Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Denumirea lucrării: MODERNIZARE, RENOVARE ŞI DOTARE GRĂDINIŢĂ, SAT DĂNCEU, COMUNA JIANA
Amplasament: Anexa nr. 40 - Inventarul bunurilor ce aparţin domeniului public com. Jiana,
sat Dănceu, com. Jiana, jud. Mehedinţi
BORDEROU
Qffice@prGjectbuilding.rG
Str. Brates, Nr. I3A, Ghiroda, Jud. Timis D744-842354
#
A. LUCRĂRI DE SĂPĂTURI SI ELEMENTE DIN BETON ARMAT.
r
t EXECUŢIASĂPĂTURILORŞlAUMPLUTURILOR.
1.1. Săpături
- trasarea lucrărilor.
Executarea săpăturilor:
Excavaţia se face mecanizat pentru săpăturile generale şi manual în spaţii limitate precum şi pentru ultimul strat de pământ
(cca. 30 cm), de la execuţia mecanizată. Săpătura se poate executa cu pereţi verticali sau în taluz; săpăturile cu pereţi verticali se
pot executa cu pereţii nesprijiniţi până laurmătoarele adâncimi:
- 75 cm în cazul terenurilor necoezive şi slab coezive;
Săpătura trebuie oprită mai sus decât cota prevăzută în proiect şi anume:
Umpluturile dE pămînt din jurul fundaţiilor si pETEţilor SE realizEază imediat după decofrarea fundaţiilor şi imediat după CE s-a
depăşit nivelul trenului, cu execuţia elementElor dE construcţie.
Pământul ales pentru umplutură este cel rezultat din săpătură, dar nu trebuie să conţină pământ din stratul dE sol vegetal.
Este interzisă realizarea umpluturilor din pămînturi cu unflări sau contracţii mari, prafuri, mâluri, argile moi cu conţinut dE materii
organice, pământ cu elemente dE lemn, etc. Pământul SE compactează în straturi dE 20-25 cm grosime cu maiul manual şi maiul
mEcanic folosindu-sE umiditatea optimă dE compactare.
1.3. Controlul calităţii lucrărilor de săpături şi umpluturi
C 169-88 Normativ privind executarea lucrărilor dE tErasamEntE penrtu realizarea fundaţiilor construcţiilor
civile şi industriale;
2 EXECUŢIAFUNDAŢIILORDINBETONSIMPLUŞlBETONARMAT
2.1. Probleme specifice
e) La turnarea betonului în săpături cu pereţi nesprijiniţi, acesta va umple bine tot volumul dintre pereţii săpăturii;
f) Fundaţiile se vor executa, pe cât posibil, fără întrerupere pe distanţa dintre două rosturi de tasare; în cazul că prevederea
anterioară nu poate fi satisfăcută se au în vedere următoarele:
- rostul se va realiza vertical la o distanţă de min. 1 m de stâlp respectiv perpendicular pe axa fundaţiei continue cu
suprafaţa sicanată sau verticală;
- durata maximă de întrerupere a betonării, care nu necesită măsuri speciale la reluarea betonării este de 0.5...I
ora; la durată mai mare, reluarea betonării se va face după pregătirea suprafeţei rostului prin curăţare cu perii
de sârmă si udare ;
- nu se admit rosturi de turnare în fundaţiile izolate, în zonele cu concentrări mari de eforturi ;
- turnarea benzilor de fundaţie se face în straturi orizontale, cu turnarea stratului superior înainte de începutul
prizei stratului anterior si după ce turnarea benzii anterioare a fost executată în întregime.
g) Se menţine umiditatea betonului în primele zile după turnare prin acoperire cu materiale de protecţie si prin stropire cu
apă.
2.2. Decofrarea fundaţiilor
Decofrarea fundaţiilor se va face cu respectarea prevederilor din normativul NE 012/2-2010 si cu cele cuprinse în caietul de
sarcini cu privire la lucrările de beton.
2.3. Acte normative de referinţ ă
Execuţia fundaţiilor are la bază actele normative referitoare la lucrările de beton simplu si beton armat prezentate în caietul
de sarcini referitor la aceste lucrări.
3 EXECUŢIALUCRĂRILORDECOFRARE.
în capitolul prezent sunt date precizările generale privind lucrările de cofrare care vor fi complectate, în capitolul 6, cu
precizări specifice elementelor care se execută conform prezentului proiect.
3.1. Probleme generale privind cofrajele
Cofrajele si susţinerile lor trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să asigure realizarea elementelor cu respectarea poziţiei lor în structură;
- să respecte si să asigure realizarea geometriei elementelor si obţinerea dimensiunilor, formei si gradul d e finisare
prevăzut în proiect, cu abateri minime;
- să fie etanşe încât să nu permită scurgerea laptelui de ciment si să asigure realizarea unui beton compact;
- să permită cofrarea si decofrarea în ordinea stabilită fără degradarea elementelor de beton sau a cofrajului.
- verificarea subansamblurilor de cofrare (existenţa tuturor elementelor, fixarea corectă a elementelor, integritatea
feţei cofrajului, etc.).
