Propunere Tehnica Arhitectura Si Structura de Rezistenta

S.C. GENYMAR 2008 S.R.L.
RO 24301140; J17/1517/2008
Adresa: Str. Razboieni,nr. 199 Galati, tel.: 0753251234,
E-mail: genymar.gl@gmail.com
“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”
CAIET DE SARCINI
ARHITECTURA SI REZISTENTA
DETALII PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR
TERASAMENTE SAPATURI, UMPLUTURI SI FUNDATII
GENERALITĂŢI
LEGISLAŢIE DE REFERINŢĂ:
- NP 112-2014 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare direct.
- NP 113-2004 Normativ privind proiectarea, execuţia, monitorizarea şi
recepţia pereţilor “îngropaţi”.
- NP 120–2014 Normativ privind cerinţele de proiectare şi execuţie a
excavaţiilor adânci în zone urbane.
- C169/1988 Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente
pentru realizarea fundaţiilor constructiilor civile şi industriale.
- GE 029/1997 Ghid practic privind tehnologia de execuţie a piloţilor pentru
fundaţii.
- SR EN 1536:2004 Executarea lucrărilor geotehnice speciale. Piloţilor
foraţi.
- NP 045/2000 Normativ privind încercarea în teren a piloţilor de proba şi a
piloţilor din fundaţii
- ST 016/1997 Specificaţie tehnică. Criterii şi metode pentru determinarea
prin masurarea tasării construcţiilor. Instrucţiuni tehnice pentru
determinarea prin metode topogeodezice a deplasării construcţiilor,
datorate deformaţiilor terenului de fundare.
0
RO 24301140; J17/1517/2008
TRASAREA
Predarea amplasamentului se va face de către beneficiar şi proiectant, pe
baza procesului-verbal de predare-primire a amplasamentului şi a bornelor de
reper (cod 4-2-3 din Sistemul de evidentă în activitatea de control tehnic al
calităţii construcţiilor, publicat în Buletinul Construcţiilor volumul 2/1981).
Înainte de trasarea lucrărilor se va face recunoaşterea terenului, în
prezenţa proiectantului, pentru verificarea concordanţei proiectului cu situaţia
reală de pe teren.
Confirmarea poziţiei reţelelor subterane, pichetarea acestora şi precizarea
măsurilor ce se impun pe durata execuţiei, se va face pe bază de proces-verbal
încheiat cu delegaţii unităţilor de exploatare a reţelelor din gospodăria
subterană existentă în zonă. În funcţie de situaţia reală la teren, dacă este
cazul, vor fi efectuate sondaje de identificare.
Trasarea lucrărilor se va face topometric pe baza coordonatelor şi a
reperilor planimetrici şi de nivelment indicaţi în proiect.
Materializarea axelor construcţiilor se va face pe teren, prin ţăruşi bătuţi în
pământ. Determinarea adâncimii săpăturii în fixarea axului conductei se face cu
ajutorul riglelor de nivel şi a crucilor de vizitare. Periodic şi de câte ori se
constată deranjarea riglelor de trasare, se va verifica şi reface topometric
poziţia acestora.
Pentru trasarea retelelor:
Trasarea conductelor se materializează pe teren prin ţăruşi amplasaţi pe
axul viitoarelor trasee la intervale de cca. 100 -150 m şi la toate punctele
caracteristice (la cotiri în plan şi în profil, în vârfurile de unghi ale acestora, la
tangentele de intrare şi ieşire din curbele realizate prin poza tuburilor, în axul
căminelor, în punctele de branşament, în punctele de schimbare a diametrului
sau tipului de conductă, în punctele cu masive de probă şi de ancoraj) şi
marcaţi în conformitate cu notaţiile punctelor de pe planşe. Fiecare ţăruş va
avea doi martori amplasaţi perpendicular pe ax la distanţa care să-i asigure
împotriva degradării în timpul executării săpăturilor, al depozitării pământului şi
al circulaţiei pe marginea şanţului.
De asemenea se plantează ţăruşi pe porţiunile de aliniament, din 50 în 50
m, pe axul traseului.
1
RO 24301140; J17/1517/2008
Respectarea întocmai a cotelor de pozare şi a pantelor conductei

prevăzute în proiect prezintă o deosebită importanţă pentru a nu se crea între
căminele de golire şi de aerisire puncte înalte sau joase intermediare, ceea ce
provoacă formarea unor pungi de aer şi diminuarea debitului conductei, sau
împiedică golirea completă a conductei în caz de avarii şi reparaţii.
LUCRĂRI PRELIMINARE
Contractorul va executa următoarele lucrări pregătitoare:
- îndepărtarea stratului vegetal şi a altor materii biologice;
- protejarea elementelor din jurul săpăturii ce pot suferi degradări.
LUCRĂRI DE SĂPĂTURĂ
Se va asigura stabilitatea terenului în jurul excavaţiei pe o distanţă
suficientă pentru a nu periclita construcţiile învecinate şi siguranţa muncitorilor
şi a utilajelor. Contractorul va lua toate măsurile pentru evacuarea apelor din
jurul excavaţiei. Pentru săpăturile cu dimensiuni mari se prevăd pante ale
fundului săpăturii astfel încât să fie posibilă colectarea apelor. Taluzurile
temporare trebuie racordate în trepte înainte de operaţiunile de umpluturi şi
compactări.
La începerea lucrărilor de săpături, dirigintele de şantier va verifica
încheierea şi buna execuţie a lucrărilor pregătitoare. Contractorul va începe
lucrările după primirea amplasamentului şi a reperelor de nivel, pe baza unui
proces verbal semnat de investitor, proiectant şi contractor.
LUCRĂRI DE UMPLUTURĂ
Umplutura de pământ argilos se împrăştie şi se nivelează în straturi
afânate de câte 20 cm. Aceasta se realizează astfel încât apa să se poate
scurge liber pe suprafeţele de deasupra. Dacă pe decursul lucrărilor apar
deteriorări ale umpluturii aceasta se va reface prin compactare.
Compactarea se va face până la atingerea gradului de 98% din densitatea
maximă măsurată în testul Proctor şi o greutate volumică în stare uscată medie
de minim 15.5 kN/m3. Gradul de umiditate al umpluturii trebuie să fie între +/-
2% din conţinutul optim de umezeală, pentru material granular şi între 0.8 şi
2
RO 24301140; J17/1517/2008
1.2% pentru materialele coezive.
EXECUŢIA PE TIMP FRIGUROS

Execuţia lucrărilor de excavaţii pe timp friguros se va face în baza
prevederilor normativulul C16-84. Această operaţiune va începe numai după
dezgheţarea naturală a stratului superficial. La săpăturile cu epuismente, apa
pompată va fi îndepărtată imediat, pentru a nu se forma gheaţă în jurul
punctului de lucru şi pentru a împiedica infiltrarea apei sub tălpile de fundare.
Transportul pământului săpat pe timp friguros trebuie să se termine înainte
de începerea îngheţului. Umpluturile se pot executa şi compacta pe timp
friguros, prin mijloace manuale sau mecanice, dacă se respectă următoarele
condiţii:
Procesul tehnologic şi condiţiile de realizare Temperatura Durata
Săparea, transportul, aşternerea în

Durata totală de
umplutură şi compactarea pământului +1°C
execuţie
neîngheţat
Săparea pământului pentru aşezarea în
umplutură, din zone în care terenul nu este +1°C Durata de săpare
îngheţat
În momentul
Aşezarea pământului de umplutură pe teren
+1°C aşternerii
sau pe stratul inferior neîngheţat
stratului
- la atingerea temperaturilor critice mentionate în tabel, executarea

umpluturilor se opreşte luându-se măsuri de protejare a suprafeţelor de capete
cât şi a celor realizate prin umplutură;
- umpluturile se vor executa pe porţiuni mici, activitatea se va desfăşura
fără întrerupere astfel încât la sfârşitul zilei de lucru zona de lucru să fie
finalizată;
VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR. ABATERI ADMISE

- înaintea începerii lucrărilor trebuie verificată existenţa PV predare-
primire amplasament, a bornelor de reper şi a studiului geotehnic, ce conţin
3
RO 24301140; J17/1517/2008
informaţii cu privire la stratificaţia terenului, grosimea, natura, coeziunea şi

umiditatea straturilor, cota apelor subterane şi a detaliilor de execuţie;
- la terminarea lucrărilor de săpături se vor verifica dimensiunile, cotele
de nivel realizate şi natura terenului;
- se vor executa teste de laborator pentru materialele de umplutură
conform instrucţiunilor inginerului geotehnician, iar rezultatele obţinute se vor
transmite contractorului.
ABATERI ADMISE
1. Abateri privind precizia amplasamentului şi a cotei de nivel:
- poziţia în plan orizontal a axelor fundaţiilor: 10mm;
- poziţia în plan vertical a cotei de nivel: 10mm.
2. Abateri dimensionale ale elementelor:
- în plan orizontal:
- înălţimi până la 2m: +/- 20mm;
- pentru toată înălţimea: +/- 30mm;
- faţă de verticala muchiilor:
- pentru 1m: 3mm;
- pentru toată înălţimea: 16mm;
3. Abateri admisibile faţă de gradul de compactare prevăzut în proiect:
- pentru sistematizări verticale: mediu 10%, minim 15%;
- în jurul fundaţiilor şi subsolurilor: mediu 5%, minim 8%;
- în şanţuri de conducte: mediu 5%, minim 8%.
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE SAPATURA

Umplutura si compactarea pamantului de umplutura, functie de importanta
constructiei, volumul acesteia, natura terenului de fundare, sistemul constructiv,
proiectantul prin contract de asistenta tehnica va fi chemat pe santier pentru
verificarea si consemnarea in p.v. a lucrarilor in fazele determinante ce devin
ascunse:
- trasarea axelor constructiei;
- adancimea de fundare (terenul bun de fundare ) si latimea fundatiilor;
Se vor lua probe pentru verificarea compactarii umpluturii, mai ales acolo
unde cota terenului amenajat este mai sus de cota terenului natural.
4
RO 24301140; J17/1517/2008
CONDITII DE MASURARE A LUCRARILOR

Masuratorile lucrarilor de terasament (sapaturi, umpluturi, compactari) si
transport se vor face la metri cubi de terasament, respectiv tone pentru
transport, conform proiect, scazandu-se volumul de umplutura si volumul
canalelor de instalatii daca este cazul.
VERIFICĂRI IN VEDEREA RECEPŢIEI

Orice lucrare de terasamente va fi începută după efectuarea operaţiei de
predare-primire a amplasamentului, trasărilor reperilor cotei zero, etc,
consemnate într-un process-verbal încheiat de delegaţii beneficiarului,
proiectantului şi executantului.
Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se va verifica întreaga
trasare pe teren, atât în ansamblu cât şi pentru fiecare obiect în parte, conform
STAS 9824/1-76.
La terminarea lucrărilor de săpături pentru fundaţii se vor verifica pentru
fiecare în parte dimensiunile şi cotele de nivel realizate şi se vor compara cu
dimensiunile din proiect, în cazul depăşirii oricărei dintre abaterile admisibile,
este interzisă începerea lucrărilor corpului fundaţiilor înainte de a se fi efectuat
toate corecturile necesare aducerii spaţiului respectiv în limitele admisibile.
În toate cazurile în care se constată că la cota de nivel stabilită în proiect
natura terenului nu corespunde cu aceea avută în vedere la proiectare, soluţia
de continuare a lucrărilor nu poate fi stabilită decât pe baza unei dispoziţii scrise
a proiectantului.
Verificarea naturii terenului sub cota de fundare se va face prin probe de
laborator, fie prin penetrare statică sau dinamică. Aceste probe, se vor face cel
puţin câte una la fiecare 200 m2 suprafaţă şi min.3 pentru fiecare obiect.
Umpluturile (perne) de pământ, nisip, balast, pietriş sau piatră spartă, care
servesc drept consolidare terenului de fundare şi pe care se aşează direct
fundaţii, trebuie tratate ca lucrări speciale, verificându-se:
■ corespondenţa cu prevederile proiectului, a naturii terenului de
fundare, în aceleaşi condiţii ca şi pentru fundaţia propriu-zisă.
5
RO 24301140; J17/1517/2008
■ calitatea materialului utilizat pentru această umplutură,

neadmiţându-se nicio abatere de la proiect, în sfera de granulozitate, pentru
care se admit abateri de ±5% faţă de componentele de sorturi.
■ respectarea tehnologiei de compactare prevăzută în proiect.
■ realizarea gradului de compactare prevăzut în proiect.
■ abaterea admisibilă faţă de gradul de compactare prevăzut în
proiect este de 2% pentru medie şi 5% pentru valoarea minimă.
■ toate buletinele de încercări şi rezultatele verificărilor menţionate
mai sus se vor consemna în procese verbale de lucrări ascunse.
Pentru umpluturile de pământ utilizate pentru platforme, căi de acces
pietonale sau cu o circulaţie auto uşoară, sistematizări verticale, completarea
săpăturilor de fundaţie sau pentru conducte sub pardoseli, se va verifica :
■ îndepărtarea pământului vegetal şi a altor straturi indicate în proiect
■ corespondenţa cu proiectului a naturii pământului utilizat şi a
tehnologiei de compactare;
■ realizarea gradului de compactare conform STAS 1913/13-83.
Abateri admisibile faţă de gradul de compactare prevăzute în proiect sunt:
■ pentru sistematizări
verticale: mediu - 10%; minim - 15%;
■ în jurul fundaţiilor şi
subsolurilor şi sub pardoseli: mediu - 5%; minim - 8%;
■ la şanţuri de
conducte: mediu - 5%; minim - 8%;
Rezultatele acestor verificări se vor înscrie în procesele verbale de lucrări
ascunse.
Pentru verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor de terasamente se vor
respecta prevederile «Instrucţiunilor pentru verificarea calităţii şi recepţia
lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii aferente» şi ale normativului C 56-
85.
Este obligatorie convocarea proiectantului la terminarea lucrărilor de
săpătură pentru fundaţii, în vederea recepţionării cotei de fundare pe bază de
proces- verbal.
6
RO 24301140; J17/1517/2008
Procesele verbale pentru lucrările care devin ascunse se întocmesc în

conformitate cu prevederile normativului C 56-85.
MASURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII SI DE PAZA CONTRA

INCENDIILOR
La executarea lucrărilor de săpături se vor respecta prevederile din «
Normele republicane de protecţia muncii» şi« Normele de protecţia muncii în
activitatea de construcţii- montaj. Atât pentru prevenirea cât şi pentru stingerea
incendiilor ce se pot produce în timpul executării lucrărilor se vor respecta
prevedrile legale în vigoare.
COFRARE - DECOFRARE
LEGISLAŢIE DE REFERINŢĂ:
- NE012/2-2010 – Normativ pentru executarea lucrărilor din beton;
- C11-1974 – Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii
a panourilor din placaj pentru cofraje;
- C162 -1973 – Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea
cofrajelor metalice plane pentru pereţi din beton monolit la clădiri;
- C41-1986 – Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor
glisante;
- C16/1984 – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de
construcţii şi a instalaţiilor aferente;
- C56-85 – Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente.
CONDIŢII TEHNICE GENERALE:

- să asigure obţinerea formei, a dimensiunilor si a gradului de finisare
prevăzute în proiect, respectând abaterile admisibile;
- să fie rezistente şi stabile sub încărcările ce apar în timpul execuţiei;
- să fie etanşe astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment;
- să asigure ordinea de montare şi demontare stabilită, fără a se degrada
elementele de beton
- cofrate sau componentele cofrajelor şi susţinerilor;
7
RO 24301140; J17/1517/2008
- să permită la decofrare o preluare treptată a încărcării de către

elementele care se decofrează.
Suprafaţa interioară a cofrajului trebuie sa fie curată. Substanţele de
tratare a cofrajului (agenţii de decofrare) trebuie să fie aplicaţi în straturi
uniforme pe interiorul cofrajului, betonarea executându-se în perioada de
valabilitate a acestor substanţe. Agenţii de decofrare nu trebuie să păteze sau
să afecteze calităţile betonului şi nici durabilitatea acestuia.
Cofrajele se pot executa din lemn, metal sau produse din material
plastic. Materialele utilizate trebuie să fie în conformitate cu reglementările
tehnice în vigoare.
Manipularea, transportul şi depozitarea cofrajelor se va face astfel
încât să se evite deformarea şi degradarea lor (umezirea, murdărire,
putrezire, ruginire, etc.). Înainte de începerea operaţiei de montare a
cofrajelor se vor pregăti suprafeţele care vor veni în contact cu betonul ce
urmează a se turna şi se va verifica poziţia armăturilor.
Montarea cofrajelor cuprinde următoarele etape:
- trasarea poziţiei cofrajelor;
- dimensiunile interioare ale cofrajelor în raport cu dimensiunile
elementelor care urmează a se betona;
- poziţia golurilor;
- asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;
- încheierea, legarea şi sprijinirea finală a cofrajelor.
În cazurile în care elementele de susţinere a cofrajelor reazemă pe teren,
se va asigura repartizarea solicitărilor ţinând seama de gradul de compactare şi
de posibilitatea de tasare. De asemenea se vor prevedea şi posibilele efecte
negative ale schimbărilor de temperatură (îngheţ, dezgheţ, ploi, etc.).
Toleranţele de execuţie admise pentru lucrările de cofraje sunt:
- la fundaţii:
- lungime ±15mm
- lăţime ± 6mm
- înălţime ±10mm
- la plăci:
- lungime/lăţime ±10mm
8
RO 24301140; J17/1517/2008
- grosime ± 3mm
- înclinare faţă de poziţia din proiect: max. 2mm/m, <10mm în total
- la grinzi:
- lungime ±10mm
- secţiune ± 3mm
- înclinare faţă de poziţia din proiect: max. 2mm/m, <10mm în total
- la pereţi (elevaţie):
- lungime ±10mm
- înălţime ±10mm
- grosime ± 3mm
DECOFRAREA
Decofrarea se poate face atunci când betonul a atins o anumită rezistenţă.
Trebuie avute în vedere condiţiile speciale ale decofrării elementelor de beton
care au fost supuse îngheţului în faza întăririi (pentru betonul neprotejat).
Elementele de construcţii pot fi decofrate în momentul în care betonul are
suficientă rezistenţă pentru a putea prelua integral sau parţial, după caz,
sarcinile pentru care au fost proiectate. Trebuie acordată atenţie deosebită
elementelor de construcţie care, după decofrare suportă aproape întreaga sarcină
prevăzută în calcul.
Se recomandă următoarele rezistenţe la care se poate decofra:
- părţile laterale ale cofrajului se pot îndepărta după ce betonul a atins o
rezistenţă de minimum 2.5N/mm2, astfel încât feţele şi muchiile elementelor să
nu fie deteriorate (orientativ 2 zile pentru o temperatură de +50°C şi respectiv,
o zi pentru o temperatură de +150°C);
- cofrajele părţilor interioare la plăci şi grinzi, se vor îndepărta meţinând
popii de siguranţă, atunci când rezistenţa betonului a atins 70% din cea
proiectată pentru elementele cu deschideri de max. 6m şi 85% pentru
elementele cu deschideri mai mari de 6m.
Stabilirea rezistenţelor la care au ajuns părţile de construcţie în vederea
decofrării se face prin încercarea epruvetelor de control, prelevate în acest
scop şi păstrate în condiţii similare cu cele din amplasament, conform
prevederilor din SR EN 12390-6:2010. În cazul în care există dubii cu privire la
rezultatele încercărilor pe epruvete se recomandă încercări nedistructive.
9
RO 24301140; J17/1517/2008
Dacă în timpul întăririi betonului temperatura se situează sub +50°C, se

recomandă ca durata minimă de decofrare să se prelugească cu aproximativ
durata îngheţului.
În cursul operaţiei de decofrare se vor respecta următoarele reguli:
- în cazul în care se constată defecte de turnare (goluri, zone segregate
etc.) care pot afecta stabilitatea construcţiei decofrate, se va sista demontarea
elementelor de susţinere până la aplicarea măsurilor de remediere sau
consolidare;
- susţinerile cofrajelor se vor desface începând cu zona centrală a
deschiderii elementelor şi continuând simetric către reazeme;
- decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea bruscă a
încărcărilor de către elemente, ruperea muchiilor betonului sau degradarea
materialului cofrajelor şi susţinerilor.
În termen de maximum 24 de ore de la decofrarea oricărei părţi de
construcţie se va proceda, de către contractor, dirigintele de şantier şi de către
proiectant (daca acesta a solicitat sa fie convocat), la o examinare amănuţită a
tuturor elementelor de rezistenţă ale structurii, încheindu-se un proces verbal în
care se vor consemna calitatea lucrărilor, precum şi eventualele defecte
constatate. Se interzice efectuarea de remedieri înainte de această examinare.
În cazul constatării unor defecte, remedierea acestora se va face
numai cu înştiinţarea şi acordul proiectantului, conform prevederior din
C149-87 – Instrucţiuni tehnice privind procedeele de remediere a
defectelor pentru elementele de beton şi beton armat.
ARMARE
LEGISLATIE DE REFERINTA
- ST009-2005: Specificatie tehnica privind produse din hotel utilizate ca
armaturi: cerinte si criterii de performanta.
- STAS 438/1-2012 – Hotel beton laminat la cald
- STAS 438/3-2012 – Produse de otel pentru armarea betonului. Plase
sudate.
- Pentru otelurile fabricate in strainatate sunt necesare:
10
RO 24301140; J17/1517/2008
- Certificatul de garantie emis de producator;

- Agrementul tehnic eliberat de autoritatile romane abilitate, conform
reglementarilor in vigoare.
- C228-1988 – Instructiuni tehnice privind sudarea armaturilor din otel-
beton;
- P59-1986 – Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu
plase sudate a elementelor din beton;
- NE020-2003 – Normativ privind proiectarea planseelor compuse din tabla
cutata si beton;
- ST043-2001 – Specificatie tehnica privind cerintele si criteriile de
performanta pentru ancorarea in beton cu sisteme mecanice si metode
de incercare;
- ST042-2002 – Specificatie tehnica privind ancorarea armaturilor cu rasini
- NP093-2003 – Normativ de proiectare a elementelor compuse din
betoane de varste diferite si a conectorilor pentru lucrari de camasuieli si
suprabetonari.
CONDITII TEHNICE GENERALE

Tipurile de armaturi utilizate sunt:
- OB37 – otel beton cu profil neted;
- PC52 – otel beton cu rezista superioara cu profil periodic;
- SPPB – plasa sudata pentru beton armat.
In cazul folosirii otelurilor din import este obligatorie existenta certificatului
de calitate emis de unitatea care a importat otelul sau care asigura desfacerea
acestora. In certificatul de calitate se va mentiona tipul de otel corespunzator
conform STAS 438/1-2012, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a
tuturor parametrilor de calitate. In cazul in care exista dubii asupra modului in
care s-a facut echivalarea, se va putea utiliza otelul respective numai pe baza
rezultatelor de laborator si impreuna cu acordul scris al proiectantului.
LIVRAREA OTELULUI PENTRU ARMATURI

Livrarea otelului-beton se va face conform prevederilor in vigoare si va fi
insotita de certificate de calitate. In cazurile in caer livrarea se face de catre o
baza de aprovizionare, acesta este obligat sa transmita certificatele de garantie
11
RO 24301140; J17/1517/2008
corespunzatoare loturilor pe care le livreaza. Documentele ce insotesc livrarea

otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele informatii:
- Denumirea si tipul de hotel, standardul loturilor;
- Toate informatiile pentru identificarea loturilor;
- Greutatea neta;
- Valorile determinate privind greutatea neta.
Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta,
ce va contine:
- Marca produsului;
- Tipul armaturii;
- Numarul lotului, a colacului sau legaturii;
- Greutatea neta;
- Viza CTC.
Otelul livrat de intermediarI va fi insotit de un certificat privind calitatea
produselor, care va contine toate datele din documentele de calitate eliberate
de producatorul otelului beton.
TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA OTELULUI PENTRU ARMATURI

Barele de armatura, plasele sudate si carcasele de armatura vor fi
transportate si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte
substante ce pot afecta armatura si/sau betonul sau aderenta armaturii la
beton. Otelurile pentru beton armat trebuie sa fie depozitate separate, pe tipuri
si diametre, in spatii amenajate si dotate corespunzator, astfel incat sa asigure:
- Evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturilor;
- Evitarea murdaririi barelor de otel cu pamant sau cu alte materiale;
- Asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si
diametru.
Plasele sudate vor fi depozitate pe loturi de acelasi tipuri, etichetate
corespunzator.
12
RO 24301140; J17/1517/2008
CONTROLUL CALITATII ARMATURILOR

Calitatea produselor de armatura va fi verificata conform actelor normative
in vigoare. Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat operatia de control
de calitate va consta din:
- Examinarea existentei si continutului documentelor de certificare a
calitatii si compararea datelor inscrise in certificat cu cerintele reglementate
pentru produs;
- Verificarea dimensiunilor sectiunii;
- Examinarea aspectului;
- Verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de
curgere, alungirea la rupere);
- Verificare prin indoire la rece.
In cazurile in care nu exista certitudine asupra calitatii otelurilor
aprovizionate se va proceda la verificarea caracteristicilor mecanice prin
incercarea la tractiune si la sudabilitate (pentru otelurile la care vor fi facute
imbinari sau innadiri sudate). In aceleasi conditii calitatea plaselor sudate si a
sudurilor se va verifica prin incercari pe epruvete precum si prin incercari pe
plase, conform reglementarilor tehnice specifice in vigoare.
FASONAREA ARMATURILOR
Fasonarea armaturilor, confecfionarea si montarea acestora se va face in
stricta conformitate cu prevederile proiectului si cu respectarea prevederilor de
alcatuire pentru elementele din beton armat prevazute in SREN 1992-1-1,
privind urmatoarele:
- prevederi constructive privind armaturile pentru beton armat si beton
precomprimat – generalitati conform pct.8;
- prevederi constructive privind elementele si reguli specific – conform
pct.9.
Utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu reglementarile
specific in vigoare. Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect (tipul otelului
si/sau diametrele) se va face numai cu acordul proiectantului (din punct de
vedere tehnic) si al beneficiarului (din punct de vedere al costurilor suplimentare
care ar putea rezulta din aceasta operatie).
13
RO 24301140; J17/1517/2008
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte - in acest scop

se vor indeparta toate impuritatile depuse pe suprafata barelor precum si rugina
in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura.
Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte
de a se proceda la taiere si fasonare, fara a se deteriora insa profilul. La
intinderea cu troliul alungirea maxima nu va depasi 1mm/m. Fasonarea se va
face conform detaliilor din proiect.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate in asa fel
incat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei
lor pana in momentul montarii. In cazul in care, datorita conditiilor locale, poate
fi favorizata corodarea ofelului, se recomanda montarea si betonarea
armaturilor in maximum 15 zile de la fasonare.
Armaturile se vor taia cu sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiect.
In cazul armaturilor netede, avand diametrul “d” ciocul se indoaie la 108°, cu
raza interioara de minim 1.25d si portiunea dreapta la capat, de minim 5d. In
cazul armaturilor cu profil periodic, ciocul se indoaie la 90° cu raza interioara de
minim 2d si portiunea dreapta de capat de minim 7d. Barele etrierilor se inchid
cu ciocuri la 135°, avand lungimea ciocului de cel pufin 10d sau 10cm, unde d
este diametrul etrierului. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi mai
mici de -10°C. Barele cu profil periodic avand diametru mai mare de 25mm se
vor fasona la cald.
Armatura trebuie taiata, indoita, manipulata astfel incat sa se evite:
- Deteriorarea mecanica (crestaturi, loviri);
- Ruperi ale sudurilor in carcase sau plase sudate;
- Contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot
produce corodari ale armaturii.
Incercarile sau determinarile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea
calitatii sudurii nodurilor, se va efectua conform SR43 8/3-1998.
MONTAREA ARMATURILOR
Montarea armaturilor va incepe numai dupa indeplinirea urmatoarelor
conditii:
- Receptionarea calitativa a cofrajelor;
14
RO 24301140; J17/1517/2008
- Acceptarea de catre proiectant a procedurii de betonare in cazul

elementelor sau partilor din structura la caror volum depaseste 100mc si la care
este necesar sa fie prevazute rosturi de turnare;
Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se toate
masurile care sa asigure mentinerea acestora la pozitie in timpul turnarii
betonului (montare distantieri, agrafe, capre) si asigurand spatiile necesare
pentru patrunderea vibratorului.
Se vor prevedea cel putin:
- Doi distantieri la fiecare m2 de placa sau perete;
- Un distantier la fiecare ml de grinda sau stalp;
- Un distantier intre randurile de armaturi la fiecare doi metri liniari de
grinda in zona cu armatura pe doua sau trei randuri.
Distantierii vor fi din mortar de ciment sau mase plastice. Se interzice
folosirea distantierilor din cupoane de otel beton, cu exceptia distantierilor dintre
randurile interioare de armatura.
Mentinerea la pozitie a armaturilor de la fata superioara a placilor se va
face cu capre din otel beton sprijinite pe armatura inferioara sau pe distantieri si
dispuse la distante maxime de 1 m (2 buc/m 2) in camp si la distante maxime de
50 cm (4 buc/m2) pentru zonele in consola. In cazul armaturilor cu diametru mai
mare de 14mm se admite depasirea distantelor mentionate, dar astfel incat sa
se asigure pastrarea pozitiei armaturii. In asemenea situatii, caprele pot fi
inlocuite cu bare sudate de armatura inferioara si respectiv superioara.
Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate, prin punct de sudura
sau legaturi cu sarma de armatura elementului, sau vor fi fixate de cofraj, astfel
incat sa se asigure mentinerea pozitiei lor in timpul turnarii betonului.
Inainte de turnare, armatura trebuie sa nu prezinte noroi, ulei, vopsea,
agenti de intarziere si antiaderenti, trebuie indepartata rugina, zgura, zapada,
gheata, grasimea sau orice alta\substanta care poate avea efecte chimice
adverse asupra otelului sau betonului sau care poate reduce legatura dintre otel
si beton.
15
RO 24301140; J17/1517/2008
LEGAREA ARMATURILOR
La incrucisari barele de otel beton vor fi legate intre ele cu sarma neagra
(SREN 10244-2:2009) utilizand cate doua fire de sarma de 1,0...1,5 mm
diametru. Nu se accepta legarea prin sudura electrica in puncta.
Legarea armaturii la incrucisari se va realiza astfel:
- la retelele de armaturi din placi si pereti: (i) fiecare incrucisare, pe doua
randuri de incrucisari marginale, pe intregul contur; (ii) restul incrucisarilor, in
camp, se vor lega in sah, din doua in doua;
- la retele de armaturi din placi curbe subtiri, se vor lega toate incrucisarile;
- la grinzi si stalpi: (i) toate incrucisarile cu colturile etrierilor si cu ciocurile
agrafelor; (ii) incrucisarile cu portiunile drepte ale etrierilor vor fi legate in sah,
din doua in doua; (iii) barele inclinate se vor lega, in mod obligatoriu, de primii
etrieri cu care se incruciseaza; (iv) etrierii si agrafele montate inclinat, precum si
fretele, se vor lega la toate incrucisarile cu barele longitudinale.
INNADIREA ARMATURILOR
Innadirea armaturilor se face in conformitate cu prevederile proiectului prin
suprapunere (de regula), sau suprapunere si sudura, respectand regulile din SR
EN 1992-1-1 privind sudarea barelor din otel beton. De asemenea se respecta
prevederile normativului NE012-2-2010 - cap.8.4. Nu se permite folosirea
sudurii la innadirea armaturilor din oteluri ale caror calitati au fost imbunatatite
pe cale mecanica (sarma trasa). Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile
prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial.
TOLERANTE DE EXECUTIE
Clasele de toleranta pentru fasonarea si montarea armaturilor sunt
prevazute in normativul NE012-2-2010, cap.8.3.9 si anexele C si D astfel:
- la distantele dintre armatura: la fundatii T D,IX , dar nu mai mult de 10mm;
la placi si pereti TD,VIII, dar nu mai mult de 5mm; la stalpi si grinzi T D,VIII, dar nu
mai mult de 3mm; pentru etrieri, agrafe si frete TD,IX, dar nu mai mult de 10mm.
- La acoperirea cu beton a armaturii fata de dimensiunea nominala, in
functie de inaltimea elementului (h), abaterile admise sunt urmatoarele:
- h<150mm - ±10mm;
16
RO 24301140; J17/1517/2008
- h=400mm - -10mm….15mm;
- h>2500mm - -10mm…20mmm.
Cu urmatoarele mentiuni:
- Pentru valori intermediare ale inaltimii se va interpola liniar;
- La fundatii si elemente de beton din fundatii acoperirea poate fi sporita cu
15mm.
Pentru toate elementele de structura se vor respecta si urmatoarele
abateri:
- Lungimi totale/partiale fata de proiect:
- L < 1m ±5mm;
- 1m < L < 10m ±20mm;
- L > 10m ±30mm
- Lungimea de petrecere la imbinariel prin sudura – ±3d
- Pozitia innadirii – 50mm
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

Verificarea si receptionarea armaturii montate se va efectua:
- La terminarea lucrarilor de montare, pentru o etapa de lucru, cand se
face si receptia lucrarilor;
- Imediat inainte de punerea in opera a betonului, cand se efectueaza o
noua verificare.
Verificarea armaturii se efectueaza prin examinare directa si masuri simple
care se refera la urmatoarele:
- Tipul, clasa si trasabilitatea produselor: prin observare vizuala si
confruntarea cu documentele de calitate privind produsele respective;
- Diametrele si incadrarrea in tolerantele admise privind dimensiunile si
pozitiile – prin masurarea directa in cel putin doua sectiuni, in fiacare zona in
care armarea difera, o atentie deosebita fiind acordata acoperirii cu beton;
- Pozitia si aspectul innadirilor – prin observare vizuala si masurare directa
cu urmatoarele precizari: (i) pentru imbinari sudate sau realizate prin alte
metode, executate in atelier (de catre executant sau prelucrator), se vor lua in
considerare documentele de receptie care trebuie sa fie intocmite la atelier; (ii)
17
RO 24301140; J17/1517/2008
pentru imbinari executate la fata locului, se vor lua in considerare documentele

de receptie intocmite de executant, dupa realizarea innadirilor respective;
- legarea armaturii la incrucisari si existenta distantierilor, prin observare
vizuala si apreciere, inclusiv prin solicitare manuala, a stabilitatii carcasei de
armatura si a fixarii distantierilor;
- starea armaturii, prin observare vizuala si masurare, dupa caz, privind:
(suprafata armaturii nu trebuie sa fie acoperita de materii care impiedica
aderenta (pamant, substante grase etc.); (ii) starea de corodare, pentru care se
aplica urmatoarele conditii: se accepta starea existenta in cazurile in care
armatura prezinta rugina superficiala neaderenta (brun-roscata), care se curata
usor prin stergere, rugina superficiala aderenta (brun roscata sau neagra), cu
aspect mat, rugos, care nu se desprinde prin lovire; se masoara adancimea
zonelor cu coroziune localizata (puncte, pete) sau cu rugina in straturi care se
desprind prin lovire. dupa curatarea ruginii urmand ca in cazul in care reducerea
sectiunii este mai mica decat cea corespunzatoare abaterilor limita admisibile
negative pentru diametrul armaturii, sa se poata accepta starea existenta, cu
avizul proiectantului, sau in cazul in care reducerea sectiunii este mai mare, sa
se refuze receptia armaturii.
Evaluarea starii armaturii in cazurile in care aceasta prezinta coroziune
localizata sau in straturi, prin masurarea reducerii sectiunii, trebuie efectuata in
zonele in care coroziunea este vizibil avansata, in cel putin trei sectiuni ale
fiecarei bare de armatura.
In cazuri cu dubii privind verificarea armaturii montate conform celor
aratate mai inainte, se vor prevedea masuri pentru a se clarifica situatia, iar
pentru neconformitati se va dispune remedierea lor.
Pentru a evita aparitia neconformitatilor este recomandata verificarea si
fasonarea acestora, inainte de montare.
O atenfie deosebita va fi acordata verificarii armaturii din zonele de
ancorare pretensionate (alcatuire, pozitie, fixare).
Receptia armaturii montate reprezinta confirmarea conformitatii acesteia
cu proiectul si cu prevederile reglementarilor tehnice aplicabile, pe baza
verificarii efectuate, prin incheierea procesului-verbal de receptie calitativa pe
faze (pentru lucrari ce devin ascunse), cu participarea reprezentantului
18
RO 24301140; J17/1517/2008
beneficiarului lucrarii; in cazul receptiei armaturii elementelor structurale, cu

participarea proiectantului
In cazurile in care executantul lucrarilor de constructii aplica un sistem de
management al calitatii, la baza procesului-verbal de receptie calitativa pe faze
a lucrarilor de confectionare si montare a armaturii nepretensionate vor sta
documentele aplicabile ale acestui sistem, la care se va face trimitere
(proceduri, instructiuni si inregistrari privind: aprovizionarea, receptia,
manipularea, depozitarea si trasabilitatea materialelor; executarea si verificarea
lucrarilor; echipamentele de masurare; calificarea personalului; tratarea
neconformitatilor etc.).
BETOANE
LEGISLATIE DE REFERINTA:
- NE012/1,2-2007,2010 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din
beton, beton armat si beton precomprimat;
- C130 - 1978 - Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a
mortarelor si betoanelor;
- C248 - 1993 - Instrucfiuni pentru realizarea betoanelor de nisip;
- GE039 - 2001 - Ghid pentru determinarea experimentala in situ si in
laborator a modulului static si dinamic de elasticitate a betonului;
- NE013 - 2002 - Cod de practica pentru executia elementelor prefabricate
din beton, beton armat si beton precomprimat;
- ST043 - 2001 - Specificafie tehnica privind cerintele si criteriile de
performanta pentru ancorarea in beton cu sisteme mecanice si metode de
incercare;
- NP093 - 2003 - Normativ de proiectare a elementelor compuse din
betoane de varste diferite si a conectorilor pentru lucrari de camasuieli si
suprabetonari
- GP075 - 2002 - Ghid pentru stabilirea criteriilor de performanta si a
comozitiilor pentru betoane armate dispers cu fibre metalice;
- SR EN 1008 - 2003 - Apa de amestec pentru betoane;
- SR EN 12620+A 1:2008 - Agregate pentru betoane;
19
RO 24301140; J17/1517/2008
- C155-1989 – Normativ pentru prepararea si utilizarea betoanelor cu

agregate usoare;
- C117 – Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei si determinarea
defectelor din elementele de beton armat.
CLASE DE EXPUNERE
Clasa de expunere reprezinta o clasificare a conditiilor de mediu, fizice,
chimmice si mecanice la care poate fi expus betonul si care pot influenta in timp
suprafata betonului, structura sa sau/si armaturile. Pentru elementele
structurele/nestructurale ale infrastructurii clasa de expunge este XC2 iar pentru
elementele de beton de la suprastructura, clasa de expunere este XC1.
CERINTE DE BAZA PRIVIND NIVELUL DE PERFORMANTA AL
BETONULUI
Compozitia betonului si materialele componente cu proprietati specificate
sau cu compozitia prescrisa trebuie sa fie alese (a se vedea 6.1 cf. NE012-
1:2007) astfel incat sa satisfaca cerintele specificate pentru betonul proaspat si
intarit, inclusiv consistent, masa volumica, rezistenta, durabilitatea, protectia
contra coroziunii a pieselor din otel inglobate, tinand seama de procedeele de
productie si metoda prin care se intentioneaza sa se execute lucrarile de beton.
Caracteristicile betoanelor folosite pentru elementele structural si
nestructurale sunt urmatoarele:
TOATE ELEMETELE DIN BETON ALE INFRASTRUCTURII SI

SUPRASTRUCTURII
Clasa Clasa Granulo Lucrabili Masa Permea Apa de Ciment Agregat
beton expune zitate tate volumica bilitate amestec
re
C16/20 XC1 0-16mm S2 D2.4 p4 Cf. CEM I Agr. nat.
SREN 32.5 cu masa
20
RO 24301140; J17/1517/2008
1008:2003 volum.
normala
PARDOSEALA, TROTUARE
Clasa Clasa Granulo Lucrabili Masa Permea Apa de Ciment Agregat
beton expune zitate tate volumica bilitate amestec
re
C12/15 XC2 0-16mm S2 D2.4 p4 Cf.SREN CEM I Agr. nat.
1008:200 3 32.5 cu masa
volum.
normala
MATERIALE
CIMENT
Pentru realizarea claselor de beton prevazute in proiect se vor folosi
sortimentele de ciment CEM 1 32.5N(R) conform normativului SR EN 197-
1:2002.
Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un
certificat de calitate. In cazul betoanelor gata preparate livrarea cimentului se va
face direct catre producatorul de beton.
In cazul in care cimentul expediat de furnizor este preluat de catre o baza
de aprovizionare, este obligatorie prezenta unui certificat de garantie in care se
mentioneaza:
- Tipul de ciment si fabrica producatoare;
- Data sosirii in depozit;
- Numarul certificatului de calitate eliberat de catre producator;
- Numarul avizului de utilizare dat de laborator;
- Garantarea respectarii condirtiilor de utilizare.
Depozitarea cimentului se va face numai dupa receptionarea cantitativa si
calitativa, inciusiv prin constatarea existentei certificatului de calitate sau de
garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare. Cand este posibil,
depozitarea cimenturilor primite direct de la producator se va face dupa
verificarea caracteristicilor fizice intr-un laborator avizat.
21
RO 24301140; J17/1517/2008
Pentru cimenturile cu adaos durata de depozitare a sacilor nu va depasi 60

zile de la data expedierii, iar pentru cimenturile fara adaos, 30 zile.
Verificarea calitatii cimentului va fi facuta:
- la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de garantie emis de
producator sau de baza de livrare conform NE012-1:2007;
- inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat.
AGREGATE NATURALE
Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre
2001-2500 kg/m3, se folosesc agregate cu densitate normala (1201-2000
kg/m3), provenite din sfaramarea naturala sau din concasarea rocilor.
Pentru prepararea betoanelor de egalizare, in elemente nearmate sau
pentru betoane turnate fara pompa:
- nisip de granulozitate intre 0.125 si 4mm;
- pietris de granulozitate 4mm-32mm.
Pentru prepararea betoanelor in elemente structurale se vor utiliza
sorturile:
- nisip de granulozitate intre 0.125 si 4mm;
- pietris de granulozitate intre 4mm si 16mm.
Utilizarea altor agregate se face doar cu acordul proiectantului.
Controlul calitatii agregatelor se face:

- la aprovizionare, conform prevederilor normativului
SREN12620+A1:2008;
- inainte de utilizare, conform prevederilor normativului
SREN12620+A1:2008.
APA
Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica
sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice
prevazute in SR EN 1008/2003. Apa folosita in santier nu va fi contaminata cu
detergenti, materii organice, uleiuri, argila, etc.
22
RO 24301140; J17/1517/2008
ADITIVI
Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton, in cantitati mai mici
sau egale cu 5% substanta uscata fata de masa cimentului.
Utilizarea aditivilor are ca scop:
- Obtinerea de betoane de clasa superioara;
- Reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare, in functie de
cerintele tehnologice;
- Cresterea rezistentei, durabilitatii si imbunatatirea omogenitatii betonului;
- Imbunatatirea permeabilitatii.
Folosirea aditivilor se va face in conformitate cu SREN 934-2. O atentie
sporita trebuie data compatibilitatii dintre cimenturile si aditivii folositi la
prepararea betoanelor.
ADAOSURI
Adaosurile sunt materiale anorganice fine, ce se pot adauga in beton in
vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia (lucrabilitatea, gradul de
impermeabilitate, rezistenta la atacuri chimice, etc.).
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are ca scop:
- cresterea lucrabilitatii;
- imbunatatirea gradului de impermeabilitate;
- cresterea rezistentei la agenti chimici agresivi.
Exista doua tipuri de adaosuri:
- inerte, inlocuitor partial al partii fine de agregat, caz in care se reduce cu
cca. 10% cantitatea de nisip 0-4mm. Folosirea adaosului inert duce la
imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului;
- active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului.
Adaosuri active sunt: zgura granulata de furnal, cenusa, praful de siliciu etc.
In cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului
apa/ciment se ia in considerare cantitatea de adaos din beton ca parte lianta.
Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu prevederile normativului
NE012-1:2007, pct. 5.2.5.
23
RO 24301140; J17/1517/2008
PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI

PREPARAREA IN STATII CENTRALIZATE AUTORIZATE
Personalul implicat in activitatea de producere si control al betonului va
avea cunostintele necesare si va fi atestat intern pentru aceste tipuri de
activitati. Pentru operatiunea de dozare si amestecare a betonului toate
instalatiile si echipamentele trebuie sa asigure prin buna loc functionare
cerintele pentru aceste genuri de operatiuni, conform prevederilor NE012-
1:2007, CPO 12:2007.
La prepararea betoanelor se va respecta tehnologia stabilita/aprobata
pentru statia respectiva si, in special, urmatoarele conditii speciale:
- la dozarea, in greutate a materialelor componente se admit urmatoarele
abateri:
o agregate ± 3%
o ciment si apa ± 2%
o aditivi ± 5%
- durata de amestecare va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei,
dar va fi de cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component;
- durata pana la incarcarea in mijlocul de transport va fi de maximum 20
minute.
Pentru asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor, se va
colabora cu un Iaborator autorizat, altul decat cel al statiei de betoane, pentru
aceste gen de lucrari, care este echipat cu toata aparatura si instalatiile
necesare efectuarii unor determinari specifice si controlului calitatii betonului.
Daca se apeleaza la un Iaborator independent, trebuie specificate prin contract
toate determinarile necesare asigurarii si controlului calitatii betonului, functie de
specificul lucrarii.
STABILIREA COMPOZITIEI BETOANELOR

Compozitia betoanelor se stabileste de catre laboratorul autorizat al statiei
de betoane, tinand seama de urmatorii parametri:
- clasa betonului prevazuta in proiect;
- tipul de ciment;
- numarul de sorturi si dimensiunea granulei maxime a agregatelor;
24
RO 24301140; J17/1517/2008
- lucrabilitatea betonului proaspat prevazuta in proiect;

- alte proprietati ale betonului intarit (gelivitate, permeabilitate, rezistenta la
actiuni chimice agresive).
CONSISTENTA BETONULUI PROASPAT

Betonul proaspat va avea urmatoarea consistenta:
- betoane nearmate (egaliz.) si armate (infra.):
S2 - tasare 50 pana la 90mm;
- betoane armate (supra.):
S2 - S3 - tasare 100 pana la 150mm.
CONTROLUL CALITATII BETONULUI LA STATIA DE BETOANE

Controlul calitatii betonului la statia de betoane se face conform cu
metodologiei aprobate cu ocazia autorizarii statiei.
Aceasta metodologie trebuie sa corespunda prevederilor din codul NE
012-1:2007 si CP012:2007.
In termen de 35 zile de la terminarea Iivrarii, statia va elibera certificate de
calitate pentru fiecare tip de beton livrat santierului.
INFORMAFII DE LA UTILIZATORUL BETONULUI PENTRU

PRODUCATOR
Utilizatorul trebuie sa se puna de acord cu producatorul asupra:
- datei, orei si ritmului livrarii;
Si, daca este necesar, sa informeze producatorul asupra:
- distantelor de transport;
- gabaritului, accesului, transporturilor speciale pe santier;
- metodelor speciale (utilizate) de punere in opera (inclusiv prin pompare);
- volumul betonierelor pentru a se putea respecta programul de punere in
opera a betonului;
- limitarilor asupra tipului de vehicule de livrare; exemplu de tip:
echipament cu sau fara agitare, dimensiuni, inaltime sau greutate totala.
25
RO 24301140; J17/1517/2008
Utilizatorul poate sa ceara, cand emite comanda, informatii privind

compozitia betonului, ca sa poata pune in opera corect betonul proaspat, sa-i
aplice metoda de tratare adecvata si sa evalueze evolutia rezistentei.
Informatiile urmatoare trebuie furnizate pentru betoanele cu performante
specificate la cerere:
- tipul si clasa de rezistenta a cimentului si tipul de agregate;
- tipul de aditivi, tipul si continutul aproximativ de adaosuri, daca este
cazul;
- raport apa/ciment specificat;
- rezultatele incercarilor efectuate recent, pentru acest beton, de exemplu:
cele de control, al productiei sau incercari initiale;
- evolutia rezistentei;
- sursa materialelor componente;
- pentru betonul in care se adauga aditiv in santier: clasa de consistenta
prevazuta inainte si dupa adaugarea aditivului.
La livrarea betonului, producatorul trebuie sa emita un bon de livrare
pentru fiecare sarja de beton pe care sunt imprimate, stampilate sau inscrise cel
putin urmatoarele informatii:
- numele centralei de fabricare a betonului gata de utilizare;
- numarul de serie a betonului;
- data si ora de incarcare, aceasta inseamna momentul primului contact
intre apa si ciment;
- numarul autovehiculului sau identificarea vehiculului;
- numele cumparatorului;
- numele si localizarea santierului;
- detalii sau referinte referitor la specificatii, de exemplul numarul de cod,
numarul de comanda;
- cantitatea de beton in metri cubi;
- declaratia de conformitate cu referinte la specificatii si la SR EN 2(56-1;
numele sau marca organismului de certificare daca este cazul;
- ora de sosire a betonului pe santier;
- ora de incepere a descarcarii;
- ora de terminare a descarcarii.
26
RO 24301140; J17/1517/2008
In plus, bonul de livrare trebuie sa furnizeze detaliile urmatoare:

- pentru betonul cu proprietati specificate:
o clasa de rezistenta;
o clasele de expunere;
o clasa de continut de cloruri;
o clasa de consistenta sau valoarea specificata;
o valorile limita de compozifie a betonului, cand sunt specificate
(inclusiv continutul de apa al agregatelor);
o tipul si clasa de rezistenta a cimentului, cand sunt specificate;
o tipul aditivilor si adaosurilor, daca sunt specificate;
o proprietatile speciale, daca au fost cerute;
o dimensiunea nominala maxima a agregatelor;
o pentru betonul usor sau betonul greu, clasa de masa volumica sau
masa volumica specificata.
- pentru betonul avand compozifia prescrisa:
o detalii referitoare la compozitie, de exemplu dozajul de ciment si
daca este cerut, tipul de aditivi;
o fie raportul apa/ciment, fie consistenta in termen de clasa sau de
valoarea specificata in funcfie de cerinte;
o dimensiunea nominala maxima a agregatului.
o in cazul in care se adauga aditiv pe santier, ora exacta la care s-a
adaugat, cantitatea care s-a adaugat, volumul de beton din malaxor si
timpul de amestecare trebuie specificate in copiile bonului de livrare.
TRANSPORTUL BETONULUI
Transportul betonului trebuie efectuat asigurand masurile necesare pentru
a preveni segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului.
Transportul betonului de la statie se va face numai cu autoagitatoare fiind
interzisa folosirea autobasculantelor cu bena amenajata special. Transportul
local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi
transportoare, jgheaburi sau tomberoane. Mijloacele de transport trebuie sa fie
etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
27
RO 24301140; J17/1517/2008
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa

fie cuprinsa intre 5°C si 30°C. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de
30°C sunt necesare masuri suplimentare care vor stabili de catre un institut de
specialitate sau un laborator autorizat prin adoptarea unei tehnologii adecvate
de preparare, transport, punere in opera si tratare a betonului si folosirea unor
aditivi intarzietori eficienti, etc.
Durata maxima de transport se stabileste in functie de temperatura
exterioara, dupa cum urmeaza:
- 1 > 30° 45 minute
- 10°<t<30° 60 minute
- t<10° 90 minute
Durata de transport se considera din momentul terminarii incarcarii
mijlocului de transport pana la sfarsitul descarcarii.
BETONAREA
CONDITII TEHNICE GENERALE
Executarea lucrarilor de betonare se va face in prezenta unui reprezentant
al contractorului sau a proiectantului. Reprezentantul contractorului va fi
permanent prezent la betonare; conform normativului NE 012- 2007. Betonul va
fi turnat imediat ce a fost livrat in santier. Nu este permisa depasirea timpului
maxim de transport si modificarea consistentei betonului.
Turnarea betonului va fi supreavegheata dupa urmatoarele reguli:
- cofrajele ce vor fi in contact cu betonul proaspat vor fi udate cu 2 - 3 ore
inainte de turnarea betonului, iar excesul de apa se va inlatura;
- betonul va fi incarcat in bene, targi, pompe si alte dispozitive sau turnat
direct in cofraje;
- daca betonul nu are lucrabilitatea ceruta sau este segregat, va fi respins
si tumarea va fi interzisa;
- se admite imbunatatirea consistentei (pentru lucrabilitate) numai prin
folosirea unui aditiv superplastifiant, conform prevederilor din NE 012-2009;
- inaltimea de cadere libera la turnarea betonului nu trebuie sa fie mai
mare de 3 m - in cazul elementelor cu latime de maxim 1.00 m, si de 1.50 m in
celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafata (fundatii, grinzi, placi, etc);
28
RO 24301140; J17/1517/2008
- betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin

ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane
de forma tronconica), avand capatul inferior siruat la maximum 1.50 m de zona
care se betoneaza;
- betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-
se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm inaitime si tumarea
noului strat inainte de inceperea prizei betonului din stratul turnat anterior;
- se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea
armaturilor fata de pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la
partea superioara a placilor in consola. Daca totusi se produc asemenea
defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii.
- se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor,
respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile
proiectului;
- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si
nici asezarea vibratorului pe armaturi.
- in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea
completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de
otel, concomitent cu vibrarea lui. In cazul ca aceste masuri nu sunt eficiente, se
vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii care sa permita
patrunderea vibratorului;
- se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si
sustinerilor acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul
constatarii unor deplasari sau cedari;
- circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va
face pe podine, astfel rezemate incat sa nu se modifice pozitia armaturii. Este
interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat;
- betonarea se face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect
sau in procedura de executie;
- durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este
necesara lua unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa
depaseasca timpul de incepere a prizei betonului. In lipsa unor determinari de
29
RO 24301140; J17/1517/2008
Iaborator, aceasta se va considera 2 ore de la prepararea betonului - in cazul

cimenturilor cu adaosuri, si respectiv 1.5 ore in cazul cimenturilor fara adaosuri;
- in cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea
turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor;
- instalarea podinelor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de
transport pe planseele betonate precum si depozitarea pe ele a unor schele,
cofraje sau armaturi este permisa numai dupa 24 - 48 de ore de la terminarea
betonarii, in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de
exemplu, 24 ore pentru temperatura peste 20°C si ciment de tip I de clasa mai
mare de 32.5);
Executarea lucrarilor de betonare va incepe numai dup ace sunt indeplinite
urmatoarele conditii:
-sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia
de executie, precum si asupra masurilor privind securitatea muncii si PSI;
- sunt asigurate si se afla in stare de functionare toate utilajele necesare
(macara, pervibratoare, etc);
- sunt receptionate calitativ, dupa caz, lucrarile de sapaturi, cofraje si
armaturi (inclusiv intocmirea documentelor stabilite prin legislatia in vigoare);
- suprafefele de beton turnate anterior, la care betonul s-a intarit si care
urmeaza sa vina in contact cu betonul proaspat sunt curatate de pojghita de
lapte de ciment, nu prezinta zone necompactate sau segregate si au
rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane;
- nu se intrevede posibilitatea producerii unor conditii climatice
nefavorabile;
- sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel
incat acestea sa nu se acumuleze in zonele care urmeaza a se betona;
- sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in
opera si efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la
descarcarea din mijlocul de transport.
Compactarea betonului trebuie realizata dupa cum urmeaza:
- betonul trebuie astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de
aer oclus;
30
RO 24301140; J17/1517/2008
- compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite

procedee, functie de consistenta betonului, tipul elementului etc.;
- in afara cazului in care se stabileste o alta metoda. compactarea se
efectueaza cu un vibrator interior;
- se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel,
dupa caz, cu ciocanirea cofrajelor) in urmatoarele cazuri: (i) introducerea in
beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau a
desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa; (ii) intreruperea
functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care punerea in opera trebuie
sa continue pana la pozitia corespunzatoare unui rost;
- vibrarea se utilizeaza ca metoda de compactare si nu ca metoda de
deplasare a betonului pe distante lungi, sau de prelungire a duratei de asteptare
pe santier inainte de tumare;
- vibrare cu vibratoare de adancime sau de suprafata se aplica sistematic
dupa turnare pana la eliminarea aerului oclus. Se evita vibratiile excesive care
pot conduce ia slabirea rezistentei suprafetei sau la aparitia segregarii;
- in mod normal, se recomanda ca grosimea stratului de beton turnat sa fie
mai mica decat inaltimea tijei vibratoare, asigurandu-se sistematic vibrarea si
revibrarea supraretei stratului anterior;
- in cazul in care structura contine cofraje pierdute, trebuie luata in
considerare absorbtia de energie a acestora, la selectarea metodei de
compactare si la stabilirea consistentei betonului;
- in sectiuni cu grosimi mari, reluarea compactarii stratului de suprafata
este recomandata pentru compensarea tasarii plastice a betonului situat sub
primul rand de armaturi orizontale;
- cand se utilizeaza numai vibratoare de suprafata, stratul de beton dupa
compactare nu trebuie, in mod normal, sa depaseasca 100mm, in afara cazului
in care se demonstreaza prin turnari de proba ca sunt acceptabile grosimi mai
mari. Pentru a obtine o compactare corespunzatoare, poate fi uneori necesara
o vibrare suplimentara la margini;
- in timpul compactarii betonului proaspat, trebuie evitata deplasarea
armaturilor;
- betonul se compacteaza doar pe durata de lucrabilitate.
31
RO 24301140; J17/1517/2008
Turnarea betonului in elemente verticale (stalpi, diafragme, pereti) se

face respectandu-se urmatoarele prevederi suplimentare:
- in cazul elementelor cu inaltime maxima de 3m, daca vibrarea betonului
nu este stanjenita de grosimea redusa a elementului sau de desimea
armaturilor, se adminte cofrarea tuturor fetelor pe intreaga inaltime si turnarea
pe la partea superioara a elementului;
- in cazul in care se intrevad dificultati la compactarea betonului precum si
in cazul elementelor cu inaltime mai mare de 3m, se adopta una din
urmatoarele solutii: (i) cofrarea unei fete pe maximum 1m inaltime si
completarea cofrajului pe masura turnarii; (ii) tumarea si compactarea prin
ferestre laterale;
- in cazul peretilor de recipienti, cofrajul se monteaza pe una din fete pe
intreaga inaltime, iar pe cealata fata, pe inaltime de maximum 1m,
completandu-se pe masura turnarii;
- primul strat de beton trebuie sa aiba o consistenta la limita maxima
admisa prin procedura de executare a lucrarilor si trebuie sa nu depaseasca
grosimea de 30cm;
- nu se admit rosturi de lucru inclinate rezultate din curgerea libera a
betonului.
Turnarea betonului in elemente masive, respectiv a elementelor la care
cea mai mica dimensiune este cel putin egala cu 1.5m, se face avand in vedere
aspectele particulare prezentate in continuare:
- adoptarea de masuri speciale la stabilirea compozitiei betonului si a
tehnologiei de tumare, in vederea asigurarii calitatii lucrarii. In scopul reducerii
eforturilor din temperatura si contractie, la stabilirea compozitiei si prepararii
betonului se unrmareste: (i) adoptarea unui tip de ciment cu caldura de
hidratare redusa (corelat cu clasa betonului) si a unui dozaj cat mai scazut,
utilizand in acest scop un aditiv reducator de apa si agregate cu dimensiuni cat
mai mari; (ii)asigurarea unei temperaturi cat mai scazute pentru betonul
proaspat, reducerea temperaturii agregatelor prin stropire artificiala, utilizarea
de apa rece, fulgi de gheata;
32
RO 24301140; J17/1517/2008
- turnarea betonului in elemente masive se face fie in strat continuu, fie in

trepte. Aceste prevederi se aplica si in cazul elementelor cu grosimea de 0.8-
1.5m, daca volumul acestora depaseste 100m3;
- grosimea stratului sau a treptei nu poate depasi 50cm.
In timpul finisarii nu se adauga apa, ciment, agenti de intarire a suprafefei
sau alte materiale decat in cazul in care se specifica.
TRATAREA SI PROTECTIA BETONULUI DUPA TURNARE

