1

DESIFIINARE
CAS(C1), ANEXE
GOSPODRETI(C2,C3,C4) I CONSTRUIRE
PENSIUNE AGROTURISTIC N COMUNA
MITOCU DRAGOMIRNEI, JUDEUL SUCEAVA
Beneficiar:
I.I. Sumovschi Alina-Ionela
Proiect nr. 103/2013
Faza : D.T.+A.C.

PROIECTANT GENERAL
S.C. AIRINEI PROIECT S.R.L.
Tel. 0735151561

CAIET DE SARCINI
REZISTENTA
1. OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI:
Prezentul Caiet de sarcini se aplica la executia, controlul si receptia constructiilor ce fac parte din investitie.
Executia, receptia, depozitarea, att n uzina ct si pe santier, transportul, ambalarea, montajul, vopsitoria si
finisajul constructiei si a materialelor, vor respecta prevederile standardelor, normativelor si intructiunilor tehnice
in vigoare si prevederile prezentului Caiet de sarcini.
Prezentul Caiet de sarcini nu suplineste prevederile normativelor in vigoare ci le completeaza si precizeaza
anumite detalii si modul de interpretare.
Respectarea prevederilor normativelor in vigoare si a prezentului Caiet de sarcini, este obligatorie si constituie
baza receptiei provizorii si definitive a unor parti din lucrare sau a ansamblului ei.
Furnizorul(executantul) va face instructajul necesar cu ntregul personal de executie, n uzina si pe santier,
referitor la proiect, normative, intructiuni tehnice si prezentul Caiet de sarcini n asa fel nct fiecare din cei ce
contribuie la realizarea lucrarii sa cunoasca perfect sarcinile ce le revin n respectarea conditiilor tehnice de
calitate a lucrarii.
In scopul asigurarii calitatii lucrarii, furnizorul poate completa prezentul Caiet de sarcini cu alte prevederi pe
care le va considera necesare, n vederea realizarii corecte a elementelor constitutive, subansamblurilor si
ansamblurilor uzinate si montate.
2. LUCRARI DE TERASAMENTE
Generalitati
La executarea sapaturilor pentru fundatii se va tine seama sa nu fie periclitate instalatiile nvecinate zonelor de
lucru.
Daca executia sapaturilor pentru fundatii implica dezvelirea unor retele de instalatii subterane existente,
executarea lucrarilor va ncepe numai dupa obtinerea avizului de sapatura si a permisului de foc.
Dezafectarea retelelor de instalatii subterane se va face numai cu acordul PROIECTANTULUI si acordul scris
al INVESTITORULUI.
Cnd turnarea betonului n fundatie nu se face imediat dupa executarea sapaturii, pentru a mpiedica
modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului sub talpa de fundare, aceasta va fi oprita la o cota mai
ridicata dact cota finala n functie de calitatea terenului.
CALITATEA TERENULUI
nisipuri fine
pamnturi argiloase
pamnturi sensibile la umezire

DIFERENTA DE COTA
0,20 - 0,30 cm
0,15 - 0,25 cm
0,40 - 0,50 cm

Executia fundatiilor apropiate va ncepe cu cele situate la adncimile cele mai mari.
La sapaturile de lungimi mari se va asigura prin pante posibilitatea colectarii apelor n timpul executiei
Nu se vor amplasa puturile de colectare n vederea drenarii terenului sub talpa de fundare
Sapaturile executate cu excavatoare nu vor depasi profilul proiectat al sapaturii
Ultimii 20 - 30 cm deasupra cotei inferioare a profilului sapaturii se vor executa manual.
Daca pe fundul gropii, la cota de fundare, apar crapaturi n teren masurile necesare n vederea fundarii se vor
stabili n acord cu PROIECTANTUL.
Necesitatea sprijinirii peretilor sapaturilor de fundatie se va stabili tinnd seama de adncimea sapaturii, natura,
omogenitatea, stratificatia, coeziunea, gradul de fisurare si umiditatea terenului, regimul de scurgere al apelor
subterane, conditiile meteorologice si climaterice din perioada de executie a lucrarilor de terasamente,
tehnologia de executie adoptata, etc.
OPERATIUNI PREGATITOARE

2
nainte de nceperea lucrarilor de sapaturi se vor executa urmatoarele operatiuni pregatitoare :
defrisarile plantatiei existente pe amplasament
demolari ale unor structuri existente pe amplasament
curatirea si amenajarea terenului pentru dirijarea apelor superficiale
Gropile ce ramn dupa scoaterea buturugilor vor fi umplute cu pamnt compactat
Se vor executa rigole sau santuri de garda pentru dirijarea apelor superficiale n afara zonelor de lucru
( conform proiectului )
nainte de executia lucrarilor de sapaturi se va face trasarea prin fixarea, conform proiectului, a pozitiei
constructiilor pe amplasamentele proiectate.
EXECUTIA LUCRARILOR DE SAPATURA
Executarea sapaturilor deasupra apelor subterane
Sapaturile cu pereti verticali nesprijiniti se pot executa cu adncimi pna la :
0,75 m n cazul terenurilor necoezive si slab coezive
1,25 m n cazul terenurilor cu coeziune mijlocie
2,00 m n cazul terenurilor cu coeziune foarte mare
Pentru mentinerea stabilitatii malurilor, terenul din jurul sapaturii trebuie sa nu fie ncarcat si sa nu sufere
vibratii.
Pamntul rezultat din sapatura se va depozita la o distanta de minimum 1,00 m de margimea gropii de
fundatie.
CONTRACTORUL va lua masuri de nlaturare rapida a apelor provenite accidental si mpotriva surparii
malurilor.
La sapaturile cu pereti n taluz, cu adncimi pna la 2,00 m ( pamnt cu umiditate naturala sub 12 - 18% )
panta taluzului sapaturii
( tangenta unghiului de nclinare fata de orizontala), nu trebuie sa depaseasca valorile maxime admise pentru
diverse categorii de pamnturi :
nisip, balast
1/1
nisip argilos
1/1,25
argila nisipoasa
2/3
argila
1/2
loess
4/3
roca friabila
2/1 - 4/1
stnca
4/1 - 7/1
n cazul sapaturilor manuale cu adncime peste 2,00 m taluzul trebuie executat n trepte, prevazndu-se pe
naltimi banchete care sa permita evacuarea pamntului prin relee; banchetele vor avea latimea de 0,60 - 1,00
m si distantele pe verticala ntre ele de circa
2,00 m.
Executarea sapaturilor cu pereti verticali sprijiniti se utilizeaza cnd nu este posibila sau economica sapatura n
taluz sau cnd adncimea sapaturii depaseste conditiile de executie a sapaturilor cu peretii verticali nesprijiniti.
Sprijinirea sapaturilor la o adncime pna la 5,00 m se executa cu elemente metalice de inventar, conform
normelor n vigoare.
Sprijinirle se recomanda a se realiza cu elemente de inventar, refolosibile.
Executarea sapaturilor sub nivelul apelor subterane
Sapaturile sub nivelul apelor subterane sau n terenuri cu infiltratii puternice de apa se vor executa prin
sprijinirea peretilor sapaturii de fundatie, cu palplanse metalice, cu sau fara ancoraje.
La ancorarea palplanselor, peretii adnci turnati n teren, se vor utiliza numai atunci cnd fac parte din lucrarea
definitiva.
ndepartarea apei se va realiza prin epuismente directe prin pomparea directa a apei din gropile de fundatie
sau epuismente indirecte prin coborrea nivelului apei subterane cu ajutorul unor puturi filtrante si filtre
aciculare amplasate n afara contururilor excavate.
Indiferent de situatie si de solutiile propuse, CONTRACTORUL nu va ncepe lucrarile fara a obtine acordul
PROIECTANTULUI.
EXECUTIA LUCRARILOR DE UMPLUTURI
Umpluturile compactate ntre fundatii, la exteriorul cladirilor sau sub pardoseli se vor executa, de regula, cu
pamnturile rezultate din lucrarile de sapatura.
Este interzisa realizarea umpluturilor din pamnturi cu umflri si contractii mari, mluri, prafuri, argile moi, cu
continut de materii organice, resturi de lemn, bulgari, etc.
Umpluturile ntre fundatii si la exteriorul cladirilor, pna la cota prevazuta n proiect, se vor executa imediat
dupa decofrarea fundatiilor pe baza de fise tehnologice ntocmite de CONTRACTOR si avizate de
PROIECTANT.
Dupa stabilirea utilajului si numarului de treceri, a grosimii stratului si umiditatii optime a pamntului, se va trece
la compactarea efectiva a straturilor pna la realizarea grosimii umpluturii.