Etapa de execuţie, care cuprinde verificări privind poziţia şi modul de fixare a elementelor, astfel încât lucrările să se înscrie în
documentaţiile tehnologice şi prescripţiile tehnice.
Verificăriile constau în:
• verificarea după trasare, cu privire la poziţia marcajelor faţă de axele construcţiei şi alte elemente sau construcţii
realizate anterior, precum şi dimensiunea elementelor ce urmează a fi cofrate;
- poziţionarea corectă faţă de marcaj, a grinzilor si eşafodajelor de susţinere, în limitele abaterilor admise (2 mm
la pereţi si plăci;3 mm la stâlpi);
• dupa montarea fiecărui nivel de elemente, verificarea cu privire la:
- dimensiunea liberă, (lumina), nu trebuie să aibă abateri mai mari de 10 mm pentru plăci, grinzi, stâlpi şi pereţi,
respectiv de 15 mm la fundaţii;
- înclinarea faţă de orizontală şi faţă de verticală a muchiilor şi suprafeţelor este de max. 3 mm pe metru linear; - max.
5 mm pe toată lungimea muchiei verticale a grinzilor; - max. 10 mm pe toată lumgimea muchiei verticale a elementelor
cu excepţia muchiilor verticale ale grinzilor.
Rezultatele verificărilor precum şi eventualele remedieri ce trebuie făcute se consemnează în procesul verbal de lucrări
ascunse; după efectuarea remedierilor, se întocmeşte un nou proces verbal.
ÎNAINTE DE TURNAREA BETONULUI CONDUCĂTORUL PUNCTULUI DE LUCRU ESTE OBLIGAT SĂ VERIFICE INTEGRITATEA, STABILITATEA,
ETANŞEITATEA,
REZEMAREA SAU ALTE ELEMENTE ALE COMPONENTELOR DE SUSŢINERE, POZITONAREA ELEMENTELOR CE SE ÎNGLOBEAZĂ ÎN BETON
(ARMĂTURI,
PLĂCUŢE METALICE, RAME DE GOLURI, INSTALAŢII, ETC) CONFORM 'DOCUMENTAŢIEI DE EXECUŢIE ŞlANORMELOR ÎN VIGOARE.
NE 012/2-2010 -Normativ pentru producerea şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat - Partea
2: Executarea lucrărilor din beton;
C 11-82 - Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a panourilor de placaj pentru cofr aje;
Proiect tip IPC nr. 7161/1-78- Popi extensibili şi dispozitive de susţinere metalice;
STAS 5194-88 -Cherestea. Măsurare. Reguli şi metode de verificare a calităţii, marcare şi prescripţii de transport;
C 56-2002 -Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţ ii aferente construcţiilor;
C 162-73 -Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor metalice pliante, pentru pereţi din beton monolit, la
clădiri;
Pr. I. P. C. nr. 7375-84 - Catalogul generai al mijloacelor tehnice nEOEsarE ramurii construcţiilor. Mijloace pentru lucrări de
cofrare şi susţinere.
4 EXECUŢIALUCRĂRILORDEARMARE
În capitolul prezent sunt date precizările generale privind lucrările de armare a elementelor de construcţii din beton
armat ale construcţiei.
Oţelul utilizat drept armături pentru betonul armat, este de tipul OB37, PC52, STNB (conform nominalizărilor de PE
planşele dE execuţie) şi carE trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 438/1,2,3 - 80, STAS 437/1-80.
Pentru oţelurile din import este obligatorie existenţa certificatului de calitate emis de unitatea care a importat sau care
asigură desfacerea oţelului cu mEnţ ionarea tipului dE oţel Echivalent corespunzator STAS -ului 438/1,2,3-80. În cazul că Există
unele reţineri sau neclarităţi privind Echivalarea calităţii produsului, constructorul va utiliza oţelul numai după încercări dE
laborator şi cu acordul scris al proiectantului.
4.1. Livrarea, depozitarea şi manipularea barelor
Livrarea SE face conform prevederilor din normElE în vigoare şi va fi însoţită dE certificatul dE calitate carE va preciza:
- valorile propietăţilor mEcanicE;
- rezultatele analizei chimice;
- rezultatele îndoirii la rece
Cand livrarea SE face dE la o bază dE aprovizionare, aceasta va trasmitE certificatul dE calitate sau certificatul dE garanţie
corespunzator loturilor livrate. Livrarea SE face în colaci (40...600kg), sau în legături dE bare.
Pentru fiecare cantitate şi sortiment se va controla:
- existenţa certificatului dE calitate sau dE garanţie;
- dEformarEa barElor;
Reducerea diametrului barElor în urma curăţirii, nu trebuie să fie mai marE dE 0.5 mm, la barele cu D 25 mm şi 0.75 mm la
barele cu D > 25 mm.
Tăierea barElor şi fasonarea lor SE facE în concordanţă cu proiectul.
Barele vor fi prevăzute sau nu cu ciocuri la capete, funcţie dE prevederile proiectului şi tipul dE oţel folosit.
Fasonarea SE facE la temperaturi mai mari dE-I00C, iar barele cu diametru peste 25 mm SE vor fasona la cald. Fasonarea
pentru înclinarea armăturilor, realizarea ciocurilor sau realizarea etrierilor SE facE prin îndoire lentă şi fără şocuri.