Tratarea si protectia betonului, in perioada de dupa turnare, au scopul de a
asigura atingerea caracteristicilor cerute pentru betonul respectiv, in functie de
domeniul de utilizare.
Caracteristicile avute in vedere sunt:
- rezistenta si deformatiile betonului;
- evitarea efectului contractiei betonului, a producerii fisurilor si,
dupa caz, impermeabilitatea;
- durabilitatea, in functie de clasele de expunere.
Pentru protecfia betonului se utilizeaza, de regula, urmatoarele metode,
separat sau combinat:
- pastrarea cofrajului in pozitie;
- acoperirea suprafetei betonului cu folii impermeabile la vapori, fixate la
margini si la imbinari pentru a preveni uscarea;
- amplasarea de invelitori umede pe suprafata si protejarea acestora
impotriva uscarii;
- mentinerea unei suprafete umede de beton, prin udare cu apa;
- aplicarea unui produs de tratare corespunzator
BETOANE TURNARE PRIN POMPARE

Materialele utilizate pentru prepararea betonului turnat prin pompare
trebuie sa fie dozate, amestecate si controlate corespunzator, conditii esentiale
pentru realizarea unui beton optim tehnologiei de pompare.
La punerea in opera a betoanelor pompate, se vor lua urmatoarele masuri:
- pomparea va fi continua, fara intreruperi pentru a evita blocarea betonului
in conducte:
33
RO 24301140; J17/1517/2008
- inaltimea libera de cadere a betonului sa fie max 0.50m;

- grosimea stratului de beton sa fie max. 40cm;
- betonul sa fie compactat prin vibrare.
EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE PE TIMP FRIGUROS

Parametrul de baza pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este
temperatura aerului exterior, care se masoara la ora 8 dimineata, la umbra, la
2m inaltime de la sol si la distanta minima de cladiri sau orice alta constructie.
Reglementarea tehnica pentru executia lucrarilor de constructii pe timp friguros
este normativul C16-84 care cuprinde toate prevederile desfasurarii activitatii in
conditiile respective.
ROSTURI DE LUCRU LA TURNAREA BETONULUI

Rosturile de lucru sunt suprafetele pe care se intrerupe turnarea betonului
in elementele in care, la proiectare, sectiunea din beton este considerata
continua. Aceasta face ca stabilirea pozitiei acestora, precum si tratarea
corespunzatoare a zonei, pentru continuarea turnarii betonului, sa fie deosebit
de importante.
La stabilirea pozitiei rosturilor de lucru trebuie respectate urmatoarele
reguli:
- la stalpi se prevad rosturi de lucru numai la baza acestora; in cazul unor
tehnologii speciale se admit rosturi la 30-50mm sub grinda sau placa;
- la grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea
turnarii betonului, rosturile se pot amplasa la o distanta de doua ori mai mare ca
inaltimea grinzii, masurata de la una din extremitatile grinzii;
- in cazul in care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se pevede
la 30-50mm sub nivelul inferior al placii sau al vutei acesteia;
- la placi, rostul de lucru trebuie amplasat la 1/5-1/3 din deschiderea
placii;
- la plansee cu nervuri, cand turnarea se face perpendicular pe directia
nervurilor rostul se prevede in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea
grinzii principale; trebuie ca, totodata, pe cat posibil, in placa rostul sa fie
amplasat la 1/5-1/3 din deschiderea placii;
34
RO 24301140; J17/1517/2008
- la plansee cu nervuri, cand turnarea se face in directia nervurilor, rostul

se prevede in zona cuprinsa intre 1/2 si 1/3 din deschiderea nervurilor;
- in cazul peretilor structurali sau peretilor de lungime mare, se pot
prevedea rosturi verticale pentru evitarea fisurarii din contractie sau limitarea
frontului de lucru; asemenea rosturi se dispun la maximum 15m intre ele si se
realizeaza cu un cofraj al suprafetei rostului confectionat cu sicane.
- in cazul elementelor masive avand grosime mare (de regula peste 2,5m)
se prevede un rost de lucru orizontal, creandu-se doua lamele suprapuse;
pentru asigurarea conlucrarii lamelelor se adopta una dintre urmatoarele solutii:
(i) crearea de praguri, de tip crenel, pe vertical; (ii) dispunerea unor armaturi
suplimentare de legatura, ancorate corespunzator in betonul de sub rost si de
deasupra acestuia;
- la fundafii de utilaje supuse la solicitari dinamice pot fi prevazute rosturi in
zone cu eforturi reduse numai cu prevederea in proiect a unei armari
corespunzatoare.
PRELEVAREA DE PROBE DE BETON
Probele trebuie prelevate din diferite amestecuri & sarje conform
SREN12350-1.
Epruvetele trebuie sa fie realizate si conservate conform SR EN 12390-2.
Rezistenta la compresiune a epruvetelor trebuie determinata conform SR EN
12390-3. Rezultatele incercarilor trebuie sa provina din media a doua sau mai
multe epruvete realizate pornind de la aceeasi proba pentru a fi incercate la
aceesi varsta.
Cand doua sau mai multe epruvete sunt realizate pornind de la acelasi
esantion si cand imprastierea rezultatelor este mai mare de 15% din valoarea
medie, rezultatele trebuie eliminate exceptand situatiile in care o investigate
permite identificarea unui motiv care sa justifice eliminarea unui rezultat
individual.
DECOFRAREA
Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins
rezistenta de minimum 2.5 N/mm2; decofrarea se va face cu grija astfel incat
fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate.
35
RO 24301140; J17/1517/2008
Pentru elementele de structura cu deschideri de maximum 6,0 m cofrajele

fetelor la grinzi si placi se pot indeparta, mentinand popi de siguranta, cand
rezistenta betonului determinata pe epruvete de control pastrate in conditii
similare elementelor respective, a atins 70% fata de clasa, iar popii de siguranta
se pot indeparta cand rezistenfa betonului a atins 95% fata de clasa.
Pentru elementele de structura cu deschideri mai mari de 6,0 m cofrajele
fetelor inferioare la grinzi si placi se pot indeparta, mentinand popi de siguranta,
cand rezistenfa betonului, determinata pe epruvete de control pastrate in
conditii similare elementelor respective, a atins 85% fata de clasa, iar popii de
siguranta se pot indeparta cand rezistenta betonului a atins 100% fata de clasa.
Popii de siguranfa se vor lasa sau remonta respectand urmatoarele
prevederi:
- la grinzi avand deschideri mai mici de 6 m se lasa un pop de siguranta la
mijlocul deschiderii; la deschideri mai mari numarul lor va spori astfel incat
distanta dintre popi sau de la popi la reazeme sa nu depaseasca 3 m;
- la placi se va lasa cel pufin un pop de siguranta la mijlocul placii si cel
putin un pop la 12 m2 de placa;
- intre diferitele etaje popii de siguranta se vor aseza pe cat posibil unul
sub altul;
- nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat
imediat sub altul care se cofreaza sau se betoneaza.
TOLERANTE DE EXECUTIE
Clasele de toleranta pentru lucrarile de constructie sunt definite in
normativul NE012-2:2010, Anexa C. Abaterile admisibile sunt definite in anexa
D ale aceluiasi act normativ.
Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de betonare (dupa
decofrare) sunt:
Dimensiuni
- fundatii:
- lungime/latime ±20 mm
- inaltime < 2m ±20 mm
- inaltime > 2m ±30 mm
36
RO 24301140; J17/1517/2008
- stalpi:
- inaltime <3m ± 16mm
- inaltime 3 - 6m ±20 mm
- inaltime > 6m ±25 mm
- sectiune cu latura < 50cm ±5 mm
- sectiune cu latura > 50cm ±8 mm
- pereti:
- lungime/inaltime < 3m ± 16 mm
- lungime/inaltime 3 - 6m ±20 mm
- lungime/inaltime >6m ±25 mm
- grosime > 10cm ±5 mm
- grinzi, centuri:
- lungime < 3 m ±16 mm
- lungime 3 - 6 m ±20 mm
- lungime > 6 m ±16 mm
- sectiune cu latura < 50 cm ±5 mm
- placi:
- Iungime/latime < 3 m ±16 mm
- lungime/latime 3 - 6 m ±20 mm
- lungime/latime > 6 m ±25 mm
- grosime > 10 cm ±5 mm
- Pozifia elementelor
- Axe in plan orizontal ±10mm
- cote de nivel: fundatii ±10mm; stalpi<6m - ±10mm; stalpi>6m - ±16mm.
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

Controlul calităţii lucrărilor se va face in conformitate cu cap.17 din
normativul NE 012-99 conform urmatoarelor aspecte:
1. Înaintea începerii betonarii se va verifica daca sunt pregătite
corespunzător suprafeţele de beton turnate anterior si cu care urmează sa intre
in contact betonul nou, respectiv daca:
- s-a îndepărtat stratul de lapte de ciment;
- s-a îndepărtat zona de beton necompactat;
37
RO 24301140; J17/1517/2008
- suprafeţele in cauza prezintă rugozitatea necesara asigurării unei bune

legături intre betonul nou si cel vechi.
Constatările acestor verificări se vor înscrie in procesul-verbal de lucrări
ascunse.
In cursul betonarii elementelor de construcţii se va verifica daca:
- datele înscrise in fisele de transport ale betonului corespund celor
prevăzute si nu s-a depăşit durata de transport;
- lucrabilitatea betonului corespunde celei prevăzute;
- condiţiile de turnare si compactare asigura evitarea oricăror defecte;
- se respecta frecventa de efectuare a încercărilor si prelevării probelor;
- se asigura menţinerea poziţiei armaturilor si a pieselor înglobate;
- se asigura menţinerea dimensiunilor si formelor cofrajelor precum si
comportarea elementelor de susţinere si sprijinire;
- se aplica masurile de protecţie a suprafeţelor libere ale betonului
proaspăt.
In condica de betoane se va consemna:
- fisele de transport corespunzătoare betonului pus in lucrare;
- ora începeri si terminării betonarii;

- temperatura mediului (in perioada de timp friguros);
- masurile adoptate pentru protejarea betonului proaspăt;
- evenimente intervenite (întreruperea turnării, intemperii, etc.).
- in cazul in care conducătorul de lot răspunde direct si de prepararea
betonului, acesta este obligat sa verifice in paralel calitatea cimentului si
agregatelor, precum si modul de dozare, amestecare si transport al betonului.
Constatările acestor verificări se trec in condica de betoane.
La decofrarea oricărei parţi de construcţie se va verifica si consemna in
procesul-verbal de lucrări ascunse:
- aspectul elementelor, semnalându-se daca se întâlnesc zone de beton
necorespunzător (necompactat, segregat, goluri, etc.);
- dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor;
- distantele intre diferite elemente;
38
RO 24301140; J17/1517/2008
- poziţia elementelor verticale (stâlpi, diafragme, pereţi) in raport cu cele

corespunzătoare situate la nivelul imediat inferior;
- poziţia golurilor de trecere;
- poziţia armaturilor ce urmează a fi înglobate in elemente ce se toarnă
ulterior.
Calitatea betonului pus in lucrare se considera corespunzătoare daca:
- nu se constata defecte de turnare sau compactare;
- la ciocănire se înregistrează un sunet corespunzător si uniform;
- calitatea betonului livrat este corespunzătoare;
- rezultatele încercărilor efectuate pe epruvete confecţionate pe şantier sau
a celor nedistructive sunt corespunzătoare.
Rezultatele aprecierii calităţii betonului pus in lucrare pentru fiecare parte
de structura, se consemnează intr-un proces-verbal de lucrări ascunse încheiat
intre beneficiar si executant.
Daca nu sunt îndeplinite condiţiile de calitate se vor analiza de către
proiectant masurile ce se impun.
2. Recepţia structurii de rezistenta se efectuează pe întreaga construcţie
sau pe parţi de construcţie (fundaţie, tronson, scara) in funcţie de prevederile
programului privind controlul de calitate pe şantier, stabilit de proiectant
împreuna cu beneficiarul.
Aceasta recepţie are la baza examinarea directa efectuata de cei trei
factori pe parcursul execuţiei. Suplimentar se va verifica:
- existenta si conţinutul proceselor-verbale de lucrări ascunse precum si a
proceselor-verbale de verificare a calităţii betonului pus in lucrare;
- constatările consemnate in cursul execuţiei de către beneficiar,
proiectant, CTC sau alt organ de control;
- confirmarea prin process-verbal a executării corecte a masurilor
prevăzute in diferite documente examinate;
- consemnările făcute in condica de betoane;
- dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;
- dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului;
- comportarea la proba de inundare a teraselor;
39
RO 24301140; J17/1517/2008
- respectarea condiţiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind

materialele utilizate, compoziţia betonului, gradul de impermeabilitate, etc.
Verificările efectuate si constatările rezultate la recepţia structurii de
rezistenta se consemnează intr-un proces verbal încheiat intre beneficiar,
proiectant si executant, precizându-se in concluzie daca structura in cauza se
atesta sau se respinge.
In cazurile in care se constata deficiente in executarea structurii, se vor
stabilii masurile de remediere, iar după executarea acestora se va proceda la o
noua recepţie.
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucruri (ziduri, tencuieli, protecţii,
finisaje, etc.) este admisa numai in baza dispoziţiei de şantier data de beneficiar
si proiectant.
Aceasta dispoziţie se va da după încheierea recepţiei structurii de
rezistenta sau in cazuri justificate, după încheierea recepţiei parţiale a structurii
de rezistenta.
Recepţia parţiala va consta din efectuarea tuturor verificărilor menţionate
cu excepţia examinării rezistentei betonului la 28 zile care se va face la recepţia
definitiva a structurii de rezistenta. In asemenea situaţii, proiectantul , va preciza
unele parti de elemente asupra cărora sa se poată efectua determinări
ulterioare si care nu se vor acoperii decât după recepţia definitiva a structurii.
In cazul construcţiilor cu caracter deosebit in ceea ce priveşte alcătuirea
constructiva sau tehnologia de execuţie sau a celor de importanta deosebita,
prin proiect se poate prevedea ca recepţia structurii de rezistenta sa se faca
prin încercări in situ.
Recepţia construcţiilor de beton si beton armat se va face in conformitate
cu prevederile Legii nr. 10/1995.
CONSTRUCTII DIN LEMN - SARPANTE
LEGISLAŢIE DE REFERINŢĂ
- NP 005 – 2003 – Normativ privind proiectarea construcţiilor din lemn;
- SR EN 1995-1-1:2004/AC:2006 – Construcţii de lemn. Prescripţii pentru
proiectare;
40
RO 24301140; J17/1517/2008
- STAS 857 – 83 – Piese şi elemente din lemn pentru construcţii.

Clasificare şi condiţii tehnice de calitate;
- STAS 1040 – 85 – Lemn rotund de răşinoase pentru construcţii. Manele
şi prăjini;
- P 113 – 1981 – Instrucţiuni tehnice privind proiectarea executarea şi
recepţionarea pereţilor despărţitori din panouri prefabricate pe bază de produse
lemnoase;
- C 36 – 1986 – Îndrumător privind utilizarea în construcţii a plăcilor din
lemn şi a plăcilor din fibre de lemn;
- C 58 – 96 – Ignifugarea materialelor combustibile din lemn; STAS 4342 –
85 – lemn rotund de foioase pentru construcţii;
GENERALITĂŢI
Şarpantele reprezintă scheletul de rezistenţă al unui acoperiş având
învelitoare continuă sau discontinuă (tablă, ţiglă, draniţă, etc.). În general
şarpantele sunt alcătuite din elemente verticale (popi, scaune), pe care
reazemă elemente orizontale (pane), elemente înclinate (căpriori),
dispuse după panta acoperişului la intervale notate in partea desenată a
proiectului, asigurând îmbinarea dintre popi, pane, căpriori şi contrafişe.
MATERIALE
Domeniile de utilizare, a diverselor specii de lemn indigen la realizarea
elementelor structurale sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Specia Domenii de
utilizare
Elemente structurale la clădiri civile, industriale şi agrozootehnice, lemn
Brad, molid lamelat încleiat, case prefabricate, construcţii provizorii, panouri de cofraj,
tâmplărie
Elemente structurale la clădiri civile, industriale şi agrozootehnice stâlpi
Larice
pentru eşafodaje şi susţinere
Elemente structurale la clădiri civile , industriale şi agrozootehnice, case
Pin
prefabricate, construcţii provizorii, panouri de cofraj, tâmplărie
41
RO 24301140; J17/1517/2008
Carpen,
Elemente structurale cu solicitări reduse, şarpante de acoperiş cu deschideri
Frasin, mici şi medii
Paltin
Elemente de rezistenţă la construcţii provizorii, stâlpi pentru eşafodaje şi
Fag
susţineri
Mesteacăn Elemente structurale la construcţii civile, industriale şi agrozootehnice
Plop Elemente structurale în cazul unor solicitări mecanice reduse
Elemente structurale la construcţii agrozootehnice, stâlpi pentru eşafodaje şi
Salcâm
susţineri
Stâlpi de rezistenţă la construcţii civile, industriale şi agrozootehnice, şarpante
Cer, Gorun
de acoperiş pentru deschideri mici şi medii, tâmplărie
Elemente structurale cu solicitări mecanice importante la construcţii civile,
Stejar industriale şi agrozootehnice, case prefabricate, construcţii provizorii,
tâmplărie
La alegerea materialului lemnos se ţine seama de condiţiile de

exploatare în cadrul construcţiilor.
Speciile de material lemnos folosite sunt:
- lemn de răşinoase;
- lemn de foioase.
Lemnul folosit la execuţia şarpantelor poate fi:
- lemn rotund, sub formă de bile şi manele;
- lemn semi-ecarisat, cu una sau mai multe feţe plane, sub formă de lemn
semi-rotund;
- lemn ecarisat, cu feţe plane, care poate fi sub formă de scânduri,
dulapi, şipci, rigle şi grinzi.
Materialul lemnos nu poate avea diferite defecte, care influenţează negativ
rezistenţa la solicitări. Acestea sunt defecte de formă: defecte provocate de
insecte şi defecte provocate de ciuperci, sau defecte structurale.
Piesele constitutive ale unei construcţii se împart în trei categorii, dupa
destinaţia, dupa natura şi mărimea solicitării:
- categoria I: piese întinse sau întinse-încovoiate ale construcţiilor,
între care piesele grinzilor compuse;
- categoria II: piese comprimate şi încovoiate ale construcţiilor, între
care şi podina de circulaţie;
- categoria III: platforme de lucru, astereala acoperişului şi piesele a căror
42
RO 24301140; J17/1517/2008
deteriorare nu periclitează rezistenţa şi stabilitatea construcţiei.

La lemnul de categorie I nu se admit următoarele defecte: putregai, noduri
putrede, noduri longitudinale, fibră răsucită peste 10cm/m, răscoacere, curbură
peste 2%, crăpături de ger de suprafaţă dacă depăşesc 1/5 din diametru,
crăpături exterioare în zonele de îmbinare şi pe planurile de forfecare în zonele
de îmbinare, noduri concrescute în afara zonei de îmbinare, peste ¼ din
mărimea diametrului.
Lucrările includ următoarele articole şi materiale:
a) elemente structurale din lemn:
- căpriorii – piese din lemn dispuse după linia de cea mai mare pantă, care
susţin elementele secundare ale acoperişului (şipci, astereală); se execută din
rigle de lemn care reazemă pe pane. Dimensiunile secţionale, tipul lemnului,
modul de chertare şi modul de prindere sunt indicate în planşele de execuţie;
- cosoroabele – sunt piese din lemn dispuse pe zidurile exterioare ale
construcţiei, pe care sprijină căpriorii sau popii; se ancorează din loc în loc de
centurile zidurilor exterioare prin intermediul unor scoabe metalice. Modul de
prindere, dimensiunile secţionale şi tipul lemnului sunt prezentate în planşele
de execuţie;
- panele – sunt piese din lemn, rezemate pe popi, dispuse longitudinal sau
transversal; dimensiunile secţiunii, tipul lemnului,distanţele între pane,
deschiderea lor şi modul de înnădire sunt prezentate în planşele de execuţie;
- popii – sunt piese din lemn aşezaţi vertical sau înclinat; popii reazemă pe
zidurile portante sau pe planşee prin intermediul unor tălpi; la partea superioară
pot susţine panele; secţiunile şi tipul lemnului sunt indicate în planşele de
execuţie;
- cleştii – sunt elemente orizontale din lemn care solidarizează popii sau
căpriorii între ei, formând un cadru indeformabil; dimensiunile secţionale, tipul
lemnului şi modul de prindere sunt prezentate în planşele de execuţie;
- contrafişele – sunt piese din lemn care realizează contravântuirea
longitudinală a şarpantei şi care preiau încărcările orizontale; dimensiunile
secţionale, tipul lemnului, dispunerea şi modul de prindere sunt prezentate în
planşele de execuţie.
b) elemente structurale din lemn:
43
RO 24301140; J17/1517/2008
- panouri din lemn din esenţă moale sau plăci din cherestea ca suport
pentru membranele acoperişului şi stratul de scânduri de sub acoperiş;
- şipci pentru fixarea învelitorii;
- scânduri pentru pazie şi placare.
c) accesorii:
- cuie, şuruburi, autofiletante;
- bolţuri, piuliţe, şaibe, tije filetate;
- plăci pentru înşurubare;
- ancore;
- adezivi;
- protecţii împotriva ciupercilor;
- produse de ignifugare.
d) echipamente:
- elevatoare şi trolii.
LIVRARE, MANIPULARE ŞI DEPOZITARE

Sortimentele de cherestea se livrează la dimensiuni stabilite conform
STAS 942-86 “Cherestea de răşinoase. Dimensiuni nominale” şi conform STAS
8689-86 “Cherestea de foioase. Dimensiuni nominale”, precum şi la dimensiuni
stabilite pe bază de înţelegere între producător şi beneficiar ce are la baza
eficientizarea costurilor prin micşorarea pierderilor.
MATERIALE DE PROTECŢII
Materialul lemnos se va proteja cu substanţe fungicide. Lemnul
utilizat la utilizarea şarpantei este expus la risc biodegradabil de gradul 2. La
alegerea produselor şi tehnologiilor de protecţie, trebuie să se ţină seama de
condiţiile şi locul de utilizare ale acestuia, respectiv de riscul de biodegradare.
Alegerea substanţelor de tratare se va alege de beneficiar.
Pentru ignifugarea materialului lemnos se vor folosi numai substanţe şi
soluţii avizate de Inspectoratul general al corpului de pompieri. Lucrările de
ignifugare se vor executa conform normativului C58 de către personalul atestat.
Executantul lucrărilor de ignifugare este obligat să certifice calitatea
ignifugării executate prin buletine de încercare eliberate de laboratoare
44
RO 24301140; J17/1517/2008
autorizate.
Lucrările de ignifugare se execută în spaţii în care se asigură temperatura
de minim +100°C.
Pregătirea lemnului în vederea aplicării produselor ignifuge se face astfel:
- Curăţarea suprafeteor de praf noroi, var, vopsea prin periere sau răzuire;
- Chituirea cu masă de şpaclu (realizată din produsul ignifug respectiv şi
praf de cretă) a tuturor crăpăturilor şi golurilor existente.
Ignifugarea poate fi de suprafaţă (în două straturi) sau prin impregnare.
EXECUŢIA LUCRĂRILOR
Etapele de realizare ale şarpantelor sunt următoarele:
- Verificarea terminării lucrărilor anterioare şi a existenţei a scoabelor
pentru prinderea cosoroabei şi a celorlalte elemente orizontale;
- Trasarea poziţiei tălpilor popilor;
- Fixarea cosoroabei de centură din atic;
- Fixarea rigidă a tălpilor popilor prin conexpanduri fixate în placa de beton
de peste ultimul nivel;
- Montarea popilor;
- Montarea cleştilor şi înădirea lor cu popii prin chertare şi prin cuie,
buloane;
- Montarea panelor şi înădirea lor numai în dreptul popilor;
- Montarea tuturor celorlalte elemente ale structurii acoperişului.
VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR

VERIFICĂRI ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA EXECUŢIEI:
- Existenţa procedurilor tehnice de execuţie pentru lucrări de şarpantă;
- Existenţa certificatelor de calitate pentru materiale şi verificarea vizuală a
calităţii lemnului utilizat;
- Încheierea lucrării executate anteriror (PV recepţie calitativă);
- Existenţa proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie;
- Trasarea poziţiei tălpilor popilor;
- Depozitarea corespunzătoare a materialelor astfel încât greutatea să fie
uniform distribuită pe toată suprafaţa plăcii;
45
RO 24301140; J17/1517/2008
- Existenţa scoabelor pentru fixarea cosoroabei în centurile exterioare de

la ultimul nivel;
- Corespundenţa secţiunii elementelor de lemn ale şarpantei cu
prevederile proiectului.
VERIFICĂRI ÎN TIMPUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR DE ŞARPANTĂ:

- Respectarea procedurii tehnice de execuţie prezentată de constructor în
documentele de calitate;
- Respectarea proiectului şi a detaliilor de execuţie;
- Fixarea rigidă a tălpilor popilor în placa de beton prin intermediul unor
confecţii metalice;
- Rigidizarea cosoroabei de centură prin intermediul ancorelor fixate chimic
sau mustatilor din otel beton;
- Dacă înădirea panelor se face în dreptul popilor;
- Dacă la înădirea popilor şi a cleştilor se face chertarea elementelor în
vederea asigurării unei suprafeţe plane de contact;
- Dacă la solidarizarea cleştilor cu popii se folosesc cuie sau buloane.
VERIFICĂRI LA SFÂRŞITUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR DE ŞARPANTĂ

- Existenţa şi conţinutul certificatelor de calitate ale materialelor;
- Existenţa agrementelor tehnice;
- Examinarea directă a calităţii lucrărilor verificându-se prin sondaj
secţiunile elementelor, distanţa dintre elemente, aspectul vizual;
- Existenţa şi conţinutul proceselor verbale de recepţie calitativă şi de
lucrări ascunse întocmite pentru această lucrare.
LUCRARI DE ZIDARIE DE CARAMIDA
GENERALITĂŢI
In prezentul capitol sunt prezentate condiţiile si modul de executare al
lucrărilor de zidarii din cărămida plina si cărămida eficienta cu goluri verticale.
46
RO 24301140; J17/1517/2008
Pereţii portanţi interiori şi exteriori din zidărie trebuie sa reziste la sarcinile

verticale, sarcinile orizontale şi la alte solicitări rezultate din funcţiunile spatiilor
pe care le închid.
Pereţii neportanţi interiori şi exteriori trebuie sa reziste la propria lor
greutate, la sarcinile date de finisaje, la presiunea vântului şi la alte solicitări
rezultate din funcţiunile spatiilor pe care le închid.
Pereţii portanţi şi neportanti trebuie sa asigure protecţia termica, fonica şi
acustica spatiilor pe care le închid.
STANDARDE DE REFERINŢA
- P2-85 Normativ privind alcătuirea, calculul si executarea structurilor din
zidărie.
- P 100-92 Normativ pentru proiectarea antiseismica a construcţiilor de
locuinţe, social-culturale, agrozootehnice si industriale.
- STAS 10109/1-82 Construcţii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrări
de zidărie. Calculul si alcătuirea elementelor.
- C17-82 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia si prepararea mortarelor de
zidărie si tencuiala.
Caramizile pentru zidarie vor fi rezistente si nu vor prezenta fisuri, sparturi
sau alte defecte care ar putea împiedica asezarea lor corespunzatoare sau ar
afecta rezistenta, aspectul sau durabilitatea constructiei.
Caramizile vor fi lipsite de materiale ce ar putea deteriora tencuiala sau
coroda piesele metalice.
MATERIALE SI PRODUSE
- cărămizi pline de 240x115x63 mm
- cărămizi pline STAS 5185 / 2-86 de 250 x 125 x 60 mm.
- mortar marca M50-Z compoziţia conform STAS 1030-85 si instrucţiuni
tehnice
- armatura utilizata la armarea zidăriei conform STAS438/1-89 marca
OB37
47
RO 24301140; J17/1517/2008
MOSTRE SI TESTARI
Se vor prezenta specificatiile producatorului caramizilor precum si
certificatele prin care se va ataca conformitatea cu conditiile specificate.
Mostra : Se vor pune la dispozitie mostre pentru diferitele materiale si
accesorii folosite la zidarie pentru a fi aprobate.
Panou – martor: Înainte de începerea lucrarilor, se va executa un fragment
de perete - mostra, utilizând materiale, produsele, accesoriile si tehnologia
specifica pentru întreaga lucrare.
Panoul se va executa la santier unde se va cere, dupa obtinerea aprobarii
de catre diriginte, constituind panou - martor - element de constructie pentru
întrega lucrare. Pe durata întregii lucrari nu se va distruge sau deteriora panoul
martor.
Din primele 1000 de caramizi se va lua o proba. Pentru verificarea
dimensiunilor caramizilor este suficienta proba pe 10 caramizi din primele 1000.
LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

Se vor asigura pentru toate tipurile de caramizi cantitatile complete.
Se va procura o cantitate suficienta pentru fiecare tip de caramizi
specificate astfel încât sa se permita executarea lucrarilor fara aprovizionari
suplimentare ulterioare.
Caramizile se vor depozita în gramezi, stive sau lazi, în locuri ferite sau
protejate. Ele se vor acoperi imediat dupa livrare la santier astfel încât sa se
evite expunerea la intemperii si sa se asigure starea adecvata de uscare la
punerea în opera.
Caramizile se vor manipula cu atentie, pentru a se evita ciobirea sau
spargerea lor. Înainte de începerea din nou a lucrului se va îndeparta surplusul
de mortar vechi. La fixarea caramizilor, suprafata rosturilor va fi plana.
Când mortarul se întareste suficient pentru a fi modelat, rosturile se vor
adânci în forma concava, folosind un instrument de forma unei tije cu diametrul
de 1,25 cm. Suprafetele se vor peria în timpul executarii lucrarilor si se vor
pastra în stare de curatenie. Se va îndeparta orice urma de mortar sau pamânt
de pe suprafata aparenta a caramizilor.
Acolo unde se vor folosi caramizi taiate acestea se vor monta cu capatul
închis spre exterior.
48
RO 24301140; J17/1517/2008
ALCĂTUIREA ZIDĂRIILOR
ZIDĂRIA SIMPLA
Zidăria se alcătuieşte din cărămizi sau blocuri aşezate pe lat sau pe cant
(cu excepţia celor cu goluri verticale care se aseaza numai pe lat, in rânduri
orizontale si paralele. La alcătuirea zidăriilor din cărămizi pline si cu goluri
verticale pe langa cărămizile intregi se folosesc si fracţiuni necesare realizării
ţeserii legaturilor, ramificaţiilor colturilor. La ziduri cu grosimea de 1/2 cărămida
si de o cărămida se admite folosirea cărămizilor sparte (jumătăţi sau mai mari)
in proporţie de cel mult 15%. Se recomanda ca inaltimile zidurilor sa fie multiplul
inaltimii blocurilor. In cazul in care la zidăria din blocuri ceramice rezulta la
ultima asiza dimensiuni mai mici decât inaltimea unei asize, completările se vor
face fie cu cărămizi nesparte de inaltime corespunzătoare, fie prin mărirea
centurii de beton. La zidăria din cărămizi si blocuri cu goluri orizontale, la
intersecţii, ramificaţii si colturi se folosesc jumătăţi produse in fabrica, precum si
cărămizi cu goluri verticale.
Rosturile verticale vor fi ţesute astfel ca suprapunerea cărămizilor din doua
rânduri succesive pe inaltime atat in camp cat si la intersecţii, ramificaţii si
colturi sa se faca pe minimum 1/4 cărămida in lungul zidului si pe 1/2 cărămida
pe grosimea acestuia. Ţeserea se va face obligatoriu la fiecare rand. Grosimea
rosturilor orizontale va fi de 12mm, iar a celor verticale va fi de 10mm. Abaterile
admisibile 1/2 din grosimea rosturilo, sunt cele arătate in STAS 10109/1-82.
Zidurile portante se vor alcătui din cărămizi sau blocuri cu aceeaşi inaltime;
in cazul in care acest lucru nu este posibil, legătura intre zidurile respective se
va realiza fie prin ţesere la doua rânduri, fie prin intercalarea unui stalpisor de
beton armat.
ZIDĂRIA DE UMPLUTURA
Zidăria de umplutura la clădirile cu structura de beton armat va fi bine
impanata la partea superioara si ancorata de elementele portante ale
construcţiilor (stâlpi, diafragme) dupa cum urmează: zidăria plina (fara goluri de
usi sau ferestre) se va ancora la clădiri cu gradul de protecţie antiseismica 8 si
9 de o parte si de alta a stâlpului (diafragmei) la cate cea. 60+80cm distanta pe
49
RO 24301140; J17/1517/2008
verticala in funcţie de inaltimea asizei si distantei dintre plansee, astfel ca sa se

realizeze o distribuţie cat mai uniforma a ancorajelor pe inaltime.
In traveile alcătuite din parapet si gol de fereastra neincadrat de zidărie,
ancorarea zidăriei parapetului se va face de o parte si alta a stâlpilor sau
diafragmelor cu cate doua bare la distanta de cate 20 cm pe verticala de
marginea inferioara a golului de fereastra si de planseu in cazul asizelor de 10
si 20 cm si la cate 30 cm in cazul asizelor de 15 si 7,5cm.
Ancorarea zidăriei se va face cu mustăţi de otel beton Ø6 mm, cu
lungimea de 50 cm, scoase din stâlpi sau diafragme. In cazul porţiunilor de
zidărie cu lăţimea sub 50 cm se vor folosi bare de ancorare de lungime
corespunzătoare. In cazul elementelor de beton armat turnate in cofraje
metalice, ancorarea zidăriei se va face cu bare fixate de stâlpi sau diafragme cu
ajutorul bolturilor impuscate C10x50 M6 E precum si cu şaibe si piuliţe.
Protecţia anticoroziva a barelor de ancorare se va realiza prin inglobarea
lor in mortar marca 50, care se va prepara la punctul de lucru. Impanarea
zidăriei la partea superioara se va face cu mortar de ciment si colturi de
cărămida.
Pereţii despărţitori de 7,5 cm grosime se vor executa cu mortar marca 50
si vor fi armaţi. Pereţii se vor ancora de stâlpi sau diafragme in dreptul rosturilor
armate, sau se vor lega de zidărie prin ţesere sau ancorare metalica.
ZIDĂRIE ARMATA
La zidăria armata barele de armatura se prevăd in rosturile orizontale la
intervale pe inaltime de maximum cinci rânduri de cărămida plina, respectiv 40
cm.
Zidaria de 125 mm si cea de 240 mm se va arma cu armatura orizontala
din doua in doua asize cu Ø6 mm.
Caramizile se vor pastra uscate, ferite de actiunea directa a soarelui, timp
de minimum 6 ore înainte de punerea în opera.
ZIDĂRIA COMPLEXA
Zidăria complexa este zidăria intarita, la intervalele determinate prin calcul
sau constructiv, cu stalpisori de beton armat cu care conlucrează la preluarea
incarcarilor verticale sau orizontale.
50
RO 24301140; J17/1517/2008
Se recomanda ca, ori de cate ori este posibil, pe fata exterioara sa se

aplice placaje termoizolatoare.
TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A ZIDĂRIEI

Dimensiunile, marca si calitatea, precum si marca mortarului de zidărie vor
fi obligatoriu cele prevăzute in proiect. Compoziţia mortarului de zidărie va fi cea
arătata in STAS 1030-85 si in Instrucţiunile tehnice C17-82.
Consistenta mortarului, determinata cu conul etalon pentru zidărie din
cărămizi pline va fi 8-M3cm, iar pentru zidărie din cărămizi si blocuri cu goluri
verticale si orizontale va fi de 7+8cm. Cărămizile, inainte de punerea lor in
lucrare, se vor uda bine cu apa. Pe timp de arsita udarea trebuie făcuta mai
abundent.
La zidăria din cărămizi pline si cu goluri verticale, rosturile orizontale si
verticale vor fi bine umplute cu mortar dar lasandu-se neumplute pe adâncime
de 1 + 1,5cm de la fata exterioara a zidului.
La zidăria din blocuri orizontale, rosturile orizontale vor fi umplute cu
mortar ca si la zidăria din cărămizi pline sau cu goluri verticale. Pentru
realizarea rosturilor verticale, mortarul se va aplica cu mistria numai pe
porţiunile marginale ale blocurilor cu goluri orizontale inguste.
Orizontalitatea rândurilor de cărămizi sau blocuri se obţine utilizând rigle
de lemn sau metal gradate la intervale egale cu inaltimea rândurilor de zidărie.
Riglele se fixează la colturile zidăriei. Verificarea orizontalităţii se va face cu o
sfoara de trasat bine intinsa intre aceste rigle.
Întreruperea execuţiei zidăriei se face in trepte, fiind interzisa intreruperea
cu strepi.
Legaturile intre ziduri, la colturi, intersecţii si ramificaţii se fac alternativ
funcţie de tipul de cărămizi si blocuri ceramice utilizate si anume: primul rand de
cărămizi se face continuu la unul din ziduri si se întrerupe la cel de al doilea in
dreptul intersecţiei. Rândul al doilea de la cel de al doilea zid se face continuu,
intrerupand pe cel de la primul zid s.a.m.d.
Detaliile de alcătuire a legaturilor la colturi, ramificaţii si intersecţii sunt
conform P2-85.
51
RO 24301140; J17/1517/2008
Tăierea cărămizilor pline sau cu goluri verticale necesare pentru realizarea

legaturilor la colturi, intersecţii, ramificaţii etc. se va face cu ciocanul de zidărie
bine ascuţit sau cu o unealta electrica cu disc abraziv.
Ancorarea zidăriei de umplutura de structura clădirii (stâlpii sau
diafragmele de beton armat) se face fie cu ajutorul mustăţilor de otel beton, fie
cu agrafe pe bolturi împuşcate cu pistol, înainte de executarea zidăriei de
umplutura, pe suprafeţele respective ale stâlpilor sau diafragmelor se va aplica -
un sprit de mortar de ciment iar rostul vertical dintre zidărie si elementul de
structura va fi umplut complet cu mortar.
La executarea zidăriei armate, se va acorda o atenţie deosebita poziţionării
corecte a barelor si realizării grosimii necesare a mortarului de acoperire a
armaturii in rosturile orizontale. La executarea zidăriei complexe, in cazul in
care armatura stalpisorilor se realizează din carcase prefabricate (cazul curent),
acestea se vor monta inainte de executarea zidăriei legandu-se de mustăţile
nivelului inferior.
Pe măsura executării zidăriei, in rosturile orizontale ale acesteia se aseaza
barele orizontale de legătura cu stalpisorii, inglobandu-se in mortar marca 50,
obţinut cand este cazul prin îmbogăţirea locala a dozajului de ciment. Rosturile
zidăriei din dreptul stalpisorilor se lasa neumplute cu mortar pe o adâncime de
cea. 2cm pentru realizarea unei legaturi cat mai bune cu stalpisorii. Turnarea
betonului se face in straturi cu inaltimea de cea. 1m, dupa udarea prealabila a
zidăriei si cofrajului in acest scop a vibratoarelor sau baterea cofrajului cu
ciocanul.
La zidurile cu grosimea de cel puţin o cărămida, se vor zidi de o parte si de
alta a golului cate 3 ghermele la fiecare gol de usa si alte 2 ghermele la fiecare
gol de fereastra.
Ghermelele din lemn vor fi impregnate cu carbolineum sau cufundate de
2+3 ori intr-o baie de bitum fierbinte.
Obiectele sanitare care se montează pe zidărie din cărămizi si blocuri cu
goluri verticale se vor fixa in dibluri de lemn care se prevăd in goluri executate
cu ajutorul unei freze sau cu o dalta subţire cu lama de 5mm bine ascuţita.
CURATIREA SI PROTECTIA LUCRARILOR
52
RO 24301140; J17/1517/2008
Curatirea: Lucrarile se vor executa mentinând o stare de curatenie

corespunzatoare, îndepartând excesul de material si mortar. Se vor îndeparta
resturile de mortar de pe lucrarile adiacente înainte de a se întari.
Zidaria va ramâne curata, fara pete de mortar, cu mortarul din rosturi
întarit.
Protectia lucrarilor: Suprafetele de zidarie vor fi protejate pe toata durata
executarii lucrarilor de constructii, atunci când nu se lucreaza direct pe ele. Pe
timp de ploaie sau în cazul întreruperii lucrarilor, zidurile expuse se vor proteja
la partea superioara cu o folie rezistenta, hidrofuga, care nu pateaza si este
bine fixata.
CONTROLUL CALITĂŢII SI RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Condiţiile de calitate si verificarea calităţii lucrărilor de zidărie de cărămida
sunt cele arătate in STAS 10109/1-82 si in "Normativ pentru verificarea calităţii
lucrărilor de construcţii si de instalaţii aferente" indicativ C56-85.
Verificarea calităţii zidăriilor se face pe tot timpul execuţiei lucrărilor
conform prevederilor cap. 4 din Normativul C56-85, de către şeful de echipa si
maistru, iar la lucrări ascunse si de către ajutorul şefului de brigada si
reprezentantul beneficiarului.
Pentru elementele de beton armat care intra in compunerea zidăriilor se
aplica prevederile cap. 3 din normativ. Rezultatele tuturor verificărilor care se
refera la zidarii portante ce urmează a se tencui sau care au rol de izolare
termica sau fonica, se inscriu in procesele verbale de lucrări ascunse. La
incheierea fazei de roşu se fac verificări scriptice si directe, prin sondaj, pe baza
cărora comisia de recepţie încheie un proces verbal in care se consemnează
verificările efectuate, rezultatele obţinute sî concluziile cu privire la posibilitatea
continuării lucrărilor.
La executarea lucrărilor pe timp friguros se vor lua masurile prevăzute in
"Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii si a
instalaţiilor aferente" indicativ C16-84.
CONDIŢII TEHNICE DE PROTECŢIE A MUNCII SI PAZA CONTRA

INCENDIILOR
53
RO 24301140; J17/1517/2008
Se vor respecta prevederile din:

• Regulamentul privind protecţia si igiena muncii in construcţii. Aprobat cu
ordin MLPAT 9/N 15.111.1993;
• Norme specifice de protecţia muncii pentru lucrări de cofraje, schele,
cintre si eşafodaje, IM 004-96;
• Norme specifice de protecţia muncii pentru lucrări de zidărie, montaj
prefabricate si finisaje in construcţii IM 006-96;
• Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ordin
775 al Ml din 12 Iulie '98;
• Normativ de siguranţa la foc a construcţiilor, indicativ P118-99;
• Normativ pentru proiectarea si execuţia instalaţiilor sanitare. 19-94.
LUCRĂRI DE IZOLAŢII
DOMENIUL DE APLICARE
Prevederile acestui capitol se aplica la toate lucrarile de izolatii termice si
hidrofuge
PREVEDERI COMUNE
Toate materialele si semifabricatele care intra in componenta unui
subansamblu nu pot fi introduse in lucrare decât daca, in prealabil:
• s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate
cu certificat de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor
respective si prevederilor proiectului, inlocuiri de materiale nu sunt permise
decât cu acordul scris al beneficiarului si proiectantului;
• s-a organizat depozitarea si manipularea in conditii care sa asigure
pastrarea calitatii si integritatii materialelor:
• s-au efectuat inainte de punerea in opera determinarile prevazute in
prescriptiile tehnice respective;
• s-au efectuat incercari ale umiditatii si masuratori ale dimensiunilor si
formelor materialelor.
Verificarea caracteristicilor si calitatii suportului pe care se aplica izolatii,
se face in cadrul verificarii executarii acelui suport (ex. plansee, pereti, etc.).
54
RO 24301140; J17/1517/2008
In cazul in care prescriptia tehnica pentru executarea izolarii prevede

conditii speciale de planeitate, forma de racorduri, umiditate, etc., precum si
montarea in prealabil a unor piese, dispozitive, etc., aceste conditii vor face
obiectul unei verificari suplimentare, inainte de inceperea lucrarilor de izolatii.
Toate verificarile ce se efectueaza la lucrari sau parti de lucrari de
izolatii, care ulterior se acopera (ex.: straturile succesive ale izolatiei propriu-
zise, racordurile, piesele inglobate, etc.), se inscriu in procese-verbale de lucrari
ascunse, conform instructiunilor respective.
IZOLATII TERMICE
Pe parcursul executarii lucrarilor, in afara de executarea problemelor de
la PREVEDERI COMUNE se verifica daca este indeplinita conditia ca
barierele contra vaporilor sa fie continue. Toate aceste verificari se inscriu in
procese-verbale de lucrari ascunse.
La verificarea pe faze de lucrari, comisia examineaza frecventa si
continutul actelor de verificare pe parcurs, comparându-se cu proiectul si
prescriptiile tehnice respective.
În plus, comisia este obligata sa verifice prin sondaj corectitudinea inregistrarii
facute pe parcurs, numarul sondajelor se stabileste pâna la 1/10 din cele
prescrise pentru faza premergatoare sau de executie a lucrarilor.
La receptia preliminara, se procedeaza, ca si in cazul verificarii pe faze:
numarul sondajelor poate fi redus la 1/20 din cele initiale.
IZOLAREA PLANSEELOR DE POD DIN PLACI DE BETON ARMAT

TURNAT MONOLIT
DOMENIU DE APLICARE SI ALCATUIRE
Problemele de izolare termica spre exterior a elementelor de beton armat
asociate peretilor de zidarie, respectiv stâlpisorii, buiandrugi, centuri, etc, cât
si a cosurilor de fum, in pod, fata de elementele structurale de lemn ale
acoperisului, sunt tratate la capitolul referitor la capitolul de zidarie si mortare.
Izolarea pardoselii din incaperi utilizabile este tratata la capitolul destinat
finisajelor. Sectiunea de fata a prezentului caiet de sarcini se refera la
modalitatile de izolare a planseelor de pod, in varianta planseu de pod din
55
RO 24301140; J17/1517/2008
placa de beton armat turnata monolit.