3
CURATIREA, PROTECTIA LUCRARILOR
ntreaga suprafata a terenului pe care se executa lucrarile de terasamente va fi curatata de frunze, crengi,
buruieni si cnd este cazul de zapada.
n cazul unei umeziri superificiale, datorita precipitatiilor atmosferice neprevazute, fundul gropii de fundatie
trebuie lasat sa se zvnte nainte de nceperea lucrarilor de executare a fundatiei ( betonare ), iar daca
umezirea este puternica se va ndeparta stratul de noroi.
n perioada de timp friguros sistemele de realizare a epuismentelor vor trebui protejate mpotriva nghetului.
CONDITII DE PROTECTIA MUNCII
La executarea lucrarilor cuprinse n acest capitol de specificatii tehnice se vor respecta urmatoarele prescriptii :
Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu
ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu ordinele 110/1977 si 39/1977
Normele Generale de protectie mpriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si
instalatiilor, aprobate cu Decretul Consiliului de Stat 290/1977
Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului P.118-83
Normele de protectia muncii n activitatea de constructii-montaj aprobate de MLPAT cu ordinul nr.
9N/15.03.1993
Se interzice cu desavrsire focul n sapaturile cu pereti sprijiniti fie pentru dezghetarea pamntului fie pentru
ncalzirea muncitorilor.
Se va evita folosirea utilajelor vibratoare la lucrarile de terasamente.
Deficientele constatate la lucrarile de terasamente se vor consemna n Procesul verbal de lucrari ascunse
mpresuna cu masurile de remediere aplicate conform indicatiilor CONSULTANTULUI.
UMPLUTURI EXTERIOARE CONSTRUCTIEI,
REALIZATE DIN PAMNT ARGILOS COMPACTAT
Umpluturile exterioare trebuie sa fie uniform compactate si sa ndeplineasca conditiile de calitate prescrise
pentru a nu permite apei din diverse surse sa patrunda la talpa fundatiilor sau n subsolurile constructiei ; ele
trebuie deci, sa fie suficient de impermeabile si sa nu produca tasari ulterioare ale suprafetei, att sub
pardoseli de subsoluri, ct si n exterior.
Pamntul care se va utiliza pentru umpluturi compactate este cel ce rezulta din excavatiile de pe
amplasament.Se atrage atentia ca nu se pot utiliza pamnturi argiloase cu
bulgari
mari,
nghetate,
supraumezite sau n amestec cu alte materiale ( moloz, resturi de lemn ), sau pamnt vegetal.
Conditia de calitate a compactarii
Gradul de compactare al umpluturii, pentru asigurarea unei bune calitati, trebuie sa respecte urmatorii
parametrii :
dmin = 1,64 t/m3 ( 0,97 Proctor normal )
Wopt = 16 - 22%
Pentru compactarea umpluturilor se vor folosi mijloace mecanice - terasiera pentru spatiile largi exterioare - si
maiuri mecanice de 60 - 200 kg cu motor cu explozie sau actionate electric. Detalierea alegerii lor se va putea
face dupa ce se vor cunoaste disponibilitatile executantului.
Se interzice utilizarea maiurilor manuale, deoarece nu se pot obtine cu ele rezultatele de calitate prescrise
pentru argilele de pe amplasament.
Se va utiliza un mai mecanic de min. 60 kg ale carui caracteristici se vor comunica proiectantului pentru acord.
Pamntul procurat se va asterne n straturi avnd grosimea afnata de 15 cm
( abatere +/- 2 cm ); masurarea lor se face pe peretii fundatiei.
Umiditatea pamntului se va verifica nainte de compactare, ea trebuind sa se nscrie n mod omogen n
domeniul N = 16 - 22; n nici un caz nu se va folosi material supraumezit
( W 22% ).
nainte de compactare se va asigura faramitarea bulgarilor mari cu lopata.
n faza I se vor experimenta cu acelasi mai mecanic pe ntreaga suprafata aleasa
3 straturi x 15 cm grosime afnata cu 6 treceri pe aceiasi urm
3 straturi x 15 cm grosime afnata cu 5 treceri pe aceiasi urm
3 straturi x 15 cm grosime afnata cu 4 treceri pe aceiasi urm
Verificarea calitatii si receptia lucrarii
Verificarea calitatii lucrarii se va face urmarind folosirea unui material corespunzator si prin asigurarea unei
tehnologii corecte de compactare si prin respectarea grosimii stratelor orizontale si a numarului de treceri
prescris cu utilaje adecvate
Verificarile se vor efectua pentru fiecare strat elementar n parte si pentru toata grosimea umpluturii, se va lua
cte o proba la 50 - 100 m3 de pamnt compactat.
Se vor face verificari conform STAS 1913/13 - 1983 a tuturor caracteristicilor compactarii date prin proiect
Rezultatele acestor verificari se vor nscrie n procesul verbal de lucrari ascunse
Abateri admisibile
Conform Normativ C.56 - 85 abaterea admisibila fata de gradul de compactare prevazut n proiect de cte - 2%
pentru medie si 5% pentru valoarea minima.

