5.3. Executarea imbracamintii scarilo
2.13.5.3.1. Din mortar de ciment sclivisit
- Se va masura inaltimea reala a rampelor intre cele doua podeste si tinind seama de numarul de
trepte prevazute in proiect pentru fiecare rampa se va determina inaltimea treptelor in baza careia
se stabilessc dimensiunile tiparelor acestora; Turnarea treptelor si contratreptelor in tipare, cu sau
fara profil la treapta, se incepe de la partea superioara a rampelor si se realizeaza din mortar de
ciment 600 kg la 1 m3 nisip, cu consistenta ce va permite sa se intinda usor cu mistria, fara sa fie
prea fluid. Mortarul de ciment se va prepara in cantitati strict necesare care pot fi puse in lucru
inainte de inceperea prizei. Baterea mortarului de ciment proaspat asternut cu mistria, pina la
aparitia laptelui de ciment, aruncarea pe suprafata stratului de mortar de ciment, inainte de
inceperea prizei, a unei cantitati de ciment si sclivisirea acestuia prin trecerea repetata a mistriei.
Dupa executarea scliviselei treptelor, pentru evitarea fisurarii, imbracamintea de mortar de ciment
sclivisit se va proteja, dupa terminarea prizei, prin acoperire cu rogojini, saci goi, care se vor stropi
cu apa timp de 7 zile. Dupa decofrare contratreptele se vor uda si cu lapte de ciment se va obtine
o suprafata cit mai linsa, similara cu a treptei, prin astuparea porilor si netezirea suprafetelor
respective. Se va interzice circulatia pe trepte pina la maturizarea scliviselei, sau se vor lua masuri
de protectie prin imbracarea treptelor cu scinduri, etc. pe care se va putea circula.
2.13.5.3.2. Din mozaic turnat
- Imbracamintea din mozaic la trepte si contratrepte se va executa din mortar de ciment 600 kg la
m3 piatra de mozaic, cu granulozitate continua sau discontinua si in culorile cerute. Pentru
colorarea mozaicului se vor adauga coloranti minerali in proportie de cel mult 5% din greutatea
cimentului. Prepararea mortarului de ciment cu piatra de mozaic, se va face amestecind intii bine,
cimentul cu colorantul uscate si apoi se rastoarna peste piatra de mozaic, se amesteca bine, dupa
care se adauga apa necesara pina se va obtine un mortar ce se va intinde usor, fara a fi fluid.
Asezarea mortarului de mozaic in tipare se face ca si in cazul mortarului de ciment sclivisit. Dupa
turnarea si terminarea prizei, contra fisurarii, scarile se vor proteja cu saci, rogojini, rumegus de
brad care se va uda periodic. Finisarea suprafetelor treptelor si contratreptelor din mozaic turnat se
va face prin frecare, slefuire, ceruire si eventual lustruire. In functie de timpul de priza al cimentului
folosit, la citeva zile dupa turnarea mozaicului, (sau dupa caz la citeva ore) acesta se va freca
manual iar tot timpul frecarii suprafata se va mentine umeda. A doua frecare (slefuire) se va face
47
cu o piatra abraziva cu granulatie fina, pina la netezire perfecta, udindu-se suprafata cu apa.
Dupa care suprafata se va matura, se spala cu apa curata, se lasa sa se usuce, se lustruieste cu
sare de macris cu o pisla si apoi se da cu ceara, operatii care se fac numai in conditiile terminarii
pe santier a lucrarilor ce pot produce deteriorarea treptelor si contratreptelor sau, cind se mai
lucreaza pe santier, acestea se protejeaza atent pentru ca sa se poata circula pe scara.
2.13.5.3.3. Din placi prefabricate din beton mozaicat
- Imbracamintea treptelor si contratreptelor prefabricate beton mozaicat se va monta pe rampa
scarii pe profilul treptelor brute, pe un strat de mortar de ciment 400 kg 1 mc nisip. Treptele si
contratreptele vor avea dimensiunile cerute si detaliile de executie la proiect si nu se admit
prelucrarea acestora, mecanic sau manual pe santier, pentru adaptarea dimensiunilor
prefabricatelor rezultate din executie. Petru evitarea oricaror abateri la montaj, dimensiunile
treptelor brute executate, se verifica cu datele din proiect si se fac corecturile ce se impun la
montarea prefabricatelor (pina la cca. 10 mm) prin montarea pozitiei contratreptelor fata de treptele
pe verticala sau orizontala. Inceperea montarii prefabricatelor se face de la treapta sus spre baza
rampei, prin montarea succesiva a prefabricatelor pe un pat de mortar de ciment, cu respectarea
stricta a orizontalitatii si verticalitatii fiecarui element. De asemenea, dimensiunile se vor respecta
riguros si in special inaltimea treptelor. Se curata mortarul de prindere refulat si se rostuiesc cu
ciment, adus la culoarea mozaicului, zonele de contact intre trepte si contratrepte precum si la
contactul cu peretele sau cu vangul rampei. Dupa intarirea mortarului, suprafata prefabricatelor de
mozaic se vor curata si slefui cu piatra de slefuit cu granulatie fina. Suprafata se spala cu apa
curata si se sterge cu cirpa, dupa care se ceruieste. Pentru circulatie, treptele astfel finisate se
protejeaza cu scinduri bine prinse si in special muchia cu profil a treptelor.
2.13.5.4. Plinte la scari
- Plintele la scari se executa obligatoriu, acestea putindu-se executa in linie continua sau in trepte,
asa cum prevede proiectul. Plintele se vor executa in conditiile tehnice indicate la imbracamintile
treptelor din ciment sclivisit, mozaic turnat si din placi de beton mozaicat. Plintele nu se vor
executa pe tencuiala, ci direct pe perete, prin intermediul unui strat de mortar de ciment. La partea
superioara, delimitarea se face cu sipci geluite si tampoane de ipsos. Executarea pe loc sau
montarea se va face astfel incit plintele sa nu depaseasca fata tencuielii cu 5-8 mm la cele
executate pe loc si max. 10-12 mm la cele prefabricate.
2.13.5.5. Conditii de calitate
- Se va face o verificare prin examinare vizuala si masuratori locale; Treptele trebuie sa fie de
inaltime egala si sa corespunda ca forma, dimensiuni si mod de finisare, prevederilor proiectului;
Intre doua podeste consecutive, treptele trebuie sa fie identice, cu suprafata orizontala, iar
imbracamintea trebuie sa fie bine fixata de suport si sa corespunda conditiilor de calitate cerute
pardoselilor din acelasi material; Orizontalitatea treptelor si verticalitatea se verifica la fiecare
treapta cu dreptarul si nivela. Abaterile limita sint:
- la orizontalitatea treptelor 1 mm/m; la verticalitatea contratreptelor 1 mm/m; la inaltimea treptelor
1 mm/m. Muchiile treptelor trebuie sa fie drepte si intacte, sa nu prezinte ondulatii sau stirbituri. De
asemenea, treptele de beton sclivisit sau mozaicat nu trebuie sa prezinte reparatii locale ale unor
stirbituri produse in timpul executiei. Lucrarile care nu corespund la cele de mai sus, se corecteaza
daca este posibil sau se inlatura partile necorespunzatoare si se refac.
2.13.5.6. Masuratori si decontari
Treptele, contratreptele si plintele din ciment sclivisit, se masoara si se deconteaza la m. Lustruitul
se masoara si se deconteaza la m.
2.14. SCARI DE MARMURA
2.14.1. Generalitati
Scarile de marmura se executa din trepte avind ca piese componente fata treptelor din placaj de
marmura de grosimi 3-6 cm simplu sau profilat si contratreapta din acelasi sort sau alt sort de
marmura de 3-4 cm grosime in conformitate cu proiectul general si cel de stereotomie
2.14.2. Standarde de referinta
2.14.3. Treptele se executa din sortimentul ales:
- pentru interior marmura Ruschita
- pentru exterior din marmura Ruschita si andezit de Baia Mare;
si cu mortarul de poza de componenti necesari pardoselilor:
- ciment
- nisip
- apa
2.14.4. Mostre si testari
48
Mostrele si testarile se fac in aceleasi prevederi ca la pardoseli.
2.14.5. Materiale si produse
Produsele ca materiale componente si mortarul de poza au aceleasi prevederi ca la capitolul
pardoseli. Forma, dimensiunile, grosimea si sortimentul sint cele prevazute in proiectul de
stereotomie.
2.14.6. Livrarea, depozitarea, manipularea
Conditiile de confectionare spre livrare a pieselor componente sint in faza finita lustruita. Conditiile
de livrare, depozitare, manipulare a piesei componente scarilor se fac in conditiile prevazute la
capitolul pardoseli completat cu conditiile necesare pieselor finite si profilate de la capitolul pereti.
2.14.7. Executia lucrarii
2.14.7.1. Operatiuni pregatitoare
- Intocmirea proiectului de stereotomie pe etape si in ordinea stabilita de comun acord cu
proiectantul general, constructorul general si furnizorul marmurei urmarind posibilitatile de
asigurare a frontului de releveu si de lucru de catre constructorul general si posibilitatile de
furnizare a unitatii furnizoare. Lucrari ce trebuie terminate inaintea intocmirii proiectului de
stereotomie si de incepere a montajului scarilor de marmura:
- placa suport a treptelor de marmura; corectarea prin spargeri sau umpluturi stabilite ca necesare
betonului suport pentru realizarea scarii conform proiectului; fixarea de structura a plasei Tip
Buzau  6 mm cu ochiuri de 10 cm sau a sistemului de fixare a pieselor componente treptelor;
Pozitionarea pieselor necesare fixarii balustradei in conformitate cu proiectul general corelat cu
proiectul de stereotomie; Trasarea pe perete a profilului treptelor pe fiecare rampa in parte inclusiv
nivelul inferior (de pornire) si cel superior (de sosire) in conformitate cu proiectul de stereotomie.
Pozarea si fixarea treptelor si contratreptelor in etape 2-3 pe zi. Turnarea betonului in spatiul creat
de fata treptei si contratreapta.
2.14.7.2. Stratul suport
Stratul suport consta din o sapa de mortar cu acelasi prevederi si componenta ca la capitolul
pardoseli.
2.14.7.3. Pozarea treptelor
- Pozarea treptelor se face prin montarea in ordinea succesiva rezultata din proiectul de
stereotomie intii a contratreptelor ce sint fixate. In spatiul creat de contratreapta si placa de beton
suport se toarna sapa de mortar. Peste sapa de mortar se aseaza placajul treptei in pozitia
indicata din proiectul de stereotomie. Opratia se repeta pina la inchiderea scarii la partea
superioara a rampei (sosire). Diferenta de panta rezultata intre profilul treptelor la finit si profilul
betonului se va corecta de constructorul general pe planul de beton al rampei inainte de placarea
cu piatra in conformitate cu proiectul de stereotomie. Treptele montate se protejeaza cu hirtie
impermeabila fixata de ipsos si se blocheaza pentru a nu se circula pe ele pina se intaresc si
fixeaza. Treptele se curata de protectie si eventuale asperitati survenite pe parcursul montajului
numai inainte de receptie si predarea lucrarii
2.14.8. Abateri admise
- Abateri admise la rosturi sint de 1 mm ce se chituiesc dupa montarea lor.
2.14.9. Plintele si vangurile placate cu marmura
- Plintele si vagurile sint lucrari ce completeaza scarile de marmura.
