2.1. TERASAMENTE
Terasamentele constau în lucrări de săpătură şi încărcare în mijlocul de
transport, transportul, împrăştierea, nivelarea şi compactarea pământului
pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor şi a instalaţiilor subterane, precum şi
a zonei aferente din jurul lor, care pot influenţa capacitatea de rezistenţă,
stabilitate şi exploatare a acestor construcţii şi instalaţii.
Executarea lucrărilor se va face de regulă mecanizat, metodele de lucru
manuale fiind aplicate numai acolo unde zonele de excavare nu sunt accesibile
pentru utilajele de terasamente datorită spaţiului de lucru limitat,
intersectarea cu conducte şi cabluri existente, traficului sau altor motive! sau
unde folosirea mijloacelor mecanice nu este justificată din punct de vedere
te"nico#economic şi de organizare.
$ăparea se va face manual şi în cazurile prevăzute în proiect când
săparea mecanizată poate produce degradarea condiţiilor naturale ale surselor
de apă subterane ca de exemplu izvoarele.
%rice lucrare de terasamente va fi începută după efectuarea operaţiei de
predare#primire a amplasamentului, trasărilor reperelor cotei zero etc.,
consemnată într#un proces#verbal înc"eiat de delegaţii beneficiarului,
proiectantului şi antreprenorului.
&nainte de începerea lucrărilor de terasamente se va verifica întreaga
trasare pe teren, atât în ansamblu cât şi pentru fiecare obiect în parte.
Toate lucrările de terasamente pentru diverse părţi ale proiectului vor fi
realizate la dimensiunile şi cotele arătate în desene, în verificarea trasărilor şi
reperelor, se include şi aceea a dimensiunilor şi cotelor de nivel ale amprizei
căii ferate sau a drumurilor, ale platformei, ale şanţurilor, ale drumurilor,
picioarelor taluzelor, lucrărilor de apărare.
'ntreprenorul are obligaţia să urmărească stabilitatea masivelor de
pământ ca urmare a influenţei executării lucrărilor de terasamente prevăzute
 în proiect, sau acţiunii utilajelor de nivelare, săpare şi compactare, precum şi
stabilitatea construcţiilor şi instalaţiilor învecinate etc.
Executarea lucrărilor de terasamente cu ajutorul utilajelor vibratoare se
va face numai cu luarea măsurilor corespunzătoare pentru ca vibraţiile produse
de acestea să nu afecteze construcţiile, instalaţiile şi lucrările învecinate.
(ând executarea săpăturilor implică dezvelirea unor reţele de instalaţii
subterane existente apă, canal, gaze, electrice etc.! ce rămân în funcţiune,
trebuie luate măsuri pentru protejarea acestora împotriva deteriorării sau
 îng"eţului, iar executarea săpăturilor se va începe numai după obţinerea
aprobării de la instituţiile care exploatează instalaţiile respective aviz de
săpătură şi atunci când este cazul şi permis de foc etc.!.

Lucrări pregătitoare
)ucrările ce se vor executa înainte de începerea lucrărilor de terasamente
propriu#zise, sunt cele de eliberare a amplasamentului şi constau, în principal,
 în lucrări de defrişări, amenajare a terenului şi platformei de lucru.
Defrişări
 

$uprafeţele de teren ce urmează a fi defrişate se vor stabili prin proiect,

 în zonele stabilite pentru defrişare şi scoaterea rădăcinilor, suprafaţa terenului
va fi curăţată de zăpadă când este cazul!, copaci, buturugi, cioturi, trunc"iuri,
tufişuri, rădăcini, smocuri mari de iarbă sau frunze, crengi, buruieni, garduri,
structuri minore, moloz şi gunoi de orice natură, piedici naturale, sau alte
materiale ce sunt nepotrivite pentru a executa terasamentele şi a funda
construcţii.
*ropile ce rămân după scoaterea buturugilor vor fi umplute cu pământ
sau alte materiale acceptabile, care se vor compacta. Toate materialele
rezultate în urma defrişărilor vor fi îndepărtate de către 'ntreprenor pentru a
nu stânjeni lucrările de terasamente ce urmează a se executa pe
amplasament.
Îndepărtarea stratului egetal
+acă nu se indică altfel, acest articol va consta în îndepărtarea stratului
vegetal de la cota terenului natural pe adâncimea stabilită prin sondaje
efectuate pe amplasamentul construcţiilor în cadrul studiului geote"nic.
+acă este necesar, îndepărtarea se va realiza atât în zonele unde
urmează a se executa noile obiective cât şi în zonele unde se vor executa
lucrări temporare şi excavări de materiale pentru umplutură.
 

Asigurarea scurgerii apelor superficiale

$curgerea apelor superficiale spre terenul pe care se execută lucrările de
construcţie, va fi oprită prin executarea de şanţuri de gardă ce vor dirija aceste
ape în afara zonelor de lucru.
+imensiunile şanţurilor de gardă, pantele de scurgere şi modul de
protejare a taluzurilor vor fi prevăzute în proiect.
ământul rezultat din săparea şanţurilor se va depune între şanţurile de
gardă şi săpăturile pe care le apără.
&n nisipuri argiloase, argile şi pământuri sensibile la umezire, în care apa
ce se infiltrează local dăunează stabilităţii terasamentelor, pereţii şanţurilor pot
fi impermeabilizaţi în aceste porţiuni.
)ucrările de impermeabilizare sau consolidare, de orice fel, se vor
prevedea prin proiect şi execuţia lor va începe numai după ce sunt
aprovizionate toate materialele, dispozitivele şi uneltele necesare.
Deierea lucrărilor su!terane
'ntreprenorul va suporta costul tuturor lucrărilor necesare pentru a
proteja ţevile, conductele şi cablurile întâlnite pe traseu sau cele ce urmează a
fi instalate pe toată perioada contractului, cu scopul de a le menţine în bune
condiţii de funcţionare.
'ntreprenorul general şi -eneficiarul nu sunt răspunzători de
neconcordanţele ivite între datele furnizate de către deţinătorii de reţele şi
situaţia existentă a reţelelor subterane poziţia în plan, dimensiunile,
particularităţile ţevilor, conductelor, cablurilor etc.! sau starea şi tipul
structurilor şi taluzurilor existente.
%bţinerea, identificarea, urmărirea şi coordonarea avizelor şi a tuturor
informaţiilor referitoare la poziţia şisau devierea conductelor şi altor instalaţii
de la deţinătorii reţelelor va fi responsabilitatea 'ntreprenorului, astfel încât să
fie excluse avarierea acestora sau producerea de accidente de muncă în timpul
execuţiei lucrărilor.
)ipsa unor astfel de date nu va elibera 'ntreprenorul de responsabilitatea
oricărei lucrări de reparaţii necesare la avarierile cauzate de către el pe
parcursul execuţiei lucrării şi pentru costul tuturor pierderilor rezultate din
aceste avarieri.
%rice deviere temporară sau permanentă a reţelelor va fi permisă doar
după o înţelegere cu deţinătorii de reţele şi cu aprobarea -eneficiarului şisau
'ntreprenorului general.
Trasarea lucrărilor
Trasarea pe teren cuprinde fixarea poziţiei construcţiilor pe
amplasamentele proiectate şi marcarea fiecărei construcţii conform proiectului.
Trasarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţii face parte din trasarea
lucrărilor de detaliu şi se efectuează pe baza planului de trasare, după
executarea curăţirii şi nivelării terenului şi după fixarea poziţiei construcţiei pe
amplasamentul proiectat.
Toleranţele admise la trasarea pe teren a construcţiilor conform $T'$
/0123#45 sunt prezentate în tabelul următor.
Ta!el nr. 1 Toleran"e ad#ise la trasarea construc"iilor pe
ori$ontală pentru lungi#i%&'
)ungimi în m Toleranţe în cm 15 56 366 356 166 156
 

Toleranţe coordonate rectangulare de 71 71 78 72 75 75

trasare Td,
9ota:!; entru lungimile intermediare, toleranţele se stabilesc prin
interpolare< Toleranţele prevăzute în tabelul de mai sus se majorează, funcţie
de panta terenului, cu sporurile din tabelul următor.
Ta!el nr. 2 Ma(orarea toleran"elor )n func"ie de panta terenului
anta terenurilor p! în grade p=8 8=p=36 36=p=35 p>35
$porul de pantă ? zero 15 56 366

E*ecu"ia săpăturilor şi spri(inirilor

$ăpătura va consta în excavarea, îndepărtarea şi depozitarea
corespunzătoare a materialelor care rezultă din săpătură, pentru diverse părţi
ale lucrărilor.
(a) Săpături pentru fundaţii 
)a executarea săpăturilor pentru fundaţii trebuie să se aibă în vedere
următoarele;
@enţinerea ec"ilibrului natural al terenului în jurul gropii de fundaţie
sau în jurul fundaţiilor existente pe o distanţă suficientă, astfel încât
să nu se pericliteze instalaţiile şi construcţiile învecinate.
(ând turnarea betonului în fundaţie nu se face imediat după
executarea săpăturii, în terenurile sensibile la acţiunea apei, săpătura
va fi oprită la o cotă mai ridicată decât cota finală cu 16 A 86 cm
pentru a împiedica modificarea caracteristicilor fizico#mecanice ale
terenului de sub talpa fundaţiei.
&n cazul când în aceeaşi incintă se execută mai multe
construcţii apropiate, atacarea lucrărilor se va face astfel încât să se
asigure executarea fundaţiilor începând cu cele situate la adâncimea
cea mai mare, iar săpăturile să nu influenţeze construcţiile sau
instalaţiile executate anterior şi să nu afecteze terenul de fundare al
viitoarelor lucrări învecinate.
&n cazul în care obiectele sunt relativ apropiate, iar amprizele de
săpătură ale acestora se intersectează, planurile de săpătură ca şi
săpăturile propriu#zise vor fi executate ca pentru un singur obiect.
$ăpăturile ce se execută cu excavatoare nu trebuie să depăşească,
 în nici un caz, profilul proiectat al săpăturii.
+imensiunile în plan, cotele şi gradul de planeitate sau prelucrare a
suprafeţelor săpăturilor vor asigura condiţiile te"nologice, de
securitatea muncii şi calitate a lucrărilor.
+acă nu se specifică altfel în altă parte, nici un punct de pe
suprafaţa lucrărilor terminate nu se va situa mai sus cu B 6,65 m sau
mai jos cu # 6,65 m de suprafaţa proiectată, între aceste limite de
toleranţă suprafaţa va trebui să fie netedă şi regulată.
&n cazul terenurilor nesensibile la acţiunea apei pietrişuri, terenuri
stâncoase, etc.! lucrările de săpătură se pot executa de la început până la cota
prevăzută în proiect.
&n cazul terenurilor sensibile la acţiunea apei săpătura de fundaţie se va
opri la un nivel superior cotei prevăzute în proiect, astfel;
 

- pentru nisipuri fine 6,16 ... 6,86 m<

- pentru pământuri argiloase 6,35 ... 6,15 m<
- pentru pământuri sensibile la umezire 6,26 ... 6,56 m.
$ăparea şi finisarea acestui ultim strat se va face imediat înainte de
 începerea execuţiei fundaţiei.
+acă pe fundul gropii la cota de fundare apar crăpături în teren, măsurile
necesare în vederea fundării se vor stabili de către întocmitorul studiului
geote"nic.
&n cazul unei umeziri superficiale, datorită precipitaţiilor atmosferice
neprevăzute, fundul gropii de fundaţie trebuie lăsat să se zvânte înainte de
 începerea lucrărilor de executare a fundaţiei betonare!, iar dacă umezirea este
puternică se va îndepărta stratul de noroi.
$c"imbarea cotei fundului gropii de fundaţie, în timpul execuţiei, se
poate face numai cu acordul proiectantului, având în vedere următoarele;
ridicarea cotei fundului gropii, faţă de proiect, se face dacă se
constată, în cursul executării săpăturilor pentru fundaţii, existenţa
unui teren bun de fundaţie la o cotă superioară celei menţionate în
proiect<
coborârea cotei fundului gropii de fundaţie sub cea prevăzută în
proiect se face dacă se constată o neconcordanţă a terenului cu
studiul geote"nic întocmit pe amplasament.
%rice modificări de cote faţă de proiect se vor consemna în registrul de
procese verbale de lucrări ascunse care va fi semnat de 'ntreprenor, -eneficiar
şi de *eote"nician.
Turnarea betonului în fundaţii se va executa de regulă imediat după
atingerea cotei de fundare din proiect sau a unui strat pentru care proiectantul
 îşi dă acordul privitor la posibilitatea de fundare a construcţiei respective.
e parcursul executării lucrărilor 'ntreprenorul are obligaţia de a solicita
prezenţa roiectantului *eote"nician pe şantier la atingerea cotei de fundare.
Cezultatele studiilor geote"nice suplimentare efectuate pe durata
execuţiei lucrărilor de către inginerul geote"nician şi modificările stabilite se
vor ataşa la cartea construcţiei.
(b) Săpături pentru conducte şi cabluri 
Tranşeea pentru pozarea conductei se va executa astfel încât să permită
instalarea în condiţii optime a conductelor, cu o adâncime suficientă pentru a
evita deteriorarea conductei prin îng"eţ.
'dâncimea de îng"eţ pentru fiecare caz în parte este indicată în proiect.
ământul rezultat din săpătură se va depozita pe o singură parte a
tranşeei la distanţa minimă de 56 cm de marginea acesteia.
Terenul vegetal va fi depozitat separat de restul pământului excavat,
fiind interzisă folosirea lui la umpluturi. Terenul vegetal se va folosi numai
pentru acoperirea umpluturilor.
@aterialul excavat din şanţuri va fi manevrat cu grijă, avându#se în
vedere depozitarea separată a asfaltului, pietrei sparte, betonului scos din
construcţia drumurilor sau spart din şanţ în cursul excavării, de materialul
granular al pământului natural.
)a execuţia săpăturilor pentru pozarea conductelor în soluri stâncoase
sau cu bolovănişuri, săpătura se va executa cu cel puţin 36 cm mai jos decât
 

este prevăzut în proiect, după care se va realiza un strat din nisip sau pietriş
de râu fin, cu particule sub 16 mm având o grosime minimă de 36 cm.
Dndiferent dacă săpăturile au fost realizate cu pereţi verticali, în taluz sau
 în trepte, în afara cazului în care se specifică altfel în proiect, şanţul va avea
pereţi verticali la lăţimi minime aplicabile la cel puţin 866 mm deasupra
coronamentului conductei aşezată în poziţie corectă, astfel încât spaţiul b
dintre pereţii exteriori ai conductei şi marginile şanţului să nu fie mai mari
decât se indică în tabelul următor valoare care nu include distanţele necesare
pentru sprijinirile temporare ale şanţurilor!.
Tabel nr. 3 Spaţiul între pereţii exteriori ai conductei şi marginile
 şanţului
+iametrul conductei, + mmF $paţiul, b cmF )ăţimea minimă totală, - cmF
+=166 # 46
166 = + = 856 15 #
856 = + = 466 86 #

Excavarea şanţurilor se va face în permanenţă cu cel puţin 35 m înaintea

liniei de montaj a conductelor.
c! $ăpături deasupra nivelului apei subterane
(c 1 ) Săpături cu pereţi verticali nesprijiniţi 
$ăpăturile cu pereţi verticali nesprijiniţi se pot executa cu adâncimi de;
- max. 6,45 m în cazul terenurilor necoezive şi slab coezive<
- max. 3,15 m în cazul terenurilor cu coeziune mijlocie<
- max. 1,66 m în cazul terenurilor cu coeziune mare şi foarte mare, în
conformitate cu prevederile normativului ( 3G/#00.
'ntreprenorul este obligat să urmărească apariţia şi dezvoltarea
crăpăturilor longitudinale paralele cu marginea săpăturii care pot indica
 începerea surpării malurilor şi să ia măsuri de prevenire a accidentelor.
(c 2 ) Săpături cu pereţi verticali sprijiniţi 
Executarea săpăturilor cu pereţi verticali sprijiniţi se utilizează când
adâncimea săpăturii depăşeşte condiţiile indicate la punctul anterior şi nu este
posibilă desfăşurarea taluzului.
+imensiunile în plan ale săpăturii trebuie sporite corespunzător cu
grosimea sprijinirilor şi cu spaţiul necesar executării lucrărilor propriu#zise de
fundaţii.
entru sprijinirea săpăturilor cu adâncimi de peste 5,6 m, dimensiunile şi
elementele necesare executării sprijinirilor vor fi stabilite printr#un proiect
special de execuţie, ce va fi în .mod obligatoriu cuprins în proiect şi va preciza
şi ordinea în care se vor monta şi demonta diferitele elemente ale sprijinirilor.
$ăpăturile pentru fundaţii cu pereţi parţial sprijiniţi pe o anumită
adâncime a părţii inferioare a gropii, având partea superioară executată în
taluz se pot utiliza în cazul în care condiţiile locale nu permit săparea în taluz
pe toată adâncimea sau din considerente economice, caz în care adâncimea de
sprijinire se va stabili prin proiect.
&n cazul sprijinirii parţiale a pereţilor, fiecărei porţiuni i se aplică
prescripţiile te"nice specifice.
&ntre partea superioară, cu pereţii în taluz şi partea sprijinită, trebuie
lăsată o banc"etă orizontală de 6,56 ... 3,66 m lăţime, în funcţie de înălţimea
 

porţiunii în taluz. &n cazuri speciale, pe anumite tronsoane, se va putea face o

reducere a sprijinirilor, ţinând seama de caracteristicile terenului şi de condiţiile
de stabilitate, de adâncimea săpăturii şi de durata execuţiei lucrărilor, dar
numai obţinându#se în prealabil aprobarea scrisă a proiectantului.
(c 3 ) Săpături cu pereţi în taluz 
'ceste săpături se pot executa în orice fel de teren care respectă
următoarelor condiţii;
- pământul are o umiditate naturală de 31 #30 ? şi se asigură condiţiile
ca aceasta să nu crească<
- săpătura de fundaţie nu stă desc"isă mult timp<
- panta taluzului săpăturii, definită prin tangenta ung"iului de înclinare
faţă de orizontală tg - H "b! să nu depăşească valorile maxime
admise pentru diverse categorii de pământuri date în tabelul nr. 2.
Ta!el nr. + ,alori #a*i#e ad#ise pentru panta talu$ului
săpăturii
'dâncimea săpăturii
9atura terenului până la 8 m mai mare de 8 m
Tg - H "b Tg - H "b
nisip, pietriş 33,15 33,56
nisip argilos 36,G4 33
argilă nisipoasă 36,G4 36,45
argilă 36,56 36,G4
loess 36,56 36,45

(d) Săpături sub nivelul apei subterane

&n cazul săpăturilor adânci situate sub nivelul apelor subterane,
 îndepărtarea apei se poate efectua prin epuismente.
(d 1 ) Epuismente directe
e măsură ce cota săpăturii coboară sub nivelul apei subterane,
excavaţiile trebuie protejate cu ajutorul unor reţele de şanţuri de drenaj, care
captează apa şi o dirijează spre puţurile colectoare de unde este evacuată prin
pompare.
Ianţurile se adâncesc pe măsura avansării săpăturii sau se realizează
reţele de drenaj la nivelurile succesive ale săpăturii. Ceţeaua de drenaj şi
poziţia puţurilor colectoare trebuie astfel amplasate încât să asigure colectarea
apei pe drumul cel mai scurt, fără a împiedica execuţia fundaţiilor.
'dâncimea puţurilor colectoare va fi de cel puţin 3 m sub fundul săpăturii
şi secţiunea lor suficient de mare pentru a permite amplasarea sorbului sau
pompei submersibile şi măsurile de asigurare a stabilităţii pereţilor< în cazul
unui aflux important de apă în săpături executate în terenuri cu particule fine,
antrenabile, se va căptuşi puţul de colectare cu un filtru invers.
Evacuarea apelor din groapa de fundaţie se face prin pompare directă.
(d 2 ) Epuismente indirecte
&n cazul unor debite importante de apă sau a unor adâncimi mari de
săpătură, se va folosi sistemul de epuismente indirecte, prin realizarea unui
sistem de filtre aciculare. Cealizarea acestui sistem se va face conform unui
proiect special întocmit, sub directa îndrumare a inginerului geote"nician.
entru lucrări deosebite, executarea săpăturilor în terenuri cu apă
 

subterană se poate realiza în incinte etanşe înc"ise.