4
Masuratori si decontari
Umpluturile se vor deconta la mc ( sute mc ) de material pus n opera manual sau mecanizat.
Transportul si ncarcatul n mijloace auto sunt prezentate doar n masuratoare la capitolul transport.
3. BETOANE
Generalitati
Betoanele folosite n realizarea constructiei sunt de marca ( clasa ) curent folosite la noi n tara, raportate la
posibilitatile tehnice existente actualmente.
Totusi avnd n vedere clasa de importanta ceruta constructiei recurg unele cerinte de calitate care impun
anumite exigente privind calitatea materialelor folosite ce intra n componenta betonului, calitatile betonului
realizat, modul de punere n opera si urmarirea lucrarilor de punere n opera.
Standarde si normative de referinta
Standarde
STAS 790 - 84
Apa pentru betoane si mortare
SR 388 - 95
Lianti hidraulici, ciment portland
STAS 1667 - 76
Agregate naturale grele, pentru betoane si
mortare cu lianti minerali
STAS 10107/0-90
Calculul si alcatuirea elementelor din beton,
beton armat si beton precomprimat
STAS 8600 - 79
Constructii civile, industriale si agricole,
tolerante si ansambluri n constructii, sistem de
tolerante
STAS 10265 - 75
Tolerante n constructii, calitatea
suprafetelor,
termeni si notiuni de baza
STAS 10265/1 - 84 Tolerante n constructii, tolerante
la suprafetele
de beton armat
STAS 12400/1 - 85 Constructii civile si individuale, performante n
constructii, notiuni si principii generale
Normative
NE 012-99

Cod de practic pentru executarea lucrarilor de beton

si beton armat

* Se vor avea n vedere si principalele reglementari care completeaza prevederile normativului NE 01299 din Capitolul 2 al acestuia.
Materiale folosite la prepararea betoanelor
Ciment
La preparea betonului se va folosi ciment avnd clasa de rezisten 32,5 ale carui conditii tehnice de receptie
si livrare sunt reglementate prin SR 388 - 95, cu acordul proiectantului si conform normativului NE 012-99 SR
1500-96 se poate nlocui cu un alt timp de ciment.
Depozitarea cimentului la statia de betoane se va face n silozuri. Se va tine obligatoriu evidenta silozurilor n
care a fost depozitat fiecare transport de ciment.
Depozitarea i controlul calitii se va face n conformitate cu prevederile din Normativ NE 012-99 cap. 4.1.4.
respectiv 4.1.5. precum i ANEXA VI.1.
Utilizarea cimentului se va face numai dup certificarea calitii de ctre un laborator autorizat.
Agregate
Sorturile de agregate trebuie sa ndeplineasca conditiile tehnice prevazute n STAS 1667 - 76.
Se vor utiliza sorturile 0-3; 3-7; 7-16; 16-31 cu specificatiile respective pentru diferitele clase de beton.
Adoptarea altor surse sau sorturi de agregate este admisa numai cu acordul prealabil al proiectantului si
beneficiarului.
Din punct de vedere al granulozitatii, sorturile de agregate trebuie sa respecte conditiile impuse de NE 012-99
pct.6.2.2. i ANEXA I.4 :
Sorturile de agregate trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii, n ceea ce priveste continutul de impuritati :
nu se admit corpuri straine ( animale sau vegetale ) nu se admit
nu se admite pelicula de argila sau alt material aderent de granulele agregatuilui
nu se admite argila n bucati
continutul de mica max. 2%
continut de carbune max. 0,5%

5
Continutul de parti levigabile nu va depasi :
pentru nisip max. 2%
pentru pietris max. 0,5%
pentru agregatul total max. 1%
Respectarea continutului limita de parte levigabila este strict obligatorie la sursa de aprovizionare, n masura n
care este necesar se va recurge la spalarea agregatului, reciuruire, etc.
Humusul determinat ca solutie NaOH va da o solutie incolora sau galben deschis.
Metodele de verificare a calitatii agregatelor sunt stabilite prin STAS 4606 - 80, iar controlul calitii agregatelor
este prezentat n NE 012-99 pct.17.2.1.1. i ANEXA VI.1.
Pentru cantitatea livrata n cadrul unui transport furnizorul este obligat ca odata cu documentul de expeditie sa
trimita si certificatul de calitate cu rezultatele determinarilor efectuate.
Laboratorul executantului este obligat sa examineze datele nscrise n certificatul de calitate. Daca acestea
garanteaza calitatea agregatului, laboratorul va proceda n continuare la verificarile prevazute n ANEXA VI.1.
n timpul transportului de la furnizor si al depozitarii la statia de betoane, agregatele trebuie ferite de impurificari
sau amestecarea sorturilor.
Depozitele la statia de betoane se vor realiza pe platforme betonate avnd asigurata evacuarea rapida a apei
rezultate din precipitatii sau stropirea agregatelor.
Laboratorul executantului are obligatia de a efectua verificarea conditiilor de calitate pentru fiecare sort de
agregate la aprovizionarea acestuia, se vor efectua verificari pentru :
corpuri straine
argila n bucati
parte levigabila
granulozitate
forma granulelor ( pentru pietris si criblura )
Dac rezultatele se nscriu n conditiile prevazute, agregatul se va da n consum, daca nu, se va interzice
utilizarea lui, iar n termen de 48 de ore se va sesiza furnizorul si beneficiarul.
Intrate n utilizare si pe parcursul utilizarii la statia de betoane, laboratorul va verifica granulozitatea sorturilor si
umiditatea, odata pe schimb si ori de cte ori se considera necesar ca urmare a modificarii acestor
caracteristici.
Rezultatele determinarilor vor fi folosite la corectarea retetelor de beton.
Laboratorul constructorului va tine evidenta verificarii calitatii agregatelor astfel :
ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
ntr-un registru-caiet de agregate vor fi mentionate toate rezultatele determinarilor efectuate de
laborator, la aprovizionarea agregatelor
ntr-un registru( caiet de agregate ) vor fi cuprinse toate rezultatele determinarilor de laborator
efectuate n cursul utilizarii agregatelor
Zonele de granulozitate recomandate funcie de clasa de tasare, sunt artate n tabelul 4.1.
Tabel 4.1.
Clasa de tasare
Dozajul de ciment (hg/mc)
200-300
300-400
200
400
T.2
I
I (II)
II (III)
III
T.3, T.3/T.4
I
I(II)
II (III)
III
Zonele din parantez se adopt cu precdere, dac la ncrcrile preliminare se constat c amestecul de
beton nu prezint tendina de segregare.
Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0-31 mm sunt artate n tabel 4.2.
Tabel 4.2.
Zona
Limita
% treceri n mas prin sit sau ciur
0,2
1
3
7
16
31
I
max.
10
40
50
70
90
100
min.
3
31
41
61
81
95
II
max.
7
30
40
60
80
100
min.
2
21
31
51
71
95
III
max.
5
20
30
50
70
100
min.
1
10
20
40
60
95
Apa
Apa folosita la prepararea betonului va proveni din reteaua publica de alimentare, sau din alt surs cu
ndeplinirea condiiilor prevzute n STAS 790-84
Aditivi

6
Pentru mbunatatirea (modificarea) proprietilor betonului proaspat sau ntrit se vor utiliza aditivi n
conformitate cu prevederile instructiunilor tehnice NE 012-99 cap. 4.4.
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor se va face n conformitate cu prevederile Codului NE 012-99
pct.4.4.2 i ANEXA I.3.
Conditii tehnice
Clasele de expunere, grupele de utilizare i condiiile de serviciu avute n vedere sunt prezentate n tabelul
4.3.
Tabel 4.3
Nr.
CLASA DE
GRUPA
CONDIII SERVICIU
crt.
EXPUNERE (Tab.5.1)
(ANEXA I.2. pct.1.3)
(ANEXA I.2. pct.2.2)
1.
1a Uscat-Moderat
I
a
2.
2a Umed-Moderat
I
a
Pentru asigurarea conditiilor de rezistenta si durabilitate, compozitiile diferitelor tipuri de betoane trebuie s
respecte parametrii specificati n normativul NE 012-99 i vor fi stabilite numai de ctre laboratoarele autorizate.
Principalii parametrii pentru diverse clase de betoane sunt prezentai n tabelul 4.4.
Tabel 4.4.
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.

5.