La armăturile netede, ciocurile SE fac la I80o cu îndoire la o rază interioară dE min. 1.25 d şi o porţiune dreaptă dE 3d, iar la
armăturile cu profil periodic ciocul SE realizeaza la 90D cu o rază interioară dE min. 2d şi o porţiune dreaptă dE 7d.
Îndoirea barElor înclinate, a celor dE trecere din stâlpi în grinzi, sau a celor dE trecere peste colţul unui cadru, SE facE după un
arc dE cErc cu raza dE min. IDd.
4.3. Montarea armăturilor
- acceptarea dE catre proiectant a fişei tehnologice dE betonare a elementelor sau a părţilor dE structură;
- partea dE construcţie în carE SE facE montarea, a fost degajată dE alte elemente sau dE materiale dE construcţie.
- crearea la intervale de maximum 3.0 m a unor spaţii libere între armăturile de la partea superioară, care să permită
pătrunderea liberă a betonului sau a furtunelor prin care se descarcă betonul;
- crearea spaţiilor necesare pătrunderii vibratorului, la intervale egale cu de maximum 5 ori grosimea elementului;
Montarea se poate face bară cu bară, sau sub formă de subansambluri, (carcase sau plase sudate) avându-se grijă să nu se
introducă murdarie în cofraje, pământ sau alte corpuri straine, care ar putea dăuna betonului.
NOTĂ: Stratul de acoperire va respecta si condiţia minimală de cel puţin l.2d ( d- diametrul maxim al armăturii), dar nu mai mult de
50 mm;valorile din paranteză se referă la elementele turnate în cofraje glisante; La betoanele de clasa sub Bc20 valorile se sporesc
cu 5 mm.
categoria II
- elemente situate în spaţii închise, cu umiditate relativă peste 75% si elemente situate în aer liber si neprotejate, dar
care nu sunt supuse la îngheţ - dezgheţ repetat;
categoria III
Armăturiile transversale (etrierii) au acoperirea minimă 15 mm pentru categoria I ş i II, 20 mm pentru categoria III, si 25 mm
pentru categoria IV .
Se prevăd grosimi sporite pentru stratul de acoperire la:
Pentru realizarea stratului de acoperire si menţ inerea armăturilor în poziţie, pe timpul betonării, la montare se vor prevedea:
- cel puţin 3 distanţieri la 1 mp de placă sau perete;
cel puţin un distanţier, între rândurile de armătură, la 2 ml de grindă, în zona cu armătură pe două sau mai multe
rânduri.
Distanţierii sunt confecţionaţi din masă plastică sau din prisme de mortar, prevăzute cu câte o sârmă, pentru a se lega de
armături. Se interzice folosirea ca distanţeri a cupoanelor de oţel - beton.
Pentru menţinerea în poziţie a armăturilor de la partea superioară a plăcilor, se vor folosi capre de oţel-beton sprijinite pe
cofraj si dispus între bare la maximum 1 m (1 bucată / mp de placă) în mod obişnuit si la 50 cm ( 4 buc./ mp de placă) la plă cile în
consolă.
Praznurile şi piesele înglobate, vor fi fixate prin puncte de sudură, sau legături cu sârmă, de armătura elementu lui, sau vor fi
fixate de cofraj, astfel încât să se menţină în poziţie, pe tot timpul turnării betonului.
Legarea barelor se efectuează la încrucişarea lor, prin legături cu sârmă neagră (STAS 889/80), sau prin sudură electrică în
puncte.
Pentru legarea cu sârmă neagră, se vor utiliza 2 fire de sârmă de I • 1.5 mm.
La grinzi şi stâlpi, vor fi legate toate încrucişăriile barelor de armături cu colţurile etrierilor, sau cu ciocurile agrafelor;
incrucişările barelor cu porţiunile drepte ale etrieriilor se leagă în şah (cel puţin din 2 în 2).
Barele înclinate vor fi legate obligatoriu de primii etrieri cu care se încrucişează.
Etrierii şi agrafele montate înclinat faţă de armatura longitudinală, se leagă de toate barele cu care se încrucişează.
Reţelele de armătură din plăci şi pereţi, se leagă în mod obligatoriu pe primele două rânduri de încrucişări marginale pe
întreg conturul, iar în rest, (pe zona centrală), vor fi legate din 2 în 2, în ambele sensuri..
4.4. Înădirea barelor de armătură
Inădirea barelor prin suprapunere sau sudură, se face în confrmitate cu prvederile proiectului.
În cazul când prin proiect nu se indică locul înădirilor, sau trebuie realizate şi alte înădiri care nu sunt prevăzute în pro iect, se
vor respecta următoarele reguli:
- poziţia înnădirii se va stabili de conducătorul de lot, care va urmări direct execuţia acestor înnădiri;
- zonele alese vor fi cele cu solicitările cele mai reduse;
Pentru determinarea lungimii de înădire prin suprapunere sau sudură, se vor respecta condiţiile impuse de normativele în
vigoare şi dimensiunile minime ale lungimilor de ancorare.