&n cazul executării sprijinirilor cu palplanşe, se vor lua următoarele
măsuri;
g"idarea palplanşelor în tot timpul înfigerii<
palplanşele vor avea lungimea egală cu adâncimea gropii plus
adâncimea de înfigere în teren a fişei<
 în cazuri excepţionale, sprijinirea se face în două etaje, între aceste
etaje se va intercala o banc"etă orizontală cu lăţimea de peste 6,56m.
alplanşele pot fi din lemn minimum G cm grosime! sau din metal.
alplanşele din lemn trebuie să aibă la vârf un sabot de tablă şi la cap o
 întărire cu fier balot. &nfigerea palplanşelor se poate face prin vibrare sau
batere.
Jibrarea este indicată pentru înfigerea palplanşelor în pământuri
necoezive, iar baterea în pământuri coezive. alplanşele pot fi bătute cu fişă
mică 86#56 cm! pe măsura adâncirii săpăturii şi vor fi puse în rânduri
suprapuse de maximum 2,66 m înălţime.
+upă terminarea lucrării palplanşele folosite se vor recupera, extragerea
lor făcându#se cu ajutorul troliilor şi vinciurilor sau extractoare vibratoare,
după care vor fi curăţate şi depozitate corespunzător în vederea
reîntrebuinţării.
Î#!unătă"irea proprietă"ii pă#-nturilor )n ederea fundării
&mbunătăţirea proprietăţilor pământurilor în vederea fundării directe se
realizează fie prin execuţia pernelor din pământ compactat sau balast care au
ca scop reducerea sau eliminarea sensibilităţii la umezire a pământului!, fie
prin consolidarea straturilor de sub fundaţii prin compactarea de adâncime prin
batere.
Execuţia lucrărilor de îmbunătăţire a terenului de fundare se realizează
pe bază de proiect.
E*ecu"ia u#pluturilor
(ondiţiile te"nice de realizare a umpluturilor au caracter general, ele
putând fi adaptate şi completate în funcţie de specificul condiţiilor fiecărui
amplasament al obiectelor proiectate.
)a executarea lucrărilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie
respectarea măsurilor generale şi a celor specifice lucrărilor de pământ,
prevăzute în K9ormativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de
construcţii şi a instalaţiilor aferenteL, indicativ ( 3G # 02.
(a) re!ătirea terenului de fundare
)ucrările la care se face referire în aceste paragrafe au ca obiect
pregătirea umpluturilor pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor, umpluturilor
 între fundaţii şi la exteriorul clădirilor, umpluturilor sub pardoseli, pentru
drumurile cu umpluturi compactate de pământ sau umpluturi care necesită
pregătiri pentru alte scopuri.
Toate săpăturile vor fi eliberate de orice resturi materiale, moloz sau alte
materiale deteriorate şi toate suprafeţele săpăturii vor fi înclinate pentru a
asigura scurgerea apelor din precipitaţii cu pante de 3,6 # 3,5 ?!, pante care
vor fi menţinute în aceste limite ale înclinării.
Mmpluturile din pământuri loessoide, pământuri coezive compactate cu
maiul greu şi pământuri necoezive compactate prin vibrare se vor executa
 

conform K9ormativului privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin

procedee mecaniceL indicativ ( 1/#05.
(b) "ateriale
+e regulă, umpluturile se vor executa cu materiale locale, respectiv
pământurile rezultate din lucrările de săpătură. @aterialul de umplutură nu va
conţine resturi de lemn, rădăcini, bolovani, moloz, fragmente de rocă sau alte
fragmente dure mai mari de 56 mm. @aterialele utilizate pentru umpluturi vor
fi formate din bucăţi nu mai mari de 366 mm din materialul excavat.
@aterialul de umplutură va fi selectat cu grijă, manevrat, depus,
dispersat şi compactat în aşa fel încât să se evite segregarea umpluturii şi să
se obţină o structură compactă, omogenă şi stabilă.
$e interzice realizarea umpluturilor din pământuri cu umflări şi contracţii
mari, mâluri, argile moi, cu sol vegetal, cu conţinut de materii organice sau cu
alte materiale nepotrivite.
$e interzice utilizarea balastului la executarea pernelor de pământ şi a
umpluturilor în terenuri sensibile la umezire.
)a pozarea conductelor şi cablurilor subterane, pentru amenajarea
fundului săpăturii se va folosi un strat de material local necoeziv cu granule
sub 5 mm, având 36 cm grosime, în cazul în care materialul local nu este
corespunzător se va utiliza nisip.
(c) #e$nolo!ia de e%ecuţie a umpluturilor 
Trasarea lucrărilor constă în plantarea, în afara zonei lucrărilor, dar în
apropierea acesteia, a unui număr suficient de repere de nivelment ce vor servi
pentru verificarea nivelului patului şi a nivelului umpluturilor la fiecare strat
compactat. Ceperele de nivelment vor fi cotate, având cota scrisă pe ei şi vor fi
bine semnalizaţi şi protejaţi.
$e trasează prin pic"eţi şi repere limita inferioară a umpluturilor,
respectiv a liniei piciorului de taluz al rambleului şi a limitei superioare a
umpluturilor.
(d) #e$nolo!ia de e%ecuţie a umpluturilor pentru construcţii 
&n funcţie de utilajul folosit pentru compactare, umpluturile din material
coeziv sau semicoeziv se vor realiza în straturi orizontale succesive
împrăştiate manual sau mecanic!, având următoarele grosimi după
compactare;
 între 2#G cm, în cazul compactării cu maiul manual<
 între 36#31 cm, în cazul compactării cu maiul mecanic acţionat de
muncitor<
 între 16#15 cm, în cazul compactării cu cilindru compactor cu
crampoane sau suprafeţe netede.
*rosimile straturilor vor putea fi adaptate pe parcursul execuţiei cu avizul
inginerului geote"nician, în funcţie de rezultatele obţinute pe parcurs. *radul
de compactare +! ce trebuie obţinut după compactare va fi, conform $T'$
/056#08.
(e) #e$nolo!ia de e%ecuţie a umpluturilor pentru conducte
)a realizarea umpluturilor pentru conducte se vor avea în vedere
prevederile $C 23G8#8;3//G # L'limentări cu apă. Ceţele de distribuţie.
rescripţii de execuţie şi exploatareL.
&nainte de a proceda la realizarea umpluturilor se verifică cu atenţie
 

conductele şi toate elementele de legătură, în vederea depistării şi remedierii

eventualelor neetanşeităţi sau defecţiuni survenite în timpul montajului.
entru realizarea umpluturilor se poate folosi material rezultat din
săpătură, care a fost sortat cu atenţie şi care nu trebuie să conţină particule cu
dimensiuni mai mari de 15 mm. &n cazul în care acesta nu este corespunzător,
pentru zona de umplutură specială se procedează la înlocuirea cu pământ adus
din alte zone sau obţinut din prelucrarea materialului rezultat din săpătură prin
diferite procedee.
&n cazul în care pământul este îng"eţat, acesta nu se va folosi.
$e va acorda o deosebită atenţie realizării umpluturilor la conducte în
zona specială zona de umplutură laterală # de la patul de pozare până la
generatoarea superioară a conductei # plus zona de siguranţă # 86 cm de la
generatoarea superioară a conductei!, în vederea asigurării repartiţiei uniforme
a eforturilor, a stabilităţii conductelor şi reducerii la minimum a riscurilor de
deteriorare a acestora.
$paţiile laterale conductei se umplu şi se compactează simultan, cu maiul
de mână, în straturi aşternute egal, de grosime 5 # 36 cm grosime după
compactare, continuându#se în acelaşi sistem până la limita superioară a zonei
de siguranţă.
*radul mediu de compactare în zona de umplutură specială va fi de /1?,
iar gradul minim de compactare în această zonă nu va fi sub /6?, dacă nu
sunt stabilite prin proiect alte valori.
Nonele de îmbinare a ţevilor sau tuburilor vor fi lăsate libere până la
efectuarea probei de presiune, în restul traseului fiind realizată umplutura cel
puţin până la limita superioară a zonei de siguranţă.
+upă terminarea probei se realizează umplutura şi în zonele de îmbinare,
exact în aceleaşi condiţii cu cele avute în vedere la realizarea restului
umpluturilor.
$e admite o compactare mecanică cu ec"ipamente de compactare uşoare
sau medii mai mecanic, talpă vibrantă, etc.! numai pornind de la înălţimea de
acoperire de 3,66 m.
$uprafaţa terenului pe zona afectată de tranşeea conductei, trebuie să fie
refăcută în mod identic cu destinaţia iniţială teren agricol, drumuri, trotuare
etc.!.
&naintea realizării umpluturii, se va realiza ridicarea topografică detaliată
a conductelor plan de situaţie şi profile longitudinale!, cu precizarea poziţiilor
pentru robinetele îngropate, cămine, "idranţi, cişmele, etc., în vederea
elaborării (ărţii Te"nice a (onstrucţiei.
Traseul conductelor va fi marcat în vederea protejării pe durata unor
lucrări "idro#edilitare viitoare şi în vederea teledetecţiei, conform clauzelor
respective din capitolul Lozarea conductelor.
&n partea finală a zonei de umplutură manuală sau mecanică se pozează
şi elementele de marcare pe teren a conductei, conform $T'$ /5463#0/ #
L@arcarea şi reperarea reţelelor de conducte şi cabluri în localităţiL.
(f) &erificarea şi recepţia lucrărilor de terasamente
Jerificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor de terasamente se vor face
 în conformitate cu prevederile din LDnstrucţiunile pentru verificarea calităţii şi
recepţia lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii aferenteL din O.*.
 

nr.1483//2 si a 9ormativului ( 5G#05.

&n cazul pământurilor sensibile la umezire, se vor mai verifica şi condiţiile
cuprinse în normativul 4 #1666 şi în special;
asigurarea colectării şi evacuării apelor din precipitaţii sau din surse
accidentale, pe toată durata executării, lucrărilor de construcţii şi
instalaţii<
menţinerea ultimului strat de 86 ... 56 cm al săpăturii până în ziua în
care se începe betonarea în zona respectivă<
excluderea pământurilor necoezive drenante!, a molozului, a
bulgărilor etc. la executarea umpluturilor şi realizarea gradului de
compactare a acestora cu abateri admisibile în limita a ? din cele
prevăzute la punctul anterior<
executarea umpluturilor şi trotuarelor definitive sau provizorii!,
imediat după ce construcţia a depăşit nivelul terenului înconjurător.
Eventuala sc"imbare a tipului de material pentru umplutură se va face
numai cu aprobarea roiectantului, pe baza recomandărilor inginerului
*eote"nician, în următoarele condiţii;
tipul de material să poată fi aprovizionat în cantităţi suficiente pentru
executarea umpluturilor<
să se poată obţine parametri de compactare corespunzători impuşi în
prezentele Lcondiţii te"niceL.
)ucrările de execuţie a umpluturilor, începând cu pregătirea patului,
trebuie să se desfăşoare într#un timp cât mai scurt, 'ntreprenorului îi revine
atât sarcina respectării stricte a prevederilor condiţiilor te"nice, cât şi execuţia
cu maximă operativitate a lucrărilor respective.
2.2. L/R0R DE /NSTR/3
Lucrări de funda"ii
&n cazul fundaţiilor din beton sau beton armat se vor aplica prevederile
normativului ( 5G#05, publicat în -uletinul (onstrucţiilor 3#13/0G.
Toate verificările, încercările ce se efectuează pe parcursul lucrărilor de
fundaţii şi rezultatele acestora se vor înregistra în procese verbale de lucrări
ascunse.
&n mod obişnuit, fundaţiile se execută din beton simplu sau beton armat.
@ărcile minime de betoane pentru fundaţii sunt;
# entru betonul simplu;
- ( 1,08,5 -c 8,5! # pentru fundaţii continue, socluri sau blocuri de
fundaţie, cu cuzinetul neancorat sau situat în pământuri cu variaţii
mici de umiditate<
- ( G4,5 -c 4,5! # pentru fundaţii continue la clădiri cu mai mult de
două nivele şi expuse la variaţii de umiditate în zona de nivel variabil
al apelor freatice, blocuri de fundaţii de utilaje fără acţiuni dinamice.
# entru betonul armat;
- ( 036 -c 36! # pentru tălpi de fundaţie, socluri pentru fundaţii
continue, cuzineţi, radiere, fundaţii pa"ar<
- ( 3135 -c 35! # pentru fundaţii speciale supuse la solicitări
importante şi fundaţii supuse acţiunilor dinamice.
Pundaţiile directe sunt fundaţii de suprafaţă ce se folosesc în construcţii
atunci când stratul de fundare asigura capacitatea portantă necesară preluării
 

 încărcărilor date de suprastructură şi se găseşte la mică adâncime faţă de cota

terenului natural.
Pundaţiile directe pot fi continue sau izolate, indiferent de forma
elementelor pe care le sprijină, iar din punct de vedere al modului de lucru, ele
pot fi rigide sau elastice.
&n cazul fundării construcţiilor pe terenuri slabe de tipul argilelor moi,
mâlurilor, nisipuri afânate, umpluturilor! executarea şi verificarea lucrărilor de
fundaţii se va face cu respectarea 9ormativului ( 1/#05.
)a recepţiile pe faze de lucrări şi recepţiile preliminare, se vor efectua, în
afară de examinarea actelor înc"eiate pe parcurs, verificări în ce priveşte
frecvenţa, conţinutul şi încadrarea în prevederile roiectantului şi prescripţiile
te"nice, în limita abaterilor admisibile # şi eventual o serie de sondaje, în
număr suficient pentru a se verifica poziţiile, formele şi dimensiunile
geometrice şi calitatea corpului fundaţiilor.
Lucrări din !eton şi !eton ar#at
revederile prezentului (aiet de sarcini au la bază (odul de practică
pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat, indicativ 9E 631#//,
care face parte din sistemul de ansamblu al reglementărilor te"nice în
construcţii elaborat de @)'T # &9(EC(, sistem ce are la bază )egea 363//5
privind (alitatea în construcţii.
$pecificaţiile te"nice din acest capitol se aplică la executarea elementelor
sau structurilor din beton şi beton armat şi cuprind cerinţele de bază ce trebuie
 îndeplinite în ceea ce priveşte betonul materiale componente, compoziţia,
proprietăţile betonului proaspăt şi întărit, producerea, turnarea, tratarea!,
cofrajele, armătura ş. a.
+e asemenea, sunt stabilite criteriile pentru satisfacerea acestor cerinţe
 în contextul sistemului de control şi asigurare a calităţii în conformitate cu
recomandările şi reglementările în vigoare.
Materiale pentru !etoane
(a) 'imentul 
revederile 9E 631#// stabilesc domeniile şi condiţiile de utilizare ale
cimenturilor destinate executării lucrărilor de betoane şi mortare.
entru stabilirea tipului de ciment s#a ţinut seama de următoarele
criterii;
condiţiile de serviciu şi expunere<
condiţiile de execuţie şi te"nologia adoptată<
clasa betonului.
condiţiile de serviciu luate în considerare se refera la următoarele cazuri;
elemente de construcţii care au condiţii normale de serviciu<
elemente de construcţii care sunt expuse la îng"eţ în stare saturată cu
apă decantoare, rezervoare, castele de apă, diguri etc.!<
elemente de construcţii expuse apelor naturale # în funcţie de gradul
de agresivitate.
(ondiţiile de execuţie luate în considerare se referă la lucrări executate în
condiţii normale, lucrări executate pe timp friguros, lucrări masive.
entru condiţii speciale de execuţie, altele decât cele menţionate mai
sus, alegerea tipului de ciment se face pe bază de reglementări te"nice
speciale sau cu avizul unui institut de specialitate.
 

'legerea tipului de ciment s#a făcut pe baza prevederilor din tabelele

3.1.3< 3.1.1< 3.1.8 din anexa 3.1 a codului de practică 9E 631#//, în funcţie
de condiţiile de execuţie.
(imentul va fi protejat de umezeală şi impurităţi în timpul depozitării şi
transportului.
(b) pa
'pa utilizată la prepararea betoanelor va fi apă potabilă din reţeaua
publică! sau din altă sursă dacă îndeplineşte condiţiile te"nice prevăzute în
$T'$ 4/602.
'pa va fi curată, proaspătă şi fără suspensii, mâl, materii organice, săruri
alcaline sau alte impurităţi.
(c) !re!ate
)a executarea elementelor şi construcţiilor din beton şi beton armat cu
densitatea cuprinsă între 1166 şi 1566 Qgm 8 se folosesc de regulă agregate cu
densitate normală, naturale sau provenite din sfărâmarea şi concasarea rocilor.
'gregatele vor satisface cerinţele prevăzute în reglementările $T'$
3GG4#4G, $T'$ GG1#0/ şi $C GG4#/0.
(d) ditivi 
'ditivii sunt produse c"imice care se adaugă în beton în cantităţi mai mici
sau egale cu 5 ? substanţa uscată faţă de masa cimentului.
Polosirea aditivilor şi dozajul acestora sunt prevăzute în proiect, în funcţie
de caracteristica constructivă şi funcţională a obiectului şi de te"nologia de
turnare a acestuia< în cazul folosirii concomitente a doi aditivi sunt obligatorii
 încercări preliminare şi avizul unui laborator de specialitate.
Mtilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie în cazurile
menţionate în tabelul 2.2 din -.(. 0#///.
(e) 'ofraje
'ntreprenorul va furniza, proiecta, ridica, desface şi îndepărta cofrajele şi
va fi pe deplin răspunzător pentru stabilitatea şi siguranţa acestora.
(ofrajele şi susţinerile au rolul de a asigura obţinerea formei,
dimensiunilor şi gradul de finisare prevăzute în proiect pentru elementele ce
urmează a fi executate şi trebuie să aibă capacitatea de a susţine betonul
proaspăt şi toate încărcările accidentale şi pentru a proteja betonul de
deteriorări şi distrugeri în timpul turnării, compactării, prizei şi tratării.
(ofrajele vor fi construite în aşa fel încât să se poată da betonului
dimensiunile cerute în desene, dintr#un material care să permită obţinerea unei
suprafeţe cu specificaţiile cerute.
+e regulă, cofrajele vor trebui să fie din lemn şi vor include şi suporţi
temporari< în situaţii speciale se pot utiliza cofraje metalice sau din material
plastic.
'baterile faţă de dimensiunile din proiect ale cofrajelor şi ale elementelor
de beton şi beton armat după decofrare # aplicabile în cazurile curente, vezi
anexa 333.3.3 # -uletinul (onstrucţiilor 0#/3///!.
(ofrajele trebuie să fie capabile să reziste la toate acţiunile ce pot apare
 în timpul procesului de execuţie şi trebuie să fie dispuse astfel încât să fie
posibilă amplasarea corectă a armăturilor, cât şi realizarea unei compactări
corespunzătoare a betonului.
&mbinările dintre panourile cofrajului să fie etanşe, iar suprafaţa
 

interioara a cofrajului trebuie sa fie curată.

$ubstanţele de ungere a cofrajului trebuie aplicate în straturi uniforme pe
suprafaţa interioara a cofrajului, iar betonul trebuie turnat cât timp aceşti
agenţi sunt eficienţi.
'legerea agenţilor de decofrare se va face pe baza reglementărilor
te"nice în vigoare.
(e1 ) "ontarea cofrajelor 
@ontarea cofrajelor se va face astfel încât să asigure forma şi
dimensiunile construcţiei, să fie rigide şi foarte bine sprijinite pe elementele de
susţinere, rezemate pe teren, astfel încât, pe timpul turnării betonului, să nu
se producă deformări laterale sau tasări pe verticală, situaţii care nu sunt
admise.
Piecare articol ce urmează a fi înglobat în beton va fi poziţionat şi
 încastrat conform desenelor şi bine fixat înainte de a începe turnarea.

(e2 ) emontarea cofrajelor 

Elementele de construcţii pot fi decofrate atunci când betonul a atins o
rezistenţă suficientă pentru a putea prelua integral sau parţial, după caz,
sarcinile pentru care au fost proiectate.
+acă în timpul întăririi betonului temperatura se situează sub B 5R(, se
recomandă ca durata minimă de decofrare să se prelungească cu aproximativ
durata îng"eţului.
&n cursul operaţiilor de decofrare se vor respecta următoarele reguli;
desfăşurarea operaţiilor va fi supraveg"eată direct de către conducătorul
punctului de lucru, în cazul în care se constată defecte de turnare goluri, zone
segregate! care pot afecta stabilitatea construcţiei decofrate se va sista
demontarea elementelor de susţinere până la aplicarea măsurilor de remediere
sau consolidare. Toate cofrajele vor fi îndepărtate fără şocuri sau vibraţii
asupra betonului.
(f) rmarea betonului 
%ţelurile pentru beton armat trebuie să se conformeze L$pecificaţiilor
te"nice privind cerinţe şi criterii de performanţă pentru oţelurile utilizate în
structuri din beton armatL.
Tipurile utilizate curent în elementele de beton armat caracteristicile
mecanice de livrare! sunt;
- oţeluri cu profil neted %- 84 # $T'$ 2803#0/<
- oţeluri profilate ( 51 # $T'$ 2803#0/<
- sârme rotunde trase # $T'$ 2801#/3<
- plase sudate # $C 280#8,2;/0.
%ţelurile de alte tipuri, inclusiv cele provenite din import, trebuie să fie
agrementate te"nic cu precizarea domeniului de utilizare.
Pasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se
va face în strictă conformitate cu prevederile proiectului.
'rmăturile care urmează a se fasona, trebuie să fie curate şi drepte.
'stfel se vor îndepărta eventuale impurităţi şi rugina, în special în zonele
de înnădire prin sudură a armăturilor.
$e interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub # 36R(.
Mnde este indicat în planşele de armare, armăturile vor fi prevăzute la
 

capete cu cârlige conform prevederilor din proiect $T'$ 363646#/6. Pormele

de cârlige utilizate sunt;
- cu îndoire la 306R pentru barele din %- 84<
- cu îndoire la /6R pentru barele din ( 51 si ( G6.
entru etrieri şi agrafe ancorarea se realizează prin cârlige îndoite la
385R sau 306R în cazul etrierilor din %- 84 şi numai la 385R în cazul celor din
( 51 sau ( G6 pentru detalii se poate consulta $T'$ 363646#/6!.
&ndoirea barelor înclinate şi lungimea porţiunii drepte ale acestor tipuri
de bare trebuie să fie conform prevederile proiectului şi a $T'$ 363646#/6.
'rmăturile vor fi montate în poziţia prevăzută în proiect luându#se măsuri
care să asigure menţinerea acesteia în timpul turnării betonului distanţieri,
agrafe, capre etc.!. $e vor prevedea;
cel puţin patru distanţieri la fiecare m 1 de placă sau perete<
cel puţin un distanţier la fiecare m de grindă sau stâlp pentru 6 > 31
mm şi cel puţin 1 distanţieri pentru 6 = 36 mm<
cel puţin un distanţier între rândurile de armătură la fiecare 1 m de
grindă în zona de armătură pe 1 sau mai multe rânduri.
&n cazul plăcilor cu grosime mai mare de 26 cm şi al armăturilor cu 6 >
32 mm, se admite depăşirea distanţelor menţionate, cu condiţia asigurării
păstrării poziţiei armăturii.
+istanţele minime între armături precum şi diametrele minime admise
pentru armăturile din beton armat monolit sau pretumat în funcţie de diferitele
tipuri de elemente se vor considera conform $T'$ 363646#/6.
'baterile limită la fasonarea şi montarea armăturilor sunt indicate în -.(.
0#/// # anexa DD.1.
'legerea sistemului de înnădire şi înnădirea armăturilor prin suprapunere
se fac conform prevederilor proiectului şi ale $T'$ 363646#/6.
&n funcţie de diametrul şi tipul barelor, felul solicitării, zonele
elementului, procedeele de înnădire sunt;
- prin suprapunere<
- prin sudura<
- prin manşoane metalo#termice<
- manşoane prin presare.
&nnădirea armăturilor prin sudură se face prin procedee de sudare
obişnuită; sudură electrică prin puncte, sudare electrică cap la cap, sudare
manuală cu arc electric prin suprapunere cu eclise sau în coc"ilie, sudare în
mediu de bioxid de carbon, conform reglementărilor te"nice specifice din ( 10#
3/08 şi ( 356#3/02, în care sunt indicate şi lungimile minime necesare ale
cordonului de sudură şi condiţiile de execuţie.
Mtilizarea sistemelor de înnădire prin dispozitive mecanice manşoane
metalo#termice! sau prin presare! este admisă numai pe baza reglementărilor
te"nice specifice.
&n cazul în care nu se dispune de sortimentele şi diametrele prevăzute în
proiect, se poate proceda la înlocuirea acestora numai cu avizul roiectantului<
 înlocuirea se va înscrie în planurile de execuţie care se includ în (artea Te"nică
a (onstrucţiei.
lasele sudate din sârma trasă netedă $T9- sau profilată $T- se
utilizează ori de câte ori este posibil la armarea elementelor de suprafaţă în
 

condiţiile prevederilor $T'$ 363646#/6.