2.14.9.1. Generalitati
- Plintele la exterior sau interior vor fi placate din sortimentele si grosimile corespunzatoare pentru
exterior si interior conform prevederilor din proiectul de specialitate:
- in trepte urmarind pasul treptei la o inaltime continuata de pe nivelul podestelor de pornire si
sosire; in panta fiind sablonate la partea inferioara dupa profilul treptei iar la partea superioara
urmarind panta rampei. Vangurile se limiteaza opus plintei de la perete la linia ei intorcindu-se pe
vangul exterior cu placaj ce imbraca grosimea totala sau partiala a grinzii vangului conform
prevederilor din proiect din placaj simpla sau profilata; imbraca parapetul scarii inclusiv mina
curenta din placaj simplu si profilat conform prevederilor din proiectul de stereotomie. Prevederile
pentru materiale produse, executia lucrarilor livrare depozitare si manipulare ale plintelor si
vangurilor sint:
- pentru plinte ca cele de la capitolul pardoseli; pentru placarea vangurilor ca cele de la capitolul
pereti. Prevederile specifice executarii placarii vangurilor cu marmura se impun de la faza intocmirii
proiectului de stereotomie avind repercursiuni in trasarea si executarea operatiei de montaj pentru
placarea lor cu marmura privind:
49
- paralelismul vangurilor de la o rampa la alta; grosimea vangului ce se repeta de la o rampa la
alta; respectarea golului scarii pe verticala de la un nivel la altul;- posibilitatea prin placare a
pastrarii unui gol intre rampa pe verticala; stabilirea sistemului de prindere a pieselor suspendate
ce placheaza vangul pe exterior; corectarea de catre constructor a erorilor de executie, care nu pot
fi solutionate in cadrul proiectului de stereotomie. Grosimile minime de montaj placaj + mortar sint
cele prevazute la capitolul pereti marindu-se gabaritul:
- prin profilatiile cerute de proiectant; prin lipsa de planeitate a vangurilor; prin nealinierea pe
verticala si orizontala a vangurilor.
2.14.9.2 Verificarile in vederea receptiei masuratorilor si decontarilor
- Verificarile in vederea receptiei masuratorilor si decontarilor se face in aceleasi prevederi ca la
capitolul pardoseli pentru plinte si la capitolul pereti pentru vanguri in concordanta cu proiectul de
stereotomie si documentatia economica intocmita pe baza antemasuratorii facute de proiectantul
de specialitate.
2.14.10. Masuratori si decontare
- pentru trepte si contratrepte obisnuite la m.l.; pentru trepte sablonate peste 50 cm latime la mp.;
pentru plinte in trepte la ml.; pentru plinte in panta dupa dimensiune la ml sau mp.; pentru placaj
vanguri peste 20 cm latime la mp.; sub 2 cm latime la ml.
2.15. LUCRARI INTERIOARE SI EXTERIOARE DE MARMURA
2.15.1. Pardoseli placate cu marmura
2.15.1.1. Generalitati
Pardoselile din aceasta categorie sint de exterior si interior.
- La exterior pardoselile sint prevazute a se executa din andezit de Baia Mare in grosimi de 4-5 cm
la trotuare, podeste scari, si marmura Ruschita la terase. La interior pardoselile sint prevazute din
marmura Ruschita lustruita cu accente decorative din alte sortimente de marmura diferit colorate
toate in grosimi de 3 cm. Se monteaza pe un suport de morar de poza de 3-4 cm la care se
adauga grosimile necesare pentru realizarea pantelor prevazute in proiect la pardoseli in anumite
zone. Pardoselile se executa pe baza unor proiecte de stereotomie
2.15.1.2. Standarde de referinte
Se executa din:
- sortimentul ales conform Stasului corespunzator
- apa pentru mortar
- ciment
- nisip
2.15.1.3. Mostre si testari
Inainte de proiectarea de specialitate (stereotmica) de comandare, fasonare in industrie si livrare
pentru montaj se pune la dispozitia consultantilor (beneficiar, proiectant, executant) spre aprobare:
- cite o mostra din fiecare tip de marmura, piatra sau granit solicitata, finisata, pe culori si
nuante, si pe aspecte diferite (cu sau fara venatura) ex.:
- Ruschita lustruit, alb, gri, rose;
- andezit de Baia Mare slefuit gri, buciardat gri, lustruit negru;
- Molid de Badale slefuit bej, gri.
2.15.1.4. Materiale si produse
- Placajele necesare se vor taia in fabrica furnizoare la gatere sub apa si nisip sau la picard
conform specificatiilor din proiectul de stereotomie ca dimensiuni si forma. Placajele se vor taia la
grosimi de 4 cm pentru pardoseli exterioare si de 2-3 cm pentru pardoseli la interior functie de
sortimentul de marmura. Placajele vor fi taiate sau sablonate conform detaliilor prevazute in
proiectul de stereotomie livrindu-se:
- fara stirbituri, fisuri, sparturi; cu o abatere de planeitate de 1 mm la metru; cu o abatere de
dimensiune sau la vinclu (unghiul drept) de maximum 1,5 mm la metru. Pentru pardoseli: -
placajele se livreaza slefuite; plintele se livreaza lustruite. La montaj placajele se vor corecta pe
santier prin polizare pe cant pentru eliminarea abaterilor admise la furnizor acolo unde solutia din
proiectul de specialitate o cere. Materialele pentru mortarul de poza conform stasurilor in vigoare:
- ciment
- apa
- nisip
- pietris
2.15.1.5. Livrare, depozitare, manipulare
- Se asigura protectia placajelor ferindu-le de a fi patate, stirbite sau sparte.- Conditiile de livrare,
transport, depozitare se fac:
50
- pentru placaje conform conditiilor prevazute in cadrul intreprinderilor furnizare pentru
asigurarea protectiei lor: placajele stivuite pe platforme de lemn de 1/1m care sa permita ridicarea
de la sol in camion si invers cu autoincarcatorul. pentru pardoseli placajele se livreaza slefuite; in
cazul placajelor lustruite ele se aseaza cu partea lustruita doua cite doua la fata pentru a evita
zgirierea; transportul la punctul de lucru in spatii inchise si inguste se face manual; depozitarea se
face in spatii acoperite si inchise sub cheie respectindu-se modul de stivuire mai sus amintit si
ordinea lor conform marcarii pieselor prevazuta in proiectul de stereotomie.
2.15.1.6. Executia lucrarilor
2.15.1.6.1. Operatiuni pregatitoare
- Intocmirea unui proiect de stereotomie de catre proiectantul de specialitate in ordinea succesiva
stabilita de comun acord cu constructorul general, unitatea furnizoare si proiectantul general tinind
seama de frontul de lucru asigurat de constructorul general pentru releveu si montare, de
posibilitatile unitatii furnizoare si de termenele de predare solicitate de beneficiar fata de care
proiectul va fi etapizat. Lucrari ce trebuie terminate inaintea intocmirii proiectului de stereotomie si
inceperii montajului:
- betonul suport a pardoselii ce urmeaza a fi placat cu pantele prevazute in proiectul general acolo
unde este necesar cu asigurarea spatiului necesar pentru montare de la fata finita a pardoselii 6-7
cm la care se adauga diferenta de nivel a pantelor prevazute; executia izolatiei hidrofuge acolo
unde apare necesar din proiectul general (terase exterioare, bai etc.) care nu va fi inclusa in spatiul
necesar montarii; executia instalatiilor electrice, sanitare sau de orice natura care sint prevazute
sub pardoseala ce urmeaza a fi placata. Ele vor asigura, deasemeni, spatiul necesar pardoselii de
marmura; pastrarea pina la ultima lucrare de constructie sau instalatie a rosturilor de dilatatie acolo
unde ele sint prevazute in proiectul general pentru a putea asigura pastrarea si continuarea
acestor costuri in pardoseala de marmura; fixarea pozitiei stergatoarelor de picioare sau a unor
capace necesare accesului temporar la unele instalatii care au fost prevazute in proiectul general;
curatarea si spalarea betonului pe care se va monta pardoseala respectiva precum si blocarea
trecerilor catre zona ce urmeaza a fi placata cu marmura pentru a nu se circula in aceasta zona pe
parcursul executiei. Trasarea si fixarea cu martori a axelor si nivelului pardoselii finite conform
proiectului de stereotomie. Ordinea montarii se face deasemeni conform stabilirii in proiectul de
stereotomie.
2.15.1.6.2. Stratul suport
Stratul suport consta din o sapa de mortar cu urmatoarea componenta:
1 parte ciment gri
3 parti nisip
apa cit este necesar pentru a se face o sapa numai umeda care nu se toarna.
2.15.1.6.3. Pozarea placilor
- Placile se monteaza tinind seama de martorii ce au fixat in prealabil axele si nivelul pardoselii si
in ordinea prevazuta in proiectul de stereotomie. Placile se aseaza imediat dupa intinderea
stratului suport si spatiul respectiv se izoleaza in afara circulatiei 24 ore. Nu se admite lasarea de
rosturi mai mari de 1 mm. Unde proiectul o cere placile se corecteaza la unghi drept sau diferenta
de dimensiune la fata locului prin polizare inainte de montare. Dupa montarea pardoselii rosturile
se umplu cu lapte de ciment alb sau in culoarea prevazuta in proiectul de specialitate care pasta
se indeparteaza inainte de inceperea prizei. Dupa 7 zile de la montare pardoseala se lustruieste
mecanic prin operatia frecarii cu masina cu rinichi de slefuit de granulatie 0, 1, 2, 3 succesiv
folosite si sare de macris. In cazul intirzierii predarii la termen a pardoselii executate, nu se executa
slefuirea si lustruirea pardoselii si ea se protejeaza cu hirtie impermeabila fixata cu ipsos pina la o
saptamina - 10 zile inainte de predare cind se va executa operatia de finisare. In cadrul operatiei
de montare a pardoselilor de marmura se monteaza si plintele conform proiectului de stereotomie
ca:
- sortiment; pozitie; sectiune si profilatie. Plintele se monteaza dupa executarea pardoselii direct pe
perete asigurindu-se in spate spatiu pentru un mortar de poza de 2-4 cm grosime si urmarind
executarea operatiunilor in prealabil de:
- trasare; stropirea cu apa a zonei peretelui de placa; stropirea cu sprit de ciment a aceleiasi zone;
asternerea unui strat de mortar de poza cu aceiasi componenta ca la paroseli dar mai fluid; fixarea
prin presare a pieselor si consolidarea lor cu tampoane de ipsos dupa care se toarna la rosturi
lapte de ciment respectindu-se culoarea. Dupa montare la 7 zile plintele se finiseaza asigurindu-se
urmatoarele operatiuni:
- curatarea tampoanelor de ipsos; relustruirea zonelor de asperitatile ramase de la montare;
Plintele se livreaza de furnizor lustruite cu toate partile vazute.
51
2.15.1.7. Abateri admise
- Abateri de planeitate admise sint de 1 mm la 1 m
2.15.1.8. Verificari in vederea receptiei
- Se fac verificari:
- pe parcursul executiei de catre proiectantul si executantul de specialitate asupra respectarii
proiectului de specialitate si asupra asigurarii de catre constructorul general a conditiilor necesare
montarii si a remedierilor executate de aceasta constatate a fi necesare in vederea asigurarii
conditiilor solicitate pentru o montare corespunzatoare; privind aspectul general al lucrarii cu
referire la culoare, nuanta, rosturi, planeitate, pante, motive decorative; privind corelarea lucrarilor
de marmura in legatura cu lucrari de alta natura (faianta, timplarie, mozaic, metalice); refacerea lor
unde respectarea proiectului si a unei bune functiuni o cere
2.15.1.9. Masuratoare si decontare
Masuratorile si decontarile vor avea in vedere respectarea sau modificarea intervenita pe parcurs
fata de antemasuratoarea cit au fost stabilite la intocmirea proiectului de stereotomie si care au
intervenit din cauze obiective pe parcursul executiei. Pardoselile se masoara si deconteaza functie
de dimensiunile placilor la metru patrat sau metru linear (borduri si straifuri) conform prevederilor
unitatii furnizoare. Plintele se platesc la metru linear. Materialele ajutatoare, transportul, utilajele si
manopera de placare a pardoselilor si plintelor se platesc in baza devizului intocmit in prevederile
proiectului de stereotomie.
2.16. PLACAJE DE FAIANTA
2.16.1. Generalitati
Capitolul prezent cuprinde specificatii tehnice privind executia placajelor de faianta executate pe
pereti de zidarie, din b.c.a. sau beton.
2.16.2. Standarde de referinta
STAS 233-86 - Placi de faianta.
STAS 1667-76 - Agregate naturale pentru mortare.
STAS 388-80 - Ciment Portland.
STAS 790-80 - Apa.
STAS 146-80 - Var pentru constructii.
STAS 7055-87 - Ciment Portland alb.
STAS 7058-80 - Aracet DP 25.