In situatia separarii spatiilor utilizabile de sub acoperis de cel neutilizabil al
podului cu planseu de pod din placa de beton armat turnata monolit se pune
problema opririi transferului de caldura dinspre incaperile utilizabile spre spatiul
neincalzit al podului, iarna, sau dinspre spatiul supraincalzit al podului spre cel
racoros al incaperilor utilizabile, vara.
Termoizolarea dintre cele doua tipuri de incaperi este prevazuta cu:
- polistiren de 10 cm grosime, pozat la fata superioara a plăcii din
beton armat turnată monolit;
- peste polistiren se toarna o sapa de beton slab armata.
REGLEMENTĂRI CU PRIVIRE LA TERMOIZOLAREA CU SALTEA DIN

VATĂ MINERALĂ BAZALTICĂ, FIXATĂ PRIN CASERARE PE BARIERĂ
DE VAPORI
Se va aplica la camerele mansardate de la etaj.
Ambalarea si livrarea produselor, marcarea produselor si verificarea
calitatii se face in conformitate cu procedurile promovate de fiecare furnizor in
parte.
Indiferent de furnizorul produsului, la manipulare, transport si depozitare
se va avea grija sa nu se deterioreze stratul de bariera, contra vaporilor, cât si
integritatea generala a materialului, prin socuri mecanice sau actiune agresiva
de orice alta natura, care ar putea duce la deformare plastica sau pierderea
oricaror alte calitati de baza.
Depozitarea si transportul vatei minerale trebuie sa se faca in conditii care
sa o protejeze de umezeala si tasare. Inaltimea de depozitare va fi de maxim 2
m.
Transportul se face cu vehicule acoperite.
REGLEMENTĂRI GENERALE CU PRIVIRE LA REALIZAREA

IZOLATIEI
TERMICE PE PLANSEELE DE POD
Se va urmari cu strictete respectarea reglementarilor prevazute in
"Normativul pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la
56
RO 24301140; J17/1517/2008
cladiri"' Indicativ C.107 - 82, care se refera la:

- Controlul calitatii si receptia lucrarilor;
- Reguli de exploatare si intretinere;
- Masuri privind tehnica securitatii muncii si prevenirea incendiilor.
Se va urmari, de asemenea, respectarea "Regulamentului privind
protectia si igiena muncii in constructii" - sectiunea "Izolatii la acoperisuri".
NORMATIVE SI STAS-URI
1. C. 107/1982 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la

cladiri
2. C. 112/1986 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale
bituminoase la lucrarile de constructii
3. C 191/1985 Instalatii pentru izolarea termica a acoperisurilor cladirilor de locuit si
social-culturale, cu cenusa si zgura de termocentrala.
4. Ordin MLPAT Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii
nr. 9/N/93
5. C. 209 - 82 Norme tehnice pentru hidroizolarea constructiilor cu suspensie si emulsie
cationica bituminoasa.
6. C. 207 - 83 Norme tehnice privind alcatuirea si executarea hidroizolatiilor cu folii
din PVC plastifiat la acoperisuri.
7. IGSIC si Masuri referitoare la proiectarea si executarea lucrarilor de hidroizolatii.
ICCPDC 1980
8. NP 39 - 83 Norme tehnice provizorii de folosire a materialelor hidroizolatoare la rece
pentru lucrari de intretinere si reparatii curente a hidroizolatiilor.
9. NP 42 - 84 Norme tehnice provizorii pentru refacerea hidroizolatiilor degradate, cu
spuma poliuretan prin stropire, la invelitori
10. P 104/83 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si realizarea peretilor si
acoperisurilor din elemente din beton celular autoclavizat.
HIDRIOZOLATII
SPECIFICAŢII TEHNICE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE

HIDROIZOLATII
57
RO 24301140; J17/1517/2008
Hidroizolatiile sunt lucrări menite sa impiedice umezirea elementelor

de construcţie şi a infiltraţiilor atât dinspre interior cât şi dinspre exterior.
Dupa forma sub care se găseşte apa ce acţionează asupra
elementelor de construcţie, se pot clasifica in trei tipuri de hidroizolatii:
- hidroizolatii contra umidităţii pământului;
- hidroizolatii contra apelor fara presiune hidrostatica;
- hidroizolatii contra apelor cu presiune hidrostatica.
Hidroizolatiile, ca lucrări menite sa impiedice migrarea umidităţii prin
capilaritate, se clasifica in funcţie de elementele de construcţie care se
izolează in:
- hidroizolatii orizontale la pereţi;
- hidroizolatii verticale la pereţi;
- hidroizolatii la pardoseli.
HIDROIZOLATII LA FUNDAŢII, PEREŢI SI PARDOSELI

Hidroizolatii orizontale la fundaţii şi vertical la pereţi.
Hidroizolatia se va prevedea din pânza sau ţesătura bitumata în 2
straturi lipite cu mastic de bitum, cu 1,5 kg/m la fiecare strat si un strat de
carton CA 400, lipit cu mastic de bitum pe o amorsa, din soluţie sau
emulsie de bitum minim 300 g/m 2 sau din folie de polietilena de mare
densitate.
Hidroizolatia de sub radier se va ridica cu minimum 30 cm pe pereţii
rezervorului.
Hidroizolatia orizontala de la nivelul inferior de sub radier se va
aplica între 2 straturi de beton de egalizare marca minimă C8/10 astfel
încât să se ferească de eventualele impungeri pe tot parcursul armării.
Hidroizolatia verticală se va proteja prin realizarea unei zidării din
cărămidă de protecţie sau dispunerea unui strat de polistiren extrudat
protejat la exterior de o membrană.
In execuţia hidroizolatiei se vor avea in vedere următoarele masuri
privind:
-stratul suport
-amorsajul
-hidroizolatia propriu-zisa.
58
RO 24301140; J17/1517/2008
In privinţa stratului suport se prevede ca acesta sa nu prezinte

asperităţi mai mari de 2 mm având un aspect perfect neted. Se prevede
ca scafele si muchiile de la racorduri sa aiba o raza de curbura de 3-5
cm.
Amorsajul se face cu bitum care se aplica pe elementele de
construcţie cu o temperatura de minim 1500C.
Aplicarea hidroizolatiei pe stratul suport se face peste stratul de
amorsaj, cu emulsie bituminoasa, numai dupa ce amorsajul s-a uscat.
VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE HIDROIZOLATII

Lucrările de izolaţii fiind lucrări ascunse calitatea lor se va verifica pe
măsura execuţiei lor incheindu-se proces verbal din care sa rezulte ca au
fost respectate următoarele:
- calitatea suportului - rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate;
- calitatea materialelor hidroizolatoare;
- poziţionarea si ancorarea in beton a pieselor metalice de
străpungere sau rost;
- calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecărui strat al
hidroizolatiei (suprapuneri, decalări, racordări);
- etapele si succesiunea operaţiunilor;
- strângerea flanselor si platbandelor de strângere aferente
străpungerilor si rosturilor; Hidroizolatia se verifica vizual daca
indeplineste următoarele condiţii:
- straturile hidroizolatiei sunt lipite uniform si continuu cu mastic de
bitum, fara zone nelipite;
- panta către gurile de scurgere este conform proiectului, fara
stagnări de apa;
- este continua si nu prezintă umflaturi;
- racordarea cu elementele de străpungere, la rosturi si guri de
scurgere asigura etanşeitate perfecta;
- protecţia este asigurata conform prevederilor din proiect; Toate
materialele folosite trebuie sa corespunda condiţiilor de calitate prevăzute
59
RO 24301140; J17/1517/2008
de standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate si de

agremente tehnice.
SUPRAFEŢE DE BETON ELICOPTERIZATE

MODUL DE PUNERE ÎN OPERĂ MECANIZAT
ETAPELE DE EXECUŢIE
Turnarea plăcii din beton armat se execută conform proiectului sau
caietului de sarcini. îndreptarea suprafeţei şi aducerea la cota din proiect
se face cu riglă vibrantă sau local manual.
Se aşteaptă aprox. 2 - 6 ore pentru ca procesul de întărire a
betonului să fie iniţiat. Momentul începerii finisării prin drişcuire mecanică
elicopterizată (sau manuala) va începe când o persoană de aprox. 75-80
kg lasă o amprentă in betonul turnat de aproximativ 8-10 mm adâncime la
apăsarea prin călcare . Intervalul de timp de aşteptare este dat de
temperatura mediului ambiant, tipul de beton şi gradul de aditivare.
Se face o prima drişcuire prin elicopterizare a suprafeţei de beton
(fără cuarţ) pentru uniformizarea suprafeţei. După această operaţie nu
mai trebuie să existe băltiri de apă pe suprafaţa betonului.
Se trece la presărarea cuarţului la un consum de 4-5,5 kg/mp,
manual sau cu dispersor semiautomat si se elicopterizează permanent
pînă la gradul de finisare dorit. Se drişcuieşte mecanic până se
înglobează întreaga cantitate de cuarţ în masa betonului şi suprafaţa
devine uniformă cu aspect lucios. In cazul în care priza betonului se
dezvoltă rapid şi este foarte cald, se poate adăuga apă prin pulverizare
de maxim 1 litru/mp.
După întărire, când se poate călca pe suprafaţă, se execută o
pulverizare cu apă. Dacă uscarea este rapidă, se pulverizează apă pe
suprafaţă după aproximativ 4 ore de la drişcuire şi încă 4 zile suprafaţa
se va menţine udă.
Transportul betonului de ciment
Transportul pe şantier a betonului preparat, se efectuează cu
autobetoniere, care trebuie sa fie curăţate de orice corp străin şi uscate
60
RO 24301140; J17/1517/2008
înainte de încărcare. La distante de transport mai mari de 30 km sau cu

durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum si pe vreme
rece (±10oC...+15°C), betonul va fi preparat cu aditivi, intrzietori de priza.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se
amesteca cu acesta (motorina, păcură etc.) este interzisa.
Volumul mijloacelor de transport este determinat de productivitatea
instalaţiei de preparare a betonului şi de punerea în operă, astfel încât să
fie evitate întreruperile procesului de execuţie a îmbrăcăminţii.
Pregătirea stratului suport
înainte de aşternerea betonului de ciment, stratul suport trebuie
verificat ca planeitate şi grad de compactare.
La executarea fundaţiilor din beton de ciment se va aşterne mai intai
o folie de polietilena in scopul menţinerii umidităţii stratului de beton si a
grosimii constante a acestuia, fara intercalaţii în si din stratul suport.
Benzile de folie se vor petrece pe lăţime de 10 cm.
Aşternerea betonului
Aşternerea betonului se face în perioada friguroasa folosind beton
adifivat, dar nu la o temperatura sub +5°C.
Aşternerea betonului se efectuează prin turnare cu pompa de beton
sau cu jgheabul autobetonierei, continuat cu alte jgheaburi de turnare,
pana la locul de punere in opera.
Nivelarea betonului se realizează manual cu sape speciale, iar
vibrarea se va realiza cu grinzi vibratoare deplasate pe suprafaţa
betonului.
Betonul de ciment trebuie aşternut continuu, în mod uniform, atât din
punct de vedere al grosimii cât si cel al afânării.
Aşternerea se va face pe întreaga lăţime a zonei. Executantul
supune aprobării beneficiarului, lăţimea benzilor de aşternere şi poziţia
rosturilor longitudinale ce urmează să fie executate.
61
RO 24301140; J17/1517/2008
Executantul trebuie sa dispună de personal calificat pentru a corecta

eventualele denivelări, imediat după aşternere, cu ajutorul unui aport de
material proaspăt depus înainte de compactare /vibrare.
La executarea îmbracăminţiîor din beton de ciment o atenţie

deosebită se va acorda realizării rosturilor de lucru, de contracţie si de
dilatatie, care trebuie să fie foarte regulate şi etanşe. In acest scop,
rosturile de contact, de contracţie si de dilatatie se vor tăia cu maşina cu
disc diamantat, urmând a fi colmatate cu cordon de cauciuc de grosime
corespunzătoare.
Compactarea
Compactarea betonului de ciment turnat in strat constant se
realizează prin vibrare cu vibratoare de suprafaţa (grinzi vibratoare)
acţionate electric sau hidraulic. Vibrarea se realizează prin deplasarea
grinzii de vibrare pe suprafaţa betonului, cu viteza constanta, fara a
determina ieşirea la suprafaţa a laptelui de ciment
Finisarea suprafeţei si adaos de cuarţ: Cuarţul se va aşterne după
întărirea suficienta a betonului, incat sa permită pătrunderea pe suprafaţa
stratului turnat a personalului si mijloacelor de finisare cu elice, dar
înainte de pierderea umidităţii suprafeţei betonului. Se va aşterne cuarţ
suficient pentru a rezulta un strat de 2 mm grosime, in amestec cu ciment
( mortar uscat din agregate cuartease si ciment, gata preparat).
Se aplica pe suporturi pe baza de ciment, betonul proaspăt turnat si
sapele de nivelare proaspete cu grosimea de minim 3 cm. Se aşteaptă
aprox. 2-6 ore pentru ca procesul de întărire a betonului să fie iniţiat.
Momentul începerii finisării prin driscuire mecanică ..elicopterizare' sau
manuala va începe când o persoană de cea 75-80 kg lasă o amprentă in
betonul turnat de aproximativ 8-10 mm adâncime la apăsarea prin
călcare. Se face o prima elicopterizare a suprafeţei de beton (fără cuarţ).
după care se trece la presărarea cuarţuluî în cantitate de 4-5,5 kg/mp si
se elicopterizeaza la gradul de finisare dorit. Intervalul de timp de
aşteptare este dat de temperatura mediului ambiant, tipul de beton şi
gradul de aditivare.
62
RO 24301140; J17/1517/2008
Calitatea compactării straturilor de balast si beton de ciment se va

determina de către executantul, pe tot parcursul execuţiei, prin analize de
laborator sau in situ.
Verificarea gradului de compactare în laborator se efectuează pe
epruvete formate din probe intacte, prelevate din îmbrăcăminte, prin
determinarea densităţii aparente pe plăcute sau carote si raportarea
acesteia la densitatea aparenta a aceluiaşi tip de beton de ciment.
Beneficiarul lucrării îsi rezerva dreptul ca, în cazul unui autocontrol
insuficient din partea executantului, sa oprească lucrările pe şantier pana
când executantul va lua masurile necesare de remediere.
FINISARE CU PARDOSELI DIN RASINA EPOXIDICA

Strat de acoperire epoxidic, bicomponent, pe baza de apa cu
finisaj mat/lucios
Pardoseala epoxidica trafic greu
Vopsea epoxidica autonivelanta
Pentru protejarea pardoselilor si sapelor. Se va utiliza ca strat final
de acoperire pentru suporturi minerale, metalice, placi aglomerate de
lemn, suprafeţe sintetice, etc. Vopseaua epoxidica permite o curăţare
uşoara, protejează fizic si chimic suportul pe care este aplicata, este
antimicrobiana, având o durabilitate excelenta. Este foarte uşor de aplicat
prin roluire si nu necesita utilaje specifice aplicării de pardoseli groase.
Acoperirea epoxidica finala a pardoselii este hidroizolanta, rezistenta la
toata gama de pH si are o duritate foarte mare. Vopseaua epoxidica este
recomandata pentru aplicaţii la interior dar poate fi utilizata si la exterior.
Domenii de utilizare
Se poate folosi in următoarele locuri: birouri, spitale, fabrici cu profil
alimentar si farmaceutic, spatii de depozitare, laboratoare medicale si
chimice, rampe depozite, garaje, instituţii publice, bucătarii, cantine,
ateliere de reparaţii auto si mecanice, parcări interioare, spatii tehnice,
camere curate, spatii comerciale, bazine pentru reziduuri, scări metalice
si de beton, pavimente de beton, etc.
Amorsa epoxidica universala
63
RO 24301140; J17/1517/2008
Pentru amorsarea pardoselilor se va utiliza ca strat intermediar

pentru suporturi minerale cu scopul de a fi acoperita cu produse
epoxidice de finisare (vopsele epoxidice, pardoseli epoxidice). Se
recomanda utilizarea atat in spatii deschise la interior datorita lipsei
mirosului si a emisiilor de solvenţi organici, cat si la exterior având o
durabilitate remarcabila.
DESCRIEREA PRODUSULUI
Stratul de acoperire epoxidic bicomponent, este un produs pe baza
de apa, netoxic, care dupa intarire prezintă un finisaj lucios satinat, cu o
rezistenta buna la abraziune si cu efect antistatic. Se foloseşte uzual in
zone cu trafic intens cum sunt cele pentru pardoseli in spitale, showroom-
uri, birouri, spatii industriale, centre comerciale, industria de alimente si
băuturi etc. Pardoselile pe baza de rasini epoxidice nu doar ca inlocuiesc
cu succes celelalte tipuri de pardoseli existente din gama gresie, covor
PVC, parchet, dar au un comportament excelent la uzura, fiind foarte
uşor de intretinut in timp.
CARACTERISTICI SI AVANTAJE
• pe baza de apa, prietenos cu mediul
• inodor pe timpul aplicării
• nu este inflamabil
• uşor de aplicat
• aderenta la suprafeţe umede
• rezistent la abraziune
• finisaj lucios-satinat
• rezistent la acizi diluaţi, baze si solvenţi pe baza de petrol
• uşor de curăţat si intretinut
DATE TEHNICE (orientative)
Raport amestec (in greutate) -1:1
Conţinut solide (in volum) - 54 %
Densitate amestec -1,25 g/cm3
Vascozitate (cupa 4 mm DIN) - la 23° C - 65 s
Timp de lucru (unitate de 10 kg) - la 23° C -1 h
64
RO 24301140; J17/1517/2008
Intervale de reacoperire - la 23° C - min. 16 h si max. 48 h

Gata pentru trafic redus - la 23° C - 36 h
Complet intarit- la 23°C-7d
Temperatura admisibila a mediului si substratului - min. 10° C si
max. 30° C Umiditatea relativa admisibila - max. 75 %
METODA DE APLICARE
Stratul de acoperire epoxidic este furnizat in pachete funcţionale,
preambalate in proporţia exacta. Se recomanda ca inainte de
amestecare, componentele A si B sa aiba o temperatura cuprinsa intre
15°C - 25°C. Se toarnă întregul conţinut al pârtii B in recipientul pârtii A.
NU SE AMESTECA MANUAL. Se amesteca cu un mixer tip spirala, la o
turaţie mica (circa 300 rpm) pentru cel puţin 2 minute. Pentru primul strat
(amorsa) se diluează materialul 10 % cu apa si se amesteca pentru cel
puţin 1 minut. Se razuie părţile laterale si fundul recipientului, in mod
repetat, pentru a asigura amestecarea completa. Se tine spirala mixerului
cufundata in amestec pentru a evita introducerea aerului. NU SE
LUCREAZĂ IN AFARA RECIPIENTULUI FOLOSIT PENTRU AMESTEC.
Dupa cese amesteca bine pana la o consistenta omogena, se toarnă
părţile amestecate A si B intr-un recipient curat si se amesteca pentru
inca un minut. De regula, stratul de acoperire epoxidic este aplicat in
doua straturi, unde consumul pe strat depinde de tipul de aplicare.
(Vezi"Consumul"). Pentru primul strat, se sugerează diluarea cu 10 % cu
apa; produsul se aplica pe suprafaţa pre-umezita cu o rola cu parul scurt.
Pentru al doilea strat, produsul este furnizat gata pentru utilizare; in cazul
anumitor condiţii de aplicare, este posibil ca produsul sa fie diluat pana la
5 % cu apa, mentinandu-se o proporţie de diluare constanta in aceeaşi
zona. Daca se aplica ca un strat, folosirea unei pensule sau a pulverizării
fara aer este, de asemeneaposibila. Al doilea si, eventual, al treilea strat
se aplica dupa ce stratul anterior s-a uscat, dar de preferat in ziua
următoare. Ca marea majoritate a substanţelor de etansare pe baza de
apa, este important sa se evite marginile uscate, lucrandu-se întotdeauna
umed-pe-umed in zonele de suprapunere, in caz contrar semnele rolei
fiind vizibile in finisajul final. Folosindu-se o rola de dimensiune medie, de
65
RO 24301140; J17/1517/2008
maxim 40 cm, se incepe aplicarea cu mijlocul uneia din laturile scurte ale
pardoselii. Se introduce rola in materialul amestecat si se acoperă o
suprafaţa cu stratul de acoperire epoxidic, paralel cu peretele, spre unul
din colturi.
Se introduce din nou rola in material si se acoperă o a doua
suprafaţa, plecând de la punctul de pornire spre celalalt colt. Se
deplasează spre inapoi si se repeta aceste operaţii, suprapunand prima
suprafaţa acoperita cu cativa centimetri Folosindu-se a doua rola,
începând dintr-un colt, se rulează inapoi stratul de acoperire epoxidic,
fara oprire, spre celalalt colt, Se decalează rola cu 10 - 20 cm si se
rulează din nou fara oprire, spre peretele opus. întotdeauna se rulează in
aceeaşi direcţie, nu se aplica in forma de cruce. Cand aproape tot
materialul aplicat a fost rulat inapoi, se mai aplica inca doua suprafeţe si
se rulează inapoi cum se descrie mai sus. Folosind aceasta metoda,
perioada dintre suprapuneri nu trebuie sa depăşească 1 -4 minute, si in
acest mod semnele vizibile de rola vor fi reduse.
Stratul de acoperire epoxidic se usucă in principal prin evaporarea
apei, urmata de o reacţie chimica de legătura incrucisata. Prin urmare,
cand se aplica stratul de acoperire epoxidic, temperatura mediului si
umiditatea au mare importanta. Umiditatea mare (in special in combinaţie
cu temperaturi reduse) încetineşte procesul de uscare si nivelul luciului.
Dupa aplicare, suprafaţa trebuie sa fie protejata impotriva contactului
direct cu apa pentru cel puţin 24 h (15° C/50 % u.r.).
TRATAMENTUL PREALABIL AL SUBSTRATULUI

Toate substraturile trebuie sa fie structural solide, uscate si fara
lapte de ciment sau particule libere. Se curata sapele elicopterizate de
ulei, vaselina, urme de cauciuc, pete de vopsea si alte impurităţi care
afectează aderenta. Metodele adecvate de pregătire a suprafeţei sunt
sablarea cu nisip sau cu alice, jet de apa la presiune malta, sau şlefuirea.
Dupa pregătirea suprafeţei, rezistenta la întindere a substratului
trebuie sa depăşească 1,5 N/mm2 (se verifica cu un tester de tracţiune la
o sarcina de 100 N/s). Conţinutul de umiditate reziduala a sapei de suport
66
RO 24301140; J17/1517/2008
nu trebuie sa depăşească 4 % (se verifica, de exemplu, cu un dispozitiv

CM). Temperatura substratului trebuie sa fie cu cel puţin 3 °C peste
punctul de roua atat pe timpul aplicării, cat si pentru cel puţin 24 ore dupa
aplicare (la 15°C).
CONSUM
Primul strat (amorsa): 0,15 - 0,25 kg/m2 Al doilea si al treilea strat:
0,20 - 0,25 kg/m2
ÎNTREŢINERE. AGENT DE CURĂŢARE
Curăţarea si întreţinerea regulata vor prelungi viata tuturor
pardoselilor din rasini, vor îmbunătăţi aspectul si vor reduce tendinţa de
reţinere a murdăriei. Sunt disponibile echipamente specializate si
substanţe de curăţare a podelelor, iar producătorii si furnizorii de soluţii
de curăţare sunt in măsura sa ofere recomandări despre regimurile de
curăţare adecvate. Consultaţi serviciile tehnice pentru informaţii detaliate.
Sculele refolosibile trebuie sa fie curăţate cu grija imediat dupa
utilizare, cu apa. Dupa ce materialul s-a intarit, este necesara curăţarea
mecanica, care este uşurata prin introducerea Vl.2.9. AMBALAJ.
DEPOZITARE
Stratul de acoperire epoxidic este furnizat uzual in pachete
funcţionale de 10 kg si de 30 kg (variază funcţie de marca de firma). Se
depozitează in containerele originale, in locuri uscate si la o temperatura
intre 15-25 °C.
Nu se expune la lumina directa a soarelui. Se protejează impotriva
inghetului. Pentru o durata maxima de depozitare in aceste condittii, vezi
eticheta "Best Before".
AVERTIZĂRI SI MASURI DE SIGURANŢA
In starea intarita, stratul de acoperire epoxidic nu este periculos din
punct de vedere fiziologic, insa la punerea in opera a materialului trebuie
luate următoarele masuri de protecţie:
- se poarta manusi, ochelari si imbracaminte de protecţie;
- se evita contactul cu pielea si cu ochii, in caz de contact cu ochii,
se solicita ingrijire medicala;
67
RO 24301140; J17/1517/2008
- se evita inhalarea vaporilor, cand se lucrează cu produsul, nu se

mananca, nu se fumează si nu se lucrează in apropierea unei
flacan deschise.
Pentru date suplimentare in legătura cu avertizările de siguranţa,
reglementările privind transportul si gestionarea deşeurilor, se va
consulta Fisa de siguranţa a produsului respectiv. Reglementările
asociaţiilor profesionale locale si/sau ale altor autorităţi care
reglementează siguranţa si igiena muncitorilor care manipulează rasini
epoxidice trebuie sa fie respectate.
REGULAMENT UE 2004/42 (GHID Deco-Paint)
Acest produs se conformează cu directiva UE 2004/42/EG (directiva
Deco-Paint) si conţine mai puţin decât limita maxima admisibila de VOC
(Etapa 2, 2010). In conformitate cu directiva UE 2004/42, conţinutul
maxim admisibil de VOC pentru Produsul Categoria IIA /j tipul wb este
140 g/l (Limita: Etapa 2, 2010). Conţinutul de VOC pentru stratul de
acoperire epoxidic este < 140 g/l (pentru produsul gata de utilizat).
LISTA PRINCIPALELOR STASURI Şl ACTE NORMATIVE CARE

REGLEMENTEAZĂ EXECUŢIA LUCRĂRILOR
-Legea nr. 10/ 1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările şi
completările ulterioare;
-Legea 50 / 29 iulie 1991 privind autorizarea executării construcţiilor
şi unele măsuri pentru realizarea
locuinţelor;
-Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări
publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, cu modificările şi
completările ulterioare; -Hotărârea 273/ 14 iunie 1994 privind aprobarea
Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente
acestora:
68
RO 24301140; J17/1517/2008
-C56/2002 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor

de construcţii şi instalaţii aferente; -C300 - Normativ de prevenire si
stingere a incendiilor pe perioada execuţiei lucrărilor; -HG 261/1994,
privind aprobarea:
Regulamentului privind conducerea si asigurarea calităţii
construcţiilor;
Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a
construcţiilor;
Regulamentului privind urmărirea comportării în exploatare,

intervenţii în timp şi postutilizarea construcţiilor.
COMPARTIMENTARE. PLACĂRI USCATE
GENERALITĂŢI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificaţiile tehnice pentru lucrările de
compartimentări, placări uscate şi tavane nemodulare din gips carton.
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINŢĂ

Acolo unde există contradicţii între recomandările prezentelor specificaţii şi
cele din standardele şi normativele enumerate mai jos, instrucţiunile din
specificaţii vor avea prioritate.
- SR EN ISO 1461 Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din fontă şi
oţel. Specificaţii şi metode de încercare;
- SR EN ISO 9001:2008/AC:2009 Sisteme de management al calităţii.
Cerințe.
69
RO 24301140; J17/1517/2008
MATERIALE SI ECHIPAMENTE. CONTROLUL CALITĂŢII. LIVRARE,

MANIPULARE, DEPOZITARE
PEREŢI DE COMPARTIMENTARE DIN GIPS CARTON ŞI PLACĂRI
Pereţii cu schelet metalic şi plăci de gips carton sunt pereţi interiori
despărţitori neportanţi (cunoscuţi de asemena ca plăci de gips carton sau
tencuială uscată), care se montează pe şantier. Funcţia de rezistenţă a acestor
pereţi rezultă din conlucrarea scheletului din profile de tablă de oţel cu
elementele rigide ale construcţiei şi cu plăcile de gips carton. Funcţiile de fizica
construcţiilor rezultă din grosimea si calităţile plăcilor de gips carton şi din
straturile de izolaţie care se montează între plăci. Suplimentar, pereţii de gips
carton pot suporta şi încărcările obiectelor sanitare (dulapuri montate pe pereţi)
montate pe ei folosind rigle de metal sau prin intermediul unor rigidizări
suplimentare şi a unor piese speciale. Pereţii cu schelet metalic şi plăci din gips
caton se folosesc în mod normal în amenajări interioare la clădiri civile, inclusiv
încăperi umede/sanitare. Nu se vor utiliza în spaţii tehnologice umede, în aer
liber, în spaţii cu umidităţi mari.
Înălţimea şi grosimea până la care se va realiza structura, cât şi numărul
de straturi şi calitatea plăcilor de gips carton şi izolatia va fi stabilită de
proiectant ţinând cont în planşe şi la programele de finisare de recomandările
producătorului şi de cerinţele funcţionale specifice, cum ar fi rezistenţa la apă,
rezistenţa la foc şi protecţie fonică.
Rezistenţa la apa
Peretii din gips carton rezistenţi la apă sunt din plăci de gips carton cu o
captuşeală din carton specifică (verde) impregnanta pe ambele părţi. Se pot
distinge doua cazuri:
- Plăci din gips carton rezistente la apă pe ambele părţi ale scheletului, se
vor folosi întrecamerele cu umiditate (camere sanitare, subsoluri) şi nu necesită
protecţie fonică specifică;
- Plăci din gips carton rezistente la apa pe o singură parte a scheletului, iar
pe cealalta parte,placă obişnuită din gips carton, peretele de compartimentare
necesitând protecţie fonică standard şi/sau protecţie antifoc, în funcţie de caz.
70
RO 24301140; J17/1517/2008
PROTECŢIA ANTIFOC ŞI PROTECŢIA FONICĂ

Gipsul este un material necombustibil (carton impregnat, gips, oţel
galvanizat şi vată minerală). Sistemele de pereţi despărţitori îndeplinesc
prescripţiile protecţiei contra incendiilor, depinzând de clasa de combustie (F30,
F60, F90 etc.) a peretelui şi de numărul de straturi de plăci de gips carton.
Pentru a folosi acest tip de compartimentare în încăperi cu risc ridicat de
incendiu, cum ar fi masandardele, sau pereţi de compartimentare (lângă casele
scării sau casele ascensoarelor), se vor folosi plăci de gips carton cu
caracteristici suplimentare privind protecţia la foc (cum ar fi PROMATECT sau
similar aprobate). Izolarea fonică a pereţilor de compartimentare poate fi
superioară pereţilor clasici din cărămidă şi se realizează prin diferite straturi de
gips carton şi prin intermediul straturilor de izolaţie mai groase (vată minerală)
care se montează între plăci.
MATERIALE
Pentru toate materialele menţionate în acest paragraf şi înaintea începerii
lucrărilor contractorul va furniza mostre de materiale proiectantului pentru
aprobarea acestora.
Pereţi din gips carton si placări ale pereţilor.
Principalele materiale folosite sunt:
- Plăci uscate de ghips;
- Carton cu grosime de 12,5 mm si 15 mm;
Plăcile pot fi:
- Plăci normale;
- Placi izolante fonice;
- Plăci rezistente la umiditate de culoare verde;
- Plăci antifoc de culoare rosie;
Structura de rezistenţă a pereţilor alcătuită din:
- profile UW si CW din tablă zincată de 0,6 mm grosime;
- profile din tablă zincată de 2 mm grosime pentru realizarea golurilor;
- rigle din lemn de răşinoase folosite la realizarea golurilor sau susţinerea
obiectelor sanitare, mobilă montată pe perete etc.;
71
RO 24301140; J17/1517/2008
- elemente de prindere şi rigidizare : ancore, cleme, tije, bride, etc.

Alte accesorii metalice:
- şuruburi autofiletante şi piulite cu filet;
- şuruburi cu diblu din plastic;
- conexpanduri;
- console pentru montare.
Alte materiale: chit, bandă adeziva;
Vată minerală pentru izolare fonică, grosimea standard 25 mm;
Vată minerală pentru izolare termică cu folie de aluminiu pe o fata, grosime
10 - 15 cm;
Panouri compozite (cum ar fi Placomur sau similar), functie de caz.
Plăcile din gips carton sunt depozitate în stive, în camere închise şi fără
umezeală sau alţi factoriexterni. Ele sunt depozitate în funcţie de tip şi
dimensiuni. Plăcile de gips carton sunt manipulate cu grijă pentru a evita
deformările sau ruperea acestora.
CONTROLUL CALITĂŢII. ABATERI ADMISE

Verificarea la livrare
Verificarea calităţii placilor de gips-carton trebuie făcută la livrare,
controlându-se certificatele de calitate şi de conformitate. Se va face şi o
verificare vizuală a plăcilor, care trebuie să se înscrie în urmatoarele abateri :
a) Dimensiuni:
- Lungime, lăţime: 2.5 mm;
- Grosime: 0.25 mm;
b) Aspect:Plăcile trebuie sa fie intacte pe toata suprafaţa, fără exfolieri,
găuri şi pete.
Marcajul: Plăcile trebuie sa fie marcate individual cu indicaţii despre tipul
plăcii, lungime, lăţime, grosime.
VERIFICAREA ÎNAINTEA ÎNCEPERII LUCRARILOR

Se vor verifica următoarele:
- dacă trasarea este conform proiectului;
72
RO 24301140; J17/1517/2008
- dacă operaţiunea anterioară este încheiată (existenţa Procesului verbal

de recepţie pentrulucrarea anterioară);
- dacă materialele componente: plăci, profile respectă cerinţele indicate
(existenţa certificatelorde calitate, a declaraţiilor de conformitate, a
agrementelor tehnice);
- dacă depozitarea materialelor în şantier este corespunzătoare;
- dacă există Procedura tehnica de execuţie a lucrărilor de compartimentări
cu gips carton îndocumentaţia prezentată de constructor.
Verificari în timpul execuţiei

Trebuie verificat:
- dacă este respectată procedura tehnică de execuţie proprie
constructorului;
- dacă se respectă proiectul tehnic;
- dacă profilele portante intermediare CW se introduc la extremităţi în
profilele UW la o distanţăde 60 cm între ele;
- dacă înălţimea partiţionării este corectă, în special la rosturile cu tavanele
false sau alte structuriexistente;
- dacă profilele tavanelor sunt perfect drepte, în număr suficient şi instalate
le înălţimea corectă,deviaţiile admise fiind de 3 mm; Pentru pereţii
despărţitori:
- dacă dupa fixarea primei feţe de gips-carton, peretele este suficient de
stabil şi dacă dupăfixarea primei feţe sunt necesare lucrări de instalaţii:
trecerea ţevilor si a cablurilor prin profilele portante CW se va face prin
orificiile prestantate din profil;
- dacă pentru comutatoare, doze şi prize se utilizează doze speciale şi
dacă după terminarealucrărilor de instalaţii se montează straturile de
izolaţie prevăzute în proiect, care se fixează cu cleme metalice de profilele
CW;
- dacă placarea celei de-a doua fete se face dupa terminarea tuturor
lucrărilor de instalaţii şiizolaţii;
73
RO 24301140; J17/1517/2008
- când cea de-a doua faţă (de pe faţa opusă) este montată: dacă
Contractorul a început placarea cujumătate de placă astfel încât rosturile
plăcilor pe cele doua feţe să fie decalate;
- pereti bi-strat: dacă rosturile panourilor de pe aceeaşi faţă a peretelui
sunt decalate, pentru areduce transmiterea sunetelor şi de a îmbunatăţi
rezistenţa la foc.
Verificări la terminarea lucrărilor
La terminarea lucrarilor se verifică:
- verticalitatea, orizontalitatea şi planeitatea pereţilor executaţi;
- dacă tavanele false au acelasi nivel, nu se acceptă diferenţe de nivel
vizibile la îmbinările tavanelor false;
- dacă s-au întocmit Procesele verbale de lucrări ascunse şi de recepţie
calitativă;
- dacă pereţii/tavanele realizate îndeplinesc cerinţele proiectului.
TAMPLARIE DIN ALUMINIU, PVC SI LEMN

GENERALITĂŢI
Cerinţele pe care trebuie sa le indeplineasca tamplaria se bazează pe
normele in vigoare. In afară de acestea, se vor avea în vedere prescripţiile şi
directivele producătorului, respectiv directivele furnizorului de geam izolat,
panele termoizolate, placaje etc. în măsura în care caietul de sarcini nu prevede
alte toleranţe.
Tamplaria de aluminiu la exterior va fi prevazuta cu rupere de punte
termica, cu acoperire prin eloxare (anodizare) sau prin vopsire in camp
electrostatic si va avea grosimea profilului de minim 65 mm.
Tocurile/ profilele de aluminiu sunt modelate din aliaj AlMgSi 0.5 in
conformitate cu NE 573-3:2003. Caracteristicile mecanice se bazeaza pe NE
12020. Fiecare element este alcatuit din doua contururi inchise extrudate care,
dupa tratamentul de suprafata, sunt lipite mecanic cu ajutorul a doua benzi de
fibra de sticla poliamidica armata, obtinandu-se astfel o cavitate cu aer
stagnant.
Benzile poliamidice sunt acide si rezistente la caldura (220°C). Tratarea de
suprafata se face in urma izolarii.
74
RO 24301140; J17/1517/2008
Balamalele sunt din aliaj AlMgSi, varianta standard – anodica si contin pivoti
inoxidabili 18/8 fixati intr-un tub de nilon pentru a preveni galvanizarea cu
aluminiul. Balamalele pentru toate elementele care se deschis se recomanda sa
fie atasate pentru a se evita perforarea pentru gauri si a eficientiza manopera.
In vederea asigurarii unei buni etansari, toate contururile se prevad cu un
canal inferior de scurgere.
Acest tip de tamplarie de aluminiu ofera ca timpi minimi de rezistenta la foc
intre 30 si 120 minute, de aceea a fost prevazuta la spatiile cu risc mijlociu si
mare de incendiu.
Tamplaria din aluminiu este verificata la seism fiind apta si in zone de grad
IX. Profilele sunt prevazute cu un sistem de garnituri elastice ce permit
preluarea eforturilor bidimensionale.
Tâmplarie noua performanta, cu rama din PVC în sistem pentacameral, cu
profile metalice galvanizate de ranforsare, cu geam termoizolant dublu 4-16-4,
cu o suprafata tratata low-e (e = 0,10), cu spatiul dintre foi umplut cu argon,
sticla clara si garnituri de etansare între toc si cercevele si pe conturul
geamurilor termoizolante. Grosimea peretilor exteriori va fi de 3 mm si modul de
elasticitate 250KN/cm si va respecta cu strictete prevederile celui mai ridicat
standard de calitate RAL "Clasa A" , corespunzand normativului european SR
EN 12608:2004.
Rigidizarile din otel zincat vor fi de minim 1,5 mm (sectiune profil inchis)
pentru a asigura ferestrei stabilitate si functionare indelungata.
Pentru tamplaria de PVC este obligatorie decuparea garniturilor si montarea
unor clapete autoreglabile care sa asigure o ventilare corespunzatoare a
încaperilor.
Transmitanta termica corectata maxima, pentru toate tipurile de tamplarii va
fi: U’max = 1,3 W/m2K. Ambele tipuri de tamplarii vor avea prevazut sistem
propriu de drenare, prin dirijarea controlata a condensului si a apei catre
exteriorul constructiei.
Rezistenta la deschidere/inchidere repetata: ferestre min.5.000cicluri (SR
EN 12400:2003), usi min. 10.000cicluri (SR EN 12400:2003).Atat profilele cat si
toate sistemele de garnituri sunt garantate pe toata durata de viata a
constructiei.
75
RO 24301140; J17/1517/2008
Sistemul tâmplariei va fi complet (profile de toc si cercevea, armaturi din

otel, baghete de fixare a geamului, garnituri de etansare, piese de fixare în
perete, glafuri exterioare si interioare, feronerie adecvata).
Pentru bucatarii, in conformitate cu prevederile normativului NTPEE 2008,
este necesara practicarea de goluri în tocul ferestrei si prevederea de grile de
ventilare de dimensiuni corespunzatoare la partea superioara a ferestrelor,
pentru evacuarea gazelor de ardere, acolo unde aceasta nu este prevazuta prin
practicarea de goluri in zidarie, prevazute cu grile, sau se face indirect prin
spatiul inchis al balconului/loggiei.
Usile exterioare vor fi echipate cu dispozitive de autoinchidere.
Feroneria va fi fabricata din oxel inoxidabil sau AlMgSi conform cu cerintele
de asigurare a calitatii feroneriei batante si oscilobatante. Inchizatorile sunt din
Al MgSi, aliaj inoxidabil care un permite corodarea sau aliajul de aluminio turnat
GAlMg3. Inchizatorile usile exterioare vor fi atasate si réglate, si vor fi dótate cu
minim 3 chei.
MOSTRE SI TESTARI
Se va executa releveul, inainte de a face proiectul de executie al tamplariei.
Proiectarea tamplariei va respecta integral propunerile proiectantului
general.
La alegerea mostrelor vor fi consultati atat beneficiarul cat si proiectantul
general.
Se vor folosi numai materiale ce au obtinut agrementul tehnic al MLPAT-
ului.
Constructorul va prezenta beneficiarului profilele de tamplarie din PVC si
aluminiu de care dispune, cu solutiile de rezolvare pentru puntile termice, cu
toate accesoriile, feroneriile si elementele de fixare.
Dupa alegerea tipului de produs acesta va ramane ca mostra si va fi
comparat cu tamplaria livrata si pusa in opera.
ABATERI ADMISIBILE
Abateri fata de dimensiunile specificate in planuri se admit pentru tocuri
maxim 3 mm, pentru golul interior al tocului se admit 2 mm.
76
RO 24301140; J17/1517/2008
LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

Aprovizionarea tamplariei se va face in conformitate cu tablourile de
tamplarie puse la dispozitie de proiectant si releveului prealabil facut dupa
demontarea tamplariei existente, la dimensiunile (confirmate/ modificate prin
releveu) si tipurile din specificatiile proiectantului.
La sosirea pe santier a transportului de tâmplarie de la producator,
persoana si echipa desemnata sa faca receptia furniturii trebuie sa verifice
îndeplinirea urmatoarelor conditii :
- sa nu prezinte zgârieturi sau urme de manipulare si transport
necorespunzatoare (lovituri, deformari, colturi sau muchii strivite sau
rupte etc.);
- sa solicite si sa primeasca de la transportator, pe lânga avizul de
însotire al marfii, declaratia de conformitate (marcajul CE), documente
care vor fi pastrate în vederea predarii la receptia finala a tâmplariei
montata pe cladire.
Tamplaria se va aproviziona pe elemente complet asamblate si ajustate, cu
toate accesoriile necesare actionarii, manipularii si blocarii.
Tamplaria se va aproviziona numai ambalata si protejata cu folie sau carton.
Transportul tamplariei se va face cu mijloace de transport acoperite, special
amenajate cu suporti de sprijinire si tampoane asezate intre elementele de
tamplarie pentru evitarea deplasarilor si deteriorarilor. Transportul si
depozitarea tamplariei se va face in pozitie verticala astfel incat sa un sufere
deformari ce ar putea sa afecteze utilizarea sau conformitatea.
Depozitarea tamplariei se va face in incaperi uscate ferite de intemperii si
de degradare prin lovire, departe de gudron si bitum, dar s i de solventi pentru a
evita patarea.
Canalele de drenare si bavurile trebuie curatate pentru a evita blocajul.
De asemenea se vor indeparta materialele abrazive pentru a evita zgarierea.
MONTAJUL TÂMPLARIEI
Un montaj corect trebuie sa asigure preluarea corespunzatoare a tuturor
solicitarilor care apar suplimentar celor produse de vânt, greutate proprie, trafic,
cum sunt:
- diferenta de temperatura între exterior si interior: zi/noapte, vara/iarna;
77
RO 24301140; J17/1517/2008
- rigiditatea la incovoiere a profilelor de toc, deasemeni sa asigure o

etanseitate corespunzatoare cerintelor de proiectare.
Montarea tamplariei se va face dupa:
- montajul structurii metalice suport in cazul balcoanelor,
- acoperirea balcoanelor care nu sunt prevazute cu placa la partea
superioara,
- rectificarile locale,
- pregatirea suprafetei pentru aplicarea termosistemului la pereti, dar
inainte de executarea termosistemului de fatada si a reparatiilor interioare.
Înainte de montarea tâmplariei se vor face urmatoarele operatiuni :
- Verificarea calitatii lucrarilor executate anterior si care pot influenta
operatiunile de montaj al tâmplariei;
- Trasarea si verificarea anexelor de montaj a tâmplariei, functie de
elementele de prindere existente sau pentru pozitionarea acestora.
Operatiuni pregatitoare
Pregatirea golului
- se verifica rectangularitatea golului, dimensiunile minime pe cele doua
directii (latime si înaltime) ;
- se curata lateralele golului si se îndeparteaza reziduurile materiale
pentru asigurarea conditiilor de aplicare a materialelor de etansare,
prin îndepartarea reziduurilor materiale de pe spaleti si se marcheaza
în planul vertical al tâmplariei pozitia de montaj în conformitate cu
datele din proiect;
- se compara dimensiunile golului cu cele ale tâmplariei si se verifica
daca tolerantele rezultate sunt cele prevazute în proiect, 10-15mm
diferenta între dimensiunile tâmplariei si dimensiunile golului, pentru a
se asigura un montaj corect.
Pregatirea tâmplariei pentru montaj
- se dezechipeaza tâmplaria de partile mobile (cercevele si foi de usa),
pentru pregatirea ramei în vederea montajului;
- se examineaza perimetral, integritatea ramei, existenta gaurilor de
montaj, ca numar, diametru si amplasare, realizate, conform
prescriptiilor, din fabricatie;
78
RO 24301140; J17/1517/2008
Fixarea si alinierea tâmplariei trebuie sa înceapa de la coltul de sus cu

balama, cu primele puncte de fixare distantate egal la 150mm pe fiecare parte a
acestui colt
- se pregateste rama si se creaza conditiile de aplicare a materialelor de
etansare;
- se aplica pe conturul exterior al ramei (tocului) o banda precomprimata
de etansare, (multifunctionala – un singur produs pentru cele trei zone
de etansare: exterioara, mediana, interioara)
Montajul
- se pozitioneaza rama în golul prevazut si pregatit în acest scop, se
fixeaza cu ajutorul calelor de montaj, respectându-se cotele din proiect
pe cele trei directii;
- se verifica verticalitatea în cele doua planuri, perpendicular pe
fereastra si în planul ei, apoi orizontalitatea bazei ferestrei, facându-se
corectiile necesare;
- se trece la fixarea finala cu respectarea urmatoarelor cerinte:
- pozitionarea si calarea corespunzatoare a ramei ferestrei în golul
pregatit pentru montaj trebuie sa nu afecteze în nici un fel operatiunile
ulterioare;
- executarea corecta a gaurilor de fixare (folosind percutia continua doar
la zidul din beton) cu respectarea adâncimii prevazute (conexpand otel
inoxidabil montat la minim 50mm de fetele peretelui, si la o adancime de
ancorare de minim 50mm in elementele de beton armat sau minim
70mm zidarie ceramica arsa); Nu se vor monta in zidarie BCA sau
materiale fara rezistenta mecanica (tencuieli, placaje, umpluturi, s.a.)
adancimea de montaj fiind considerata in aceste cazuri, prin
strapungere, de la fata elementului de beton armat sau caramida
ceramica arsa.
- utilizarea elementelor de fixare trebuie sa asigure o capacitate portanta
necesara, care sa transfere peretelui sarcinile pe care le preia de la
vânt, greutate proprie, trafic, conform specificatiilor producatorului.
79
RO 24301140; J17/1517/2008
- elementele de fixare sau asigurare ale ferestrei in golul de zidarie,

trebuie sa fie protejate împotriva procesului de oxidare (prin cadmiere,
zincare, etc.)
- sa se execute strângerea uniforma a suruburilor fara a deforma
elementele fixate, asigurându-le stabilitatea geometrica initiala,
folosindu-se scule cu cuplu reglabil;
- la gaurirea / însurubarea în latura orizontala de jos a ramei, axul
gaurii/ surubului sa fie cât mai la interior iar sub cap se va prevede
înainte de strângerea finala un cordon circular de silicon pentru
etansare;
- pe parcursul operatiei de fixare trebuie permanent verificata pozitia
ramei si conformitatea cu prevederile din proiect. In final se face ultima
verificare de pozitionare si verticalitate cu corectiile necesare, daca
este cazul.
Montajul vitrajelor în rame si cercevele
Pentru un montaj corect al vitrajelor în tâmplarie sunt necesare
urmatoarele masuri:
- curatirea cu pensula sau cu aspiratorul a falturilor si pozitionarea prin
clipsare a suportilor de cale dupa cum sunt prevazute deschiderile cercevelelor
sau dimensiunile partilor fixe;
- curatirea perimetrala a vitrajului, asezarea în rama sau cercevea si
calarea cu placute portante sau distantiere, functie de o pozitionare corecta a
acestuia în elementul de tâmplarie;
Indiferent de tipul ferestrei, sticla nu trebuie sa fie in contact cu cadrul din
aluminiu, altfel spargerea prin soc termic va fi inevitabila. Dimensiunile
geamurilor trebuie sa fie mai mici decât spatiul interior al ramei cu cel putin 5
mm pe fiecare parte.
Sticla este aliniata si sprijinita prin intermediul calelor de geam (cale de
asezare). Instalarea corecta a calelor de geam presupune asezarea lor astfel
incât sa nu blocheze drenarea corespunzatoare a apei.
Calele utilizate pot fi clasificate in doua grupe principale:
A. cale de sustinere, care sunt folosite ca mijloace prin care greutatea
sticlei este transferata la rama
80
RO 24301140; J17/1517/2008
B. cale de pozitionare, care se introduc, fara a prelua încarcari

semnificative si care sunt responsabile pentru mentinerea geamurilor pe pozitie,
în timp ce asigura evitarea contactului cu rama (evita socul termic)
Pentru a asigura sticla împotriva utilizarilor violente, pe perimetrul
cercevelei se monteaza cale de fixare. Pentru a preveni curbarea profilului la
blocarea canatelor se recomanda montarea unei cale de fixare si in zona
punctului de închidere.
- se executa montajul vitrajelor fixe aplicând baghetele prin clipsare,
începând cu laturile mici si terminând cu cele mari, prin lovire cu ciocan de
cauciuc, de la mijloc câtre colturi. Se anuleaza eventualele deformari care apar
la laturi sau montanti de lungimi mari în urma clipsarii baghetelor;
- se monteaza în balamale cercevelele si în ele se monteaza vitrajele
corespunzatoare (în conditii similare celor prezentate la cele fixe) si se fac
reglajele necesare unei bune functionari;
- se reverifica pozitionarea tâmplariei în toate planurile, cote de montaj,
verticalitate si se fixeaza pe pozitia închis toate partile mobile.
Etansarea rostului dintre tâmplarie si cladire
Prin etansare se urmareste împiedicarea patrunderii umezelii în rosturile
rezultate din montaj, ca urmare a ploii torentiale sau a umiditatii aerului din
încapere la exterior si umiditatea aerului din încapere.
Materialul de etansare trebuie sa îndeplineasca si urmatoarele cerinte:
- izolare termica si fonica;
- sa fie elastic pentru a prelua variatiile dimensionale, urmare a
dilatarilor;
- sa fie rezistent la îmbatrânire si la razele UV
- sa fie aplicabila pe configuratia rosturilor si structura zidurilor cladirii
atât la interior cât si la exterior.
- sa asigure difuzia cât mai eficienta a vaporilor de apa din zona
mediana a rostului sau din peretele umed, catre exteriorul cladirii,
81
RO 24301140; J17/1517/2008
Se va tine cont sa se asigure:

1. etansarea interioara, cea care delimiteaza climatul interior de cel
exterior, (bariera împotriva vaporilor de apa si etansarea perfecta la aer din
interior)
2. fixarea de corpul cladirii si izolarea termica si fonica care sa asigure
închiderea întregului perimetru, inclusiv difuzia vaporilor de apa catre exterior
3. etansarea exterioara trebuie sa fie impermeabila la ploi, cu o aderenta
corespunzatoare atât la cladire cât si la tâmplarie si sa asigure difuzia catre
exterior a vaporilor de apa Inainte de a se trece la aplicarea materialelor de
hidro-termo-fono izolatie în rostul dintre tâmplarie si cladire, trebuie efectuate
urmatoarele verificari:
- daca dimensiunile rostului sunt corecte: latime, adâncime, flancuri;
- daca suprafetele de aderenta sunt curate sau necesita lucrari
pregatitoare;
- daca sistemul de etansare este compatibil si materialele hidro-termo-
fono izolante puse la dispozitie sunt adecvate;
- daca exista suprafete de aderenta critice (pietre naturale, zidarie
aparenta, etc.)
Catre interior rostul dintre tâmplarie si cladire va primi o banda
precomprimata, daca este necesara o piesa de compensare nut si se va sigila
perimetral cu un cordon de silicon acrilic la culoarea finisajului. Zona mediana
va fi etansata si fixata prin umplere cu spuma poliuretanica de montaj in mod
uniform, excesul de material fiind inlaturat cu un cutter dupa intarire. Catre
exterior rostul dintre tâmplarie si cladire va primi o banda butilica, dupa
executarea termosistemului spaletilor fiind aplicat un cordon de silicon acrilic
rezistent UV si intemperii. Se va proceda similar si pentru inchiderile
balcoanelor si logiilor.
Cercevelele si foile de usa se monteaza dupa terminarea celorlalte
operatiuni de finisaj.
Montarea glafurilor exterioare la ferestre
Montarea ferestrelor prevazute cu glafuri exterioare si interioare se va
realiza cu respectarea tuturor conditiilor de etansare prevazute în capitolele
anterioare si conform cu detaliile de executie prevazute de proiectant.
82
RO 24301140; J17/1517/2008
Operatiunea de montare a glafurilor este separata de montarea ferestrei

si se poate realiza pentru întreg obiectivul de echipa de montaj tâmplarie sau de
o echipa specializata, având scule si materiale adecvate acestei operatiuni
(dispozitiv de taiere, foarfece de metal, elemente de limitare a deformarilor
produse de încalzire pe lungimi mari, silicoane, garnituri expandabile, etc.)
Se vor prevedea glafuri exterioare din tabla vopsita in camp electrostatic
de min. 0,6mm, dimensionata si configurata pentru golul pe care se monteaza,
si glafuri interioare din PVC alb, ambele prevazute cu lacrimar.
Montajul:
- se pregateste suprafata pe care se va monta glaful, în scopul eliminarii
denivelarilor din eventuale resturi de materiale, pentru a asigura orizontalitatea
glafului si pante în sectiune transversala pentru scurgerea apei - se ajusteaza
glaful la cotele de montaj în mod frecvent pe lungime, latimea fiind stabilita
initial
- se fixeaza pe pozitie având capetele asigurate cu capacele necesare la
cele din PVC, prin modelarea pe laterale a celor din tabla vopsita in camp
electrostatic,
- odata asigurate aceste conditii se procedeaza la fixarea finala prin
suruburi la partea inferioara a ferestrei care este prevazuta cu un profil adecvat
acestui montaj,
- in continuare, în functie de situatia respectiva, se iau masurile de
asigurare a etanseitatii montajului si stabilitatea glafului, în asa fel încât sa se
asigure în totalitate cerintele din proiectul respectiv:
- o fixare sigura si corecta la tâmplarie si cladire
- etanseitate hidro si termica la capetele glafului
- stabilitate în lungime prin montarea unor elemente de fixare la cladire
sub glaf
- orizontalitate în planul ferestrei si panta negativa catre exterior în plan
perpendicular pe fereastra
Întretinerea si protejarea lucrarilor
Pâna la receptia finala a lucrarilor se va avea grija ca tâmplaria sa nu fie
deteriorata în cursul executiei ultimelor operatiuni de finisare.
83
RO 24301140; J17/1517/2008
Tâmplaria va fi protejata în timpul executarii zugravelilor atat la interior

cât si la fatada. Dupa terminarea lucrarilor de finisare va fi inlaturata folia de
protectie.
Verificarea la livrare
- Verificarea integritatii tamplariilor (intacte pe toata suprafata - fara
zgarieturi, deformari, pete, s.a.)
- Verificarea marcajelor CE
Verificarea inainte de inceperea zidariei
- Verificarea trasarii
- Verificarea proiectului si a detaliilor de executie si a corespondentei;
- Verificarea etapelor executate anterior (pentru care au fost incheiate
PV)
- Verificarea conformitatii (certificate de calitate, declaratii de
conformitate, agremente tehnice)
- Verificarea existentei Procedurilor tehnice de executie a lucrarilor de
montaj tamplarie exterioara in documentatia constructorului.
Verificarea in timpul executiei
- Verificarea corespondentei cu prescriiptiile tehnice a materialelor
procurate
- Verificarea realizarii ancorarii de structura de rezistenta
- Verificarea respectarii procedurilor tehnice
Verificarea la terminarea lucrarilor de zidarie
- Aceleasi verificari ca si in timpul executiei dar cu frecventa de ¼
- Verificare incadrarii in abaterile admisibile mentionate anterior
- Verificarea Procesului verbal de receptie calitativa, corespunzator
acestei etape.
Tâmplăria de lemn folosită în cadrul acestui proiect corespunde
următoarelor standarde şi normative:
- STAS 466-92 - Uşi din lemn pentru construcţii civile
- SR ISO 1226 - 92 - Tâmplărie pentru construcţii civile şi industriale.
Terminologie.
- STAS 4670-85 - Modularea construcţiilor. Goluri pentru uşile şi
ferestrele clădirilor de locuit şi social - culturale.
84
RO 24301140; J17/1517/2008
Tâmplăria va fi depozitată în încăperi uscate, ferite de ploaie şi de razele

solare. Accesoriile metalice demontabile vor fi ambalate.
Controlul montajului şi recepţia lucrărilor de tâmplărie.
După terminarea lucrărilor de montaj se va face recepţia de funcţionare a
ferestrelor şi uşilor verificând:
- funcţionarea cu uşurinţă a cercevelelor, foilor şi accesoriilor metalice de
închidere, deschidere şi blocare;
- fixarea tocului în zidărie cu ajutorul unui număr suficient de şuruburi,
executarea corectă a izolaţiei de etanşare între toc şi golul ferestrelor,
acoperirea rostului cu chit plastic sau elastic, aşezarea corectă a tocului pe
aceeaşi linie şi în acelaşi plan, fără deplasări şi vibraţii la închiderea şi
deschiderea bruscă;
- executantul de tâmplărie este obligat să verifice amănunţit montajul la
obiectiv şi va acorda service în cadrul unui contract cu beneficiarul pentru
asigurarea înlăturării defecţiunilor în funcţionare.
Domeniul de aplicare şi condiţiile de proiectare şi execuţie
Prevederile prezentului capitol stabilesc condiţiile tehnice generale de
calitate pe care trebuie să le îndeplinească ferestrele şi uşile metalice utilizate
la construcţiile civile sau industriale.
Ferestrele şi uşile se montează în zidărie, beton sau construcţii metalice.
Ferestrele metalice se execută cu geam simplu sau armat, cu unul sau mai
multe ochiuri, cu sau fără ochi mobil, iar uşile într-un canat sau două cu tăbliile
din geam sau tablă.
Produsele vor fi rezistente, asigurând o perfectă închidere.
Ferestrele şi uşile vor fi proiectate pentru medii tehnologice, normale şi
speciale (antifoc, antiexplozie etc.)
Dimensiunile de execuţie ale uşilor şi ferestrelor vor fi indicate în
tablourile de tâmplărie.
Asamblarea tocurilor, cercevelelor şi încrucişarea montanţilor sau a
treverselor se va face în felul următor:
- la colţuri profilele vor fi tăiate la 45°, pentru a asigura închiderea perfectă
a ramelor ochiurilor mobile şi a tocurilor, verificându-se asamblarea la 90°;
85
RO 24301140; J17/1517/2008
- se va asigura continuitatea montanţilor de rezistenţă, iar îmbinările cu

celelalte sprosuri se va face la 90°.
Atât elementele orizontale cât şi cele verticale ale ferestrelor şi uşilor vor
fi paralele, iar suprafaţa ce o alcătuiesc trebuie să fie perfect plană, orice
abatere să nu depăşească 2mm/m.
Jocul în pivot al ochiurilor mobile să nu depăşească 2mm.
Luftul în sensul longitudinal şi transversal dintre cercevelele mobile şi toc
să nu depăşească 5-6mm, exceptând zona pivoţilor.
Uşile interioare se vor executa, monta şi verifica conform specificaţiilor
din tablourile de tâmplărie prezentate în proiect şi avizate de beneficiar.
Accesoriile metalice de închidere-deschidere şi manipulare vor asigura
închiderea perfectă a ochiurilor mobile şi o manevrare uşoară.
Se va asigura axialitatea balamalelor pentru a permite deschiderea
uşoară a uşilor.
La uşile într-un canat se vor prevedea 3 balamale, iar la cele în 2 canate
se vor prevedea 3 balamale la uşile cu înălţimea până la 2,40m şi 4 balamale la
uşi cu înălţimea peste 2,40m.
Pivoţii ferestrelor cu ochiuri mobile se vor fixa pe cercevele cu şuruburi
pentru a permite demontarea uşoară pentru vopsire.
Nu sunt admise piese care să fie asamblate nebavurate.
Decupările pentru montarea feroneriei se vor executa pe matriţe sau prin
presare.
La montarea broaştelor şi a mânerelor se vor folosi şuruburile livrate de
furnizorul lor.
Mânerele din inox se vor şlefui în atelier înainte de montare, se vor monta
pe uşă pe şantier după fixarea uşii în golul respectiv şi după uscarea ultimului
strat de vopsea.
Verificarea calităţii produsului se va face bucată cu bucată, şi constă în:
- verificarea dimensiunilor;
- verificarea funcţionării;
- verificarea aspectului.
Verificarea dimensiunilor se va face cu instrumente obişnuite de măsură
(ruletă, şubler, etc.).
86
RO 24301140; J17/1517/2008
Abaterile dimensionale limită vor fi pentru clasa de execuţie semimijlocie,

după cum urmează
Dimensiune 130-310 310-1000 1000-2000 2000-4000 peste 4000
nominală
Abatere ± 1.2 ±2 ±3 ±4 ±5
Verificarea perpendicularităţii se face prin măsurarea diagonalelor,
toleranţa admisă ± 2mm.
Verificarea funcţionării subansambelelor se va face în condiţii similare
celor din exploatare, sistemele de închidere trebuie să funcţioneze uşor, părţile
mobile trebuind să permită o manevrare uşoară, fără şocuri sau frecări.
Se deschide şi se închide cerceveaua (uşa) de 4-5 ori. Trebuie să
funcţioneze liber cu o uşoară apăsare la închidere.
Zăvoarele trebuie să aibă asigurată întrega cursă.
Verificarea spectului şi execuţiei se face cu ochiul liber.
Recepţia la şantier a uşilor şi ferestrelor
La recepţie se va verifica:
- fixarea rigidă şi corectă a tocurilor în zidărie;
- verticalitatea tocului şi a foii de uşă sau a cercevelelor, planeitatea
acestora şi aşezarea în acelaşi plan şi la acelaşi nivel cu celelalte tocuri din
încăperea respectivă;
- funcţionarea corectă la închidere şi deschidere repetată a foilor de uşă,
respectarea rosturilor şi toleranţelor din standarde, precum şi etanşeitatea
corespunzătoare;
- spaţiul dintre pardoseală şi foaia de uşă conform STAS 5333/74;
- dacă accesoriile de susţinere şi acţionare sunt complete, provin din
aceaşi familie decorativă, sunt corect montate şi dacă funcţionează uşor;
- lăcaşurile de pătrundere a zăvoarelor în pardoseli si tocuri o să fie bine
protejate prin plăcuţe metalice sau alte dispozitive, bine fixate la nivelul tocului
sau pardoselii;
- dacă finisajul este bine executat, pelicula continuă, de aceaşi nuanţă,
fără defecte (denivelări, zgârieturi, băşici, vopsea neomogenă, lovituri, urme de
pensulă etc.);
87
RO 24301140; J17/1517/2008
- se va controla pregătirea corectă a suprafeţei de tâmplărie înaintea

vopsirii (curăţirea, şlefuirea etc.);
- se va controla ca accesoriile metalice vizibile (sliduri, drucăre,
cremoane, dievere etc.) să nu fie pătate cu vopsea;
Întreţinerea tâmplăriei
Pentru mărirea duratei de funcţionare se recomandă revopsirea
ferestrelor şi uşilor la intervale de 4-5 ani.
TENCUIELI UMEDE
GENERALITĂŢI
Documentatia de mai jos cuprinde condiţiile tehnice pentru executarea si
receptionarea lucrărilor de tencuieli obişnuite (umede) interioare si exterioare,
aplicate manual sau mecanizat pe suprafeţe de zidărie de cărămida sau de
beton.
In aceasta nu sunt cuprinse tencuielile aplicate pe suprafeţele de beton
autoclavizat.
Tencuielile umede obişnuite se executa cu mortare preparate pe şantier, in
centrale sau staţii de preparare a mortarului, conform C17-82.
CLASIFICAREA TENCUIELILOR
a) Dupa poziţia in construcţii:
• tencuieli interioare - executate in interiorul clădirilor pe pereţi sau tavane.
• tencuieli exterioare - acoperă suprafeţele exterioare ale pereţilor.
b) Dupa natura suprafeţelor pe care se aplica:
• tencuieli pe suprafeţe de cărămida (pereţi, stalpisori).
• tencuieli pe suprafeţele elementelor de beton si de beton armat (pereţi,
stâlpi, grinzi, tavane).
c) Dupa modul de finisare al fetei văzute:
• tencuieli obişnuite - la care suprafaţa tencuielii este numai netezită (driscuita)
urmând a primi finisajul definitiv prin zugrăveli sau tapete
• tencuieli decorative - la care stratul vizibil se executa din materiale speciale
(praf de piatra) si se prelucrează prin periere inca in timpul cat mortarul nu
88
RO 24301140; J17/1517/2008
este perfect intarit, fie dupa intarire cu diferite scule speciale obtinandu-se
tencuieli cu aspect de piatra naturala (similipiatra).
• C18-83 Normativ pentru executarea tencuielilor umede;
• C17-82 Instrucţiuni tehnice pentru stabilirea compoziţiei si prepararea
mortarelor de zidărie si tencuiala;
• C16- 84 Normativ pentru executarea pe timp friguros a lucrărilor de
construcţii si a instalaţiilor aferente;
• NE001 1996- Normativ pentru executarea tencuielilor umede groase si
subţiri.
Pentru prepararea diferitelor tipuri si mărci de mortare pentru tencuieli se
utilizează materialele prevăzute in Instrucţiunile tehnice C17-82, precum si cele
din Anexa I a Normativului: C18-83.
CONDIŢIILE TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARELE DE