Executarea şi utilizarea plaselor sudate se va face în conformitate cu
reglementările te"nice în vigoare.
entru asigurarea durabilităţii elementelor prin protecţia armăturii
 împotriva coroziunii şi o conlucrare corespunzătoare cu betonul, este necesar
ca la elementele din beton armat să se realizeze un strat de acoperire cu beton
minim.
*rosimea minimă a stratului de acoperire se stabileşte prin proiect şi se
determină funcţie de;
- tipul elementului<
- categoria elementului<
- condiţiile de expunere<
- diametrul armăturilor<
- clasa betonului<
- gradul de rezistenţă la foc.
*rosimea stratului de acoperire cu beton în medii considerate fără
agresivitate c"imică să respecte prevederile $T'$ 363646#/6, iar în medii cu
agresivitate c"imică să respecte reglementările te"nice speciale.
(f 1 ) 'erinţe de calitate pentru betoane
/onsisten"a betonului proaspăt poate fi determinată prin următoarele
metode; tasarea conului, remodelare JE#-E, grad de compactare şi răspândire.
Puncţie de metoda folosită, consistenţa betonului este prezentată în
tabelele 4.3.3 ... 4.3.2 din 9E 631//, publicat în -uletinul (onstrucţiilor nr. 0#
/3///. (ea mai folosita metodă este cea a tasării conului, cu excepţia
betoanelor vârtoase.
/on"inutul de aer inclus poate fi determinat conform $T'$ 524/#00,
folosind metoda gravimetrică sau metoda volumetrică cu presiune.
Densitatea aparentă se determină pe betonul proaspăt în conformitate
cu $T'$ 345/#06.
(ategoria de densitate este stabilită funcţie de densitatea aparentă a
betonului întărit la 10 zile, determinate conform $T'$ 1232#/3.
Re$isten"a la co#presiune 9mm1! se determină pe cilindri de
356866 mm sau cuburi cu latura 356 mm la vârsta de 10 zile, sub a cărei
valoare se pot situa statistic cel mult 5? din rezultate.
+efinirea clasei betonului făcută în prezenta reglementare te"nică are în
vedere $T'$ 3145#00 cu privire la păstrarea epruvetelor.
9ivelurile de performanţă ale betoanelor în funcţie de gradul de
i#per#ea!ilitate Srezistenţa la penetrarea apeiS! şi de gradul de
geliitate se stabilesc în conformitate cu $T'$ 8G11#0G.
Jaloarea de baza a deformaţiei specifice la 10 zile a betonului datorită
contracţiei pentru betoane obişnuite în condiţii normale de întărire este 6,15
?o conform $T'$ 363646#/6.
Cezistenţa la compresiune a betonului şi relaţia între raportul '( trebuie
determinate pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate şi pentru o vârsta
dată a betonului. 'daosurile din beton pot interveni în determinarea efectivă a
raportului '(.
*radul de impermeabilitate, gradul de gelivitate, raportul '( şi tipul de
ciment folosit la prepararea betonului, s#au stabilit funcţie de clasa de
 

expunere în care sunt încadrate construcţiile vezi tabelul 5.3 din -.(. 0#///!.
(f 2 ) repararea şi transportul betonului 
-etoanele se vor amesteca cu agitatoare mecanice adecvate, în nici un
caz, amestecarea nici unei şarje de beton nu se va face mai puţin de două 1!
minute. (apacitatea unei şarje va fi de aşa natură încât să asigure livrarea
continuă a betonului la amplasament.
-etonul care a început să se întărească nu va fi reamestecat cu beton
proaspăt, cu sau fără adăugare de apă. &n nici un caz nu se va folosi un astfel
de beton. &nainte de a fi reîncărcată, întreaga cantitate din tamburul
amestecător va fi descărcată.
Tamburul amestecător va fi curăţat înainte de a sc"imba proporţia de
betoane sau la terminarea amestecării.
entru fiecare şarjă se vor nota următoarele date;
- tipul betonului<
- greutatea agregatelor şi cimentului<
- cantitatea de apă adăugată<
- timpul de amestecare<
- timpul după care s#a descărcat şarja<
- tipul şi cantitatea aditivilor.
(!) #ransportul betonului 
Transportul betonului trebuie efectuat luând măsurile necesare pentru a
preveni segregarea, pierderea componentelor sau contaminarea betonului.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe,
vagonete, benzi transportoare, jg"eaburi sau tomberoane.
&n caz de ploaie sau arşiţă, când betonul se transportă cu autobasculante
pe distanţe mai mari de 8 Qm, suprafaţa libera a betonului trebuie protejată,
pentru a evita evaporarea sau aportul de apă datorită intemperiilor.
+urata maximă posibilă de transport se va stabili în funcţie de compoziţia
betonului, astfel încât să se evite începutul de priză.
($) #urnarea betonului 
($1 ) re!ătirea pentru turnare
Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai după
 îndeplinirea următoarelor condiţii;
sunt întocmite procedurile pentru betonare şi s#au stabilit şi instruit
formaţiile de lucru în ceea ce priveşte te"nologia de execuţie şi
măsurile privind securitatea muncii şi $D<
au fost recepţionate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături
după caz!<
dacă, de la montarea armăturilor a trecut o perioadă mai mare de G
luni, se va întocmi o comisie alcătuită din -eneficiar, 'ntreprenor,
roiectant şi reprezentantul D$()M'T care va decide oportunitatea
expertizării armăturii<
suprafeţele de beton turnat anterior şi întărit, care vor veni în contact
cu betonul proaspăt, vor fi spălate şi curăţate şi trebuie să aibă
rugozitatea necesară asigurării unei bune legături între cele două
betoane<
nu se întrevede posibilitatea intervenţiei unor condiţii climatice
nefavorabile ger, ploi abundente, furtună, etc.!<
 

 în cazul fundaţiilor, sunt prevăzute măsuri de dirijarea apelor

provenite din precipitaţii<
sunt asigurate condiţiile necesare recoltării probelor la locul de punere
 în operă şi efectuării determinărilor prevăzute pentru betonul
proaspăt.
$e interzice începerea betonării înainte de efectuarea verificărilor şi
măsurilor indicate mai sus.
+upă caz, se pot adăuga şi alte măsuri, care vor fi stabilite prin proiect.
($2 ) *e!uli !enerale pentru turnarea betonului 
)a turnarea betonului trebuie respectate regulile generale, care pot fi
completate cu prevederi suplimentare din anexa DJ.3 a -.(. 0#///;
temperatura betonului proaspăt la începerea turnării trebuie să fie
cuprinsă între B 5R( şi B 16R(< în perioada de timp friguros< când
există pericol de îng"eţ, betonarea este permisă dacă temperatura
betonului la descărcare va fi de minim B 35R(, iar temperatura
betonului în stratul de suprafaţă şi de profunzime, la o adâncime de
36 cm, pe toată durata prizei şi în următoarele 8 zile de întărire va fi
menţinută la minim B 5R(<
 în perioada călduroasă a aerului mai # octombrie! temperatura
betonului proaspăt nu trebuie să depăşească B 16R(<
 înainte de turnarea betonului toate cofrajele vor fi curăţate cu aer
comprimat pentru a îndepărta murdăria sau orice materiale străine,
operaţie după care cofrajele de lemn, betonul vec"i sau zidăriile, care
vor veni în contact cu betonul proaspăt, vor fi udate cu apa cu 1 # 8
ore înainte şi imediat înainte de turnarea betonului<
betoanele vor fi manevrate, turnate şi compactate în aşa fel încât să
nu fie deranjate cele turnate şi compactate anterior şi să nu apară nici
o segregare<
din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face în; bene,
pompe, benzi transportoare, jg"eaburi sau direct în lucrare, dacă
 înălţimea de turnare nu depăşeşte 8 m<
daca betonul adus la locul de punere în lucrare prezintă segregări sau
nu se încadrează în limitele de consistenţă admise, va fi refuzat sau se
admite îmbunătăţirea consistenţei numai prin folosirea unui
superplastifiant<
 înălţimea de cădere liberă a betonului trebuie să fie maxim 8 m.
entru înălţimi mai mari se pot folosi jg"eaburi sau alte mijloace de
turnate adecvate. g"eabul de turnare a betonului se va susţine cu un
suport vertical sau orizontal<
betonarea elementelor cofrate pe înălţimi mai mari de 8 m se va face
prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun<
betonul trebuie să fie uniform răspândit în lungul elementului în
straturi orizontale de maximum 56 cm, iar turnarea noului strat să se
facă înainte de începerea prizei betonului turnat anterior. 9u se
acceptă turnarea betonului peste beton întărit, cu excepţia rosturilor
de turnare dinainte "otărâte<
se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea
armăturilor faţă de poziţia prevăzută< în caz contrar, ele vor fi
 

corectate în timpul turnării<

se va respecta grosimea stratului de acoperire cu beton în
conformitate cu prevederile proiectului<
este interzisă aşezarea vibratorului pe armături<
 în zonele cu armături dese se va urmări umplerea completă a secţiunii
cu beton<
se va urmări comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi
susţinerea acestora< în cazul cedării sau deplasării lor, se vor lua
măsuri de remediere<
este interzisă circulaţia muncitorilor direct pe armături sau pe betonul
proaspăt<
betonarea se va face continuu până la rosturile de lucru prevăzute în
proiect<
durata maximă admisă a întreruperilor de betonare este de 1 ore # în
cazul cimenturilor cu adaosuri şisau aditivi şi 3,5 ore în cazul
cimenturilor fără adaosuri şisau aditivi.
($3 ) 'ompactarea betonului 
(ompactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite
procedee, funcţie de consistenta betonului, tipul elementului etc., dar numai
atâta timp cât este lucrabil, în general compactarea mecanica a betonului se
face prin vibrare.
Jibratoarele vor avea dimensiuni şi putere adecvate şi vor fi manipulate
de operatori instruiţi şi experimentaţi şi vor fi menţinute în bună stare de
funcţionare.
$e admite compactarea manuala cu maiul! numai în cazul în care nu se
poate efectua compactarea mecanica si anume;
- dimensiunile secţiunii şi desimea armaturilor nu permit vibrarea
mecanică<
-  întreruperea funcţionarii vibratorului din diferite motive.
+etalii privind procedeele de vibrare mecanica sunt prezentate în anexa
DJ.1 #-.(./#/3///.
($+ ) *osturi de lucru (de turnare)
+acă este posibil, se vor evita rosturile de lucru, betonarea făcându#se
fără întrerupere la nivelul respectiv sau între două rosturi de dilatare. (ând
rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziţia lor trebuie stabilită prin proiect sau
procedură de execuţie.
9umărul rosturilor de lucru trebuie să fie minim pentru a se înlătura
riscul de diminuare a impermeabilităţii în rost. Ele trebuie să fie localizate în
zone ale elementelor structurii! care nu sunt supuse la eforturi mari în timpul
exploatării.
Costurile de lucru vor fi realizate ţinându#se seama de următoarele
cerinţe cu completări privind stabilirea poziţiei rostului # anexa DJ din -.(. /#
/3///!;
- suprafaţa rostului de lucru la stâlpi şi grinzi va fi perpendiculară pe axa
acestora, iar la plăci şi pereţi, perpendiculară pe suprafaţa lor<
- armăturile vor traversa rosturile de turnare<
- tratarea rosturilor de lucru se face astfel;
- după cca. 2 ore de la terminarea prizei G#0 ore de la terminarea betonării!
 

se spală suprafaţa betonului proaspăt cu jet de apă sub presiune şi aer

comprimat pentru a îndepărta stratul superficial de mortar şi lapte de ciment,
fără a se disloca piatra din beton, iar suprafaţa să fie cât mai rugoasă<
-  în cazurile excepţionale, în care operaţia nu s#a executat în timp util, după
minim 1 zile de la turnare se procedează la o şpiţuire uşoară pentru
 îndepărtarea laptelui de ciment şi apariţia granulelor de piatră.
($,  ) #ratarea betonului după turnare
Tratarea şi protejarea betonului după turnare sunt obligatorii şi trebuie
să înceapă cât mai curând posibil, după compactare, durata acestora fiind
funcţie de tipul structurii, elementului, condiţiile de mediu şi condiţiile de
expunere în perioada de serviciu.
ână la întărirea completă, betonul va fi protejat de efectul vântului,
soarelui, temperaturii sau variaţiilor de temperatură, încărcării premature sau
impactului, agresiunii apelor subterane sau altor cauze adverse.
$uprafeţele vor fi protejate cu ţesături, nisip, pelicule de protecţie sau
alte materiale adecvate, care vor fi în contact cu betonul şi care vor menţine
umiditatea prin stropire cu apă.
&n lipsa unor date referitoare la compoziţia betonului, condiţiile de
expunere în timpul duratei de serviciu a construcţiei, pentru a asigura condiţii
favorabile de întărire, se va menţine umiditatea timp de minim 4 zile după
turnare.
&n cazul recipientelor pentru lic"ide, menţinerea umidităţii va fi asigurată
32#10 zile, în funcţie de anotimp şi condiţiile de expunere.
4ro!a de etanşeitate pentru recipiente din !eton ar#at
$pecificaţiile din cadrul acestui capitol se referă la executarea probei de
etanşeitate la recipienţi purtători de apă, executaţi din beton armat şi beton
precomprimat, conform prevederilor $T'$ 23G5#00 şi Dnstrucţiuni  48#40.
Jerificarea etanşeităţii recipienţilor se face în mod obligatoriu prin proba
de umplere cu apă, conform prevederilor $T'$ 23G5#00. roba de etanşeitate
prin umplere cu apă se face în mod obligatoriu înainte de aplicarea tencuielilor
şi protecţiilor pe radierul şi pereţii recipientului. roba de etanşeitate reprezintă
faza determinantă în execuţia recipientelor.
Jerificarea etanşeităţii recipienţilor din beton armat se efectuează
 înaintea executării umpluturilor de pământ în jurul rezervorului, la 10#G6 zile
de la terminarea turnării betonului.
'pa de umplere pentru probă trebuie să aibă calităţile $T'$ 4/6#02,
adică să fie curată, fără suspensii şi fără grăsimi astfel încât tencuiala
interioară să se poată face în condiţii corespunzătoare de aderenţă la beton.
9u este admisă folosirea apei uzate tratate, rezultată de la staţiile de epurare.
Jerificarea etanşeităţii unui recipient implică două etape de realizare şi
anume;
-  în prima etapă se umple recipientul până la nivelul corespunzător înălţimii
utile şi se completează apa în acesta astfel încât recipientul să rămână în
permanenţă plin până la nivelul indicat timp de 36 zile. Mmplerea cu apă a
recipientului se va face lent minimum în 12 ore! şi se recomandă să se evite
menţinerea acestuia parţial umplut cu apă timp îndelungat. &n acest interval de
timp se fac verificări în vederea eliminării totale a pierderilor de apă din
instalaţia "idraulică a recipientului sau prin piesele de trecere prin pereţi.
 

- +acă la finele etapei l se constată pierderi de apă la exteriorul pereţilor,

recipientul se goleşte pentru efectuarea reparaţiilor necesare. Nonele cu
exfiltraţii se marc"ează, la exteriorul pereţilor, la finele intervalului de 36 zile.
- +acă sunt zone care prezintă pierderi sub formă de supurări, recipientul se
goleşte fără a mai aştepta scurgerea întregului interval de 36 zile, pentru a se
opera reparaţiile necesare. +upă executarea reparaţiilor se reia umplerea
recipientului în condiţiile prevăzute anterior.
- &n etapa a DD#a se face proba de etanşeitate propriu#zisă care durează tot 36
zile. )a începutul acestui interval se înc"ide alimentarea cu apă a recipientului.
$e recomandă ca nivelul apei să se măsoare zilnic, cu precizia de 6,3mm
pentru a asigura precizia necesară.
@ăsurarea pierderilor de apă se face cu ajutorul unei rigle gradate,
montată cu o pantă cu orizontală de 3;36, astfel încât la o scădere a nivelului
apei de 3 mm îi corespunde o citire de 36 mm, mărindu#se astfel de 36 ori
precizia de citire.
ierderea prin evaporare se măsoară cu un dispozitiv special gradat.
Etanşeitatea recipientului se consideră corespunzătoare dacă după
trecerea intervalului de 36 zile, pierderile de apă observate, scăzând pierderea
prin evaporare, nu depăşesc în medie 6,15 lzi şi m 1 de suprafaţă udată.
2.5. L/R0R DE 6D0RE 7 MATERALE 4ENTR 6D0R
-locurile din beton pentru zidărie fie celulare, fie pline, trebuie să aibă
formă şi dimensiuni standardizate, bine şi egal debitate, cu colţuri şi cu muc"ii
nesparte.
Cezistenţa minimă, la compresiune a acestora trebuie să fie de 8,5
9mm1. -locurile trebuie să aibă o suprafaţă densă şi netedă, cu o densitate de
cel puţin 3466 Qgm 8.
'pa, nisipul şi celelalte agregate utilizate la prepararea mortarelor,
precum şi armătura folosită la execuţia zidăriilor vor fi în conformitate cu
cerinţele descrise la articolele corespunzătoare din capitolele pentru -etoane.
(imentul nu va fi depozitat pe sol, va fi acoperit şi protejat de intemperii,
 în aşa fel încât să poată fi utilizat în ordinea livrării şi în concordanţă cu cererile
clauzelor de la capitolul )ucrări de beton.
9isipul va fi depozitat separat, pe un suport solid şi uscat şi va fi ferit de
factori de contaminare. (ărămizile pline sau cu goluri vor avea forma de
paralelipipedic dreptung"ic, cu muc"ii drepte şi feţe plane.
Mortarul
'tât mortarul de legătură cât şi cel din care este realizat blocul trebuie să
fie mortar de ciment ce constă dintr#o parte ciment obişnuit ortland şi patru
părţi de nisip natural de râu, amestecat cu suficientă apă pentru a se forma un
amestec lucrabil. 9u se va adăuga var.
& E*ecu"ia $idăriilor
)ucrările de zidărie se vor executa în mod obligatoriu numai de ec"ipe
specializate pentru acest gen de lucrări.
2.+. Tencuieli şi fnisa(e
Tencuieli
&nainte de tencuire toate îmbinările trebuie degajate până la o adâncime
de 36 mm, suprafaţa peretelui curăţată şi toate materialele străine
 îndepărtate. $uprafeţele suport trebuie să fie curate, fără pete de grăsimi.
 