CLASA BETONULUI
NE 012-99
(C.140-86)
C 2,8/3,5
Bc 3,5
C 6/7,5
Bc 7,5
C 8/10
Bc 10
C 12/15
Bc 15
C 16/20
Bc 20

Dozaj minim
ciment
1a(2a)
(tab. 5.5.)
150(200)

Tipul,
clasa
cimentului

Raportul A/C
max.

II/B ; II/A;
III/A; IV/A;

Clas de
consisten
- tasare (mm)
T.2(3010)
T.3 (7020)

V/A

250 (290)

32,5

0,75

I, II/A
32,5

0,65

T.3 (7020)
T.3 (10020)
T.4

0,55

Compozitia betonului
Stabilirea compozitiei pentru betoane se va face pe baza ncercarilor preliminare de laborator
Pentru fiecare clas de beton se va ntocmi un program de ncercari care va lua n considerare urmatoarele :
asigurare lucrabilitatii impuse si stabilirea cantitatii necesare de apa de amestecare
ncadrarea granulozitatii agregatului total de preferinta n jumatatea inferioara a domeniului precizat
n tabelul 4.2. si definitivarea domeniului adoptat
adoptarea dozajului optim de ciment
adoptarea procentului optim de aditiv
urmarirea evolutiei rezistentelor n primele 7 zile de ntarire
obtinerea unei rezistente medii la vrsta de 28 de zile care sa depaseasca marca cu 10 - 15%
Pentru clasele de beton mai mari de C 12/15 compozitiile se vor definitiva de catre laborator si vor fi
prezentate proiectantului spre aprobare.
Dupa acceptare, compozitiile stabilite se vor transmite statiei de betoane, fiind considerate drept compozitii de
baza.
Pentru toate claselede betoane, n functie de caracteristicile sorturilor de agregate din depozitul de consum al
statiei, personalul laboratorului va adopta compozitia de baza si va emite reteta de preparare.
Adaptarea se va face conform precizarilor din ANEXA II.
Preprarea betonului
Statia de betoane trebuie sa fie atestata conform normativului NE 012-99, executantul este obligat sa ia toate
masurile pentru realizarea conditiilor necesare acestui scop.
Dozarea materialelor componente ale betonului se va face gravimetric, admitndu-se urmatoarele abateri :
ciment i ap
2%
agregate
3%
adaosuri
3%
aditiv
5%
Pentru realizarea acestor precizii se va proceda la verificri ale mijloacelor de dozare, conf. pct. 9.3.2. din NE

7
012-99.
Este interzisa prepararea betonului n instalatiile care nu asigura respectarea abateriilor prevazute .
Dozarea aditivului se va face cu dozatoare corespunzatoare care sa permita o masurare ct mai exacta a
cantitatii.
Ordinea de introducere a materialelor componente n betoniera se va face conform cartii tehnice a utilajului
respectiv.
n cazul folosirii aditivului flubet se introduc initial componentele solide si minimum 80% din cantitatea de apa,
iar dupa o prima perioada de malazare si aditivul si eventual rest de apa.
Durata de malazare va fi de minimum 45 secunde, de la introducerea ultimului component, respectndu-se
prevederile pct. 9.4.4. din Normativul NE 012-99, funcie de tipul i compoziia betonului, condiiile de mediu,
tipul instalaiei.
La locul de punere n opera se va asigura cantitatea necesara de aditiv flubet pentru corectarea lucrabilitatii
betonului.
n perioadele de timp friguros executantul trebuie sa ia toate masurile astfel nct temperatura betonului
proaspat sa nu fie mai mica de + 50C
Realizarea lucrrilor de construcii pe timp friguros se va face n conformitate cu respectarea prevederilor din
Normativul C.16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i instalaii aferente.
n perioada de timp calduros ( temperaturi mai mari de 25 0C ) daca se executa elemente cu grosimi mai mari
de 1,00 m, executantul va lua toate masurile necesare producerii betonului sub temperatura maxima admisa de
250C.
Aceste masuri vor cuprinde stropirea depozitului de agregate cu apa rece, folosirea apei reci la prepararea
betoanelor sau betonarea n perioade cu temperaturi mai scazute.
Transportul betonului
Transportul betonului de la statia de betoane la locul de punere n lucrare se va face cu autoagitatoare.
Transportul local al betonului se va face cu pompa, bena,jgheaburi, benzi transportoare.
Fiecare transport de beton, va fi nsotit de un bon ( fisa ) de transport ( livrare ) n care vor fi mentionate :
nr. bonului si data ntocmirii
statia la care s-a preparat betonul
tipul de beton si volumul
destinatia betonului, obiectului
ora plecarii din statie
ora nceperii si terminarii descarcarii la santier
Datele referitoare la statia de betoane vor fi completate de seful statiei, iar datele din santier vor fi completate
de maistrul lucrarii.
Bonul de transport se va ntocmi n dublu exemplar , un exemplar va ramne n santier, iar celalalt se va
ntoarce la statie.
Durata maxim de transport care se considera din momentul plecarii de la statie pna la sosirea pe santier,
prevederile din NE 012-99 cap. 12.1.
La ntreruperea lucrului, mijloacele de transport si cele de preparare vor fi spalate cu jet de apa. Se interzice cu
desavrsire, nsa, introducerea autoagregatelor la ncarcat nainte de golirea completa a apei din toba
agitatorului.
Controlul calitatii betonului
Reguli care trebuie respectate n cadrul activitatii de control si asigurare a calitatii betoanelor sunt prezentate n
detaliu astfel :
Pct.17.2.1.1.Controlul materialelor constituente
Pct.17.2.1.2.Controlul nainte de punerea n oper
Pct.17.2.1.3.Controlul n timpul transportului, compactrii i tratrii betonului.
Rezultatele ncercarilor efectuate pe serii de cte trei epruvete, la vrsta de 28 de zile trebuie sa satisfaca
conditiile de laborator.
Conform metodologiei descrisa n Normativul NE 012-99 laboratorul statiei de betoane va ntocmi o sinteza a
rezultatelor nregistrate pe probele de beton, de clasa mai mare sau egala cu C.12/15 ncercate n cursul
fiecarui trimestru.
Rezultatele ncercarilor efectuate pe probele recoltate la santier trebuie sa respecte conditiile impuse de
Normativul NE 012-99.
Controlul operativ al calitii betonului se face prin determinri privind caracteristicile betonului proaspt,b
determinri efectuate la staia de betoane, la locul de punere n oper, pe beton ntrit la 28 zile i pe beton
ntrit la termene scurte n conformitate cu prevederile din ANEXA VI.3 a Normativului NE 012-99.
Turnarea betonului
Pentru fiecare categorie de elemente ( fundatii, pereti, stlpi, plansee, etc. ) se va elabora de catre executant
fisa tehnologica de betonare care va fi n prealabil prezentata proiectantului si investitorului spre acceptare.
Fisa tehnologica va cuprinde :
ordinea si ritmul de betonare