TENCUIALA
• Domeniul de utilizare a diferitelor tipuri si mărci de mortare pentru tencuielile
exterioare si interioare inclusiv dozajele uzuale ale mortarelor, se vor stabili
de la caz la caz, in funcţie de structura pereţilor pe care se aplica, in
conformitate cu prevederile din Instrucţiunile tehnice C17-82.
• Perioada maxima de utilizare a mortarelor din momentul preparării lor,
variază in funcţie de natura liantului.
• Consistenta mortarelor se va stabili in raport cu felul lucrărilor si cu
suprafaţa pe care se aplica.
ALCĂTUIREA TENCUIELILOR
Toate tipurile de tencuieli cuprinse in prezenta documentatie sunt realizate in
doua straturi.
- stratul de baza - grundul - in grosime de 8-15mm.
- stratul vizibil in grosime de 5-30 mm constituit dintr-un strat de ipsos,
denumit glet de ipsos pentru tencuielile obişnuite interioare care urmează
89
RO 24301140; J17/1517/2008
sa primească finisaje de zugrăveli, tapete, vopsitorii in ulei, sau este

prelucrat prin pieptanare, buciardare pentru tencuielile exterioare.
TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A TENCUIELILOR
CONTROLUL SI PREGĂTIREA STRATULUI SUPORT

Pentru executarea unor tencuieli de buna calitate se va efectua in prealabil
un control al suprafeţelor care urmează a fi tencuite. Suprafeţele suport trebuie
lăsate un anumit timp,pentru ca ulterior sa nu se mai producă tasari ce ar putea
provoca fisurarea si coscovirea tencuielilor; astfel, zidăria de cărămida a
pereţilor trebuie lăsata sa se usuce (mortarul sa se intareasca in rosturi), iar
suprafeţele de beton sa fie uscate, pentru ca umiditatea sa nu mai influenţeze
ulterior aderenta tencuielilor.
• La începerea lucrărilor de tencuieli trebuie sa fie terminate toate lucrările a
căror execuţie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea
tencuielilor.
• Suprafeţele suport pe care se aplica tencuielile trebuie sa fie curate, fara
urme de noroi, pete de grăsime etc. Suprafeţele din plasa de rabit trebuie sa
aiba plasa bine intinsa si sa fie legata cu mustăţi de sarma zincata de
scheletul metalic sau de elementul pe care se aplica. Tencuielile nu se vor
aplica decât dupa remedierea eventualelor deficiente constatate.
• Pentru a se obţine o buna aderenta a tencuielilor fata de diferitele straturi
suport, acestea trebuie pregătite in vederea tencuirii, cu condiţia ca ele sa fie
rigide, plane, uscate, rugoase si sa nu prezinte abateri de la verticalitate si
planeitate mai mari decât acelea indicate in prescripţiile tehnice in vigoare.
Abaterile mai mari decât cele admisibile se vor rectifica prin cioplirea
ieşiturilor si prin acoperirea intrândurilor mari (peste 40mm) cu plasa de rabit
prinsa cu cuie in rosturile zidăriei peste care se va executa tencuiala.
Rectificarea intrândurilor mai mari de 70mm pe suprafeţele exterioare ale
clădirilor (profiluri decorative, cornişe, solbancuri etc.) nu se va face cu plasa
de rabit, ci cu completări de cărămida, sau prin confecţionarea in prealabil a
unor cofraje cu forma profilurilor, in care se toarnă beton, eventual armat cu
o împletitura de sarma fixata in cuie.
90
RO 24301140; J17/1517/2008
• Rosturile zidăriei de cărămida vor fi curăţate cu ajutorul unei scoabe metalice

pe o adâncime de 3-5mm, iar suprafeţele netede de beton vor fi aduse in
stare rugoasa.
Rosturile de dilatare intre elementele de construcţii de pe faţadele clădirilor,
care au coeficienţi de dilatare diferiţi, se vor acoperi cu fasii din plasa de rabit
de circa 15 cm latime. De asemenea, se vor acoperi cu plasa de rabit si
suprafeţele de lemn sau metal, existente pe suprafeţele din zidărie de cărămida
(ghermele, grinzi, buiandrugi etc). Pe suprafeţele de lemn acoperite cu plasa de
rabit, sub plasa de rabit se va introduce carton bitumat pentru a se evita
umflarea lemnului in contact direct cu tencuiala.
• Suprafeţele pereţilor din zidărie de cărămida vor fi in prealabil stropite cu apa
si eventual vor fi amorsate prin stropire cu un mortar fluid in grosime de
maximum 3 mm, care va avea aceeaşi compoziţie ca a mortarului pentru
stratul de grund.
• Aplicarea şpriţului se va face fie manual cu ajutorul unei maturi scurte, fie
mecanizat cu aceleaşi aparate folosite pentru aplicarea mecanizata a
grundului.
• In timpul executării amorsării suprafeţelor se va urmări ca şpriţul sa fie
aplicat cat mai uniform, fara discontinuităţi prea mari, iar inainte de aplicarea
grundului se va verifica daca şpriţul este suficient intarit, fara prelingeri
pronunţate si daca suprafaţa amorsata este suficient de rugoasa si aspra la
pipăit cu mana.
EXECUTAREA GRUNDULUI
Grundul, cel mai gros strat al tencuielii 5-20 mm grosime, se va aplica dupa
cel puţin 24 de ore de la aplicarea şpriţului, in cazul suprafeţelor de beton si
dupa o ora, in cazul suprafeţelor de cărămida. Pe suprafeţele de zidărie de
cărămida care sunt amorsate numai prin stropire cu apa, grundul se poate
aplica imediat in cazul cand suprafaţa şpriţului este prea uscata, sau pe timp
foarte călduros, aceasta suprafaţa se va uda in prealabil cu apa, inainte de a se
aplica grundul.
Stratul de grund se va aplica, manual sau mecanizat, intr-una sau doua
reprize, grosimea totala fiind de circa 15mm.
91
RO 24301140; J17/1517/2008
Pe suprafeţele pereţilor de beton turnat in cofraje de inventar, care sunt

netede si au absorbţie de apa redusa stratul de grund (circa 5mm grosime) se
va executa cu mortar cu adaos de Aracet 50, dupa ce in prealabil suprafeţele
acestor pereţi au fost amorsate.
Aplicarea stratului de grund pe suprafeţele interioare ale pereţilor si pe
tavane (in câmpurile dintre repere), se va realiza mecanizat, in toate cazurile in
care este posibil, asigurandu-se o suprafaţa (front de lucru) de cel puţin
20,00mp.
Aplicarea mecanizata a şpriţului si grundului in incaperile clădirilor, pe pereţi
si tavane, se va executa de pe pardoselile respective.
Aplicarea manuala a şpriţului si grundului pe tavane si la partea superioara a
pereţilor, se va executa de pe platforme de lucru continue (dulapi de lemn),
rezemate de popi metalici extensibili de inventar si direct de pe pardoseala
pentru partea inferioara a pereţilor.
Aplicarea grundului pe timp de arsita se va face luandu-se masuri contra
uscării prea rapide, prin acoperirea suprafeţelor respective, pe care s-a aplicat
grundul, cu rogojini umezite sau alte mijloace. Este cu desăvârşire interzis sa se
aplice stratul de grund pe suprafeţele inghetate sau daca exista pericolul ca
grundul sa inghete inainte de intarire.
In timpul executării grundului se va urmări obţinerea unui strat cu o grosime
care sa se încadreze in limitele admise si se va verifica daca s-a realizat o
suprafaţa verticala si plana, care sa ascundă si sa rectifice toate defectele
stratului suport. De asemenea, se va verifica ca suprafaţa grundului sa nu
prezinte asperităţi pronunţate, zgârieturi, neregularitati, ciupituri etc.
Şpriţul si grundul se vor aplica pe faţadele clădirilor de sus in jos, de pe
schele de faţada, montate la circa 50 cm fata de suprafaţa faţadelor.
înainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla ca suprafaţa grundului sa fie
uscata si sa nu aiba granule de var nehidratat, care sa se poată stinge ulterior
in contact cu umiditatea din stratul de grund si din stratul vizibil (aplicat ulterior)
si sa provoace in acest mod impuscaturi pe suprafeţele tencuite.
EXECUTAREA STRATULUI VIZIBIL

Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit "tinci", de
aceeaşi compoziţie cu a stratului de grund, eventual cu o cantitate mai mare de
92
RO 24301140; J17/1517/2008
var pasta si cu nisip fin pana la 1 mm sau in cazuri speciale, numai cu ciment si
praf de piatra.
Pentru obţinerea unei grosimi minime a stratului vizibil (2-5 mm), mortarul de
"tinci" se va arunca cu mistria la anumite intervale de timp, astfel ca intre aceste
intervale sa se niveleze cu drisea. Stratul vizibil se va prelucra in funcţie de
materialele utilizate, precum si in funcţie de sculele utilizate, tencuielile
respective purtând următoarele denumiri: driscuite, gletuite, stropite, sclivisite,
decorative din materiale speciale etc.
Tencuielile interioare gletuite se vor realiza, fie prin închiderea porilor
tinciului cu un strat subţire (circa 1 mm) de pasta de var cu adaos de ipsos (glet
de var), fie prin acoperirea tinciului cu un strat subţire (circa 2 mm) de pasta de
ipsos (glet de ipsos), netezită fin.
Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat vizibil, care are un anumit
grad de umiditate.
Pe suprafeţele de beton nu se vor aplica direct gleturi de var sau ipsos, fara
straturi intermediare.
In cazul suprafeţelor rezultate netede de la decofrare, daca este necesara
realizarea unui strat de glet, se va folosi o pasta speciala denumita "Gipac" a
cărei reţeta si mod de preparare sunt indicate in Anexa II la C18-83.
Finisarea suprafeţelor netede de beton se poate face de la caz la caz si cu
paste subţiri pe baza de ipsos, Aracet sau Vinarom. Aceste paste se vor
prepara din doua parti si anume: o parte lichida si o parte solida. Partea solida
este ipsosul de construcţii, iar partea lichida este un amestec din mai mulţi
compuşi, care se va realiza in laboratorul de şantier.
Cele doua parti (componente) se vor amesteca pe şantier adaugandu-se si
apa necesara. Pastele subţiri gipac si pe baza de ipsos. Aracet sau Vinarom, se
vor intinde pe suprafeţele interioare netede, ale pereţilor de beton, stropite in
prealabil cu apa. fie cu drisca de glet (in strat subţire sub 1 mm sau in strat mai
gros cand este necesar), fie cu aparatul de zugrăvit manual sau electric, sau cu
pistolul pulverizator (imitaţie de calcio -vecchio); aceste paste se pot colora prin
amestecare cu pigmenţi frecaţi cu apa, obtinandu-se chiar stratul de finisaj gata
colorat.
93
RO 24301140; J17/1517/2008
Pe parcursul lucrărilor de tencuieli se va urmări ca, in câmpurile mari (in

special pe faţade), tencuielile sa fie realizate din aceeaşi cantitate de mortar
pregătit in prealabil, pentru a nu se produce diferente de culoare. De
asemenea, se va urmări ca sa nu se intrerupa lucrul la mijlocul suprafeţelor,
deoarece reluările lucrului produc pete si diferente de nuanţe supărătoare, in
câmpurile mari dintre golurile de pe faţade, in dreptul spaletilor etc.
In cazul cand se executa lucrări de tencuieli pe timp friguros (la o
temperatura mai mica de +5°C), se vor lua masurile speciale prevăzute in
"Normativ pentru executarea lucrărilor pe timp friguros", indicativ C16-62.
Dupa executarea tencuielilor se vor lua masuri pentru protecţia suprafeţelor
proaspăt tencuite, pana la întărirea mortarului, de următoarele acţiuni:
• umiditatea mare, care intarzie întărirea mortarului si il alterează;
• uscarea forţată, care provoacă pierderea brusca a apei din mortarul de pe
suprafaţa tencuita, uscarea care poate proveni din curenţi de aer, expunerea
îndelungata la razele soarelui, supraîncălzirea încăperilor, instalarea sobelor
si a cocsierelor in imediata apropiere a pereţilor proaspăt tencuiti etc;
• lovituri, vibraţii, provenite din darea in exploatare a clădirilor respective
înainte de termen;
• inghetarea tencuielilor înainte de uscarea lor.

PREVEDERI COMUNE
Tencuielile fiind lucrări destinate in general sa ramana vizibile, calitatea lor
din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricând, chiar dupa
terminarea întregului obiect si in consecinţa nu este necesar a se incheia
procese verbale de lucrări ascunse.
Este interzis a se incepe executarea oricăror lucrări de tencuire, înainte ca
suportul sa fi fost verificat si recepţionat conform instrucţiunilor pentru
verificarea si receptionarea lucrărilor ascunse. Verificarea calităţii tencuielilor
are ca scop principal depistarea defectelor care depăşesc abaterile admisibile,
in vederea efectuării remedierilor si a luării de masuri pentru ca defectele sa nu
se repete in continuare înainte de începerea lucrărilor de tencuieli, este necesar
a se verifica daca au fost executate si recepţionate toate lucrările destinate a le
94
RO 24301140; J17/1517/2008
proteja (de exemplu învelitori, plansee etc), sau a căror execuţie ulterioara ar
putea provoca deteriorarea lor (de exemplu: conducte pentru instalaţii,
tamplarie etc), precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare
(ghermele, praznuri, suport: coltare etc). Toate materialele si semifabricatele
(de exemplu mortarele preparate centralizat) nu pot fi introduse in lucrare decât
daca, in prealabil, s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării ca au fost
livrate cu certificate de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzătoare
normelor respective. Pe parcursul executării lucrărilor este necesar a se verifica
respectarea tehnologiei de execuţie, utilizarea tipului si compoziţiei mortarului
indicat in proiect precum si aplicarea straturilor succesive in grosimile prescrise.
De asemenea, este necesar a se urmări: aplicarea masurilor de protecţie
impotriva uscării forţate, spălării prin ploaie sau îngheţării.
Rezultatele incercarilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie
comunicate conducătorului tehnic al lucrării in termen de 48 de ore de la
încercare. In toate cazurile in care rezultatul încercuit este sub 75% din marca
prescrisa, se va anunţa beneficiarul pentru a stabili daca tencuiala poate fi
acceptata. Aceste cazuri se înscriu in registru de procese verbale de lucrări
ascunse si se vor menţiona in prezentarea ce se preda comisiei de recepţie
preliminară. Aceasta comisie va hotari defintiv asupra acceptări tencuielii
respective.
Recepţia de faze de lucrări se face in cazul tencuielilor pe baza următoarelor
verificări la fiecare tronson in parte:
a) rezistenta mortarului;
b) numărul de straturi aplicat si grosimile respective determinate prin
sondaje, aderenta la suport si intre straturi;
c) aderenta la suport intre straturi;
d) planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor (bucata cu bucata)
dimensiunile , calitatea si poziţiile elementelor decorative si anexe bucata cu
bucata;
e) dimensiunile , calitatea , si poziţiile elementelor decorative si anexe
bucata cu bucata;
95
RO 24301140; J17/1517/2008
Aceste verificări se efectuează inaintea zugrăvirii sau vopsirii, iar rezultatele

se inscriu in registrele de procese verbale de lucrări ascunse si pe faze de
lucrări.
Verificările care se efectuează la terminarea unei faze de lucrări, se fac cate
una la fiecare incapere.
VERIFICAREA ASPECTULUI GENERAL AL TENCUIELILOR

Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual, cercetând
suprafaţa tencuita, forma muchiilor, scafelor si a profilelor, deasemenea se va
controla corespondenta mortarului (cu praf de piatra), precum si a modului de
prelucrare a fetei văzute cu prevederile din proiect. Muchiile de racordare a
pereţilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si uşilor, glafurile ferestrelor
etc. trebuie sa fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.
Suprafeţele tencuite nu trebuie sa prezinte crăpaturi, goluri, porţiuni
neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele
radiatoarelor etc.
Suprafeţele tencuite decorative trebuie sa nu prezinte porţiuni cu o
prelucrare,, culoare si nuanţe neunifome cu urme de opriri ale lucrului, cu fisuri,
pete, zgârieturi etc.
Solbancurile si diferitele profiluri trebuie sa aiba pante spre exterior, precum
si o execuţie a lacrimarului.
Verificarea planeitatii suprafeţelor tencuite se va face cu un dreptar de 2m
lungime, prin aşezarea acestuia in orice direcţie pe suprafaţa tencuita si
măsurarea golurilor intre dreptar si tencuiala. Verificarea verticalităţii si
orizontalităţii suprafeţelor si a muchiiilor, se va face cu dreptarul, bolobocul, firul
cu plumb.
Gradul de netezire a suprafeţelor tencuite se va verifica numai la tencuieli
gletuite si se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafeţele respective.
Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin baterea unor cuie in zonele
respective sau prin sondaje speciale, care se fac in locurile mai puţin vizibile,
pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin reparaţii ulterioare.
Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica in general
numai prin ciocanirea cu un ciocan de lemn - un sunet "gol" arata desprinderea
tencuielilor si necesitatea de a se reface întreaga suprafaţa dezlipita. In cazuri
96
RO 24301140; J17/1517/2008
speciale, aderenta la suport a tencuielilor se va face si prin extrageri de carote

din tencuiala.
CONDIŢII TEHNICE DE PROTECŢIA MUNCII SI PAZA CONTRA

INCENDIILOR
La executarea lucrărilor de tencuieli interioare si exterioare, se vor respecta
următoarele prescripţii
tehnice:
• Norme generale de protecţia muncii - ed. 1996
• NSSM - pentru lucrări de zidărie, montaj prefabricate si finisaje in construcţii
- 1996
• Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea si realizarea
construcţiilor si instalaţiilor. Decret nr 290/16.111.1977
• Regulamentul privind protecţia si igiena muncii in construcţii. Aprobat cu
ordin MLPAT 9/N 15.111.1993
• Norme specifice de protecţia muncii pentru lucrări de zidărie, montaj
prefabricate si finisaje in construcţii. IM 006-96.
• Norme genérele de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ordin 775
al Ml din 12 Iulie '98.
• Normativ de siguranţa la foc a construcţiilor indicativ P118-99
Conducerile şantierelor vor elabora instrucţiuni speciale de tehnica securităţii
muncii pentru lucrul cu fiecare nou tip de utilaj introdus pe şantier, folosind in
acest scop cartea tehnica a utilajului respectiv.
ÎNVELITORI DIN TABLĂ PE ŞARPANTĂ Sl LUCRĂRI DE

TINICHIGERIE
DOMENIU DE APLICARE
Prevederile din prezentul capitol se referă la verificarea calităţii şi recepţia
lucrărilor de învelitori, realizate din:
- ţiglă şi olane;
- tablă plană ;
- tablă tip ţiglă.
97
RO 24301140; J17/1517/2008
De asemenea, capitolul se referă la verificarea calităţii pentru jgheaburi,

burlane şi tinichigerie aferentă învelitorilor de orice fel.
PREVEDERI COMUNE
Controlul execuţiei învelitorilor constă din:
Verificarea materialelor care urmează a fi puse în operă, se efectuează de
către conducătorul tehnic al lucrării şi se referă la:
- existenţa şi conţinutul certificatelor de calitate la primirea materialelor pe
şantier;
- în cazul lipsei certificatelor de calitate, efectuarea încercărilor de calitate
prevăzute în prescripţia tehnică a produsului (normă internă sau
standard);
- punerea în operă, dacă în urma depozitării şi a manipulării, materialele nu
au fost deteriorate sau înlocuite greşit.
Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor conform prevederilor proiectului, se
va face de către conducătorul tehnic al lucrării pe tot timpul execuţiei.
Verificarea pe faze a calităţii lucrărilor se efectuează conform reglementărilor
în vigoare şi se referă la corespondenţa cu prevederile din proiect, la condiţiile
de calitate şi la încadrarea în abaterile admisibile, prevăzute anterior. Această
verificare se referă la întreaga categorie de lucrări în învelitori şi pentru fiecare
tronson în parte, încheindu-se "Proces verbal de verificare pe. faze de lucrări",
care se înscriu în registrul respectiv.
Verificarea la recepţia preliminară a întregului obiect se va face de către
COMISIA DE RECEPŢIE prin:
- examinarea existenţei şi conţinutului certificatelor de calitate a
materialelor şi a proceselor verbale de verificare pe faze de lucrări;
- examinarea directă a lucrărilor executate, prin sondaj (cel puţin unul de
fiecare tronson) cu referiri la toate elementele constructive ale învelitorii,
urmărindu-se, în special, ca învelitorile să îndeplinească funcţiile de
îndepărtare a apelor pluviale, precum şi condiţiile respective de
etanşeitate.
98
RO 24301140; J17/1517/2008
MĂSURI PRINCIPALE DE PROTECŢIA MUNCII LA LUCRĂRI DE IZOLAŢII

LA ACOPERIŞURI
Înainte de începerea lucrărilor de izolaţie la acoperişuri, se va verifica să fie
împrejmuite sau acoperite cu plase de protecţie toate golurile din acoperiş.
În jurul locurilor de lucru pe o lăţime de 2 m, se va interzice, prin indicatoare
de avertizare, accesul personalului muncitor care nu lucrează la izolaţii.
Se interzice lucrul sub schelele altor construcţii, în cazul în care acestea nu
asigură protecţia necesară pentru prevenirea accidentelor.
Înainte de începerea lucrului, se va verifica starea tehnică a sapei.
Nu se vor depozita pe acoperiş decât cantităţile de materiale care să nu
depăşească sarcina utilă pentru care acesta a fost calculat.
Se interzice aruncarea de pe acoperiş a materialelor sau sculelor. în cazul în
care procesul tehnologic solicită a se lucra suprapus pe mai multe niveluri, se
vor coordona măsurile corespunzătoare de protecţie a muncii pentru prevenirea
unor eventuale accidente.
La lucrările la care se utilizează materiale inflamabile sau toxice, şefii de
echipă sunt obligaţi să amintească zilnic personalului muncitor principalele
măsuri de protecţie a muncii specifice lucrului de asemenea materiale.
PREVEDERI SPECIFICE
Suportul învelitorii
Verificarea constă în examinarea proceselor verbale încheiate la terminarea
fazei de lucrări din care face parte suportul şi din măsurarea - prin sondaj - a
elementelor geometrice ale acestuia (pante, planeitate, rectiliniaritate, distanţa
dintre axe, protecţia anticorozivă a părţilor metalice).
Abaterile de planeitate măsurate cu dreptarul de 3 m trebuie sa nu
depăşească 5 mm în lungul pantei şi 10 mm perpendicular pe aceasta.
Învelitoarea propriu-zisă, în toate cazurile se va verifica:
- concordanţa lucrărilor executate cu prevederile şi detaliile date de proiect
(felul învelitorii, pante, racordări, detalii, coama străpungerii, tinichigerie,
etc);
- existenţa şi corectitudinea lucrărilor de tinichigerie aferente învelitorii
conform detaliilor din proiect şi cataloagelor de detalii tip, în special:
99
RO 24301140; J17/1517/2008
şorţurile, doliile, paziile, îmbrăcămintea coşurilor, străpungeri pentru

ventilaţie;
- existenţa şi modul de prindere pe suport a elementelor de tinichigerie.
La jgheaburi si burlane se va verifica:
- pantele jgheaburilor (min. 0,5 %) să fie conform indicaţiilor din proiect şi
producător
- montarea jgheaburilor să fie executată cu min. 1 cm si max. 5 cm sub
picătura streaşinei;
- amplasamentul, tipul şi numărul de cârlige să corespundă prevederilor
din proiect:
- marginea exterioară a jgheabului să fie aşezată cu cea. 2 cm mai jos
decât marginea interioară;
- cârligele pentru jgheaburi şi brăţările pentru burlane să fie protejate
contra coroziunii.
Transportul şi manipularea materialelor
Plăcile de acoperiş de tablă tip ţiglă sunt pregătite la lungimi calculate exact,
astfel încât, pierderile de material să fie cât mai mici. Plăcile sunt livrate
standard, pe paleţi de lemn care se pot manipula cel mai bine cu ajutorul
macaralelor sau motostivuitoarelor. La manevrarea manuală, este nevoie ca
panourile să nu fie distruse şi să nu se producă deformarea (care ar putea avea
ca rezultat infiltraţiile). De asemenea este interzisă târârea panourilor. Tabla
trebuie transportate în vehicule acoperite cu prelată. Paleţii nu pot depăşi
suprafaţa pe care au fost aşezate şi trebuie să fie îndeajuns de bine fixate cu
ajutorul unor mijloace potrivite care să nu le deterioreze , astfel încât, în timpul
manevrării să nu alunece între ele sau pe suprafaţa de aşezare.
Depozitarea Este recomandat ca tabla să fie depozitată în spaţii închise,
uscate şi bine aerisite , unde nu există variaţii mari de temperatură. Pentru
intervale scurte este permisă depozitarea în spaţii deschise, dacă paleţii
(legăturile) sunt acoperiţi cu o prelată care-şi menţine culoarea şi permite
aerisirea. În ambele cazuri este nevoie ca paleţii (legăturile) să fie aşezaţi pe
suporţi, la o distanţă potrivită de pământ, care să permită scurgerea apelor şi
aerisirea. În cazul în care tabla va fi depozitată pe o perioadă mai lungă de o
100
RO 24301140; J17/1517/2008
lună , este necesar ca fiecare panou (foaie) să fie despărţită de celelalte şi bine
aerisită (să nu fie lipite între ele).
Reguli de montare a sistemelor de acoperiş
Din cauza variaţiilor de temperatură , sub învelitoare se produce condens, de
aceea , la acoperişurile izolate (tip şarpantă ) este necesară aplicarea unei folii
anticondens care nu permite trecerea vaporilor, iar formarea condensului este
împiedicată dacă se respectă distanţa de aerisire dintre foile de tablă şi
astereală.
La fixarea şi îmbinarea pe acoperiş a elementelor de învelitoare (panou
tablă, coame, dolii etc.) este necesară respectarea folosirii materialelor
recomandate de producătorul sistemului , precum şi unelte potrivite (şurubelniţă
cu turaţie variabilă).
Pentru ajustare (tăiere, decupare) trebuie , de asemenea folosite unelte
potrivite : foarfece manuală pentru tablă sau cuţit vibrator, în nici un caz un
aparat cu disc abraziv.
Pentru avea o învelitore de calitate şi cu o durată cât mai lungă de viaţă este
necesar să se repecte cu întocmai recomandările producătorului cu privire la
aerisirile ce trebuie folosite şi la stratul de aer necesar sub tablă.
Deplasarea pe acoperiş este posibilă numai pe traiectoria şipcilor de
susţinere şi numai cu încălţăminte cu talpă moale (tălpile trebuie întotdeauna
controlate pentru posibile resturi de şpan).
În cazul unor deteriorări ale suprafeţei, care apar pe parcursul montajului,
locuri cu tăieturi, eventual zgârieturi, este necesară tratarea imediată cu spray
special de retuşat.
Pe parcursul montajului, suprafaţa va fi curăţată de pilituri şi şpan, cu o perie
moale.
Fixarea se efectuează cu şuruburi autoforante de 4,8 x 35 mm, galvanízate,
vopsite în aceeaşi culoare cu panourile şi prevăzute cu şaibe de etanşare din
neopren.
Şuruburile se pun în apartea concavă a ondulaţiei sub bordura fiecărei ţigle.
Panourile se fixează în dreptul coamelor în aşa fel ca să fie sub
suprapunere. Se reapartizează restul şuruburilor pe suprafaţă, luând în medie 8
şuruburi pe mp.
101
RO 24301140; J17/1517/2008
La nivelul suprapunerilor, panourile pot fi fixate unul peste celălalt cu

şuruburi sau nituri la vârful ondulatiei, exact înaintea extremităţii fiecărei ţigle.
Aşezarea panourilor de tablă se efectuează de la dreapta la stânga, din josul
pantei în sus. Daca acoperisul nu este perpendicular panoul se aşază astfel
încât să urmărească opritorul inferior. Micile diferente pot fi inlaturate cu ajutorul
plăcilor de cant sau coame.
Se recomandă, ca la început să se aşeze câteva panouri şi să se controleze
ca partea inferioara sa fie paralelă cu jgheabul.
Pentru terminarea opritorului inferior, se utilizează racord glaf.
Coamele se pun direct pe panouri şi sunt prinse cu şuruburi la vârfurile
ondulaţiei aoperişului, folosind şuruburi autoforante.
Capătul de coamă este prins cu şuruburi la extremitate. Joncţiunile se
etanşează cu silicon.
NORMATIVE Şl STAS-URI LUCRĂRILOR DE TINICHIGERIE
- C 37 -88 Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la construcţii;
- C. 56 - 85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de
construcţii si instalaţii aferente;
- NM 319-2006 Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii
în muncă nr. 319 / 2006;
- STAS 2389/1977 Jgheaburi şi burlane. Prescripţii de proiectare şi alcătuire;
- STAS 3303/2- 88 Pantele învelitorilor-prescripţii de proiectare.
ZUGRĂVELI SI VOPSITORII
GENERALITĂŢI
Prezenta documentatie stabileşte condiţiile si modul de execuţie, condiţiile
tehnice de calitate si modul de verificare a acestora, pentru lucrările de
zugrăveli si vopsitorii.
Aceste lucrări de zugrăveli si vopsitorii se executa la clădiri care nu sunt
supuse acţiunii agresive a agenţilor chimici pe suprafeţe de lemn, metal, glet de
var, glet de ipsos, tencuieli cu mortar de var sau mortar de ciment, driscuite
102
RO 24301140; J17/1517/2008
direct pe fata văzuta a elementelor de beton, care rezulta din decofrare cu fata
plana si neteda.
C3-76 Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli si vopsitorii;
C56-85 Normativ pentru verificarea calităţii si recepţia lucrărilor de construcţii
si instalaţii aferente.
Materialele prevăzute in proiect si cele puse in opera, vor avea
carecteristicile tehnice conform standardelor si normelor interne, specificate in
capitolele anterioare.
TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA PE ŞANTIER

Varul gras in bulgari si huma livrate in vrac se transporta in vagoane inchise.
Ipsosul livrat in saci de hârtie se transporta in vagoane inchise.
Depozitarea materialelor pentru zugrăveli se va face in depozite inchise sau
acoperite si ferite de umezeala.
Materialele utilizate la lucrări de vopsitorii, produse de MICH livrate in
bidoane de tabla, cu capacitate de 0,250; 0,500; 1,500; 10; 15; 25 litri sau
butoaie de PVC cu saci de polietilena la interior cu capacitate de 50kg. vor fi
depozitate separat pe locuri uscate si ferite de inghet.
Depozitele trebuie sa satisfacă condiţiile de securitate impotriva incendiilor.
Se recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre +7°C
si +20°C.
In timpul depozitarii se va urmări ca ambalajul sa fie ermetic inchis, pentru a
se evita scurgerea, uscarea si murdărirea produselor.
LUCRĂRI CE TREBUIE TERMINATE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA

ZUGRĂVELILOR SI VOPSITORIILOR
Înainte de inceperea lucrărilor de zugrăveli toate lucrările si reparaţiile de
tencuieli, glet, placaje, instalaţii sanitare, electrice si de incalzire trebuie sa fie
terminate.
De asemenea, vor fi terminate pardoselile reci (betoane mozaicate, gresie
etc), exclusiv lustruirea. In încăperile prevăzute cu pardoseli din parchet sau din
mase plastice, zugrăvelile se vor executa înaintea aplicării îmbrăcămintei
103
RO 24301140; J17/1517/2008
pardoselii. La executarea zugrăvelilor se vor lua masuri pentru protejarea

stratului suport al imbracamintei, pentru a-l feri de umiditate si de murdărire,
care poate compromite aderenta imbracamintei, in special in cazul aplicării
acesteia prin lipirea cu adezivi. Tamplaria de lemn si cea metalica trebuie sa fie
montate definitv. Accesoriile metalice la tamplarie trebuie sa fie montate corect
si buna lor funcţionare sa fie verificata.
La lucrările de vopsitorie aplicarea ultimului strat se va face numai dupa
terminarea completa a zugrăvelilor înainte de finisarea imbracamintilor de
pardoseli (raschetare, curăţire, lustruire), luandu-se masuri de protejare contra
murdăririi imbracamintei pardoselilor.
Înainte de inceperea lucrărilor de zugrăvire sau vopsire a faţadelor, trebuie
sa fie complet executate toate lucrările de la faţada construcţiei ca: jgheaburi,
burlane, streşini, comise, glafuri, socluri, precum si trotuare.
PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR
PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR DE BETON SAU TENCUIALA DRISCUITA
In vederea finisării cu zugrăveli de var, suprafeţele trebuie sa fie driscuite cat
mai fin, astfel ca urmele de drisca sa fie cat mai puţin vizibile. Toate reparaţiile
necesare trebuie sa fie executate îngrijit, terminate si uscate.
In cazul suprafeţelor tencuite sau de beton plane si netede (exemplu:
panouri mari), toti porii ramaşi de la turnare sau găurile survenite de la
transport, montaj ori turnare (in cazul pereţilor din beton monolit), se vor umple
cu mortar de ciment-var, dupa ce in prealabil bavurile si dungile iesinde in relief
au fost îndepărtate, astfel ca sa rezulte suprafeţe netede. De asemenea, petele
cu urme de decofrol, se vor freca cu piatra de şlefuit sau cu perii de sarma.
PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR GLETUITE

Suprafeţele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet,
trebuie sa fie plane si netede, fara desprinderi sau fisuri. Varul folosit trebuie sa
aiba o vechime de cel puţin 14 zile. Toate fisurile, neregularitatile etc, se
chituiesc de către zugravul vopsitor sau se spacluiesc cu paste de aceeaşi
compoziţie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituirea defectelor
izolate, se prepara din doua parti ipsos si o parte apa (in volume). Pasta se
realizează prin presărarea ipsosului in apa, dupa care se omogenizează prin
104
RO 24301140; J17/1517/2008
amestecare rapida (in intervalul de maximum 1 minut de la presărare). Pasta se

va prepara in cantităţi care sa poată fi folosite inainte de sfârşitul prizei ipsosului
(circa 6 minute).
Pentru spacluirea suprafeţelor mai mari se foloseşte si pasta de ipsos-var. in
proporţie de 1 parte ipsos si 1 parte lapte de var (in volume). Compoziţia se va
prepara in cantităţi care sa poată fi folosite in cel mult 20 minute de la
preparare.
Dupa uscarea porţiunilor reparate, suprafaţa se slefuieste cu hârtie de şlefuit (in
cazul pereţilor incepand de la partea superioara spre partea inferioara) dupa
care se curata de praf cu perii sau bidinele curate si uscate.
PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR DE LEMN

Tamplaria verificata de către tâmplar in privinţa bunei execuţii si funcţionari,
si reparata in ceea ce priveşte degradările survenite in timpul transportului sau
montajului, este luata in primire de vopsitor. Vopsitorul verifica si corectează
suprafeţele de lemn astfel ca nodurile sa fie tăiate, cuiele ingropate, prelingerile
de rasina sau alte murdarii curăţate etc.
Umiditatea tamplariei de lemn inainte de vopsire trebuie sa nu depăşească
media de 15%. Verificarea umiditatii se poate face cu aparatul electric tip
"Hygromette".
Accesoriile metalice ale tamplariei care nu sunt nichelate sau lăcuite din
fabricaţie, vor fi grunduite cu grund anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei sau
cu un email.
PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR METALICE

Suprafeţele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, păcura, grăsimi,
mortar, vopsea veche, noroi, gheata, zapada etc.
Rugina se îndepărtează cu perii de sarma, spacluri de otel, razuitoare, dalti,
piatra abraziva sau prin sablare sau ardere cu flacăra. In cazuri speciale se vor
folosi bai de spălare si decapare acide, in instalaţii industriale sau paste
decapante.
Petele de grăsimi se şterg cu tampoane muiate in solvent (white-spirt,
terbentina, benzina uşoara). Se interzice folosirea petrolului lampant sau a
105
RO 24301140; J17/1517/2008
benzinei auto, care pot înlesni coroziunea metalului. Tamplaria metalica se

aduce pe şantier grunduita cu un grund corespunzător vopselei care se aplica.
CONDIŢII DE EXECUŢIE A ZUGRĂVELILOR SI VOPSITORIILOR

Lucrările de zugrăveli si vopsitorii se vor executa in conformitate cu proiectul
de execuţie si prevederile caietului de sarcini.
Lucrările de finisare a pereţilor si tavanelor se vor incepe numai la o
temperatura a aerului, in mediul ambient de cel puţin +5°C, in cazul zugrăvelilor
pe baza de apa si de cel puţin +15°C, in cazul vopsitoriilor sau al finisajelor cu
polimeri.
Acest regim se va menţine in tot timpul executării lucrărilor si cel puţin inca 8
ore pentru zugrăveli si 15 zile pentru vopsitorii sau finisaje cu polimeri, dupa
executarea lor.
Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de
2 ore de la încetarea ploii (in condiţii de temperatura care sa permita uscarea
suprafeţelor), de asemenea, se va evita lucrul la faţade in orele de insorire
maxima sau vant puternic, pentru a evita uscarea accelerata si craparea
peliculelor.
Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli si vopsitorii se va verifica daca
suprafeţele suport au atins umiditatea de regim.
Aceasta se obţine in condiţii deosebite (umiditate relativa a aerului de 50% si
temperatura +18+20°C, dupa circa 30 de zile de la executarea mortarelor si
dupa circa 2 săptămâni de la executarea gletului. Diferenţa de temperatura intre
aerul înconjurător si suprafeţele care se vopsesc nu trebuie se fie mai mare de
+ 6°C, pentru a se evita condensarea vaporilor.
La executarea finisajelor prevăzute in prezentul normativ, se va tine seama
de indicaţiile date la fiecare caiet, in ceea ce priveşte compatibilitatea dintre
natura fiecărui tip de finisaj si stratul suport pe care se aplica, precum si
compatibilitatea dintre diferitele straturi ce alcătuiesc finisajul. Se interzice
folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depăşit. Acestea vor putea fi
folosite numai dupa verificarea si confirmarea de catre un lalorator de
specialitate a păstrării caracteristicilor vopselelor in limitele prevăzute in
standardele si normele interne de fabricaţie.
106
RO 24301140; J17/1517/2008

Controlul calităţii lucrărilor se face de catre beneficiar si proiectant,
urmarindu-se respectarea prevederilor din caietul de sarcini.
Pe parcursul lucrărilor de zugraveli-vopsitorii se verifica in mod special:
a) îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţelor suport, in cazuri de
importanta deosebita consemnandu-se acestea in procese verbale de
lucrări ascunse.
b) calitatea principalelor materiale ce intra in opera, conform standardelor si
normelor interne de fabricaţie respective.
c) respectarea prevederilor din proiect si a dispoziţiilor pe şantier.
d) corectitudinea execuţiei.
Pentru lucrările găsite necorespunzatoare se vor da dispoziţii de şantier
pentru remediere sau refacere.
Recepţia lucrărilor de zugrăveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor
completa.
ZUGRĂVELI
Prin examinarea vizuala a zugrăvelilor se verifica următoarele:
a) corespondenta zugrăvelilor interioare si exterioare cu prevederile
proiectului si dispoziţiile ulterioare, spre a se constata concordanta lucrărilor,
executate cu prevederile acestora. .
b) aspectul suprafeţelor zugrăvite in culori de apa, trebuie sa aiba un ton de
culoare uniforma, sa nu prezinte pete, scurgeri, stropi, basici si cojiri, fire de
par sau urme de pensula sau bidinele. Urmele de bidinea sunt admise numai
daca sunt vizibile pana la o distanta de cel mult 1 m de la suprafaţa
zugrăvită. Nu se admit corecturi sau retusari locale care distonează cu tonul
general, celor la distante mai mici de 1m. Pe suprafeţele finisate prin stropire
trebuie ca stropii sa fie repartizaţi uniform, exceptând cazul cand prin
condiţiile speciale ale lucrării s-a prescris o repartizare neuniforma. Aderenta
zugrăvelilor interioare si exterioare se constata prin frecare uşoara cu palma
pe perete. O zugrăveala aderenta nu trebuie sa se ia pe palma.
Rectilinitatea liniaturilor de separaţie se verifica cu ochiul si la nevoie cu un
dreptar de lungime adecvata. Ele trebuie sa fie fara innadiri si de o latime
107
RO 24301140; J17/1517/2008
uniforma pe toata lungimea lor. Se admit la un perete cel mult doua devieri
izolate, care sa nu se abată de la linia dreapta cu mai mult de 2mm.
VOPSITORII
Înainte de inceperea verificării calităţii vopsitoriilor se vor controla mai intai
daca la vopsitoriile in ulei sau la cele pe baza de polimeri s-a format pelicula
rezistenta, fapt ce se constata prin ciocanirea uşoara a vopselei cu degetul in
mai multe puncte.
Prin examinarea vizuala se verifica aspectul vopsitoriilor, avandu-se in
vedere următoarele:
a) suprafeţele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie se
prezinte pe toata suprafaţa acelaşi ton de culoare si acelaşi aspect lucios sau
mat, dupa cum se prevede in proiect sau in mostrele stabilite. Vopseaua de
orice fel trebuie sa fie aplicata pana la "perfect curat" adică sa nu prezinte
straturi străvezii si nici pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri, lipsuri de bucati
de pelicule, crăpaturi ori fisuri, care pot genera in viitor desprinderea stratului,
aglomerări de pigment, neregularitati, cauzate de chituiri sau şlefuire
necorespunzatoare, urme de pensula, fire de par, urme de vopsea insuficient
frecată inainte de aplicare etc.
b) la vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica vizual buna acoperire
cu pelicule de vopsea a suprafeţelor de lemn sau metalice bine chituite si
şlefuite in prealabil, se va controla ca accesoriile metalice vizibile (silduri,
cremoane, crucare, olivere etc.) sa nu fie pătate de vopsea.
c) nu se admit pete de mortar sau zugrăveala pe suprafeţele de tamplarie
vopsite.
d) pentru controlarea pregătirii corecte a suprafeţelor de tamplarie inaintea
vopsirii (curăţirea,şlefuirea, chituirea rosturilor etc.) se vor face verificări prin
sondaje in diverse puncte, inlaturandu-se cu grija vopseaua pana la stratul
support.
e) se va examina vizual daca ţevile, radiatoarele, convectoradiatoarele sunt
vopsite in culorile prescrise si daca vopseaua este de culoare uniforma, fara
pete, urme de pensula, crăpaturi sau alte defecte. Cu aceeaşi atenţie se va
controla daca pregătirea fetelor laterale si spatele acestor piese si aparate sunt
vopsite pe toate elementele, fara locuri neacoperite, umflaturi etc. Pentru
108
RO 24301140; J17/1517/2008
verificarea suprafeţelor din spatele conductelor, radiatoarelor etc. se va folosi

oglinda. Se va controla prin sondaje daca este aplicata vopseaua pe
suprafeţele corect pregătite in prealabil si daca executarea conform proiectului.
f) bordurile si liniatura trebuie sa fie de aceeaşi latime pe toata lungimea, sa
nu prezinte curburi sau frânturi pe acelaşi aliniament, iar innadirile sa nu fie
vizibile de la distante mai mari de 1m.
g) separaţiile dintre vopsitorii si zugrăveli pe acelaşi perete precum si cele
dintre zugrăveala pereţilor si tavanelor trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri,
ondulaţii etc. Verificarea rectinilitatii liniilor de separatie se va face cu un dreptar
de lungime cat mai mare. La aceasta verificare trebuie ca pe un întreg perete
sa nu existe mai mult de doua devieri izolate si care sa nu se abată de la linia
dreapta cu mai mult de 2mm.
Calitatea lucrărilor de vopsitorie executate pe piesele metalice se verifica in
acelaşi mod ca la celelalte lucrări de vopsitorie.
ÎNTREŢINEREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI SI VOPSITORII

Zugrăvelile cu lapte de var si huma se întreţin prin curăţirea de praf cu perii
cu coada lunga cu fire de par sintetice.
Vopsitorîile de ulei, polilac, nitrolac se spală cu cârpa sau buretele cu apa
calda si daca este necesar se adaugă si săpun sau detergent, dupa care se
revine si se şterge cu o cârpa curata uscata. In cazul in care spălarea nu este
necesara suprafaţa se poate şterge direct cu o cârpa uscata flanelata. Este
interzisa spălarea vopsitoriei cu vechime mai mica de 14 zile.
Suprafeţele finisate cu vopsea CRILOROM DVO se pot spală cu o cârpa
umeda inmuiata in apa si stoarsa, nu insa inainte de 30 de zile de la realizarea
lor.
CONDIŢII TEHNICE DE PROTECŢIA MUNCII SI PAZA CONTRA

INCENDIILOR
La executarea lucrărilor de zugrăveli si vopsitorii se vor avea in vedere
prevederile din:
- Norme generale de protecţia muncii ed. 1996
- NSSM - pentru activităţi de vopsire Ordin nr. 118/27.03.1996
109
RO 24301140; J17/1517/2008
- Regulamentul privind protecţia si igiena muncii in construcţii. Aprobat cu

ordin MLPAT 9/N 15.111.1993
- Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ordin
775 al Ml din 12 iulie '98. Normativ de siguranţa la foc a construcţiilor,
indicativ P118-99
Muncitorii care lucrează cu vopsele preparate sau solvenţi inflamabili vor fi
instruiţi zilnic. De asemenea, vor fi instruiţi si muncitorii care lucrează temporar
in zona respectiva. In imediata apropiere a locului unde se lucrează cu lacuri si
vopsele, trebuie sa fie aşezate stingatoare de incendiu, in număr suficient, la loc
vizibil si uşor accesibil.
In jurul locului unde se lucrează cu aceste materiale, pe o raza de cel puţin
10 m, trebuie sa fie puse afişe uşor de citit de la distanta, cu inscripţiile:
FUMATUL STRICT INTERZIS

NU VA APROPIAŢI CU FOC DESCHIS
NU SUDAŢI
NU ÎMPUŞCAŢI CU PISTOLUL PENTRU BOLTURI
In cazul lucrului in spatii închise, trebuie sa se lucreze cu ferestrele si uşile

deschise, iar in clădirea respectiva este strict interzis sa se lucreze cu foc
deschis sau sa se sudeze, la oricare din nivelele clădirii.
In cazul imposibilităţii asigurării ventilaţiei naturale se va realiza obligatoriu
ventilarea artificiala |cu precădere in spatii închise).
La terminarea lucrului in fiecare zi, toate materialele inflamabile vor fi duse
cu capacul ambalajelor fixat ermetic si înscrise in magazii destinate in mod
special, acestui fel de materiale, având scris pe usa
PERICOL DE INCENDIU
NU FUMATI
NU INTRATI CU FOC DESCHIS
110
RO 24301140; J17/1517/2008
La transportul recipientelor cu toluen, cu lac sau cu vopsea cu solvent

acestea trebuie sa fie acoperite, iar muncitorii care le transporta vor trece cu ele
numai prin locuri fara foc deschis si nu vor fuma.
Muncitorii care prepara amestecurile de lacuri si vopsele cu toluen sau alti
solvenţi inflamabili, le transvazeaza din butoaie sau bidoane, trebuie sa poarte
ochelari de protecţie si sa efectueze aceste operaţii in locuri ferite de surse de
foc.
Pentru muncitorii care lucrează la inaltime se vor verifica si asigura
stabilitatea podinelor, scărilor de acces, eşafodajelor etc.
La folosirea instalaţiilor mecanice sub presiune se vor folosi aparatele de
măsura si control necesare funcţionarii acestora in condiţii de securitate.
In cursul lucrărilor de vopsitorie interioara cu mijloace mecanizate si in cazul
utilizării lacurilor si vopselelor cu uscare rapida care conţin solvenţi toxici,
muncitorii vor purta masti cu filtre adecvate sau izolante ori ochelari de protecţie
(in cazul cand se poarta o semimasca).
ZUGRĂVELI CU LAPTE DE VAR

GENERALITĂŢI
Zugrăvelile cu lapte de var (spoieli) se aplica la exteriorul si interiorul
construcţiilor pe suprafeţe tencuite, pe glet de var, pe beton, la construcţii cand
nu sunt supuse agresivităţii agenţilor chimici. Zugrăvelile cu lapte de var,
colorate, au aceleaşi prescripţii tehnice.
Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor tehnice trebuie se
corespunda prevederilor din standardele de stat si norme ale unităţilor
producătoare:
- ulei tehnic de in, SR 18 – 94
- ulei tehnic de rapita STAS 2078-70
- ulei tehnic de floarea-soarelui STAS 2710-70
- STAS 790-84 Apa pentru betoane si mortare.
- SR 254 — 98 Var industrial
- oxizi, pigmenţi pentru vopsele
- SR 1 581 — 94 Abrazivi pe suport. Condiţii tehnice generale de calitate.
111
RO 24301140; J17/1517/2008
PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE
PREPARAREA COMPOZIŢIILOR DE ZUGRĂVELI CU LAPTE DE VAR
Laptele de var folosit la zugrăveli se prepara din var pasta gata stins, prin
diluarea pastei de var cu apa in proporţie de 1 parte var la 1,5 parti apa (in
volume) si amestecare pana la perfecta omogenizare. In caz ca nu exista pe
şantier var gata preparat, laptele de var se poate prepara din bulgari.
Nu se va face prepararea in recipiente (butoaie.,galeţi) din tabla neagra,
deoarece ruginesc si schimba culoarea laptelui de var.
Varul pasta poate fi folosit la zugrăveli dupa 3-5 zile de la preparare.
Laptelui de var i se adaugă, amestecând continuu pana la omogenizare,
grăsimi (ulei de in, de rapita sau de floarea-soarelui), in proporţie de 1+2% (in
volume).
In cazul unor zugrăveli colorate se adaugă pigment in praf, pana la nuanţa
dorita. Laptele de var strecurat se amesteca cu colorantul muiat in apa cu 24
ore inainte de strecurare. Este necesar ca compoziţiile colorate sa se prepare in
cantităţi suficiente pentru zugrăvirea cel puţin a unei incaperi (la interior) sau a
unei faţade (la exterior), pentru a se evita variaţia de nuanţe in cadrul aceluiaşi
camp vizibil.
Inainte de intrebuintare, compoziţia se va strecura prin site fine cu ţesătura
de sârme de alama, pentru reţinerea atat a impurităţilor cat si a particulelor de
var nestins sau de pigment.
La locul de munca, compoziţia de zugrăveala se transporta si se păstrează
in galeţi de tabla zincata.
APLICAREA ZUGRĂVELII
Spoielile (preparate din lapte de var, fara pigmenţi si grăsimi) si zugrăvelile
de var se executa in doua-trei straturi. Primul strat are rol de grund (constituind
stratul de legătura intre suprafaţa pregătita si zugrăveala); el creează o
suprafaţa uniforma ca porozitate, putere de absorbţie si culoare. Aplicarea
primului strat se va face imediat dupa terminarea lucrărilor pregătitoare, cel mult
dupa 2+4 ore: in caz contrar, ştergerea de praf se va efectua din nou înainte de
aplicarea primului strat de zugrăveala.
112
RO 24301140; J17/1517/2008
La zugrăvirea pereţilor se delimitează de la inceput suprafeţele care trebuie

se fie zugrăvite diferit, prin trasarea unor linii subţiri intre suprafeţele respective
(de exemplu intre tavan si pereţi). Zona imediat invecinata liniei de demarcaţie
se zugrăveşte cu o pensula.
Zugrăveala se aplica prin stropire cu aparate de pulverizat. Pentru a asigura
o mai buna aderenta de suport, primul strat de zugrăveala se poate aplica cu
bidineaua. Se admite si aplicarea manuala cu bidineaua a tuturor straturilor
zugrăvelii numai pe suprafeţe mici.
In cazul zugrăvelii manuale, întinderea straturilor se va face purtandu-se
bidineaua pe direcţii perpendiculare; la plafoane ultima netezire se va face pe
direcţia luminii (sub fereastra) iar la pereţi in sens orizontal. In timpul lucrului se
vor evita depunerile la fundul vasului. Fiecare strat se va aplica numai dupa
uscarea celui precedent.
Zugrăvirea manuala se va face concomitent de către doi zugravi, unul
executând zugrăvirea pârtii superioare a peretelui de pe scara dubla, iar celalalt
zugrăvind de pe pardoseala partea inferioara a peretelui, pentru a se evita
apariţia de dungi la locul de imbinare.
In cazul unor incaperi in care se executa lambriuri in vopsea de ulei se
zugrăveşte mai intai partea superioara a peretelui impreuna cu tavanul, iar apoi
se executa lambriul in ulei. Limita de demarcaţie se trage cu culoare de apa.
La aplicarea mecanizata prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizare:
• cu acţiune discontinua, la care pentru fiecare alimentare a rezervorului cu
compoziţia de zugrăveala este necesara întreruperea lucrului.
• cu acţiune continua, la care compoziţia de zugrăveala este absorbita de
pompa aparatului printr-un furtun dintr-un vas (recipient) alimentat
continuu.
• înainte de aplicarea compoziţiei de zugrăveala se executa următoarele
operaţii pregătitoare:
• se umple rezervorul cu compoziţia de zugrăveala, asezandu-se pe gura
rezervorului o sita pentru strecurarea ei.
• se ridica presiunea in rezervor prin pompare manuala, pana la 3±5
atmosfere.
• se deschide robinetul si se reglează jetul.
113
RO 24301140; J17/1517/2008
• se verifica manometrul si legătura furtunului la rezervorul si ta tija duzei.