)ucrările de tencuire vor începe după terminarea lucrărilor de instalaţii

electrice, a conductelor de instalaţii, montarea tocurilor pentru tâmplărie şi vor
fi executate de către muncitori calificaţi cu experienţă în executarea acestui tip
de lucrări.
e suprafeţele de beton şi beton armat se aplică 8 straturi; şpriţ, grund şi
tinci. Ipriţul va avea grosimea de 8 mm şi se va aplica manual sau mecanizat.
+upă cel puţin 12 de ore de la aplicarea şpriţului la suprafeţele de beton,
se verifică dacă acesta este suficient de întărit, iar suprafaţa este suficient de
rugoasă, după care se aplică grundul şi apoi tinciul, astfel încât să rezulte o
tencuială cu o grosime totală de 16 mm. Tencuirea se execută începând cu
tavanul. $e execută racordările în ung"i şi se tencuiesc pereţii până la nivelul
podinii sc"elei. *letul trebuie minuţios depus, îndreptat şi adus la o suprafaţă
netedă.
$uprafaţa finisată va fi lăsată dreaptă, netezită şi liberă de orice defecte,
cu toate colţurile verticale, drepte şi finisate odată cu suprafaţa pereţilor
adiacenţi.
$uprafeţele din beton realizate cu cofraje de inventar nu se tencuiesc ci
se rectifică cu mortar de ciment. Costurile de contracţie se acoperă cu pânză
de rabiţ pentru a preîntâmpina apariţia fisurilor.
Tencuielile cu praf de piatră se execută prin aplicarea peste grund a unui
amestec de var gras şi praf de piatră, eventual pigmenţi, la care se adaugă
ciment.
6ugrăeli
'ceste lucrări se vor executa numai dacă au fost realizate şi recepţionate
lucrările destinate a le proteja învelitoare, streaşină, geamuri! sau a căror
execuţie ulterioară ar putea provoca deteriorarea lor conducte pentru
instalaţii, tâmplarii etc.!.
,opsitorii
Toate lucrările vor fi realizate de muncitori calificaţi cu experienţă în
utilizarea materialelor specificate şi în realizarea acestui tip de lucrări.
4ardoseli
revederile acestui capitol se referă la tipuri de pardoseli specifice
construcţiilor din domeniul "idro#edilitar, şi anume din beton simplu sau slab
armat, turnate monolit, în câmpuri cu rosturi de maximum 1 cm, amplasate la
2 m distanţă sau din ciment sclivisit.
T-#plărie şi dulg8erie
rezentul capitol se referă la verificarea calităţii, punerea în operă şi
recepţia lucrărilor de tâmplărie şi dulg"erie, pentru;
- uşi şi ferestre din lemn, metalice sau mixte<
- şarpante, streşini şi lucarne din lemn.
)emnul de construcţie trebuie să fie nefolosit şi de cea mai bună calitate,
bine fasonat, perfect uscat, fără găuri sau crăpături, de dimensiuni mari, fără
noduri sau alte imperfecţiuni, cu suprafaţa curată.
)emnul va fi prelucrat la dimensiunile cerute cu cel puţin o lună înainte
de utilizare.
+imensiunile nominale ale tâmplăriei sunt cele date în proiect. Piecare
faţă fasonată poate să varieze cu 8 mm faţă de dimensiunile nominale date.
)ucrările de dulg"erie şi tâmplărie se vor înc"eia şi asambla cu un număr
 

suficient de cuie de dimensiuni corespunzătoare, astfel încât să suporte

 încărcătura şi tensiunea la care sunt supuse. )ucrările de crestare, îmbinare,
 încadrare etc. vor fi executate cu atenţie< în cazul suprafeţelor ce trebuie
vopsite, capul cuielor va trebui bine înglobat în suprafaţă iar şuruburile vor fi
bine înşurubate în suprafaţă şi golurile umplute cu filer.
*rinzile, penele şi stâlpii de lemn vor trebui să fie cât mai lungi posibile.
'colo unde îmbinările nu se pot evita în grinzi sau pene, acestea vor
trebui înnădite în prelungire şi asamblate cu buloane iar unde este posibil
executate în punctele de rezemare.
+acă nu se prevede altfel, crestarea va fi de două ori grosimea
elementului, presupunând că lungimea adiacentă a lemnului este continuă.
anourile pereţilor vor fi legate prin îmbinarea lemnului cap la cap şi
 îmbinate pe lungime dacă aceasta nu se poate realiza altfel într#o singură
bucată.
+acă nu se specifică altfel, toate desc"iderile pentru ferestre şi uşi din
pereţi vor fi prevăzute cu buiandrugi de beton armat.
Tâmplăria de lemn sau de metal gata confecţionată, la sosirea pe şantier
va fi verificată de 'ntreprenor dacă are certificat de calitate emis de
roducător, dacă corespunde cu prevederile din proiect şi cu prevederile de
produs şi dacă posedă toate accesoriile de prindere, manevră.
Jerificarea de la aliniatul precedent va avea în vedere ca produsul
respectiv să îndeplinească perfect funcţionarea pentru care a fost prevăzut în
lucrare. 9u se admit înlocuitori faţă de prevederea proiectului, decât numai cu
avizul scris al roiectantului.
)ucrările de tâmplărie din lemn vor fi îmbinate cât mai repede şi păstrate
şi protejate conform cerinţelor. 9u se vor încleia şi nu vor fi împănate sau
 îmbinate, decât în momentul în care sunt cerute.
Tocurile uşilor, ferestrelor etc. vor fi îmbinate cu cep şi cu pene din lemn
de esenţă tare, lipite şi curăţate.
&nainte de a se trece la montarea tâmplăriei din lemn, aceasta va fi
c"ituită, şlefuită şi se va aplica primul strat de vopsea care să protejeze lemnul
 în cazul contactului cu medii umede.
+upă uscarea primului strat de vopsea tocul ferestrelor, al uşilor
exterioare sau interioare se poziţionează în golul de zidărie folosindu#se pene
de lemn.
Tocul se va fixa în g"emele amplasate la cca. 56 cm una de alta pe
verticală cu ajutorul şuruburilor pentru lemn. $e va verifica cu ajutorul bulei de
nivel orizontalitatea şi verticalitatea ferestrelor sau a uşilor, funcţionarea
cercevelelor sau a foilor, după care se strâng complet şuruburile.
&n rostul dintre zidărie şi toc se va aplica un strat de etanşare din vată
minerală care va fi aşezat uniform pe înălţimea şi lăţimea tocului. $e va aplica
apoi stratul de c"it plastic la exterior şi eventual la interior.
Tocul de lemn va fi protejat pe cant cu carton bitumat lipit cu bitum.
*lafurile vor fi croite dintr#o singură bucată, depăşind lungimea ferestrei
cu G#0 cm pentru a se executa corect întoarcerea pe verticală. $ub glaf se va
aşeza un strat de carton fixat în dibluri sau prins cu sârmă. *laful va depăşi
finisajul exterior cu 1#8 cm.
+upă fixarea tâmplăriei se vor îndepărta toate penele, se umple spaţiul
 

 între toc şi zidărie cu mortar de ciment şi se execută tencuiala pe conturul

golului şi apoi la pardoseală.
+upă terminarea lucrărilor de finisaj se montează bag"etele dintre
căptuşeli şi tencuială, se curăţă tâmplăria şi geamurile pentru îndepărtarea
urmelor de mortar. $e vor utiliza detergenţi neagresivi pentru a nu afecta
straturile de vopsea.
Tâmplăria metalică se execută în ateliere specializate, se grunduieşte şi
asamblează şi se montează pe şantier. Pinisarea finală se face pe şantier unde
se montează şi geamurile.
@ontarea tâmplăriei metalice se face numai de către ec"ipe specializate.
$cule necesare; metru, nivela cu bulă de aer, maşina de găurit, daltă,
ciocan, şurubelniţă, pilă, bomfaier, aparat de sudură, cauciuc, şpaclu, pistol
pentru aplicarea c"itului.
@ontarea tâmplăriei metalice în pereţi se va face înainte de executarea
tencuielilor şi a pardoselii. entru fixare se lasă găuri în zidărie în dreptul
praznurilor. Tâmplăria metalică se poziţionează corect în golul zidului şi se
fixează cu pene de lemn. $e verifică verticalitatea cu nivela cu bulă de aer,
apoi se umplu găurile în dreptul praznurilor cu mortar de ciment.
+upă întărirea mortarului se îndepărtează penele şi se montează
geamurile.
+upă montarea geamurilor se umple spaţiul dintre toc şi zidărie cu
mortar de ciment şi se tencuieşte conturul golului şi pardoseala, apoi se
vopseşte tâmplăria. $e curăţă geamurile pentru îndepărtarea urmelor de
mortar, utilizându#se detergenţi neagresivi.
9ea#uri
*eamurile aduse pe şantier se vor verifica sub aspectul dimensiunilor şi
calităţii materialelor prevăzute în documentaţia de execuţie. @aterialele vor fi
puse în lucrare numai dacă sunt însoţite de certificate de calitate, iar
materialele corespund calitativ. 9u se admite să se pună în lucrare geamuri
sparte, fisurate sau zgâriate.
:eronerie
Toate părţile mobile ale componentelor de tâmplărie trebuie fixate cu
spaţii de toleranţă egale de jur împrejurul pieselor. -alamalele şi celelalte
accesorii trebuie perfect aliniate pentru ca să se potrivească perfect în montură
fără zgomot. Iuruburile pentru fixarea feroneriei vor fi din acelaşi metal ca şi
aceasta. )a finalizarea lucrărilor toată tâmplăria va fi ajustată şi feroneria unsă
şi totul va fi în perfectă ordine.
Peroneria detaşabilă, cu excepţia balamalelor, va fi îndepărtată pentru o
ultimă vopsire şi va fi montată la loc pentru predare.
&ncuietorile vor fi montate acolo unde se prevede în desene. Toate uşile
exterioare vor avea trei c"ei, iar cele interioare două. Toate încuietorile şi
părţile mobile, vor fi unse şi lăsate în perfectă ordine iar c"eile vor fi marcate.
Mşile din lemn vor fi prevăzute cu un model avizat de încuietori şi
zăvoare cu mâner metalic.
$uplimentar, uşile duble vor fi prevăzute pe una din feţe cu zăvoare
fixate atât în partea superioară cât şi în cea inferioară.
2.;. L/R0R DE 6LA3 LA :NDA3< 6D0R< 4ARDSEL<
4LAN=EE
 

>idroi$ola"ii ori$ontale la funda"ii

)a construcţiile fără subsol se proiectează o "idroizolaţie orizontală atât
la pereţii exteriori cât şi la pereţii interiori. Oidroizolaţiile orizontale pot fi;
- rigide<
- elastice.
Oidroizolaţiile rigide se prevăd pentru a împiedica migrarea umidităţii prin
capilaritate în pereţii structurali din zidărie portantă.
'cest tip de "idroizolaţii se execută din mortar de ciment cu adaosuri
impermeabilizatoare şi asigură o legătură între peretele structural şi elementul
de care acesta se "idroizolează, cel puţin la fel de rezistent, cu un rost
orizontal curent al zidăriei.
Oidroizolaţia orizontală sub pereţi se prevede pe toată grosimea peretelui
la o înălţime de minim 86 cm de la cota trotuarului şi poate fi alcătuită din
două straturi de carton bitumat (' 266 lipite cu două straturi de bitum D- 46 #
/5R(.
>idroi$ola"ii erticale la pere"i
Oidroizolaţia verticală a pereţilor la construcţiile îngropate, semi#
 îngropate sau cu subsol se aplică pe toate suprafeţele care sunt în contact cu
pământul şi care nu sunt impermeabile la apă. $tructura "idroizolaţiei este
aceeaşi cu "idroizolaţia orizontală de la fundaţii.
Cacordarea la partea superioară a "idroizolaţiei peretelui cu aceea a
soclului se face dintr#un strat de pânză bitumată ' 25 sau ' 85, un strat de
carton bitumat cu (' 266 lipite cu masă bituminoasă cu punctul de înmuiere
peste 05R(. rotecţia "idroizolaţiei verticale se face, după caz, cu zidărie de
31 cărămidă cu mortar 366 N.
>idroi$ola"ii la pardoseli
Oidroizolaţia pardoselii încăperilor amplasate peste cota 7 6.66 se va
prevedea din pânză sau ţesătură bitumată ' 55, ' 25, în două straturi lipite
cu mastic de bitum D- 40 # /5 cu 3,5 Qgm1 la fiecare strat şi un start de carton
(' 2U%, lipit cu mastic de bitum pe amorsa din soluţie sau emulsie de bitum
pe o amorsă din soluţie sau emulsie de bitum minimum 866 gm 1.
Oidroizolaţia pardoselilor acestor încăperi se va ridica cu minim 86 cm pe
pereţi şi stâlpi interiori. Oidroizolaţia orizontală la nivelul inferior se va aplica
pe betonul de egalizare peste o şapă din mortar de ciment.
$e admite înlocuirea "idroizolaţiei orizontale cu un strat de pietriş sub
pardoseală pentru întreruperea capilarităţii. &n execuţia "idroizolaţiei se vor
avea în vedere următoarele măsuri privind;
- stratul suport<
- amorsajul<
- "idroizolaţia propriu#zisă.
Oidroizolaţia la fundaţii se realizează cu foi de carton bitumat croite cu
lăţimea fundaţiei respective având grijă ca la întreruperea lucrului, capetele şi
marginile foilor să fie lipite. etrecerile între foile bitumate se vor executa pe o
lăţime de 4 #36 cm, în lungul foilor. $traturile "idroizolaţiei nu trebuie să
prezinte dezlipiri la umflături, porţiuni nelipite în câmp. @asticul bituminos
trebuie întins uniform pentru a asigura o lipire perfectă.
>idroi$ola"ii la !a$ine şi re$eroare
Oidroizolaţia contra infiltraţiilor la construcţii subterane şi supraterane cu
 

rol de depozitare a apei, va fi prevăzută la partea inferioară a structurii de

rezistenţă.
(onstrucţiile subterane vor fi prevăzute după caz cu "idroizolaţii contra
umidităţii terenului sau a apelor cu presiune.
Oidroizolaţia interioară se va stabili în funcţie de grupa de fisurare a
construcţiei, de modul de acţiune al apei depozitate şi de presiunea acesteia,
astfel;
- la construcţii de depozitare ape stagnante din grupa l şi DD de fisurare se va
prevedea o tencuială impermeabilă în grosime de 8 cm aplicată în două
straturi, vopsită cu două sau trei straturi de soluţie sau emulsie de bitum. $e
recomandă ca vopsirea să se facă pe tencuiala proaspătă, înainte de
terminarea procesului de priză $e poate admite aplicarea aceleaşi "idroizolaţii
şi la grupa DD de fisurare, dacă este asigurată verificarea anuală şi repararea
acesteia.<
- la construcţiile ce depozitează apa în mişcare sub agitaţie! indiferent de
gradul de fisurare, "idroizolaţia va fi alcătuită dintr#o amorsare cu emulsie sau
soluţie bitumată minimum 866 gcm 1, straturi de pânză sau ţesătură bitumată
 în funcţie de presiunea interioară a apei, plus un strat de carton bitumat (
266 lipite cu mastic de bitum minimum 3,5 Qgm 1 şi un strat de protecţie din
tencuială de ciment armată minimum 8 cm grosime.
Oidroizolaţiile sau protecţiile suprafeţelor exterioare se vor executa după
verificarea probei de etanşeitate care se va face prin umplerea cu apă a
recipientului.
e suprafaţa exterioară a pereţilor se va prevedea o "idroizolaţie rigidă
din tencuială impermeabilă sau cu aditivi impermeabilizatori în grosime de
minimum 8 cm vopsit în 1 # 8 straturi emulsie sau soluţie de bitum G66 gm 1.
e suprafaţa orizontală a betonului de egalizare se va prevedea
"idroizolaţie bituminoasă împotriva umidităţii pământului.
)a toate intersecţiile de planuri, scafe, muc"ii verticale şi orizontale, se
va prevedea un strat suplimentar de pânză sau ţesătură bitumată de 56#366
cm lăţime.
)a străpungeri se va prevedea continuitatea "idroizolaţiei pe elemente de
străpungere în funcţie de diametrele conductelor şi de tipul "idroizolaţiilor.
$trăpungerile apropiate cu distanţă dintre exterioarele acestora mai mică
de 56 cm, se vor grupa prin sudarea acestora de o plasă de oţel.
>idroi$ola"ii speciale
entru etanşarea diferitelor construcţii subterane împotriva infiltraţiilor,
se vor prevedea "idroizolaţii modeme alcătuite din produse speciale care se
aplică pe suprafeţele interioare radiere şi pereţi laterali!.
'ceste izolaţii conţin substanţe active care provoacă o reacţie catalitică în
porii şi tuburile capilare ale betonului. 'ceste produse generează formaţiuni
cristaline, fibroase în masa betonului, făcându#l etanş la acţiunea apei din orice
direcţie.
rin folosirea acestor substanţe de izolare "idrofugă se conferă betonului
o etanşare şi impermeabilitate necesară protecţiei oţelului beton cât şi a
conductelor de instalaţii existente la interior.
Lucrări pentru reali$area stratului ter#oi$olant la planşee
'cest capitol cuprinde specificaţii pentru lucrările de execuţie a stratului
 

termoizolant la terase, acoperişuri, planşee, executat cu polistiren celular tip

EV în grosime de 8,G cm 1,2 cm! grosime totală G6 mm 20 mm! aşezat pe
orizontală sau înclinat până la 4 ? şi P) moi de tip $. -. -.
)ucrările se vor executa conform ( 3/3 # 05 # Dnstrucţiuni te"nice pentru
izolarea termică a acoperişurilor clădirilor de locuit şi social # culturale şi ( 364
# 01 # 9ormativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la
clădiri.
@aterialele necesare executării termoizolaţiei trebuie să corespundă
normelor în vigoare, respectiv;
- polistiren celular # $T'$ 42G3 # 46<
- bitum # $T'$ 46G2 # 48<
- mortar # @366<
- plasă sudată din $T@- 6W8 mm 2 mm<
- suspensie de bitum filerizat # $T'$ 550.
@aterialele termoizolante se livrează însoţite de certificate de calitate
care trebuie să confirme caracteristicile fizico#mecanice ale materialelor.
$e interzice punerea în operă a materialelor termoizolante degradate,
datorită depozitării sau transportării defectuoase.
laca suport din beton trebuie să îndeplinească condiţiile din $T'$
18558. $tratul de amorsare şi stratul de difuzie sub bariera contra vaporilor şi
bariera contra vaporilor se vor executa conform 9ormativului ( 331#06.
&n timpul execuţiei se va verifica corespondenţa dintre materialele
utilizate, alcătuirea straturilor şi prevederile proiectului.
)ucrările de montare a plăcilor termoizolante se vor executa pe porţiuni
ce pot fi acoperite în aceeaşi zi cu cel puţin un strat al "idroizolaţiei, pentru a
nu rămâne expuse la precipitaţii.
entru acelaşi motiv muncitorii vor avea la îndemână în tot timpul
lucrului folii de polietilenă, prelate pentru protejarea termoizolaţiei, iar
montajul plăcilor se va face întotdeauna începând de la coamă spre streaşină
sau dolie.
lăcile termoizolante se aplică pe bariera contra vaporilor plăcile de
polistiren! prin lipire continuă. lăcile termoizolante se aşează alăturat, cu
rosturile strânse.
lăcile termoizolante polistiren! care sunt sensibile la bitum cald, se
recomandă să fie puse în operă sub formă de panouri caşerate cu folie
bitumată, lipită cu mastic bituminos pe una din feţele plăcii care va constitui şi
primul strat al "idroizolaţiei.
este stratul de termoizolaţie se va turna o şapă din mortar de ciment
@366#T de 8 cm grosime cu o plasă sudată de $T9- 8 mm cu oc"iuri de 16 x
16 cm, având rosturi de dilatare executate conform normativului (331#06.
Iapa proaspătă va fi la rândul ei protejată contra precipitaţiilor
atmosferice până la întărirea ei.
(irculaţia pe şapa suport se va face numai după suficienta ei întărire şi
numai cu mijloace care nu duc la deteriorarea ei.
Oidroizolaţia se aplică direct pe stratul suport din @366#T care trebuie să
 îndeplinească condiţiile de planeitate sub dreptarul de 8 m lungime să nu fie
denivelări mai mari de 5 mm!. 9u se admite ca suprafaţa suport să prezinte
contrapante.
 

)ucrările de tinic"igerie, jg"eaburi, burlane, şanţuri etc, se vor executa

conform $T'$ 180/#44 şi din normativul de învelitori ( 84#4/.
,erificarea lucrărilor de ter#oi$ola"ii
(ontrolul pe timpul execuţiei se va efectua de către 'ntreprenor prin
organele de control te"nic de calitate, precum şi de către -eneficiar în
conformitate cu )egea nr. 363//5 privind calitatea în construcţii, urmărindu#
se şi consemnându#se în procesul verbal de lucrări ascunse.
&ndeplinirea condiţiilor de calitate a suportului; să fie curat, uscat, să nu
prezinte denivelări şi asperităţi!.
(alitatea termoizolaţiei cu rosturi strânse între plăci, grosimea şi tratarea
punţilor termice, canale de ventilare. @aterialele necorespunzătoare se vor
 înlocui şi lucrările găsite necorespunzătoare în timpul controlului se vor reface.
)a recepţia obiectului se vor analiza constatările consemnate în caietul de
dispoziţii de şantier de către organele de control în timpul execuţiei.
,erificarea calită"ii lucrărilor de 8idroi$ola"ii
)ucrările de izolaţii fiind lucrări ascunse, calitatea lor se va verifica pe
măsura executării lor, înc"eindu#se procese verbale din care să rezulte că au
fost respectate următoarele;
- calitatea suportului # rigiditate, aderenţă, planeitate, umiditate<
- calitatea materialelor "idroizolatoare<
- poziţionarea şi ancorarea în beton a pieselor de străpungere sau rost<
- calitatea amorsajului şi lipirea corectă a fiecărui strat al "idroizolaţiei
suprapuneri, decalări, racordări!<
- etapele şi succesiunea operaţiunilor<
- strângerea flanşelor şi platbandelor de strângere aferente străpungerilor şi
rosturilor.
Oidroizolaţia se verifică vizual dacă îndeplineşte următoarele condiţii;
- straturile "idroizolaţiei sunt lipite uniform şi continuu cu mastic de bitum,
fără zone nelipite<
- panta către gurile de scurgere este conform proiectului fără stagnări de
apă<
- este continuă şi nu prezintă umflături<
- racordarea cu elementele de străpungere, la rosturi şi la guri de scurgere,
asigură etanşeitatea perfectă<
- protecţia este asigurată conform prevederilor din proiect<
- protecţia "idroizolaţiei verticale la atice, racorduri, străpungeri este
aderentă şi fără deplasări.
2.?. Dru#uri< platfor#e şi trotuare
'menajarea lucrărilor existente afectate temporar de lucrările
'ntreprenorului pe care acesta le execută în cadrul (ontractului, vor fi
suportate de acesta.
'ceste lucrări vor fi realizate la nivelul cerinţelor autorităţilor
competente, ale proprietarilor particulari sau a persoanelor care au control
asupra drumurilor şi a instalaţiilor aferente.
Resta!ilirea circula"iei
e toate drumurile afectate de săpătură în tranşee, pentru traversarea
conductelor, restabilirea circulaţiei se poate face;
# prin deviere laterală a circulaţiei<
 

# prin efectuarea de săpături parţiale în zona carosabilă.

+evierea laterală a circulaţiei se va face atunci când există condiţii de
teren pentru realizarea acestui sistem, devierea făcându#se într#o parte sau
alta a drumului.
Nona de drum afectată de lucrări se va trata după cum urmează;
- capetele drumului dezafectat circulaţiei se vor bara cu parapet metalic
deformabil, imediat după intersecţia cu drumul de deviere<
- cele două capete ale drumului de deviere, vor fi marcate cu 366 m în avans,
cu stâlpi şi table indicatoare de avertizare pentru reducerea vitezei<
- barajul din parapet metalic deformabil va fi semnalizat optic, pe timp de
noapte, cu lumină roşie<
- $tratul rutier pentru drumul de deviere va fi alcătuit din 15 cm balast
cilindrat pe toată lăţimea carosabilă de 1 x 6,56 B G,66 H 4,66 m, cu grad de
compactare C%(T%C normal de /6 ?.
&n cazul în care nu există posibilitatea de a se executa drumul de
deviere, traversarea conductelor se va face prin săpături parţiale în zona
carosabilă.
$ăpătura se va executa în doua etape;
- prima, pe 31 din zona carosabilă fiind necesar ca peretele frontal tranşeei
dinspre axul drumului să fie sprijinit ferm, pentru a putea prelua suprasarcina
dată de convoiul rutier care circulă pe cealaltă jumătate de carosabil, neafectat
de săpătură<
- a doua etapă, pe cealaltă jumătate de carosabil, după ce tranşeea a fost
umplută cu balast compactat, până sub fundaţia drumului existent şi refacerea
sistemului rutier.
*radul de compactare C%(T%C normal, al balastului cu care se umple
tranşeea, conform $T'$ 1/32 # 02, pentru umpluturi necoezive şi pentru
 îmbrăcăminţi permanente este de;
/0 ? # pentru adâncimea până la 1,66 m sub patul drumului<
/5 ? # pentru adâncimea mai mare de 1,66 m sub patul drumului.
Ele#ente geo#etrice
Traseele drumurilor şi platformelor se vor realiza conform planului de
situaţie, care prevede elementele de trasare.
Jerificarea elementelor de trasare se va face în conformitate cu
normativul ( 5G, (aietul VVD cap.0 # paragraf 1 # verificarea directă, verificare
care se referă la;
- cota roşie a profilului în lung<
- declivităţile profilului în lung şi poziţiile Qilometrice ale punctelor de
sc"imbare a lor<
- bombamentul părţii carosabile pe porţiunile de aliniament şi pantele
transversale ale profilelor situate în curbă şi ale acostamentelor şi trotuarelor<
- regularizarea suprafeţei îmbrăcămintei<
- poziţia diferitelor lucrări accesorii<
- orice alte lucrări specifice, aferente căii.
'baterile admisibile la execuţie fată de prevederile proiectului a
elementelor geometrice şi regularităţii suprafeţei sunt conform 'nexei VVD.1
din normativul ( 5G de mai sus pentru fiecare tip de îmbrăcăminte în parte.
Dru#uri şi platfor#e de e*ploatare din interiorul incintelor
 