4.5. Înlocuirea armăturilor
înlocuirea armăturilor prevazute în proiect se face din motive bine justificate (în cazul că nu se dispune de diametrele sau
sortimentele cerute) şi se face pe baza datelor precizate de proiectant şi respectând următoarele condiţii:
- adoptarea altor diametre, din acelaşi tip de oţel cu cel înlocuit, astfel încât noua arie de armătură sa fie egală sau mai
mare cu maximum 5% faţă de cea înlocuită;
- la grinzi, înlocuirea se va face cu diametru mai mare cu cel mult 25 %, dar fără a schimba tipul de oţel;
- lungimea porţiunilor de bară care rămân în exteriorul elementului (mustăţi) pentru înnădiri sau lucrări ulterioare.
Abaterile limită faţă de proiect şi faţă de prescripţiile în vigoare trebuie să fie conforme cu valoriile din tabel:
NE 012/1-2008 -Normativ pentru producerea si executarea lucrărilordin beton, beton armat si beton precomprimat - Partea
1: Producerea betonului;
NE 012/2-2010 -Normativ pentru producerea si executarea lucrărilordin beton, beton armat si beton precomprimat - Partea
2: Executarea lucrărilor din beton;
C 150 - 84 Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel, ale construcţiilor civile, industriale si agricole;
P 59-80 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armării cu plase sudate, a elementelor de beton;
Ord. IGSC28/7.02.I970, 20/4.04.1977. Instrucţiuni pentru verificarea calităţii si recepţia lucrărilor ascunse, la construcţii si
instalaţii aferente;
5 EXECUŢIALUCRĂRILORDEBETONARE
În capitolul de betonare sunt prezentate precizările generale si cele specifice, privind betonareaelementelor de
construcţii.
Având în vedere cantităţiile de betoane care se vor folosi la executarea elementelor de constucţii (fundaţii, cadre, plansee si
grinzi) se impune realizarea betonului intr-o staţie sau centrală de betoane si achizioţionarea lui ca beton marfă.
Prepararea si verificarea caracteristicilor betonului se face la centrală, conform precizărilor din Normativul CI40-86,
livrarea fiind însoţită de documente care să ateste că betonul este corespunzător calităţii prescrise în proiect.
Transportul local al betonului se face cu jgheaburi si roabe, sau se va descărca direct în lucrare, pentru turnarea
fundaţiilor si cu autopompa, pentru turnarea cadrelor, si a planseelor.
Betonul trebuie pus în lucru în maximum 30 de minute, în cazul când durata transportului a fost sub o oră si în maximum
15 minute, la durată peste o oră; durata totală de preparare, transport si punere în operă nu va depăsii 2 ore la cimenturi cu
adausuri si 1,5 ore la cimenturi fără adausuri.
Dacă betonul nu se încadrează în calitatea impusă, limitele de lucrabilitate, sau prezintă segregări, va fi refuzat.
La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale(regulile specifice elementelor din construcţie
- se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia din proiect, iar dacă se
constată producerea acestor defecte, ele vor fi corectate în timpul turnării;
- se va urmări cu atenţ ie înglobarea completă în beton a armăturilor, respectându-se grosimea stratului de acoperire,
în conformitate cu proiectul
- (- 1 cm la placi si diafragme; - 2,5 cm la grinzi si stâlpi; - 3,5 cm la fundaţii);
- în nodurile si zonele cu armături dese se va urmării cu toată atenţia umplerea complectă a secţiunii, prin
compactareabetonului cu sipci sau vergele de oţel, concomitent cu vibrarea lui;
turnarea elementelor de fundaţii din beton armat, se va realiza pe un strat de beton simplu de egalizare de 5 cm
grosime;
- se interzice lovirea sau scuturarea armăturilor în timpul turnării, cu scopul de compactare, precum si aşezarea
vibratorului pe armătură;
- circulaţia muncitorilor si a utilajelor de transport în timpul betonării, se face pe punţi speciale, care să nu rezeme pe
armături, fiind interzisă circulaţia directă pe armături sau pe cofraje; -instalarea podinilor pe planseu precum si
depozitarea pe ele a schelelor si cofrajelor pentru etajele superioare este permisă numai dupa 24, 36 de ore, în
funcţie de temperatura exterioară si cimentul folosit;
- betonarea se va face de regulă continuu, până la rosturile de lucru prevazute în fisa tehnologică sau în proiect; durata
maximă de întrerupere a betonării, nu va depăsi timpul de începere a prizei cimentului, iar în cazuri excepţionale, când
întreruperea este mai mare, reluarea este permisă numai după pregătirea suprafeţelor;
- la turnarea plăcilor, se vor folosi repere de grosime, dispuse la maximum
- 2,0 m distanţă;
- turnarea grinzilor si a placilor, va începe la 1-2 ore de la terminarea turnării stâlpilor sau a pereţilor pe care reazamă,
pentru a se asigura încheierea procesului de tasare a betonului din aceste elemente;
- grinzile si plăcile care vin în legătură, se vor turna de regulă în acelasi timp, sau dacă se toarnă separat, se lasă un
rost la 3, 5 cm sub nivelul plăcii; se admite creerea unui rost de lucru la I/5...I/3 din deschiderea plăcii si turnarea
ulterioara a părţii centrale a acesteia;
Compactarea betonului se va face prin vibrare mecanică cu vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile
tehnice si funcţionale si atunci când se dispune de prescripţii de utilizare si întreţinere.