2.16.3. Mostre
Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier, se vor pune la dispozitia
investitorului spre aprobare mostre pentru:
- placaj de faiante - doua mostre, cu desenul si culoarea specificate;
- borduri pentru placajul de faiante - doua mostre, cu desenul si culoara specificate.
2.16.4. Materiale si produse utilizate
Produse: - placi de faianta conf. STAS 233-86.
Materiale: - nisip de riu sau de cariera, bine spalat, granitos, conf. STAS 1667-76;
- ciment Portland conform STAS 388-80;
- apa conform STAS 790-80;
- var pasta conform STAS 146-90;
- ciment portland alb STAS 7055-87;
- aracet DP 25, STAS 7058-80.
2.16.5. Livrare, depozitare, manipulare
- Transportul si depozitarea faiantei se face ambalata in cutii, in conditiile STAS 9405-80 si STAS
7813-80. Cutiile se aseaza in mijlocul de transport, in stive si se va impiedica deplasarea stivelor in
timpul transportului spre a nu se deteriora cutiile si imprastierea placilor. Depozitarea cutiilor la
santier se va face in stive de max. 1,5 m inaltime, pe platforme plane sau rafturi, in locuri ferite de
lovituri si umiditate. Ambalajul nu se va scoate decit la locul de montaj; Cimentul se livreaza in saci
si se depoziteaza in locuri ferite de umiditate si inghet; Depozitarea si manipularea tuturor
materialelor se va face conform prevederilor din STAS, pentru evitarea degradarii si mentinerea
integrala a calitatii acestora. Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil
s-a verificat ca au fost livrate cu certificatul de calitate care sa confirme ca sint corespunzatoare
normelor respective.
2.16.6. Executia lucrarilor
2.16.6.1. Operatiuni pregatitoare
* Aplicarea placajelor de faianta pe elemente de beton si zidarie se va face la cel putin o luna dupa
incarcarea cu greutatea permanenta inclusiv din acoperirea cladirii. Executantul impreuna cu
52
investitorul vor aprecia acest termen si pe care il vor consemna intr-un proces-verbal. Inainte
de inceperea executarii placajelor de faianta, trebuie sa fie terminate:
- montarea tocurilor la ferestre, a tocurilor sau captuselilor la usi (exclusiv pervazurile care se
monteaza dupa executarea placajului); tencuirea tavanului si a suprafetelor peretilor care nu se
placheaza; montarea conductelor sanitare, electrice si de incalzire inclusiv probele si remedierile
respective; executarea mascarilor si sliturilor din plasa de rabit; montarea diblurilor, consolelor la
obiectele sanitare si incalzire; executarea lucrarilor ce necesita spargeri pe fata zidului opusa celei
placate; imbracamintile pardoselilor reci din mozaic turnat la incaperile la care peretii se vor placa,
se pot executa inainte sau dupa montarea placajelor, placajele de gresie, se vor executa numai
dupa montarea faiantei, iar plintele de gresie, se vor monta inainte de placarea cu faianta, partea
superioara a acestora fiind linia de pornire (orizontala si la nivel) a placajului. la incaperile cu
umiditate mare (peste 75%) se vor executa in prealabil lucrarile de hidroizolatie, conform
normativului C 112-80.
2.16.6.2. Pregatirea suprafetei peretilor
Inaintea inceperii placarii peretilor, suprafetele peretilor din zidarie, beton celular autoclarizat sau
beton, se vor pregati conform normativelor C 18-83 (executarea tencuielilor la constructii) si P 104-
82 (executarea peretilor din b.c.a.). Aplicarea placajului de faianta pe pereti se face pe suprafete
uscate, pregatite in prealabil si care prezinta abateri de la planeitate sub 3 mm/m pe verticala si
sub 2 mm/m pe orizontala; neregularitarile locale nu vor depasi 10 mm. Daca aceste abateri sint
depasite se vor lua masuri de indreptare cu mortar de ciment, acelasi folosit pentru placare sau
prin taierea iesiturilor. Grosimea mortarului pentru placare sa nu depaseasca 2 cm. Se vor inlatura
de pe suprafetele ce se vor placa resturile de mortar, praf, pete de grasime. Rosturile zidariei
trebuie curatate pe o adincime de 1 cm. Suprafetele de beton vor fi aduse in stare rugoasa de
maxima aderenta.
2.16.6.3. Trasarea suprafetelor pentru placare
Pe orizontala: printr-un dreptar de lemn de 2 m, asezat la nivelul suprafetei finite a pardoselii, lipit
de suprafata care se placheaza; dreptarul va avea latimea viitoarei plinte (10-12 cm) si va rezema
pe doua repere (ce indica nivelul pardoselii finite) care sa fi in lungul aceluiasi perete;
orizontalitatea dreptarului va fi verificata cu nivele cu bula de aer. Verticalitatea suprafetelor se
obtine cu ajutorul unor repere verticale alcatuite din placi de faiante fixate provizoriu cu ipsos pe
suprafeta respectiva la 1 m distanta intre ele. Verticala firului cu plumb trebuie sa corespunda cu
fata reperelor si sa reprezinte linia suprafetei placajului de faianta care se va realiza. Racordarea
suprafetei de placaj la tencuielile de la partea superioara se determina pe dosul placilor cu muchia
rotunjita care se vor monta ulterior si care trebuie sa corespunda pe verticala cu fata tencuielii de
pe suprafata neplacata.
2.16.6.4. Aplicarea placilor de faianta
Placile de faianta se curata de praf prin perierea dosului si se tin in apa cel putin o ora. Inainte de
aplicare se scurg 2-3 minute. Montarea placilor se face in rinduri orizontale incepind de la stinga la
dreapta si de la plinta in sus. Primele doua placi se vor fixa cu mortar deasupra cantului dreptarului
la capetele acestuia rezemindu-se pe cant; prima placa se fixeaza definitiv, iar cea din dreapta
provizorie urmind sa se monteze definitiv la terminarea fixarii placilor din acelasi rind. Se va intinde
o sfoara la marginea superioara a primelor doua placi care da nivelul orizontal pentru fixarea
placilor intermediare si care au fata vazuta perfect verticala, verificata cu firul de plumb. Rindul
urmator de placi se va fixa, in mod similar, in acelasi sens de montare, insa cele doua placi se
monteaza pe primul rind de placi deja existente. Partea de sus a placajului se va termina cu placi
cu o margine rotunjita. Suprafetele orizontale (glafuri) se vor executa cu panta de scurgere la
interior de cca. 2%. Rosturile orizontale si verticale ale placajelor trebuie sa fie in prelungire si in
linie dreapta, cu latime uniforma de 0,5 mm. Dupa efectuarea lucrarilor de pregatirea suprafetelor,
se va aplica:
- pe pereti de caramida si beton, un sprit din mortar de ciment-nisip (0-3 mm), dozaj volumetric 1:2
si apa, consistenta 10-12 cm; mortarul se aplica, dupa udare cu apa a suprafatei cu mistria sau
canciocul in grosime 3-5 mm; montarea placilor pe zidarie si beton se face cu mortar de ciment
avind dozajul de 400 kg, ciment la mc nisip (0-3 mm), 0,05 portii var pasta, cu dozaj volumetric de
1:3.5:0,05 (ciment, nisip si var pasta) de consistenta 7 - 8 cm.; pe zidarie din blocuri mici de b.c.a.,
un sprit de mortar ciment cu dozaj 1:4:0,3 (ciment, nisip 0-3 mm si aracet DP 25 si apa pina la
consistenta 11-13 cm, in grosime de 3 mm; montarea placilor pe blocuri de b.c.a., se face ca
acelasi mortar ca pentru sprit, avind o consistenta 7 - 8 cm.; pe rabit se va aplica direct smirul din
mortar de ciment cu aceiasi compozitie ca pentru grund (mortar marca M 50 T). In cazul montarii
placilor de faianta pe grinzi si iesinduri aceasta se va face pe un strat suport de 1,5-2 cm grosime
53
driscuit din gros si striat cu mistria iar montarea placajului de faianta se va executa in aceleasi
conditii ca pe suprafetele de beton. Montarea placilor se face prin aplicarea cu mistria pe dosul
fiecarei placi de faianta a mortarului indicat mai sus. Mortarul se aplica in grosime de 2 cm, pe cel
putin 2/3 din suprafata placii, care se fixeaza prin apasare cu mina si o usoara ciocanire cu coada
mistriei pentru eliminarea surplusului de mortar. Mortarul nu trebuie sa formeze un cimp continuu,
pentru limitarea contractiei. Placile se fixeaza cu striurile de pe dos asezate orizontal (exclusiv cele
cu desen). Golurile ramase in dosul placilor se vor completa cu mortar, dupa executarea fiecarui
rind, pe la partea superioara a placajelor. Pentru completari la colturile incaperii, slituri, etc., placile
de faianta se vor taia la dimensiunile necesare, cu taietorul cu diamant sau cu dispozitivul cu role.
Gaurirea placilor pentru trecerea tevilor sau pentru suporti metalici de sustinere se face cu
ciocanelul de faianta cu cioc de otel dur iar largirea se realizeaza cu un cleste special. Dupa
fixarea a 3-4 rinduri de placi se verifica planeitatea suprafetei placate cu dreptarul de 2 m, atit in
directie orizontala cit si verticala. Dupa 5-6 ore de la montare, se curata resturile de mortar cu
cirpa. Umplerea rosturilor dintre placi se face ulterior cu ciment alb, cu o pensula cu perii moi si un
spaclu din material plastic, ce se executa dupa terminarea placarii cu faianta a incaperii respective.
Dupa o ora de la rostuire se va sterge suprafata placajului cu o cirpa umezita cu apa. Etansarile
intre suprafete placate cu faianta si recipienti de orice fel se fac cu o pasta de ciment-aracet DP
25, 5:1 si apa pina la consistenta de lucru. In cazul executiei placajelor de faianta la interior, la o
temperatura exterioara mai mica de +50C, se vor lua masurile speciale prevazute in “Normativul
pentru executarea lucrarilor pe timp friguros” - indicativ C 16-79.
2.16.7. Receptia lucrarilor si verificarea calitatii
Se va controla aspectul suprafetei placajului; privind aspectul general al placajului se vor verifica:
uniformitatea culorii (si corespondenta cu proiectul), planeitatea, verticalitatea si orizontalitatea
suprafetelor, executia ingrijita a rosturilor, fixarea placilor pe pereti. Orizontalitatea si verticalitatea
se va verifica cu firul cu plumb, nivela cu bule de aer si cu un dreptar. Placajul de faianta trebuie sa
prezinte o uniformitate a culorii pe intreaga suprafata; nu se admit diferente de tonuri intre placi
diferite; nu se admit pete de murdarie, locuri vizibile de smalt defect. Suprafata placajului trebuie
sa fie plana; sub dreptarul de 1,2 m se admite o singura unda cu o sageata de max. 1 mm. Liniile
de intersectie ale placajului de pe suprafetele adiacente la colturi intrinde sau iesinde trebuie sa fie
verticale si rectilinii. Rindurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi rectilinii si in continuare, de
latime uniforma; nu se admite diferentierea panourilor de placi in cimpul general al placajului
datorita neuniformitatii rosturilor de pe contur; rosturile vor fi bine umplute cu lapte de ciment alb
sau colorat dupa caz. Placile trebuie sa fie bine fixate pe suprafata suport; la ciocanirea usoara a
placii cu un corp cu suprafata de lovire trebuie sa rezulte un sunet plin. In cazul placilor care nu
sint bine fixate (suna a gol), se vor scoate si se vor fixa din nou. Linia racordarii placajului de
faianta cu plinta trebuie sa fie rectilinie, fara ondulari in plan vertical sau orizontal, iar rostul sa fie
bine atasat cu pasta de ciment. La racordarea faiantei cu tencuiala, aceasta trebuie sa acopere
jumatate din grosimea placii, iar linia de racordare trebuie sa fie dreapta fara ondulari, in plan
vertical sau orizontal. Orice alta solutie de racordare nu se poate admite si nici nivelul suprafetei
placajului sa fie sub nivelul tencuielii. In jurul strapungerilor prin suprafata de placaj gaurile trebuie
sa fie mascate cu rozete metalice; capace intrerupatoare, prize, etc.; gaurile si diblurile aferente
suruburilor de fixare a unor obiecte sanitare nu trebuie sa fie vizibile. Placajul de faianta fiind cu
caracter de finisaj pretentios, introdus anume pentru imbunatatirea calitatii, receptia se face cu
toata exigenta.