8
utilajele de transport si punere n opera a betonului si corectarea capacitatii acestora cu ritmul de
betonare stabilit
masurile preconizate pentru asigurarea calitatii lucrarilor
nainte de turnarea betonului n cofraje se va face controlul si receptia lucrarilor de cofraje si a armaturilor.
Betonarea va fi supravegheata permanent de un inginer numit de conducerea unitatii executante. Aceasta va
ntocmi o fisa de betonare n care va consemna :
data si ora nceperii si terminarii betonarii
volumul de beton pus n lucrare
indicativele seriilor de probe prelevate
masurile adoptate n cazul unor dificultatii aparute n cursul betonarii
( intemperii, ntreruperi de betonare, defectiuni ale cofrajelor, etc.)
Reguli generale de betonare
Punerea n opera a betonului se va face n maximum 1.1/2 ore din momentul plecarii betonului de la statie,
funcie de temperatura amestecului, tipul de ciment.
naltimea de cadere libera a betonului sa nu fie mai mare de l,50 m
Betonul trebuie sa fie raspndit uniform n lungul elementului.
Turnarea noului strat se va face nainte de nceperea prizei betonului din stratul turnat anterior.
Turnarea se va face continuu pna la rosturile tehnologice de lucru.
Durata maxima a ntreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea de masuri speciale la
reluarea turnarii nu trebuie sa depaseasca timpul de ncepere a prizei betonului.
Pentru alte reguli generale se vor respecta cele impuse prin normativul NE 012-99 cap. 12.3.
Turnarea betonului de protectie a sapaturii
Aceasta se va ncepe numai dupa ce geotehnicianul si proiectantul au certificat ca la cota respectiva de
sapatura sau taluz terenul corespunde din punct de vedere fizico-mecanic
Executantul trebuie sa pregateasca pentru turnarea betonului de prorectie numai strict suprafata de teren
pentru care poate asigura beton n ziua respectiva.
Executantul trebuie sa asigure utilajul necesar evacuarii eventualelor ape pluviale colectate n ampriza
sapaturii.
Turnarea fundatiilor de beton armat
Turnarea betonului se va face continuu si n straturi de max. 50 cm grosime. Acoperirea cu un nou strat de
beton se va face fr msuri speciale nainte de depirea timpului de ncepere a prizei.
Vor fi prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii pentru a nu se acumula n zonele unde se
betoneaza.
Pentru alte reguli de turnare a betonului n fundatii se vor avea n vedere reglementarile prevazute n
normativul NE 012-99 cap. 12.3.
Turnarea betonului pe timp friguros
n conditiile n care temperatura aerului este mai mica sau egala cu + 5 0C sau exista posibilitatea ca n interval
de 24 de ore sa scada sub limita amintita, se recomanda ca temperatura betonului proaspat sa fie de 15 20oC.
La turnarea betonului pe timp friguros se vor lua masurile necesare pentru curatirea suprafetei de betonare de
zapada si gheata. Este interzisa folosirea clorurii de calciu ca agent de dezghetare.
Daca temperatura suprafetei care urmeaza sa fie acoperita cu beton este mai mica de + 5 oC betonarea nu va
ncepe.
Pentru alte reglementari privind turnarea betonului pe timp friguros, a se vedea normativul C. 16 - 84.
Turnarea betonului pe timp calduros
La turnarea betonului pe timp calduros, executantul va lua masurile necesare protejarii corespunzatoare a
betonului mpotriva efectului evaporarii rapide a apei din beton.
Se recomanda betonarea n timpul noptii, daca n cursul zilei se nregistreaza temperaturi mai mari de + 25 oC
Tratarea betonului dupa turnare
Conditii normale de temperatura :
betonul va fi tinut permanent umed timp de minimum 7 zile;acest lucru se va realiza fie prin
stropirea permanenta fie prin acoperirea cu prelate, rogojini sau pnza de sac mentinute permanent
umede
stropire manuala intermitenta este interzisa
Conditii de timp friguros :
masurile de protectie pe timp friguros se vor lua cnd temperatura mediului ambiant ( masurata la
ora 8 dimineata ) este mai mica de + 5oC
se vor asigura conditii normale de priza si ntarire
se va asigura o rezistenta suficienta pentru a evita deteriorarea prin actiunea dezghetului si
nghetului
evitarea de fisuri cauzate de contractarea prin racirea brusca a stratului superficial de beton

9
protectia se va realiza prin acoperire cu saltele executate din rogojini cuprinse ntre doua folii de
polietilena
protectia se va mentine pe o durata minima de 7 zile de la turnarea betonului
n cazul elementelor cu grosime mai mare de 1,00 m nlaturarea protectiei este admisa numai daca
diferenta dintre temperatura suprafetei betonului si cea a mediului este mai mica de 12 oC.
Conditii de timp calduros :
toate suprafetele vor fi mentinute umede n permanenta fie prin stropire continua fie prin acoperire
cu materiale mentionate la conditii de timp friguros si stropire manuala
durata de tratare va fi de minimum 14 zile
Compactarea betonului
Compactarea betonului se va face cu vibratoare interne ( perivibratoare ).
Se vor crea la intervalul de maximum 3 m a unor spatii libere ntre armaturile de la partea superioara care sa
permita patrunderea libera a betonului sau a furtunurilor prin care se descarca betonul.
Crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului la interval de maximum cinci ori grosimea elementului.
Personalul care efectueaza vibrarea va fi instruit n prealabil pentru a respecta urmatoarele reguli :
introducerea vibratorului se va face ct mai vertical fara a atinge armaturile si patrunznd n stratul
turnat anterior pe o adncime de
10 - 15 cm
durata de vibratie pe o pozitie va fi de 10 - 30 secunde aceasta prelungindu-se daca suprafata
betonului nu este orizontala sau continua sa se degajeze bule de aer din masa betonului
extragerea vibratorului se va face lent pentru a se evita formarea de goluri
pozitia urmatoare de introducere a vibratorului nu va depasi distanta de 1,00 m
Rosturi de turnare
Rosturile de betonare vor fi dispuse n pozitiile stabilite de proiectant; ele vor fi verticale
Rosrturile vor fi realizate folosind tabla expandata
Reluarea betonarii se va face la intervalul prevazut n proiect si dupa ndepartarea laptelui de ciment si a
eventualului beton necompactat.
n cazurile n care este posibil se va extrage tabla expandata montata n rost.
La rosturile ( ntreruperile ) de turnare ale fundatiilor se va asigura un spor de armare longitudinala astfel nct
procentul de armare n sectiune transversala n care se face ntreruperea, sa fie de aproximativ 0,5%. Locul
acestora si modul de dispunere a armaturii suplimentare fiind stabilit la propunerea executantului cu acordul
proiectantului.
Pentru alte reguli privind tratarea rosturilor de turnare a se urmari cele prevazute n normativul NE 012-99.
Decofrarea
Termenele de decofrare prezentate n tabel 4.5. sunt orientative umnd ca decofrarea se se fac cu
respectarea condiiilor impuse de cap.14 din NE 012-99 n funcie de tipul cimentului, temperatura mediului.
TABEL 4.5
Nr.
Viteza de dezvoltare
Termenul (n zile) de la turnare
crt. a rezistenei betonului
Lent
Medie
Temepratura mediului (oC)
+5
+10
+15
+5
+10
+15
1.
Decofrarea feelor laterale
2
1 1/2
1
2
1
1
2.
Decofrarea feelor inferioare ale grinzilor i
6
5
4
5
5
3
plcilor cu meninerea popilor de siguran
deschidere 6 m
3.
10
8
6
6
5
4
Idem, deschiderea 6 m
4.
ndeprtarea popilor de siguran pentru
18
14
9
10
8
5
deschideri 6 m
5.
Idem, deschideri de 6-12 m
21
18
12
14
11
7
6.
36
28
18
28
21
14
Idem, deschideri 12 m
n cursul operatiei de decofraje se vor respecta cerintele impuse de normativul NE N012 -99 -ANEXA III V.
Abateri si tolerante
Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat monolit sunt aratate n ANEXA
III.1. din normativul NE 012-99.
Controlul calitatii lucrarilor de beton armat
Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton armat constituie n majoritatea lucrari ascunse, astfel nct
verificarea si controlul calitatii acestora trebuie sa fie consemnate n Registrul de procese verbale de
lucrari ascunse .
Procesele verbale de lucrari ascunse vor fi ncheiate ntre reprezentantii investitorului si executantului si vor
fi aduse la cunostinta proiectantului.