Personalul care efectuează vibrarea betonului, trebuie să fie instruit asupra modului specific de vibrare a elementelor din
lucrare.
Alegerea tipului de vibrare si a vibratoarelor, se face în funcţie de dimensiunile elementelor si de posibilităţiile de intra re
a buteliei vibratorului între barele de armatură.
Betoanele compactate prin vibrare obişnuită interioară, se recomandă să fie cu lucrabilitate L3 sau L3/L4, iar timpul de
vibrare asta da 5 *30 secunda. Distanţa întră două puncta succesiva dE introducara a vibratorului dE intErior asta 1,4 r (unda
r esteraza de acţiune a vibratorului). Când nu este posibilă respectarea acestei distanţe, se vor utiliza concomitent mai multe
vibratoare, distanţa între ele depăsind 2r; distanţa maximă este Im.
Grosimea stratului compactat nu va depasi % din lungimea buteliei; butelia trebuie să pătrundă 5...15 cm în stratul
compactat anterior.
Vibrarea dE suprafaţă SE faca la ElamantalE dE suprafaţă marE (plăci) cu grosime optimă 3 • 20 cm, realizata cu
batDana cu lucrabilitataa L2. Durata vibrării va fi dE 3D • GD secunda, iar grosimea stratului dE baton nacompactat va fi dE 1,1
• 1,35 ori mai mare decât grosimea finală, funcţie de lucrabilitatea betonului. Distanţa între două poziţii succesive ale plăci lor
si riglelor vibratoare, se stabileste astfel încat să se asigure acoperirea succesivă a întregii suprafeţe de beton, iar
suprapunerea a două poziţii succesive va fi de cel puţin 5 cm.
Vibrarea extrernă se aplică la elemente prefabricate sau monolite cu grosimi mici si armături dese si la betoane cu
lucrabilitate de min.L3. Semnele exterioare dupa care se recunoaste că vibrarea betonului s-a terminat sunt:
- betonul nu se mai tasează;
- suprafaţa devine orizontală si usor lucioasă;
- rosturile la stâlpi, grinzi şi fundaţii continue, vor fi perpendiculare pe axa elementului, iar la plăci şi pereţi,
perpendicular pe suprafaţa lor;
- durata maximă de întrerupere a betonării, pentru care nu sunt necesare măsuri speciale la reluare, este de 2 ore la
betonul cu cimentul cu adaos şi 1,5 ore la betonul cu ciment fără adaos;
- reluarea betonării după o durată mai mare decât cea precizată anterior, se va face numaidupă ce betonul a atins
rezistenţa de minimum 12 daN/cm2 şi după pregătirea suprafeţei rostului, prin curăţarea betonului de pojghiţa de
lapte de ciment şi a betonului ce nu a fost compactat; imediat înainte de turnarea betonului proaspat, suprafaţa
rostului va fi umezită abundent cu apă.
5.6. Tratarea betonului dupa turnare
Tratarea betonului dupa turnare se face în concordanţă cu condiţiile atmosferice exterioare, respectandu-se prevederile
din normativele CI6 şi CI40.
Prin realizarea tratării, se au în vedere următoarele:
- asigurarea menţinerii umidităţii betonului şi evitarea evaporărilor bruşte, timp de minimum 7 zile, prin acoperire cu
diferite materiale, folosirea de pelicule de protecţie, sau stropire cu apă;
- evitarea antrenării pastei de ciment de către precipitaţiile abundente, prin acoperirea suprafeţei betonate;
- executarea unui control riguros şi permanent a mijloacelor de protecţie, în cazul turnării pe timp friguros, astfel încât
să se evite orice fel de fenomene de îngheţ, pe toată durata de "preîntărire a betonului".
5.7. Decofrarea betonului
La decofrarea betonului se vor respecta prevederile din C I40\86 avându-se în vedere următoarele:
Decofrarea se poate efectua numai după verificarea rezistenţei betonului pe probe, pastrate în aceleaşi condiţii ca şi elementul
în cauză.
Îndepărtarea elementelor de cofraj, se face în concordanţă cu rezistenţa atinsă (procent din rezistenţa la 28 zile) aşa cum
este prezentat în tabelul de mai jos .
Element de cofraj ce se îndepărtează Deschiderea elementului de beton
L<6 6 < L < 12 L > 12
Părţiile laterale Rezistenţa minimă 2,5 N / mm astfel încât feţele şi muchiile elementului să
nu se deterioreze
In lipsa încercărilor de control, la decofrare SE vor respecta termenele minime exprimate în zile, indicate în tabelul de mai
jos, funcţie de temperatura medie a perioadei si de tipul cimentului, în conformitate cu C 140 - 80.
Nr. Elementul de cofraj ce se demontează si Temp. Tipul cimentului utilizat
deschiderea elementului de beton
o
crt. C
M 30 Pa 35 P 40
Hz 35
1. Feţele laterale +5 3 2 2
+10 1,5
2 1
+15 1 1 1
Feţele inferioare cu menţinerea popilor de +5 10 0 5
siguranţă
+10 8 5 5
- L<6,00 m.