2.16.8. Masuratori si decontare
Placajul de faianta la pereti si stilpi se va plati la metru patrat suprafata desfasurata, scazindu-se
golurile mai mari de 250 cm2. Rostuirea placajului de faianta este cuprinsa in pretul executarii
placajului. Bordurile din placi speciale ce eventual se vor executa la partea superioara a placajelor,
se vor plati la metru.
2.17. BALUSTRADE, GRILE SI ALTE CONFECTII METALICE SIMILARE
2.17.1. Generalitati
In acest capitol sint prezentate conditiile tehnice de executie pentru balustrade si grile de orice fel
si alte confectii metalice similare, realizate pentru buna functionare a cladirii.
2.17.2. Standarde de referinta
- STAS 395-88 - Otel laminat - otel lat.
- STAS 424-86 - Otel laminat - otel cornier cu aripi egale
- STAS 425-80 - Otel laminat - otel cornier cu aripi neegale
- STAS 334-88 - Otel laminat - otel patrat
- STAS 333-87 - Otel laminat - otel rotund
54
- STAS 564-86 - Otel laminat - otel “U”
- STAS 565-86 - Otel laminat - otel I
- STAS 566-86 - Otel laminat - otel T cu aripi egale si muchii rotunjite
- STAS 1450/1-75 - Suruburi mecanice
- STAS 1125/1-81 - Electrozi sudura
- STAS 1581/2-83 - Hirtie pentru slefuire uscata
- STAS 6592-80 - Chituri pe baza de ulei
- STAS grupa L 23 - Vopsele de ulei
- N.I. - Grunduri anticorozive pe baza de minium de plumb.
2.17.3. Materiale
- Balustrade metalice din otel laminat conf. N.I. producator.
- Grile metalice din otel laminat conf. N.I. producator.
- Alte confectii metalice conf. N.I. producator.
- Electrozi sudura, conform STAS 1125/1-81.
- Suruburi mecanice, conform STAS 1450/1-74.
- Grunduri anticorozive pe baza de minium de plumb conf. N.I. producator.
- Vopsele de ulei grupa L 23 STAS - lacuri si vopsele.
- Hirtie pentru slefuire mixta, conf. STAS 1581/2-83.
- Chituri pe baza de ulei, conform STAS 6592-80.
2.17.4. Livrare, depozitare, manipulare si transport
Confectiile metalice (balustrade, grile etc.) se livreaza de catre producator in ansamble sau
subansamble conform proiectelor, gata grunduite, prevazute, dupa caz cu praznuri de fixare sau
alte piese din otel pentru prindere. Depozitarea se face in soproane, ferite de murdarire, ruginire
sau lovire pe santier. Transportul se va face cu auto-platforme cu atentie, pentru evitarea
deformarilor, lovirii etc.
2.17.5. Conditii tehnice de calitate
- Principalele conditii tehnice de calitate care trebuie sa le indeplineasca imbinarile pieselor precum
si metodologia de verificare a calitatii acestora sint cele prevazute in “Normativul pentru verificarea
calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente”, indicativ C 56-75, capitolul 15 punctul 2;
Receptia la primirea pe santier a confectiilor din otel realizate in uzina se va efectua conform
“Normativului pentru verificarea calitatii lucrarilor” indicativ C 56-75, capitolul 3; Verificarea calitatii
lucrarilor de montare:
a) Inainte de inceperea efectuarii lucrarilor de montare:
- executarea de catre producator a remedierilor in urma receptiei pe santier; verificarea atestatelor
de calitate a produselor folosite la remidieri; existenta si marcarea pe santier a cotelor brute sau
finite ale constructiei, in vederea montajului, prevazute in desenele tehnice, inclusiv pozitionarea
elementelor de legatura, sustinere sau ancorare.
b) Pe parcursul efectuarii lucrarilor de montare:
- indeplinirea tuturor cerintelor prevazute in proiecte; verificarea dimensionala si calitativa se face
prin incercari directe in timpul fazelor de montaj. Abaterile admise se vor inscrie in prevederile
Normativului C56-75 - anexa 15.3 (asimilat) tinindu-se cont de dimensiunile initiale ale elementelor
brute sau finite ale constructiei continute in anexa 4.1. la Normativul C56-75; receptia partilor ce
devin ascunse, se va consemna intr-un proces-verbal si conditioneaza inceperea operatiilor
urmatoare; verificarea sudurilor ce se fac la montare conform indicatiilor la proiect.
c) La terminarea lucrarilor de montare se vor verifica:
- certificatele de calitate ale confectiilor metalice; procesele-verbale de lucrari ascunse, buletin de
incercari, dispozitii de santier etc.; procesele-verbale de receptia lucrarilor; piesele scrise si
desenate ale proiectului, cu toate modificarile si completarile de pe parcursul executiei. Verificarea
directa se refera la:
- terminarea completa a lucrarilor de montare; verificarea dimensionala si calitativa a imbinarilor si
a celorlalte lucrari de montare si alte verificari cerute de Normativul C56-75, care se vor consemna
in procesele-verbale. Verificarile in cadrul receptiei preliminare a obiectului sint cele prevazute in
Normativul C56-75. Toate procesele-verbale se incheie intre executant si investitor (dirigintele
lucrarii).
2.17.6. Montajul confectiilor metalice
- Confectiile metalice, gata uzinate si materialele auxiliare, se aduc in ordinea executiei
tehnologice, la locul de montaj si de prindere in elementele de constructie. Se traseaza pe
elementele brute sau finite ale constructiei punctele de prindere ale confectiilor metalice, conform
proiectului. Se verifica cotele reale obtinute prin masuratori ale locurilor de montaj (goluri, distante
55
intre elemente de constructii etc.) si se efectueaza, daca este necesar, remedierile ce
se impun. Se monteaza piesele de fixare pe elementele de constructii sau se creaza conditii de
montaj in cazul fixarii acestora pe fetele brute ale placilor, zidurilor, grinzilor, etc. Se monteaza
provizoriu ansamblele sau subansamblele respective si se constata concordanta intre produsul
uzinat si locul de fixare, care se va remedia in cazul unor situatii necorespunzatoare fata de
proiect. Dupa care se trece la montajul definitiv, care se face conform proiectului, cu piese de
fixare cu suruburi, prin sudura etc., montaj ce se face cu atentie pentru obtinerea unor elemente
constitutive ce vor participa la constructia respectiva atit functional cit si estetic. Pentru aceasta se
vor respecta la montaj cerintele de orizontalitate, verticalitate si planeitate cu tolerantele admise,
ce se vor verifica la fiecare etapa a montajului. La montaj, acolo unde este necesar, se vor realiza
platforme de lucru, schele sau se vor asigura sustinerile necesare executarii montajului in bune
conditii. Dupa fixarea definitiva se poate trece la finisarea confectiilor metalice cind acestea nu au
tratamente speciale pe suprafata lor (nivelari, cromari etc.). Pentru aceasta se verifica starea
grundului anticoroziv si care se reface atunci cind acesta nu prezinta un grad satisfacator de
protectie (din lovituri, manipulari etc.) Finisarea prin vopsire se realizeaza in conditiile prevazute in
capitolul “Zugraveli-Vopsitorii”.
2.17.7. Masuratori si decontari
Pentru confectii metalice montajul se masoara la kg si se deconteaza in consecinta; greutatea se
stabileste prin cintarire inainte de montare sau se ia cea continuta in actele de facturare si livrare a
elementelor respective (confectii metalice, scari exterioare de incendiu). Grilajele metalice din
panouri, gata confectionate, pentru balcoane, golul ascensorului si ventilatii se masoara si se
deconteaza la metru patrat pe conturul exterior al scheletului (ramei) pe care se fixeaza.
2.18. INVELITORI.
Acest capitol cuprinde specificatiile pentru montarea diverselor tipuri de invelitori pentru acoperisuri
sarpanta.
2.18.1. STANDARDE DE REFERINTA
INDICATIV C- 37-1979
STAS 3303-77 - pante la invelitori
STAS3303/1-75 - Pante la invelitori
STAS 10101/0….99 -Suportul invelitorii va corespunde normelor PCI si va respecta
prevederile din normativele “Actiuni in constructii”.
STAS 6472/1…10 - Prevederile din “Fizica constructiilor - temotehnica si higrotermica”
C107-80 - “Normativul pentru proiectarea si executia izolatiilor termice la cladiri”
STAS 7771/1-74 si Decretul 290/1977 - “Masuri de siguranta contra incendiilor”
STAS 2389-70 si STAS 2274-74 - Alcatuirea si executarea jgheaburilor si burlanelor.
STAS 6973-76 - Detalii de strapungere la cosuri, canale de fum, ventilatii, conducte, antene
etc.
2.18.2. PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE.
Invelitorile se vor executa in conformitate cu detaliile din proiectul de executie, elaborat cu
respectarea prevederilor din normative si cataloage de detalii tip de arhitectura si constructii.
Inainte de inceperea executiei invelitorii, stratul suport al acesteia va fi riguros controlat in ceea ce
priveste :
- respectarea solutiilor, materialelor, dimensiunilor precum si a modului de prindere sau asamblare
a elementelor suportului, conform proiectului; respectarea pantelor, scurgerii, planeitatii si a
aliniamentului fermelor, panelor si capriorilor, in conformitate cu datele din proiect, abaterile
admisibile de la planeitate, masurate cu dreptarul de 3 ml. lungime, fiind de 5mm. in lungul liniei de
cea mai mare panta si de 10 mm. perpendicular fata de aceasta; executarea prealabila a tuturor
strapungerilor pentru cosuri, ventilatii, conducte, cabluri etc.; asigurarea scurgerii apelor in cazul
cosurilor, luminatoarelor, sau alte obstacole transversale mai late de 500 mm., prin realizarea in
amonte de sei in doua ape, de minimum 150 mm. inaltime fata de planul invelitorii; protectia
anticoroziva prevazuta in proiect pentru partile metalice; indepartarea urechilor de montaj,
mustatilor,resturilor de materiale, molozului etc., de pe fata superioara a suportului. In timp de
iarna, inainte de inceperea executiei invelitorii, startul suport si materialele ce se pun in opera vor fi
bine curatate de zapada si gheata.
2.18.3. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR.
2.18.3.1. Controlul executiei :
Controlul calitatii in timpul executiei se va face conform prevederilor din “Normativul pentru
verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente “- indicativ C56-75- partea I-a si cap.
56
13 precum si a “Instructiunilor pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor ascunse”. Pe
parcursul executiei lucrarilor de invelitori se va verifica in mod special:
- indeplinirea conditiilor de calitate a suportului invelitoriilor; calitatea principalelor materiale ce intra
in opera, conform standardelor si normelor departamentale in vigoare; respectarea intocmai a
prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier; corectitudinea executiei, conform prevederilor
din prezentul caiet. Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru
remediere sau refacere.
2.18.3.2. Receptie :
Receptia lucrarilor de invelitori se va face la completa terminare a executiei lor, inclusiv tinichigeria
( jgheaburi , burlane, pazii etc. ) si va consta in :
- verificari privind calitatea suportului pe baza de proces verbal de lucrari ascunse ; verificari
privind calitatea materialelor puse in opera, pe baza de certificate de calitate si eventual buletin de
incercari si analize; verificari fizice privind completa terminare a lucrarilor de invelitoare;
respectarea prevederilor normativelor, a detaliilor din proiect, dispozitii de santier; verificari fizice
privind remedierea defectelor sau abaterilor constatate in cursul executiei, conform dispozitiilor de
santier. La receptia lucrarilor se va proceda la examinarea lor minutioasa, in special la dolii,
racordari, strapungeri, rosturi etc. Invelitorile terminate trebuie sa corespunda la urmatoarele
conditii :
- sa respecte cotele si pantele prevazute, cu abatere admisibila la pante de maximum 5% din cele
prevazute in proiect; sa indeplineasca functia de indepartare completa a apelor pluviale si sa
asigure conditia de etanseitate generala; elementele rigide ale invelitorii ( tigle, olane, placi de
azbociment, polimeri, sticla etc. ) sa nu prezinte rupturi, crapaturi, perforari gresite, sa fie fixate pe
suport, pe care sa rezeme fara sa joace, sa aiba petrecerile aliniate si suficiente pentru a asigura
etanseitatea generala a invelitorii ( privind invelitoarea pe dedesubt nu trebuie sa se vada lumina
din exterior, atat in camp cat mai ales in dreptul racordurilor la cosuri, calcane, atice, etc. ).