10
n procesele verbale de lucrari ascunse se vor preciza :
elementul sau lucrarea supusa verificarii
verificarile efectuate
constatarile rezultate
acordul pentru trecerea la executarea fazei urmatoare
Daca se constata neconcordante fata de proiect sau caietul de sarcini, se vor preciza masurile necesare de
remediere care vor fi supuse spre acceptare proiectantului. Dupa executarea remedierilor se va proceda la
ncheierea unui proces verbal de lucrari ascunse.
n cazurile n care, pe parcursul executiei se constata abateri fata de proiect, caiet de sarcini sau reglementarile
tehnice n vigoare, reprezentantul investitorului va dispune ntreruperea executiei lucrarii n cauza si va ntocmi
o nota de constatare ntr-un registru special constituit. In asemenea situatii, reprezentantul investitorului
va ncunostinta operativ proiectantul care va stabili si consemna masurile ce se impun a fi luate nainte de
continuarea executiei lucrarii.
Pentru principalele faze de executie reprezentantul investitorului va verifica :
calitatea lucrarilor de cofraje
calitatea lucrarilor de montare a armaturilor
Condiii de timp friguros :
toate suprafeele vor fi meninute umede n permanen fie prin stropire continu fie prin acoperire
cu materiale menionate la condiii de timp friguros i stropire manual.
durata de tratare va fi de minimum 14 zile
Compactarea betonului
Compactarea betonului se va face cu vibratoare interne (externe) sau la suprafa, conform ANEXA IV.2. din
Normativ NE 012-99.
Persoanlul care efectueaz vibrarea va fi instruit n prealabil pentru a respecta urmtoarele reguli :
introducerea vibratorului se va face ct mai vertical fr a atinge armturile i ptrunznd n stratul
turnat anterior pe o adncime de 10-15 cm
durata de vibraie optim pe o poziie va fi de 10-30 secunde aceasta fiind n funcie de tasarea
betonului i tipul de vibrator
extragerea vibratorului se va face lent pentru a se evita formarea de goluri
poziia urmtoare de introducere a vibratorului de interior nu va depi distana de 1,00 m,
reducndu-se n funcie de caracteristicile seciunii i desimea armturii.
Rosturi de turnare
n msura n care este posibil se vor evita rosturile de lucru, organizndu-se execuia astfel nct betonarea s
se fac fr ntrerupere la nivelul respectiv sau ntre dou rosturi de dilatare.
Cnd rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziia lor se va respecta conform precizrilor din proiect sau
procedura de execuie.
Rosturile vor fi realizate folosind tabla expandat.
Reluarea betonrii se va face la intervalul prevzut n proiect i dup ndeprtarea laptelui de ciment i a
eventualului beton necompactat.
nainte de nceperea betonarii se va verifica daca sunt pregatite corespunzator suprafetele de beton turnate
anterior si cu care urmeaza sa vina n contact betonul nou, respectiv daca :
s-a ndepartat stratul de lapte de ciment
s-a ndepartat zonele de beton necompactat
suprafetele n cauza prezinta regurozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi ntre betonul nou
si cel vechi
Calitatea betonului livrat se va verifica trimestrial prin prelucrarea statistica a rezultatelor ncercarilor efectuate
pe probele prelevate la statia de betoane
Calitatea betonului pus n lucrare pentru fiecare parte de structura, se apreciaza tinnd seama de :
constatarile examinarii vizuale a elementelor n cauza
analizarea rezultatelor ncercarilor efectuate pe epruvetele confectionate la santier
Calitatea betonului pus n lucrare se considera corespunzatoare daca :
nu se constata defecte de turnare sau compactare ( goluri, segregari, discontinuitati, etc. )
rezultatele ncercarilor efectuate pe cuburile de proba ndeplinesc conditiile prevazute
Pentru alte exigente se vor avea n vedere reglementarile din normativul NE 012-99 cap.13 i ANEXA IV.3.
n cazurile n care rezulta o calitate necorespunzatoare a betonului pus n lucrare, proiectantul va analiza si
stabili masurile ce se impun.
Masuratori si decontari
Betonul preparat n statiile centralizate se masoara si se plateste la mc.
Punerea n opera a betonului se masoara si se plateste la mc.

11
4. COFRAJE
Generalitati
Cofrajele se vor confectiona din lemn, produse pe baza de lemn sau metal. Materialul utilizat la confectionarea
cofrajului si grosimea acestuia trebuie sa asigure realizarea unei suprafete de beton plane si de calitatea
ceruta.
Cofrajele si sustinerile lor vor fi astfel alcatuite nct sa ndeplineasca urmatoarele cerinte :
sa asigure obtinerea unor elemente cu forma si dimensiunile prevazute n proiect
sub actiunea presiunii betonului proaspat si a ncarcarilor ce apar n procesul de executie sa nu
permita deformari care sa depaseasca abaterile admise pentru elementele ce se toarna
sa permita o montare si decofrare ct mai simpla
naltimea maxima cofrata pentru o etapa de betonare nu trebuie sa depaseasca 2,40 m n cazul
peretilor si respectiv 1,20 m n cazul stlpilor
Standarde si normative de referinta
Standarde
STAS 7009 - 79
Constructii civile, industriale si agricole
tolerante si asamblari n constructii,
terminologie
STAS 8600 - 79
Constructii civile, industriale si agricole,
tolerante si asamblari n constructii,
sistem de tolerante
STAS 10265 - 75
Tolerante n constructii. Calitatea suprafetelor.
Termeni si notiuni de baza
STAS 10265/1 - 84 Tolerante n constructii. Tolerante la
suprafetele de beton aparent
STAS 12400/1 - 85 Constructii civile si industriale. Performante n
constructii. Notiuni si principii generale
STAS 10107/0 - 90 Calcul si alcatuirea elementelor din beton,
beton armat si beton precomprimat
Normative
NE 012-99
Cod de practic pentru executarea lucrarilor de beton
si beton armat
Pentru lucrrile de cofraje si susineri se vor avea n vedere prevederile din NE 012-99 cap.11.
Conditii de montaj
nainte de nceperea montarii cofrajelor pentru stlpi si pereti se va proceda la :
verificarea si receptionarea armaturilor montate
pregatirea rostului de betonare, respectiv a suprafetei de beton vechi care urmeaza sa vina n
contact cu betonul nou, prin spituire si suflare cu aer comprimat sau spalare cu jet de apa
nchiderea cofrajelor pentru stlpi si pereti se va face cu cel mult 24 de ore nainte de betonare si dupa
acceptarea de catre diriginte a modului de pregatire a rostului de betonare.
La montarea cofrajelor se vor respecta urmatoarele conditii :
pozitionarea n plan conform proiectului
asigurarea orizontalitatii si verticalitatii
asigurarea respectarii dimensiunilor sectiunilor ce se betoneaza
asigurarea grosimii prevazute prin proiect pentru stratul de acoperire a armaturilor
pozitionarea conform proiectului a golurilor si pieselor nglobate
Conditii de exploatare
Pe parcursul betonarii se va urmarii mentinerea etanseitatii si pozitiei initiale a cofrajelor, ntrerupndu-se
betonarea si adoptndu-se masuri urgente de remediere n cazurile n care acestea se impun.
Dupa decofrare, panourile si piesele de sustinere sau sprijinire vor fi curatate, ndepartndu-se laptele de
ciment sau betonul aderent
Se interzice montarea panourilor care prezinta lapte de ciment sau beton aderent.
Pentru reducerea aderentei ntre beton si cofraj si obtinerea unor suprafete de beton corespunzatoare,
panourile de cofraj vor fi unse n prealabil cu substante de decofrare.
Abateri, tolerante si verificari ale acestora
Abatarile admisibile sunt cele precizate prinANEXA III.1 din normativul NE 012-99
Controlul si receptia lucrarilor de cofraje
La terminarea executarii cofrajelor se va verifica :
alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire
ncheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii necesare