Pentru executarea zugrăvelii cu aparatele de pulverizat se procedează in
felul următor:
• se ridica presiunea pana la cea de lucru, se deschide robinetul de la
pulverizator si se incepe stropitul.
• jetul sub care compoziţia de zugrăveala iese din duza pulverizatorului
trebuie sa fie cu stropii fini si in unghi drept fata de suprafaţa care se
finisează, iar duza sa se afle la o distanta de suprafaţa de 0,75 ± 1,00 m,
astfel incat compoziţia care se pulverizează sa nu cada jos si sa nu
ricoşeze.
• pentru o aplicare uniforma a compoziţiei de zugrăveala, se executa cu
duza pulverizatorului mişcări in spirala.
• fiecare strat se aplica numai dupa uscarea celui precedent.
Dupa terminarea lucrului se va spală aparatul atat in interior cat si in exterior
precum si furtunul si pulverizatorul, prin introducerea unei cantităţi de apa in
interiorul aparatului, creandu-se din nou presiune.
La zugrăvirea faţadelor, pentru a se impiedica uscarea brusca si cojirea
zugrăvelilor, se va evita aplicarea acestora pe soare puternic; aplicarea se va
face in primele ore ale dimineţii sau dupa amiaza (in lunile de vara). In cazul
cand este necesar sa se lucreze pe timp insorit, suprafaţa se va uda cu apa in
prealabil.
ZUGRĂVELI IN CULORI DE APA

GENERALITĂŢI
Zugrăvelile in culori de apa, preparate cu huma se aplica la interiorul
construcţiilor in incaperi cu umiditate relativa a aerului sub 60%, pe suprafeţele
gletuite cu glet de var sau glet de ipsos.
Amestecurile preparate cu culori de apa trebuie sa reziste la lumina si la
acţiunea mediului in care se vor gasi suprafeţele respective in timpul exploatării.
Compoziţiile trebuie sa aiba o astfel de consistenta, incat acoperirea
suprafeţelor sa se poată face corect fara ca materialul sa curgă si fara sa
ramana urme vizibile de bidinea sau pensula; de asemenea, trebuie sa aiba
114
RO 24301140; J17/1517/2008
pigmenţi bine fixaţi. Pentru aceasta, in compoziţiile de zugrăvit se va introduce

un adaos preparat din clei de oase. Materialele utilizate la executarea
zugrăvelilor in culori de apa trebuie sa corespunda prevederilor din următoarele
standarde de stat si norme interne ale unităţilor producătoare:
• Ipsos de construcţii STAS 545/1-80 si ipsos de modelat STAS 545/2-80
• Huma, condiţiile tehnice prevăzute in normele interne ale carierei
producătoare.
• Apa pentru mortare si betoane, STAS 790-84.
• Clei de oase, STAS 88-SO.
• Gelatina tehnica, STAS 2540-73.
• Creta de Murfatlar — Dobrogea. Creta măcinata, STAS 2706-86. Oxizi,
pigmenţi pentru vopsele.
• Praf de bronz alb si galben.
• Praf de mătase Micalux, N.l. 4589-60.
• Abrazivi pe suport Condiţii tehnice generale de calitate. SR 1581-94.
• Pânza pentru şlefuire uscata, STAS 1581-61.
PREPARAREA COMPOZIŢIEI DE ZUGRĂVIT IN CULORI DE HUMA
La prepararea compoziţiei de zugrăvit se vor folosi: huma muiata in apa,
pigmenţi si soluţie de clei. înmuierea humei cu apa se face in proporţie de 2 litri
de apa la 1 kg de huma bulgari frământata Cantitatea de apa poate varia in
funcţie de calitatea humei.
Se toarnă intai apa, cat sa acopere bulgarii de huma, restul de apa se
adaugă dupa înmuierea acestora.
Pentru înmuiere, bulgarii se vor lasa in apa timp de 5 ± 24 ore, dupa care
amestecul se va omogeniza bine cu lopata.
Pigmentii vor fi înmuiaţi in apa cu 24 de ore înainte de prepararea
compoziţiei.
Soluţia de clei se va prepara din clei si apa in proporţie de 1 kg clei la 5 litri
apa. Plăcutele de clei sparte in bucati sau cleiul granulat se înmoaie in apa timp
de 24 de ore. Dupa aceea amestecul se fierbe, introducând vasul cu clei in alt
vas cu apa care fierbe. Fundul vasului cu clei nu trebuie sa atingă fundul vasului
cu apa.
115
RO 24301140; J17/1517/2008
Prepararea soluţiei de zugrăveala se va face astfel:

- Se toarnă in amestecul de huma cu apa soluţia de clei, in proporţie de
100g soluţie clei la 1 litru de huma cu apa; dupa aceea se adaugă
pigmenţi inmuiati in apa, pana la obţinerea nuanţei cerute de proiectant.
Este necesar ca, compoziţiile colorate sa se prepare in cantităţi suficiente
pentru zugrăvirea cel puţin a unei incaperi (la interior) sau a unei faţade (la
exterior) pentru a se evita variaţiile de nuanţe, in cadrul aceluiaşi camp vizibil.
Întreaga compoziţie se va strecura prin sita cu 900 ochiuri/cmp.
Concomitent se va prepara o soluţie de săpun cu apa, in proporţie de 1 kg
săpun la circa 16 litri apa. Se introduce săpunul (pasta sau bucati) intr-o
cantitate mica de apa calda, amestecând pana la dizolvarea completa a
săpunului. Se adaugă apoi restul de apa calda, se omogenizează si se
strecoară prin sita cu 900 ochiuri/cmp.
APLICAREA ZUGRĂVELII
Se aplica un prim strat de săpun, dupa care se face repararea defectelor
mărunte la tavan si pereţi cu pasta de ipsos. Dupa uscarea si şlefuirea
reparaţiilor se aplica un strat de săpun pe porţiunile reparate, dupa care se va
aplica compoziţia de zugrăveala in trei straturi, pe întreaga suprafaţa. Atat
săpunul cat si primul strat de zugrăveala se aplica mecanizat cu aparate de
pulverizat. Compoziţia de zugrăveala, dupa ce a fost amestecata cu soluţia de
clei, se va întrebuinţa in timp de 24-48 ore de la preparare, întrucât se alterează
cu timpul, in special vara.
In toate celelalte indicaţii tehnologice privind aplicarea manuala sau
mecanica a zugrăvelii (modul de aplicare a stratului pe pereţi, unelte necesare
etc.) sunt indicate la zugrăvelile cu lapte de var.
EXECUTAREA ZUGRĂVELILOR STROPITE

Zugrăvelile stropite se executa cu culori de apa pe suprafeţe pe care s-a
aplicat in prealabil o culoare de fond.
Pentru zugrăvirea in mai multe culori stropite, operaţiile se executa succesiv,
stropirea unei culori facandu-se dupa ce s-a uscat culoarea precedenta. Prin
stropirea a 3-4 culori, se pot realiza imitaţii de mozaic, granit etc.
116
RO 24301140; J17/1517/2008
Aplicarea zugrăvelilor stropite se va face cu ajutorul unei bidinele cu parul

scurt 6 cm sau cu un dispozitiv special.
Nu se vor folosi bidinele cu parul lung deoarece zugrăveala va rezulta
neuniforma, cu pete. Pentru a se evita patarea suprafeţei, se va stoarce
bidineaua de surplusul de compoziţie. Stropirea se executa prin lovirea uşoara
a bidinelei de mana sau de o rigla, pastrandu-se acelaşi sens de aplicare astfel
ca sa se obtina o acoperire cat mai uniforma a suprafeţei ce se zugrăveşte.
Porţiunile care nu trebuie stropite se acoperă cu hârtie, panouri sau rigle de
protecţie. Stropirea se executa si cu praf de mătase.
VOPSITORIE CU CRILOROM DVO

GENERALITĂŢI
Prevederile prezentului capitol se refera la modul de preparare, alcătuire si
executare a vopsitoriilor cu vopsea CRILOROM aplicate direct pe suprafaţa de
finisat sau pe un strat de glet de netezire aplicat la rândul lui pe suprafaţa
peretelui ce se finisează.
Aceasta vopsitorie nu se poate folosi la vopsirea suprafeţelor metalice si nici
la suprafeţe exterioare din lemn.
Vopsitoriile cu CRILOROM se aplica la construcţii in mediul exterior sau
interior cu incaperi cu umiditate relativa a aerului pana la 60%, iar in incaperi cu
umiditate relativa a aerului peste 60%, de la lambriuri in sus si pe tavane, in
următoarele moduri de alcătuire a finisajelor:
A. IN MEDIU EXTERIOR
1. Vopsea CRILOROM aplicata pe zidărie de cărămida si B.C.A.
tencuita cu tencuieli obişnuite (ciment, var, nisip).
2. pe beton turnat in cofraje verticale a căror suprafaţa a fost gletuita
cu glet de netezire din nisip fin si ARACET DP 25.
B. IN MEDIU INTERIOR
3. Vopsea CRILOROM aplicata pe:
4. zidăria de cărămida tencuita cu tencuieli obişnuite, având fata
gletuita cu glet de ipsos.
5. pe zidărie de B.C.A. tencuita si gletuita
6. pe panouri IAFS
7. pe plansee de beton rectificate si gletuite.
117
RO 24301140; J17/1517/2008
8. Prin vopsirea cu CRILOROM aplicata pe suprafeţe gletuite neted, se

obţin suprafeţe plane cu rezistenta foarte buna la murdărie datorita
prafului din atmosfera si are o durabilitate mult mai mare datorita
bunei aderente de suport a gletului.
• vopsea CRILOROM DVO.
• apa STAS 790-84
• aracet DP 25 si OP 50, poliacetat de vinii STAS 7058-91
• nisip cuartos, STAS, 3844-76
• forma de cuart pentru turnatorie, STAS 5-37-91
• grund pentru vopselele de dispersie apoasa NI 41 38-1968
• cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV si V. SR 1500-96
• ipsos de construcţii, STAS 545-/ 1-80
• abrazivi pe suport, SR 1581-94.
Succesiunea straturilor
Finisajul suprafeţelor de beton cu vopsea CRILOROM se realizează in
următoarea ordine:
• grund de Aracet OP 25 sau grund de vopsea CRILOROM
• chit de nisip cu Aracet, pentru obţinerea alveolelor ramase de la turnare
• glet de netezire cu nisip fin cuartos 0+0,1 mm, sau faina de cuart, cu
Aracet OP 25.
• vopsea CRILOROM diluata, aplicata in doua straturi.
Finisajul cu vopsea CRILOROM a suprafeţelor de zidărie tencuita sau
suprafeţelor se realizează in următoarea ordine:
• grund de Aracet OP 25 sau grund de vopsea CRILOROM
• glet de netezire din nisip fin cuartos 0-0.1 mm cu Aracet OP 25.
• vopsea CRILOROM.
Executarea straturilor de finisaj cu vopsea crilorom pe beton cu fata driscuita

pe zidărie tencuita:
In prealabil se face verificarea si rectificarea eventuala a suprafeţei de finisat
118
RO 24301140; J17/1517/2008
Suprafaţa se curata, intarindu-se proeminenta cu spaclul si eventual cu dalta

si ciocanul, apoi se înlătura părţile neaderente prin periere cu peria de paie.
In cazul găurilor de la turnare sau survenite de la transport, acestea se vor
repara cu un mortar de ciment-nisip 0-1 mm.
De la executarea reparaţiilor cu mortar de ciment si pana la aplicarea
vopsitoriei propriu-zise se vor lasa 7 zile pentru uscare.
In cazul alveolelor de la turnare sau al adaosurilor, repararea se face
folosind un mortar de ciment cu adaos de Aracet.
Ca liant se va folosi de preferinţa Aracet DP 25 care este obligatoriu in
perioada rece, iar in perioada calda (peste +20°C) se poate înlocui si cu Aracet
D 50.
Mortarul se prepara in găleata prin amestecarea manuala in cantităţi
corespunzătoare unei perioade de lucru de maximum 3 ore.
Mortarul se aplica cu şpaclu si se netezeşte astfel incat sa nu mai prezinte
denivelări fata de suprafaţa inconjuratoare. Fiecare strat al mortarului de
reparaţii cu adaos de aracet trebuie sa se usuce minimum 16 ore inainte de
aplicarea stratului următor sau al vopsitoriei propriu-zise.
Dupa terminarea reparaţiilor, suprafaţa stratului suport trebuie sa fie neteda
si nu trebuie sa prezinte abateri de la planeitate mai mari de 5mm la dreptarul
de 2m.
Pentru prepararea grundului se introduce in vasul de pregătire un volum de
vopsea CRILOROM sau Aracet OP 25 (strecurate prin sita de 900 ochiuri/cmp)
si un volum egal de apa si se omogenizează. Grundul se aplica numai cu
bidineaua sau cu pensula lata. Timpul de uscare este de minimum 2 ore la
temperatura de +15°C si de 1 ora la temperatura de +25°C sau mai mare.
Executarea stratului de glet de netezire se face pe şantier. Dupa executarea
reparaţiilor locale si grunduire, se aplica un glet de netezire.
Gletul se prepara prin amestecarea manuala, in cantităţi pentru circa 8 ore
de lucru. Dupa executarea gletului se aplica vopseaua Crilorom.
Vopsitoria Crilorom se realizează pe şantier, aplicând doua straturi de
vopsea diluata cu apa in proporţie de 4:1 (volumetric).
Vopseaua se poate aplica manual sau mecanizat înainte de folosire
vopseaua se strecoară prin sita cu 900 ochiurl/cmp. Bidoanele si vasele cu
119
RO 24301140; J17/1517/2008
vopsea se vor inchide etanş, pentru a împiedica formarea de pojghiţe si

evacuarea apei de emulsie. La reluarea lucrului, vopseaua va fi bine
omogenizata in prealabil.
Executarea manuala a vopsitoriei se realizează cu bidineaua sau cu pensula
lata.
Executarea mecanizata a vopsitoriei se realizează cu aparatul de aplicat
tencuiala stropita de şpaclu, cu duza de O 1mm, alimentat din vasul de
presiune de 50 I.
VOPSITORII CU VOPSELE DE ULEI
GENERALITĂŢI
Prezentul capitol stabileşte condiţiile si modul de executare la lucrărilor de
vopsitorii cu vopsele de ulei, care se aplica:
A. la interior
1. pe suprafeţe gletuite cu glet de ipsos, ipsos-aracet, nisip fin-aracet
2. pe suprafeţe de lemn, PEL, PAL la tamplarie, pereţi despărţitori.
3. pe suprafeţe metalice-tamplarie, radiatoare.
B. la exterior
1. pe suprafeţe de lemn-tamplarie
2. pe suprafeţe metalice-tamplarie
Materialele utilizate la executarea vopsitoriilor trebuie sa corespunda
prevederilor din următoarele standarde de stat si norme interne ale unităţilor
producătoare: Materiale pentru vopsitorii pe baza de ulei:
• Benzina de extracţie, STAS 45-86
• Diluant 104 pentru produse pe baza de ulei, STAS 3124-75
• Grund pentru astupat porii, STAS 5192-79
• Chituri pe baza de ulei, STAS 6592-80
• Vopsele, lacuri si emailuri pe baza de ulei, NI 90-61 si anexe
• Grund anticoroziv pe baza de miniu de plumb, 35 1-6, NI 90-61
• Diluant pentru chit de cuţit pe baza de ulei, 0001-3, conform caietului de
sarcini Policolor-Bucuresti.
120
RO 24301140; J17/1517/2008
Vopsitoria de ulei se aplica pe glet de ipsos sau pe suprafeţe de lemn sau
metal dupa terminarea lucrărilor pregătitoare.
Pe glet de ipsos se aplica un grund de imbinare incolor. Tamplaria de lemn
si metalica se furnizează pe şantier gata grunduita cu grundul de imbinare si
respectiv grund anticoroziv. In cazul unor elemente de lemn sau metal care au
fost confecţionate pe şantier, acestea se vor grundui pe şantier, in funcţie de
natura vopsitoriei ce se executa.
Grundurile se vor aplica întotdeauna manual, cu pensule, pentru a asigura o
legătura mai buna a vopsitoriei ulterioare cu suprafaţa suport
Dupa grunduire se executa chituirea defectelor locale, şlefuirea locurilor chituite
si ştergerea de praf dupa uscare; apoi in cazul unor lucrări de calitate
superioara, se executa una sau doua spacluri complete ale suprafeţelor, urmate
de şlefuiri dupa uscare si ştergerea prafului rezultat. Plăcile din aşchii de lemn
PAL vor fi chituite si spacluite pana la completa lor netezire. Plăcile
fibrolemnoase PFL dure vor fi in prealabil şlefuite, pentru a transforma suprafaţa
lor intr-un support absorbant, aderent, dupa care vor fi grunduite, spacluite si
vopsite. In cazul cand se finisează cu lacuri transparente, suprafeţele nu vor fi
spacluite, ci numai şlefuite, grunduite si lăcuite.
Chituirea si spacluirea se face cu chit de ulei pentru aplicarea cu şpaclu
(chit de cuţit).
Materialul pentru spacluit se prepara din chit de cuţit, prin diluare cu un
diluant special D 001-3, sau cu ulei, sau cu vopsea la culoare.
Diluantul special se adaugă la chit pana la obţinerea consistentei de lucru
necesara pentru spacluire. Şlefuirile succesive se fac cu hârtie sau pânza de
şlefuit sau cu piatra de şlefuit, cu granulaţii din ce in ce mai mici, pentru diferite
straturi, in funcţie de rugozitatea suprafeţei suport si de calitatea ceruta. In
general, se vor aplica 1+2 straturi de spacluiala in grosime de 0,2+0,5mm; la
lucrări de calitate superioara se vor executa 3 spacluiri.
Aplicarea vopselei se face de obicei in doua-trei straturi, in funcţie de
calitatea ceruta. In cazul finisării transparente se aplica un strat grund si 1+2
straturi lac de ulei. înainte de aplicare, vopseaua se strecoară prin site fine (900
ochiuri/cmp) si se potriveşte la consistenta necesara de lucru, prin amestecarea
121
RO 24301140; J17/1517/2008
cu un diluant corespunzător cu natura vopselei respective amestecul se face cu

5+10% diluant
Vopseaua se aplica intr-un strat uniform fara a se lasa urme mai groase sau
mai subţiri de vopsea si va fi intinsa pana la obţinerea unei bune adeziuni de
stratul inferior. Se recomanda ca tamplaria detaşabila sa fie vopsita in poziţie
orizontala
Straturile de vopsea succesive se intind pe direcţii perpendiculare, unul fata
de celalalt Ultimul strat de vopsea se intinde de preferinţa astfel:
- de sus in jos pe pereţi
- in lungul fibrelor pe elementele de lemn
- pe linia de cea mai mare panta (de la coama spre streaşină, pe
acoperişuri).
PLACAJE CERAMICE
Capitolul de faţă se referă la lucrările de placaj de faianţă şi gresie

executate la interiorul clădirilor (aplicate pe suporturi de mortare, paste sau
adezive de orice tip), precum şi la lucrările de placaj din cărămidă exterioare.
Placajele se execută din placi de argilă arsă aplicate pe stratul de grund cu
mortar de ciment marca M-100T.
Placajele fiind destinate să rămână vizibile, calitatea lor din punct de
vedere al aspectului poate fi verificată oricând, chiar după terminarea întregului
obiect şi în consecinţă nu este necesar să se încheie procese verbale de lucrări
ascunse şi numai pe faze de lucrări.
Lucrările de placare vor începe după verificarea:
- stratului suport pe care urmează a fi aplicate;
- existenţei tuturor elementelor constructive destinate a proteja placajul
(planşee, învelitori, sticle,cornişe, balcoane);
- existenţei lucrărilor a căror execuţie ulterioară ar putea deteriora placajul
(tâmplăria, ghermele,praznuri, suporţi şi toate lucrările de instalaţii).
Lucrările enumerate mai sus vor fi recepţionate conform capitolelor
respective înaintea începerii montării placajelor.
122
RO 24301140; J17/1517/2008
Toate materialele, semifabricatele şi prefabricatele care intră în

componenţa lucrărilor de placaje nu vor fi introduse în operă decât dacă în
prealabil:
- s-a verificat că materialele au fost livrate cu certificat de calitate care să
confirme că suntcorespunzătoare cu normele tehnice respective;
- au fost depozitate şi manipulate în condiţii care să evite orice degradare a
lor;
- s-au efectuat la locul de punere în operă (după prescripţiile tehnice
specifice pe care proiectul lecere) încercări de calitate;
- mortarele provenite de la staţii centralizate, chiar situate în incinta
şantierului, pot fi introduse înlucrare dacă sunt însoţite de documente din
care să rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice şi de
compoziţie;
Lucrările de placare se verifică având în vedere:
- aspect şi stare generală;
- elemente geometrice (grosime, planeitate, verticalitate);
- aderenţa placajului la stratul suport;
- rosturi, etanşeitate, ţesătura plăcilor, corespondenţa cu proiectul;
- executarea muchiilor ieşinde sau intrânde.
Verificarea pe faze de lucrări se face în cazul placajelor interioare pentru
fiecare încăpere în parte, iar în cazul celor exterioare pentru fiecare tronson de
faţadă în parte şi se referă la următoarele obiective:
a) rezistenţa mortarelor sau pastelor de aplicare a plăcilor de placaj
(determinată în cuburi de 7,07 cm latura, turnate chiar la turnarea mortarelor
sau pastelor respective);
b) determinarea de straturi din structura placajelor şi grosimile respective
(determinată prin sondaje executate cel puţin unul la fiecare 100 mp);
c) aderenţa la suport a mortarului de poză şi între spatele plăcilor şi mortar
(sau pastă adezivă);
d) planeitatea suporturilor şi liniaritatea muchiilor (bucată cu bucată);
e) dimensiunile, calitatea şi poziţiile elementelor care se plachează (stâlpi,
grinzi, brâie,câmpuri).
La recepţia preliminară comisia de recepţie va efectua aceleaşi verificări.
123
RO 24301140; J17/1517/2008
Prin examinarea vizuală se verifică:

a) Racordarea placajului cu tencuiala
Suprafeţele placate cu plăci de faianţă trebuie să se termine cu plăci cu
muchii rotunjite, iar spatele lor să coincidă cu nivelul finisajului alăturat.
Nu se admite ca racordarea tencuielii cu placajul să se facă prin scafe de
mortar de ciment sau pastă de ipsos şi nici ca nivelul suprafeţei placajului să se
afle sub nivelul tencuielii.
b) Racordarea placajului din plăci de faianţă cu cada de duş
Etanşarea rostului respectiv trebuie să fie executată cât mai îngrijit,
neadmiţându-se grosime neuniformă sau lipsa chitului.
c) Străpungerile efectuate în suprafaţa placată, pentru trecerea ţevilor
de instalaţii, fixarea prizelor, întrerupătoarelor, scările de inox la bazinul de
recuperare: găurile făcute în plăci să fie mascate pe contur, prin acoperire cu
rozete metalice, nichelate sau prevăzute cu garnituri - după cum este prevăzut
în proiect. La găurile unde acoperirea cu rozeta nu este suficientă astfel încât
conturul găurii se vede şi în jurul rozetei, se vor monta rozete cu diametrul
corespunzător.
De asemenea, găurile practicate în placajul pentru fixarea obiectelor
sanitare (spălător, oglindă) nu trebuie să fie vizibile sub aceste obiecte.
Planeitatea suprafeţei placate se verifică cu ajutorul unui dreptar de 1,2 -
2,0 m lungime. Sub acest dreptar aşezat pe orice direcţie nu se admite decât o
singură denivelare de max. 2mm.
Verticalitatea suprafeţei placate se verifică cu bolobocul şi cu un dreptar de
1,20 m. Abaterea maximă admisibilă nu va depăşi 2 mm. În suprafeţele
orizontale (glafuri, marginea bazinului, trebuie să se asigure o pantă către
interior de cca. 2%).
Verificarea racordării rectilinii a suprafeţelor placate, cu plinte sau scafe, se
face la început prin examinarea vizuală, iar dacă se observă pendulări în plan
vertical sau orizontal, acestea se măsoară cu ajutorul unui dreptar de 2 m
lungime. Nu se admite sub dreptar decât o singură undă având o săgeată mai
mică de 2 mm.
124
RO 24301140; J17/1517/2008
În limita de separare a placajului de tâmplărie, după uscarea completă a

acesteia, rosturile nu trebuie mai mari de 1 mm. Acolo unde tâmplăria este
prevăzută cu pervazuri, placajul trebuie să pătrundă sub ele, cel puţin 1 mm.
Pervazurile trebuie să fie fălţuite pe înălţimea placajului.
Abateri admisibile la calitatea placajelor:
Placaje interioare în plăci de faianţă:
- Devierea de la planeitatea şi verticalitatea suprafeţelor placajului
(distanţa între dreptar şisuprafaţa placajului) 2 mm;
- Devierea rosturilor dintre faianţe , ştirbituri sau lipsa de glazură la
muchiile suprafeţelorglazurate ale plăcilor , maxim una la o placă pe o suprafaţă
de 1 mp 1mm 1 placă;
- Porţiuni neumplute cu lapte de ciment alb la rosturi - nu se admit;
- Locuri neumplute cu glazură pe suprafata placajului - max. 2mp;
- Fisuri pe suprafaţa placajului - nu se admit;
Normative privind executarea lucrărilor de placaje:
- C6- 1986 - Instrucţiuni tehnice pentru executarea placajelor de faianta
majolitica si placiceramice smalţuite CESAROM;
- C223- 1986 Instrucţiuni tehnice privind executarea placajelor din faianţă
majolitică şi plăciceramice smălţuite aplicate pe pereţi prin lipire cu paste subţiri.
(BC5/86);
- C.17/1982 - Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea
mortarelor de zidărie şitencuială. (BC1/83);
- GP037/0-1998 Normativ privind proiectarea, execuţia şi asigurarea
calităţii pardoselilor laclădiri civile. (BC11/99);
- GE058-2012 - Comasare/Revizuire C6-1986, C223-1986, GP073 - 2002
din 21.02.2013
PARDOSELI
GENERALITĂŢI
Lucrările de pardoseli se vor începe după verificarea şi recepţionarea
suportului, operaţii care se efectuează şi se înregistrează conform prevederilor
125
RO 24301140; J17/1517/2008
capitolelor respective.
Este necesară verificarea şi recepţionarea lucrărilor de instalaţii ce trebuie
terminate înainte de începerea lucrărilor de pardoseli (ex. instalaţii, străpungeri,
izolaţii) şi a tuturor lucrărilor a căror executare ulterioară ar putea degrada
pardoselile.
Toate materialele, semifabricate şi prefabricate ce intră în componenţa
unei pardoseli vor intra în lucrare dacă în prealabil:
- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu
certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare normelor
respective;
- au fost depozitate şi manipulate în condiţii care să evite orice degradare
a lor;
- s-au efectuat la locul de punere în operă - dacă este cazul - încercările
de calitate.
Betoanele şi mortarele provenite chiar de la staţii centralizate chiar situate
în incinta şantierului, pot fi introduse în lucrare numai dacă sunt însoţite de
documente din care să rezulte caracteristicile fizice, mecanice şi de compoziţie.
Pricipalele verificări de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:
- aspectul şi starea generală;
- elemente geometrice (grosime, planeitate, panta);
- fixarea îmbrăcămintei pe suport;
- rosturile;
- racordarea cu alte elemente de construcţii şi instalaţii;
- corespondenţa cu proiectul.
VERIFICAREA PE PARCURSUL LUCRĂRILOR

La pardoselile din gresie se vor verifica cu atenţie:
- pantele spre sifoanele de pardoseală (acolo unde este cazul);
- egalitatea rosturilor şi umplerea acestora;
- locurile de pornire cu placa întreagă şi locurile de încheiere cu placa
tăiată.
PARDOSELI DIN PLĂCI DE GRESIE CERAMICĂ
126
RO 24301140; J17/1517/2008
Îmbrăcăminţile din plăci de gresie ceramică se vor monta pe un strat

suport de beton sau planşeu de beton armat prin intermediul unui strat de
adeziv pentru interior tip (ceresit).
Aceste îmbrăcăminţi de pardoseli se pot folosi în încăperile unde
solicitările mecanice la care sunt supuse pardoselile să fie reduse, de exemplu
la grupurile sanitare.
Înainte de utilizare, plăcile de gresie ceramică se vor spăla cu apă
pentru îndepărtarea diferitelor impurităţi sau praf, adunate pe suprafaţa lor.
Aşezarea plăcilor se va face montându-se la început plăcile reper, ca şi în
cazul îmbrăcăminţilor din beton.
Adezivul fixarea plăcilor se va prepara la faţa locului în cantităţi strict
necesare şi va fi de consistenţă păstoasă.
Plăcile se vor monta în patul de mortar astfel pregătit, în rânduri regulate,
cu rosturi de maximum 0,5 mm, în cazul folosirii plăcilor pătrate cu latura de 50
şi 25 mm şi de 1 mm sau 1,5 mm, în cazul folosirii plăcilor pătrate cu latura de
100 mm respectiv 150 mm sau de maximum 3 mm, în cazul folosirii plăcilor de
formă dreptunghiulară cu laturile de 300 x 150 mm.
După aşezarea plăcilor pe o suprafaţă corespunzătoare razei de
acţiune a mâinii muncitorului (circa 60 cm lăţime ), la plăcile la care se
constată denivelări se adaugă sau se scoate local din adezivul de poză. Apoi
se face o verificare a planeităţii suprafeţei cu un dreptar aşezat pe diagonalele
executată şi ghidate după nivelul porţiunii de pardoseală executată anterior,
îndesindu- se atent plăcile în mortarul de poză, prin batere uşoară cu
ciocane peste dreptar astfel încât suprafaţa de pe spatele plăcilor să
pătrundă în masa de mortar şi să asigure planeitatea suprafeţei.
Operaţia se continuă în acest mod pe toată suprafaţa care se execută într-
o zi de lucru. Îmbrăcămintea din plăci de gresie ceramică nu se va freca
pentru finisare, ci după curăţirea cu rumeguş de lemn se va şterge cu cârpe
înmuiate în apă şi apoi se va cerui.
PARDOSELI DE GRESIE PORŢELANATĂ

Se vor realiza pardoseli din gresie porţelanată colorată în masă cu
aspectul vizibil mat combinat cu piese cu aspectul vizibil lucios (lustruit).
127
RO 24301140; J17/1517/2008
Gresia porţelanată având calităţi deosebite de rezistenţă la uzură,

absorbţie de apă foarte mică, clasa de combustibilitate C0 precum şi duritate
foarte mare se vor alege:
- gresie pentru pardoselile interioare şi gresie profilată pentru trepte;
- gresie pentru pardoselile exterioare cu rezistenţa la circulaţie şi la
ciclurile de îngheţ şi variaţie de temperatură –30° + 40°C;
Pentru impermeabilizarea totală a suprafeţelor se recomandă tratarea cu
substanţe hidrofobe. Se optează pentru montarea plăcilor de gresie porţelanată
pe şapa cu mortar adeziv prevăzut de producător.
După fixare se fereşte spaţiul respectiv de acţiunea factorilor de mediu
(ploaie, îngheţ, însorire puternică) cel puţin 24 ore.
Având în vedere gama foarte largă de astfel de produse se vor solicita
agremente tehnice atât pentru gresie porţelanată cât şi pentru adezivii utilizaţi
pentru montajul gresiei precum şi dosarele tehnice şi caiete de sarcini pentru
ambele categorii de produse. Se va acorda atenţie condiţiilor specifice de
utilizare a produsului precum şi a prevederilor privind punerea în operă în mod
special pentru calitatea gresiei şi adezivelor pentru gresia de exterior.
PARDOSELI DIN PARCHET

MATERIALE DE BAZĂ
- parchet laminat STAS 228/1-78
- plinte pentru parchet STAS 228/1-87
MATERIALE AUXILIARE
- cuie din sîrmă de oţel STAS -2111-90
- folie tip PE
- adeziv prenadez NTR 2830-75
- pene de dilatare
- holsuruburi
DESCRIERA LUCRĂRILOR
Deoarece parchetul are capacitatea de a absorbi/elibera umiditatea trebuie
ţinut 48 de ore în camera în care urmeză să fie montat, fără ambalajul din
128
RO 24301140; J17/1517/2008
plastic, în poziţie orizontală pentru a evita curbarea lui.

Montarea primului rând de parchet se excută astfel : se montează prima
placă lângă perete, placa nu trebuie lipită de perete se vor folosi distanţiere
pentru că în timp parchetul se dilată uşor.Se verifică alinierea şi dacă unghiul
este drept. După acesată verificare se adaugă o nouă placă de parchet şi se
contiună în acest fel până se realizează primul rând. La ultima placă din rând
se ţine seama de cei 15 mm care trebuie lăsaţi faţă de perete.Se continuă în
acest fel şi la montarea următoarelor rânduri.La ultimul rând trebuie măsurate
cu exactitate dimensiunile necesare luând în considerare şi cei 15 mm care
trebuie lăsaţi faţă de perete.Dacă ultima placă din rând este prea lungă
acestă se taie la dimensiunea necesară.
După ce parchetul a fost montat, având rolul de a finisa îmbinarea dintre
perte şi pardosaea se montează plinta de jur împrejurul camerei.
După încheierea lucrării pardoseala de parchet se curăţă, fie prin
măturare, fie prin folsirea aspiratorului.
DETALII DE EXECUŢIE
-după montarea stratului suport se verifică orizontalitatea acestuia ;
-dacă stratul suport prezintă denivelări acestea nu trebuie să fie mai mari
de 3 mm la o lungime de 2 m.
-parchetul va fi montat pe lungimea camerei, în acest fel dilataţia şi
contracţia lui este minimă ;
-plăcile de parchet se vor manipula cu grijă fără să se zgârie ;
-distanţa până la perete de 15 mm va fi asigurată cu ajutorul distanţierelor;
CERINŢE OBLIGATORII PENTRU MONTAJ

-experienţa executantului în lucrări de reparaţii la pardoselile de parchet ;
-pregătierea şi calificarea corespunzătoare în acest gen de lucrări ;
-respectarea standedelor de calitate cu privire la montajul pardoselilor ;
ALTE CERINŢE
-tăierea plăcilor de parchet se face cu un ferăstrău electric se evită astfel
aşchierea muchiilor acestora;
129
RO 24301140; J17/1517/2008
-tăierea se începe de pe suprafaţa ce nu are model pe ea, evitând

deteriorarea aspectului placilor
-tăietura trebuie să fie dreaptă pentru a evita apariţia unor spaţii goale
datorită tăierilor strambe.
CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR

-deoarce stratul suport trebuie să asigure rezistenţa la sarcini staticie şi
dinamice să asigure confortul termic şi acustic, se va urmări pe parcursul
montajului acestuia să fie de bună calitate ;
-între plăcile de stratului suport trebuie să existe un spaţiu de până la 20
mm ;
-rostul de dilatare de 15 mm trebuie să fie respectat pe fiecare latură a
camerei ;
VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI

Verificări la recepţia preliminară se face de comisia de recepţie prin :
- starea generală a suprafeţei;
- planeitatea şi orizontalitatea ;
- mărimea rosturilor ;
- în zona tocurilor uşilor se verifică dacă parchetul a fost montat corect în
aşa fel încât să permită deschidera, închidera uşilor.
CONFECŢII METALICE - PARAPETI
GENERALITATI
Prezenta documentatie se aplica la executia, controlul si receptia
constructiilor metalice ce fac parte din investitie.
Executia, receptia, depozitarea, atât în uzina cât si pe santier, transportul,
ambalarea, montajul, vopsitoria si finisajul constructiei si a partilor de
constructie metalica, vor respecta prevederile standardelor, normativelor si
intructiunilor tehnice in vigoare si prevederile prezentei documentatii.
Prezenta documentatie nu suplineste prevederile normativelor in vigoare
ci le completeaza si precizeaza anumite detalii si modul de interpretare.
130
RO 24301140; J17/1517/2008
Respectarea prevederilor normativelor in vigoare si a prezentei

documentatii, este obligatorie si constituie baza receptiei provizorii si definitive a
unor parti din lucrare sau a ansamblului ei.
Furnizorul(executantul) va face instructajul necesar cu întregul personal de
executie, în uzina si pe santier, referitor la proiect, normative, intructiuni tehnice
si prezentei documentatii în asa fel încât fiecare din cei ce contribuie la
realizarea lucrarii sa cunoasca perfect sarcinile ce le revin în respectarea
conditiilor tehnice de calitate a lucrarii.
In scopul asigurarii calitatii lucrarii, furnizorul poate completa prezentei
documentatii cu alte prevederi pe care le va considera necesare, în vederea
realizarii corecte a elementelor constitutive, subansamblurilor si ansamblurilor
uzinate si montate.
Pentru lucrarile de constructii metalice se vor respecta:
- STAS 767/0 - 88 Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din
otel. Conditii tehnice generale de calitate.
- STAS 767/2 - 78 Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari nituite
si imbinari cu suruburi de constructii din otel. Prescriptii de executie
- STAS 500/1 - 89 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii
generale tehnice de calitate.
- C 150 - 99 Normativ privind calitatea îmbinarilor sudate din otel ale
constructiilor civile, industriale si agricole.
- SR EN 25817/93 Imbinari sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru
nivelurile de acceptare a defectelor.
- C 56 – 85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente.
1.2. Documentatia
1.2.1. Documentatia tehnica de executie este elaborata de :
- proiectant;
- intreprinderea care uzineaza elementele si subansamblele de
constructie;
- intreprinderea care executa montajul structurii metalice.
1.2.2. Documentatia tehnica elaborata de proiectant.
131
RO 24301140; J17/1517/2008
1.2.2.1. Aceasta trebuie sa cuprinda piesele scrise si desenate

specificate la articolul 1.4.1 din STAS 767/0 - 88, la care se adauga :
- categoria de executie A sau B pentru fiecare element in parte conform
articolului 1.3. din STAS 767/0 - 88;
- pe elementele sudate se va indica, pentru fiecare cusatura sudata in
parte, nivelul de acceptare al sudurilor conform Instructiunilor tehnice C 150 -
99;
- pentru elementele sudate s-a ales nivelul de acceptare "c" –
intermediar, pentru defecte, conform SR EN 25817-1993;
daca pe planurile de executie nu se specifica grosimea cusaturilor de colt
(a), aceasta se stabileste de catre intreprinderea de uzinare in functie de
grosimea (t) a produselor laminate care se imbina, conform tabelului 1.
TABEL A
GROSIMEA CUSATURILOR DE COLT
Grosimea Grosimea
tablelor cusaturilor
t (mm) de colt a (mm)
min.
4....8 3.5
9....15 4.0
16...20 4.5
21 ...30 5.0
31 ...40 6.0
> 40 8.0
La grosimi neegale ale produselor laminate care se sudeaza, grosimea

minima a cusaturilor de colt (a) se stabileste corespunzator grosimii minime a
celor doua laminate.
132
RO 24301140; J17/1517/2008
Proiectul de executie cuprinde cerintele specificate in contractul incheiat

cu clientul.
1.2.3. Documentatia ce trebuie elaborata de uzina constructoare

1.2.3.1. Furnizorul are obligatia sa intocmeasca o documentatie a
tehnologiei de confectionare, care sa cuprinda operatiile de debitare si
prelucrare a pieselor si preasamblare in uzina.
Intreprinderea ce uzineaza piesele metalice are obligatia ca inainte de
inceperea uzinarii sa verifice planurile de executie. O atentie deosebita se va da
verificarii tipurilor si formelor cusaturilor sudate prevazute in proiect. In cazul
constatarii unor deficiente sau in vederea usurarii uzinarii (de exemplu alte
forme ale rosturilor, imbinarilor sudate precum si pozitia imbinarilor de uzina
suplimentare), se va proceda dupa cum urmeaza :
- pentru deficiente care nu afecteaza structura metalica din punct de
vedere al rezistentei sau montajului (neconcodanta unor cote, diferente in
extrasul de materiale, etc.), uzina efectueaza modificarile respective,
comunicandu-le in mod obligatoriu si proiectantului;
- pentru unele modificari care ar afecta structura din punct de vedere al
rezistentei sau al montajului, comunica proiectantului propunerile de modificari
pentru a-si da avizul.
Orice modificare de proiect se face numai cu aprobarea prealabila, scrisa,
a proiectantului.
Modificarile mai importante se introduc in planurile de executie de catre
proiectant; pentru unele modificari mici acestea se pot face de uzina dupa ce
primeste avizul in scris al proiectantului.
1.2.3.2. Dupa verificarea proiectului si introducerea eventualelor
modificari, uzina constructoare intocmeste documentatia de executie care
trebuie sa cuprinda :
a) Toate operatiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor
incepand de la debitare si terminand cu expedierea lor.
b) Tehnologia de debitare si taiere.
c) Procesul tehnologic de executie pentru fiecare subansamblu in parte,
care trebuie sa asigure imbinarilor sudate cel putin aceleasi caracteristici
133
RO 24301140; J17/1517/2008
mecanice ca si cele ale metalului de baza care se sudeaza, precum si clasele

de calitate prevazute in proiect pentru cusaturile sudate.
d) Preasamblarea in uzina, metodologia de masurare a tolerantelor la
premontaj.
1.2.3.3. Procesul tehnologic de executie pentru fiecare piesa trebuie sa
cuprinda :
- piese desenate cu cote, pentru fiecare reper;
- procedeele de debitare ale pieselor si de prelucrare a muchiilor, cu
modificarea
clasei de calitate a taieturilor;
- marcile si clasele de calitate ale otelurilor care se sudeaza;
- tipurile si dimensiunile cusaturilor sudate;
- forma si dimensiunile muchiilor care urmeaza a se suda conform datelor
din
proiect sau, in lipsa acestora, conform SR EN 29692/94 si SR EN ISO
9692-2 :2000;
- marca, caracteristicile si calitatea materialelor de adaos : electrozi,
sarme si flexuri;
- modul si ordinea de asamblare a pieselor in subansambluri;
- procedeele de sudare;
- regimul de sudare;
- ordinea de executie a cusaturilor sudate;
- ordinea de aplicare a straturilor de sudura si numarul trecerilor;
- modul de prelucrare a cusaturilor sudate;
- tratamentele termice daca se considera necesare;
- ordinea de asamblare a subansamblelor;
- planul de control nedistructiv (Rontgen, gamma sau ultrasonic) al
imbinarilor;
- planul de prelevare a epruvetelor pentru incercari distructive;
- regulile si metodele de verificare a calitatii pe faze de executie, cf. cap. 4
din
STAS 767/0 - 88 si prevederile prezentei documentatii.
134
RO 24301140; J17/1517/2008
Regimurile de sudare se stabilesc de catre intreprinderea de uzinare, pe

imbinari de proba, acestea se considera corespunzatoare numai daca
rezultatele incercarilor distructive si analizelor metalografice realizate conform
tabel 5 din C 150-99 corespund prevederilor din tabelul 6 al normativului
respectiv.
Pentru fiecare marca de otel si pozitie de sudare prevazuta a se aplica la
fiecare subansamblu diferit, se va executa cate o serie de placi de proba ce se
vor stabili de catre ISIM.
1.2.3.4. Procesele tehnologice de executie vor fi avizate de ISIM.
In vederea realizarii in bune conditiuni a subansamblelor sudate de serie,
intreprinderea executanta va intocmi fise tehnologce pe baza proceselor
tehnologice de mai sus si SDV-urile de executie pentru toate tipurile diferite de
subansamble.
La intocmirea fiselor si procedeelor tehnologice se va avea in vedere
respectarea dimensiunilor si cotelor din proiecte, precum si calitatea lucrarilor,
in limita tolerantelor admise prin STAS 767/0 - 88 si prin prezentei documentatii.
Dimensiunile si cotele din planurile de executie se inteleg dupa sudarea
subansamblelor. Pentru piesele cu lungimi fixe prevazute ca atare in proiect,
dimensiunile se inteleg la + 200C.
1.2.3.5. Inainte de inceperea lucrarilor, in vederea verificarii si definitivarii
proceselor tehnologice de executie, uzina va executa cate un subansamblu
principal (cap de serie), stabilit de proiectant si ISIM, pe care se vor face toate
masuratorile si incercarile necesare. Masuratorile vor cuprinde verificari ale
cordoanelor de sudura vizual si cu lichide penetrante, control radiografic al
sudurilor cap la cap si control US pentru cusaturile de colt patrunse, precum si
control distructiv pe epruvete extrase din placile tehnologice. Se vor face, de
asemenea, masuratori complete asupra geometriei subansamblului, inainte si
dupa premontaj si se va verifica inscrierea in tolerantele prevazute in prezentei
documentatii.
Rezultatele acestor masuratori si cercetari se verifica de o comisie
formata din reprezentantii proiectantului, uzinei, beneficiarului, intreprinderii de
montaj si ISIM.
135
RO 24301140; J17/1517/2008
In functie de rezultatele obtinute, comisia va stabili daca sunt necesare

masuratori si incercari distructve suplimentare si daca subansamblul de proba
(cap de serie) executat se va introduce in lucrare.
Rezultatele acestor incercari si masuratori vor fi consemnate intr-un dosar
de omologare al subansamblului de proba.
Subansamblele de proba se vor executa pe baza tehnologiilor de sudare
elaborate de uzina si avizate de ISIM.
Procesul tehnologic de executie pentru subansamblele de proba, care va
cuprinde si tehnologiile de sudare, va fi elaborat de uzina si avizat de ISIM.
Dupa omologarea subansamblelor de proba se vor omologa tehnologiile de
sudare pentru toate tipurile de imbinari in conformitate cu SR EN ISO 15614-
8 :2003.
1.2.3.6. Procesele tehnologice de executie pentru subansamblele
completate si definitivate in urma executiei celor de proba, vor fi aduse la
cunostinta proiectantului, beneficiarului si intreprinderii de montaj.
1.2.3.7. Pe baza proceselor tehnologice definitivate in urma incercarilor,
inginerul sudor va extrage din acestea, din "Caietul de sarcini" si standarde,
toate sarcinile de executie si conditiile de calitate ce trebuiesc respectate la
lucrarile ce revin fiecarei echipe de lucru (sortare, indreptare, sablare, trasare,
debitare, asamblare provizorie, haftuire, sudare, prelucrare, etc.). Aceste
extrase vor fi predate echipelor si prelucrate cu acestea, astfel incat fiecare
muncitor sa cunoasca perfect sarcinile ce ii revin.
1.2.4. Documentatia tehnica ce trebuie intocmita de intreprinderea ce
monteaza structura metalica.
1.2.4.1. Aceasta trebuie intocmita de personal cu experienta in lucrari de
montaj (ingineri, maistri) care vor conduce montajul, tinand seama de specificul
lucrarii si utilajele de care se dispune, precum si de anotimpul in care se vor
face lucrarile de sudare la montaj.
1.2.4.2. Inainte de a incepe elaborarea documentatiei de montaj,
intreprinderea care o intocmeste are obligatia sa verifice documentele tehnice
de proiectare si de executie in uzina si sa semnaleze elaboratorului acestora
orice lipsuri sau nepotriviri constatate, precum si sa propuna, daca considera
necesar, unele eventuale modificari sau completari ce ar usura montajul.
136
RO 24301140; J17/1517/2008
1.2.4.3. Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda :

- spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier al
elementelor de constructii;
- organizarea platformelor de preasamblare pe santier, cu indicarea
mijloacelor de transport si ridicare ce se folosesc;
- verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj
impuse;
- pregatirea si executia imbinarilor de montaj;
- verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia
montata;
- ordinea de montaj a elementelor;
- metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele
intermediare de montaj;
- schema si dimensiunile halei incalzite iarna pentru completarea
subansamblelor uzinate cu unele piese ce se sudeaza pe santier.
1.3.- Materiale.
Materialele de baza trebuie sa corespunda conditiilor prescrise în proiect
(marca, clasa de calitate) sa fie însotite de certificatele de calitate ale
furnizorului materialelor si sa aiba marcate pe fiecare tabla, platbanda etc.
marca otelului, clasa de calitate, numarul sarjei precum si poansonul AQ al
furnizorului de material.
Folosirea laminatelor nemarcate nu este admisa.

La executia constructiilor metalice se foloseste sortimentul de otel :
- otel OL 37.2- STAS 500/2 - 80 cl. I-a de calitate;
- otel OL 52.2- STAS 500/2 - 80 cl. I-a de calitate
Caracteristicile otelurilor vor fi solicitate explicit în comanda de materiale
catre furnizorul laminatelor si nu se vor considera având aceasta calitate decât
piesele anume marcate, însotite de certificat de calitate corespunzator.
Certificatele de calitate vor trebui prezentate la receptia in uzina a produselor
uzinate, dupa care se vor pastra timp de 10 ani.
137
RO 24301140; J17/1517/2008
Furnizorul lucrarilor este obligata sa verifice prin sondaj calitatea otelului

livrat la fiecare 200 - 500 tone livrate. Defectele de suprafata si interioare ale
laminatelor trebuie sa coerespunda punctului 2.2. din STAS 767/0-88.
Materialele de adaos
La executia sudurilor manuale (hafturi si suduri definitive)se vor folosi
electrozi care trebuie sa corespunda standardelor pentru materiale de adaos.
Furnizorul care executa imbinarile sudate are responsabilitatea folosirii in
fabricatie a materialelor de adaos corespunzatoare tehnologiilor omologate.
Materialele de adaos se stabilesc de catre responsabilul tehnic cu sudura
al unitatii de executie si se vor utiliza in asa fel incat caracteristicile mecanice de
rezistenta a cordoanelor de sudura sa depaseasca cu min. 20% rezistenta
materialelor de baza.
Se recomanda folosirea tehnologiei de sudare in mediu de gaz protector.
Suruburi de inalta rezistenta pretensionate (IP)

Suruburile de inalta rezistenta vor fi din grupa de caracteristici mecanice
8.8 si 10.9 conform STAS 2700/3 - 89, cu piulite din grupa de caracteristici 8 si
10 conform SR EN 20898-2 :1997 si saibe conform STAS 8796/3 - 89.
Furnizorul va face de asemenea verificarea caracteristicilor mecanice a
suruburilor, piulitelor si saibelor prin verificarea duritatii Brinell. Proportia
verificarilor va fi de cite un organ de asamblare pentru fiecare lot mai mare de
500 buc. livrat de uzina furnizoare pe baza aceluias certificat de calitate.
Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi depozitate in lazi
marcate special.
Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi zincate.
2.Constructia metalica executata în uzina

2.1 - Generalitati
Furnizorul lucrarilor va întocmi pentru fiecare subansamblu, un proces
tehnologic de executie în asa fel încât sa asigure buna calitate a lucrarii.
Procesul tehnologic trebuie sa cuprinda:
- piesele desenate pe repere cu toate cotele;
138
RO 24301140; J17/1517/2008
- dimensiunile de taiere si procedeul de taiere al laminatelor;

- calitatile materialului de baza ce trebuie folosit;
- modul de pregatire a marginilor pieselor ce se sudeaza (sanfrenarea);
- modul de preasamblare (haftuire) a elementelor si a subasamblelor;
- procedeul de sudare cu indicarea de a se folosi pe scara larga sudarea
automata si semiautomata;
- regimul de sudare;
- tipurile si dimensiunile cordoanelor de sudura;
- ordinea de executie a cordoanelor pentru evitarea deformatiilor
neadmisibile si a tensiunilor interne mari;
- ordinea de aplicare a straturilor si numarul trecerilor, unde e cazul;
- modul de prelucrare a cordoanelor;
- ordinea de asamblare;
- planul de control Rontgen, gamagrafic sau ultrasonic
Regimurile de sudare se stabilesc de uzina pe placi de proba,
considerându-se corespunzatoare numai dupa efectuarea încercarilor mecanice
si fizice ale cordoanelor de sudura care trebuie sa corespunda cu prevederile
prezentei documentatii.
Furnizorul este direct si singur raspunzator pentru întocmirea proceselor
tehnologige de executie si sudare ale subansamblelor (care se executa în
uzina), de alegerea regimurilor optime de sudare, de calitatea materialelor de
adaos alese ca si calitatea lucrarilor executate, în conformitate cu planurile de
executie si prezentei documentatii.
2.2. Executarea elementelor metalice sudate

Pregatirea laminatelor
La alegerea lor laminatele trebuie sa fie controlate din punct de vedere al
calitatii, starii si aspectului lor, precum si al eventualelor defecte de laminare.
Pe baza numarului de sarja imprimata pe laminate ca si pe baza
buletinelor de analiza si încercari mecanice se va verifica corespondenta
datelor cu cerintele proiectului, standardelor si prezentei documentatii.
139
RO 24301140; J17/1517/2008
Prin examinarea exterioara pe ambele fete se va stabili starea pieselor si

eventualele defecte de laminare. Laminatele ruginite, murdare de noroi, ulei sau
vopsea se vor curata înainte de prelucrare.
Laminatele cu defecte ca: stratificari, suprapuneri, sufluri, fisuri, incluziuni
sau alte defecte neadmisibile, ca si cele cu abateri dimensionale peste cele
admise prin standarde sau prezentei documentatii nu vor fi folosite la executia
constructiei metalice sudate.
Se poate face si un control ultrasonic, prin întelegere între parti, în masura
în care acest lucru va aparea necesar si în functie de posibilitatile tehnice.
Prelucrarea laminatelor fara îndreptarea lor prealabila este admisa în cazul
în care abaterile fata de forma lor geometrica corecta, nu depasesc tolerantele
cuprinse in standardele in vigoare (STAS 767/0 - 88) sau pe cele indicate in
detaliile de executie.
Laminatele care prezinta deformatii mai mari ca cele mentionate mai sus,
trebuie indreptate inainte de trasare si debitare.
Indreptarea laminatelor se face în conditiile precizate in prescriptiile in
vigoare. Indreptarea la rece este admisa numai daca deformatiile nu depasesc
valorile din standardele pentru laminate în vigoare.
2.3. - Trasarea.
Constructiile metalice se vor executa conform detaliilor din proiect,
folosind tehnologia proprie fiecarui atelier specializat.
Trasarea se va executa cu precizie de 1.00 mm daca in proiect nu se
prevede o precizie mai mare. Nu se admite acumularea mai multor tolerante pe
aceeasi linie de cotare.
Trasarea se efectueaza cu instrumente verificate si comparate cu
etaloanele de control verificate oficial sau cu instalatii speciale. Pe sabloane se
scriu : simbolul lucrarii, numarul desenului, pozitia pieselor, diametrul gaurilor,
numarul pieselor aceleasi, etc.
La stabilirea cotelor din trasare si debitare a materialelor se va tine seama
ca valorile cotelor din proiect sa fie cele finale, care trebuie realizate dupa
incheierea intregului proces tehnologic de uzinare. Orientarea pieselor fata de
directia de laminare poate fi oricare, daca in proiect nu se prevede altfel.
140
RO 24301140; J17/1517/2008
Dupa trasare, înainte de executarea taierii se va marca prin poansonare pe

fiecare piesa trasata sarja din care face parte tabla. De asemenea, piesele vor fi
marcate prin vopsire (sau poansonare) cu numarul de pozitie al piesei conform
proiectului sau planului de operatii. Verificarea executarii corecte a marcajului
pe piese va fi efectuata prin sondaj de organul AQ, trasatorul nefiind scutit de
raspundere.
2.4.- Prelucrarea laminatelor.

Taierea pieselor se face cu foarfeca, cu fierastraul, cu flacara de oxigen
sau cu laser folosindu-se cu precadere taierea mecanizata. Nu se admite
taierile si prelucrarile cu arcul electric.
Racordarile sau degajarile circulare care sunt prevazute în proiect se vor
executa obligatoriu numai prin gaurire cu burghiul sau prin taiere cu suflai axial
cu compas.
La piesele debitate sau prelucrate cu flacara, la care nu se mai fac
prelucrari ale muchiilor, este obligatoriu sa se curete crusta de zgura care se
formeaza la partea inferioara a taieturii.
Prelucrarea muchiilor (sanfrenarea) pieselor ce trebuie îmbinate prin
sudura este obligatorie si se va executa conform procesului tehnologic de
executie.
Prelucrarea muchiilor se poate executa atât cu mijloace mecanice (ex, prin
aschiere) cât si mecanizat cu flacara de oxigaz. Dupa sanfrenarea cu flacara
este obligatorie polizarea muchiilor sanfrenate pe o adancime de minim 2 mm.
Nu se admite prelucrarea muchiilor manual cu flacara de oxigaz.
Suprafetele taieturilor executate cu stanta sau flacara se prelucreaza prin
aschiere pe o adancime de 2 – 3 mm. Se excepteaza marginile libere ale
guseelor ori rigidizarilor. Marginile taieturilor executate cu flacara, foarfeca sau
laser nu mai necesita prelucrarea prin aschiere, daca prin sudare se topesc
complet sau daca se asigura taierii clasa de calitate 1.2.1 conform SR EN ISO
9013 – 1998.
O eventuala preincalzire a laminatelor inainte de taiere se va face conform
prevederilor procesului tehnologic de uzinare. Crestaturile. neregularitatile sau
fisurile fine rezultate dintr-o prelucrare defectuasa cu oxigen, se inlatura prin
141
RO 24301140; J17/1517/2008
daltuire, polizare sau rabotare. Daltuirea sau polizarea se executa cu o panta

de 1 : 10 fata de suprafata taieturii sau prin incarcare cu sudura, cu respectarea
tehnologiei de sudare si acordul proiectantului.
Piesele al caror contur prezinta unghiuri intrande se gauresc in prealabil in
varful unghiului cu un burghiu avand diametrul de minim 25 mm. In cazul taierii
cu o masina de copiat, la unghiurile intrande trebuie asigurata o racordare cu
diametrul de minim 25 mm, urmata de polizare.
Pe fiecare piesa taiata dintr-o tabla se va aplica un marcaj prin vopsire si
poansonare, prin care se noteaza :
- numarul piesei conform marcii din desenele de executie si eventual
indicativul elementului la care se foloseste ;
- marca si clasa de calitate a tablei;
- numarul lotului din care provine.
Tipul imbinarii trebuie prevazut in proiect. Uzina trebuie sa examineze
aceste tipuri si sa faca proiectantului propuneri de modificari, daca prin acestea
se usureaza executia, fara a modifica calitatea cusaturii. Geometria rosturilor
(unghiul, marimea muchiilor netesite, deschiderea rosturilor, etc.) ca si forma
prelucrarii muchiilor in vederea sudarii se alege de uzina functie de tipul
imbinarii prevazute in proiect, de procedeul de sudare folosit si de grosimea
pieselor, tinand seama de prevederile din SR EN 29692 – 94 pentru sudarea cu
arc electric invelit. Aceste forme trebuie prevazute in tehnologia de sudare
intocmita de uzina.
Toate piesele care în urma procesului de taiere cu flacara au suferit
deformatii mai mari decât cele indicate în prezentei documentatii vor fi supuse
îndreptarii. Indreptarea se va putea face la laminorul de planat sau prin încalzire
locala. Temeratura tablei în zonele încalzite local va fi de cca. 600o C. Ea va fi
obligatoriu controlata.
In cazul îndreptarii prin încalzire locala se interzice racirea fortata a zonelor
încalzite ( de expemplu cu jet de apa sau aer).
Gaurirea se face dupa operatiile de îndreptare si sudare. Ea se poate face
si înaintea acestor operatii daca se asigura conditiile de calitate si coincidenta
gaurilor din piesele care se suprapun.
142
RO 24301140; J17/1517/2008
Dimensiunile pieselor taiate trebuie astfel realizate încât dupa sudarea

definitiva sa nu se depaseasca abaterile admise.
2.5.- Controlul calitatii dupa debitare, îndreptare si prelucrarea muchiilor.