Traseele drumurilor şi a platformelor interioare incintelor se vor realiza

conform planului de situaţie, care prevede elemente necesare trasării.
Xinând cont că circulaţia este ocazională, sistemul rutier va fi alcătuit din
0 cm macadam cilindrat cu o fundaţie din balast cilindrat, având grosimea de
16 cm, realizată conform $T'$ G266 # 02 şi $T'$ GG1 # 0/.
e aceste drumuri şi platforme, circulaţia de exploatare este de volum
foarte mic în comparaţie cu cele de pe drumurile publice.
Execuţia macadamului va respecta reţeta şi specificaţiile te"nice
articolului +'38' din normele indicatorului de norme de deviz pentru lucrări de
drumuri +.
A#ena(area şi refacerea suprafe"elor< altele dec-t dru#uri
Exceptând cazul în care o autoritate îşi exercită dreptul de a reface o
suprafaţă de teren afectată de operaţiunile 'ntreprenorului, acesta din urmă va
fi responsabil material pentru refacerea la condiţia iniţială a tuturor
suprafeţelor deranjate, cum sunt marginile drumurilor, banc"ete, poteci,
terenuri libere, grădini şi orice altceva până la satisfacerea autorităţilor locale,
proprietarilor particulari sau a persoanelor ce au control asupra terenului
respectiv.
Toţi copacii, tufişurile şi plantele vor fi transplantate cu grijă şi vor fi
readuşi la poziţia iniţială după umplerea excavaţiilor. Ceaducerea copacilor
bătrâni sau maturi va putea fi anulată în cazurile când vârsta copacilor face
impracticabilă readucerea lor.
ământul vegetal va fi depozitat cu grijă şi repozat la suprafaţa
umpluturilor, acolo unde se impune acest mod de tratare.
Trotuare şi paa(e
Trotuarele, respectiv aleile, precum şi suprafeţele similare care sunt
pavate, vor avea materialul pentru fundaţie pozat fie pe umpluturi compactate,
fie pe materiale selectate, după indicaţia dată în proiect şi compactate fie cu un
cilindru compresor, fie cu maiul mecanic de 356#166 Qg.
Pundaţia trotuarelor va fi formată din 4 cm nisip, compactat cu gradul de
/5 ? C%(T%C normal, iar pavarea acestora se va face cu plăci din beton 56 x
56 x 0 cm.
ozarea plăcilor prefabricate se face pe fundaţia din nisip compactat,
având rosturile de G mm lăţime umplute cu mortar de ciment sau mastic de
bitum, soluţia de umplere fiind dictată de natura terenului de fundaţie;
mastic de bitum pentru terenuri contractile sau sensibile la umezire<
mortar de ciment pentru restul terenurilor de fundare.
'ntreprenorul va trebui să ridice şi să sc"imbe orice dală care s#a
scufundat, prin tasarea terenului adiacent, iar actul de recepţie nu va fi emis
până când lucrarea nu va îndeplini exigenţele (aietului de $arcini.
Dru#uri de acces e*istente
'ntreprenorul va avea grijă să evite deteriorarea drumurilor existente de
acces şi va repara pe propria c"eltuială avariile şi uzurile provocate acestora
datorită operaţiunilor şi traficului în procesul de construcţie din contract.
'menajarea drumurilor de acces până la incintele proiectate ale staţiilor
de pompare, rezervoarelor, fronturilor de captare etc. nu fac obiectul
proiectelor elaborate în cadrul acestui contract.
roiectarea şi execuţia acestor căi de acces este responsabilitatea
 

autorităţilor locale.
Masie de !eton
&n cazul pozării conductelor pe versanţi cu pante mai mari de 36 ? se
prevăd masive de ancoraj. entru a nu afecta suprafaţa conductelor din
polietilenă de înaltă densitate, acestea se vor realiza din beton.
$ăpăturile pentru masivele de ancorare se vor executa cu taluz vertical,
dacă este cazul cu sprijiniri din dulapi metalici verticali. 'ceştia se vor extrage
treptat, pe măsura turnării betonului în masiv, astfel încât terenul viu
netulburat! să constituie cofrajul pentru beton.
2.@. /N:E/3 METAL/E
Materiale
@aterialele ce se folosesc trebuie să aibă compoziţia c"imica şi
caracteristicile mecanice corespunzătoare pentru mărcile şi clasele de calitate
prevăzute în proiectul de execuţie, întocmit în baza prevederilor din
standardele de produse, precum şi a altor prescripţii legale în vigoare.
'lte condiţii necuprinse în standarde, apreciate de proiectant ca
necesare, pot fi introdus în proiect şi nota de comandă, de acord cu uzina
furnizoare. 'ceste condiţii suplimentare vor fi garantate de uzina furnizoare.
@ărcile şi clasele de calitate ale oţelurilor, precum şi caracteristicile
mecanice ale şuruburilor, piuliţelor şi şaibelor nu pot fi sc"imbate fără acordul
scris prealabil al roiectantului.
Aspect 7 defecte de suprafa"ă şi defecte interioare
)aminatele utilizate la elementele de construcţii din oţel trebuie să
corespundă condiţiilor te"nice cu privire la neregularităţi de execuţie defecte
de suprafaţă şi defecte interioare!, stabilite prin prezentele prescripţii.
$e admit defecte de suprafaţă a căror adâncime nu depăşeşte 31 din
abaterea limită la grosime, prescrisă în standardul de produs respectiv.
+efectele cuprinse între 31 şi valoarea întreaga a abaterii limită se vor
 înlătura prin polizare, care se recomandă a fi executată în direcţia eforturilor şi
a cărei pantă faţă de suprafaţa piesei nu va depăşi 3;36.
&n ambele cazuri, grosimea minimă efectivă trebuie să fie cel puţin egală
cu grosimea admisă. $e interzice utilizarea pieselor din laminate cu
suprapuneri care nu se înlătură complet la uzinare.
)aminatele care prezintă defecte de suprafaţă cu adâncimi mai mari
decât abaterea limită din standardul de produs, sau incluziuni nemetalice,
respectiv sulfuri cu lungimi mai mari de 5 mm şi lăţimi sau grosimi mai mari de
3 mm, pot fi utilizate numai cu acordul scris prealabil al roiectantului şi cu
eventualele măsuri de remediere prescrise de acesta.
A!ateri li#ită de la for#ă şi di#ensiuni
'bateri limită la îndreptarea la rece sau la cald se exprimă prin săgeata a
cărei valoare nu trebuie să fie mai mare de 33666 din lungimea piesei, dar
fără a depăşi 36 mm.
)a îndreptarea tablelor, abaterea limită dintre acestea şi o riglă de oţel cu
lungimea de 3 m aşezată în orice direcţie şi în orice loc pe suprafaţa lor, este
de maximum 3,5 mm.
)a piesele îndoite, abaterea limită se exprimă prin mărirea rostului dintre
acestea şi un şablon a cărui lungime măsurată pe arc este egală cu lungimea
zonei de îndoire, dar fără a depăşi 3,5 m. @ărimea rostului nu va depăşi 3566
 

din lungimea arcului zonei de îndoire, dar maximum 8 mm.

A!ateri li#ită la trasare
Trasarea pieselor se execută cu o precizie de 7 3 mm exceptând pe cele
pentru care proiectul prescrie o precizie mai mare.
- abaterile limită admise la forma şi dimensiunile elementare sunt conform
tabelului nr. 3 din $T'$ 4G46
- abateri limită admise la montajul elementelor construcţiilor din oţel<
- abaterile limită la rezemarea elementelor din oţel sunt conform tabelului 1
$T'$ 4G46<
- abaterile limită admise la construcţiile din oţel după executarea lucrărilor de
montaj sunt conform tabelului 8 din $T'$ 4G46.
&ndoirea pieselor se poate face la rece, dacă raza este mai mare sau cel
puţin egală cu jumătatea valorii minime admise în cazul îndreptării la rece.
Trasare
Dndiferent dacă se execută trasarea sau dacă tăierea se face direct, la
stabilirea cotelor de debitare a materialelor se va ţine cont de faptul că valorile
cotelor din proiect, ce trebuie realizate după înc"eierea întregului proces
te"nologic de uzinare, sunt finale. %rientarea pieselor faţă de direcţia de
laminare poate fi oarecare, cu excepţia cazurilor când se fac menţiuni speciale
 în desenele de execuţie.
Tăierea
&n cazul tăierii termice, marginile care urmează să rămână libere, precum
şi cele care nu se vor topi complet pe întreaga grosime! prin sudare, trebuie
să se încadreze în clasa de calitate DD, conform $T'$ 3652G#4G. @arginile care
se vor topi prin sudare, precum şi toate marginile pieselor care au rol de fururi,
trebuie să se încadreze în clasa de calitate DDD.
relucrarea mecanică ulterioară a marginilor tăiate termic este
obligatorie numai dacă se prescrie în proiect< în acest caz, se va îndepărta un
strat de minimum 1 mm adâncime. $uprafaţa rămasa în urma prelucrării
mecanice nu trebuie să prezinte neregularităţi sau fisuri.
&n cazul tăierii cu foarfecă sau prin ştanţare, marginile care urmează să
fie libere sau care nu vor fi complet topite prin sudare, se prelucrează prin
polizare sau rabotare. &n cazul pieselor din grupa de execuţie ', prelucrarea se
extinde în mod obligatoriu până la o adâncime de cel puţin 1 mm la piese cu
grosimi până la 32 mm inclusiv, respectiv cel puţin 8 mm la piese mai groase.
@arginile care urmează să fie topite complet prin sudare, precum şi
marginile pieselor care au rol de fururi nu se prelucrează, dacă aceasta nu se
prescrie în proiect.
)a marginile libere ale pieselor tăiate cu fierăstrăul, se vor îndepărta
bavurile prin polizare.
4rotec"ia anticoro$iă
regătirea suprafeţelor se va face în conformitate cu $T'$ 363GG, iar
straturile de protecţie, vor respecta prevederile proiectului şi ale $T'$ 364613
şi $T'$ E 364611.
$e va urmări şi consemna în procese verbale de lucrări ascunse aplicarea
protecţiei anticorozive pe suprafeţele interioare ale elementelor care urmează
să fie înc"ise, dacă în proiect se prevede protejarea acestora.
&n uzină se va aplica obligatoriu cel puţin un strat de grund pe toate
 

suprafeţele care urmează sa fie protejate prin vopsire.

rin înţelegere între uzină şi întreprinderea de montaj, în uzină se pot
executa şi unul sau mai multe straturi de protecţie prevăzute a fi aplicate la
montaj.
Monta(ul construc"iilor din o"el
@ontajul construcţiilor din oţel se face pe baza documentaţiei te"nice
elaborate de roiectant sau întreprinderea de montaj, după caz, cu respectarea
indicaţiilor prevăzute în proiect.
&nainte de începerea montajului, se vor face verificările prescrise în $T'$
4G46. +e asemenea se va verifica dacă există nepotriviri între elementele care
urmează să fie asamblate, iar dacă sunt necesare remedieri, acestea se vor
executa în condiţiile menţionate în standarde.
&n cazul când unele operaţii trebuie să abia loc la temperaturi scăzute, se
vor respecta toate prevederile prescripţiilor legale în vigoare privind executarea
lucrărilor de construcţii pe timp friguros.
Reguli şi #etode de erificare a calită"ii
Jerificarea condiţiilor te"nice generale de calitate a elementelor
construcţiilor din oţel la montaj consta în;
- verificarea îmbinărilor care se execută la montaj<
- verificarea condiţiilor privind comportarea unor elemente sau a
construcţiei din oţel sub încărcări.
Jerificarea pieselor şi a elementelor de construcţii din oţel din punct de
vedere al aspectului şi al respectării abaterilor admise la dimensiunile
geometrice, se efectuează bucată cu bucată.
roporţiile verificărilor referitoare la calitatea materialelor şi a îmbinărilor
sunt cele stabilite de prescripţiile te"nice legale în vigoare< în cazuri speciale,
roiectantul poate prevedea justificări scrise a acestor prestaţii suplimentare.
Jerificarea calităţii materialelor utilizate la uzinare şi montajul
construcţiilor din oţel oţeluri, organe de asamblare, materiale de adaos pentru
sudură, materiale folosite pentru protecţia anticorozivă, etc.! se face pe bază
de produs sau în lipsa totală sau parţială a acestor certificate, prin încercări în
laboratoare autorizate, în concordanţă cu standardele menţionate.
Jerificarea respectării te"nologiei de execuţie se face separat pentru
fiecare fază intermediară îndreptare, îndoire, tăiere, găurire, etc.! pe baza
 încercărilor şi a măsurătorilor prevăzute în documentaţia te"nică de execuţie şi
 în prescripţiile legale în vigoare.
Trecerea de la o fază la alta este permisă numai după verificarea
realizării în faza precedentă a condiţiilor de calitate prescrise.
Jerificarea îmbinărilor executate la montaj se face pe baza prescripţiilor
te"nice legale în vigoare, precum şi a eventualelor condiţii suplimentare
prevăzute în documentaţia te"nică de execuţie.
Jerificarea formei şi dimensiunilor geometrice ale elementelor de
construcţii din oţel se face pentru ca elementele să corespundă datelor din
tabelele 3 şi 8 din prezentul standard şi documentaţia te"nică. &n uzină,
această verificare se va efectua înainte de aplicarea primului strat de protecţie
anticorozivă.
Jerificarea aspectului se face pentru ca elementele de construcţii din oţel
să corespundă condiţiilor te"nice de calitate cu privire la neregularităţile de
 

execuţie denivelări locale, rosturi de îmbinare, fisuri, etc.! modul de tratament

anticoroziv, stabilite pentru fiecare tip de element şi îmbinare prin
documentaţia te"nică sau prin alte prescripţii, în funcţie de importanţa, modul
de finisare şi condiţiile de exploatare ale elementului.
Jerificarea poziţiei în plan şi a nivelului feţei superioare a fundaţiilor
inclusiv şuruburile de ancoraj sau golurile pentru şuruburi!, sau a zonelor de
rezemare pentru elementele construcţiei din oţel, se face pentru ca acestea să
corespundă datelor din documentaţia te"nică de execuţie. &n cazul când
abaterile depăşesc valorile admise, se vor executa de către întreprinderea de
construcţii toate remedierile necesare. 'tât verificările, cât şi remedierile
efectuate vor fi consemnate obligatoriu în procese verbale.
Cecepţia construcţiilor din oţel montate se face conform reglementărilor
 în vigoare privind efectuarea recepţiei obiectivelor de investiţii.
Depo$itare< lirare şi transport
+epozitarea elementelor de construcţii din oţel se face pe tipuri de
dimensiuni. )a aşezarea elementelor în depozit şi la transport, se vor respecta
prescripţiile legale în vigoare şi eventualele indicaţii din proiectul de execuţie
privind;
- condiţiile de protecţie contra intemperiilor pentru elemente speciale<
- condiţii de rezemare pentru ca să nu se producă deformaţii remanente în
elemente<
- asigurarea stabilităţii elementului sau a stivei de elemente.
4regătirea #aterialelor
&nainte de debitare, laminatele se verifica bucată cu bucată în ceea ce
priveşte aspectul exterior şi dimensiunile. )aminatele cu suprapuneri,
stratificări, exfolieri, segregaţii, deformaţii torsionări sau curburi în formă de
sabie!, abateri dimensionale şi alte defecte, care nu se încadrează în cele
prevăzute în prescripţiile în vigoare, trebuiesc eliminate.
4rocedee de sudare
rocedeele şi metodele de sudare, se aleg în primul rând pe considerente
de calitate şi în al doilea rând pe considerente economice.
&n execuţia construcţiilor şi a elementelor se vor folosi, în limita
capacităţii instalate, sudarea automată şi semiautomată, respectiv procedeele
de sudare cele mai economice şi productive, care să asigure condiţiile de
calitate cerute.
&n vederea aplicării acestora, forma rosturilor îmbinărilor poate fi
modificată de către uzina constructoare, cu avizul roiectantului.
Sudarea
)ucrările de sudură vor fi executate numai de către personal calificat
pentru asemenea lucrări, care vor poansona cu poanson distinctiv fiecare
sudură executată.
$udarea construcţiilor de oţel se va executa la o temperatura de peste
%U(, şi în general în ateliere şi spaţii înc"ise.
&n cazul execuţiei lucrărilor de sudare în aer liber, trebuie luate măsuri
pentru protejarea locului de sudare şi a sudorului, de vânt, ploaie şi zăpadă.
$e recomandă ca sudurile executate la temperaturi sub % R( să se
execute cu electrozi cu înveliş bazic rezistent la fisuraţii.
$e recomandă ca pe cât posibil sudarea să se facă în poziţie orizontală,
 

evitându#se sudarea în poziţie verticala şi peste cap.

$udarea se va executa fără pori, incluziuni nemetalice, lipsuri de
pătrunderi şi lipsuri de topire.
$uprafaţa cusăturilor trebuie să fie cât mai netedă şi uniformă. $e vor
evita crestăturile de topire la marginile sudurilor, iar craterele se vor umple cu
metal.
)a sudarea electrică prin presiune, puterea maşinilor trebuie să
corespundă secţiunii de sudat.
$uprafeţele de contact între piese, se vor curăţi cu grijă. $uprafeţele de
contact între piese sunt; între piese şi bacurile de prindere, respectiv electrozi
la sudarea prin puncte.
Re#edierea defectelor
(restăturile adânciturile! ivite în timpul sudării se vor umple cu sudura,
iar trecerile de la materialul de bază la sudură se vor netezi prin polizare în
direcţia de solicitare. $e interzice lăsarea unor rizuri perpendiculare pe direcţia
liniilor de forţă.
$e admit şlefturi locale ale crestăturilor şi urmelor de amorsare a arcului
electric, care nu depăşesc 5 ? din grosimea elementelor.
'dâncimile mai mari se umplu cu sudură şi se netezesc prin polizare
 îngrijită. orţiunile defecte se îndepărtează, urmând ca sudura sa fie refăcută.
/ontrolul e*ecu"iei
(ontrolul execuţiei începe cu recepţionarea materialelor de bază şi a
celor de adaos. $e va efectua controlul te"nic de calitate după fiecare fază de
execuţie, insistându#se la verificarea după debitare, după prelucrarea la
maşini, după asamblare la lăcătuşerie şi după sudare.
Execuţia operaţiilor prescrise în mod special ca; preîncălzire,
detensionare prin încălzire sau ciocănire!, începerea şi terminarea sudării
 joantelor la îmbinările în capete pe plăcuţe prelungitoare, scobirea rădăcinii
sudurilor prin crăiţuire arc # aer, sudarea în detaliu, a unor poziţii care să
preceadă asamblarea elementelor de construcţii, etc. se vor supraveg"ea de
personal autorizat şi competent.
(onstrucţiile şi elementele de construcţie executate, trebuie să
corespundă cotelor şi dimensiunilor date în proiectul de execuţie şi să se înscrie
 în abaterile limită date de $T'$ 4G4 şi $T'$ 1866, precum şi cele date în
caietele de sarcini.
4rotec"ia şi opsirea suprafe"elor #etalice
(u excepţia lucrărilor metalice sau de inox îngropate în beton, toate
celelalte lucrări de construcţii şi confecţii metalice vor fi vopsite.
&nainte de aplicarea unui strat protector, întreaga suprafaţă va fi curăţată
de orice urmă de praf, resturi de vopsea, rugină, grăsimi sau alte depuneri,
prin spălare cu apă sau dacă este necesar cu o perie aspră, înainte de vopsire.
'ntreprenorul va inspecta suprafeţele ce urmează a fi vopsite.
Jopseaua nu se va aplica pe suprafeţe ude, acide, alcaline, rugoase sau
unse.

$e vor aplica următoarele sisteme de acoperire;

(a) entru metalul aflat în contact continuu cu apa-
 

- un start de grund epoxidic, cu o grosime minimă de 15 Ym<

- două straturi de vopsea epoxidică, fiecare strat de minimum 166 Ym.
(b) entru celelalte lucrări metalice se vor utiliza următoarele sisteme-
- un strat de grund epoxidic, cu o grosime minimă de 15 Ym<
- unul sau două straturi de email epoxidic, cu o grosime minimă de 356 Ym<
- două straturi email epoxidic, cu o grosime minimă de 56 Ym pentru fiecare
strat.
2.. L/R0R 4ENTR /ND/TE
2..1. 9eneralită"i
(onductele, fitingurile şi supapele trebuie să fie de aceleaşi diametru şi
aceeasi clasa de material cu cele specificate şi aratate în desen iar conexiunile
trebuie să fie perfect etanşe. Toate conductele, fitingurile şi supapele trebuie
să fie in conformitate cu standardele din domeniu. 'ntreprenorul trebuie, la
cererea Dnginerului, să prezinte cetificatele care atestă că materialele folosite
au fost testate şi îndeplinesc condiţiile te"nice speciale şi standardele specifice.
'ntreprenorul nu trebuie să folosească ţevi şi fitinguri provenite de la mai
mult de un producător, pentru fiecare material specificat, fără aprobarea în
scris a Dnginerului. Pabricarea ţevilor, a fitingurilor şi a accesoriilor trebuie să
fie Kdesc"isăZ la inspecţia Dnginerului la atelierele de fabricare.
Xevile trebuie să fie comandate la lungimea maximă disponibilă, pentru a
se face un numar minim de îmbinări.
'ntreprenorul trebuie să fie responsabil pentru aprovizionarea cu toate
materialele în cantităţi suficiente şi trebuie să dea prioritate în special bunurilor
importate, asigurând cantităţile cerute.
Materiale
(onductele din diferite părţi ale lucrărilor vor fi făcute din următoarele
materiale, în afara cazurilor în care se specifică sau se indică altfel în proiect;
Tabel nr. 5 @ateriale pentru conducte:!
 