2. +15 0 4 3
+5 14 10 0
- L > 0,00 m.
+10 5
12 8
+15 8 0 4
Indepărtarea popilor de siguranţă +5 24 18 10
- L<6,00 m. +10 14
18 8
+15 12 9 5
- L=6,0 ... 12,0 m. +5 32 24 14
3. +10 24 II
18
+15 10 12 7
- L > 12,00 m. +5 42 30 28
+10 32
28 21
+15 21 18 14
Popii de susţinere se vor poziţiona astfel:
officE@projEctbuilding.ro
Str. Bratos, Nr. I3A, Ghiroda, Jud. Timis 0744-842354
#
- la grinzi până la 6 m deschidere se lasă un pop la mijlocul grinzi; la deschidere mai mare, numărul popilor se va stabili
astfel încât distanţa între ei, sau de la ei la reazem, să fie mai mică de 3 m.
- la plăci, se lasă un pop la mijlocul lor si cel puţin un pop la 12 mp de placă;
6 VERIFICĂRIDECĂUTATEALUCRĂRILORDEBETON
Verificările de calitate ale lucrărilor pentru realizarea elementelor si structurilor din beton armat, sunt prevăzute pe faze,
(cofraje, armături, betonare) .
Pe lângă verificările menţionate anterior, pentru recepţia lucrărilor, se vor efectua verificări suplimentare scriptice si
directe.
Verificările scriptice constau din examinarea existenţei următoarelor documente:
- existenţa tuturor proceselor verbale de lucrări ascunse, a buletinelor de încercări prescrise în proiect si în perscripţi
si normativele în vigoare, precum si în dispoziţiile de şantier, date de beneficiar, proiectant, sau organele de control;
- conţinutul si rezultatele înscrise în documente;
- actele încheiate cu ocazia executării de lucrări de remedieri si consolidări, pentru a se stabili dacă acestea au fost
executate în toate cazurile când au fost necesare, precum si dacă sunt de calitatea corespunzătoare.
Verficările directe, constau din examinarea vizuală bucată cu bucată, a elmentelor structurale, cu luarea în considerare a
tuturor defectelor si, cu efectuarea sau prescrierea lor, în cazul depăsirii valorilor admise sau de dubiu, a unor încercări si
verificări suplimentare cum ar fi:
- încercări prin metode nedistructive simple sau combinate, (sclerometru, ultrasunete, metode combinate, pahometru),
pentru determinarea rezistenţ ei betonului, a defectelor interioare, sau a existenţ ei ş i poziţ iei armăturii;
- sliţ uri în stratul de acoperire, penrtu stabilirea tipului de armătură, a diametrului, numărului de bare si a grosimii
stratului de acoperire cu beton;
- masurarea lungimii, deschiderii si eventual a adâncimii fisurilor;
- încercări prin încărcare statică în situ;
- orce alte încercări, pentru formarea convingerii comisiei asupra calitaţii structurii realizate si al corespondenţei cu
proiectul si cu actele normative în vigoare.
După decofrarea fiecărei părţi din construcţie, se va proceda la examinarea amănunţită a acesteia de către executant,
reprezentantul beneficiarului si eventual proiectant, încheindu-se un proces verbal de constatare. Examinarea are în vedere:
- aspectul elementelor cu semnalizarea eventualelor defecte (segregări, goluri, rosturi, betonnecompactat, etc. ) ;
STAS 10107/1-90 -Constructii civile, industriale şi agrozootehnice. Planşee din beton armat şi beton precomprimat Prescripţii
generale (M-SR 4/80);
STAS 10107/0-00 -Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcatuirea elementelor din beton,beton armat şi beton
precomprimat (M-SR 0/85);
STAS 10107/2-02-Construcţii civile, industriale şi agricole. Planşee curente din plăci şi grinzi din beton şi beton
precomprimat. Prescripţii de calcul şi alcătuire;
P 100-1/2013 -Cod de proiectare seismică- Partea I -prevederi de proiectare pentru clădiri;
CI70-87 -Instrucţiuni tehnice pentru protecţia elementelor din beton şi beton precomprimat subterane în medii agresive
naturale şi industriale;
C50-85-Normativ privind verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi de instalaţii aferente;
C 140 - 87 -Instrucţiuni tehnice privind procedele de remediere a defectelor pentru elementele de beton şi beton armat;
STAS 10102 -Construcţii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi fundamentale pentru calculul si alcătuirea
elementelor;
STAS 1790 -Construcţii din beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecvenţa verificărilor calităţii materialelor si
betoanelor destinate executării lucrărilor de construcţii;
CI67-77 -Norme privind cuprinsul si modul de întocmire, complectare si păstrare a cărţii tehnice a construcţiei;
Ord.IGSC28/7.02.I97G, 20/4.04.1977 - Instrucţiuni pentru verificarea calităţii si recepţia lucrărilor ascunse la construcţii si
instalaţii aferente;
7 NORMEDEPROTECŢIAMONO//ŞlPSI
La execuţia lucrărilor pentru realizarea elmentelor din beton si beton armat vor fi repectate toate măsurile generale de
protecţia muncii si paza contra incendiilor, prevăzute în actele normative.