2.18.4. OBLIGATII BENEFICIAR
Beneficiarul de investitie va aplica umatoarele operatii de intretinere si reguli de expolatare privind
in special :
- curatirea si mentinerea in buna stare de functionare a jgheaburilor, doliilor si burlanelor de
colectare si evacuare a apelor meteorice; indepartarea de pe invelitoare a depunerilor de praf
industrial aderent, a muschiului, vegetatiei si a acumularilor de zapada, pentru a nu se depasi
incarcarea normala de calcul, insa cu folosirea lopetilor de lemn, a maturilor si a incaltamintei de
pasla sau cauciuc, fiind interzise loviturile, spargerea ghetii, folosirea lopetilor metalice, a rangilor
etc.; supravegherea structurii de rezistenta pentru a nu permite sau pentru a remedia degradarile
sau deformarile care ar conduce la deteriorarea invelitorii; reducerea accesului si a circulatiei pe
invelitoare la strictul necesar, pentru efectuarea lucrarilor de intretinere.
2.18.5. MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI PREVENIREA INCENDIILOR.
In timp de polei, ceata deasa, vant cu intensitate mai mare de gradul 6, ploaie torentiala sau
ninsoare puternica, indiferent de temperaura aerului, executia lucrarilor de invelitori se va
intrerupe. Legarea cu centuri de siguranta a muncitorilor care lucreaza pe acoperis la montarea
elementelor de invelitoare este obligatorie. Cand acest lucru nu ofera destula securitate se vor
monta parapete si se va prevedea o plasa generala din franghie rezistenta la caderea unui om. In
jurul locului de lucru la acoperis se vor instala ingradiri din tabla avertizoare. Pentru muncitorii care
lucreaza pe acoperis se va prevedea un acces sigur prin scari montate anume si verificate de
conducatorul punctului de lucru. Nu se admit accese improvizate. Invelitorile nefiind circulabile,
pentru accesul in vederea intretinerii, se vor folosii scari sau podine de circulatie mobile sau fixe,
asezate pe invelitoare. Se vor respecta “ Normele de protectie contra incendiilor “ invigoare
precum si “ Normele de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu utilaje de interventie”
2.18.6. INVELITORI DIN TIGLE SI OLANE
2.18.6.1. STANDARDE SI MATERIALE
STAS 515-71 si STAS 514-70 pentru tigle solzi, cu jgheab trase, cu jgheab presate coame
presate mari si mici din argila arsa.
STAS 513-74 pentru olane presate din argila arsa
STAS2863/2-76 si2863/1-76 pentru tigle solzi, cu jgheab trase, cu kgheab presate din
sticla.
STAS 5547-64 pentru coame din mortar de ciment.
STAS 942-78 si 1949-74 sipci din lemn de brad cu sectiunea de 24x38 mm. si 24x48 mm.
STAS 1030-70 mortar de ciment - var marca M 25
STAS 429-67 colorant- minium de plumb sau fier
57
STAS 2111-71 cuie cu cap plat, tip B pentru tabla si carton
STAS 2111- 71 cuie cu cap conic, tip A pentru constructii
STAS 889-76 sârma moale zincata de 1….2 mm.
STAS 2028-71 tabla zincata de 0.40x750x1500 mm.
STAS 96-73 materiale de lipit
- aliaj de lipit - Lp-30
STAS 448-67 Clorura de amoniu ( tipirig)
STAS 447-74 amoniac tehnic tip 20sau25
- acid azotic tehnic
STAS 138-76 carton bitumat
STAS 7916-75 împâslitura de fibra de sticla tip IA
2.18.6.2 Prescriptii de executie
Lucrarile de tinichigerie (sorturi, dolii,pazii,strapungeri pentru ventilatii, tabachera, imbracarea
cosurilor de fum, carlige pentru jgheaburi etc. ) vor precede montarea invelitorii propriu-zise.
Montarea tiglelor sau olanelor se va incepe de la poala catre coama. La învelitorile din tigla solzi
asezate simple, primul rând de la poala si ultimul rând de la coama vor fi duble. Tiglele solzi
asezate simplu vor fi astfel suprapuse încât în dreptul unei sipci sa rezulte trei tigle, iar între sipci
doua tigle. Randurile de tigle de orice tip se vor decala, unul fata de celalalt, cu o jumatate de tigla.
La invelitorile din tigle asezate dublu toate randurile vor fi duble, in dreptul unei sipci vor rezulta
patru tigle. Tiglele suprapuse de pe acelasi rand ( asezate dublu) vor avea rosturile decalate cu
jumatate din latimea tiglelor. La invelitorile din tigle cu jgheab, trase sau presate, tiglele se vor
aseza pe sipci astfel incat sa se asigure o rezemare perfecta pe toate laturile lor. In câmpul
invelitorii- tiglele solzi si tiglele cu jgheab se vor lega de sipci cu sârma zincata la fiecare al
patrulea rând. La streasina si la margini, precum si in câmpul acoperisurilor a caror pante
depasesc pe cele uzuale, sau in zone seismice de gradul 7-9 ( STAS 3684-71) se vor lega toate
tiglele. Olanele se monteaza pe suport continuu, izolat cu material bitumat, pe care se aseaza un
rând cu concavitatea in sus, cu partea lata spre coama, iar peste aceasta un alt rând de olane cu
concavitatea în jos, cu partea lata spre streasina. Olanele se vor suprapune pe linie de cea mai
mare panta, cu 4 cm. Spatiul dintre ultimul rând de olane si coama sau calcan se va umple cu
mortar de var - ciment. In cazul depasirii pantelor uzuale se vor prevedea din 10 în 10 rânduri
legaturi longitudinale si transversale cu mortar între primul rând de olane si al doilea, dupa ce în
prealabil primul rând a fost prins de astereala- din 10 în 10 rânduri- cu cuie cu cap conic.
Streasinile cu jgheab pentru învelitorile din tigla si olane pe atereala - vor avea:
- un sort de tabla galvanizata de 15 cm. latime, prins cu agrafe asezate la maximum 40 cm.; un
rând de carton bitumat ( ce se lipeste peste sortul de tabla) si continua pe întreaga suprafata a
astrealei; cârlige pentru sustinerea jgheaburilor. Coamele învelitorilor se vor executa cu :
- coame mici (STAS 515-71) la învelitori din tigla solzi; coame mari (STAS 5547-64, la învelitori din
tigla trsa de mortar de ciment; coame mari ( STAS 515-71 ) la învelitorile din tigle cu jgheab; olane
obisnuite (STAS 513-74 ) la învelitori din olane. Coamele vor fi petrecute pe 8 cm. Fixarea lor se
va face cu mortar de var- ciment. Pentru coamele înclinate montarea acestora se va face dupa ce
in lungul pantei de coama se vor bate doua sipci - separate prin fururi- la maximum 1 ml. distanta.
Doliile la învelitorile din tigle si olane, vor fi din tabla galvanizata de 0,5 mm. grosime- si, pe
minimum 40 cm. latime, prinse deastereala prin copci de tabla. Falturile doliilor din tabla vor fi
duble si cositorite. Racordarile învelitorilor din tigle si olane la calcane si timpane sau acoperirea
acestora se vor face conform detaliilor din proiect. Cosurile sau ventilatiile care strapung
învelitoarea se vor racorda cu învelitoarea de tigla sau olane prinr-o pazie de tabla zincata, ce se
ridica în jurul cosului cu minimum 30 cm. Tiglele si olanele ce se monteaza la dilii, timpane, cosuri
etc. se vor sectiona la fata locului dupa necesiati. Pentru detalii de executie la streasini, coame,
dolii, strapungeri la cosuri si ventilatii, racordari la calcane, timpane, lucarne, se va respecta modul
de asezare al elementelor si dimesiunile prevazute în cataloagele de detalii de constructii - caiet II ,
grupa 10 -învelitori.
2.18.6.3. Executarea lucrarilor pe timp friguros.
Invelitorile din tigla si olane se pot executa în orice anotimp, cu precizarea ca lucrarilerostuire cu
mortar de var- ciment sa fie amânate pentru a fi executate pe timp calduros
2.18.7. INVELITORI DIN FOI DE TABLA PLANA
2.18.7.1. STANDARDE SI MATERIALE
STAS 1946-69 - tabla neagra
STAS2028-71 - tabla zincata
STAS10896-77 - tabla din otel zincata
58
STAS 2111-71 - cuie cu cap plat - tip B pentru tabla
idem - cuie cu cap conic - tip A pentru constructii
STAS 1451-71 - cuie cu cap cioc - tip A pentru constructi - materiale de lipit - aliaj de lipit Lp
- 30, clorura de amoniu, acid azotic tehnic, amoniac tehnic.
STAS 3097-75 - grund anticoroziv-minium de plumb
STAS 429-67 - chit de miniumde plumb
- otel lat
2.18.7.2 Prescriprii de executie.
Inaintea începerii executiei învelitorii se va verifica suportul, pentru a îndeplini urmatoarele conditii:
- sa nu prezinte denivelari mai mari de 3 mm/ml.; astereala sa fie bine fixata de capriori,cu rosturile
între sânduri de miximum 2 cm., iar distanta pâna la cosurile de fum de minimum 10 cm.; cârligele
pentru jgheaburi, prinse în astereala, sa fie înglobate la nivelul acesteia, fara denivelari; în cazul
suportului de beton sau mortar, sa fie îngropate diblurile din lemn pentru fixarea copilor. Foile de
tabla neagra se vor trata anticoroziv, înainte de montare, pe ambele fete, cu grund anticoroziv
adecvat, stabilit de proiectant, în functie de conditiile de exploatare, iar dupa montare vor fi din nou
vopsite în doua straturi- de fata exterioara. Prinderea foilor de tabla de suport (astereala sau
dibluri) se vaface cu agrafe ( copci) de 30…50 mm. latime, confectionate din resturile de la croirea
tablei învelitorii si având lungimi corspunzatoare tipului de falt la care se folosesc:
- cca. 80 mm. pentru falt simplu si falt dublu.
- cca. 120 mm. pentru falt simplu în picioare.
Fiecare agrafa se va fixa în suport cu doua cuie pentru tabla. Se recomanda prinderea foilor de
tabla cu cel putin doua sau trei agrafe pe fiecare latura, atfel ca distanta între agrafe sa nu
depaseasca 40 cm. Fixarea foilor de tabla cu cuie nu este admisa decât în unele cazuri speciale si
pe portiuni limitate. In aceste cazuri loarea cuiului se va acopeii cu un capacel din tabla cositorit de
jur împrejur. Foile de tabla mai lungi de 1 ml. se vor monta cu lungimea mare în lungul pantei. La
acoperisurile expuse la vânturi puternice se recomanda folosirea de table de dimensiunile cele mai
mici, care datorita falturilor mai numeroase se fixeaza si se rigidizeaza mai bine. Falturile de
îmbinare a foilor de tabla vor fi unse cu chit de minium înainte de afi strânse. In ordine tehnologica,
se vor executa mai întâi falturile orizontale, care se culca. Ele vor fi alternate la jumattea a doua foi
alaturate. Distanta dintre falturile orizontale a doua foi alaturate nu poate fi mai mica de 15 cm.