@aterialul
@aterialul (onductei (lasa de resiune Pitingurilor
olietilenă de &naltă +ensitate ED+! # E 9G, 936 şi 93G E 366
06 şi E 366
%ţel Nincat %) Nn! pentru +n = 366 mm 93G Pontă zincată
%ţel %)! pentru +n > 3 56 mm 93G %ţel carbon
oliclorură de vinil neplastifiată J(! 936, 9 3G Tip *! J(#*
(.)
/n unele cazuri se pot folosi şi fitin!uri din olipropilenă cu etanşare prin compresiune
conform 0 456 7S ,11+6 sau ec$ivalent6 av8nd presiuni nominale  1 şi  15 (în
funcţie de utilizări)9
2..2. 4o$area conductelor
Trasarea lucrărilor se face conform 9ormativului D 11#// art. 2.82#
2.50!.
ozarea tuburilor din EO+ în tranşee se realizează cu ondulaţii, cu
scopul compensării dilatării acestora. Pundul tranşeei trebuie să asigure
rezemarea uniformă a conductei, conform profilului longitudinal din proiect.
&nainte de coborârea în şanţ în vederea montării, conductele, piesele de
 îmbinare, armăturile etc. trebuie verificate în vederea depistări eventualelor
deteriorări apărute în timpul manipulărilor şi înlăturării acestora de către
personalul de specialitate.
)a amplasarea conductelor reţelelor de distribuţie a apei trebuie să se
respecte distanţele minime între acestea şi alte conducte şi instalaţii subterane
conform SR  ;B1C1.
$c"imbările de direcţie de pe traseul reţelelor se realizează cu ajutorul
fitingurilor sau prin folosirea capacităţii de curbare a conductelor de EO+.
e toată durata execuţiei, conductele trebuie protejate împotriva
pătrunderii impurităţilor.
)a întreruperea lucrului, toate desc"iderile se protejează prin mijloace
adecvate dopuri, acoperiri, flanşe oarbe! împotriva pătrunderii apei sau
nămolului. &n cazul în care apar totuşi impurităţi în interiorul conductelor,
acestea se vor curăţa.
$e vor lua toate măsurile pentru a nu permite accesul în conducte al
animalelor rozătoare, şerpi, broaşte, păsări etc.! ce ar putea murdări  infecta
conductele în puncte greu accesibile, sau ar putea rămâne îngropate în reţele,
cu grave implicaţii asupra salubrizării acestora.
@ontarea armăturilor îngropate sau în cămine se va face fără a supune
conducta la nici un fel de eforturi. 'rmăturile îngropate se sprijină pe masive
de rezemare, iar cele din cămine pe suporţi metalici.
Trecerea conductelor prin pereţii construcţiilor anexe ale reţelei de
distribuţie sau prin pereţii clădirilor se va face prin intermediul unor piese de
trecere care asigură protecţia conductelor.
entru lansarea conductelor în şanţuri nu se utilizează cabluri sau lanţuri
neprotejate. $e recomandă folosirea c"ingilor late, evitându#se astfel
deteriorarea stratului superficial al tuburilor.
entru dirijarea tuburilor grele se pot folosi funii legate de capetele
tubului.
+upă terminarea probei de presiune se realizează umplutura .şi zonele
 

de îmbinare, exact în aceleaşi condiţii cu cele avute în vedere la realizarea

restului umpluturilor.
&mbinările conductelor trebuie să asigure o perfectă etanşeitate, precum
şi posibilitatea preluării tuturor eforturilor statice şi dinamice.
&nainte de execuţia oricărui tip de îmbinare se asigură curăţarea
interioară atât a pieselor de îmbinare cât şi a capetelor de conductă, cu
ajutorul periilor moi sau a cârpelor.
2..5. Stratul de #aterial pentru po$area conductei
@aterialul granular de tipul 3 trebuie să fie nisip din albia râului în
concordanţă cu zona granulometrică 1 sau 8 după $C E9 1G16;1668, sau orice
altă granulometrie care este aprobată de Dnginerul.
@aterialul granular de tipul ordinul! 1 trebuie să fie piatră spartă sau
pietriş, cărămidă spartă sau beton, cu dimensiuni cuprinse între 5 şi 15 mm,
completat cu nisip din albia râului în proporţie de; o parte nisip la două părţi
piatră, pietriş, cărămidă sau beton.
@aterialul granular de tipul ordinul! 8 trebuie să fie piatră spartă sau
pietriş, cărămidă spartă sau beton, cu dimensiuni cuprinse între 5 şi 36 mm,
completat cu nisip din albia râului în proporţie de; o parte nisip la două părţi
piatră, pietriş, cărămidă sau beton.
'lternativ, mixturi conform cu $C E9 31G16, Tabelul 8, sau alte materiale
pot fi folosite, dacă în opinia Dnginerului acestea au caracteristici potrivite.
$tratul de material folosit pentru pozarea conductelor din beton nu trebuie să
conţină mai mult de 6,8? sulfat.
(antitatea de material selectată trebuie să conţină material fără resturi
de rădăcini, bine compactat, materie organică, material provenit din
dărâmarea clădirilor moloz! şi fără bucăţi de argilă cu dimensiuni mai mari de
45 mm şi pietriş cu dimensiuni mai mari de 15 mm.
2..+. #!inarea conductelor de 4A:SN şi a fitingurilor
Jerificarea îmbinării conductelor şi a fitingurilor trebuie să fie în
concordanţă cu $C E9 1/5;166G. (onductele şi fitingurile pentru canalizarea
menajera şi drenuri trebuie să fie clasa 166 după $C E9 1/5;166G pentru
conducte +9 166 până la +9 856, şi clasa 316 pentru conductele cu diametre
mai mari sau egale cu +9 266.
Toate conductele şi fitingurile trebuie să aibă îmbinări flexibile cu mufă.
2..;. /onducte şi fitinguri din polietilenă de )naltă densitate
Ceţeaua de distribuţie se execută din conducte de polietilenă de înaltă
densitate EO+!, cu diametrele cuprinse, de regulă, între +e G8 mm
diametrul minim prevăzut! şi 166 mm. în anumite cazuri speciale, cerute de
condiţiile locale debite mari şi foarte mari, pentru a avea pierderi de sarcini
cât mai mici etc.!, se pot prevedea diametre de conductă mai mari, până la
+e 835 mm, aflate în fabricaţie curentă, sau c"iar mai mari.
Tuburile din olietilenă de înaltă densitate EO+! corespund
standardelor $C#D$% 8G64;3//5 # Xi din ED+ # Toleranţe la diametrele
exterioare şi grosimile de pereţi sau +D9 0642 # (onducte din E # +imensiuni.
Pitingurile din olietilenă de înaltă densitate EO+! corespund
standardului +D9 3G/G8 # $isteme îmbinare şi fitinguri pentru conducte din
olietilenă de înaltă +ensitate EO+! sub presiune.
Tipurile de ţevi utilizate în cadrul acestui (ontract şi corespondenţa dintre
 

E, $+C $tandard +imension Catio H Caportul +imensional $tandard! şi 9

resiunea nominală! sunt următoarele;
 

Ta!el nr. ? Tipuri de "ei utili$ate

+iametrul
exterior +e mm! G8,45 /6 [336 %bservaţii
resiunea
nominală
$+C 34,G 13 1G 9 4,5 bar ptr. +e G8 şi 45
9G mm şi 9 G,8 bar ptr. +e [ /6
E 06 06 366 mm
$+C 34 936 bar
936
E 366
$+C 33 93Gbar
93G
E 366

Pitingurile din EO+ folosite în cadrul acestui (ontract sunt din E 06 #

$+C 33 şi E 366 # $+C 34, corespunzătoare 9 36 bar cu excepţia pieselor
şa cu electrofuziune, care au o resiune @aximă de )ucru de 31,5 bar!, şi E
366 # $+C 33, corespunzătoare 9 3G bar.
(a) "anipulare6 transport6 depozitare
Tuburile din EO+ sunt livrate în colaci, pe tamburi cu lungimea de 366
m pentru diametrele de G8 şi 45 mm şi în bare cu lungimea de 38 m pentru
diametrele mai mari de /6 mm.
Tuburile din EO+ se transportă orizontal, în colaci sau în pac"ete
ambalate, în timpul verii, tuburile, racordurile şi piesele din ED+ se transportă
acoperite cu prelate.
@anipulare şi transportul tuburilor din ED+ se vor face cu atenţie, pentru
a le feri de lovituri şi zgârieturi. )a încărcarea, descărcarea şi alte diverse
manipulări în depozite şi pe şantiere, tuburile din ED+ nu vor fi aruncate, iar
deasupra lor nu se vor depozita alte materiale. entru transportul tuburilor se
vor folosi camioane cu platforme, alese astfel încât conductele să fie aşezate
pe întreaga lor lungime, pentru a evita îndoirea şi deformarea tuburilor. &n
timpul transportului se recomandă ca tuburile să fie protejate prin fixare, cu
c"ingi sau alte metode adecvate.
$unt interzise târârea şi rostogolirea tuburilor EO+ pe platforma
ve"iculului, la încărcare sau descărcare şi pe pământ. 'cestea se vor manipula
numai prin ridicare.
&n timpul transportului cu camionul, tamburul va fi aşezat astfel încât să
fie sprijinit în patru puncte pe platformă şi totodată, legat cu c"ingi pentru ca
eforturile să se exercite asupra părţilor metalice ale tamburului şi nu asupra
tubului.
)egarea în c"ingi a tubului, realizată strat cu strat, se va păstra până la
utilizarea pe şantier. &n caz de utilizare parţială, extremitatea exterioară liberă
va fi ancorată solid înainte de orice manevrare.
Tuburile, racordurile şi piesele din EO+ se depozitează în magazii sau
locuri acoperite şi ferite de soare, astfel încât să nu se deformeze şi să nu fie
contaminate cu pământ, noroi, apă uzată, substanţe petroliere, solvenţi etc.
Tuburile vor avea prevăzute la ambele capete capace de înc"idere,
pentru a nu permite intrarea animalelor sau insectelor.
Temperatura recomandată de depozitare este între B 5R( şi B 86R(.
 

@aterialele depozitate nu vor avea în apropiere surse de căldură.

Cacordurile şi piesele de îmbinare se vor depozita în rafturi, pe
sortimente şi dimensiuni.
+epozitarea se va face pe suprafeţe orizontale, betonate sau balastate şi,
pe cât posibil, folosindu#se paleţi. &n acelaşi timp, se vor respecta prevederile
legale privind depozitarea materialelor combustibile. $e recomandă ca
 înălţimea stivei de tuburi să nu depăşească 3 m.
e şantier, tuburile vor fi stocate pe suprafeţe plane şi amenajate fără
pietre ieşite în afară!. entru stocare mai lungă, este bine să se evite contactul
direct cu solul folosind, de exemplu, paleţi.
(olacii vor fi stocaţi de preferinţă culcaţi, în acest caz, suprapunerea
colacilor nu va trebui să depăşească înălţimea de 3 m.
$e recomandă să nu se dezlege colacii din c"ingi decât în momentul
utilizării lor pe şantier.
("iar pe suprafeţe plane, este obligatorie sprijinirea de o parte şi de alta
a tamburului, atât pentru ambalajele pline, cât şi pentru cele goale. e şantier,
sprijinirea se poate realiza foarte simplu cu ajutorul penelor sau al cărămizilor.
(b) /mbinarea tuburilor din E:
Temperatura optimă de prelucrare şi montare a tuburilor din EO+ este
cuprinsă între B5R # B86R )a temperaturi mai mari, tuburile trebuie ferite de
acţiunea razelor solare prin protejarea locului de depozitare şi lucru cu corturi.
)a temperaturi sub #5R (, se sistează montarea tuburilor de ED+, iar locul de
depozitare a tuburilor va fi încălzit cu aer cald.
Tuburile, racordurile şi piesele de îmbinare din EO+ găsite
necorespunzătoare se refuză la recepţie şi nu se introduc în lucru.
Tuburile, racordurile şi piesele de îmbinare se vor utiliza, de regulă, în
ordinea livrării.
+eoarece conductele desfăşurate de pe tamburi sunt ovale, capătul
conductei trebuie adus la secţiune circulară înainte de realizarea sudurii, de
exemplu prin încălzirea cu aer fierbinte 56W366R(! sau prin prinderea în
cleme rotunde.
+e asemenea, indiferent de metoda de sudură, capetele conductelor ce
se sudează trebuie să fie libere de orice eforturi sau tensiuni pe toată perioada
de sudură şi de răcire.
(c) /mbinarea mecanică a conductelor şi fitin!urilor din E:
&mbinările mecanice se pot realiza cu adaptoare de flanşe, de regulă
pentru intercalarea armăturii vane de înc"idere! în cămine sau pentru
realizarea trecerii la un alt material # oţel, fontă etc.
entru uşurinţa montajului în cămin, se recomandă pentru sudarea
adaptorului de flanşe folosirea manşonului electrosudabil mufă
electrofuziune!. Este obligatorie corelarea presiunii nominale a contraflanşelor
metalice corespunzătoare adaptorului cu cea a armăturilor cu flanşe.
Mn alt mod de a realiza îmbinarea mecanică a conductelor din EO+ este
cu piese de racord prin compresie, care realizează etanşarea prin strângere şi
 în consecinţă comprimarea unei garnituri de cauciuc pe conductă.
'cestea pot fi cuplaje mecanice coliere metalice cu autostrângere! sau
piese racord din polipropilenă, respectiv coturi, teuri, cuplaje şi reducţii.
(d) /mbinarea prin sudură a conductelor şi fitin!urilor din E:
 

$udura conductelor şi fitingurilor din EO+ se poate executa în două

moduri;
- cap la cap # cu disc oglindă! cu rezistenţă, deci o sudură prin fuziunea
capetelor<
- cu elemente de electrofuziune electrosudabile mufe, teuri, coturi, reducţii,
piese şa de branşament, etc.!.
entru a fi sudate cap la cap, conductele şi fitingurile din EO+ trebuie să
fie compatibile, respectiv din acelaşi tip de polietilenă E 366 sau E 06 şi să
aibă aceiaşi grosime de perete $+C!.
&n cazul în care conductele şi fitingurile sunt din materiale cu E diferit,
au grosimi de pereţi diferite sau au diametre mai mici sau egale cu /6 mm,
sudura lor se face prin electrofuziune, cu mufe manşoane!, teuri, coturi sau
piese şa de racord.
$udura cap la cap este o metodă folosită în mod special pentru conducte
cu diametrul exterior mai mare sau egal cu /6 mm şi se bazează pe fenomenul
de polifuziune.
Pactorii de mediu care influenţează realizarea sudurilor şi rezistenţa la
presiunea interioară sunt;
- temperatura exterioară, care poate influenţa sudura, respectiv prin timpul
de sudură pentru cazul temperaturilor > 5R(<
-  în cazul temperaturilor = 5R(, prin necesitatea unei protecţii cort, prelată
sau folie de plastic!, care trebuie să acopere aparatul de sudură şi sudorul şi
care va fi încălzită cu ajutorul unui generator de aer cald pentru a evita răcirea
bruscă, ce poate duce la fragilitatea sudurii<
-  în caz de temperaturi > 26 # 25R ( şi expunere directă la razele solare,
protecţia locului de muncă prin acoperire în scopul obţinerii unei temperaturi
uniforme pe tot conturul tubului, iar în măsura în care este posibil,
extremităţile opuse ale tubului de sudat se obturează pentru a reduce cât mai
mult posibil răcirea suprafeţelor sudurii prin acţiunea curenţilor de aer şi a
vântului.
- Pactori de execuţie care condiţionează calitatea sudurilor cap la cap sunt;
- gradul de instruire şi nivelul de calificare a sudorilor, care trebuie să fie
atestaţi de o instituţie autorizată<
- respectarea parametrilor de sudură; presiune şi timp de apăsare a
suprafeţelor pentru topire, durata maximă pentru îndepărtarea discului,
precum şi presiunea şi timpul de răcire înainte de îndepărtarea clemelor de
fixare ale dispozitivului de poziţionare.
(alitatea sudurii este determinată de respectarea procedurii de sudare.
entru a preveni răcirea conductei datorită curenţilor de aer, capătul
conductei opus celui sudat se va acoperi ermetic.
% sudură corectă cu elemente de electrofuziune se execută prin citirea
corectă a codurilor de bare de pe piesele de electrofuziune cu cititorul
aparatului de sudură şi prin respectarea întocmai a indicaţiilor afişate pe
ecranul acestui aparat. %dată pornit aparatul şi realizate conexiunile la bornele
elementului de electrofuziune, întreg procesul de sudură este automat.
(e) Elemente de e%ecuţie
(alitatea lucrărilor este influenţată de crearea condiţiilor de sudură a
conductelor sau a conductelor cu racordurile şi piesele de legătură din EO+
 

cap la cap sau cu elemente de electrofuziune!, respectiv de atenţia cu care se

fac pregătirile pentru executarea acestei operaţii. 'stfel, tuburile, piesele
speciale şi racordurile din EO+ trebuie reverificate înainte de montare, în
vederea depistării eventualelor deteriorări apărute în timpul manipulării şi
transportării acestora pe şantier.
+esfăşurarea colacilor de ţeavă se va face fără a deteriora conducta. )a
derulare se va avea în vedere că flexibilitatea materialului depinde de
temperatura mediului ambiant.
Este interzisă derularea colacilor la temperaturi exterioare sub B 5R(.
Xevile cu diametrul de G8 sau 45 mm trebuie încălzite dacă se doreşte
derularea colacilor la temperaturi apropiate de 6R(. &ncălzirea se va face
circulând prin conductă apă caldă sau abur fără presiune ori aer cald la
temperaturi sub 366R(.
Ta!el nr. @ Ta!el recapitulati priind e*ecutarea sudurilor
TD $M+MC\
9r. $M+MC\ (' )' (' $M+MC\ (M TEC@%E)E@E9TE
crt. +enumirea operaţiei $cule şi +enumirea operaţiei $cule şi
aparate aparate
@aterial moale
3. (urăţirea prealabilă a (urăţirea prealabilă @aterial moale
tubului şi alcool a tubului şi alcool metilic
metilic
Poarfecă pt.
Tăierea la ung"i de +e = G8 Tăierea la ung"i de Poarfecă pt. +e
1. /6R a capătului /6R a capătului = G8 *"ilotină
tubuluilor *"ilotină pt. tubuluilor pt. +e > G8
+e > G8
$e curăţă marginile $e curăţă marginile
interioare ale tuburilor (uţit cu lamă interioare ale (uţit cu lamă
8. dreaptă sau dreaptă sau
şi racordurilor de tuburilor şi
sudat răzuitor racordurilor de sudat răzuitor
Xesătură Xesătură
+egresarea suprafeţei textilă sau +egresarea textilă sau
de sudură, prin
2. ştergerea "ârtie albă suprafeţei de sudură, "ârtie albă
tuburilor şi absorbantă prin ştergerea absorbantă
pieselor  îmbibată cu tuburilor şi pieselor  îmbibată cu
solvent solvent
Pixarea dispozitivului
de poziţionare Pixarea dispozitivului
suprafeţele de sudat de poziţionare
+ispozitiv de
5. să fie uscate şi suprafeţele de sudat +ispozitiv de
poziţionare poziţionare
neatinse cu mâna! şi să fie uscate şi
alinierea elementelor neatinse cu mâna!
care se sudează
a! Ceglarea 'parat sudură Ceglarea ost de sudură
temperaturii de sudare +ispozitiv temperaturii de sursă de
G. b! Ceglarea presiunii sudare curent!
presării! necesare
sudurii
 

TD $M+MC\
9r. $M+MC\ (' )' (' $M+MC\ (M TEC@%E)E@E9TE
crt. +enumirea operaţiei $cule şi +enumirea operaţiei $cule şi
aparate aparate
'mplasarea
termoelementului între
elementele de sudat şi ost de sudură
4. 'plicarea bornelor de
menţinerea lui 'parat sudură sursă de
conform graficului de sudură curent!
sudură timp
 încălzire!.
Extragerea 'plicarea bornelor de ost de sudură
0. 'parat sudură sursă de
termoelementului sudură curent!
Executarea sudurii ost de sudură
/. prin presarea 'parat sudură Executarea sudurii sursă de
suprafeţelor de sudat curent!
$e aşteaptă răcirea $e aşteaptă răcirea
36.
ansamblului ansamblului
$e demontează $e demontează
33. dispozitivul de dispozitivul de
poziţionare poziţionare

Xevile şi elementele de legătură trebuie să fie curăţate de pământ, praf,

noroi sau alte murdării înainte de instalare, iar părţile distruse sau deformate
vor fi înlăturate.
)a pregătirea elementelor de conductă se va ţine seama de faptul că
sc"imbările de temperatură produc modificarea lungimii ţevii. 'stfel, trebuie
avut în vedere că un metru de tub din EO+ se lungeşte sau se scurtează cu
6,1 mm R ( la creşterea, respectiv scăderea temperaturii.
$c"imbările de direcţie ale ţevii se pot face prin folosirea avantajului
flexibilităţii materialului EO+! pentru diametre de până la /6 mm.
'stfel, raza de curbură maximă admisă este C H f x +e, unde coeficientul
f este în funcţie de $+C, conform tabelului de mai jos;
Tabel nr. 8 Raze de curbură admise
$+C / 33 8,G 34 13 1G
f 31 35 13 15 15 85

Jalorile de mai sus sunt aplicabile pentru temperaturi de cca. 16R(, ele
urmând a se majora sau micşora corespunzător, în funcţie de temperatură.
ozarea tuburilor în tranşee trebuie să fie realizată în ondulaţii largi,
destinate să compenseze contractarea şi dilatarea polietilena are o dilatare
liniară care poate atinge 0 mm la m pentru o diferenţă de temperatură de
26U(!.
(f) ispoziţii finale pentru pozarea conductelor 
&n vederea asigurării calităţii îmbinărilor sudate se vor executa
următoarele controale;
 