12
dimensiunile n plan si ale sectiunilor transversale
pozitia cofrajelor n raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la nivelurile inferioare
nainte de turnarea betonului n cofraje se va verifica :
corespondenta cotelor cofrajelor, att n plan ct si ca nivel cu cele din proiect
orizontalitatea si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor
verticalitatea cofrajelor stlpilor si peretilor
existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitatii lor
masurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de sustinere
rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere, existenta si corecta montare a contravntuirilor pe
cele doua directii, corecta rezemare si fixare a sustinerilor, existenta penelor sau a altor dispozitive
de decofrare, a talpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren, etc.
existenta n numar suficient a distanierelor
instalarea conform proiectului a pieselor ce vor ramne nglobate n beton sau care servesc pentru
crearea de goluri.
n cazul cnd se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca neasigurata rezistenta si stabilitatea
sustinerilor se vor adopta masurile corespunzatoare.
n urma efectuarii verificarilor si masurilor mentionate se va proceda la consemnarea celor constatate ntr-un
proces verbal de lucrari ascunse.
Daca pna la nceputul betonarii intervin unele evenimente de natura sa modifice situatia constatata se va
proceda la o noua verificare conform prevederilor mentionate si la ncheierea altui proces verbal.
n cursul operatiunilor de decofrare se vor respecta urmatoarele :
desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul lucrarii
sustinerea cofrajelor se desfac ncepnd din zona centrala a deschiderii elementelor si continund
simetric catre reazeme
slabirea pieselor de fixare ( piese, vincluri, etc. ) se va face treptat, fara socuri
decofrarea se va face astfel nct sa se evite preluarea brusca a ncarcarilor din greutatea proprie a
elementului ce se decofreaza
Masuratori si decontari
Cofrajele si sustinerea acestora se masoara si se platesc la mp.
5. ARMATURI DIN OTEL BETON
Generalitati
Tipurile armaturii folosite conform proiectului pentru realizarea structurii de beton armat a constructiei sunt
curent folosite la noi n tara.
n acest caiet de sarcini sunt incluse unele prevederi legate de montarea si urmarirea lucrarilor ce decurg din
necesitatea realizarii unei calitati a lucrarilor de constructii montaj ce decurg din clasa de importanta a
constructiei.
Standarde si normative de referinta
Standarde
STAS 438/1 - 89
Otel beton laminat la cald. Marci si conditii
tehnice generale de calitate
STAS 438/2 - 91
Srma trasa pentru beton armat
STAS 438/3 - 89
Plase sudate pentru beton armat
STAS 7009 - 79
Constructii civile, industriale si agricole.
Tolerante si asamblari n constructii.
Terminologie
STAS 8600 - 79
Constructii civile, industriale si agricole.
Tolerante si ansambluri n constructii. Sistem
de tolerante
STAS 12400/1-85
Constructii civile si individuale. Performante n
constructii. Notiuni si principii generale
STAS 10107/0-90
Calculul si alcatuirea elementelor
din beton,
beton armat si beton precomprimat
Normative
NE 012-99
Cod de practic pentru executarea lucrarilor de beton
si beton armat
Materiale folosite
Otelurile din beton trebuie sa respecte conditiile tehnice prevazute de STAS seria 438.

13
Aprovizionare si livrare
Fiecare lot aprovizionat trebuie sa fie nsotit de certificatul de calitate eliberat de producator
La aprovizionare se va proceda la :
constatarea existentei certificatului de calitate
verificarea prin ndoire la rece
verificarea prin ncercare la tractiune cel putin o proba la 50 tone
Depozitarea
Pentru depozitare se vor respecta prevederile din NE 012-99 cap.10.3.
Controlul calitatii armaturilor de otel beton
Controlul calitatii armaturilor de otel beton se va face conform prevederilor din normativ
NE 012-99 cap.17 i ANEXA VI.1 - pct.A.5 i A.6.
Fasonarea barelor
Fasonarea barelor se va face n stricta conformitate cu prevederile proiectului.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate n pachete etichetate n asa fel nct sa se evite confundarea lor si sa
se asigure pastrarea formei si curateniei lor pna n momentul montarii.
Etrierii se vor confectiona cu ciocuri la 45o ( 135o ), lungimea acestora pe portiunea dreapta fiind de minimum
10 cm .
Pentru alte cerinte se vor respecta cele prezentate n normativul NE 012 - 99, ANEXA II.1.
Montarea armaturilor
Montarea se ncepe dupa receptionarea calitativa a cofrajelor
Armaturile vor fi montate n pozitia prevazuta n proiect si detaliile de armare. Mentinerea pozitiei trebuie sa fie
asigurata n tot timpul turnarii betonului.
Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton prevazut, se vor utiliza distantieri confectionati din masa
plastica sau prisme de mortar prevazute cu cte o srma pentru a fi legate de armaturi, se interzice folosirea
cupoanelor de otel beton.
Daca prin proiect nu se specifica altfel legarea armaturilor se va face cu doua fire de srma neagra 1,5 mm
diametru, la fiecare ncrucisare de bare.
Executantul va lua toate masurile necesare amplasarii tuturor pieselor nglobate, n conformitate cu detaliile din
proiectul de executie.
La montarea pieselor nglobate, se vor lua masuri pentru fixarea lor astfel nct sa se asigure mentinerea
pozitiei corecte n tot timpul turnarii betonului.
La montarea pieselor nglobate se vor respecta tolerantele prevazute n proiect.
Pentru alte cerinte se vor aplica cele prevazute n NE 012-99, ANEXA II.1.
La rosturile ( ntreruperile ) de turnare ale fundatiilor se va asigura un spor de armare longitudinala astfel nct
procentul de armare n sectiune transversala n care se face ntreruperea, sa fie de aproximativ 0,5% locul
acestora si modul de dispunere a armaturii suplimentare, fiind stabilite la propunerea executantului cu acordul
proiectantului.
Tolerante si abateri
Abaterile limita admise la fasonarea si montarea armaturilor sunt cele indicate prin ANEXA II.2. din normativ
NE 012-99 , cap. 10.6.
Prevederi constructive
Prevederile constructive care trebuie sa fie respectate la armarea elementelor de beton armat sunt cele
indicate n anexa II.1 din normativ NE 012-99.
Stratul de acoperire cu beton
Grosimea stratului de acoperire a armturilor cu betonse stabilete prin proiect conform STAS 10107-90 pct.
6.1. si este n functie de : tipul elementului, categoria elementului, condiiile de expunere, diametrul armturilor,
gradul de rezisten la foc, etc.
nndirea barelor
Se vor respecta prevederile din proiect si din normele si standardele care stabilesc aceste reguli ( STAS 10107
- 90 ).
Referitor la nnadirile barelor ce depasesc lungimea de 12,00 m pentru diametre mai mari de 12 se
precizeaza ca acestea se vor face n sectiuni de calitate cu minimum 50 , iar n aceiasi sectiune se vor jonta
maximum 1/3 din sectiunea totala de armare.
nlocuirea armaturilor prevazute n proiect
n cazul cnd nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute n proiect, se poate proceda la nlocuirea
acestora, cu acordul proiectantului si cu respectarea regulilor prevazute n normativul NE 012-99 cap.10.11.
Conditiile de receptie ale armaturilor
La terminarea montarii armaturilor beneficiarul prin reprezentantul sau va verifica
numarul, diametrul si pozitia armaturilor n diferite sectiuni transversale ale elementelor structurii
distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare
lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi nglobate n