Faltuirle în picioare vor fi paralele cu linia de cea mai mare panta. Falturile în picioare ( verticale )
de pe doi versanti adiacenti se vor decala la coama cu jumatate din latimea foii. La coama si la
muchii foile de tabla se vor încheia cu falturi în picioare. Dolia va fi alcatuita din fâsie din foi de
tabla, încheiate între ele cu falturi duble culcate. Incheierea cu fâsiile de versantele adiacente se
va executa cu falturi în picioare si pentru a se evita stagnarea apelor în punctele d întâlnire a
falturilor în picioare din câmp cu cele ale doliei, ele se culca în aceste puncte. In doliile cu pante
mai mici de 15 cm./ ml. se recomanda lipirea cu cositor a falturilor culcate. Nu sunt restrictii pentru
executarea acestor lucrari pe timp friguros
2.18.8. INVELITORI DIN TABLA ONDULATA SI CUTATA .
2.18.8.1. STANDARDE SI MATERIALE
STAS 2029-68 - tabla ondulata
A NID - MIM 229-74 - panouri cutate din tabla subtire
STAS 2028-71 si 10896-77 - conditii de livrare si aceptare a calitatii
2.18.8.2. Materiale auxiliare:
- tija filetata cu cioc din OL 37 de Ø 8 mm. zincate, STAS 9207/1-73;
- tija cu cleme din OL 37 de 30x3 mm. zincate, STAS 9207/1-73;
- piulite hexagonale M 8, STAS 6218-69;
- agrafe din OL 37 de 30x3 mm. zincate STAS 9207/1-73;
- suruburi cu cap hexagonal si piulite M 6, STAS 6220-69;
- suruburi autofiletante cu cap hexagonal de 6,6 mm., STAS 9344/4-73;
- suruburi autofiletante de Ø 4,8 mm.;
- nituri de aluminium de 6 mm.;
- nituri oarbe POP ( CHOBER ) cu Ø intre 2,4 si 6,4 mm.;
- rondele cu guler si capacele din polietilena;
- saibe zincate, STAS 7977-73;
- tabla zincata de 0,8 mm.,STAS 2028-71;
- grund anticoroziv - minium de plumb - STAS 3097-68;
- chit de minium, STAS 429-67;
- chit elastic;
59
- vopsele diferite;
- materiale de lipit ( aliaj Lp - 30, clorura de amoniu, acid azotic tehnic, amoniac tehnic ).
2.18.8.3. PRESCRIPTII DE EXECUTIE
Tabla neagra, zincata, va avea, sau nu in raport de agresivitatea mediului, acoperirile anticorozive
prevazute de proiectant in conformitate cu stndardele si instructiunile tehnice in vigoare. Pentru
materialele auxiliare (organe de asamblare din otel, tabla pentru racordari, etc. ) se vor folosi
materiale zincate sau cadmiate- indiferent de tipul de tabla folosit in invelitori. Panoourile de tabla
ondulata sau cutata se monteaza direct pe panele suport si se dispun cu generatoarea paralela cu
linia de cea mai mare panta. La tabla cutata nervurile inguste sunt dispuse sus iar rezemarea se
face pe nervurile late. Montarea panourilor incepe de la poala si din marginea opusa vânturilor
dominante. Prinderea panourilor de tabla ondulata sau cutata, pe panele suport sau intre ele, se va
face in conformitate cu indicatiile date de catre proiectant si cele din “Indrumator pentru prinderea
si montajul tablelor metalice profilate “ C 172-74. Pentru etansarea strapungerilor si etanseitatea
contra intemperiilor a capetelor suruburilor si a piulitelor, intre acestea si panourile din tabla se vor
monta rondele din tabla de plumb sau rondele cu guler si capacel din polietilena. Nu sunt
contraindicatii pentru executarea lucrarilor pe timp friguros.
2.18.9. INVELITOARE DIN PLACI BITUMINOASE TIP SINDRILA
2.18.9.1. Generalitati
Elementele de acoperis tip sindrila au dimensiunile de 100x 34cm., sunt realizate dintr-un material
bituminos armat cu fibre de sticla, ceea ce le face flexibile, robuste si usoare.
Ele sunt disponibile in diferite culori si au o protectie minerala. Dupa instalare formeaza o
invelitoare de acoperis impermeabila si durabila.
2.18.9.2. Tehnologia de montare
- Sindrilele au puncte de autolipire ce se lipesc independent sub actiunea radiatiei solare. Folia
aplicata pe fata inferioara a sindrilelor le protejeaza impotriva lipirii pe timpul transportului si
depozitarii si nu se indeparteaza in timpul montarii
- Folia suport pentru sindrile se dispune pe astereala paralel cu streasina si se fixeaza cu cuie cu o
suprapunere de 10 cm.
Primul rand de sindrile va fi fixat cu crestaturile in sus. Deasupra se dispun sindrilelecu crestaturile
in jos; nu se apasa si se lasa cca.1mm. distanta intre ele. Montarea pe elementele de tabla se face
cu adeziv. Pentru o montare corecta este necesara trasarea orizontala si verticala.
- Fiecare sindrila trebuie fixata cu cate patru cuie zincate de 2,5x25mm. sau 2,5x35mm. La
inclinarea acoperisului de peste 60° se face o fixare suplimentara la ambele colturi ale sindrilei
- In zona frontonului se ridica folia suport si sindrilele pe panta frontonului, care se vaacoperi cu
tabla.
- La doliile acoperisului se va avea grija ca apa sa curga nestingherita de cuie. Doliile se intaresc
cu un strat suplimentar de folie suport.Imbinarea se executa alternativ.La dolii cu inclinatii mici -sub
15°- se recomanda executarea doliei cu covor de acceasi culoare.
- Legatura la cosul de fum se executa cu un cadru de tabla sau se acopera cu sindrile.Fixarea pe
elementele de tabla se face cu adeziv.
- Coamele se executa prin simpla taiere cu cutitul, din foi de sindrila si se dispun pe directia opusa
vantului predominant, fixandu-se cu cuie.
- Aeresitorul acoperisului se fixeaza, cate unul lafiecare pereche de capriori, cu cuie zincate si
adeziv, deasupra orificiului prevazut in astereala.
2.19.TROTUARE SI BORDURI
2.19.1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrari de executie a trotuarelor si bordurilor din
beton. Trotuarele din jurul cladirii au rolul de a impiedica apele de suprafata sa se infiltreze la
fundatii si de a permite circulatia pietonala.
2.19.2. Standarde de referinta
STAS 388-80 - Ciment Portland
STAS 1500-78 - Ciment Pa 35
STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare
STAS 1030-85 - Mortare obisnuite de ciment
2.19.3. Materiale utilizate
- Ciment Portland, conform STAS 388-80.
- Ciment Pa 35, conform STAS 1500-78.
- Agregate naturale, conform STAS 1667-76.
- Acid clorhidric tehnic, conform STAS 339-76.
60
- White-spirit rafinat tip C, conform STAS 44-67.
- Apa pentru constructii, conform STAS 790-84.
- Acid oxalic tehnic, conform STAS 4992-68.
2.19.4. Conditii de executie.
Pamantul natural va fi bine compactat dupa ce in prealabil a fost indepartat stratul vegetal.
Panta de scurgere a trotuarelor este variabila ( intre 1-5%). Latimea lor este de 1.00 min functie de
regimul pluviometric din zona si in functie de structura geologica a terenului.
Se vor executa din beton B 100 rolat, cu rosturi la cca. 1 m., pe un strat de balast marunt cu argila
batuta ( proportie 1/1 ) . Rostul rezultat langa cladire va fi completat cu bitum.
2.20. ELEMENTE DE PROTECTIA MUNCII SI P.S.I.
La întocmirea proiectului s-au avut în vedere urmatoarele normative si prescriptii pentru protectia
muncii:
- Regulamentul privind "Protectia si igiena muncii în construc\ii" elaborat de MLPAT cu Ordinul nr.
9/N/15.03.1993 si publicate în Buletinul Constructiilor nr. 5,6,7,8/1993;
- "Norme Specifice de Securitate a Muncii pentru lucrarile de zidarie, montaj prefabricate si finisaje
în construc\ii" (Culegere de norme a Inspectoratului pentru Protectia Muncii din Ministerul Apararii
Nationale – volumul 6/1999);
Pentru prevenirea si stingerea incendiilor, s-au avut în vedere urmatoarele normative pe care
constructorul le va respecta pe tot timpul executarii si darii în exploatare a lucrarilor : - "Normativul
de Siguranta la Foc a Constructiilor" – P118/1999 elaborat de IPCT – SA si avizat de MLPAT;
- Legea Protectiei Mediului" nr. 137/1995 si Ordinul nr. 125/1996 ale Agentiei de Protectia Mediului
privind masurile luate la dimensionarea si exploatarea spatiilor care pot fi surse de poluare a
factorilor de mediu;
- "Norme de Prevenirea si Stingerea Incendiilor" pentru unitatile militare din Minsterul Apararii
Na\ionale conform Cz-5/1999 si Hotarârea Guvernului nr. 571, Ordinul nr. 775 din 22.07.1998.
La executarea lucrarilor cât si în activitatea de exploatare se va urmarii respectarea cu strictete a
prevederilor actelor normative mentionate care vizeaza activitatea pe santier.
2.20.1. TEHNICA SECURITATII MUNCII :
In timpul executiei structurii nu se va circula în raza de actiune a macaralei sau a scripetelui. Se
vor verifica înainte de folosire: scarile, schelele, scripetii, macaraua .Personalul muncitor sa aiba
cunostinte profesionale si cele de protectia muncii specifice lucrarilor ce se executa precum si
cunostinte privind acordarea primului ajutor. Este necesar sa se faca instructie ca toti oamenii care
iau parte la procesul de realizare a investitiei, precum si verificari ale cunostintelor referitoare la
N.T.S. Instructajul este obligatoriu pentru întreg personalul muncitor de pe santier, în interes de
serviciu sau interes personal. Pentru evitarea accidentelor personalul va purta echipamentul de
protectie corespunzator în timpul lucrului sau de circulatie prin santier. Aparatele de sudura (
grupuri de sudura ) precum si generatoarele de acetilena vor trebui controlate înainte de începerea
lucrarilor si pe timpul lor de catre serviciul“ Mecanic sef” al îmtreprinderii sau santierului respectiv.
Mecanismele de ridicat vor fi deservite numai de personalul calificat. Nu se vor deplasa sarcini
suspendate pe deasupra muncitorilor. La operatiunile de încarcare, descarcare manuala a
materialelor ce se face prin rostogolire pe plan înclinat, cu ajutorul unor dispozitive
corespunzatoare sarcinilor respective, acestea se vor controla înaintea începerii lucrarilor. Este
interzisa descarcarea tevilor prin cadere si rostogolire libera. Efectuarea operatiilor de încarcare -
descarcare se va face sub conducerea sefului de echipa care raspunde de asezarea macaralelor
în raport cu greutatea materialelor de constuctie si cu capacitatea acestora, precum si cu manevra
de coborâre. Constructorul va adopta si alte masuri pe care le va considera necesare astfel încât
orice posibilitati de accidentare sa fie excluse cu desavârsire. La întocmirea prezentului
proiect nu s-au prevazut tehnologii noi de executie.
2.20.2. DISPOZITII FINALE :
Se vor respecta toate prevederile, standardele si normativele mentionate în prezentul caiet de
sarcini. Constructorul va cere avizul proiectantului pentru orice abatere fata de proiect, care ar
surveni în timpul executiei lucrarilor, pentru ca acestea sa analizeze ce masuri de protectie s-ar
impune din cauza modificarilor fata de proiect. Conform Legii nr. 10- 1995, si a Normativului P 130/
1988 beneficiarul va acorda o atentie deosebita comportarii în timp a constructiei.

3. DISPOZITII GENERALE REZISTENTA


CERINTE GENERALE
1.1 . Consideratii generale
61
1.1.1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde principalele conditii tehnice ce trebuiesc avute
în vedere la executarea lucrarilor.
1.1.2 Respectarea prevederile din prescriptiile tehnice în viguare
1.1.3 Acte si normative obligatorii
1.1.4 Calitatea materialel
1.1.5 Reteaua utilitatilor publice .
1.1.6 Inspectia Consultantului si a Investitomlui
LUCRARI DE PREGATIRE A EXECUTIEI
2.1 Consideratii generale
2.1.1 Analiza si definitivarea conceptiei organizatorice a lucrarilor;
2.1.2 Stabilirea formatiile de lucru pe meserii, precum si modul în care urmeaza
sa se desfasoare executia.