Organul AQ are obligatia sa verifice urmatoarele:
- existenta pe piese a marcajului corect si vizibil;
- dimensiunile pieselor debitate în limitele tolerantelor;
- curatirea completa a crustei de zgura, care se formeaza pe partea
inferioara a
taieturii;
- planeitatea suprafetelor si rectilinitatea marginilor pieselor dupa
îndreptare, în limitele tolerantelor;
- executia corecta a sanfrenului la piesele ce necesita aceasta prelucrare.
Nu se admite trecerea la alte operatii a pieselor care:
- sunt necorespunzatoare dimensional;
- nu au marcajul corect si vizibil;
- prezinta defecte de taiere ce nu pot fi remediate.
2.6.- Asamblarea.
Operatii premergatoare asamblarii.
Piesele care urmeaza a fi asamblate trebuie sa aiba suprafetele uscate si
curate. Se interzice asamblarea pieselor ude, acoperite cu ghiata, unsoare,
noroi, rugina etc. prezentând exfolieri.
Marginile pieselor care se sudeaza vor fi polizate pe o latime de 20 - 30
mm pe ambele fete pentru îndepartarea completa a tunderului si ruginii.
Piesele care prezinta muscaturi rezultate prin oprirea accidentala a
procesului de taiere cu flacara, vor fi remediate înainte de asamblare .
2.7.- Asamblarea pieselor în vederea sudarii (asamblare provizorie)

Asamblarea pieselor se va executa cu ajutorul dispozitivelor de
asamblare, sudare. Constructia acestor dispozitive trebuie sa asigure precizia
de asamblare a pieselor in limitele tolerantelor admise de prezentei
documentatii si sa nu împiedice deformarea libera a pieselor precum si
executarea lucrarilor de sudare în bune conditii.
143
RO 24301140; J17/1517/2008
La asamblare nu se admite prinderea cu sudura pe suprafetele tablelor a

dispozitivelor de tragere.
Asamblarea în vederea sudarii automate sub flux a îmbinarilor cap la cap
se poate face direct pe dispozitivul de sudare sub flux cu strângere
electromagnetica.
In perna se va pune flux de aceeasi calitate cu cel întrebuintat la sudarea
otelului respectiv. Fluxul va trebui sa îndeplineasca conditiile prevazute. Nu se
admite folosirea în perne a unui strat de umplere a pernei de alta calitate si
depunerea numai la suprafata a unui strat redus ca grosime din fluxul cu care
se sudeaza.
Asamblarea trebuie facuta astfel ca dupa sudarea definitiva sa rezulte
subansamble cu dimensiuni corecte. Eventualele abateri la asamblarea pentru
sudare trebuie sa se încadreze în cele prevazute în aceasta documentatie.
Neregularitatile si deformatiile locale pe care le prezinta o piesa si care
depasesc pe cele prevazute în aceasta documentatie, trebuie sa fie înlaturate
prin prelucrare, realizându-se racordarea lina de la portiunea prelucrata la cea
neprelucrata.
La asamblare tolerantele sunt cele din STAS 767 / o - 88.
2.8.- Controlul calitatii dupa asamblarea si prinderea provizorie

Inainte de operatia de sudare, se vor verifica toate dimensiunile
subansamblelor.
Se vor controla toate prinderile de sudura (haftuirile). Acestea vor fi
controlate de organul AQ din schimbul respectiv. Se va proceda la examinarea
amanutita a fiecarei prinderi, folosind în acest scop lampi electrice si lupe cu o
putere de marire de 2,5 ori.
Daca se constata fisuri în cordoanele de prindere a unor îmbinari cap la
cap, se vor îndeparta complet cordoanele de prindere fisurate, prin craituire arc-
aer, urmata de o polizare pâna la îndepartarea completa a urmelor lasate de
arcul electric (de la craituire) pe materialul de baza.
n cazul unor fisuri în cordoanele de prindere a unor îmbinari de colt
acestea se vor elimina prin polizare sau craituire mecanica (se elimina complet
cordoanele cu fisuri). Curatirea mecanica va fi urmata obligatoriu de polizare.
144
RO 24301140; J17/1517/2008
Dupa polizarea portiunilor în care au existat haftuiri cu fisuri este

obligatoriu sa se faca un control amanuntit a acestor zone atât vizual cât si cu
lichide penetrante.
2.9- Sudarea subansamblelor metalice

2.9.1. Generalitati
Executarea unor îmbinari sudate de buna calitate este conditionata de:
- folosirea unor laminate de buna calitate lipsite de defecte ca: stratificari,
suprapuneri, sufluri, fisuri, incluziuni;
- curatirea de impuritati (grasimi, vopsea, rugina etc.) a laminatelor în zona
îmbinarii;
- uscarea zonelor din table pe care se aplica sudarea;
- folosirea unor materiale de adaos (electrozi, sârma, flux)
corespunzatoare materialului de baza ce se sudeaza;
- respectarea la stabilirea regimului de sudare a energiei liniare minime de
sudare prescrisa pentru fiecare tip de îmbinare ;
- sudarea în plan orizontal a imbinarilor cap la cap, respectiv sudarea în
jgheab a imbinarilor de colt;
- sudarea în stare nerigidizata a îmbinarilor pentru evitarea concentrarii
tensiunilor, prin folosirea unei ordini de asamblare si sudare corecte.
Sudarea subansamblelor metalice se va executa în hale închise la o
temperatura de minim + 5oC. Locurile de munca vor trebui sa fie lipsite de
curenti permanenti de aer care ar influenta asupra calitatii sudurilor.
Daca din anumite motive este necesar sa se execute în aer liber unele
îmbinari manuale, de lungime mica, aceasta se va efectua sub directa
îndrumare a inginerului sudor al sectiei. Vor trebui luate masuri speciale pentru
protejarea locului de sudare si al sudorului, de vânt, ploaie, zapada, care ar
împiedica buna executie a lucrarilor.
In aceste conditii sudarea pieselor metalice este admisa si la o
temperatura sub + 5oC dar nu mai mica de – 5oC si numai pentru piese cu
grosimi sub 24mm, executate din laminate de otel cu cel mult 0,18%C.Inainte
de sudarea se vor preîncalzi muchiile pieselor ce se sudeaza la temperatura de
100 – 150oC.
145
RO 24301140; J17/1517/2008
Pentru piese cu grosimi mai mari de 24 mm si cu continut în carbon mai

mic de 0,18%,muchiile vor fi preîncalzite la o temperatura de 150-200oC.
Racirea zonelor sudate se va efectua astfel ca temperatura de 100oC a pieselor
sa se stinga nu mai devreme de 30 min. de la temperatura sudarii. Aceasta se
poate realiza prin protejarea zonelor sudate cu placi de azbest sau prin
micsorarea vitezei de racire folosind flacara gaz-aer. Personalul care se ocupa
cu racirea lenta a îmbinarilor sudate va fi special instruit.
La sudare se vor folosi electrozi, care se vor usca obligatoriu la o
temperatura de 250 – 300oC timp de minim 1 ora.
Port-electrozii (clestii), cablurile si modul de realizare a contactului de
masa vor corespunde prevederilor .
Utilajul folosit la sudarea automata si semiautomata trebuie sa asigure
stabilitatea regimurilor de sudare fixate în proiectul procesului tehnologic, cu
urmatoarele tolerante:
- la viteza de sudare 10%;
- la intensitatea curentului de sudare  3%;
- la tensiunea arcului voltaic  5%.
Unele oscilatii izolate de scurta durata ale aparatelor de masurat nu vor fi
considerate ca o nerespectare a regimului stabilit, daca aceste oscilatii nu au un
caracter periodic si nu dauneaza calitatii cordoanelor de sudura executate.
2.9.2.- Operatii premergatoare sudarii.

Regimurile de sudare se stabilesc în uzina de catre laboratorul de sudura,
pe baza de încercari. Scopul stabilirii unui regim de sudura normal, este
obtinerea unei calitati bune a îmbinarilor sudate. Indeosebi se urmareste:
- realizarea caracteristicilor mecanice corespunzatoare;
- patrunderea corespunzatoare în materialul de baza;
- patrunderea la radacina;
- lipsa defectelor (fisuri, pori, incluziuni, etc.).
La stabilirea regimului de sudare se va avea în vedere modul de prelucrare
a marginilor recomandate pentru sudura manuala si pentru sudura automata.
Incercarile pentru stabilirea regimului de sudare trebuie sa se faca pe piese
146
RO 24301140; J17/1517/2008
care nu mai folosesc ulterior însa cu material de baza si de adaos de aceeasi

calitate cu cele care se folosesc la sudarea subansamblelor metalice.
Regimurile stabilite se mentin atâta timp cât nu se schimba unul din
factorii: marca materialului de baza, marcile materialelor de adaos, procedeele
de sudare.
Laboratorul de sudura va comunica sectorului de sudura si serviciului AQ
regimul optim de sudura pentru fiecare tip de cordon.
Toate sudurile manuale, automate si semiautomate se executa cu folosirea
placutelor terminale.
-Pentru îmbinari de colt se vor prevedea, la ambele capete ale cordonului,
placute terminale în forma de T.
-Pentru îmbinarile cap la cap se vor aseza, la ambele capete ale
cordonului placute terminale. Placutele terminale vor fi sanfrenate la fel cu
piesele ce se îmbina.
In cazurile în care nu este posibila asezarea placutelor terminale trebuie sa
se asigure completarea craterelor de la capetele cordoanelor de sudura.
Dupa terminarea operatiilor de sudare, placutele terminale trebuie
îndepartate iar capetele codoanelor se vor prelucra. Indepartarea placutelor
terminale se va face numai prin taierea cu flacara. Nu se admite indepartarea
lor prin lovire Pentru efectuarea încercarilor mecanice necesare controlului
calitativ al îmbinarii respective se vor executa placi de proba din material de
baza de aceeasi calitate cu cel al pieselor ce trebuie sudate, având aceleasi
grosimi cu muchiile prelucrate în acelasi mod.
Imbinarile cap la cap la care se vor folosi placi de proba pentru încercari
mecanice se stabilesc de comun acord intre proiectant si furnizor.
Placile pentru probe vor avea poansonat pe ele un numar pentru a putea
indentifica locul unde au fost extrase, numar care va corespunde cu cel din
procesul tehnologic.
Placile de proba se vor suda în acelaesi conditii in care se executa
îmbinarea si de catre acelasi sudor, care îsi va imprima poansonul pe placa.
2.9.3.- Controlul subansamblelor înaintea sudarii.
147
RO 24301140; J17/1517/2008
Inainte de sudare fiecare îmbinare va fi controlata de catre maistrul din

schimbul respectiv si de catre organul AQ.
Nu se va permite începerea sudarii daca:
- fiecare piesa a subansamlului nu are marcat numarul sarjei si numarul
pozitiei sale din planul de operatii;
- ansamblurile si prinderile nu corespund cu planurile de executie, cu
prevederile procesului tehnologic si cu indicatiile din prezentul Caiet;
- sunt depasite tolerantele de prelucrare, sanfrenare sau asamblare,
specificate în prezentul Caiet;
- muchiile care se sudeaza si zonele invecinate nu sunt curate. Se va
verifica si curatirea zgurii hafturilor;
- placutele terminale nu sunt bine asezate sau au dimensiuni mai mici
decât cele indicate în procesul tehnologic;
- rosturile au local abateri mai mari decât cele admise;
- îmbinarile cap la cap ale pieselor ce se asambleaza si care au fost
sudate înainte de asamblare nu au fost controlate sau nu corespund clasei de
calitate prescrisa.
Rosturile mai mari ca cele admise trebuie micsorate înainte de începerea
operatiei de sudare a îmbinarilor respective. Apropierea pieselor se va face prin
taierea haftuirilor. Daca micsorarea rosturilor nu se poate realiza prin
apropierea pieselor, este necesar sa se faca încarcarea lor prin sudura. Nu se
admite sub nici un motiv introducerea în rost a unor adaosuri formate din
sârma, electrozi, etc.
2.9.4.- Sudarea propriu-zisa

Se interzice amorsarea arcului electric pe suprafetele ce nu se acopera
ulterior cu sudura. Se vor lua masuri sa nu se produca deteriorari ale pieselor
prin stropiri de metal topit.
Se interzice racirea fortata a sudurilor. Zgura de sudura se va îndeparta
numai dupa racirea normala a acestora. La sudarea automata si
semiautomata,îndepartarea fluxului trebuie sa se faca la o distanta de cel putin
1 m de arcul voltaic.
148
RO 24301140; J17/1517/2008
La sudurile cap la cap, înainte de sudarea pe fata a doua, radacina primei

suduri se va curata prin craituirea mecanica sau prin procedeul arc-aer pâna se
obtine o suprafata metalica curata. In cazul folosirii procedeului aer-arc este
obligatoriu sa se polizeze suprafetele rostului pâna la îndepartarea completa a
materialului ars.
Sudurile de prindere (haftuire) se acopera întodeauna complet cu cordonul
propriu-zis pentru a evita suprapunerea mai multor cratere de încheiere. In
acest scop primul strat va începe intodeauna de la sudura de prindere pentru a
putea acoperi complet eventualele cratere, realizându-se cordoane fara
îngrosari bruste în dreptul haftuirilor.
Sudarea va începe si se va termina obligatoriu pe placutele terminale.
Straturile de sudura se vor depune unul dupa altul fara ca zona îmbinarii
sa se raceasca. Totusi temperatura stratului depus anterior nu va depasi
200oC. (La îmbinarile scurte, se va lasa pentru racire un timp de 5-6 minute
între doua straturi succesive de sudura).
2.9.5- Sudarea manuala.

Electrozii pentru sudura manuala se vor alege în functie de marca otelului.
Se vor avea în vedere urmatoarele:
- In timpul sudarii, arcul electric se mentine cât mai scurt, efectuând mici
pendulari perpendiculare la directia de sudare. Se interzice efectuarea unor
pendulari mari, prin care la fiecare strat depus sa se acopere întregul rost de
sudare. Ultimul strat se va putea executa cu acoperirea întregului rost;
- La îmbinari de colt sensul de sudare se va pastra de regula de la mijlocul
subansamblului catre capete. Se recomanda ca sudurile de colt lungi sa fie
executate simultan de doi sudori începând de la mijloc spre capete;
- La stabilirea regimului de sudare se va avea în vedere alegerea
diametrelor de electrozi astfel ca sa se asigure o patrundere buna la radacina
îmbinarii;
- Sudarea manuala a îmbinarilor cap la cap se va executa de preferinta în
plan orizontal;
- Numarul de straturi la îmbinarile cap la cap se va stabili prin procesul
tehnologic si va fi în functie de marca otelului.
149
RO 24301140; J17/1517/2008
- Fiecare strat de sudura la îmbinarile cap la cap se va depune în mod

obligatoriu de la un capat spre celalalt. Nu se admite sudarea de la cele doua
capete spre centru.
Fiecare strat se va depune în sens invers celui parcurs pentru depunerea
stratului precedent.
2.9.6.- Sudarea automata.

Materialele de adaos (sârma, flux) sa îndeplineasca conditiile prevazute de
prescriptiile in vigoare.
Ingrosarile rezultate la începerea si încheierea cordoanelor se vor netezi
prin polizare (în cazul când nu a fost posibila asezarea pe placute la capetele
sudurilor).
Sudarea automata a îmbinarilor de colt se va executa orizontal în jgheab,
asigurându-se patrunderea necesara.
La depunerea unui strat de sudura trebuie sa se asigure executia stratului
respectiv fara a fi necesara întreruperea procesului de sudare.
Daca în mod accidental se întrerupe procesul de sudare al unui strat, el se
va relua in mod obligatoriu în acelasi sens si cât mai repede.
La fiecare cordon de sudura de rezistenta sudorul trebuie sa imprime
poansonul sau pe metalul de baza în locuri vizibile la circa 50 mm distanta de
axul cusaturii si anume la mijlocul lungimii la cordoane de 1 m si de la început si
sfârsit la cordoane mai lungi de 1 m.
Sudurile se vor executa fara pori, incluziuni, lipsuri de topire etc. Suprafata
cusaturilor trebuie sa fie cât mai neteda si uniforma. Se vor evita crestaturile de
topire de la marginile cordoanelor de sudura iar craterele se vor completa cu
sudura. Nu se admite matarea sudurilor.
Toate cordoanele de sudura se vor executa cu dimensiunile prevazute în
procesul tehnologic în conformitate cu proiectul de executie
2.9.7.- Controlul operatiilor de sudare si a îmbinarilor sudate.

Controlul operatiilor de sudare si a îmbinarilor sudate se executa în fazele
principale ale procesului de sudare, dupa cum urmeaza:
150
RO 24301140; J17/1517/2008
Controlul materialelor de adaos - acestea vor trebui sa corespunda

prescriptiilor standardelor si normativelor in vigoare. In timpul executiei se va
urmari folosirea corecta a materialelor de adaos, pastrarea si uscarea lor în
bune conditiuni. Materialele necorespunzatoare sau cele care prezinta dubii nu
vor fi folosite la sudare.
Controlul procesului de sudare - în timpul procesului de sudare se va
verifica respectarea întocmai a prescriptiilor din procesul tehnologic si proiectul
de executie. Se va verifica respectarea aplicarii corecte a procedeelor indicate,
a ordinei de asamblare si sudare, a regimului de sudare.
Cordoanele de sudura se vor verifica:
- între straturi vizual, cu lupa, iar în caz de dubii si cu lichide penetrante;
- cordoanele finale- vizual, cu lupa , cu lichide penetrante (în caz de dubii)
si cu instrumente de masurat.
2.9.8.- Prelucrarea dupa sudare.

Dupa sudare, cordoanele de sudura se vor prelucra conform indicatiilor din
proiect si procesul tehnologic.
Prelucrarea se va face în general prin polizare sau aschiere urmata de
polizare. Rizurile rezultate din polizare vor fi paralele in directia efortului în piesa
respectiva. Este interzisa prelucrarea finala perpendicular pe directia efortului.
2.9.9. – Conditii de calitate ale pieselor, elementelor, subansamblelor si

cusaturilor sudate
a) Abateri dimensionale ale pieselor elementelor si subansamblelor
sudate.
Dimensiunile specificate pe desenele de executie corespund temperaturii
de + 200C.
Pentru masuratori facute la alte temperaturi se vor face corecturile
necesare, coeficientul de dilatare termica liniara fiind  = 12 x 106.
Abaterile limita de la forma si dimensiunile pieselor si subansamblelor
sudate sunt cele specificate in STAS 767/0 -88 pct. 2.3.1 ... 2.3.5 si anume
tabelele 1, 2 si 3, cu urmatoarele limitari si precizari :
- abateri limita la lungimea pieselor secundare : +2 ... -4 mm
151
RO 24301140; J17/1517/2008
- abateri limita la lungimea grinzilor principale :

- pana la deschideri de 9 m inclusiv : +0 ... -4 mm
- la deschideri mai mari de 9 m : +0 ... -6 mm
- abateri limita la stalpi frezati (cu lungimea intre 4, 5 si 9 m) :  2 mm.
- abateri limita la stalpi cu capetele nefrezate, insa prelucrate pentru
sudare : +2 ... -4 mm.
Lungimile de la punctele de mai sus se inteleg masurate intre fetele
exterioare prelucrate ale sudurilor, care vor avea formele si dimensiunile din SR
EN 29692/94 sau din procesele tehnologice, cu tolerantele prescrise in acestea.
Daca lungimile rezulta mai mari, ele se vor prelucra cu discuri abrazive,
iar daca rezulta mai mici, se va proceda conform pct. 4.7.1.4. d si art. 2.3.5.2
din STAS 767/0 -88.
- inclinarea limita  1 a talpii superioare a grinzilor dublu T conform
numarului 1 din tabel B ;
- pe portiunea pe care se sudeaza placile cutate sau in dreptul imbinarilor
cu alte
piese asezate deasupra:
 max = 0,005 B dar cel mult 1 mm;
- in celelalte portiuni ale grinzilor : B/40 dar cel mult 5 mm.
- deformatia limita in ciuperca  1, conform numarului 2 din tabel B
- pe portiunile pe care se sudeaza gujoanele sau in locurile de imbinare
cu alte
piese pozitionate deasupra elementului :
 1  0,005 C dar cel mult 1 mm;
- in celelalte portiuni ale grinzilor : 0,025 B dar cel mult 5 mm.
Pentru a respecta toleranta la deformarea "in ciuperca" se recomanda ca
talpile superioare ale grinzilor principale sa fie predeformate invers la rece,
inainte de sudare.
In vederea realizarii corespunzatoare a rosturilor de montaj intre
subansamble si tronsoane, abaterile la inaltimea si latimea acestora pe zonele
de montaj : conform numarului 13 si 14 din tabel B : +2 ... -3 mm.
Exceptie fac distantele dintre fetele interioare ale stalpilor intre care se
monteaza grinzi fara rosturi in lungul lor, care trebuie sa fie de cel mult  2 mm;
152
RO 24301140; J17/1517/2008
aceste tolerante trebuiesc respectate pe inaltimea pe care se face imbinarea

intre stalpi si grinzi.
Pentru restul abaterilor limita se respecta prevederile din tabelul 3.a, iar
pentru tolerantele de aliniere cele din SR EN ISO 13920 – 1998.
b) Conditii de calitate ale cusaturilor sudate.

Indiferent de tipul imbinarilor si forma cusaturilor, calitatea cusaturilor
sudate se verifica dimensional, vizual prin examinare exterioara si cu lupa, prin
ciocanire, cu lichide penetrante, exceptional si prin sfredelire.
Cusaturile cap la cap avand nivelul B de acceptare al sudorilor sau la
acelea indicate in planul de radiografiere, calitatea cusaturilor se verifica si prin
metode nedistructive (cu radiatii penetrante sau mixte si cu ultrasunete).
Conditiile de calitate pentru taierea marginilor si prelucrarea rosturilor,
corespunzatoare claselor de calitate din proiect, sunt cele din tabelul 3 din
Normativul C 150 -99.
Nivelurile de acceptare a defectelor in imbinarile sudate sunt cele din
Tabelul 6 din Normativul C 150 -99 pentru cusaturi cap la cap si de colt.
2.9.10.- Controlul calitatii.

Controlul de calitate al subansamblurilor si al îmbinarilor lor sudate se face
de catre organele competente ale furnizorului.
Controlul se va face vizual si prin masuratori dimensionale.
La acest control nu trebuie depasite tolerantele admisibile din STAS 767/o
–88.
Se va da o deosebita atentie la respectarea tolerantelor în locurile de
îmbinare cu alte elemente.
Furnizorul lucrarilor va face prin sondaj încercari la rupere pe epruvete din
materialul de baza folosit (otelul) si încercari pe epruvete sudate, conform STAS
5540/2-82 .
2.9.11.- Remedierea defectelor.
153
RO 24301140; J17/1517/2008
Remedierile defectelor constatate pe fiecare faza de executie sau la

controlul final al unui subansamblu, in vederea aducerii la forma si dimensiunile
din proiect sau a realizarii clasei de calitate a cusaturilor sudate prevazute in
proiect sau in procesele tehnologice de sudare se stabilesc de inginerul sudor
al uzinei responsabil cu lucrarea.
In cazul aparitiei mai frecvente a unor defecte neadmise, uzina impreuna
cu organul de supraveghere vor stabili cauzele lor si vor propune solutii de
remediere care vor fi analizate si avizate de comisia ISIM, proiectant si
beneficiar.
Defectele din cusaturile greu accesibile se remediaza pe baza unei
tehnologii de remediere ce urmeaza sa fie stabilita de inginerul sudor, tinand
seama si de prevederile prezentei documentatii si Normativul C 150 -99.
Tehnologia va fi avizata, iar executarea lucrarilor se va face sub
conducerea si supravegherea directa a inginerului sudor.
Se admit slefuiri locale ale cusaturilor marginale si urmelor de amorsare a
arcului electric, care nu depasesc 5 % din grosimea pieselor sudate.
Crestaturile marginale, denivelari mai mari sub cota sau cratere
neumplute mai adanci se vor poliza si umple cu sudura, trecerile de la sudura
la materialul de baza urmand sa fie racordate lin si netezite prin polizare in
directia eforturilor principale.
Se interzice lasarea unor denivelari mari sau rizuri perpendiculare pe
directia eforturilor.
Remedierea porilor izolati sau a incluziunilor izolate, avand dimensiuni
mai mari ca cele admise se face prin excavare cu pereti inclinati de 1/20 ... 1/50
si apoi resudare.
Remedierile defectelor interioare ca incluziuni, nepatrunderi, etc. din
cusaturile sudate se fac prin inlaturarea portiunii cu defecte si resudare.
Inlaturarea acestor portiuni se poate face prin :
- polizare sau taiere cu discuri abrazive;
- rabotare;
- daltuire sau craituire cu dalta pneumatica;
- taiere prin procedeul arc - aer.
154
RO 24301140; J17/1517/2008
Dupa indepartarea portiunii cu defect, locul se polizeaza si se

examineaza cu ochiul liber si cu lupa, de maistru, inginer sudor pentru a se
convinge ca intregul defect a fost eliminat, dupa care se face resudarea portiunii
excavate.
Tehnologia de resudare care trebuie sa asigure deformatii si tensiuni
interne minime, se stabileste de inginerul sudor.
Dupa resudare, locul se curata de zgura si se examineaza din nou pentru
a exista convingerea ca lucrarea a fost corect executata.
In cazul cusaturilor cap la cap, radiografiate initial, se face o noua
radiografie sau o examinare cu ultrasunete pentru a exista siguranta ca defectul
a fost complet eliminat.
Racordarea sudurii de remediere cu metalul de baza si cusatura initiala
se face prin polizare.
Nu se admit mai mult de doua remedieri in acelas loc.
Toate remedierile se inseamna cu vopsea pe piesa remediata si se trec in
"fisele de urmarire a executiei".
Tehnologiile de indreptare a pieselor deformate prin sudare sau alte
cauze, peste tolerantele admise, se stabilesc de inginerul sudor si se executa
sub supravegherea si raspunderea acestuia.
In general indreptarea se face la cald la temperaturi controlate in jur de
6000C si prin presare usoara. Se interzice indreptarea la temperaturi la cald -
albastru (2000 .... 3000C) sau prin ciocanire.
In cazul indreptarii de piese si subansamble, locurile indreptate se
marcheaza pe piese si se noteaza in fisierele de urmarire a executiei.
2.9.12.- Marcare.
Fiecare subansamblu sau elemente de constructie gata de a fi expediat la
santier, se va marca cu vopsea rezistenta la intemperii.
Subansamblele sau elementele constructiilor metalice vor avea notate:
- tipul elementului - conform denumirii din proiect;
- numarul de ordine de fabricatie (numerotat de la 1 la numarul total);
- pozitia piesei sau subansamblului în ansamblul piesei (stânga, dreapta,
centrala, marginala).
155
RO 24301140; J17/1517/2008
Pentru piesele mici care se livreaza detasat se va nota tipul elementului,

numarul de pozitie al piesei ( în extrasul de laminate) si eventual plansa cu
detalii.
2.9.13.- Preasamblarea.
Fiecare parte de obiect va fi preasamblata în uzina, se va verifica
colinearitatea barelor, respectarea tolerantelor de asamblare, se va marca si
apoi se va expedia dupa dezasamblare si coletare.
La coletare se va tine seama de gabaritele de transport CF sau AUTO.
2.9.14.- Certificat de calitate.

Pentru fiecare piesa sau subansamblu care paraseste uzina, se va elibera
un certificat de calitate care sa ateste ca subansamblu este calitativ si
dimensional corespunzator proiectului si Caietului de sarcini.
Nu se va primi nici un subansamblu fara sa fie însotit de certificatul de
calitate respectiv.
2.9.15.- Depozitare si transport.

Depozitarea si transportul subansamblelor sau a pieselor detasate finite,
se va face atât la uzina cât si în drum spre santier, în asa fel încât acestea sa
nu se deformeze, apa sa nu stagneze pe piesele metalice iar partile neprotejate
prin vopsire sa fie aparate de rugina.
2.9.16.- Protectia constructiilor metalice contra coroziunii.

Pregatirea suprafetelor pentru vopsire cuprinde:
indepartarea mizeriei prin periere cu peria de sarma, spalare cu apa,
stergerea cu carpe, bumbac, calti, uscarea cu aer cald
- indepartarea grasimilor, uleiurilor prin degresare
- pregatirea sudurilor prin polizare, frezare, etc.
156
RO 24301140; J17/1517/2008
- indepartarea oxizilor si a tunderului prin procedee mecanice (polizare,

sablare)
indepartarea micilor defecte de suprafata (porozitati, denivelari) prin
acoperire cu sudura si slefuire
Protejarea suprafetelor metalice se face imediat dupa pregatirea
suprafetelor si nu trebuie sa depaseasca 3 ore de la terminarea curatirii fiecarei
portiuni de suprafata a elementului care se protejeaza.
In uzina se executa grunduirea elementelor metalice cu doua straturi de
grund.
Nu se vopsesc si nu se protejeaza cu alte produse suprafetele si gaurile
imbinarilor cu buloane, suprafetele din vecinatatea imbinarilor de montare prin
sudura.
Dupa terminarea montarii se aplica ultimul strat exterior de vopsea.
3. Constructia metalica. Executia pe santier.

3.1.- Asamblarea si montajul constructiilor metalice confectionate în uzina
Pentru transportul, manipularea si depozitarea subansamblurilor si
confectiilor , se vor respecta indicatiile de la cap.2.
Furnizorul lucrarilor de montaj nu va receptiona constructiile metalice
confectionate în uzina decât numai daca sunt însotite de un certificat de
calitate.
Organele de control tehnic ale furnizorului vor verifica prin sondaj calitatea
pieselor metalice confectionate în uzina si respectarea proiectului, prezentei
documentatii si reglementarile tehnice in vigoare.
Inaintea asamblarii subansamblurile vor fi verificate.
In afara depozitului, in imediata apropiere a locului de montare se vor
amenaja platforme pentru lucrarile de pregatire in vederea montarii.
Procesul tehnologic de asamblare si sudare a tronsoanelor pe
santier va fi stabilit de organele tehnice ale furnizorului, în conformitate cu
proiectul si Caietul de sarcini.
3.2.- Sudorii.
157
RO 24301140; J17/1517/2008
Sudorii care executa îmbinarea tronsoanelor pe santier, sudurile de

montaj, vor trebui scolarizati si instruiti si apoi supusi unor probe practice
executate în pozitia în care vor suda pe santier dupa care vor fi autorizati sa
execute numai acele cordoane de sudura pentru care au dovedit însusirea
cunostintelor teoretice si practice.
Autorizarea se va face pe baza Instructilunilor ISCIR în vigoare de catre
serviciul tehnic al furnizorului si se va consemna în scris.
Fiecare sudor autorizat va avea un poanson cu un numar înregistrat la AQ,
cu care va marca fiecare cordon de sudura executat de el.
Nu se admite a se folosi la executia lucrarilor de sudare a sudorilor
neautorizati sau care sa nu foloseasca poansonul de marcaj.
3.3.- Sudura
La executia cordoanelor de sudura pe santier, se vor respecta conditiile din
prezentei documentatii.
3.4.- Imbinari cu suruburi

Imbinarile cu suruburi IP se executa conform prevederilor din
"Instructiunile tehnice C133-82". In prezentul proiect suruburile IP lucreaza la
intindere in tija sau la presiune pe gaura. Gaurile sunt cu 2 mm mai mari fata de
diametrul surubului.
Pretensionarea suruburilor se va face prin strangerea piulitelor la un
moment egal cu 50% din momentul de strangere, pentru faza finala, moment de
strangere indicat in C133-82.
Calitatea imbinarilor se controleaza prin masurarea momentelor de
strangere cu cheia dinamometrica,si prin sondaj cu metada « unghiului de
strangere », conform prevederilor din "Instructiuni tehnice " C 133-82.
Suprafetele pieselor care urmeaza sa fie in contact dupa realizarea
imbinarii cu suruburi IP se protezeaja impotriva coroziunii la fel ca intraga
constructie metalica (nu sunt necesare masuri speciale de finisare).
158
RO 24301140; J17/1517/2008
Executia imbinarilor cu suruburi IP se face numai cu lucratori atestati.

Atestarea se refera atat la conducatorul lucrarii cat si la maistri, sef de echipa si
muncitori calificati care executa astfel de imbinari.
3.5.- Materiale.
Se vor folosi calitatile de otel specificate pe planse :
OL 37.2 - STAS 500/2 - 80 clasa I-a de calitate
OL 52.3 - STAS 500/2 - 80 clasa I-a de calitate
Tolerante.
Tolerantele la executia asamblarii elementelor de constructii la montaj sunt
cele din STAS 767 / 0 – 88 si prezentei documentatii.
3.6. - Controlul executiei.

Furnizorul va asigura prin organe competente, controlul tehnic neîntrerupt
al operatiunilor de asamblare si montaj si receptia asamblarii fiecarui
subansamblu sau element, atât la sol cât si la montaj.
Controlul operatiunilor de asamblare si montaj se vor face vizual si prin
masuratori dimensionale. Se vor verifica dimensiunile, forma si calitatea
cordoanelor de sudura de la îmbinarea fiecarui element, respectarea
tolerantelor la asamblare si a celor de montaj .
Lucrarile de montaj si de sudare pe santier vor fi urmarite si receptionate,
pe faze de executie, de un delegat permanent al clientului.
3.7.- Caietul de evidenta a montajului constructiilor metalice.

Furnizorul lucrarilor este obligat sa întocmeasca si sa tina la zi,
“Caietul de evidenta a constructiilor metalice”. Este preferabil ca acest caiet sa
fie întocmit de o singura persoana .
Acest caiet este o piesa indispensabila pentru operatiunea de
receptie partiala sau totala a lucrarii.
Se atrage atentia ca proiectantul nu va semna nici un act de receptie daca
acest caiet nu este completat cu toate datele necesare, pentru toate acele parti
de lucrare care se receptioneaza.
159
RO 24301140; J17/1517/2008
Dupa receptie acest caiet va fi predat Clientului care îl va pastra anexat la

“Cartea Constructiei”.
4.Receptia lucrarilor de constructii.
La receptia lucrarilor de constructii se vor verifica: corectitudinea executarii
îmbinarilor sudate, precum si corectitudinea asamblarii tronsoanelor metalice pe
santier.
Se va verifica corectitudinea executarii protectiei anticorozive la
constructiile metalice.
Receptia constructiilor se va face în conformitate cu C 56 - 85.
5.Dispozitii finale.
In timpul executiei lucrarii se vor retine toate documentele necesare
întocmirii cartii constructiei, respectiv: proiectul care a stat la baza executiei,
dispozitiile de santier emise pe parcursul executarii lucrarii, procesele verbale
de receptie calitativa si de lucrari ascunse întocmite pe parcursul executiei,
precum si certificatele de calitate ale materialelor folosite, buletine de încercari,
etc.
Eventualele remedieri necesare, se vor executa numai cu avizul sau
sprijinul proiectantului.
6.Intretinerea constructiei.
In timpul exploatarii, beneficiarul va urmari ca elementele constructiilor sa
nu fie încarcate peste limitele admise în proiect.
Depunerile de industrial vor fi înlaturate la intervale regulate astfel încât
acestea sa nu depaseasca limitele admise. Inlaturarea depunerilor de praf se
va face pe baza unui program întocmit în acest sens de beneficiar.
Periodic se va face o verificare tehnica a starii constructiei. Dupa
evenimente cu caracter exceptional (cutremure, incendii, explozii, avarii
datorate procesului de exploatare, etc.) se va face în mod obligatoriu verificarea
starii tehnice a constructiei.
Anexa 1. Prescriptii generale de executie pentru subansamble sudate din

otel carbon, slab aliate:
160
RO 24301140; J17/1517/2008
1. Constructiile sau elementele de constructii aferente utilajelor si

instalatiilor se executa cu respectarea prescriptiilor prevazute în STAS 767/0-
1988 - Constructii din otel - Conditii tehnice generale de calitate .
2. La prelucrarile prin taiere, a elementelor componente ce se sudeaza, se
va respecta: (în lipsa prevederilor din documentatie) clasa II A conform SR EN
ISO 9013 : 2003 – Taiere termica. Clasificarea taierilor termice. Specificatii
geometrice ale produselor si tolerante referitor la calitati.
3. Forma si dimensiunile rosturilor de sudura executate cu procedee de
sudare manuala se vor încadra în prevederile SR EN 29692 : 1994 - Sudarea
cu arc electric cu electrod învelit, sudarea cu arc electric în mediu de gaz
protector si sudarea cu gaze prin topire. Pregatirea pieselor de îmbinat din otel.
4. Abaterile limita la dimensiunile fara toleranta ale îmbinarilor sudate se
vor încadra în prevederile SR_EN ISO 13920 : 1998 - Sudare. Tolerante
generale pentru constructii sudate. Dimensiuni pentru lungimi si unghiuri. Forme
si pozitii.
5. La executia îmbinarilor sudate se vor respecta prevederile SR EN 288 -
3 + A1 : 1999 - Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru
materiale metalice. Partea 3 : Verificarea procedurii de sudare cu arc electric a
otelurilor.
- Tipurile de îmbinari sudate prevazute în documentatie sunt obligatorii
pentru executant.
- Materialul de aport va fi în conformitate cu cerintele tehnologice stabilite
de catre executant si compatibil cu materialul de baza al subansamblelor.
- Stabilirea tehnologiei de sudare, alegerea electrozilor, proiectarea SDV-
urilor pentru respectarea conditiilor din proiect si din actele normative
specificate mai sus sunt sarcina executantului.
6. Calitatea îmbinarilor sudate va corespunde prevederilor din SR EN
25817 : 1993 - Îmbinari sudate cu arc electric din otel . Ghid pentru nivelurile de
acceptare a defectelor.
În lipsa unor precizari speciale prevazute în documentatie se va alege
nivelul de acceptare “c” - intermediar pentru defecte.
161
RO 24301140; J17/1517/2008
7. Examinarea defectelor se va realiza prin metode nedistructive conform

recomandarilor SR_EN 12062:2001 – Examinari nedistructive ale
imbinarilor sudate. Reguli generale pentru materiale metalice .
În lipsa specificatiilor din documentatie, îmbinarile sudate vor fi examinate
nedistructiv în functie de posibilitatile tehnologice ale executantului, prin una din
metodele recomandate astfel
-Controlul cu RX pentru 10 % din îmbinari, conform:
- SR EN 444 : 1996 - Examinari nedistructive. Principii generale pentru
examinarea radiografica cu radiatii X si gama a materialelor metalice;
- Controlul cu lichide penetrante pentru îmbinarile critice (depistate
pe cale optica - vizuala), în baza indicatiilor cuprinse în:
- SR EN 571 - 1 : 1999 - Examinari nedistructive. Examinari cu lichide
penetrante. Partea 1 : Principii generale;
- SR EN 970 : 1999 - Examinari nedistructive ale îmbinarilor sudate prin
topire.
- Examinare vizuala.
8. Protecţia împotriva coroziunii
La executarea protectiei anticorozive a structurii metalice se va respecta
urmatoarele prevederi :
conform „Ghid de proiectare privind protectia impotriva coroziunii a
constructiilor din otel” – GP 111 – 2004, protectia anticoroziva a constructiei va
avea urmatoarele caracteristici :
Clasificarea mediilor agresive – clasa de corozivitate C3 – medie;
Criteriile si nivelurile de performanta pentru stratul suport sunt in
conformitate cu prevederile din tabelul 4.1. ;
Criteriile si nivelurile de performanta pentru protectiile anticorozive sunt in
conformitate cu prevederile din tabelul 4.2, pentru clasa de corozivitate C3;
Durabilitatea sistemului de protectie va fi „medie” (M) – 5 ¿ 15 ani;
Sistemul de acoperire va fi prin vopsire (tabel 5.2)
Conform „Ghid de executie privind protectia impotriva coroziunii a
constructiilor din otel”- GE 053 – 2004 :
Gradul de pregatire a suprafetelor va fi Sa2,5 (SR EN ISO 8501-1) si
Psa2,5 (SR EN ISO 8501-2);
162
RO 24301140; J17/1517/2008
Pregatirea suprafetelor inaintea vopsirii se va face in conformitate cu

prevederile SR EN ISO 8504-1 / 2002 si SR EN ISO 8504-2 / 2002.
Grosimea totală minimă a sistemului de acoperire va fi de 120 microni. Se
pot folosi si alte materiale de bază ale sistemului de acoperire dacă in fişa
tehnică şi agrementul tehnic se indică că sunt indeplinite criteriile de
performantă.
Aplicarea straturilor de acoperire prin vopsire se va face inainte de
montarea elementelor de constructii. Se poate accepta ca ultimul strat să se
aplice după montare. Se pot aplica înainte de montaj numai straturile de grund
şi cel puţin un strat de vopsea din componen|a sistemului de acoperire pe
întreaga suprafa|ă, iar pe zonele care se suprapun se va aplica numărul total de
straturi ale sistemului de acoperire prin vopsire.
Pentru aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire trebuie sa se creeze
urmatoarele conditii de mediu ambiant :
lipsa de praf;
concentratie cat mai redusa a gazelor agresive;
temperatura aerului si a piesei de protejat între 5 şi 400C dacă nu se
specifică alte valori de către producătorul de materiale de protecţie;
umiditatea relativă a aerului sub 70 %, conform STAS 10702/1-83, dacă nu
se specifică altfel de către producătorul de materiale.
Primul strat al sistemului de acoperire prin vopsire se va aplica după cel
mult 3 ore de la pregătirea suprafeţelor elementelor din oţel.
Straturile succesive ale sistemului de acoperire prin vopsire se vor aplica
numai pe suprafeţe curate, lipsite de apă, praf sau de impurităţi.
Fiecare strat al acoperirii trebuie să fie continuu, lipsit de încreţituri, băşici
sau exfolieri, fisuri, neregularităţi.
Culoarea fiecărui strat trebuie să fie uniformă pe toată suprafaţa
elementului şi nuanţa culorii trebuie să difere de la strat la strat pentru a permite
verificarea numărului de straturi aplicat.
Numărul de straturi al sistemului de acoperire, aplicat pe suprafaţa pieselor
din oţel trebuie să realizeze grosimea totală minimă prevăzută în proiect,
inclusiv la colturi şi muchii.
9. Controlul calitatii lucrarilor.
163
RO 24301140; J17/1517/2008
Obligatiile si raspunderile unitatilor beneficiare de investitii, de proiectare si

de constructii-montaj, în asigurarea calitatii constructiilor, sunt reglementate prin
Legea nr.10/1995. In activitatea de control tehnic al calitatii se va respecta
sistemul de evidenta stabilit prin reglementarile în vigoare.
10. PROTECTIA MUNCII SI PSI

10.1. PROTECTIA MUNCII
1. La intocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale
de securitate a muncii , dintre care principalele sunt incluse in urmatoarele acte
normative :
Legea nr. 90/1996 a protectiei muncii ;
Norme generale de protectia muncii , emise prin Ordinul Ministerului
Muncii si Protectiei Sociale (MMPS) nr. 578/1996 si Ordinul Ministerului
Sanatatii nr. 5840/1996 , in mod expres cap. 2 subcap. 2.4, cap. 3 subcap. 3.1
– 3.9,cap. 4 subcap. 4.8 , cap. 5 subcap. 5.1 , 5.3 si 5.4 ;
Norme specifice de securitate a muncii pentru constructii si confectii
metalice , emise prin Ordinul MMPS nr.56/1997 (cod 42) ;
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de zidarie , montaj
prefabricate si finisaj constructii ,emise prin Ordinul MMPS in 1996 (cod
27);
Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea , transportul ,
turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat ,
emise prin Ordinul MMPS nr. 136/1995 (cod7) ;
Norme specifice de protectia muncii pentru manipularea , transportul prin
purtare cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor , emise prin Ordinul
MMPS nr. 719/1997 (cod 57) ;
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime , emise prin
Ordinul MMPS nr. 235/1995 (cod 12) ;
Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea liantilor si
azbocimentului , emise prin Ordinul MMPS nr. 161/31.03.1997 (cod 52) , cap.
III, subcap. 1.
2. In conformitate cu Normele Generale de Protectia Muncii, furnizorul
lucrarilor este obligat:
164
RO 24301140; J17/1517/2008
- sa analizeze documentatia tehnica de executie din punctul de vedere al

securitatii muncii si daca este cazul , sa faca obiectiuni , solicitand
proiectantului modificarile necesare conform reglementarilor legale.
- sa aplice prevederile legislative de protectie a muncii, precum si
prescriptiile din documentatiile tehnice privind executarea lucrarilor de baza, de
serviciu si auxiliare necesare realizarii constructiilor ;
- sa execute toate lucrarile prevazute in documentatia tehnica in scopul
realizarii unei exploatari ulterioare a constructiilor in conditii de securitate a
muncii si sa sesizeze clientul si proiectantul cind constata ca masurile propuse
sunt insuficente sau necorespunzatoare, sa faca prpuneri de solutionare si sa
solicite acestora aprobarile necesare ;
- sa ceara clientului ca proiectantul sa acorde asistenta tehnica in vederea
rezolvarii problemelor de securitate a muncii in cazurile deosebite aparute in
executarea lucrarilor de constructii ;
sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuarii probelor,
precum si cele constatate la receptia lucrarilor de constructii.
In mod deosebit se atrage atentia asupra obligativitatii respectarii cu
strictete a Ordonantei Guvernului publicata in Monitorul Oficial nr. 18/01.1994
privind asigurarea durabilitatii, calitatii riguroase, sigurantei in functioanare si
functionabilitatii constructiilor.
3. Clientului ii revin, conform Normelor generale de protectie a muncii ,

urmatoarele obligatii legale privind executarea constructiilor :
- sa analizeze proiectul din punctul de vedere al masurilor de protectie a
muncii si in cazul cand constata deficiente , lipsuri sau neconcordante fata
de prevederile legislatiei in vigoare , sa ceara proiectantului remedierea
deficientelor constatate , completarea documentatiei tehnice sau punerea
in concordanta a prevederilor din proiect cu cele legislative;
- sa colaboreze cu proiectantul si furnizorul , dupa caz , in scopul rezolvarii
tuturor problemelor de securitate a muncii.
- pentru lucrarile care se executa in paralel cu desfasurarea procesului de
productie, sa incheie cu furnizorul un protocol in care se va delimita suprafata
pe care se executa lucrarea, pentru care raspunde privind asigurarea masurilor
165
RO 24301140; J17/1517/2008
de protectia a muncii revine furnizorului; in protocol se va specifica si conditiile

care trebuie respectate de catre furnizor, astfel incit desfasurarea procesului de
productie in conditii de securitate sa nu fie afectat de lucrarile de constructii
executate concomitent cu aceasta.
- sa controleze cu ocazia receptiei lucrarilor, realizarea de catre furnizor a
tuturor masurilor de protectie a muncii prevazute in documentatia tehnica,
refuzind receptia lucrarilor daca nu corespund din punct de vedere al securitatii
muncii.
- sa emita instructiuni proprii de securitate a muncii pe activitatile sau
grupele de activitati necesare exploatarii constructiilor.
La exploatarea constructiilor, clientul este obligat sa respecte prevederile
legale privind securitatea muncii, dintre care principalele sunt cuprinse in
urmatoarele acte:
Legea 90/1996 a protectiei muncii;
Norme generale de protectie a muncii, emise prin Ordinul Ministerului
Muncii si Protectiei Sociale (MMPS) nr.578/1996 si Ordinul Ministerului
Sanatatii nr. 5840/1996;
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, emise prin
Ordinul MMPS nr. 235/1995 (cod 12).
10.2. PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR – PSI

Pe toată durata desfăşurării lucrărilor se vor respecta toate lucrările de
protecţie a muncii prevăzute de actele normative în vigoare.
Au fost avute în vedere prevederile cuprinse în :
• Legea Nr. 319/14.07.2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă;
• Norme generale de protecţie a muncii - 2002, aprobate cu Ordinul
MMSS nr. 508/20.11.2002 şi Ordinul MSF nr. 933/25.11.2002;
• Norme de medicină a muncii, conform Ordinului M.S.nr.983/23.06.1994;
• "Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii" elaborat
de MLPAT (Ordinul Nr.9/N/15.03.1993), cu precădere cap. 1÷18 şi cap. 30.
• Norme specifice de securitate a muncii pentru transport intern - 1995,
elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
166
RO 24301140; J17/1517/2008
• Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime,

aprobate cu Ordinul Nr.235/26.07.1995 emis de Ministerul Muncii şi Protecţiei
Sociale.
• Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul
prin purtare şi cu mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor, aprobate
cu Ordinul Nr.719/07.10.1997 emis de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
• Hotărârea Nr. 300/02.03.2006 privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate pentru şantierele temporare sau mobile.
• Hotărârea Nr. 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru
semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă.
• Hotărârea Nr. 1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de
protecţie la locul de muncă.
• Hotărârea Nr. 1.091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate pentru locul de muncă.
• Hotărârea Nr. 1.146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de
muncă.
• Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea şi tăierea
metalelor Nr.2/1996;
• Norme specifice de securitate a muncii pentru construcţii şi confecţii
metalice aprobate cu Ordinul Nr.56/29.01.1997, emis de MMPS (broşura nr.
42/2001).
• Norme specifice de securitate a muncii Nr.3 – pentru fabricarea,
transportarea şi depozitarea oxigenului.
• Norme specifice de securitate a muncii Nr.4 – pentru fabricarea,
transportarea şi depozitarea acetilenei.
Toţi muncitorii care participă la executarea lucrărilor vor fi instruiţi atât cu
privire la succesiunea operaţiilor şi a fazelor de lucru, cât şi asupra normelor de
securitate si sănătate in munca ce trebuiesc respectate, corespunzător lucrărilor
pe care le execută.
Se va asigura procurarea echipamentului de protecţie pentru personal în
toate cazurile prevăzute de normativele în vigoare.
167
RO 24301140; J17/1517/2008
Înainte de începerea efectivǎ a lucrǎrilor, prin grija beneficiarului, se vor

asigura :
- delimitarea zonei de lucru ;
- supravegherea permanentǎ a zonei în vederea împiedicǎrii accesului
persoanelor neautorizate;
- condiţii pentru transportul şi depozitarea materialelor rezultate ;
- mǎsuri de protecţie împotriva prafului.
Intocmit,
Arh. Mircescu Traian Nelu
168
RO 24301140; J17/1517/2008
CAIET DE SARCINI
INSTALATII SANITARE, HVAC SI CANALIZARE
INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APA MENAJERA RECE SI

CALDA
Alimentarea cu apa potabila a întregului obiectiv de investiţie se va asigura
de la reţeaua publica de distribuţie a apei aflata pe str. Petru Cercel, prin
intermediul unui cămin de branşament amplasat in incinta, la limita de
proprietate. Branşamentul la reţeaua de apa potabila va fi realizat cu conducta
din polietilena de inalta densitate PEHD PE 80, Pn 6 atm, De 125 mm.
Alimentarea cu apa rece a clădirii RAR la parametrii de debit si presiune
necesari se va realiza prin racordare la reţeaua de distribuţie a apei potabile din
incinta obiectivului, printr-un branşament cu diametrul de 75 mm.
Instalaţia de alimentare cu apa rece si calda de consum pentru distribuţia
in grupurile sanitare, se va executa din tevi din polipropilena reticulara, Pn 10
169
RO 24301140; J17/1517/2008
bari, având diametre de la 20 mm la 63 mm. De asemenea fitingurile de montaj

vor fi executate din polipropilena reticulara.
Conductele de distribuţie a apei reci si calde se vor monta îngropat sub
pardoseala si la plafon. Pe conducta de distribuţie, la intrarea in clădire, s-a
prevăzut robinet de secţionare cu mufe. De asemenea la toate ramificaţiile
importante, pe conductele de distribuţie, precum si pe coloanele din ghene, s-
au prevăzut robineti de secţionare. Totodată s-au prevăzut robineti de
secţionare si pe conductele de legătura, la obiectele sanitare.
Prepararea apei calde menajere se va face prin intermediul unui boiler mixt
cu preparare indirect folosind agent termic de la cazanul centralei termice si o
rezistenta electrica de 2 kW. Boilerul va aveau capacitatea de 150 litri, si va fi
montat in pe perete in centrala termica proprie a clădirii.
Conductele de apa calda vor fi realizate din aceleaşi materiale ca si cele
de apa rece, in aceleaşi condiţii si pe trasee relativ paralele. Conductele de apa
calda vor fi montate, in plan orizontal, deasupra conductelor de apa rece.
Chiar daca traseele conductelor de apa calda sunt relative scurte,
beneficiarul a optat pentru recircularea apei calde. Pentru aceasta, s-a prevăzut
o pompa de recirculare având Q = 0.50 mc/h, H = 2 mCA, P = 50 W.
Conductele de recirculare vor fi realizate din aceleaşi materiale ca si cele
de apa rece si calda.
Toate conductele de apa rece, apa calda si recirculare, montate in
distribuţie la plafon sau in ghene, vor fi izolate termic cu tuburi izolante din
spuma poliuretanica protejate cu folie de aluminiu. Toate conductele de apa
rece si calda de legătura la obiectele sanitare vor fi izolate anticondens cu
banda PVC întărită.
Clădirea anexa va fi echipata cu un lavoar.
Alimentarea cu apa rece se va realiza prin racordare la reţeaua de
distribuţie a apei potabile din incinta obiectivului, printr-un branşament cu
diametrul de 75 mm, tinand cont de faptul ca acest branşament va asigura
alimentarea cu apa si apentru grupul de pompare prevăzut pentru deservirea
hidrantilor interior de incendiu.
Instalaţia de alimentare cu apa rece si calda de consum se va executa din
tevi din polipropilena reticulara, Pn10 bari, având diametre de 20 mm.
170
RO 24301140; J17/1517/2008
Pe conducta de distribuţie, la intrarea in clădire, s-a prevăzut robinet de

secţionare. Totodată s-au prevăzut robineti de secţionare si pe conductele de
legătura la lavoar.
Prepararea apei calde menajere se va face prin intermediul unui incalzitor
electric instant (fara acumulare), ce va fi montat in imediata apropiere a
lavoarului.
Conductele de apa rece si calda vor fi montate îngropat in pereţi si vor fi
izolate anticondens cu banda PVC intarîta.
INSTALAŢII INTERIOARE DE CANALIZARE MENAJERA

Evacuarea apei uzate menajere provenite de la utilizarea obiectelor
sanitare din cadrul obiectivului se va face printr-o reţea de canalizare menajera
de incinta si vor fi deversate către reţeaua de canalizare menajera publica,
existenta pe str. Petru Cercel, prin intermediul unei staţii de pompare.
Toate tipurile de conducte de scurgere vor fi executate din ţeava de
polipropilena ignifugată pentru canalizare cu diametre cuprinse intre 32 mm si
110 mm. Conductele de scurgere de la obiectele sanitare vor fi montate
ingropat in sapa sau la plafonul nivelului inferior, iar coloanele vor fi montate in
ghene fiind susţinute cu suporţi si bratari, prevăzute cu garnituri antivibratie.
Pe fiecare coloana de canalizare menajera se vor monta piese de curăţire,
înălţimea de montaj a piesei de curăţire va fi de 0,40 - 0,80 fata de pardoseala,
urmând ca in dreptul acesteia sa se prevadă usite in ghenele de mascare ale
coloanelor verticale de canalizare.
Pentru ventilarea coloanelor de scurgere ale apelor uzate menajere,
acestea vor fi prelungite peste acoperiş, prelungirea urmând a fi realizata cu
conducte din fonta pentru scurgere. Toate coloanele vor fi prevăzute in exterior
cu căciuli de protecţie.
Pentru preluarea apelor accidentale, s-au prevăzut sifoane de pardoseala,
in toate spatiile necesare.
171
RO 24301140; J17/1517/2008
Racordurile de la obiectele sanitare s-au prevăzut constructiv cu

dimensiunile si pantele normale prevăzute in STAS 1795-87.
Pentru colectarea si îndepărtarea apelor uzate menajere din canalele
tehnologice amplasate in spaţiul tehnic de verificare a autovehiculelor, in aceste
canale vor fi executate base cu dimensiunile de 0.40x0.40x0.40 m. In aceste
base vor fi montate electropompe submersibile pentru ape uzate cu
caracteristicile: Q = 3.00 mc/h, H = 7 mCA, P max = 0.75 kW. Apa uzata colectata
in base va fi pompata prin intermediul unor conducte din polietilena de inalta
densitate având diametrul De 63 mm, in reţeaua exterioara de canalizare
menajera. Conductele de refulare vor fi montate ingropat, sub pardoseala
parterului.
3.3 INSTALAŢII INTERIOARE DE CANALIZARE PLUVIALA

Pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice de pe terasa necirculabila
a clădirii RAR s-a optat pentru soluţia de colectare cu senouri (canale) laterale
cu receptoare fara garda hidraulica amplasate in jgheaburi cu curgere
gravitaţionala in conducta colectoare orizontala amplasata la partea superioara
(pentru o latura a clădirii) si coloane independente pentru fiecare receptor, pe
cealaltă latura a clădirii.
S-a adoptat soluţia de colectare cu receptoare de terasa Dn 100 cu
colectare dreapta la conducta orizontala, respectiv la coloanele verticale.
S-au prevăzut 6 receptoare de terasa, cate 3 in fiecare senou lateral.
Conducta orizontala de colectare pentru cele 3 receptoare ce se
racordează la ea va fi cu secţiune constanta Dn 160 mm. De asemenea
coloana verticala ce deserveşte aceasta conducta va avea diametrul Dn 160
mm.
Coloanele verticale ce deservesc fiecare cate un receptor de terasa vor
avea diametrul Dn 110 mm.
172
RO 24301140; J17/1517/2008
Toate conductele interioare de canalizare pluviala, precum si piesele de

racord (coturi, reducţii, ramificaţii) vor fi executate din polipropilena ignifugată
pentru canalizare.
Conductele montate la plafon sau in ghena vor fi susţinute cu suporţi si
bratari prevăzute cu garnituri antivibratie.
Colectoarele de ape pluviale vor fi executate din tuburi PP Dn 110 - Dn
160 mm. Acestea vor deversa in reţeaua de canalizare pluviala din incinta.
4. DOTAREA CU OBIECTE SANITARE SI ACCESORII

Grupurile sanitare si oficiile vor fi dotate cu următoarele:
- Lavoar din porţelan sanitar cu piedestal;
- Vas de WC din porţelan sanitar cu rezervor din porţelan sanitar montat
pe vas;
- Spălător de vase simplu, cu picurator;
- Cabina de dus cu hidromasaj;
- Pisoar cu spălare automata;
- Baterii amestecatoare cu senzor de prezenta;
- Etajere din porţelan sanitar;
- Port-prosop;
- Port-hartie;
- Dispenser de săpun lichid cu senzor de prezenta;
- Dispenser de prosoape de hârtie cu senzor de prezenta;
- Uscator electric de mâini cu senzor de prezenta;
- Sifoane de pardoseala 0 50 mm.
Pentru asigurarea colectării si pompării apelor pluviale din incinta

obiectivului sus-mentionat, s-a ales varianta retentiei temporare a apelor
meteorice intr-un bazin ingropat, de unde apa meteorica stocata va fi pompata
in emisarul natural cel mai apropiat, prin intermediul sântului dalat adiacent
străzii Petru Cercel (şoseaua de centura a municipiului Targoviste).
înainte de a fi descărcate in bazinul de retentie si pompare, apele pluviale
vor tranzita un separator de hidrocarburi dimensionat pentru un debit de cea.
100 l/s. Dimensiunile aproximative ale acestuia sunt de:
173
RO 24301140; J17/1517/2008
- L = 10.00 m;
- D = 2.50m.
Dimensiunile pot varia in funcţie de configuraţia constructiva a
separatorului.
Separatorul de hidrocarburi va fi de Clasa 1, adică va fi prevăzut

cu filtru coalescent si obturator automat. Aceasta configuraţie asigura ca,
cantitatea maxima de hidrocarburi in apa ce iese din separator un depăşeşte 5
mg/l. In aceste condiţii, apele pluviale ce tranzitează separatorul de hidrocarburi
pot fi descărcate in emisarul natural fara alte restricţii.
De asemenea, separatorul de hidrocarburi va fi prevăzut cu compartiment
de sedimentare a particulelor solide (nisip, pamant eto). In acest fel, apa
decantată, va avea maximum 50 mg/l suspensii solide.
Pentru tranzitarea unor ape pluviale excepţionale (ploi torenţiale de mare
intensitate - cantităţi mari de apa in interval scurt de timp), separatorul de
hidrocarburi va fi prevăzut cu un by-pass care sa permită tranzitarea unui debit
de cel puţin 3 ori mai mare decât debitul instalat (adică cea. 300 l/s).
Pentru accesul necesar curăţirii si întreţinerii, separatorul de hidrocarburi
va fi echipat cu cel puţin o gura de acces, ce va depasi suprafaţa terenului
amenajat cu minimum 200 mm. Gura de acces va avea diametrul minim de 500
mm si va fi prevăzuta cu capac securizat împotriva intruziunii.
Bazinul de retentie si pompare va fi executat din beton armat

monolit, va avea dimensiunile interioare in plan de 8.00x5.00 m, o adâncime de
4.00 m (5.00 m in dreptul basei generale transversale in care se vor monta
popmpele) si un volum util de cea. 70 mc.
Bazinul va avea un planseu de acoperire tot din beton armat monolit. In
planseu vor fi prevăzute 3 goluri tehnologice cu dimensiunile de 1.00x1.00 m
pentru scoaterea/introducerea pompelor, un gol cu dimensiunile de 0.80x0.80 m
pentru accesul personalului si 2 goluri circulare cu diametrul de 200 mm pentru
tuburile de ventilaţie. Atat golurile tehnologice cat si golul pentru accesul
personalului vor fi acoperite cu capace din tabla vopsita si vor fi prevăzute cu
dispozitive de închidere.
174
RO 24301140; J17/1517/2008
In dreptul golului pentru accesul personalului va fi prevăzuta o scara fixa

montata in perete, tip "pompier" cu inele de siguranţa, având in vedere
adâncimea de 4.00 m a bazinului.
Pentru poziţionarea pompelor submersibile, la un capăt al bazinului, pe
latura scurta, va fi executata o basa generala cu adâncimea de 1.00 m, lăţimea
la baza de 1.00 m si lăţimea la partea superioara de 2.00 m. Bazinul va fi
prevăzut cu panta de minim 2% spre basa.
Pentru pomparea apelor pluviale reţinute in bazin, acesta va fi echipat cu 3
electropompe submersibile (2A+1R) pentru ape pluviale cu suspensii grosiere.
Fiecare pompa va avea următorii parametri funcţionali:
- Q = 50 l/s (180 mc/h);
- H = 7-8 mCA;
- Pmax = 11.00 kW.
De asemenea, pompele submersibile vor mai avea si următoarele
caracteristici minime:
- Piedestal pentru fixarea pompei de radierul bazinului;
- Cupla demontabila si tija de ridicare a corpului pompei;
- Corpul pompei va fi executat din fonta sau otel inoxidabil;
- Motorul va fi prevăzut cu protectie termica (protectie la supra-incalzire(;
- Protecţia motorului la lipsa apel;
- Pornire/oprire automata prin senzori de nivel;
- Turaţie 1400-1800 rpm;
- Tensiune de alimentare 400-415 V, 50 Hz.
Conductele de refulare ale pompelor vor avea diametrul Dn 100 mm.
Instalaţia hidraulica ce va deservi fiecare pompa va fi alcătuita din :
- Robinet cu clapet de reţinere (clapet de sens) Dn 100 mm, Pn 10, cu
flanse;
- Robinet cu sertar pana, cu flanse Dn 100, Pn 10, cu flanse;
- Coturi OL Dn 100 la 90° Pn 10, cu flanse;
- Reducţii, ramificaţii, tronsoane de ţeava de legătura etc.
Conductele de refulare de la fiecare pompa vor descarcă intr-o conducta
comuna din otel Dn 150 mm care va descarcă apele pompate, in emisarul
natural.
175
RO 24301140; J17/1517/2008
In bazin, ansamblul hidraulic aferent pompelor, va fi ancorat de peretele

bazinului cu suporţi si bratari din otel inoxidabil prevăzuţi cu garnituri de
protecţie tip EPDM.
Toate conductele si piesele de legătura vor fi vopsite anticoroziv cu grund
si vopsea in 2 straturi.
Conductele si piesele de legătura montate in pamant vor fi poziţionate la o
adâncime minima de 1.00 m fata de generatoarea superioara si protejate la
interior prin citomare si la exterior cu banda PVC intarita.
Pentru asigurarea ventilării naturale, bazinul de retentie si pompare va fi
prevăzut cu 2 tuburi de ventilare din ţeava OL Dn 200 mm, prevăzute cu căciula
de protecţie din tabla vopsita.
Pentru evacuarea apelor uzate menajere de la instalaţiile interioare de
canalizare de deservesc obiectivul de investiţie, s-a prevăzut o reţea de
canalizare din tuburi PVC Dn 200 mm, SN 4 care sa preia apele uzate si sa le
transporte la staţia de pompare ape uzate din incinta. Din aceasta,
apele uzate menajere vor fi deversate in reţeaua de canalizare municipala,
existenta pe str. Petru Cercel. Conducta de refullare care face legătura intre
limita incintei obiectivului si reţeaua publica de canalizare, face obiectul unui alt
proiect.
Panta prevăzuta pentru conductele proiectate este i = 0.80- 1.50%. Panta
a fost astfel aleasa încât sa asigure o viteza minima de autocuratire Vmin= 0,7
m/s si sa nu depăşească viteza maxima admisa Vmax= 3 m/s.
Conductele se vor monta respectând aceleaşi condiţii ca la reţelele de apa,
adică vor avea o zona de protecţie de 10 cm de nisip sub conducta si 10 cm
deasupra.
Deasupra stratului superior de nisip se accepta material fin provenit din
săpătura, în straturi tasate, de cea 30 cm grosime.
Pe reţeaua de canalizare s-au prevăzut cămine de vizitare fara camera de
lucru, având in vedere adâncimea mai mica de 2.50 m a acestora.
Acestea s-au prevăzut din elemente prefabricate din beton si se vor
executa conform STAS 2448.
Pereţii interiori ai căminelor de vizitare executate din tuburi prefabricate de
beton, se vor proteja impotriva coroziunii prin rostuire.
176
RO 24301140; J17/1517/2008
îmbinarea tuburilor prefabricate din beton in pereţii căminului se montează

cu mortar de ciment M 100 si rostuire in interiorul căminelor de vizitare.
Rigola se scliviseste la interior cu mortar de ciment pe toata înălţimea,
pâna la bancheta camerei de lucru.
Prima treapta a scării de acces in căminele de vizitare va fi fixata la
maximum 50 cm distanta de capac, iar ultima va fi fixata la maxim 30 cm
deasupra banchetei, treptele se executa din otel beton 0 20 mm, protejat
impotriva coroziunii prin vopsire.
Căminele se vor acoperi cu capace cu rama din fonta, carosabile pentru
trafic greu, conform STAS 2308/81.
înainte de punerea în funcţiune a canalului se vor verifica:
- aliniamentele
- pantele printr-un nivelment de precizie exterior, nivelele fiind aşezate în
cămin si printr-un nivelment interior efectuat cu cruci.
- cotele radierelor căminelor.
în perioada preliminară punerii în funcţiune se efectueza verificările
încărcările si probele aferente acestei perioade conform C 65 - 85.
Proba de etanşeitate se efectuează între doua cămine consecutive, înainte
de execuţia umpluturilor.
Umplerea cu apa a canalului se face de la capătul aval, aerul evacuânu-se
la capătul amonte.
Presiunea de proba măsurata la capătul aval al tronsonului va fi egala cu 5
N/cmp.
Durata probei va fi de 15 minute.
Verificarea calităţii căminelor de vizitare si proba de etanşeitate se vor face
concomitent cu verificarea si proba canalelor, ţinând seama de condiţiile de
exploatare ale acestora.
La execuţie se va acorda o atenţie deosebita compactării patului conductei
si execuţiei etansarilor in vederea evitării exfiltratiilor de apa si pentru
asigurarea stabilităţii construcţiilor învecinate.
Deoarece in zona imediata a obiectivului nu exista reţea publica de
canalizare, este necesara execuţia unei staţii de pompare a apelor uzate
colectate de la clădirile din incinta. Aceasta staţie de pompare va fi realizata din
177
RO 24301140; J17/1517/2008
elemente prefabricate din beton, va avea o adâncime de cea. 3.50 m si un

diametru interior de cea. 1.00 m. Aceasta va fi amplasata in zona spaţiului
verde din zona centrala a incintei si va fi prevăzuta cu 1A+ 1R electropompe
submersibile pentru ape uzate, fiecare pompa având caracteristicile:
- Q = 0,10 l/s;
- H = 20 m CA;
- Pmax = 3,50 kW.
Descărcarea apelor uzate colectate in staţia de pompare in reţeaua publica
de canalizare se va realiza printr-o conducta de refulare din PEID De 75 mm
montata ingropat.
Reţeaua de canalizare pluviala
Pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice de pe terasa necirculabila

a clădirii RAR s-a optat pentru soluţia de colectare cu senouri (canale) laterale
cu receptoare fara garda hidraulica amplasate in jgheaburi cu curgere
gravitaţionala in conducta colectoare orizontala amplasata la partea superioara
(pentru o latura a clădirii) si coloane independente pentru fiecare receptor, pe
cealaltă latura a clădirii.
S-a adoptat soluţia de colectare cu receptoare de terasa Dn 100 cu
colectare dreapta la conducta orizontala, respectiv la coloanele verticale.
S-au prevăzut 6 receptoare de terasa, cate 3 in fiecare senou lateral.
Conducta orizontala de colectare pentru cele 3 receptoare ce se
racordează la ea va fi cu secţiune constanta Dn 160 mm. De asemenea
coloana verticala ce deserveşte aceasta conducta va avea diametrul Dn 160
mm.
Coloanele verticale ce deservesc fiecare cate un receptor de terasa vor
avea diametrul Dn 110 mm.
Colectoarele de ape pluviale vor fi executate din tuburi PP Dn 110 - Dn
160 mm. Acestea vor deversa in reţeaua de canalizare pluviala din incinta.
Pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice de pe suprafeţele
adiacente clădirilor, s-a optat pentru colectarea prin guri de scurgere simple cu
178
RO 24301140; J17/1517/2008
sifon si depozit, colectoare îngropate, debusare intr-un bazin de acumulare si

pomparea finala intr-un receptor natural.
Pentru colectarea si transportul apelor meteorice de pe clădire, drumuri de
acces, platforme carosabile si parcări, se va realiza o reţea de colectoare de
ape pluviale din tuburi PVC Dn 200 - Dn 400 mm, SN 4.
Panta prevăzuta pentru conductele proiectate este i = 0.50- 1.00%. Panta
a fost astfel aleasa încât sa asigure o viteza minima de autocuratire V min= 0,7
m/s si sa nu depăşească viteza maxima admisa Vmax= 3 m/s.
Pe reţeaua de canalizare s-au prevăzut cămine de vizitare fara camera de
lucru, avandu-se in vedere adâncimea de pana la 2.50 m a acestora.
Căminele se vor acoperi cu capace cu rama din fonta, carosabile pentru
trafic greu, conform STAS 2308/81.
Colectoarele de ape pluviale se vor executa si verifica in aceleaşi condiţii
tehnice si de calitate ca si colectoarele de canalizare menajera.
Deoarece apele pluviale colectate de pe drumurile de acces, platforme
carosabile si parcări pot conţine urme de combustibili sau uleiuri, acestea
trebuie prelucrate primar pentru îndepărtarea acestor substanţe impurificatoare.
In acest sens, înainte de deversarea in bazinul de retentîe si infiltrare, apele
pluviale vor trece printr-un separator de hidrocarburi dimensionat pentru un
debit de cea. 100 l/s. Separatorul de hidrocarburi va fi realizat din polietilena si
va fi prevăzut cu filtru coalescent, obturator si decantor de aluviuni (clasa 1) ce
asigura o concentraţie a substanţelor impurificatoare mai mica de 5 mg/l.
Din separatorul de hidrocarburi, apele pluviale purificate sunt descărcate in
bazinul de retentie si pompare si de aici descărcate in emisarul natural.
PROBE
Conductele de apa rece si calda menajera vor fi supuse următoarelor
probe:
- proba de etanşeitate la presiune la rece;
- proba de funcţionare a instalaţiilor de apa rece si calda menajera;
179
RO 24301140; J17/1517/2008
- proba de etanşeitate si rezistenta la cald a conductelor de apa calda

menajera. Conductele de canalizare vor fi supuse la următoarele probe:
- proba de etanşeitate;
- proba de funcţionare.
Dupa incheierea probelor, inclusiv a verificării funcţionarii obiectelor
sanitare se vor recepţiona lucrările de instalaţii sanitare in conformitate cu
prevederile Normativului I 9 -2015 si a reglementarilor cu privire la calitatea si
recepţia lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente.
Pentru lucrările care devin ascunse se va face verificarea calităţii
materialelor utilizate si a execuţiei si se vor efectua probe înainte de izolare si
mascare, incheindu-se procese verbale de lucrări ascunse.
Dupa incheierea probelor si a recepţiei la terminarea lucrărilor
constructorul va încheia un proces verbal de predare către beneficiar.
Proba de etanşeitate la reţeaua de canalizare se efectuează intre doua
cămine consecutive, înainte de execuţia umpluturilor, dupa ce betonul, chitul
sau mortarul puse in opera au ajuns la rezistenta proiectata.
Lucrările pregătitoare comporta umpluturi de pământ peste canal (lăsând
îmbinările libere pentru a preveni deplasările laterale ale acesteia), închiderea
etanşa a tuturor orificiilor si blocarea capetelor canalului si a tuturor punctelor
susceptibile de deplasare in timpul probelor.
Umplerea cu apa a canalului se face de la capătul aval, aerul evacuânu-se
la capătul amonte. Nivelul apei in cămine trebuie sa fie cel puţin 1m peste
creasta canalului. Presiunea de proba măsurata la capătul aval al tronsonului
va fi egala cu 5 N/cmp. Durata probei va fi de 20 minute. In timpul probei se
completează permanent apa masurându-se cantităţile adăugate, cu un vas
etalon. Cantitatea adăugata, care reprezintă pierderea pe tronsonul respectiv,
nu trebuie sa depăşească 0,15 I la 100 m lungime de colector (STAS 3051/91).
Dupa realizarea probelor de etanşeitate pe tronsoane, se realizează proba
de funcţionalitate pe întregul tronson verificat din punt de vedere al etanşeităţii.
Proba de funcţionalitate consta in verificare vizuala a curgerii apei prin colector,
dupa verificare prealabila a corectitudinii pantei acestuia.
In cazul in care rezultatele probelor nu sunt corespunzătoare se vor reface
defecţiunile pe tronsonul respectiv.
180
RO 24301140; J17/1517/2008
INSTALATII H.V.A.C.
INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE SI VENTILARE HALA VERIFICĂRI

Asigurare incalziii halei de verificări se face cu corpuri statice de încălzire
(radiatoare din tabla de otel) care asigura temperatura de garda de +15°C.
Fiecare corp de încălzire este dotat cu un robinet tur cu cap termostatat,
robinet simplu reglaj pe retur, un ventil de aerisire automat si dop de golire.
Radiatoarele se vor monta la următoarele distante minime fata de
elementele de construcţii:
10 cm intre fata superioara a radiatorului si glaful ferestrei (daca este
cazul)
12 cm intre fata inferioara a radiatorului si pardoseala finita (in cazuri
impuse de condiţiile de amplasare se poate reduce aceasta distanta pana la
8cm) 15 cm intre radiator si pereţii finiţi laterali 5 cm intre spatele radiatorului si
peretele finit.
Montarea acestora se va face după probarea lor şi se va realiza cu ajutorul
consolelor şi susţinătoarelor speciale pentru acest tip de aparate.
Restul necesarului de căldura este asigurat prin intermediul a 3 aeroterme
cu funcţionare cu aer proaspăt (procentaj 50%), putere termica 25.0kW
(AT=70/50°C), cota inferioara de montaj +3.70m si 2 aeroterme cu recirculare,
putere termica 8.0kW (AT=70/50°C), cota inferioara de montaj +3.50m.
Aerotermele sunt prevăzute cu suporţi de fixare pe perete, termostat de
ambient electromecanic, robineti de secţionare tur-retur, robineti echilibrare
hidraulica.
Conductele de distribuţie se montează la cota de 7.Om si vor fi susţinute
de stâlpi si de grinzile metalice dinstre stâlpi. Instalaţia este prevăzuta cu
robineti de secţionare si dispozitive de aerisire si golire.
Toate conductele de distribuţie a agentului termic vor fi prevăzute cu
termoizolatie din cauciuc elastometic cu grosimea de 9mm.
Pentru menţinerea căldurii in zona de lucru s-au prevăzut 3 stratificatoare
de aer, având cota inferioara de montaj Ci=+6.0m, cu următoarele caracteristici:
Debit de aer vehiculat Q=7500mc/h
181
RO 24301140; J17/1517/2008
Alimentare electrica 230V-1ph-50Hz, P=200W, 1=1.7A

2 ventilatoare, viteza de rotaţie 700rpm
Diametrul 6800mm, inaltime 570mm
Pentru ventilarea canalelor de inspecţie s-au prevăzut instalaţii de
presurizare (introducere aer proaspăt) din ţeava din otel, diametrul 108x4mm,
montate sub pardoseala. Aspiraţia aerului proaspăt din exterior se realizează
prin grile prevăzute cu plasa antiinsecte si jaluzele antiploaie orientate la unghi
de 45°, montate la înălţimea de 3.15m (in axul grilei), cu ventilatoare de canal,
diametrul 100mm, debit de aer vehiculat Q=100mc/h.
Asigurarea evacuării fumului si a gazelor fierbinţi din hala de verificări se
realizează prin intermediul a 3 ventilatoare tip turela, F40Ø120 prevăzute cu
cadru de montaj, piese de prelungire, cutie de distribuţie, debit de aer vehiculat
Q=4860 (tr. 1)/ 7235mc/h (tr.2), alimentare electrica 400V-3ph-50Hz,
P=0.37/1.1kW, l=1.4/3.0A.
Toate elementele ce vor fi folosite în realizarea instalaţiei vor fi însoţite de
certificat de calitate.
INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE. VENTILARE SI CLIMATIZARE CORP

ADMINISTRATIV
Incălzirea casei scărilor, holurilor, oficiilor si grupurilor sanitare se

realizează cu
radiatoare din otel tip panou, funcţionând cu apa calda AT=70/50°C.
Fiecare corp de încălzire este dotat cu un robinet tur cu cap termostatat,
robinet simplu reglaj pe retur, un ventil de aerisire automat si dop de golire.
Radiatoarele se vor monta la următoarele distante minime fata de
elementele de construcţii:
10 cm intre fata superioara a radiatorului si glaful ferestrei (daca este
cazul)
12 cm intre fata inferioara a radiatorului si pardoseala finita (in cazuri
impuse de condiţiile de amplasare se poate reduce aceasta distanta pana la
8cm) 15 cm intre radiator si pereţii finiţi laterali 5 cm intre spatele radiatorului si
peretele finit
182
RO 24301140; J17/1517/2008
Montarea acestora se va face după probarea lor şi se va realiza cu ajutorul

consolelor şi susţinătoarelor speciale pentru acest tip de aparate.
Restul incaperilor (birourile) sunt incalzire/racite cu ventiloconvectoare
necarcasate de plafon, in sistem 2 tevi, alimentate iarna cu apa calda
AT=70/50°C si vara cu apa racita AT=9/14°C.
Fiecare ventiloconvector este prevăzut cu robineti de sectorizare tur/retur,
robinet de echilibrare hidraulica, filtru Y pentru impurităţi, vana cu 3 cai cu
servomotor, robinet de golire, robinet automat de aerisire (vezi detaliu
racordare).
Distribuţia apei calde si apei răcite se face prin conducte din otel,
prevăzute cu izolaţie din cauciuc elastomeric cu grosimea de 9mm, montate in
plafonul fals al parterului si al etajului.
Introducerea aerului climatizat de la ventiloconvectoare se face prin
intermediul plenumurilor de refulare de la care sunt racordate tubulaturi flexibile
izolate, aluminizate, către anemostatele din aluminiu, prevăzute cu plenum,
registru reglaj debit si stut pentru racordarea tubulaturilor flexibile.
Recircularea aerului din încăperi se realizează prin grile din aluminiu cu
caroiaj fix, dimensiuni 600x600mm, montate sub ventiloconvectoare, in plafonul
fals.
Pentru spatiile de birouri s-a asigurat introducerea de aer proaspăt
(conform normativ 15-2010) prin intermediul a 2 centrale de tratare aer dupa
cum urmează:
Centrala tratare aer parter:

Ventilator introducere aer proaspăt Q=1040mc/h Disponibil de presiune
150Pa
Alimentare electrica 400V-3ph-50Hzm P=0.75kW, 1=1.62A
Filtru de aer pe aspiraţie
Baterie de încălzire P=20kW (0.24l/s)
Secţiune de inspecţie, L=300mm 4 Baterie de răcire P=10kW (0.48l/s)
Centrala tratare aer etaj:
183
RO 24301140; J17/1517/2008
Ventilator introducere aer proaspăt Q=1550mc/h 4 Disponibil de presiune

150Pa
Alimentare electrica 400V-3ph-50Hzm P=0.75kW, 1=1.62A
Filtru de aer pe aspiraţie
Baterie de încălzire P=30kW (0.37l/s)
Secţiune de inspecţie, L=300mm
Baterie de răcire P=15kW (0.71 l/s)
Introducerea aerului proaspăt, tratat, in încăperi, se realizează prin
tubulaturi din tabla zincata spiralata, izolate, cu grile circulare din aluminiu
prevăzute cu registru reglaj debit incorporat, montate in plafonul casetat.
Evacuarea debitelor de aer introduse in birouri se face prin intermediul
ventilatoarelor axiale (parter/etaj) montate pe tubulaturi circulare si a grilelor de
exterior prevăzute cu plase antiisecte.
Pentru grupurile sanitare (parter/etaj) s-a prevăzut un sistem de evacuare
a aerului viciat cu ventilatoare axiale de extracţie, montate pe tubulatura
circulara neizolata din tabla galvanizata, spiralata. Extracţia aerului din incaperi
se va face prin intermediul valvelor din aluminiu, diametrul 100mm si a
clapetelor circulare de reglaj debit constant, diametrul 100mm. Evacuarea
aerului se realizează printr-o grila circulara din aluminiu, pentru montajul la
exterior, cu jaluzele anti-ploaie orientate la unghi de 45°, diametrul 200mm,
echipate cu plasa anti-insecte.
CENTRALA TERMICA
Necesarul de încălzire si preparare apa calda menajera va fi asigurat prin
intermediul unui grup format din 3 microcentrale murale cu tiraj forţat si
funcţionare in regim de condensatie montate in cascada, prevăzute cu grup de
pompare (pompa de circulaţie Q=5.0mc/h, H=2.5mCA, 230V-1ph-50Hz,
P=0.3kW, robinet de inchidere, 2 supape de siguranţa 3/4", clapeta de sens -
pentru fiecare centrala), kit propriu de evacuare a gazelor de ardere
0100/0150mm, preselector hidraulic (butelie de egalizare a presiunii),
alimentare electrica 230V-1 ph-50Hz, P=175W (fiecare centrala), automatizare.
184
RO 24301140; J17/1517/2008
Camera in care se va monta centrala termica va fi prevăzuta cu suprafaţa

vitrată de explozie (2% din volumul încăperii), conform NTPEE 2008-art 8.3, şi
grila evacuare gaze (25 cm2 pentru fiecare Nm3 de gaze naturale). In încăperea
centralei termice este necesara montarea unui detector de gaze cu limita
inferioara de sensibilitate de 2% CH4 in aer, care va acţiona asupra unui
robinet de inchidere (electroventil) ce se va monta in afara centralei termice pe
conducta de alimentare cu gaze naturale a aparatelor consumatoare de
combustibili gazosi.
La montajul microcentralelor murale se vor respecta distantele de
mentenanta recomandate in art. 3.8.4 din GP051-2000 (Ghid de proiectare,
execuţie si exploarare a centralelor termice mici), si anume:
Minimum 0.3m deasupra cazanului , 1.5m de la pardoseala pana la partea
inferioara a cazanului, tinand seama de necesităţile de exploatare
Minimum 0.5m in fata microcentralei
Minimum 0.3m fata de pereţii laterali
Evacuare gazelor de ardere se va realiza prin kitul propriu al
microcentralei, la o inaltime de minim 1.80m fata de zona pietonala, conform
Normativ 113-2015, art.7.139 (2).
Coşul de evacuare a gazelor de ardere tip „ventuza" de la cazanele murale
se montează cu panta descendenta de maximum 2%o către exterior, conform
art. 3.10.21 din GP051-2000.
Centrala termica este prevăzuta cu vas de expansiune inchis cu
memmbrana interschimbabila din cauciuc, volum nonimal maxim 200 litri, volum
maxim util 180 litri, diametrul 634mm, inaltime 758mm, prevăzut cu supapa de
siguranţa 1".
Prepararea apei calde menajere se realizează prin intermediul unui boiler
mixt vertical mural, cu preparare indirecta acm de la cazan CT si rezistenta
electrica de 2 kW, cu o serpentina, cu capacitatea de 150 litri, din otel emailat si
izolaţie poliuretan cu grosime minima de 20 mm (vezi specialitatea instalaţii
sanitare).
Distribuţia agentului termic de incalzire către consumatori se face prin
intermediul distribuitorului/colectorului confecţionat din ţeava din otel cu
185
RO 24301140; J17/1517/2008
diametrul 219x7.Om, lungime 2300mm, prevăzut cu izolaţie din cauciuc

elastomeric cu grosimea de 9mm, termomanometru, racord golire 3/4".
Au fost prevăzute pompe de circulaţie pe fiecare circuit dupa cum
urmează:
Pompa de circulaţie (circuit incalzire ventiloconvectoare) cu turaţie
variabila, debit agent termic vehiculat Q=4.0mc/h, inaltime maxima de pompare
H=3.0mCA, racorduri aspiraţie/refulare DN25, alimentare electrica 230V-1ph-
50Hz, P=0.12kW, l=0.9A, greutate 3.8kg
Pompa de circulaţie (circuit radiatoare administrativ) cu turaţie variabila,
debit agent termic vehiculat Q=2.0mc/h, inaltime maxima de pompare
Pompa de circulaţie (circuit radiatoare administrativ) cu turaţie variabila,
Pompa de circulaţie (circuit aeroterme hala verificări tehnice) cu turaţie
50Hz, P=0.19kW, 1=1.3A, greutate 3.8kg
Pompa de circulaţie (circuit baterii incalzire CTA-uri) cu turaţie variabila,
50Hz, P=0.085kW, l=0.78A, greutate 4.1 kg
Pompa de circulaţie (circuit boiler preparare acm) cu turaţie variabila, debit
agent termic vehiculat Q=4.0mc/h, inaltime maxima de pompare H=5.0mCA,
racorduri aspiraţie/refulare DN40, alimentare electrica 230V-1ph-50Hz,
P=0.19kW, 1=1.3A, greutate 3.8kg
Conductele din centrala termica se vor executa din tevi din otel negre
STAS7656-90 si 404/1-90, se vor monta cu pante de 0.3% (conform normativ
113-3015) si vor fi prevăzute cu ventile automate de aerisire in punctele de cota
maxima precum si cu robinete de golire in punctele de cota minima.
186
RO 24301140; J17/1517/2008
Funcţionarea în parametrii tehnici, de siguranţă şi economie a centralei

termice este prevăzută a fi asigurată conform normativ 113/2015, cu aparate de
măsură, contorizare şi echipamente de automatizare care controlează în
principal siguranţa şi economicitatea la arzătoare, temperaturile şi presiunile
prescrise, inclusiv protecţia la depăşirea acestora, reglarea temperaturilor
agenţilor termici corelat cu temperatura exterioară şi cu cererea de consum.
AGREGATUL DE RĂCIRE (CHILLER)

Asigurarea necesarului de apa racita AT=7/12°C pentru climatizarea
incaperilor din zona administrativa in perioada de vara, se realizează orin
intermediul unui chiller răcit cu aer, prevăzut cu modul hidraulic (buffer tank 230
litri, pompa de circulaţie, vas expansiune 12 litri), putere nominala răcire
83.0kW, alimentare electrica 400V-3ph-50Hz, P=34kW,
debit de apa q=15mc/h, agent frigorific R410A (22kg), cu 2 compresoare
Scroll, lungime 2650mm, inaltime 1700mm, latime 1210mm, greutate totala
980kg, montat pe fundaţie proprie cu inaltimea de 30cm (vezi planşe desenate).
Pentru funcţionarea chillerului si in perioada de iarna, a fost prevăzut un
schimbător de căldura in placi [partea exterioara: glycol-apa (30%), partea
interioara: apa], putere termica 87.67kW, debit q=14.95mc/h, suprafaţa totala
de schimb de căldura 20.9mp, număr de placi N=160, temperaturi agent termic
7/12°C (chiller - schimbător), 9/14°C (schimbător - consumatori), montat in
camera tehnica.
Distribuţia agentului termic de răcire către consumatori se face prin
intermediul distribuitorului/colectorului confecţionat din ţeava din otel cu
diametrul 219x7.Om, lungime 1000mm, prevăzut cu izolaţie din cauciuc
elastomeric cu grosimea de 13mm, termomanometru, racord golire 3/4".
Au fost prevăzute pompe de circulaţie pe fiecare circuit dupa cum
urmează:
187
RO 24301140; J17/1517/2008
Pompa de circulaţie apa racita (circuit răcire ventiloconvectoare) cu

turaţie variabila, debit agent termic vehiculat Q=9.0mc/h, inaltime maxima de
pompare H=3.0mCA, racorduri aspiraţie/refulare DN40, alimentare electrica
230V-1ph-50Hz, P=0.31kW, 1=1.37A, greutate
Pompa de circulaţie apa racita (circuit baterii răcire CTA-uri) cu turaţie
H=3.0mCA, racorduri aspiraţie/refulare DN25, alimentare electrjca 230V-1ph-
50Hz, P=0.13kW, 1=1.2A, greutate 4.1 kg
Conductele de apa racita se executa din tevi de otel negre si vor fi
prevăzute cu termoizolatie din cauciuc elastomeric cu grosimea de 13mm.
Izolaţia va fi protejata cu tabla de aluminiu cu grosimea de 0.4mm pe
porţiunile exterioare (pana la intrarea in centrala termica).
Pentru realizarea instalaţiei se vor folosi tevi care poarta marcajul

european de conformitate CE sau sunt agrementate/certificate tehnic de către
un organism abilitat, din otel sudate longitudinal pentru porţiunile aparente, iar
pentru porţiuni îngropate, ţeava PE 100 SDR 11 montata la o adâncime de 0,90
m fata de cota terenului sistematizat, conform art.9.1,art.9.2,art.9.3,art.9.5 din
NTPEE / 2008, cu completările ulterioare si vor fi montate conform procedurilor
specifice.
Săpătura pentru montarea conductei ingropate,se va executa manual, in
condiţiile prevăzute de NTPEE/2008, art. 10.6, cu scurt timp inainte. Fundul
şanţurilor se executa fara denivelări, pereţii fara asperităţi, iar conducta se va
aşeza pe un pat de nisip de 10 cm. Conducta se acoperă cu cu un strat de
minim 10 cm de nisip.Traseul porţiunii ingropate,se va marca cu banda
avertizoare inscripţionata "GAZ METAN - Pericol de explozie", care se va
monta deasupra generatoarei superioare a conductei,la o distanta de 35 cm de
aceasta .
Pentru determinarea traseului conductei se va utiliza un fir trasor
(conductor din cupru monofilar) cu secţiunea minimă de 1,5 mm 2, cu izolaţie
corespunzătoare unei tensiuni de străpungere minimă de 5 kV. Firul metalic va
188
RO 24301140; J17/1517/2008
fi fixat cu banda adeziva pe generatoarea superioara a instalaţiei din PE

ingropata.
Imbinarea ţevilor din oţel se va face prin sudura electrica cap la cap
incepând cu diametrul d> 3/4 ", sau prin fitinguri (coruri, mufe, teuri, reducţii,
niple) corespunzătoare diametrelor ţevilor, agrementate/certificate tehnic,iar a
celor din polietilena prin electrofuziune cu fitinguri(mufe,coturi,teuri,reductii) din
PE 100. Condiţiile de siguranţă au prioritate faţă de orice alte condiţii.
Inainte de imbinarea ţevilor, acestea trebuiesc curăţate interior si exterior,
grunduite,iar vopsirea acestora să se facă numai dupa efectuarea probelor de
presiune.
Fixarea conductelor aparente pe pereţi se va face prin intermediul
brăţărilor la distanţa intre ele de 1,5-4 m şi la 2-5 cm faţă de perete, în funcţie
de diametrul conductei.
Trecerea conductei prin pereţi se va face protejata in tub de protecţie din
PVC, fara imbinari in tubul de protecţie. Tubul de protecţie va depasi cu 10 mm
la ambele capete marginea peretelui (NTPEE / 2008, art.8.32-8.33),astfel incat
lungimea lui va fi : grosimea peretelui + 20 mm.
Legaturile receptorilor la instalaţia de utilizare se vor face cu racorduri fixe
sau flexibile omologate, conform NTPEE / 2008 art. 8.43, montate dupa robinetii
de siguranţa si manevra. La aragazuri se montează doar un robinet de
siguranţa, deoarece acest tip de receptor are robineti de manevra proprii
(conform NTPEE / 2008 art.8.46,alineat d).
Se vor respecta distanţele prevăzute de NTPEE / 2008 dintre conductele
de gaze şi elementele instalaţiilor electrice.Este interzisă punerea la pământ a
aparatelor electrice prin conducta de gaze naturale.
Debitul total al aparatelor cu flacără liberă care se pot instala într-o
încăpere trebuie să satisfacă condiţia: -15 mc volum interior de încăpere, pentru
fiecare Nmc/h instalat de gaze naturale.
Pentru funcţionarea în siguranţă a instalaţiilor de utilizare a gazelor
naturale se impune respectarea următoarelor condiţii tehnice:
-volumul interior minim al încăperilor sa fie:
-18 mc pentru orice tip de incapere,cu excepţia bucătăriilor si băilor;
189
RO 24301140; J17/1517/2008
- 7,5 mc pentru bucătării si băi, cu respectarea condiţiilor prevăzute la

art.8.6 (NTPEE / 2008); -asigurarea aerului necesar arderii; -ventilare naturală
sau mecanică; -evacuarea totală a gazelor de ardere în atmosferă;
-suprafeţe vitrate astfel:-0,03 mp/mc de volum net de încăpere, în cazul
construcţiilor din beton armat;
-0,05 mp/mc de volum net de încăpere, în cazul construcţiilor din zidărie.
-0,02 mp/mc de volum net de încăpere, pentru cazul în care geamurile au
o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de construcţie
speciala(securizat,termopan,etc.). Suprafaţa vitrata existenta Sve (suprafaţa
golului in care e montata fereastra,calculata cu formula S ve= latime x inaltime
gol fereastra,dat in mp) a incaperilor,trebuie sa fie mai mare decât suprafaţa
vitrata minima necesara S™, care se calculează cu relaţia Svn= Vi x 0.05
mp/mc unde avem tâmplarie din lemn si geamuri cu grosime mai mica de 4
mm,fara garnituri de cauciuc.conform NTPEE / 2008, art.8.3,alineatul (1), litera
b),adica 0,05 mp/mc de volum net de încăpere, în cazul construcţiilor din zidărie
sau cu relaţia Svn= Vi x 0.02 mp/mc unde avem tâmplărie din PVC cu geamuri
de tip termopan , conform art.8.3 alineat (2) si (3), adică 0,02 mp/mc de volum
net de încăpere, pentru cazul în care geamurile au o grosime mai mare de 4
mm sau sunt de construcţie speciala(securizat, termopan,etc.) si unde se
montează obligatoriu detectoare automate de gaze naturale cu limita inferioara
de sensibilitate 2% CEU, care la sesizarea scăpărilor de gaze naturale,
acţionează un electroventil de includere al conductei de alimentare a aparatelor
consumatoare de combustibili gazoşi. Vi este volumul interior net al incaperilor
dat in mc.
Evacuarea gazelor de ardere din bucătării şi oficii se face prin tiraj natural
organizat sau mecanic,utilizându-se:
a) canale individuale;
b) canale colectoare;
c) hote cu evacuarea gazelor de ardere în exterior.
Alegerea şi montarea arzătoarelor şi aparatelor de utilizare se va face cu
respectarea condiţiilor tehnice din NTPEE / 2008 precum şi din prescripţiile
legale de performanţă, prescripţiile ISCIR şi instrucţiunile producătorului.
190
RO 24301140; J17/1517/2008
Evacuarea-admisia aerului la cazanul CT cu tiraj forţat si camera de ardere

etanşa, se face prin tubulatura coaxiala proprie.
In urma punerii in funcţiune a centralelor termice, personalul autorizat
ISCIR, va elibera anexa C conform PT Al/2010.
Pentru toate aparatele de utilizare cu legătura la cos sau cu flacăra libera
se asigură aerul necesar arderii şi evacuarea în exterior a gazelor de ardere
complet şi fără riscuri, astfel încât în încăperi să nu se depăşească concentraţia
de gaze de ardere admisă de normele de protecţia muncii şi normele de
protecţie a mediului.
Accesul aerului direct din exterior se prevede ih încăperile la care raportul
între volumul încăperii şi debitul aparatului instalat are valoarea mai mică de 30,
sau aerul necesar arderii nu poate fi asigurat prin neetanseităti conform NTPEE
/ 2008 art.8.8, alineat (1) si (3)
Golul pentru accesul aerului de ardere se prevede la partea inferioară a
încăperii, fără dispozitive de închidere sau reglaj si se calculează conform
NTPEE / 2008 art.8.9,alineat (l),cu relaţia Sgaa= 0.0025 x Qi, unde Qi este
debitul instalat, dat in mc, iar 0.0025 un coeficient dat in mp/mc (debitul
aparatelor cu tiraj forţat si camera de ardere etanşa nu se iau in considerare la
acest calcul,conform NTPEE / 2008 art 8.9 al.(3)).
Grila de ventilare, de dimensiune 10 x 10 cm(care poate fi înlocuita cu hota
cu evacuarea in exterior), se montează aproape de plafonul încăperii (NTPEE /
2008, art.8.10,art. 8.11,art.8.12)
înainte de punerea în funcţiune a instalaţiei de utilizare, aceasta se va
supune la încercările de rezistentă şi etanşeitate conform NTPEE / 2008 ,art
12.3 si tabel 8,art 12.7.
Presiunile de probă pentru porţiunile de instalaţie de utilizare aparenta,
sunt:
- proba de rezistenţă: 1 x 105Pa (1 bar) - timp de 1 oră;
- proba de etanşeitate: 0,2 x 105Pa (0,2 bar) - timp de 24 ore.
Presiunile de probă pentru porţiunea de instalaţie de utilizare îngropata,
sunt:
- proba de rezistenţă: 2 x 105Pa (1 bar) - timp de 1 oră
- proba de etanşeitate: 1 x 105Pa (0,2 bar) - timp de 24 ore.
191
RO 24301140; J17/1517/2008
Condiţiile de încercare si rezultatele obţinute se vor consemna in procesul

verbal de lucrări ascunse si in cel de recepţie tehnica a instalatiei.Durata
egalizării temperaturii este conf. tabel 9 din NTPEE / 2008.
Probele se vor efectua cu aer, nefiind admise pierderile de presiune;
îmbinările se vor verifica una câte una cu un produs spumant (spumă de
săpun).
După efectuarea probelor se va realiza protecţia conductelor montate
aparent prin aplicarea a două straturi de vopsea de culoare galbenă peste un
strat de miniu de plumb, conform STAS 8589-70.
La executarea lucrărilor de instalaţii ale sistemului de alimentare cu gaze
naturale sunt admise numai materiale şi aparate standardizate şi omologate şi
care, după caz,au agrement tehnic şi/sau certificate de calitate.
Intocmit,
Ing. Diaconescu Vasile
CAIET DE SARCINI
INSTALATII ELECTRICE
lnstalatia se va dimensiona pentru tensiunea de 3x400/230V; 50Hz

Proiectul va cuprinde urmatoarele tipuri de instalatii:
Alimentarea cu energie electrica
lnstalatii electrice de iluminat, prize si forta
192
RO 24301140; J17/1517/2008
lnstalatii electrice de iluminat de securitate

lnstalatii pentru protectia contra tensiunilor accidentale de atingere
lnstalatii pentru protectia contra tensiunilor atmosferice
lnstalatii pentru alimentare cu energie electrica de urgenta
Retele electrice incinta si iluminat exterior
Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se va realiza prin
intermediul unui cablu electric montat in canalizatie subterana, de la BMPT
pana la intrarea in cladire.
Pozitia blocului de masura si protectie va fi stabilita de catre detinatorul
de retele de distributie energie electrica din zona (SC ELECTRICA SA). De
asemenea, solutia de alimentare cu energie electrica a obiectivului, va fi
stabilita tot de catre detinatorul de retele de distributie energie electrica (SC
ELECTRICA SA), in urma inaintarii unei cereri din partea beneficiarului.
In prezenta metodologie sunt tratate doar instalatiile electrice in aval de
tabloul electric general. Alimentarea cu energie electrica a acestuia nu face
obiectul prezentului proiect.
Distributia energiei electrice in cadrul obiectivului se va face din tabloul
electric general al obiectivului TG, pozitionat la parter, in hala pentru verificari
tehnice.
Receptoarele de energie electrica constau din : iluminat artificial,
aparatura de birou, receptoare electrice monofazate, receptoare electrice
trifazate, motoare electrice, etc;
Receptorii electrici din instalatia electrica a consumatorului nu produc
influente negative perturbatoare asupra instalatiilor furnizorului de energie
electrica.
Schema de distributie a energiei electrice, in aval de TG este de tip TN-S,
separarea nulului de protectie de nulul de lucru realizandu-se in tablourile
generale.
NOTA:
Bransarea instalatiei interioare se va executa numai dupa obtinerea
avizului de racordare al SC "ELECTRICA" SA.
193
RO 24301140; J17/1517/2008
Instalatii electrice de iluminat, prize si forta

lnstalatia de iluminat interior, este realizata cu corpuri de iluminat
echipate cu lampi cu led, dupa mediul ambiant al incaperii in care se instaleaza
respectandu-se indicatiile din caietul de sarcini cat si prevederile legale
cuprinse in cadrul Normativului NP-061/02.
S-a ales un sistem de iluminat adecvat, in care fluxul luminos se distribuie
practic uniform, si asigura un climat de confort vizual.
Nivelurile de iluminare au fast calculate conform cu valorile indicate in
normativul NP 061/2002.
Circuitele electrice care alimenteaza corpurile de iluminat se vor executa
cu cabluri electrice cu conductoare din curpru, cu intarziere la propagarea
flacarii de tip CYYF, pozate pe paturi de cablu pe traseele comune si apoi trase
in tuburi PVC flexibile tip COPEX, pozate aparent in spatele plafonului
suspendat sau ingropat in peretii de gipscarton, unde se vor amplasa si dozele
de derivatie, la care se vor racorda corpurile de iluminat.
Comanda iluminatului se va realiza local, cu intreruptoare si comutatoare
normale sau etanse, in functie de tipul fiecarei incaperi in parte, montate
ingropat sau aparent.
Aparatele de conectare (intrerupatoarele) se vor manta la inaltimea de
1,5 m de la nivelul pardoselii finite. Pe orizontala se va pastra un spatiu de 3 cm
de la marginea tocului usilor la marginea aparatului.
Tipurile de prize cat si racordurile electrice se vor realiza in concordanta
cu planul de mobilare al cladirii.
Toate prizele sunt prevazute cu contact de protectie si sunt protejate cu
disjunctoare diferentiale, astfel incat orice defect sa realizeza scoaterea de sub
tensiune a lor.
Prizele si racordurile electrice sunt dispuse pe circuite diferite in functie
de gradul de importanta. Alimentarea acestora se realizeaza prin cabluri
electrice cu conductoare din cupru, cu intarziere la propagarea flacarii de tip
CYYF, pozate pe paturi de cablu pe traseele comune si apoi trase in tuburi PVC
flexibile tip COPEX, pozate aparent in spatele plafonului suspendat sau
ingropat in peretii de gips carton pana la legatura la terminale.
194
RO 24301140; J17/1517/2008
Circuitele electrice ce alimenteaza receptoarele de forta se vor proteja la

suprasarcina cu relee termice si la scurtcircuit cu sigurante automate.
lnstalatiile electrice de forta se vor executa cu cablu cu conductoare de cupru
cu intarziere la propagarea flacarii de tip CYYF.
lnstalatiile de forta si automatizare corespund elementelor de tema si
datelor tehnologice. Aparatajele de comanda si protectie corespund conditiilor
de mediu.
Agregatele de pompare, ventilatoarele si centralele de tratare aer sunt
prevazute a fi livrate de furnizori cu tablouri electrice proprii de distributie si
comanda, aparatura de comanda (presostate, semnalizatoare nivel, controlere,
senzori de temperatura, etc) si cabluri de legatura de la tablou la acestea.
Instalatii electrice de iluminat de securitate

Cladirea a fast prevazuta cu urmatoarele tipuri de instalatii electrice de
iluminat de securitate:
- iluminat de securitate pentru evacuarea din cladire, conform art. 7.23.6
din I7/2011 a fast prevazut, la usile de evacuare (atat la interior cat si la
exterior), pe caile de evacuare si la inflexiunile acestora si pe palierele scarilor
si in grupul sanitar pentru persoane cu handicap. Corpurile de iluminat de
securitate pentru evacuare se monteaza la partea superioara si sunt prevazute
cu baterii de acumulatoare cu autonomie de 2 ore, cu durata de comutare mai
mica de 5 s si sunt alimentate cu energie electrica din tabloul electric general.
- iluminatul de securitate pentru interventii in zone de risc. Conform art.

7.23.6 din I7/2011, a fast prevazut in camera unde se afla centrala termica
murala si in statia de pomapre pentru incendiu, iar iluminatul de securitate se va
asigura cu ajutorul unui kit de emergenta cu acumulatori cu autonomie 1 h
montat in furnitura corpurilor de iluminat.
- iluminatul de securitate pentru continuarea lucrului. Conform art. 7.23.5

din I7/2011, a fast prevazut in camerele unde sunt pozitionate centrala de
avertizare si semnalizare incendiu si in camera unde sunt pozitionate
echipamentele pentru supraveghere video, control acces si antiefractie, iar
195
RO 24301140; J17/1517/2008
iluminatul de securitate se va asigura cu ajutorul unui kit de emergenta cu

acumulatori cu autonomie 1 h montat in furnitura corpurilor de iluminat.
- iluminatul de securitate pentru marcarea pozitiei hidrantilor de incendiu.

Conf. Art. 7.23.11. din I7-2011 este necesar a se prevedea iluminat de
securitate pentru marcarea pozitiei de hidranti de incendiu.
Pentru marcarea pozitiei hidrantilor de incendiu interiori, se vor folosi
aceleasi tipuri de corpuri de iluminat ca la iluminatul de securitate pentru
evacuare, cu functionare in regim permanent. Corpurile de iluminat de siguranta
pentru marcarea pozitiei hidrantilor vor fi marcate cu inscriptia HIDRANT.
Instalatii pentru protectia contra tensiunilor accidentale de atingere

Toate prizele prevazute vor fi cu contact de protectie. Nulul de protectie al
tabloului se monteaza in acelasi tub cu conductorii activi ai coloanei, pana in
tabloul general si se leaga la borna de nul de protectie. Bara de nul de protectie
din tablourile generale se leaga la priza de pamant.
Se va executa o priza de pamat naturala farmata din platbanda OL-Zn
40x4 mm montata ingropat in fundatia cladirii. La sudarea platbenzii capetele se
vor suprapune cel putin1 Dem si vor fi sudate pe toate laturile. Sudura va avea
o grosime de eel putin 3mm.
Rezistenta de dispersie va fide maxim 4 ohm, fiind o priza de pamant
doar pentru instalatia de legare la pamant.
Motoarele electrice se vor lega la sistemul nulului prin intermediul bornei
de nul de protectie. Carcasa metalica a motoarelor, cutiile metalice ale
tablourilor electrice, suportii metalici, estacadele metalice, se vor lega la priza
de pamant cu platbanda OL-Zn 25x4 mm.
De asemenea, la priza de pamint se vor lega toate elementele metalice
ale constructiei (tevi de alimentare cu apa, gaze, etc) precum si toate
elementele metalice ale instalatiei electrice care in mod normal nu se afla sub
tensiune dar care in mod accidental in urma unui defect, pot ajunge sub
tensiune.
Instalatiipentru protectia contra tensiunilor atmosferice
196
RO 24301140; J17/1517/2008
In urma calculelor realizate, conform Normativului I7/2011, s-a stabilit

necesitatea prevederii cu IPT.
Pentru cladire s-a optat pentru o instalatie de paratrasnet cu dispozitiv de
amorsare piezoelectric (PDA) montat in punctul cel mai inalt al invelitorii, la
jumatatea acesteia.
Suplimentar pe invelitoarea obiectivului se va realiza o retea de
echipotentializare realizata cu conducte OL-Zn 25x4 mm.
Coborarile instalatiei de paratrasnet se executa cu conductoare OL-Zn
25x4 mm, montate aparent pe fatadele cladirii.
Conductoarele de coborare se executa dintr-o singura bucata, cu cat mai
putine imbinari.
La fiecare coborare se va monta o piesa de separatie. Piesele de
separatie se prevad pe coborari la inaltimea de 2-2,5 m de sol.
Intre piesa de separatie si priza de pamant, legatura se va realiza cu
platbanda OL Zn 40x4mm. Conductele de coborare se vor proteja cu otel
cornier cu aripi egale de 40x40x4mm de la inaltimea de 1,8m.
Priza de pamant pentru instalatia de paratrasnet se va realiza local in
dreptul celor doua coborari, sub forma de "laba de gasca" si va fi separata de
priza de pamant pentru protectia contra tensiunilor accidentale de atingere.
Instalatii pentru alimentare cu energie electrica de urgenta

In cadrul obiectivului exista consumatori care sunt considerati
consumatori vitali, atat pentru procesul de productie, cat si pentru siguranta
personalului angajat. Acesti consumatori au fast centralizati pe un tabloul
electric pentru consumatori vitali, care este alimentat din tabloul general, dar
are prevazuta si o alimentare electrica de rezerva, sustinuta de un grup
electrogen cu puterea P = 150 KVA, montat la exterior. Din tabloul electric de
consumatori vitali vor fi alimentati direct consumatorii izolati din incinta si
centralizat pe tablouri consumatorii vitali grupati din cadrul halei si din cladirea
de birouri.
Consumatorii vitali din cadrul halei si cladirii de birouri au fost centralizati
pe 3 tablouri electrice pentru prize vitale, cate unul pentru fiecare nivel si unul
pentru hala.
197
RO 24301140; J17/1517/2008
Tablourile electrice pentru prize vitale, vor fi conectate pe alimentarea cu

energie electrica de baza la cate un UPS, care trebuie sa asigure
neintreruperea alimentarii cu energie electrica de baza pana la intrarea in
functiune a grupului electrogen (max 30 sec).
Retele electrice incinta si iluminat exterior
Retelele electrice 0.4 KV din incinta obiectivului constau in:
retele electrice subterane 0.4 KV pentru alimentarea cu energie electrica
a consumatorilor din incinta iluminat exterior.
Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor din incinta se va realiza
cu cabluri electrice armate 1 KV, montate ingropat in sant pe pat de nisip, la
adancimea minima de -0.80 m de la cota terenului amenajat.
Se impune realizarea unui iluminat exterior al incintei in concordanta cu
stilul arhitectural a spatiului verde si a aleilor si drumurilor propuse in incinta.
Pentru iluminatul drumurilor si a aleilor pietonale se vor folosi stalpi din
hotel galvanizat cu inaltimea de 6.0 m. Stalpii vor fi echipati corpuri de iluminat
stradal cu lampi cu led 50 W - 4500 Im. In interiorul fiecarui stalp de iluminat se
va monta cate o regleta de cleme pentru derivaii si legaturi si cate un disjunctor
magneto termic bipolar de 10 A pentru protectia corpului de iluminat.
Alimentarea si comanda iluminatului exterior perimetral si de incinta se
face de la tabloul electric pentru consumatori vitali, prin intermediul unui
contactor cu 3 pozitii - on/off/auto. Acesta va fi legat la un senzor crepuscular,
iar pe pozitia auto iluminatul exterior se va aprinde automat in functie de
intensitatea luminii naturale.
Cablurile utilizate in acest proiect vor fi cabluri noi, cu conductoare de
cupru, cu izolatie si manta din PVC, armate cu banda de otel, de tipul CYAbY
5x4 mmp 0,6/1 kV.
Cablurile se vor poza in sant pe pat de nisip in spatiile verzi. La traversari
de drumuri cablurile vor fi montate in tuburi de protectie din PVC inglobate in
beton.
Masuri de protectia muncii si de aparare impotriva incendiilor

Masuri impotriva atingerii directe
198
RO 24301140; J17/1517/2008
Protectia se asigura prin izolari, carcasari, separari, protectie diferentiala,

conformprevederilor normativului I7-2011.
Masuri impotriva atingerilor indirecte.