Măsurile specifice se referă la lucrările de cofrare- decofrare, armare si turnare inpunând mai multe cerinţe, dintre care
se menţionează:
- îndreptarea, descolăcirea si fasonarea barelor de armătură, pe un teren de lucru separat si împrejmuit, la o distanţă
de spaţiile de circulaţie;
- tăierea si fasonarea barelor de armătură, se face cu utilaje si dispozitive, în stare bună defuncţionare;
- în timpulul curăţirii armăturilor de rugină, muncitorii vor purta ochelari de protecţie, iar rugina sipraful vor fi
îndepartate cu perii sau mături;
- nu se circulă pe armături si nu se execută de pe cutia cofrajului, montarea armăturilor în grinzi, sau alte elemente
izolate; terbuie amenajate la partea laterală a cofrajului schele de lucru cu balustrade;
- montarea armăturilor si a cofrajelor se face de pe podini bine consolidate si cu lăţime de min. 70 cm precum si
prvăzute cu balustrade de protecţie;
- când nu este posibil a se realiza parapete de siguranţă si protecţie, munctorii vor folosi centuri de siguranţă;
- staţionarea în partea opusă basculării, sau scurgerii betonului din benă, în timpul basculării benelor de beton;
P 118-99 - Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor, privind protecţia la acţiunea focului;
Decret nr. 290/1977- Norme generale de protecţie împotriva incendiilor, la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi
instalaţiilor.;
C 300-94- Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor, pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii, aferente
acestora;
M.I. 381/1993, MLPAT 7/N/I993 - Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor;
IM 007-96- N orme specifice de protecţia muncii pentru lucrări de cofraje, schele, cintre şi eşafodaje;
8 TERMINAREALUCRĂRILOR
Terminarea lucrărilor se consideră de beneficiar şi proiectant numai după ce se constată că au fost executate toate lucrările
prevăzute în proiect şi prin dispoziţii de şantier şi sunt de calitate, se încheie proces verbal de recepţie calitativă.
9.ECHIVALENTAÎNTRECLASELEDECALITATEŞlMARCAVECHEABETOANELOR
Clasa NE 0I2/I- 2007 Clasa conform CI40 - 86 Marca betonului STAS I0I07/0 - 90
C 2,8/3,5 Bc 3,5 B 50
C4/5 Bc 5 B 75
C6/7,5 Bc 7,5 BI00
O atenţie deosebită se va acordacalităţii lucrărilor, pentru care beneficiarul va angaja un expert autorizat cu controlul calităţii
lucrărilor, care va verifica în permanenţă calitatea acestora.
Considerăm că prin aceste măsuri din caietul de sarcinise va obţine o calitate bună a construcţiei .
L TEHNOLOGIADEEXECUŢIE.
- montarea căpriorilor;
- realizarea streaşinii;
Verificarea defectelor lemnului si verificarea asmblărilor se face vizual. Verificarea dimensiunilor se face cu aparate
obişnuite de măsurat.
Lemnul din care se confecţionează elementele de şarpantă nu trebuie să depăşească umiditatea maximă de 15%.
Abaterile admisibile de la planeitat, măsurate cu dreptarul de 3,0 m lungime sunt 5 mm în lungul liniei de cea mai mare
pantă.
Din punct de vedere al condiţiilor în care se exploatează elementele de construcţie din lemn, clădirea se încadrează în
clasa 2 de expăloatare, caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi 9=20±20°C
şi a unei umidităţi relative a aerului 05% < $ * 80%.
La elementele de construcţie din lemn exploatate în clasa 2, uniditatea de echilibru a lemnului nu va depăşi 20%.
Dacă la punerea în operă materialul lemnos are o umiditate mare (dar max. 20%) şi nu există posibilitatea de a fi uscat pe
şantier, se vor adopta soluţii constructive, măsuri de protecţie care să permită ventilarea elementelor de construcţie fără a
introduce în structura de rezistenţă deformaţii periculoase sau creşterea eforturilor secţionale.
Elementele de îmbilare de tip tije (cuie, arafe şi şuruburi) - cu excepţia elementelor din oţel dur, cuiele, agrafele şi
şuruburile au o comportare plastică. Creşterea lungimii de pătrundere a tijei în elementul de lemn previne riscul de smulgere.
Pentru majorarea rezistenţei de smulgere se recomandă utilizarea tijelor profilate (cu caneluri în spirală, cu dinţoi etc.). Un
coeficient de zvelteţe al tijei mai mare ca 8 garantează o bună ductilitate.
Buloanele şi dornurile vor fi montate în goluri practicate în prealabil prin pregăurire.
Buloanele şi dornurile mari (d>IG mm) nu vor fi folosite în îmbinările lemn pe lemn şi metal pe lemn, exceptând combinaţiile
cu alţi conectori.
Dornurile, cuiele netede şi scoabele nu vor fi folosite fără rezerve adiţionale - piese suplimentare de strângere (buloane)
care se dispun în noduri sau pe lungimea elementului compus pentru a strânge pachetul de bare împotriva retragerilor.
3.EXECUŢIAŞARPANTE!