- controlul calităţii tuburilor şi manşoanelor, racordurilor<

- controlul suprafeţelor prelucrate şi geometria rosturilor de sudare<
- controlul parametrilor de sudare<
- controlul vizual al îmbinărilor sudate.
)a înc"eierea lucrărilor este necesar ca 'ntreprenorul să prezinte L(artea
Te"nică a (onstrucţieiK aferentă lucrării executate.
2..?. /onducte din o"el
(a) 'onducte din oţel zincat 
(onductele din oţel zincat utilizate în proiect au diametre de până la +n
366 mm inclusiv şi sunt prevăzute la instalaţiile "idraulice din cadrul
gospodăriilor de apă, staţiilor de pompare, rezervoare, în cămine cu vane de
reglaj, precum şi în alte locuri prevăzute în proiect, unde este nevoie de
protecţie anticorozivă adecvată.
&mbinarea conductelor din oţel zincat se va face cu fitinguri din fontă
maleabilă zincată, 93G, cu file interioare sau cu filet interior cilindric! şi
exterior conic!, după caz.
&mbinările fitingurilor cu conducte din oţel zincat se vor etanşa cu
cânepă, ulei de in fiert şi miniu de plumb.
Pitingurile din fontă zincată vor fi conform;
- $T'$ 242#02 pentru coturi<
- $T'$ 245#02 pentru mufe<
- $T'$ 24G#02 pentru teuri<
- $T'$ 244#02 pentru reducţii<
- $T'$ 240#02 pentru nipluri.
&mbinarea conductelor din oţel zincat se poate face şi cu flanşe sudate.
(b) 'onducte din oţel ; carbon
(onductele şi piesele de legătură cu diametrul nominal mai mare de
356mm inclusiv cele prevăzute la instalaţiile "idraulice din cadrul gospodăriilor
de apă, rezervoare, staţii de pompare, se vor executa cu oţel carbon.
(onductele din oţel prevăzute în proiect vor fi conform unuia din
următoarelor standarde;
- $T'$ 262#3;3//0 pentru ţevi din oţel fără sudură, laminat la cald<
- $C G0/0#3, 1;3//5 pentru ţevi din oţel sudat elicoidal<
- $T'$ 4G5G#/6pentru ţevi pentru instalaţii din oţel sudate longitudinal.
(c) rotecţia anticorozivă a conductelor din oţel ; carbon
Dzolaţiile anticorozive exterioare ale conductelor şi pieselor de legătură
din oţel carbon montate suprateran sau în cămine, vor consta într#un strat de
grund şi două straturi de vopsea. &nainte de începerea izolării, ţevile trebuie
să fie absolut uscate, curăţate de praf, murdărie, rugină, grăsimi, ulei şi aduse
la luciul metalic.
Dzolaţiile exterioare anticorozive ale ţevilor şi pieselor de legătură din oţel
carbon montate în pământ, vor consta dintr#o izolaţie uşoară citomare!, la
care se adaugă două straturi de bitum în grosime totală de 2#G mm, o
 înfăşurare de armare, două straturi de bitum în grosime totala de 8#2 mm şi o
 înfăşurare de protecţie exterioară din folie de J( sau împâslitură din fibre de
sticlă.
rotecţia exterioară anticorozivă a conductelor din oţel zincat montate
 îngropat se va realiza dintr#o izolaţie uşoară citomare!, la care se adaugă
 

două straturi de bitum în grosime totala de 2#G mm şi o înfăşurare de protecţie

exterioară din folie de J( sau împâslitură din fibre de sticlă.
&nfăşurarea de armare şi cea de protecţie exterioară se vor face cu folie
din J( sau cu împâslitură din fibră de sticlă.
Tratarea anticorozivă interioară a conductelor metalice se va face cu
materiale performante care sa îndeplinească următoarele criterii de
performanţă;
- asigurarea protecţiei anticorozive<
- materialele de protecţie să fie ecologice şi compatibile cu condiţiile de
transport al apei potabile.
rodusele folosite la tratarea anticorozivă interioară a conductelor
metalice vor trebui să fie Agre#entate Te8nic în cazul în care sunt
procurate din import! şi să aibă Ai$ul sanitar al Ministerului Sănătă"ii.
$uprafeţele metalice trebuie să fie curăţate de toţi agenţii de
contaminare care pot slăbi aderenţa produsului grăsimi, uleiuri, praf, rugină.!.
Jopsirea interioară anticorozivă a conductelor metalice se va face cu
vopsea epoxidică, care elimină o fază de execuţie grunduirea!. 'ceste tipuri
de acoperire interioară cu autogrunduire se aplică în două sau trei straturi,
după indicaţiile furnizorului.
)ansarea ţevilor protejate anticoroziv se va face cu dispozitive de lansare
cu c"ingi, pentru ca deteriorarea izolaţiei să fie exclusă. entru lucrările de
protecţie anticorozivă se vor întocmi procese verbale de lucrări ascunse.
(d) /mbinarea conductelor din oţel 
&mbinarea conductelor şi pieselor speciale din oţel se va face prin sudură
sau cu flanşe.
entru realizarea îmbinărilor sudate preliminare sau definitive se va
utiliza numai sudură electrică.
Executarea sudurilor se va face numai de către sudori calificaţi, în
conformitate cu instrucţiunile +.*.@.$.T. # D.$.(.D.C. (/ # /G pentru
autorizarea sudorilor care execută lucrări de sudură în construirea, montarea şi
repararea instalaţiilor mecanice sub presiune şi a instalaţiilor de ridicat. Piecare
sudor va avea poanson distinctiv, pe care îl va aplica în mod obligatoriu pe
sudurile executate. )a primirea ţevilor pe şantier se vor examina certificatele
de calitate şi se vor examina dimensiunile şi caracteristicile materialului.
entru realizarea îmbinărilor sudate se vor folosi electrozi special aleşi, în
funcţie de certificatul de calitate al materialului de sudat. @odul de execuţie a
sudurii numărul de straturi, grosimea lor, direcţia de sudare, intensitatea
curentului electric, calitatea si diametrul electrozilor! se vor determina în
funcţie de marca şi calitatea materialului ţevilor.
(apetele ţevilor vor fi controlate înainte de sudare pentru ca;
- să fie curăţate de rugină sau murdărie<
- planul de tăiere a capetelor să fie perpendicular pe axul conductei<
- să aibă şanfrenul corespunzător.
9u se vor executa suduri în aer liber pe timp de ploaie, burniţă, ninsoare
sau la temperaturi mai joase de B 5 R( şi mai ridicate de B 86 R( decât
luându#se măsuri speciale.
iesele cu grosimi mai mari de 16 mm se vor încălzi înaintea sudării,
pentru a evita apariţia fisurilor sau a deformaţiilor în special cazul flanşelor!.
 

(ontrolul execuţiei după aspectul exterior al pieselor şi cordoanelor de

sudură se va efectua vizual. Cezultatele controlului vor fi consemnate în
buletine de examinare şi vor fi prezentate la recepţia preliminară şi finală a
lucrărilor.
+efectele cordoanelor de sudură depistate la controlul vizual vor fi
 îndepărtate cu mijloace mecanice până la materialul sănătos, după care vor fi
resudate. @odul şi condiţiile de reparare vor fi stabilite printr#o te"nologie de
sudare omologată. orţiunile din îmbinările sudate reparate vor fi verificate
după remediere ca şi sudurile iniţiale.
Transportul, manipularea, depozitarea şi pozarea conductelor din oţel
zincat şi oţel carbon se va realiza conform normelor în vigoare .
(e) 0zolaţia termică a conductelor din oţel 
(onductele din oţel zincat sau carbon! montate suprateran la
rezervoare, supratraversări etc.! vor fi termoizolate cu coc"ilii din vată
minerală sau din alt material termoizolant.
Dzolaţia termică a conductelor se va proteja prin acoperire cu tablă
zincată de 6,5 mm grosime sau folie din aluminiu armată cu fibră de sticlă.
2..@. /onducte din 4,/7
Xevile şi fitingurile din oliclorură de Jinil 9eplastifiată vor fi conforme cu
D$%+D9 2211 # (onducte şi fitinguri din J( pentru alimentări cu apă.
@ontarea ţevilor din J(#M se realizează cu ajutorul fitingurilor, realizate
din acelaşi material cu ţevile, mufe, teuri, coturi şi reducţii! iar îmbinările între
ţevi se fac prin lipirea capătului ţevii în interiorul mufei.
&mbinările de ţevi din J(#M cu ţevi din oţel sau cu armături metalice se
realizează cu teuri, coturi, mufe şi reducţii pentru îmbinare mixtă.
&mbinările demontabile de ţevi din J(#M se realizează prin racorduri
olandeze, iar îmbinările cu ţevi din oţel sau cu armături metalice se realizează
cu racorduri olandeze cu filet în interior sau exterior filet în ţoii, pentru ţevi!.
Toate îmbinările tuburilor şi fitingurilor din J( # M se vor face după
te"nologia şi cu materialele recomandate de către producător.
Transportul, manipularea, depozitarea, pozarea şi probarea conductelor
din J(#M se vor realiza conform celor specificate în cadrul capitolelor
referitoare la conductele din olietilenă de &naltă +ensitate.
2... /onducte din !eton si fitinguri
(onductele si fitingurile din beton armat şi beton nearmat trebuie să aibă
o calitate acceptată agreată! în concordanţă cu $C E9 3/3G;1668. (onductele
pot fi ac"iziţionate de la un producător aprobat agreat! sau să fie construite
realizate! de 'ntreprenor, dacă sunt omologate sau au agrement te"nic
pentru produsele neomologate!. Toate conductele şi fitingurile trebuie să aibă
 îmbinare cu garnituri flexibile şi manşoane dacă nu sunt alte specificatii sau
alte tipuri comandate de către Dnginerul.
+acă 'nteprenorul decide să fabrice conductele el însuşi atunci betonul şi
armătura pentru conducte trebuie să se supună în totalitate clauzelor
mentionate in cadul secţiunii K)ucrări din betonZ. -etonul trebuie să fie
(ategoria (15 afară de cazul în care sunt alte tipuri aprobate sau comandate
de către Dnginerul.
(onductele pot fi refuzate dacă nu îndeplinesc condiţiile necesare la
oricare din testele ce sunt cerute.
 

Tronsoanele de ţeavă vor fi de asemenea refuzate dacă prezinta

crăpături, capete deteriorate şi alte defecte datorate unei fabricări defectuase,
manipulării, transportului sau amplasarii.
9ici o conductă din beton armat crăpată, testată iniţial la sarcina de
probă, care nu respectă cerinţele şi prevederile $C E9 1/5;3//4, nu poate fi
folosită în )ucrări. &n mod similar, conductele din beton armat care au fost
găsite cu crăpături în zonele de tensiune ulterior instalării vor fi considerate
necorespunzătoare $pecificaţiilor.
&mbinarea conductelor de beton trebuie să fie în concordanţă cu
prevederile $C E9 1/5;3//4, sau ec"ivalent şi adiţional, 'ntreprenorul se va
asigura că toate conductele pot suporta încărcările de îmbinare în timpul
instalării, fără crăpături sau fisuri. 'ntreprenorul va emite către Dnginerul un
certificat care atesta că încărcările de îmbinare distribuite pentru care
conductele au fost proiectate sunt conforme.
2..B. /onducte si fitinguri din !eton pre7co#pri#at
(onductele din beton pre#comprimat trebuie să respecte prevederile
relevante ale $C E9 G21;3//0 sau ec"ivalentul. $uprafeţele finisate trebuie să
fie fixate conform şi să satisfacă $C E9 1/5;3//4.
(u exceptia betonului tratat, nici o conductă sau fiting nu trebuie să
părăsească locul de fabricare înainte de a fi realizata uscarea şi maturarea, in
condiţii corespunzatoare, pentru o perioadă nu mai mică de 10 de zile.
2..1. 4rotectia interioară a conductelor de !eton şi a fitingurilor
'colo unde se indică în desene sau in (erinţele $pecifice, toate
conductele de beton şi fitingurile vor trebui protejate în interior. $tratul
protector trebuie să fie *udron de cărbune Epoxidic G566, sau alt material
similar aprobat.
Mtilizarea trebuie să fie în conformitate cu recomandările fabricantului.
$uprafaţa de beton trebuie să fie de bună calitate şi toate suprafeţele lapte de
ciment trebuie să fie îndepărtate cu o perie de sârmă sau curăţate cu aer
comprimat. %rice gaură trebuie să fie umplută cu rotecton Epox] Piller G1/6
sau ec"ivalent.
rimul strat va fi subţiat cu 36? rotecton T"inner G/56 şi va fi periat
slefuit! pentru a rezista la penetrare.
2..11. /onducte si fitinguri din fonta
(onductele din fontă şi fitingurile trebuie să se supună $C E9 525 sau
D$% 1583;3//0 pentru conducte de apă potabilă şi $C E9 5/0 pentru
canalizare. +oar dacă nu sunt specificate altfel, toate îmbinările trebuie să fie
de tipul Ksub presiuneZ, etanşate cu manşoane din cauciuc circulare având
posibilitatea de rotaţie de cel puţin 866. $e vor folosi numai manşoanele
pentru îmbinarea etanşă.
Toate conductele din fontă şi fitingurile trebuie să fie acoperite la interior
şi la exterior. $uprefeţele exterioare ale conductei trebuie să fie pulverizate cu
zinc înainte de acoperire. (onductele şi fitingurile trebuie să fie acoperite cu
izolatie bituminoasa aprobata pentru lucrari de alimentare cu apa potabila.
2..12. /apace si ra#e de ca#ine
(apacele şi ramele de cămine trebuie să fie în concordanţă si să
 îndeplinească cerintele $C E9 312, trebuie să aibă clasa minimă +266, sa fie
realizate din fontă cu o desc"idere minimă de G66 mm. (apacele provizorii nu
 

trebuie folosite în lucrări.

L'nsamblurileL capac#ramă trebuie să fie ţinute împreună tot timpul.
Toate capacele şi ramele folosite vor fi unse înaintea montării.
+ispozitivele de ridicare a capacelor trebuie să fie furnizate în număr de
1 dispozitive pentru fiecare 36 capace din fiecare categorie.
2..15. Rigole< gratare si ra#e
Cigolele prefabricate din beton trebuie să fie nearmate şi trebuie să
 îndeplinească cerinţele $C E9 1/5#1;3//4.
Păgaşurile din argilă smălţuite trebuie să fie nearmate şi trebuie să
 îndeplinească cerinţele $C E9 1/5;3//4.
*rătarele şi ramele trebuie să fie în concordanţă cu $C E9 312;3//G.
2..1+. Trepte din fier
Treptele trebuie confecţionate din oţel zincat sau otel inoxidabil cu
diametrul de 16 mm conform $T'$ 2803#06 sau materiale similare aprobate.
Treptele trebuie să fie încastrate în beton în momentul construcţiei, pe cât este
posibil. &n cazul în care nu pot fi incastrate în timpul construcţiei trebuie să fie
instalate prin găurire şi ancorare c"imica cu răşini! în beton printr#o metodă
aprobată de Dnginerul înainte de a se executa construcţia.
2..1;. Scarile ca#inului
$cările căminului trebuie să fie din oţel inoxidabil, scări pentru fixare
verticală, confecţionate din oţel de tipul 83G$83 conform cu $C E9
36602;1666. Toate scările trebuie să corespundă dimensiunilor prevăzute de
$C E9 D$% 32311#8;1663, clasa '. %rice sudură manuală trebuie sa fie facută
 în concordanţă cu procesul ^cu arc electric cu electrod de tungsten#_olfram în
atmosfera inertăZ. Jergelele de metal de adaos precum si electrozii şi cablurile
trebuie să se supună prevederilor din $C E9 3G66;1666.
Toate scările trebuie să fie fabricate după dimensiunile de pe şantier<
fabricarea scarii nu se va incepe înainte ca dimensiunile să fie confirmate de
către Dnginerul.
2..1?. Lanturile de siguranta ale ca#inelor
)anţurile de siguranţă ale căminelor trebuie să fie fabricate din zale de
oţel inoxidabil. %ţelul trebuie să aibă gradul 83G$83, în conformitate cu $C E9
36602; 1666. Nalele trebuie să fie sudate şi să aibă o lungime internă care să
nu depăşească 25 m, şi o grosime internă cuprinsă între 31 şi 35 mm. $udurile
trebuie să fie finisate de jur împrejur.
%rice sudură manuala trebuie sa fie facuta în concordanta cu procesul de
sudură cu arc electric cu electrod de tungsten#_olfram in atmosfera inerta.
Jergelele de metal de adaos si firele trebuie sa corespunda cu provizionarile
relevante ale $C E9 3G66; 1666. Electrozii şi cablurile trebuie să se supună
prevederilor din $C E9 3G66; 1666.
Piecare lanţ trebuie să aibă o rezistenţă la rupere de 86 Q9 şi o rezistenţă
la compresiune de 35 Q9.
2..1@. alustradele ca#inelor
Trebuie să fie fabricate din bare de oţel inoxidabil cu diametru de 15 mm.
%ţelul inoxidabil trebuie să aibă gradul 83G$83, în conformitate cu $C E9
36602;1666, partea 3. %rice sudură manuala trebuie sa fie facuta în
concordanţă cu procesul de sudură cu arc elctric cu electrod de tungsten#
_olfram in atmosfera inerta. Jergelele de metal de adaos si firele trebuie sa
 

corespunda cu cerintele relevante ale $C E9 3G66;1666, artea 1. Electrozii şi

cablurile trebuie să se supună prevederilor din $C E9 3G66;1666, artea a 1#a.
2..1. Afisarea #arca(elor si indicatoarelor
@arcajele şi indicatoarele trebuie fixate pe suporti din beton vibrat
precomprimat în acord cu dimensiunile şi modelul din desene. $uporturile
trebuie să fie prevăzute cu cavităţi găuri! potrivite cu cele ale placuţelor cu
nume ataşate. Toate gaurile trebuie să fie libere şi poziţionate corect.
2..1B. Ar#ături şi accesorii
(a) <lanşe
@aterialul şi modul de îmbinare a flanşelor vor fi în conformitate cu
clauzele relevante ale specificaţiilor referitoare la fiecare material de conductă.
+imensiunile, poziţionarea şi numărul golurilor de trecere a şuruburilor prin
flanşe vor fi conform D$% 4665#1, -$ E9 36/1#1, +D9 1563 sau ec"ivalent, cu
scopul de a permite asamblarea tuturor tipurilor de racorduri, robinete şi
accesorii.
*ama de presiuni nominale pentru flanşe va fi cel puţin egală cu cea mai
ridicată presiune a conductelor şi fitingurilor la care sunt anexate, dar cu o
presiune nominală de cel puţin 9 36.
(b) =arnituri şi inele de etanşare
*arniturile şi inelele de etanşare vor fi fabricate din cauciuc natural sau
sintetic, adecvat pentru utilizarea la apă potabilă, cu o grosime de minimum
8mm în conformitate cu $T'$ 3488#0/, -$ 12/2;3//6 sau ec"ivalent şi vor fi
de două tipuri;
- garnituri plate fără inserţie metalică<
- garnituri cu inserţie metalică.
+epozitarea inelelor sau a garniturilor din cauciuc se va face la întuneric,
ferite de îng"eţ sau supraîncălzire, libere de orice tensiune.
(c) iuliţe6 şaibe6 şuruburi 
Iuruburile folosite la îmbinarea flanşelor vor fi în conformitate cu $C D$%
263G;3//2 sau $C D$( 2630;3//2 # Iuruburi cu cap "exagonal parţial,
respectiv total filetate, *rad (.
Iaibele folosite la îmbinarea flanşelor vor fi în conformitate cu $C D$%
245/#8;3//G # Iaibe plate pentru şuruburi şi piuliţe cu diametrul nominal al
filetului până la 356 mm. *rad ' ... (.
iuliţele folosite la îmbinarea flanşelor vor fi în conformitate cu $T'$
/11#0/ # iuliţe "exagonale (lasa de execuţie ( sau ec"ivalent.
iuliţele, şuruburile şi şaibele vor fi zincate, iar înainte de strângere,
şuruburile vor fi unse cu vaselină grafitată.
Iuruburile vor fi suficient de lungi pentru ca cel puţin o spiră a filetului să
depăşească piuliţa atunci când aceasta este strânsă.
(d) daptoare şi cuplaje
'daptoarele şi cuplajele se folosesc pentru uşurinţa demontării, pe
conductele din oţel, olietilenă J( sau pentru trecerea de la oţel la
EO+J( şi pot fi;
- adaptor universal cu flanşă<
- cuplaje flexibile cuplaj universal!<
- cuplaje flexibile de trecere de la oţel la EO+J(<
- compensatoare de montaj cu burduf<
 

- compensatoare de montaj cu presetupă.