14
elementele ce se toarna ulterior
lungimile de petrecere la nnadiri
calitatea sudurilor
numarul si calitatea legaturilor dintre bare
dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor n cursul betonarii
modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton
pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor nglobate
Masuratori si decontari
Fasonarea si montarea armaturilor de otel beton se masoara si se platesc la kg.

6. PROTECTIA MUNCII SI PSI

6.1. PROTECTIA MUNCII
La intocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale de securitate a muncii dintre
care principalele sunt incluse in urmatoarele acte normative :
- Legea nr. 90/1996 a protectiei muncii ;
- Norme generale de protectia muncii , emise prin Ordinul Ministerului Muncii si Protectiei
Sociale (MMPS) nr. 578/1996 si Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 5840/1996 , in mod expres
cap. 2 subcap. 2.4, cap. 3 subcap. 3.1 3.9, cap. 4 subcap. 4.8 , cap. 5 subcap. 5.1 , 5.3 si
5.4 ;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru constructii si confectii metalice , emise prin Ordinul MMPS nr.56/1997 (cod 42) ;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de zidarie , montaj
prefabricate si finisaj constructii ,emise prin Ordinul MMPS in 1996 (cod 27);
- Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea , transportul , turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat , emise prin Ordinul MMPS nr.
136/1995 (cod7) ;
- Norme specifice de protectia muncii pentru manipularea , transportul prin
purtare cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor , emise prin Ordinul MMPS nr. 719/1997 (cod 57) ;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime , emise prin
Ordinul MMPS nr. 235/1995 (cod 12) ;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea liantilor si azbocimentului , emise prin Ordinul MMPS nr. 161/31.03.1997 (cod 52) , cap. III ,
subcap. 1.
In conformitate cu Normele Generale de Protectia Muncii , furnizorul lucrarilor este obligat:
sa analizeze documentatia tehnica de executie din punctul de vedere al
securitatii muncii si daca este cazul , sa faca obiectiuni , solicitand proiectantului modificarile necesare conform
reglementarilor legale.
- sa aplice prevederile legislative de protectie a muncii, precum si prescriptiile din
documentatiile tehnice privind executarea lucrarilor de baza, de serviciu si auxiliare necesare
realizarii constructiilor ;
- sa execute toate lucrarile prevazute in documentatia tehnica in scopul realizarii unei exploatari
ulterioare a constructiilor in conditii de securitate a muncii si sa sesizeze clientul si proiectantul
cind constata ca masurile propuse sunt insuficente sau necorespunzatoare, sa faca prpuneri
de solutionare si sa solicite acestora aprobarile necesare ;
- sa ceara clientului ca proiectantul sa acorde asistenta tehnica in vederea rezolvarii
problemelor de securitate a muncii in cazurile deosebite aparute in executarea lucrarilor de
constructii ;
- sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuarii probelor, precum si cele
constatate la receptia lucrarilor de constructii.
In mod deosebit se atrage atentia asupra obligativitatii respectarii cu strictete a Ordonantei Guvernului

15
publicata in Monitorul Oficial nr. 18/01.1994 privind asigurarea durabilitatii, calitatii riguroase, sigurantei in
functioanare si functionabilitatii constructiilor.
Clientului ii revin , conform Normelor generale de protectie a muncii , urmatoarele obligatii legale privind
executarea constructiilor :
sa analizeze proiectul din punctul de vedere al masurilor de protectie a
muncii si in cazul cand constata deficiente , lipsuri sau neconcordante fata
de prevederile legislatiei in vigoare , sa ceara proiectantului remedierea
deficientelor constatate , completarea documentatiei tehnice sau punerea in concordanta a prevederilor din
proiect cu cele legislative;
sa colaboreze cu proiectantul si furnizorul , dupa caz , in scopul rezolvarii tuturor problemelor de securitate a muncii.
pentru lucrarile care se executa in paralel cu desfasurarea procesului de productie, sa incheie cu
furnizorul un protocol in care se va delimita suprafata pe care se executa lucrarea, pentru care raspunde
privind asigurarea masurilor de protectia a muncii revine furnizorului; in protocol se va specifica si conditiile
care trebuie respectate de catre furnizor, astfel incit desfasurarea procesului de productie in conditii de
securitate sa nu fie afectat de lucrarile de constructii executate concomitent cu aceasta.
sa controleze cu ocazia receptiei lucrarilor, realizarea de catre furnizor a tuturor masurilor de protectie
a muncii prevazute in documentatia tehnica, refuzind receptia lucrarilor daca nu corespund din punct de vedere
al securitatii muncii.
sa emita instructiuni proprii de securitate a muncii pe activitatile sau grupele de activitati necesare
exploatarii constructiilor.
La exploatarea constructiilor, clientul este obligat sa respecte prevederile legale privind securitatea muncii,
dintre care principalele sunt cuprinse in urmatoarele acte:
- Legea 90/1996 a protectiei muncii;
- Norme generale de protectie a muncii, emise prin Ordinul Ministerului Muncii si Protectiei
Sociale (MMPS) nr.578/1996 si Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 5840/1996;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, emise prin Ordinul MMPS nr.
235/1995 (cod 12).
7.2. PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR PSI
La intocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale din :
- Ordonanta nr. 60 din 1997 .
- N.G.P. II/1977 cap. I, III, IV, V si VI .
- Norme tehnice P 118/83 .
In timpul executiei se vor respecta :
- Prevederile in legatura cu executia conform actelor normative mentionate la punctul 1 de mai
sus .
- Normele P.S.I proprii ale constructorilor si montorilor inclusiv cele elaborate de forurile tutelare
ale acestora .
- Dispozitiile organelor de control .
- Ordonanta nr. 60 din 1997.
Beneficiarului ii revin urmatoarele obligatii :
- Trimiterea in termen legal a eventualelor obiectii , la prezentul proiect .
- Respectarea obligatiilor ce ii revin din actele normative mentionate la punctul 1 , de mai sus ,
inclusiv procurarea si intretinerea P.S.I., in conformitate cu Normativul Departamental si
recomandarile proiectantilor privind obiectul din prezenta documentatie
- Respectarea N.R.P.M. ed. 1975, cap.XIV .
- Ordonanta nr. 60 din 1997.
ntocmit,
Ing. Airinei Constantin