2.1.3 Dotare cu toate sculele, materialele si echipamentul necesar.
2.1.4 Supravegherea în permanenta a lucrarilor
2.1.5 Trasarea
TERASAMENTE
3.1 Sapaturi
3.2 Receptia lucrarilor
LUCRARI DE BETON SIMPLU SI BETON ARMAT
4.1 Generalitati
4.2 Stabilirea retetelor
4.3 Materiale pentm betoane
4.3.1 Cimenturi
4.3.2 Agregate
DESCRIEREA LUCRARILOR
5.1 Introducere
5.2. - Lucrari de infrastructura
5.2.1 Executarea fundatiilor
5.2.2 Receptionarea lucrarilor de fundare
5.3 Precizari privind executarea lucrarilor de betonare.
5.3.1 Pregatirea tumarii betonului
5.3.2 Reguli generale la aducerea lui la punctul de lucru a betonului.
5.3.3 Compactarea betonului
5.3.4 Tratarea betonului dupa turnare
5.4 . Abateri admisibile si defecte limita ale elementelor de beton si beton armat
5.4.1 Defecte limita admisibile ale elementelor de beton si beton armat
5.5. - Executarea lucrarilor de zidarie
5.5.1 Executarea lucrarilor cu personal calificat
5.5.2. – Executia si receptionarea lucrarile de zidarie
5.5.3. - Materialele vor fi puse în opera
5.5.4 - Peretii din zidarie se vor executa astfel:
punere în lucru a betonului, executarea lucrarilor de metal, precum si metodologia de receptionare
a lucrarilor sau respectarea normelor de tehnica securitatii muncii.

CERINTE GENERALE
1.1 . Consideratii generale
Construcţia, funcţie de gradul de importanţă conferit obiectului reclamă respectarea unui anumit
nivel de calitate în realizarea lucrărilor şi impune în consecinţă o activitate riguroasă de urmărire
permanentă pe tot parcursul execuţiei.
Se va putea asigura astfel o corectă verificare şi recepţionare a fazelor intermediare şi a celei
finale.
1.1.1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde principalele conditii tehnice ce trebuiesc avute în vedere
la executarea lucrarilor.
1.1.2 Respectarea prevederile din prescriptiile tehnice în vigoare.
62
Antreprenorul, conform condiţiilor generale şi speciale de contractare, are obligaţia să
studieze documentaţia pusă la dispoziţie de investitor. Să obţină ori ce alte informaţii considerate
de el necesarepri condiţiile şi dificultăţile de execuţie a lucrărilor de arhitectură
1.1.3 Acte si normative obligatorii
Sunt prezentate codurile de proiectare si executie, cuprinzând STAS-uri, normative si instructiuni
1.1.4 Calitatea materialelor
Materialele trebuie sa fie de calitatea prescrisa de documentatiile de executie si în conformitate cu
prevederile actelor normative, urmând sa fie supuse la diverse probe atunci când "lnvestitorul" sau
"Consultantul" le solicita.
În cazul în care loturile de materiale nu îndeplinesc conditiile de calitate garantate de certificatele
de calitate sau actele normative, se va interzice sau sista imediat utilizarea lor si se vor sesiza de
urgenta Investitorul, Fumizorul si Organele pentru Controlul Calitatii Produselor.
1.1.5 Reteaua utilitatilor publice .
Antreprenoml are obligatia de a obtine toate informatiile de la serviciul utilitatilor publice, privind
pozitia retelelor si le va face imediat cunoscute Investitorului si Consultantului.
Orice deviere sau modificare permanenta sau temporara a retelelor publice va fi permisa numai
dupa obtinerea aprobarii de la fiecare detinator·a utilitatilor respective.
1.1.6 Inspectia Consultantului si a Investitomlui
Antreprenorul este obligat sa asigure accesul si toate facilitatile pentru a abilita pe Consultant si pe
Investitor, pentru ca ei sa-si îndeplineasca în mod corespunzator inspectia pe santier, ori de câte
ori acestia solicita în timpul derularii contractului.
LUCRARI DE PREGATIRE A EXECUTIEI
2.1 Consideratii generale
2.1.1 Dupa primirea documentatiei tehnico-economice de la beneficiar, constuctorul va trece la
analiza si definitivarea conceptiei organizatorice a lucrarilor de constructii-montaj sub aspectele
urmatoare:
- delimitarea si împrejmuirea zonei respective;
- delimitarea si materializarea pe teren a zonelor specifice de lucru, a fluxurilor de circulatie pentru
salariati si persoane straine, a materialelor de constmctii, a zonelor de lucru pentm utilaje si a
zonelor de depozitare precum si a zonelor de repaos pentru personalul din executie;
- stabilirea necesarului global de materiale, precum si a fluxului calendaristic de aprovizionare pe
fiecare categorie în parte de material, în strânsa corelatie cu graficul de executie a lucrarii;
- stabilirea necesarului global de forta de munca, precum si a ritmului de acces a personalului la
lucrare pentm evitarea aglomerarii inutile sau a pierderilor tehnologice de timp;
- strânsa corelatie cu ordinea de executie a lucrarilor se stabileste necesarul de utilaje de
constructie.
2.1.2 -Functie de categoria de lucrari ce urmeaza a se executa se stabilesc formatiile de lucru pe
meserii. precum si modul în care urmeaza sa se desfasoare executia.
2.1.3 . Echipele de meseriasi cu calificare corespunzatoare trebuie dotate cu toate sculele,
materialele si echipamentul necesar.
2.1.4 - Seful de santier trebuie sa aiba posibilitatea supraveghierii în permanenta a lucrarilor pentru
asigurarea unei calitati corespunzatoare a acestora, respectarea dozajelor si a consumurilor
specifice materiale, precum si efectuarea tuturor operatiilor prevazute a se executa.
2.1.5 Trasarea
- Trasarea lucrarilor se va face în conformitate cu prevederile STAS 982/1/15, respectându-se
tolerantele admisibile de trasare în plan ..
- Receptionarea lucrarilor de trasare se va face conform STAS 9824/0/74.
- Trasarea axelor sau verificarea si materializarea axelor structurii existente se va executa in
conformitate cu prevederile, "îndrumatorului privind executarea trasarii de detaliu în constructii"
- La receptionarea lucrarilor de trasare a axelor se va verifica:
- modul de alcatuire a reperelor de natura sa asigure stabilitatea acestora;
- amplasarea reperelor astfel încât sa se poata asigura materializarea axelor.
TERASAMENTE
3.1 Sapaturi
Toate sapaturile vor fi executate cât mai aproape de dimensiunile si forma exacta precizata in
plansele de specialitate, astfel în cât aceea sa necesite un volum minim de umplutura.
Sapaturile vor fi executate respectându-se prevederile din "Normativul privind executarea lucrarilor
de terasamente pentru realizarea fundatiilor de constructii civile si industriale" - indicativ C.169-88,
cap.1, 2, 3 si 4.
63
3.2 Receptia lucrarilor
- Receptia lucrarilor de terasamente se va executa în conformitate cu prevederile normativelor
C.169/88 si C.56/1985.
- La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii se va verifica pozitia, dimensiunile si coteIe de
nivel realizate fata de prevederile proiectului si se va întocmi un proces verbal de lucrari ascunse.
LUCRARI DE BETON SIMPLU SI BETON ARMAT
4.1 Generalitati
Calitatea materialelor si nivelul de executie vor fi în conformitate cu urmatoarele coduri:
STAS 10107/0-90; NEOI2/99; C56-85
Actele care certifica calitatea materialelor care urmeaza sa intre în alcatuirea betonului trebuie sa
fie la dispozitia consultantului.
4.2 Stabilirea retetelor
Clasa betonului, definita de NE012/99 si STAS 10107/0-90 se stabileste prin proiect pentm fiecare
element de constructie. Retetele betoanelor utilizate vor fi preparate conform retetei clasei
respective.
4.3 Materiale pentm betoane
4.3.1 Cimenturi
Sortimentele de ciment utilizate la prepararea betoanelor sunt specificate în proiect si prevazute in
normativul NE 012 / 99, Anexa 1.2.
4.3.2 Agregate
Conditiile de folosire a agregatelor pentm prepararea betoanelor sunt prevazute de:
STAS 1667-76; NE012/99, anexa IA
4.3.3 Prepararea betonului
Betonul se caracterizeaza prin:
- clasa betonului, conform NE012/99, tabel 5.4;
- lucrabilitate, conform NE012/99, anexa 1.2
- tipul de ciment, conform NEOI2/99, anexa 1.4;
- marimea agregatului, conform NE012/99, anexa 1.4;
- gradul de impermeabilitate, conform NE012/99, tabel 5.4;
- gradul de gelivitate, conform NE012/99,) tabel 5.4;
Caracteristicile betonului sunt cele specificate in proiect.
Controlul calitatii betonului preparat se face prin prelevarea de probe în conditiile normativului
NE0l2/99. anexa VI.3.
4.4 Otelul pentru armaturi
Otelul trebuie sa îndeplineasca conditiile telmice prevazute de STAS 438/1~89. STAS 438/2-91,
STAS 430/2-80 si STAS 10107/0-90.
Tipurile de otel folosite sunt OB37 si PC52.
Folosirea altor tipuri de otel-beton nu este posibila decât cu aprobarea proiectantului. care se face
numai pe baza "Certificatului de calitate" emis de producator.
4.5 Cofrajele si sustinerile lor
Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa asigure forma, dimensiunile si gradul de finisare al
constmctiei, conform proiectului.
Calitatile pe care trebuie sa le îndeplineasca cofrajele sunt precizate în NEOI2/99, anexa III.
Verificarea calitativa a lucrarilor de cofrare si de sprijiniri este precizata în nonnativul C56-85, act
normativ a carui respectare este obligatorie.
4.6 Turnarea betonului
Aceasta. operatiune cuprinde urmatoarele faze:
- montarea annaturilor,
- turnarea betonului,
- compactarea betonului,
- decofrarea betonului,
- verificarea calitatii betonului.
Toate aceste succesiuni de operatiuni se vor executa respectându-se precizarile NE012/99, cap.
12 13; 14; 15; 16.
DESCRIEREA LUCRARILOR
5.1 Introducere
Infrastructura se va executa integral din beton armat monolit, respectându-se calitatile materialelor
cerute prin proiect si de normativele în vigoare. Executia constructiei va începe cu lucrarile de
64
trasare terasamente, cofraje si turnare beton la infrastructura si vor continua cu lucrarile de
suprastructura.
Dupa fiecare faza de executie, conform normativului NEOI2/99, cap.17 si Legii 10/1995 se va
verifica calitatea lucrarilor de constructie de catre unitatile beneficiare de investitii, de proiectare si
de constructii montaj în conformitate cu atributiile ce decurg din normativele mentionate.
5.2. Lucrari de infrastructura
5.2.1 Executarea fundatiilor
- Lucrarile de fundatii, se vor executa în conformitate cu prevederile normativului P10/86.
- Executarea fundatiilor se va face numai dupa receptia lucrarilor de terasamente.
La executarea fundatiilor se vor avea în vedere urmatoarele:
- materialele întrebuintate trebuie sa corespunda îndicatiilor din proiect si prescriptiile
tehnice în vigoare;
- fundatia se va executa (lucrMile de betonare) pe cât posibil fara întrerupere.
5.2.2 Receptionarea lucrarilor de fundare
- Lucrarile de fundare se vor receptiona în conformitate cu prevederile normativului C56/85.
- La receptia lucrarilor de fundare, în afara prevederilor la abaterile admisibile, se vor mai verifica
existenta în conformitate cu proiectul a armaturilor ce pleaca din fundatii.
- Toate verificarile si constatarile efectuate cu ocazia receptiei fundatiilor se vor consemna in
procesele verbale de lucrari ascunse. În acelasi sens, se va verifica si se vor face aprecieri
(consemnate într-un proces-verbal) cu privire la calitatea tumarii betonului si a aspectului betonului
dupa decofrare.