Protectia de baza se asigura prin legarea la conductorul de protectie PE ,
prin al treilea , respectiv al cincilea conductor din componenta circuitelor de
alimentare ale tablourilor sau receptoarelor. Ca masura suplimentara se
prevede protectia diferentiala 30 mA pe circuitele de prize.
S-a realizat de asemenea o retea de echipotentializare formata din bare
de echipotentializare montate langa tablourile electrice, barele fiind legate la
bara principala prin conductoare flexibile din Cu cu izolatie galben-verde.
Bara principala de egalizare de potential se leaga de priza de pamant
( de centura inelara) prin intermediul a unei platbande OLZn 40x4 .
Se interzice legarea in serie a maselor materialelor si echipamentelor
legate la conductoare de protectie intr-un circuit de protectie.
Exigente de calitate
Rezistenta la stabilitate se realizeaza prin :
• Rezistenta mecanica a elementelor instalatiei la eforturile exercitate in
timpul utilizarii ;
• Numarul minim de manevre mecanice si electrice asupra aparatelor
electrice si a corpurilor de ilminat, care nu produc deteriorari si uzura;
• Rezistenta materialelor , aparatelor si echipamentelor la temperaturile
de utilizare ;
• Adaptarea masurilor de protectie antiseismica (cum ar fi asigurarea
tabloului electric impotriva rasturnarii , utilizarea conductorilor flexibili , cu
rezerva la rosturi)
Siguranta la foc se realizeaza prin :

• Adaptarea instalatiei electrice la gradul de rezistenta la foe a
elementelor de constructie;
• lncadrarea instalatiei electrice in categoriile de pericol de incendiu ,
respectiv de pericol de explozie;
199
RO 24301140; J17/1517/2008
• Precizarea nivelului de combustibilitate a componentelor instalatiei

electrice;
Siguranta in exploatare se realizeaza prin :

• Protectia utilizatorului impotriva socurilor electrice , prin atingere
directa , sau indirecta;
• Securitatea instalatiei electrice la functionarea in regim anormal :
protectia la
suprasarcina si la scurtcircuit;
Protectia mediului se realizeaza prin evitarea riscului de producere sau
favorizare a dezvoltarii de substante nocive sau insalubre , de catre instalatiile
electrice;
Protectia impotriva zgomotului se realizeaza prin limitarea nivelului de
zgomot (cu respectarea reglementarilor in vigoare) al echipamentelor, utilajelor
etc, prevazute in prezentul proiect, asigurand totodata confortul acustic al
utilizatorilor parcarii.
Documente ce se cer executantului

La inceperea si pe timpul executiei lucrarilor de instalatii electrice
interioare si exterioare, executantul va pune la dispozitia organelor de control
si/sau beneficiarului urmatoarele documente:
 capacitatea si atestatele personalului calificat pentru executia lucrarilor de
instalatii electrice;
 lista cu dotarile tehnice pentru executia lucrarilor, testarea lucrarilor
executate si echipamentele necesare pentru protectia muncii, necesare pe
timpul executiei;
 proiectul de executie, verificat de atestati MLPAT;
 certificate de calitate pentru materiale si buletine de incercari si analize,
daca este cazul;
 specificatiile tehnice ale aparatelor si echipamentelor electrice utilizate;
 procese verbale pentru lucrari ascunse (coloane si racorduri exterioare,
prize de protectie impotriva electrocutarilor si trasnetului, etc.)
200
RO 24301140; J17/1517/2008
 procesele verbale si instructajele pe care executantul le-a intocmit, pentru

respectarea masurilor de protectia muncii si focului, in special cele aferente
instalatiilor electrice.
La terminarea lucrarilor, executantul va preda beneficiarului:
 proiectul de executie aprobat, cu modificarile intervenite in cursul
executiei, necesar pentru intocmirea de catre acesta a cartii tehnice a
constructiei;
 buletinele de verificare si incercare a instalatiilor si in special a celor de
protectie impotriva electrocutarilor si trasnetului, inclusiv a circuitelor.
 rezultatul probei de 72 ore, pentru ansamblul instalatiei
 observatii si constatari efectuate pe parcursul lucrarilor de executie, care
pot constitui repere in activitatea de exploatare a beneficiarului
 documentatiile tehnice (planuri, scheme, specificatii,etc.) ale aparatelor,
echipamentelor, tablourilor electrice, etc.), care au fast montate, inclusiv
instructiunile de montaj si utilizare, care au fast primite de la furnizorii acestora;
 certificatele de garantie ale materialelor si echipamentelor introduse in
instalatiile executate.
PRELEVARI, PROBE SI INCERCARI

Verificari pe parcursul executarii lucrarilor
Toate aparatele, echipamentele si materialele, vor fi verificate dupa
transport, pentru a corespunde caracteristicilor prevazute in proiect si calitatilor
garantate de furnizori.
Executantul nu poate face inlocuiri de materiale si echipamente fara
acordul proiectantului.
Verificarea se va face:
- scriptic, prin confruntarea datelor si caracteristicilor de calitate si
dimensionale (mentionate in certificatele de calitate, buletinele de omologare,
etichetele care insotesc aparatele), cu acelea prevazute in proiect;
- vizual, prin examinarea starii materialelor, aparatelor si echipamentelor
- prin masuratori si incercari prin sondaj, la aparatele locale si cele din
tablourile electrice, privind dimensiunile si functionarea.
201
RO 24301140; J17/1517/2008
Materialele, aparatele si echipamentele necorespunzatoare var fi

respinse.
lncercarile aparatelor se var efectua la manevre repetate, la curentii de
suprasarcina si scurtcircuit si eventual la anduranta.
In mod deosebit se vor efectua incercari de scurt circuit la tablourile
electrice si se va urmari modul de respectare a selectivitatii protectiilor.
Inainte de montare, la conductoare si cabluri se va verifica continuitatea
electrica pe fiecare colac.
lnainte de inceperea montajului instalatiilor electrice, se va verifica in mod
special:
 locul de amplasare al aparatelor si tablourilor electrice, traseele alese
pentru circuite interioare si cabluri exterioare si modul de coexistenta al
acestora cu celelalte categorii de constructii si instalatii;
 respectarea distantelor de protectie si apropiere fata de restul instalatiilor;
 modul de protectie al circuitelor electrice interioare si cablurilor exterioare
Verificari de efectuat pe faze de lucrari
Se va verifica vizual respectarea prevederilor cu privire la sistemul de
marcare a conductelor, in vederea usoarei identificari (prin etichete, culori),
marcare ce trebuie sa fie in conformitate cu prescriptiile tehnice in vigoare.
Se verifica vizual prin sondaj (la cel putin 15% din numarul total)
legaturile electrice ale conductelor instalatiilor electrice, daca au fost executate
conform prescriptiilor tehnice in vigoare.
Se va masura rezistenta de izolatie intre conducte si, intre conducte si
pamant.
lnstalatia de protectie prin legarea la pamant sau la nul se va verifica pe
masura executarii instalatiei, dupa montarea receptoarelor, astfel:
 se monteaza conductorul principal de protectie si se verifica continuitatea
electrica a acestuia;
 se monteaza piesa de separatie intre conductorul de protectie si priza de
pamant si se verifica continuitatea electrica a ansamblului;
 se leaga la conductorul principal de protectie, elementele metalice ale
instalatiei electrice, conform proiectului si se verifica continuitatea electrica a
fiecarei legaturi.
202
RO 24301140; J17/1517/2008
La instalarea tabloului electric si a echipamentelor se var controla vizual

si prin masuratori, urmatoarele:
 modul si calitatea fixarii lor pe suporti;
 inaltimile de montaj admise si distantele pana la elementele constructiei
conform prescriptiilor tehnice in vigoare;
 modul si calitatea executiei legaturilor electrice;
 existenta aparatelor de comutare si protectie prevazute in proiect;
 existenta etichetelor si a inscriptiilor de identificare si marcare prevazute
in proiect.
Verificari de efectuat la receptia preliminara
Existenta dispozitivelor de protectie contra supracurentilor si echiparea,
respectiv reglarea corecta a dispozitivelor de protectie (sigurante-calibrate).
- cu alimentarea electrica intrerupta se va verifica:
• sa nu existe elemente neizolate sub tensiune in interiorul tabloului;
• fixarea sigura a legaturilor electrice la bare si conducte electrice;
• valoarea corecta a fuzibilelor;
• daca incercarea izolatiei cablurilor a fast satisfacatoare
- cu instalatia sub tensiune se va verifica daca tensiunea prescrisa este
disponibila pe toate fazele.
Functionarea corecta a instalatiilor de iluminat (existenta

condensatoarelor).
Functionarea eficienta a instalatiilor de protectie prin legare la
pamant.
Verificarile si probele se vor face in timpul executiei si inainte de punerea
in functiune si var fi conform normativ I7 si C56, cu respectarea la verificarea
sistemelor de protectie impotriva electrocutarilor a normativului PE 116 si STAS
12604/4 si 5.
Punerea sub tensiune a unei instalatii la consumator, nu se poate face
decat conform Regulamentului pentru furnizarea si utilizarea energiei electrice
(HG 170), dupa verificarea ei de catre furnizor, conform prevederilor acestui
regulament.
203
RO 24301140; J17/1517/2008
CARACTERISTICI FIZICO-MECANICE SI CALITATIVE
GRUP ELECTROGEN
Cerinte minime de dotare si functionare
a) Sa furnizeze energie de calitate din punct de vedere tensiune si
frecventa, pentru a asigura functionarea optima a aparatelor si echipamentelor
electrice.
Generatorul va asigura tensiunea 400/230V si frecventa 50Hz.
b) Sa asigure puterea maxima caracteristica in regim de functionare
permanenta.
c) Motorul va fi de tip industrial - regim greu, si va fi dotat cu regulator de
turatie, sistem electric de pornire, in curent continuu (12V sau 24 Vc.c.),
dispozitiv de oprire, traductori de presiune ulei si temperatura apa.
d) Echipamente auxiliare
 radiator si ventilator protejate si care vor asiqura racirea motorului pentru
temperaturi exterioare pana la +50°C.
 sa permita conectarea radiatorului la o tubulatura de ventilatie pentru
sistemul de evacuare
 sistemul de evacuare gaze esapament sa fie dotat cu conducte si toba
rezidentiala
 (atenuare sporita de zgomot).
 grupul motor-generator va fi montat pe sasiu din otel si va fi dotat cu
ploturi anti vibratii intre motor si generator si intre ansamblul grup motor-
generator si sasiu.
 rezervor de combustibil incorporat care sa asigure autonomie de
functionare la sarcina maxima timp de 8 ore
e) Panoul de comanda, montat pe grup sau in afara grupului, va fi
prevazut cu urmatorul aparataj minimal:
voltmetru, ampermetru, frecventmetru (retea), turometru, cantor orar,
indicatoare de temperatura, presiune ulei si voltmetru baterie
 dispozitive de comanda (comutator pozitie star-stop-automat, buton
preincalzire, buton oprire in caz de avarie, selector de faze pentru voltmetru
204
RO 24301140; J17/1517/2008
retea, potentiometru pentru reglaj turatie, potentiometru pentru reglaj

frecventa/turatie).
 dispozitiv de oprire automata a motorului in situatie de avarie sau
parametrii
 functionali incorecti (temperatura ridicata apa racire, presiune scazuta
ulei, supraturatie, start ratat, etc.)
d) disjunctor tripolar montat pe grup in cutie de tabla, protejat la vibratii,
cu acces lacablurile de forta
Cerinte de instalare
a) Sasiul grupului se va manta pe o fundatie de beton armat cu
dimensiunea in plan (L +10cm) x (l+10cm), in care L si I sunt dimensiunile in
plan ale grupului, si grosimea de 20cm.
lntre sasiu si dala de beton se vor monta tampoane de cauciuc sau un
covor de cauciuc in strat de minim 2cm
b) Fundatia de beton va fi asezata pe un suport izolat de restul structurii
constructiei si va asigura greutatea si stabilitatea grupului.
c) Sasiul va fi fixat rigid de dala de beton prin suruburi, care vor asigura o
buna solidarizare a ansamblului.
Se vor verifica toate conexiunile elastice ale ansamblului pentru a reduce
la minim transmiterea de vibratii la ploturile elastice ale conexiunii sasiu-
fundatie.
d) Aerul de combustie va fi curat si proaspat si va fi preluat pe cat posibil
direct din exterior.
e) Priza de admisie aer va fi amplasata in partea opusa a galeriei de
evacuare, pentru o racire normala a radiatorului si ansamblului motor-generator
f) Suprafetele prizelor de aer (admisie si evacuare) vor fi de minim 1,5 ori
mai mare decat suprafata radiatorului.
g) Prizele de aer vor fi prevazute cu:
 jaluzele contra intemperiilor
 plasa de sarma cu ochiuri de 1 cm, contra animalelor mici
 sistem de atenuare zgomot constituit din panouri de insonorizare montate
pe tubulatura de admisie si evacuare
205
RO 24301140; J17/1517/2008
h) Sistemul de esapare a gazelor arse va fi asigurat cu o conducta de

esapament si un amortizor de zgomot montat in exterior.
i) Conducta exterioara de esapament va fi amplasata intr-o zona separata
de priza de aspiratie aer pentru combustie, pentru a impiedica patrunderea
aerului nociv in camera grupului.
j) Conductele interioare de esapament si amortizorul de zgomot vor fi
montate distantat fata de materiale inflamabile si combustibile, aparate si
echipamente electrice, conducte de alimentare cu combustibil.
k) Traseul conductei de evacuare gaze arse va fi pe cat posibil rectiliniu si
direct spre exterior, admitandu-se coturi cu raza cel putin egala cu 1,5 diametrul
conductei. Lungimea traseului conductei de evacuare optima nu trebuie sa
depaseasca 3m.
l) In camera grupurilor se vor instala doua extinctoare, buton avertizare
incendiu si detector automat de incendiu (fum+temperatura).
m) Cablajul electric va fi flexibil la nivelul motorului.
Cablurile de alimentare, masura si comanda vor fi amplasate in canal
special de cabluri si aparent pe pereti. Nu este permisa montarea cablurilor in
canalele cu conducte de combustibil.
n) Se va verifica echilibrarea fazelor din circuitele de distributie. In cazul
de dezechilibru se vor face transferari de receptoare monofazate intre faze.
o) Se va asigura legarea la pamant a echipamentelor prin racorduri
elastice intre centura interioara a camerei si sasiu.
Se va verifica existenta si continuitatea legaturilor elastice intre sasiu si
celelalte echipamente electrice din componenta grupului.
Aparatele cu tensiuni de 230V de pe grup si exterior vor fi racordate la
nulul de protectie prin conductoarele din circuitele respective.
Tablouri electrice
Tablourile electrice prevazute in cadrul documentatiei vor indeplini
conditiile minimale generale de exigenta, printre care:
 tensiunea nominala - 1 kV
 protectie climatica - N
206
RO 24301140; J17/1517/2008
 protectie mecanica IP54 pentru cele exterioare si IP 31 pentru cele

instalate in interior
 ambient local (-15°C ... +40°C)
 montaj aparent sau incastrat, conform specificatiei din proiect
 acces frontal
Carcasa tablourilor trebuie sa fie executata din materiale incombustibile
C0 sau greu combustibile C1 si C2.
Constructia tablourilor va permite racordarea cablurilor si tuburilor de
protectie, in zonele de acces (panoul superior si/sau inferior), prin asigurarea de
presetupe corespunzatoare si spatiu suficient in interior pentru desfasurarea
conductoarelor.
Conductoarele interioare nu trebuie sa fie supuse la solicitari in
exploatare (deschidere usi acces, desfacere panouri protectie).
Tablourile electrice trebuie sa fie astfel construite incat sa respecte
schema electrica si gradul de protectie al instalatiei.
Tablourile vor fi prevazute cu usa frontala, asigurata cu sistem special de
incuiere, care sa permita numai accesul personalului specializat.
Conexiunile interioare tablourilor se vor executa cu conductoare izolate
de cupru. Barna de racordare a conductorului NEUTRU trebuie sa fie montata
langa bornele fazelor asociate ale circuitului respectiv, si marcata prin semnul
de protectie.
Tablourile electrice vor fi prevazute cu intrerupatoare generale a caror
pozitie de conectare - deconectare va fi vizibila.
Echipamentul electric introdus in tablouri trebuie sa fie de tipul cu legaturi
fata.
In interiorul tabloului, aparatele cu functiuni sau tensiuni diferite, se vor grupa
vizibil si marca in consecinta.
Aparatele, conectorii si conductoarele din interiorul tablourilor vor fi astfel
instalate si etichetate incat sa fie usor accesibile si de identificat, pentru
manevre, verificari si interventii.
Componente auxiliare.
Tablourile electrice vor fi insotite in mod obligatoriu de:
 dispozitive auxiliare de manevra;
207
RO 24301140; J17/1517/2008
 elementele de asamblare ale aparatelor auxiliare care se transporta

separat, pentru a fi montate la fata locului;
 piese de rezerva a caror frecventa de inlocuire reclama acest lucru;
 date tehnice despre aparatajul de masura, comanda si automatizare din
componenta tabloului, inclusiv certificatele de calitate de la furnizorii acestora;
 cartea tehnica a tabloului, care va cuprinde schemele electrice monofilare
si desfasurate, buletinele de incercare, certificatul de calitate, si elemente de
identificare a tabloului (denumire, furnizor, data fabricatiei, etc.).
Aparate locale
Pentru executarea instalatiilor electrice se vor utiliza numai aparate si
materiale omologate. Fiecare aparat trebuie sa fie prevazut cu o placuta
indicatoare care sa cuprinda datele sale tehnice si un indicator de semnalizare.
Aparatele electrice individuale care se instaleaza in teren, conform
proiectului (intrerupatoare, butoane de comanda, prize, corpuri de iluminat,etc.)
vor fi insotite de certificat de calitate si dupa caz de garantie.
Se vor verifica la fiecare aparat, tensiunea nominala si ceilalti parametri
prevazuti in mod expres in proiect si in mod special gradul de protectie.
Se vor utiliza ca materiale de protectie, de izolare sau pentru suporturi,
materiale incombustibile sau greu combustibile, incadrarea acestora in aceste
categorii stabilindu-se pe baza prescriptiilor specifice in vigoare.
Aparatele vor corespunde conditiilor de incarcare termica a circuitelor in
care sunt instalate si de scurtcircuit al retelei interioare.
Lampi si corpuri de iluminat

Lampile utilizare sunt de tip fluocompact
Lampile fluocompacte trebuie sa asigure urmatoarele conditii minimale:
 tensiunea de alimentare 220-240 V
 frecventa 50 Hz
 temperaturile de culoare 4000 °K pentru spatiile tehnice, holuri, etc si
3000 °K
 pentru locuinte, etc.
 minim 90 lm/W
208
RO 24301140; J17/1517/2008
Corpuri de iluminat
Corpuri cu lampi fluocompacte, cu reflexie difuza cu dispersor din
policarbonat sau gratar lamelar.
 carcasa corpului de iluminat - tabla subtire din otel, emailata la cald,
 izolatie si protectie mecanica corespunzatoare locului de montaj (interior
sau exterior, prezenta umiditate, etc.)
 legaturi electrice cu conectori (4 conectori pentru faza si neutru) si borna
pentru PE.
 sa permita racord conductoare de maxim 2,5 mm2
 dispersor conform prevederilor proiectului
Corpurile pentru iluminatul de siguranta vor avea prevazut suplimentar:
acumulator incorporat pentru autonomie de 1 ora.
 sistem de comanda pentru trecerea automata pe sursa de rezerva in
cazul disparitiei tensiunii din sistem.
 aparataj pentru testarea trecerii pe sursa de rezerva.
 set colaje pentru diferite situatii de utilizare (evacuare in diverse directii,
hidrant incendiu).
Corpuri cu lampi cu incandescenta

Aplicele si plafonierele vor respecta urmatoarele conditii minimale:
 carcasa corpului de iluminat - aminoplast, inalta densitate
 izolatie si protectie mecanica corespunzatoare locului de montaj (interior
sau exterior, prezenta umiditate, etc.)
 legaturi electrice cu 2 conectori
 sa permita racord conductoare de maxim 2,5 mm2
 dispersor sticla securit sau material plastic termorigid
 putere maxima lampa 100 W
In cazul soclului metalic, va avea prevazuta borna PE.
lntrerupatoare si comutatoare
lntrerupatoarele si comutatoarele vor avea urmatoarele caracteristici
minimale:
209
RO 24301140; J17/1517/2008
 curent si tensiune - conform prevederi proiect, dar nu sub 10A, 250V.

 protectie mecanica - IP20 la interior si IP 44 la exterior
 intrerupere unica, in cazul circuitelor trifazate
 dispozitiv cu arc atenuator pe fiecare pol
 capacitate de rupere corespunzatoare curentului de circuit din retea.
 etanse, cu capac de protectie in cazul celor montate in zone cu risc de
stropire.
Prize de energie
 curent si tensiune - conform prevederi proiect, dar nu sub 16A, 250V.
 etanse, cu capac de protectie in cazul celor montate in zone cu risc de
stropire
 contact de PE, atat la cele unipolare cat si la cele tripolare.
 prizele tripolare vor fi prevazute cu 5 contacte (L 1,L2,L3,N,PE).
Conducte si cabluri electrice

Alegerea materialelor se va face in functie de prevederile proiectului si
vor corespunde sectiunilor din schemele electrice.
Cablurile si conductele electrice vor corespunde conditiilor de incarcare
termica a circuitelor in care sunt instalate si de scurtcircuit al retelei interioare.
Conducte electrice
Conductele de legatura se vor alege astfel ca sa aiba tensiune de izolatie
corespunzatoare, sa fie rezistente la solicitarile datorita efectului termic si
electrodinamic al curentului de scurtcircuit la locul de montare.
Sectiunea conductorului de nul de lucru, in cazul circuitelor monofazate
de iluminat introduse in tuburi de protectie va fi egala cu aceea a conductorului
de faza.
Conductele electrice se vor monta cu respectarea stricta a codului
culorilor si anume:
 verde - galben, pentru conductele de protectie (PE si PEN).
 albastru deschis, pentru conductorul NEUTRU.
 rosu, albastru, maro, pentru conductele de faza (L 1, L2, L3).
210
RO 24301140; J17/1517/2008
Conductorul NEUTRU, va avea aceiasi sectiune cu cel de faza, in

circuitele monofazate si in circuitele trifazate cu sectiuni ale celor de faza pana
la 16mm2 cupru si 25mm2 aluminiu.
Cabluri electrice
Pentru instalatiile de iluminat, forta si comanda, se utilizeaza cabluri cu
conductoare de cupru, cu izolatie si manta de PVC.
In interior si exterior (in zone cu posibilitati reduse de expunere la lovituri
mecanice), se vor utiliza cabluri nearmate. Pe portiunile unde exista
probabilitatea de lovire (ex. sub cota de +2.50m fata de pardoseala), cablurile
nearmate se vor proteja in tevi de otel.
Rigiditatea dielectrica a cablurilor caracterizeaza nivelul de izolatie la
supra tensiuni si are valorile indicate in standardele si normele interne de
produs, functie de tensiunea cea mai ridicata a retelei. In cazul de fata aceasta
tensiune se considera de maxim 1,2 kV.
Sectiunea cablurilor va fi in conformitate cu prevederile proiectului, cu
respectarea conditiilor de verificare la cadera de tensiune si incarcarea termica.
Caracteristicile principale ce vor fi respectate de cablurile ce urmeaza a
se instala:
 tensiunea de lucru 1000V
 temperatura de lucru -15°C ... + 70°C
 flexibilitate tolerabila (raza de curbura 60)
 rezistenta la umiditate
 rezistenta la socurile mecanice
 rezistenta la agenti chimici.
Tuburi din PVC si PEL

Tubulatura din mat. plastic va fi de o grosime uniforma,fara ingrosari,
subtieri sau crapaturi.
Tuburile de PVC vor fi pastrate uscate si vor fi asigurate impotriva
patrunderii
211
RO 24301140; J17/1517/2008
corpurilor straine in interiorul lor.

Tuburile cu diametrul pana la 25 mm se vor curba cu arcul de incovoiere
de sectiune adecvata. Pentru diametre mai mari tuburile se incalzesc intai si se
utilizeaza o coarda de cauciuc introdusa in tub pentru incovoiere.
Raza minima de curbura va fi minimum 4 diametre.
Tuburile inglobate se monteaza inainte de inchiderea cofrajului, fiind bine
fixate.
La grosimi mici si mijlocii ale stratului de tencuiala se recomanda
montarea in mijlocul stratului.
Tubul izolant etans lacuit PEL este constituit din tabla subtire din otel,
sudata pe generatoare, protejat cu un strat de lac negru. Este utilizat in zonele
cu rise ridicat de incendiu (cladiri realizate din lemn).
Paturi de cabluri
Paturile de cabluri vor fi prevazute cu capace si vor fi fixate de structura
constructiei la intervalele prescrise in recomandarile constructorului.
Suruburile care fixeaza capacele pe jgheab sau modificarile de sectiuni
ale jgheabului vor fi astfel aranjate incat sa nu afecteze integritatea cablului la
fixarea sau la instalarea acestuia in jgheab.
Jgheabul nu va fi instalat cu capac pe partea inferioara decat cel
specificat in scris prin proiect.
In locul unde lungimea jgheabului depaseste 2 m in cazut montajului
vertical, vor fi prevazute puncte de fixare la distante de 2 m pentru a suporta
greutatea cablurilor.
Jgheabul va avea asigurata continuitatea electrica prin intermediul
legaturilor de cupru de 25x3mm. Conectarea se va face cu ajutorul suruburilor
cositorite (cap ingropat), minim M6, cu piulita plata si zincata.
Numarul de cabluri instalate in jgheab va fi astfel ales incat sa permita
montarea usoara a acestora si asigurarea unei rezerve pentru instalari
ulterioare de maxim 30%.
Cablurile vor fi fixate pe poduri cu bride recomandate de producator si
fixate cu ajutorul suruburilor de alarna, saibe, buloane si suruburi de lungime
adecvata.
212
RO 24301140; J17/1517/2008
Materiale pentru instalatia de legare la pamant

lnstalatia de legare la pamant este constituita din:
 priza exterioara (naturala si artificiala)
 conductele principale de legare la pamant
 conductele de ramificatie
Priza exterioara naturala este formata din elementele de rezistenta
(armatura si betonul fundatiillor stalpilor, confectia metalica propriu-zisa a
constructiilor).
Priza artificiafa se va realiza numai in cazul in care priza naturala nu asigura
rezistenta minima de dispersie ceruta de proiect.
Aceasta va fi constituita din:
 tevi de otel zincate cu diametru 2 1/2 ", lungimea 3m (2,5m) si grosimea
materialului de minim 3,5mm. Tevile se vor planta vertical in pamant cu partea
superioara la minim 0,5m.
 elemente de legatura intre electrozi si intre celelalte elemente de priza
naturala sau artificiala, constituite din platbanda de otel zincat 40x4mm sau de
Cu 30x2mm, montata ingropat la H=-0.8m.
Conductele de ramificatie de la priza exterioara la echipamentele ce pot
apare sub tensiune prin defecte de izolatie, se va face cu conducte din otel
zincat OL-Zn 25x4mm sau conductor de cupru cu sectiunea de 16mm 2 legate
prin piesa de separatie.
Protectie impotriva trasnetului se va asigura printr-o instalatie de tip PDA
(paratrasnet cu dispozitiv de amorsare) sau retea de captare formata din
platbanda OL-Zn sau din conductor de Cu, Ø8mm cu priza independenta sau
comuna. Montarea si instalarea circuitelor se vor realiza in conformitate cu
prevederile furnizorului de echipament.
Conditii de livrare/transport/manipulare/depozitare
Transportul si depozitarea materialelor se vor efectua in conditii care sa
asigure integritatea si functionalitatea lor, luandu-se masuri pentru a nu se
deterioara si patrunde apa in ambalaje.
213
RO 24301140; J17/1517/2008
Toate materialele si echipamentele vor fi insotite de certificate de atestare

a calitatii emise de furnizorii acestora.
Echipamentele si tablourile electrice trebuie sa fie prevazut cu o placuta
indicatoare pe care se marcheaza vizibil cel putin urmatoarele date:
a) marca de fabrica a intreprinderii producatoare
b) modul de identificare al tabloului (tip, denumire).
c) seria si data fabricatiei.
d) tensiunea, frecventa, curentul nominal.
Ambalarea tablourilor se face individual in folie de polietilena.
Ambalajele trebuie sa fie prevazute cu etichete continand urmatoarele
date:
- marca de fabrica a intreprinderii furnizoare.
- date de identificare (tip, denumire).
- semnul avertizor pentru produse fragile.
Manipularea se face cu grija, evitandu-se loviturile si zdruncinaturile.
Depozitarea echipamentelor, aparatelor si tablourilor electrice se va face
in locuri lipsite de agenti corozivi, respectand instructiunile de utilizare. Astfel
depozitarea se va face in incaperi cu atmosfera neutra, la o temperatura
cuprinsa intre 0 si +40°C si umiditate relativa a aerului de max 80% la +20°C.
Cablurile electrice se vor livra pe tamburi, inchisi la exterior, cu lungimi pe
cat posibil apropiate celor necesare la instalare. La transport si manipulare se
va evita deteriorarea cablurilor pe tamburi.
Conditii de executie
Tehnologie de realizare
La amplasarea instalatiilor electrice se va urmari:
 evitarea amplasarii in zone in care integritatea lor ar putea fi periclitata
sau acestea sa pericliteze existenta altor instalatii sau procese;
 sa se asigure acces facil in exploatare, pentru verificari reparatii,
interventii.
lnstalatii electrice aferente constructiilor

Distantele minime de apropiere si traversare intre elementele de instalatii
electrice si alte instalatii si constructii sunt cele reglementate de Normative le
214
RO 24301140; J17/1517/2008
PE107 si IT in cazul nerespectarii acestor distante, din motive obiective, se vor

lua masuri suplimentare de protectie.
Se va evita amplasarea instalatiilor electrice pe acelasi traseu cu alte
instalatii care ar pune in pericol coexistenta, conducand la daune materiale sau
consecinte mai grave.
Legaturile electrice ale conductoarelor, intre ele sau la aparate, se
executa prin metode si mijloace care sa asigure realizarea unor contacte
electrice cu rezistenta de trecere minima, sigure in timp si usor de verificat.
Legaturile pentru imbinari sau derivatii intre conductoarele de cupru se
fac prin rasucire si matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule
speciale si accesorii corespunzatoare.
Legaturile conductoarelor de protectie se executa de preferinta prin
sudare sau lipire, si in mod izolat prin contacte prin suruburi si saibe stelate
alamite si bine curatate.
Conexiunile intre conductoarele platbanda, in cazul legarii la pamant, se
executa cu minim doua suruburi M8 sau M10, iar suprafata de contact va fi de
cel putin 10cm2.
In cazul sudurilor, se va realiza un cordon de sudura de minim 1 cm,
realizat pe 3 laturi.
Se va evita amplasarea elementelor instalatiilor electrice (tuburi,
conducte, etc. in structura de rezistenta a constructiilor. Se excepteaza situatiile
prevazute in proiect, unde s-au luat masurile corespunzatoare de inglobare a
instalatiilor electrice.
Se interzice spargerea de santuri, goluri, etc., in elementele de beton,
daca nu este prevazut in proiect, in vederea amplasarii instalatiei electrice,
afectand structura de rezistenta a constructiei.
Corpurile de iluminat cu elemente metalice se vor lega la conductorul de
nul de protectie, sau la instalatia de legare la pamant din imediata apropiere.
Prizele dintr-o instalatie electrica, utilizate pentru tensiuni diferite, trebuie
sa fie distincte ca forma sau culoare, si se marcheaza deosebit cele cu tensiune
redusa.
Este obligatorie folosirea prizelor cu contact de protectie in incaperi cu
pardoseala buna conducatoare de electricitate.
215
RO 24301140; J17/1517/2008
Aparatele si echipamentele electrice care degaja caldura in serviciu

normal de functionare se amplaseaza la o distanta de cel putin 150mm pe
orizontala si 300mm pe verticala, fata de elemente combustibile.
Aparatele si echipamentele locale, se vor amplasa in locuri vizibile si
ferite de posibilitatea loviturilor mecanice si actiunii agentilor corozivi.
Montarea cablurilor pozate in pamant

lndicatii generate de instalare
La constructia retelelor de cabluri ingropate in pamant se va avea in
vedere ca:
- adoptarea solutiilor de utilizare a cablurilor sa se faca in conditiile
respectarii prevederilor de rationalizare a consumului acestor materiale;
- traseele adoptate sa nu intre in zonele de extindere a cladirilor, ale
cailor de comunicatii, etc., prevazute in planurile de sistematizare si dezvoltare
sau pe cat posibil, sa evite zonele care cer protectii speciale (zone cu curenti
vagabonzi, cu pamant agresiv, expuse loviturilor mecanice, etc.);
- in general, pentru pozarea cablurilor electrice de energie, comanda si
control se vor utiliza zonele necarosabile (sub trotuare), spatii verzi, etc.
Executia lucrarilor
Lucrarile de pozare a cablurilor ingropate in pamant este indicat sa fie
executate in urmatoarea ordine:
 stabilirea traseelor;
 executarea traversarilor;
 executarea santurilor;
 desfasurarea si pozarea cablurilor, inclusiv tragerea lor in tuburi la
traversari;
 introducerea cablurilor in instalatiile care se racordeaza;
 executarea profilelor;
 astuparea santurilor si refacerea pavajelor.
Organizarea si conducerea acestor lucrari vor avea in vedere asigurarea
masurilor de protectie a muncii, iar pe timpul executiei se vor respecta cu
strictete, de catre intregul personal, regulile de protectie a muncii.
216
RO 24301140; J17/1517/2008
Stabilirea traseelor retelelor electrice de cabluri se face prin proiect.

Aceste trasee sunt identificate pe teren de catre executant, impreuna cu
delegatul beneficiarului; in cazul in care se constata imposibilitatea respectarii
proiectului, se poate schimba traseul cu avizul proiectantului.
Pozarea cablurilor pe trasee cu cabluri existente sau cu alte instalatii
subterane, precizarea traseului trebuie facuta cu deosebita atentie, prin sondaje
executate de constructor in prezenta delegatului exploatarii.
Sondajele se fac prin santuri de latimea unei lopeti, sapate perpedincular
pe directia liniei de cabluri sau conducta, luandu-se masuri corespunzatoare
pentru evitarea deteriorarii cablurilor existente si a conductelor.
Odata cu stabilirea traseului se mai stabilesc:
 modul in care se vor proteja cablurile si celelalte instalatii existente pe
timpul sapaturilor;
 locurile de amplasare a mansoanelor de legatura si de derivatie (daca
este cazul), tinand seama de lungimea cablurilor;
 locurile de amplasare a tamburilor in vederea desfasurarii cablurilor.
Executarea traversarilor se face tinand seama de:
 lucrarile de montare a tuburilor de protectie a cablurilor vor fi terminate
inaintea inceperii saparii restului santurilor din traseu, pentru evitarea unor
intreruperi indelungate pe timpul pozarii cablurilor;
 lucrarile in locurile unde circulatia nu poate fi intrerupta trebuie executate
intr-o anumita ordine, in doua faze succesive pe cate o jumatate din tronson.
Executarea santurilor se incepe numai dupa primirea autorizatiei de
sapare si a dispozitiei de lucru (ultima conditie este necesara numai daca
saparea urmeaza sa se faca pe trasee cu instalatii subterane existente).
Realizarea sapaturilor trebuie sa fie coordonata cu restul lucrarilor
pregatitoare, astfel ca pozarea cablului pe un tronson sa fie terminata in cel
mult doua zile de la saparea santului.
Executarea santurilor comporta urmatoarele operatii principale:
a.Desfacerea pavajelor cu unelte speciale, prin taiere cu dalti, cu
electrocompresoare sau motocompresoare si cu ciocane pneumatice.
217
RO 24301140; J17/1517/2008
b.Saparea santurilor manual cu lucratori neoalificati; in zonele in care

exista deja instalatii subterane, pana la 0,4m adancime se poate utiliza
tarnacopul iar mai jos, numai casmaua si lopata.
In cazul sapaturilor pe trasee cu cabluri existente, care se fac cu
respectarea riguroasa a regulilor si masurilor corespunzatoare de protectie a
muncii, pamantul de deasupra materialelor de protectie a cablurilor se curata cu
atentie, iar aceste materiale se scot din sant si se depoziteaza in stive.
Desfasurarea si pozarea cablurilor se incep numai dupa asigurarea
tuturor conditiilor de executare neintrerupta a intregii lucrari si fara pericol
pentru personal si cabluri, in acest scop fiind necesare:
 verificarea traseului de pozare pe toata lungimea lui, acordandu-se
atentie deosebita starii traversarilor (sa nu aiba tuburi infundate);
 transportarea si instalarea tamburilor de cablu in locurile din care va trece
la operatia de desfasurare si pozare a cablului;
 admiterea pentru pozare numai a cablurilor cu rezultate corespunzatoare
la verificarea calitatii.
Desfasurarea cablurilor se va face manual.
Tragerea cablurilor in tuburi si tevi de protectie

lnstalarea cablurilor in tuburi si tevi de protectie se va face:
 la traversarea drumurilor si aleilor;
 la intersectii cu alte conducte subterane.
In fiecare tub de protectie se pozeaza cate un cablu. In mod cu totul
exceptional, cand nu exista alta posibilitate si tensiunile sunt identice, se admite
pozarea in acelasi tub a mai multor cabluri, pe distante mici (la treceri prin
pereti, fundatii), cu crearea unor posibilitati de tragere corespunzatoare.
Faze de executie
lnstalatiile electrice se executa in urmatoarea ordine:
lnstalatii interioare
 fixarea pozitiei tablourilor electrice;
 montarea tuburilor de protectie si dozelor de tragere si derivatie;
 montarea dozelor de aparate
218
RO 24301140; J17/1517/2008
 trasarea pozitiei paturilor de cabluri, inclusiv verificarea si adaptarea

acestora la numarul de circuite, pentru care este dimensionat;
 montarea conductelor electrice (conductoare si cabluri)
 trasarea instalatiei interioare de protectie impotriva electrocutarilor;
 fixarea corpurilor de iluminat pe pozitia finala;
 montarea aparatelor locale (intrerupatoare, prize, etc.)
 racordarea aparatelor, inclusiv corpurilor de iluminat la circuite
 montarea tablourilor electrice pe amplasament;
 racordarea circuitelor la tablouri cu verificarea fazelor;
 racordarea restului receptorilor cu verificarea fazelor;
 verificarea continuitatii circuitelor si rezistentei de izolatie
 punerea, partiala si esalonat, sub tensiune a circuitelor pentru efectuarea
de probe fara sarcina;
 efectuarea de probe si masuratori la instalatiile de legare la pamant si a
continuitatii electrice a ansamblului instalatiei, pana la piesele de masuratori,
amplasate in exteriorul cladirii;
 efectuarea de probe in sarcina, pentru fiecare circuit in parte, progresiv,
pana la incarcarea maxima a circuitelor si tablourilor;
lnstalatii exterioare si de protectie impotriva trasnetului si

electrocutarilor
 determinarea traseului si pozarea instalatilor de protectie impotriva
trasnetului (conducte de captare si de coborare)
 amplasarea pieselor de separatie pentru masuratori;
 realizarea sapaturilor pentru priza exterioara de legare la pamant si
pozarea cablurilor, inclusiv decopertari de drumuri, alei, trotuare;
 realizarea lucrarilor de protectie si amplasarea elementelor necesare de
protectie a instalatiilor exterioare, in cazul subtraversarilor;
 montarea instalatiilor (conducte de protectie, electrozi, cabluri, etc.)
 acoperirea santurilor si reparatia trotuarelor, drumurilor si aleilor.
 racoradrea instalatiilor exterioare la circuite interioare si tablouri.
 verificarea continuitatii circuitelor racordate;
 punerea sub tensiune, fara sarcina;
219
RO 24301140; J17/1517/2008
 verificarea rezistentei de dispersie a prizei exterioare de legare la

pamant;
 punerea sub tensiune in sarcina a instalatiilor, in acordanta cu instalatiile
interioare.
Tolerante, limite admisibile, conditii de calitate

La alegerea materialelor si aparatelor aferente instalatiilor electrice se vor
avea in vedere:
- cerintele de calitate
- posibilitatile de aprovizionare cu materiale de cea mai buna calitate, cu
perfomante optime si fiabilitate ridicata.
Toate materialele, aparatele si echipamentele electrice utilizate vor fi
omologate, vor prezenta agrement tehnic, conform prevederilor Legii 10/1995,
privind calitatea in constructii.
La alegerea materialelor si aparatelor electrice se va avea in vedere
incadrarea acestora in limitele admisibile ale parametrilor electrotehnici, de
mediu si protectie.
Parametri de functionare:
Tensiune nominala si nivel de izolatie corespunzatoare cerintelor din
specificatia proiectului;
- curentul nominal sau de calcul sa fie incadrat in limita maxima de 0, 8
din curentul maxim admisibil al aparatelor si materialelor din circuitele electrice.
- puterea nominala sa fie in concordanta cu receptoarele din circuitele
prevazute in proiect
- factorul de putere al receptoarelor electrice, si in special corpuri de
iluminat, sa se situeze pe cat posibil spre valoarea de 0,92, pentru evitarea
introducerii de instalatii de compensare.
Se vor respecta conditiile de calitate si tolerante stabilite de normativele:
- I7 -2011, pentru ansamblul instalatiilor electrice interioare
- PE 107-1993, pentru cablurile electrice
220
RO 24301140; J17/1517/2008
Deasemenea materialele si aparatele electrice trebuie sa corespunda din

punct de vedere calitativ, standardelor de produs, care sta la baza executiei
acestora de catre furnizori.
Operatiuni auxiliare masuri de protectie

Conductorul de protectie - PE
Toti consumatorii de energie electrica se racordeaza la conductorul de
protectie (PE). Cand acesta este inclus in cabluri, sectiunea minima va fi de
1,5mm2 iar daca se utilizeaza circuite din conductori, sectiunea minima va fide
2,5mm2.
Pana la tabloul general de joasa tensiune din postul de transformare,
conductorul de protectie PE de protectie va fi distinct fata de NEUTRU. In
tabloul general de joasa tensiune din postul de transformare, PE si NEUTRU se
vor racorda impreuna la centura de impamantare.
Legarea suplimentara la pamant

Ca mijloc suplimentar de protectie a fost prevazuta o instalatia de
protectie impotriva electrocutarilor prin legare la pamant. Toate partile metalice
care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar care pot sa ajunga in mod
accidental sub tensiune, se racordeaza la instalatia interioara de legare la
pamant. Aceasta se racordeaza la priza de impamantare in doua puncte.
lnstalatia de paratrasnet
Pentru protectia impotriva trasnetului se prevede o instalatie tip PDA
(paratrasnet cu dispozitiv de amorsare) sau retea de captare care se
racordeaza la priza de impamantare (comuna cu cea a cladirii sau separata)
printr-o platbanda de OL-Zn 25x4mm sau conductor de Cu, Ø>8mm, montata
aparent . In punctul de racord esta prevazuta o piesa de separatie, montata pe
peretele exterior al cladirii, la inaltimea de 2m, fata de cota trotuarului.
Priza de impamantare
lnstalatia interioara de protectie si instalatia de paratrasnet se racordeaza
la prize de impamantare separate sau comune.
221
RO 24301140; J17/1517/2008
Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de impamantare trebuie sa fie

mai mica de 4 ohm pentru priza de pamant si mai mica de 10 ohm pentru
instalatia de paratrasnet, in cazul in care sunt separate. Daca priza de pamant
este comuna, valoarea rezistentei de dispersie trebuie sa fie mai mica de 1
ohm. Aceasta valoare se va verifica prin masuratori. Daca nu se realizeaza
nivelul prescris, priza de impamantare se suplimenteaza cu electrozi
suplimeritari pana la realizarea lui.
Protectia muncii si protectia contra incendiilor

Prezenta documentatie a fost intocmita in conformitate cu IPI 65/2007 -
Norme de protectia muncii pentru activitati in instalatii electrice, PE 006 -
lnstructiuni generale de protectia muncii pentru unitatile MEE, PE 009 - Norme
de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor, pentru producerea,
transportul si distributia energiei electrice si termice si C 300 - Normativ de
prevenire si stingere a incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii si
instalatii.
lnainte de inceperea lucrarilor, executantul va lua legatura cu personalul
de exploatare al intreprinderilor care detin instalatii in apropiere si va lucra pe
baza autorizatiilor de lucru, emise de organele competente, care vor specifica
instalatiile din apropiere precum si masurile de protectia muncii ce trebuiesc
luate.
In situatia in care simultan cu executia lucrarilor de retele electrice, se
constata deschiderea de alte santiere, se va lua legatura cu conducerea
santierului respectiv cu care se va incheia o intelegere scrisa prin care se vor
stabili masurile de protectia muncii ce trebuiesc luate si respectate in zona
respectiva, indicandu-se si modul de asigurare a asistentei tehnice de
specialitate.
Verificari si receptii
Prevederi generale
lnstalatiile electrice se dau in exploatare numai dupa ce s-au executat
lucrarile principale de organizare si exploatare, si anume:
222
RO 24301140; J17/1517/2008
 verificarea ca beneficiarul este dotat cu personal tehnic corespunzator,

instruit asupra atributiunilor ce-i revin si dotat cu echipamentul si aparatura
necesara exploatarii;
 intocmirea si afisarea la locurile de munca e instructiunilor de exploatare;
 asigurarea documentatiilor tehnice, care sa contina realitatea executiei;
 asigurarea unui stoc de rezerva minimal de aparataj pentru intretinere;
Punerea in functiune si darea in exploatare a instalatiilor electrice se
face in conformitate cu precizarile din regulamentele de exploatare
tehnica al MEE si departamentale.
 Verificarile, incercarile si probele premergatoare punerii in functiune, se
fac dupa cum urmeaza:
 la inceput, in timpul si la terminarea montajului se fac dupa caz, probe
mecanice si electrice individuale side ansamblu, care intra in volumul lucrarilor
de constructii - montaj;
 in timpul perioadelor de punere in functiune si exploatare de proba, se
face rodajul in ansamblu si probele tehnologice;
 la inceputul perioadei de exploatare continua, se verifica principalii
indicatori tehnici la nivelul proiectului.
lnainte de inceperea fiecarei probe se vor verifica cu minutiozitate
conditiile tehnice si organizatorice in care urmeaza sa se desfasoare proba,
astfel incat sa fie exclusa posibilitatea defectarii si avariei instalatiilor sau
accidentarii personalului.
Verificarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000V, c.a. ale
constructiilor, in timpul executiei si inainte de punerea in functiune se face in
conformitate cu prevederile Normativului privind verificarea lucrarilor de
constructii si instalatii aferente, indicativ CS-6.
La verificarea sistemelor de protectie impotriva electrocutarilor trebuie
respectate si prevederile STAS 12604/4,5
Verificari incercari si probe in perioada de la inceputul, din timpul si dupa
terminarea montajului.
Scopul acestor operatii este de a se constata calitatea montajului si de a
se lua masurile necesare inlaturarii eventualelor diferente, precum si de a stabili
223
RO 24301140; J17/1517/2008
ca lucrarile de montaj sunt terminate si corect executate, putandu-se trece

astfel la receptia provizorie a instalatiilor.
Probele se fac de catre societatea de constructii-montaj; se verifica,
incearca si probeaza materialele si echipamentele care vor fi folosite la
executarea instalatiilor si anume:
 pe baza certificatelor de calitate emise de organele competente ale
furnizorului sau prin verificari de specialitate conform normelor in vigoare si
intelegerii intervenite intre cumparator si furnizor.
 conform prevederilor contractelor de livrare, pe baza certificatelor de
garantie emise de organele de control ale furnizorului sau prin verificari si probe
la furnizor in prezenta delegatului cumparatorului.
In timpul si la terminarea lucrarilor de constructii - montaj se vor face:
verificarile, incercarile si probele corectitudinii si calitatii executiei in
conformitate cu normele-tehnice in vigoare pentru categoria de instalatie
respectiva.
Beneficiarul va asigura, cand este necesar, personalul calificat propriu,
pentru efectuarea probelor. Coordonarea si raspunderea executarii acestor
probe revin integral, dupa caz executantului sau furnizorului.
Dupa terminarea de catre executant a lucrarilor de constructii-montaj,
inclusiv a incercarilor, verificarilor si probelor aferente perioadei de executie, se
face receptia preliminara a lucrarilor. In acest scop beneficiarul va urmari si
convoca din timp comisia de receptie si punere in functiune. Sarcina tehnica a
acestei comisii este de a stabili daca instalatia poate trece la o perioada
urmatoare de punere in functiune si exploatare de proba, in conditiile de
securitate deplina atat pentru instalatia respectiva, cat si pentru cele la care se
racordeaza.
La receptia preliminara, executantul si furnizorii vor trebui sa probeze prin
documente tehnice calitatea corespunzatoare a bazei de materiale, introduse in
lucrari si executia corecta a tuturor lucrarilor ascunse, precum si rezultatele
probelor prevazute a se executa inaintea, in timpul si la terminarea lucrarilor.
Daca instalatiile au fost admise la receptie si lucrarile de constructii - montaj
sunt terminate se va incheia un act unic de receptie cu constructorul si montorul
precizandu-se obligatiile fiecaruia.
224
RO 24301140; J17/1517/2008
Prin receptionarea provizorie a lucrarilor, executantii raman numai cu

obligatia eventualelor completari si remedieri, stabilite prin procesul verbal de
receptie provizorie sau ivite ulterior, ca urmare a unor vicii ascunse, respectiv
cu raspunderea realizarii probelor de garantie.
lnstalatia trebuie sa fie in stare de functionare inainte de data verificarii
preliminare. lnainte de aceasta data, antreprenorul va comunica proiectantului
rezultatele tuturor testelor pe care le-a executat. Programul pentru teste va fi
comunicat beneficiarului si proiectantului spre aprobare preliminara.
In timpul vizitelor de control ale instalatiilor, in special pentru receptia
preliminara, antreprenorul va executa daca proiectantul ii solicita, orice teste
prevazute in lista de teste propuse.
Perioada de garantie
Perioada de garantie va fi de un an si va incepe la data receptiei
preliminare. Aceasta garantie trebuie sa acopere orice defect al materialelor,
manoperei si functionarii. In timpul perioadei de garantie, antreprenorul trebuie
sa viziteze instalatia la fiecare trei luni si va verifica toate echipamentele,
purtand responsabilitatea pentru toate costurile necesare inclusiv de inlocuirea
partilor defecte.
Antreprenorul nu va avea responsabilitatea cheltuielilor cu reparatiile sau
inlocuirea, daca el poate dovedi ca defectul este cauzat de folosirea anormala
sau de deficiente de exploatare. Antreprenorul poate angaja un service pentru
intretinere in timpul perioadei de garantie. Sumarul serviciilor prevazute va fi
pregatit de antreprenor si o copie va fi trimisa proprietarului.
Receptia finala
Aceasta va avea loc atunci cand se termina perioada de garantie

prevazuta in raportul receptiei preliminare. Raportul receptiei finale nu poate
contine nici un comentariu care are legatura cu responsabilitatea
antreprenorului.
225
RO 24301140; J17/1517/2008
Verificari, incercari si probe in perioada de punere in functiune si

exploatare de proba
Scopul acestor operatii este de a verifica si regla functionarea in

ansamblu a instalatiei in vederea atingerii regimului normal de lucru proiectat,
pentru a se trece la proba tehnologica de 72 de ore.
Trecerea la perioada de punere in functiune si exploatare de proba a
intregii instalatii sau a partilor functionale ale acesteia se face pe baza
concluziilor comisiei de receptie si de punere in functiune.
Responsabilitatea manevrelor si aplicarii normelor de protectia muncii
revine personalului de exploatare, care va lua masurile necesare impuse de
norme.
In urma efectuarii probei finale se incheie procesul verbal de punere in
functiune, semnat de membrii comisiei, dupa care se poate incepe activitatea
de exploatare.
Verificari, incercari si probe la garantie

Probele de garantie se fac obisnuit la un interval de 2-3 luni de la
trecerea instalatiilor in exploatare, in vederea verificarii parametrilor si
performantelor din proiect. Se executa de catre organizatia de exploatare,
singura sau cu ajutorul altor intreprinderi de specialitate si in prezenta
delegatillor executantului si furnizorului de echipamente.
Daca rezultatele probelor arata ca instalatia nu realizeaza parametrii
garantati, beneficiarul are dreptul sa ceara remedierea defectelor, daune de la
furnizor sau respingerea facturilor.
Daca probele de garantie sunt incheiate, se efectueaza receptia
contractuala a echipamentelor si instalatiilor, incheindu-se un proces verbal,
prin care se confirma ca furnizorii si executantii si-au indeplinit cantitativ si
calitativ obligatiile asumate. In cazul ca raman sau apar unele deficiente
nerezolvate in perioada de garantie, se vor prevedea in procesul verbal, modul
si termenul de rezolvare, precum si sarcinile partilor responsabile. Daca la
sfarsitul perioadei de garantie nu exista litigii, se incheie de catre beneficiar cu
delegatii furnizorilor si executantului un proces verbal de receptie definitiva in
care se trec rezultatele probelor de garantie, si se confirma ca deficientele,
226
RO 24301140; J17/1517/2008
consemnate in procesul verbal de receptie provizorie sau in cusul perioadei de

garantie au fost remediate.
Masuratori si decontare
Probe, teste, verificari ale lucrarilor
Tablourile electrice vor fi acceptate in santier, dupa ce au fost verificate

vizual si testate, inclusiv cu probe la rece asupra aparatelor si circuitelor.
lnstalatiile vor fi predate de constructor catre beneficiar si anuntate cu cel
putin 5 zile inaintea de ziua operatiei de predare-primire. Predarea se face de
catre contractantul general cu participarea tuturor subcontractantilor si
furnizorilor de echipamente si instalatii importante.
Tablourile electrice si instalatiile de racord la sistem var trebui sa fie
insusite de catre organizatia locala de control autorizat (Laborator PRAM).
Antreprenorul va oferi instrumentele de masura necesare pentru controlul
valorii medii obtinute la instalatia de iluminat. Toate masuratorile se vor executa
Ia 0,85m deasupra nivelului solului. Pentru siguranta, masuratorile iluminatului
se vor executa la nivelul solului.
Dupa terminarea lucrarilor de instalatii electrice, var fi executate
urmatoarele teste:
- caderea de tensiune (conform normativului I 7)
- masurarea curentului in cazul fazelor diferit incarcate. Va fi acceptata o
abatere de 10% intre faze
- masurarea rezistentei de dispersie a prizei de impamantare
- masurarea rezistentei de izolare a circuitelor
In final, instalatia electrica va trebui acceptata de furnizorul local de
electricitate.
INTOCMIT,
ING. CAUS FLORIN
227
RO 24301140; J17/1517/2008
228

Propunere Tehnica Arhitectura Si Structura de Rezistenta

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Propunere Tehnica Arhitectura Si Structura de Rezistenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. GENYMAR 2008 S.R.L.

“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”

DETALII PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR

TERASAMENTE SAPATURI, UMPLUTURI SI FUNDATII

“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”

“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”

Respectarea întocmai a cotelor de pozare şi a pantelor conductei

“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”

1.2% pentru materialele coezive.

EXECUŢIA PE TIMP FRIGUROS

Procesul tehnologic şi condiţiile de realizare Temperatura Durata

Săparea, transportul, aşternerea în

- la atingerea temperaturilor critice mentionate în tabel, executarea

VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR. ABATERI ADMISE

“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”

informaţii cu privire la stratificaţia terenului, grosimea, natura, coeziunea şi

CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE SAPATURA

“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”

CONDITII DE MASURARE A LUCRARILOR

VERIFICĂRI IN VEDEREA RECEPŢIEI

“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”

■ calitatea materialului utilizat pentru această umplutură,

“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”

Procesele verbale pentru lucrările care devin ascunse se întocmesc în

MASURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII SI DE PAZA CONTRA

CONDIŢII TEHNICE GENERALE:

“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”

- să permită la decofrare o preluare treptată a încărcării de către

“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”

“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”

Dacă în timpul întăririi betonului temperatura se situează sub +50°C, se

“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”

- Certificatul de garantie emis de producator;

CONDITII TEHNICE GENERALE

LIVRAREA OTELULUI PENTRU ARMATURI

“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”

corespunzatoare loturilor pe care le livreaza. Documentele ce insotesc livrarea

TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA OTELULUI PENTRU ARMATURI

“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”

CONTROLUL CALITATII ARMATURILOR

“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”

Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte - in acest scop

“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”

- Acceptarea de catre proiectant a procedurii de betonare in cazul

“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”

“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”

CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”

pentru imbinari executate la fata locului, se vor lua in considerare documentele

“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”

beneficiarului lucrarii; in cazul receptiei armaturii elementelor structurale, cu

“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”

- C155-1989 – Normativ pentru prepararea si utilizarea betoanelor cu

TOATE ELEMETELE DIN BETON ALE INFRASTRUCTURII SI

“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”

“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”

Pentru cimenturile cu adaos durata de depozitare a sacilor nu va depasi 60

Controlul calitatii agregatelor se face:

“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”

“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”

PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI

STABILIREA COMPOZITIEI BETOANELOR

“Amenajare teren de joc in Comuna Visani, Jud. Braila”

- lucrabilitatea betonului proaspat prevazuta in proiect;