Execuţia şarpantei începe cu amplasarea popilor pe zidurile portante interioare ale clădirii respectând distanţele din
proiect. Rezemarea lor pe planşeu se face prin intermediul tălpilor re repartiţie din lemn ancorate în placa sau centura de b eton
armat cu buloane sau mustăţi din oţel OB37. Apoi se fixează panele orizontale pe capul popilor şi panele înclinate dispuse la
intersecţia apelor. Îmbinarea panelor de streaşină se face cap la cap, iar a panelor de camp şi coamă, prin chertare si buloa ne în
dreptul reazemelor (popilor). Pe zidurile exterioare se fixează cosoroabe ancorate cu builoane MI4, existente în centura de beton
armat. Căpriorii se dispun după linia de pantă, perpendicular pe coamă. Ei pot fi confecţionaţi dintr-o singură bucată, sau din bucăţi,
atunci când îmbinarea se face prin chertare ăn dreptul panelor. Dacă pentru unii căriori ar rezulta o poziţie care conduce la
In vederea simplificării montajului si reducerii înălţimii construcţiei, îmbinara elementelor sarpantei ăn noduri se poate
face utilizând umai piese metalice de diferite forme si tipuri.
Dimensiunile minime ale pieselor metalice se stabilesc luând ăn consideraţie si acţiunea corozivă pe care o au în timp
agenţii atmosferici aupra oţelului. Din acest motiv, se impune ca diametrul minim al pieselor rotunde să fie de 12 mm, iar în cazul
pieselor confecţionate din oţel lat, grosimea minimă să fie de 6 mm.
Pentru a mări supărafaţa de strivire dintre piuliţă si lemn, la capătul tiranţilor si a buloanelor se asează câte o saibă.
În cazul jugurilor de susţinere executate dinoţel rotund se impune utilizarea unor saibe de oţel lat sau cornier, pentru
mărirea ariei de strivire.
Se va acorda o atenţie deosebită la ancorarea sarpantei de structura de beton armat a construcţiei.
4 IGNFUGAREA
3.1. Definiţii , generalităţi .
Conform Normativului de siguranţă la foc - PII8 / 99, fiecare construcţie are un grad de rezistenţă la foc, stabilit
prin proiect, funcţie de riscul de incendiu sau de categoria de pericol, destinaţie si importanţa cladirii.
LRF = Limita de rezistenţă la foc = durata de timp la care elementul elementul isi pierde capacitatea
de rezistenţă la foc într-un incendiu standard ;
CC = Clasa de combustibilitate = caracteristică a materialelor de construcţii privind comportarea la foc
3.2. Clasificări .
Conform STAS 11357 / I99D , materialele de construcţii se clasifică din punct de vedere al comportării la foc în
2 grupe :
- Materiale combustibile (cele care se aprind, ard sau se degradează sub influenţa temperaturilor înalte). Materialele
combustibile se împart în 4 clase de combustibilitate după modul în care se inflamează:
- formarea unei bariere pentru flăcări şi descompunerea în gaze inerte carE diluează amestecul
combustibil ;
Procedeul dE îmbunătăţire a comportării la foc a materialelor combustibile SE numEştE ignifugare = operaţiunea
dE tratare a unui material combustibil cu produse ignifuge în scopul reducerii capacităţii dE aprindere şi a propagării flăcării
pE suprafaţa acestuia .
Ignifugarea nu exclude aprinderea şi arderea materialului, dar îi conferă acestuia o comportare la foc
îmbunătăţită pE o anumită perioadă dE timp .
Ignifugaba SE realizează cu materiale agrementate , dE societăţi certificate pentru acest tip dE lucrări , iar în perioada
desfăţurării acestei activităţi SE vor face probe martor carE vor fi încercate într-un laborator agrementat în vederea testării LRF la
cara a ajuns matarialul raspactiv.
Trabuia sa sa varifica :
- atestatul pentru lucrări dE ignifugare al firmei executante Emis dE Inspectoratul general al Pompiarilor;
Trebuie să se verifice :
- dacă sunt respectate instrucţiunile de aplicare ale produsului din fişa tehnică a acestuia;
- dacă în timpul execuţiei s-au prelevat probe pentru încercarea lor în laboratoare specializate conform SR 652;
- trebuie realizate minim 3 epruvete cu dimensiunile 400 x 150 mm ; tratarea epruvetelor se face prin procedeul
- dacă epruvetele au fost bine ambalate, sigilate şi ştampilate de executant şi beneficiar, iar etichetarea lor
- data aplicării;
- modul de aplicare;
- denumirea executantului;
Trebuie să se verifice:
- realizarea recepţiei provizorii a lucrărilor de ignifugare prin întocmirea procesului verbal de recepţie provizorie
- consumul specific;
NOTĂ IMPORTANTĂ:
Caietul de sarcini a fost întocmit PE baza prescripţiilor tehnica de bază (stas-uri, normativa, instrucţiuni tehnica, etc.) în vigoare ia
data elaborării proiectului. Orice modificări ulterioare în conţinutul prescripţiilor indicate în cadrul caietului de sarcini, ca si orice
noi prescripţii apărute după data elaborării proiectului, sunt obligatorii, chiar dacă nu concordă cu prevederile din cadrul
prezentului caiet de sarcini.
întocmit,
Dipl. ing. Ruben TIRON