- Lucrarile auxiliare aferente infrastructurii (hidroizolatii, umpluturi, sistematizare verticala, etc se
vor executa cu respectarea prevederilor de ordin general, cuprinse în legislatia în vigoare si cu
respectarea prevederilor specifice cuprinse în documentatia tehnica.
5.3 Precizari privind executarea lucrarilor de betonare.
5.3.1 Pregatirea tumarii betonului
Aceasta operatie comporta efectuarea urmatoarelor verificari si îndeplinirea urmatoarelor conditii:
- sunt realizate în mod corespunzator operatiile pregatitoare, sunt aprovizionate si
verificate materialele necesare (ciment, agregate, piese înglobate), iar utilajele si
dotarile necesare sunt în stare de functiune;
- formatiile de lucru sunt stabilite si instruite în ceea ce priveste tehnologia de executie, tehnica
securitatii muncii si PSI;
- au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si arrnaturi, în functie de situatia
respectiva;
- daca suprafetele de beton turnat anterior si întarit sunt corespunzator curatate de pojghita de
lapte de ciment.
- daca acestea nu prezinta zone necompactate sau segregate si au rugozitatea necesara asigurarii
bunei legaturi între betoane;
- daca sunt asigurate conditiile corespunzatoare de desfasurare normala a lucrarilor si de protectie
ulterioara a lui; .
- daca s-au luat masuri corespunzatoare de dirijare a apelor provenite din precipitatii, pentru a se
evita acumularea lor în incinta sau în jurul lucrarilor (pamânturi sensibile laumezire, etc.).
5.3.2 Reguli generale la aducerea lui la punctul de lucru, în maximum 15 min., betonul trebuie sa
fie pus în lucrare. In cazul în care durata transportului este mai mica de 1 ora, se poate admite un
interval de max. 30 min.
De regula, betonarea se face fara întremperi, însa atunci când acest acest lucru nu este posibil, se
creaza rosturi de lucru.
Din mijlocul de transport, betonul se descarca prin jgheaburi direct în cofraj.
Betonul adus la punctele de lucru trebuie sa se încadreze în limitele de lucrabilitate admise si sa
nu prezinte scgregari. Este admisa îmbunatatirea lucrabilWltii numai prin folosirea unui aditiv
superplastifiant.
Inaltimea maxima de cadere libera abetonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m.
În timpul turnarii betonului se va avea glija sa se evite deformarea sau deplasarea arrnaturilor fata
de pozitia prevazuta în proiect. Daca totusi asemenea defecte se constata, ele trebuie remediate
pe loc, în mod operativ si se continua turnarea.
Betonul se toarna uniform în lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de
max. 50 cm înaltime, iar turnarea stratului urmator, se face înainte de începerea prizei din stratul
turnat anterior.
65
In timpul betonarii nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii elementului de
constructie care se betoneaza si nici asezarea pe armaturi a vibratorului.
Se va avea grija sa se realizeze înglobarea completa a arrnaturilor în beton si sa se respecte
prevederile proiectului si în ceeea ce priveste grosimea stratului de acoperire.
Este interzisa circulatia muncitorilor si a utilajului de transport direct pe armaturi, pe cofraje sau pe
zonele cu beton proaspat turnat; aceasta operatie se face în timpul betonarii numai pe punti
special amenajate sau pe podine care nu reazema pe armaturi.
Durata maxima admisa a întreruperilor în timpul betonarii nu trbuie sa depaseasca timpul de
începere a prizei betonului.
Când totusi nu dispunem de determinari de laborator în acest scop, aceasta durata se considera
de doua ore de la prepararea betonului pentru cimenturile cu adaosuri si 1,5 ore în cazul celor fara
adaos.
Daca întreruperea betonarii este mai mare, reluarea tumarii este permisa numai dupa pregatirea
corespunzatoare a suprafetelor rosturilor.
5.3.3 Compactarea betonului
Aceasta operatiune se face mecanic cu vibratoare de interior - previbratoare.
în functie de lucrabilitatea betonului (care poate varia intre LI si Ls) si de tipul de vibrator folosit,
durata de vibrare optima este de 5 - 30 s. Ea se poate stabili prin determinari de proba efectuate
cu prima sarja de beton care se pune în opera.
Vibrarea se considera terminata atunci când:
- betonul nu se mai taseaza;
- nu mai apar bule de aer la suprafata betonului;
- suprafata betonului devine orizontal si usor lucioasa.
Distanta maxima între doua introduceri succesive ale vibratomlui este de 1m , ea putându-se
reduce în functie de desimea armaturilor si caracteristicile sectiunii.
Grosimea stratului de beton care urmeaza a fi vibrat nu trebuie sa depaseasca 3/4 din lungimea
buteliei, iar la compactarea stratului urmator butelia trebuie sa patrunda 5-15 cm în stratul anterior
compactat.
5.3.4 Tratarea betonului dupa turnare
Se mentine umiditatea betonului cel putin 7 zile dupa turnare, pentm a se reduce deforrnatiile de
contractie si pentru a se asigura conditii favorabile întaririi acestuia. Betonul proaspat turnat trebuie
protejat de vânt si actiunea razelor solare timp min. 24 h.
Protejarea elementelor de beton dupa turnare se face prin:
- acoperirea cu materiale de protectie (prelate, rogojini, etc.);
- stropirea periodica cu apa, dupa 1 - 12 h de la turnare si se va repeta la intervale de 2 - 6 h. astfel
încât suprafata betonului sa se mentina permanent umeda;
- aplicarea de pelicule de protectie, pe baza de prescriptii speciale:
Suprafetele de beton proaspat trebuie, de asemenea, protejate în timpul ploilor, cu folii de
polietilena sau prelate, atât timp cât exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
5.4 . Abateri admisibile si defecte limita (admisibile) ale elementelor de beton si beton armat
5.4.1 Defecte limita admisibile ale elementelor de beton si beton armat (C56-85)
Defecte limita ale betonului monolit
Ruperi si stirbiri la colturi:
- pâna la fata exterioara a armaturilor principale cel mult 20 cm/m;
- pâna la fata interioara a armaturilor principale: cel mult una de max. 5 cm lungime la 1 m;
- cu adâncime mai mare decât cele precedente si de max. 1/4 din dimensiunea cea
mai mica a sectiunii: cel mult una de max. 2 cm lungime la 1 m;
- cu adâncimi mai mari.de 1/4 din dimensiunea cea mai mica a sectiunii; nu se admit.
Segregari si lipsuri de sectiune, vizibile sau nu la fata elementului:
- pâna la fata exterioara a armaturilor principale: max. 400 cm/m2;
- pâna la fala interioara a arrnaturilor principale: cel mult una de max. 40 cm2/m2;
- cu adâncimi mai mari ca cele precedente, dar pâna la max. 1/4 din dimensiunea cea mai mica a
sectiunii.
- pentm elemente încarcate cu mai putin decât sarcina de exploatare: nu se admit decât fisuri
superficiale de contractie cu adâncime maxima pâna la fata exterioara a arrnaturilor principale;
- pentru elementele actionate cu încarcare de exploatare (STAS 10102-75).
- Sparturi ale betonului cauzate dupa întarirea lui, indiferent în ce scop;
- numai în limitele indicate anterior în primele 2 categorii de defecte (rupturi, segregari)
- nu se admit arrnaturi de rezistenla taiate sau întrempte, ca urmare a spargerilor în
66
beton.
5.5. Executarea lucrarilor de zidarie
5.5.1 Executarea lucrarilor va fi facuta numai de personal calificat, sub supravegherea
persoanelor însarcinate cu îndmmarea tehnica si controlul calitatii.
5.5.2. Lucrarile de zidarie se vor executa si receptiona conform prevederilor STAS 10109/1-89;
P2/85; CI7/82; C56/85.
5.5.3. Materialele vor fi puse în opera numai dupa:
- verificarea certificatelor de calitate care sa ateste ca sunt corespunzatoare normelor;
- executarea încercarilor prevazute în prescriptiile tehnice;
- verificarea fisei de transport a betonului si mortarului, concordanta calitatii prevazute în proiect si
în prescriptiile tehnice (consistenta mortarului 8-13 cm);
- udarea cu apa a caramizilor înainte de zidire.
5.5.4 Peretii din zidarie se vor executa astfel:
- zidaria se tese astfel ca rosturile verticale sa fie decalate de la un rând la celalalt : în lungul
zidului 1/4 din lungime caramida, sau 1/2 lungime sau cel putin 10 cm la blocuri; pe grosimea
zidului la 1/2 din lungime caramida sau bloc.
- grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm iar a celor verticale 10 mm;
- rosturile orizontale si verticale se umplu cu mortar pe toata grosimea zidariei, mai putin de 10-15
mm la fata zidariei care urmeaza a se tencui, pentru a se asigura buna aderenta a tencuielii;
- întreruperea tencuielii în câmp se face numai în trepte;
- ghermelele necesare se vor zidi de o parte si de alta a goluri lor dupa udarea prealabila a
golurilor si dupa ce vor fi impregnate cu bitum fierbinte.
5.5.5 Verificarea calitatii lucrarilor de zidarie se va efectua conform prevederilor STAS 10109/1-89
paragraf 9. Abateri admisibile
Denumire element de constructie Abateri limita (mm)
La dimensiunile peretilor - la grosimea de executie a peretilor din caramida si blocuri ceramice
- de 14 cm + 4 ; -4
- de 24 cm + 6; -8
- > de 24 cm +10; -10
La goluri pt. pereti din caramida si blocuri ceramice
- pl. goluri < 100 cm +10 ; -10
- pl. goluri > 100 cm +10 ; -10
La dimensiunile în plan ale încaperilor
- cu latura încaperii < 300 cm +15; -15
- cu latura încaperii > 300 cm +20; -20
La dimensiunile partiale in plan (spaleli) +10;-10
La dimensiunile în plan ale întregii cladiri +50;-50
La dimensiunile pe verticala pl. pereti din caramida si blocuri ceramice
La dimensiunea costurilor dintre caramizi
- rosturi orizontale +5 ; -2
- rosturi verticale +5 ; -2
5.6 Executarea lucrarilor din metal
5.6.1 Executarea lucrarilor va fi facuta conform prevederilor STAS 767/0-88; STAS 10166/1-77;
STAS 561-86
5.6.2 - Îmbinarea elementelor din metal se face prin sudura cu arc electric, respectând conditiile
prevazute în STAS 9101-77 si STAS 6662-87. Verificarea calitatii îmbinarilor sudate se face în
conformitate cu prevederile normativi C150-99.
5.6.3 - La executie se vor respecta prevederile normelor tehnice C172-88 si C228-88.
5.6.4 - Elementele din metal se vor depozita în încaperi închise, curate, în conditii în care sa fie
ferite de deteriorari, umezeala.
Transportul elementelor si pieselor se face cu mijloace de transport închise sau deschise daca
sunt protejate.
5.6.5 - Materialul pus în opera va fi tratat împotriva coroziunii.
MASURI DE PROTECTIE A MUNCII
6.1 Pe toata durata lucrarilor se vor respecta prevederile Regulamentului privind protectia si IgIena
muncii în constructii aprobat de MLP A T prin Ordin 9/N/1993, Normativului C300/94 privind
prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei lucrarilor, Legea 90/96, Ordin 56/97 al
Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, etc.
6.2 - De asemenea se va urmari respectarea urmatoarelor masuri:
67
- încheierea unui proces verbal privind circulatia pe sub zonele de lucru si îngradirea acestora;
- înainte de începerea lucrului, întregul personal trebuie sa aiba facut instructajul de protectie a
muncii, sa posede echipamentul de protectie si de lucru, sa nu fie bolnav, obosit sau sub influenta
bauturilor alcoolice;
- sculele dispozitivele si utilajele sa fie în stare de functionare, corect racordate la reteaua electrica
si legate la pamânt;
- schelele sa fie prevazute cu balustrade si scânduri de brad si sa fie bine ancorate.
6.3 -Masurile enumerate mai sus nu au un caracter limitativ si se vor completa si cu altele menite
sa evite producerea oricarui accident.

INTOCMIT,
Ing. AXINIA PAUL

S-ar putea să vă placă și