@aterialul din care sunt alcătuite adaptoarele şi cuplajele, poate fi fonta
ductilă conform +D9 3G/8 sau -$ 140/ # grad 216#31! sau oţel conform -$
E9 36615;3//6 # grad PE 286'!, acoperite cu vopsea sau răşini epoxidice,
astfel încât să poată fi montate atât în cămine, cât şi îngropate.
regătirea capetelor conductelor pentru cuplajele respective va fi făcută
 în conformitate cu cerinţele # toleranţele specificate de către roducător.
(e) &ane cu sertar 
Janele cu sertar vor fi, în funcţie de utilizare, cu flanşe sau cu mufe.
Janele sertar cu flanşe vor fi montate în cămine incendiu, goliri, b]#
pass, etc.!, iar vanele cu mufe vor fi montate îngropat vane de linie pe reţea,
etc.!, pentru presiunea precizată în proiect.
resiunea nominală a vanelor cu sertar va fi cel puţin egală cu cea mai
 înaltă presiune de pe conductele pe care sunt montate 9 G, 9 36, 9 3G!.
+irecţia de operare va fi în sensul acelor de ceasornic pentru a înc"ide
robinetul. Janele vor fi prevăzute cu plăcuţe indicatoare pentru poziţia înc"isă
şi cea desc"isă.
Janele cu sertar vor fi alcătuite din materiale rezistente la coroziune.
(orpul şi sertarul vor fi făcute din fontă ductilă, conform E9#35G8, +D9 3G/8,
-$ 140/ sau ec"ivalent.
(omponentele interne, altele decât sertarul, vor fi făcute din oţel
inoxidabil, bronz, alamă nic"elată sau alte materiale rezistente la coroziune.
$ertarul va fi înglobat în cauciuc E+@! vulcanizat.
Toate vanele cu sertar cu mufe ce se vor monta îngropat vor fi furnizate
 împreună cu tijă de manevră, tub de protecţie a tijei de manevră şi capac din
fontă turnată. +e asemenea, se vor instala plăcuţe ce vor indica poziţia fiecărei
vane îngropate.
Toate vanele cu sertar cauciucat care se vor monta în cămine vor fi
furnizate împreună cu roata de mână din fontă turnată, garnituri, piuliţe şi
şuruburi.
(e1 ) &ane cu sertar cu flanşe
Janele cu sertar cu flanşe vor avea dimensiunile între flanşe conform +D9
8161 # partea 3 # P2 corp îngust! sau P5 corp normal! şi vor avea
dimensiunile flanşelor, poziţionarea şi numărul golurilor de trecere a
şuruburilor conform D$% 4665#1, -$ E9 36/1#1, +D9 1563 sau ec"ivalent.
(e2 ) &ane cu sertar cu mufe
Janele cu sertar cu mufe vor avea dimensiunile conform +D9 8851 #
partea 2 şi vor fi adecvate montării pe conducte din EO+.
entru a împiedica smulgerea conductei din polietilenă din mufa vanei se
va prevedea la ramificaţii realizate cu piesă T, piesă şa de electrofuziune sau
colier mecanic! un bloc din beton simplu ( 25 #-c 5! cu dimensiunile de 56 x
56 x 56 cm.
(f) &ane fluture
Janele fluture vor fi de tipul acţionate manual, vor fi montate între flanşe
şi vor avea găuri de centrare. Janele vor fi livrate cu mâner de acţionare şi în
cazul vanelor cu reductor, cu mecanism de înc"idere cu indicatoare care arată
poziţia discului.
Janele fluture vor avea dimensiunile conform D$% 5451, -$ 5355, +D9
 

8161#`3 sau ec"ivalent. oziţia găurilor de centrare va fi conform D$% 4665#1,

-$ E9 36/1#1, +D9 1563 sau ec"ivalent. Toate vanele vor fi adecvate pentru
apa potabilă. Janele vor fi livrate împreună cu piuliţe şi şuruburi.
resiune nominală va fi cel puţin egală cu cea mai mare presiune de pe
conductele şi fitingurile care sunt conectate, dar cu o presiune nominală 9 36,
9 3G.
+irecţia de operare va fi în sensul acelor de ceasornic pentru a înc"ide
robinetul. Janele vor fi prevăzute cu plăcuţe indicatoare pentru poziţia înc"isă
şi cea desc"isă.
(!) &ane de re!laj 
Janele de reglaj prevăzute în proiect sunt automate şi pot fi; vană de
reducere a presiunii, vană reglare de debit şi vană de reducere a presiunii şi
reglare de debit. Janele vor fi îmbinate cu flanşe, vor avea corpul din fontă,
părţile interioare din materiale rezistente la coroziune aliaje de bronz, inox,
etc.!, iar părţile de înc"idere vor fi acoperite cu cauciuc E+@!.
+imensiunile, poziţionarea, numărul golurilor de trecere a şuruburilor
prin flanşe, vor fi conform D$% 4665#1, -$ E9 36/1#1, ( 1563 sau ec"ivalent.
recizia de reglaj a vanelor trebuie să fie în intervalul 1 # 5 ?.
Jana de reducere a presiunii reduce, controlează şi menţine constantă o
presiune aval prestabilită, indiferent de variaţiile de presiune şisau de debit
din amonte.
Jana de reglare a debitului controlează şi menţine în aval un debit
maxim prestabilit, indiferent de variaţiile de debit şi presiune din amonte ale
sistemului.
Jana de reducere a presiunii şi de reglare a debitului reduce, controlează
şi menţine constantă, presiune aval prestabilită şi în acelaşi timp controlează şi
menţine în aval un debit maxim prestabilit, indiferent de variaţiile de debit
şisau presiune din amonte ale sistemului.
Janele de reglaj vor fi montate orizontal, de regulă în cămine, vor fi
prevăzute cu conductă de b]#pass, iar vanele de reducere a presiunii simple
sau şi cu reglare de debit! vor avea prevăzut în aval un ventil de
suprapresiune, pentru protecţia conductelor din aval.
($) &ane sferice
Cobinetele sferice vor fi instalate pe conducte având până la 9 3G bar,
vor fi cu filet interior şi exterior, vor fi livrate cu mâner de acţionare şi pot fi
metalice sau din J(, în funcţie de utilizare căminele de aerisire #
dezaerisire!.
Cobinetele sferice vor fi din J(, iar la căminele de reducerea presiunii
sau reglare de debit vor fi metalice.
(i) 'lapetele de reţinere
(lapetele de reţinere pot fi de tipul cu clapă, montat cu flanşe, având
dimensiunile între flanşe conform +D9 8161#PG şi dimensiunile flanşelor,
poziţionarea şi numărul golurilor de trecere a şuruburilor, conform D$% 4665#1,
-$ E9 36/1#1, +D9 1563 sau ec"ivalent, sau cu arc, montat între flanşe.
entru împiedicarea accesului animalelor sau insectelor în interiorul
rezervoarelor prin intermediul conductelor de prea#plin, la gurile de descărcare
sau la căminele de deversare, se vor prevedea clapete antibroască.
'cestea vor fi prevăzute cu flanşă, care va avea dimensiunile,
 

poziţionarea şi numărul golurilor de trecere a şuruburilor, conform D$% 4665#1,

-$ E9 36/1#1, +D9 1563 sau ec"ivalent.
(j) &entile de aerisire ; dezaerisire
Jentilele de aerisire # dezaerisire instalate pe conductele de aducţiune!
şi de dezaerisire instalate în reţeaua de distribuţie! vor fi automate, şi vor
 îndeplini următoarele condiţii;
- să evacueze aerul la umplerea conductei sau aerul acumulat în
punctele înalte din conducte în condiţii normale de funcţionare<
- să permită intrarea aerului când presiunea din conductă scade sub  atm
 în timpul golirilor.
Jentilele vor fi din material plastic de înaltă rezistenţă astfel încât să
poată fi instalate pe conducte 9 3G!, vor fi de tipul cu filet exterior şi vor fi
cuplate la conducte prin intermediul unui colier şi al unei vane de înc"idere
robinet sferic!.
(>) &entile de suprapresiune (protecţie împotriva loviturii de berbec)
entru protejarea conductelor reţelei de distribuţie din aval de căminele
cu vană reductoare de presiune în caz de defectare a vanei! şi protejarea
conductelor de aducţiune împotriva loviturii de berbec, se vor instala ventile de
suprapresiune.
Jentilul de suprapresiune va acţiona imediat şi va elibera rapid apa
rezultată din unda de presiune. entru prevenirea inundării căminului, ventilul
va fi legat la exteriorul căminului printr#o ţeava din oţel carbon. entru
uşurinţa demontării se va prevedea un robinet sferic cu filet interior#filet
exterior.
Jentilul va avea corpul din fontă, celelalte materiale componente fiind
aliajele de bronz, oţelul inox sau alte materiale rezistente la coroziune.
*arniturile vor fi din cauciuc E+@!.
@odul de îmbinare va fi cu filet. Dnstalarea se va putea face fie vertical,
fie orizontal.
Dnspecţiile şi întreţinerea se pot face fără a sc"imba presiunea
prestabilită şi fără a demonta ventilul.
Jentilul va fi reglat în fiecare caz pentru a fi declanşat la o presiune mai
mare cu 6,5 # 3 bar decât presiunea de regim a aducţiunii sau decât presiunea
redusă aval după vana de reducere de presiune!.
(l) 'apace şi rame pentru cămine
'ccesul în căminele de vane, aerisire, golire sau de alt tip se va face
printr#un capac din fontă.
'nsamblul capac şi ramă va fi în conformitate cu $T'$ 1860#03 şi va fi
de tipul carosabil sau necarosabil, în funcţie de poziţia căminului faţă de
drumurile existente.
Cama capacului va fi inclusă în partea superioara a plăcii căminului de
vizitare.
2..2. 4ro!a de presiune a conductelor
Elemente definitorii 
Ceţelele de distribuţie şi de aducţiune nou executate trebuie să fie
supuse probei de presiune înainte de executarea umpluturilor de pământ.
$copul probei de presiune este verificarea etanşeităţii tuburilor, îmbinărilor
acestora şi a tuturor accesoriilor, precum şi a stabilităţii tuburilor.
 

roba de presiune a conductelor se realizează conform $T'$ 23G8#8.

robarea conductelor la presiune se face pentru fiecare tip de conductă, după o
spălare prealabilă.
9u se admite proba de presiune pneumatică cu aer comprimat!.
roba de presiune pentru reţelele din EO+ se face conform datelor
producătorului D11, (ap. 5, art. 50!.
Mmplerea tuburilor cu apă potabilă se începe de la punctul cel mai de jos
a tronsonului de probat şi numai după montarea dispozitivelor ce asigură
eliminarea aerului, în perioada de umplere se vor desc"ide "idranţii de
incendiu şi cişmelele de pe tronsonul probat, pentru eliminarea aerului.
+upă umplere se recomandă o aerisire finală, prin realizarea unei uşoare
suprapresiuni până la eliminarea totală a bulelor de aer din apă. 'poi se
procedează la înc"iderea dispozitivelor de aerisire.
Cidicarea presiunii, după umplere, se face în trepte, secţiunile de
 îmbinare şi celelalte secţiuni specifice fiind sub permanenta supraveg"ere a
personalului de specialitate. &n cazul în care aerisirea nu este făcută
corespunzător, sesizată prin raportul necorespunzător dintre cantitatea de apă
introdusă şi creşterea presiunii, se procedează la reducerea presiunii, şi o nouă
aerisire, după care se reia procesul.
resiunea de probă se realizează şi se măsoară în punctul cel mai
coborât al reţelei. $e vor utiliza numai pompe cu piston.
&n cazul în care apar deplasări neimportante ale tubului sau pierderi
nesemnificative de apă în timpul ridicării presiunii, se poate continua ridicarea
presiunii până la presiunea de probă, dacă acest lucru nu generează efecte
negative importante.
entru conducte din oţel carbon sau oţel zincat, presiunea de probă este
de 1 x presiunea de regim a tronsonului de conductă respectiv.
+urata probei de presiune este de 3 oră după atingerea presiunii de
probă. roba de presiune a conductelor din oţel se va considera reuşită dacă
scăderile de presiune înregistrate pe perioada de probă se încadrează în limita
a 8 ? din presiunea de probă şi nu apar scurgeri vizibile de apă.
entru conductele din 4E>D  sau 4,/< presiunea pe durata pregătirii
conductei pentru probă este, de regulă, 3,5 x 9, iar presiunea la începutul
perioadei de probă propriu#zise trebuie să fie de minimum 3,5 x 9.
+eoarece conductele din material plastic au dilatări mari la creşterea
temperaturii o sc"imbare a temperaturii cu 36 ( poate conduce la variaţii ale
presiunii cu 6,5 #3 bar!, este foarte important ca în măsura posibilităţilor!
proba de presiune să se termine în perioade ale zilei cu temperaturi
aproximativ egale. 'stfel, se va acorda o atenţie sporită măsurării temperaturii
exterioare pe toată durata probei de presiune. Este interzisă efectuarea
probelor de presiune în perioadele cu soare puternic, ce poate provoca variaţii
mari ale temperaturii conductelor.
&n acelaşi timp, conductele din EO+ prezintă deformaţii datorate
presiunii. 'stfel, la o presiune egală cu presiunea nominală şi la temperatura
apei de 16R(, creşterea volumului conductei este de cca. 1 ? faţă de starea
normală. 'ceastă creştere are loc în timp, dar se opreşte după 36#31 ore.
)uând în considerare cele de mai sus, este foarte important să se
pregătească în mod corect tronsonul de conductă pentru proba de presiune.
 

'ceastă pregătire serveşte la stabilizarea variaţiilor datorate presiunii şi

temperaturii, asigurând astfel o probă cu rezultate corecte.
regătirea pentru proba de presiune se realizează ridicând presiunea apei
din tronsonul de probă şi menţinând#o timp de 36 ore. (itirile şi corecţiile
necesare ridicarea presiunii la 3,5 x 9! se fac din 1 în 1 ore, ultima corecţie
făcându#se după 36 ore. $e recomandă ca proba de presiune propriu#zisă să
 înceapă după două ore de la ultima corecţie a presiunii, cu condiţia ca
presiunea din conductă să fie de cel puţin 3,8 x 9.
ornind de la presiunea înregistrată la finalul perioadei de 1 ore de la
ultima corecţie a presiunii se vor citi presiunile din oră în oră, pe perioada de
probă propriu#zisă, care pentru conductele din EO+J( este de 8 ore.
roba de presiune a conductelor din EO+J( se va considera reuşită
dacă scăderile de presiune înregistrate din oră în oră pe durata perioadei de
probă nu depăşesc în medie 6,3 baroră şi nu apar scurgeri vizibile de apă.
$căderea presiunii, după înc"eierea probei, se face în trepte, îmbinările
neetanşe se taie şi se reia întreg procesul de sudură.
+esfăşurarea probei de presiune, cu toate datele din măsurările
efectuate se înscriu în fişele speciale, care fac parte integrantă din
documentaţia necesară la recepţia lucrărilor. 'ceste fişe trebuie să cuprindă şi
toate constatările pe perioada probei şi remedierile efectuate.
2..21. Spălarea şi de$infectarea conductelor
+upă înc"eierea probei de presiune şi refacerea eventualelor îmbinări
neetanşe, se procedează la spălarea şi dezinfectarea conductelor, conform
prevederilor $T'$ 23G8#8. $pălarea se face de către 'ntreprenor cu apă
potabilă, pe tronsoane de 366#566 m.
$pălarea conductelor se va face pe tronsoane prin desc"iderea
"idranţilor, asigurându#se un debit care să realizeze o viteză minimă de 3,5
ms. +urata spălării este determinată de necesitatea îndepărtării tuturor
impurităţilor din interiorul tubului. &n cazul în care se spală mai multe
tronsoane succesive, spălarea se va face dinspre amonte către aval.
+ezinfectarea se face imediat după spălare, pe tronsoane separate de
restul reţelei şi cu branşamente înc"ise. +ezinfectarea se face de regulă cu clor
sau cu o altă substanţă dezinfectantă, sub formă de soluţie, care asigură în
reţea minimum 15 # 86 mg clor activ la 3 l apă.
$oluţia se introduce în reţea prin "idranţi sau prin prize special
amenajate şi se verifică dacă a ajuns în întreaga parte de reţea supusă
dezinfectării. Jerificarea se face prin "idranţii sau cişmelele de la capetele
tronsoanelor, umplerea fiind considerată terminată în momentul în care soluţia
dezinfectantă apare în toate punctele de verificare, în concentraţia dorită.
$oluţia se menţine în reţea timp de 12 ", după care se evacuează prin
robinetele de golire sau prin "idranţi şi se procedează la o nouă spălare cu apă.
$pălarea se consideră terminată în momentul în care mirosul de clor
dispare, iar clorul rezidual se înscrie în limitele admise de normele sanitare.
+upă terminarea spălării este obligatorie efectuarea analizelor fizico#
c"imice şi bacteriologice. $e recomandă ca evacuarea apei provenind da la
dezinfectarea reţelei în reţeaua de canalizare să se facă cu luarea măsurilor
necesare de neutralizare a clorului.
%peraţiunea de dezinfectare se repetă ori de câte ori este necesar până
 

când trei analize bacteriologice consecutive, recoltate la extremitatea aval,

arată că apa îndeplineşte condiţiile de potabilitate.
&n cazul în care între dezinfectarea şi darea în exploatare a reţelei trece o
perioadă de timp mai mare de trei zile sau în cazul în care, după dezinfectare,
apa transportată prin tronsonul respectiv nu îndeplineşte condiţiile
bacteriologice şi biologice de calitate, dezinfectarea se repetă.
2..22. Recep"ia lucrărilor de conducte
Cecepţia lucrărilor se face în conformitate cu 311#// (ap. G art. G.0 #
G.33!, cu prevederile prezentului (aiet de sarcini şi cu regulamentul în vigoare
privind efectuarea recepţiei obiectivelor de investiţii elaborat de @.)..T.).
$e va respecta Cegulamentul aprobat cu O.*. 148#3//2.
Cecepţia reţelelor şi conductelor se face prin analizarea obligatorie a
proceselor verbale de constatare a următoarelor elemente;
- recepţia materialelor privind certificatele de calitate şi verificare a
dimensiunilor<
- asigurarea etanşeităţii conductelor constatată prin procesele verbale
 înc"eiate la probele de presiune<
- recepţia pe parcurs a izolaţiei anticorozive unde este cazul!.
)a recepţie se verifică şi se consemnează existenţa şi corecta funcţionare
a tuturor armăturilor şi dispozitivelor prevăzute în proiect precum şi a
traseelor, căminelor de vane, etc.
Jerificările se referă atât la elementele de construcţii, cât şi la instalaţiile
"idraulice, mecanice, electrice, etc. şi se fac cu respectarea standardelor şi
actelor normative în vigoare.
2.B. L/R0R DE DRMR
+acă nu se specifică altfel, toate lucrările de drumuri din această
secţiune vor fi efectuate în conformitate cu normativele in vigoare.
2.B.1 Lucrările de terasa#ent pentru dru#uri
'tunci când densitatea terenului uscat la o adâncime de 6.8 m de
la nivelul platformei este sub /6? din densitatea maximă a terenului uscat,
determinată conform prevederilor standardelor şi normativelor naţionale
aplicabile, în vigoare, terenul de fundare va fi refinisat şi compactat la /6? din
densitatea maximă a terenului uscat.
Mmplutura mai jos de 6.8 m adâncime sub nivelul de platforma
va fi compactata la /6? din densitatea maximă a terenului uscat.
Mmplutura ce se încadrează în 6.8 m adâncime sub nivelul de platforma
va fi compactata la /5? din densitatea maximă a terenului uscat.
'tunci când se compactează secţiuni din subsol, se va acorda o
atenţie specială condiţiei ca terenul de fundare natural sau umplutura să fie
compactate cu o usoară pantă spre exterior pentru a se asigura o bună
scurgere a apei de suprafaţă.
@aterialul excavat pentru patul de suport al drumului care este adecvat
pentru umplutură va fi utilizat în acest scop în măsura în care este posibil.
2.B.2 :inisarea şi protec"ia terenului de fundare 
&n momentul în care terenul de fundare a fost compactat în gradul dorit,
suprafaţa va prezenta un strat paralel cu suprafaţa finisata a carosabilului şi cu
nivelele şi secţiunea transversală corecte.
$uprafaţa finisată a terenul de fundare va fi aprobată de către
 

Dnginer înainte de amplasarea materialului de egalizare.

Terenul de fundare, odată compactat, cu forma definitivă şi aprobat, va fi
protejat şi menţinut bine drenat. Mtilajele şi materialele nu vor fi depozitate
sau stivuite pe strat.
Traficului 'ntreprenorului nu i se va permite să treacă peste terenul de
fundare finalizat, decât dacă se aprobă de către Dnginer. 'ntreprenorul va
repara, pe c"eltuiala sa, orice portiuni moi sau deteriorări ale terenului de
fundare.
2.B.5 :or#a"iunile de dru#uri 
Pormaţiunea drumului va fi suprafaţa obţinută după finalizarea oricăror
săpături.
Pormaţiunile, imediat înainte să fie acoperite cu material de sub#bază sau
cu material de bază pentru şosele, vor fi curate, lipsite de nămol sau mâl şi
modelate şi compactate corespunzător pentru a forma o suprafaţa netedă şi
uniformă.
regătirea şi tratarea suprafeţei tuturor formaţiunilor vor fi
efectuate după restabilirea tuturor excavărilor pentru servicii.
'colo unde material nepotrivit apare natural la nivelul formaţiunii,
acesta va fi excavat după indicaţiile Dnginerului şi vor fi îndepărtate de pe
şantier. *olul rămas va fi umplut cu un material de granulare sub#bazic
compactat, în straturi ce nu depăşesc 115 mm.
Pundația va fi compactată astfel încât densitatea uscată a celor 356 mm  
de deasupra pământului să nu fie mai mică de /5? din densitatea uscată
maximă. 'colo unde subgraful este în pământ natural, compactarea se va
efectua la sau în apropierea conţinutului natural de umiditate din
pământ. %rice neregularităţi sau depresiuni care se formează în timpul
compactării fundatiei vor fi corectate prin degajarea suprafeţei acestor locuri şi
prin adăugarea, îndepărtarea sau înlocuirea materialului şi recompactarea
astfel încât suprafaţa a fie netedă şi uniformă. %rice zonă de subgrad
care va deveni nămoloasă, fărâmitată sau slăbită datorită condiţiilor
meteo sau se va avaria în alt mod va fi corectată şi pregătită din nou de
către contractant după cum se specifică mai sus.
2.B.+ E*ecutia patului de fundare
Dn 20 de ore de la finalizarea formaţiunii drumului, materialul de
granulare inferior va fi împrăştiat şi compactat la grosimea necesară. $ub#baza
va fi protejată de deteriorare datorită pătrunderii apei, efectelor adverse ale
vremii şi utilizării ec"ipamentului 'ntreprenorului.
-aza va conţine unul din următoarele materiale;
a! iatra de fundare selectata
b! iatra sfărâmată
c! -aza de balast stabilizat cu ciment.
ietrişul selectat sau piatra sfărâmata vor avea o grosime de minim 356
mm sau cea impusă de condiţiile existente ale terenului. @aterialul pentru
baza va fi bine calibrat, în conformitate cu următoarele cerinţe;
Jaloarea (-C după 12 ore de înmuiere nu va fi mai mică de 06?
)imita lic"idului şi indicele de plasticitate nu vor depăşi 15? şi respectiv
0? )imitele de calibrare vor fi;
Mari#ea sitei 4rocenta(ul de trecere a #asei
 

45 mm 366
84.5 mm 05 A 366
16 mm G6 A 366
36 mm 26 A 45
5 mm 15 A 25
G66 micron 0 A 11
45 micron 6 # 36
@arimea particulelor va fi determinata prin metoda spalarii si cernerii, conform
prevederilor
standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

ietrişul selectat şi piatra sfărâmată vor fi compactate la 366? din

densitatea maximă uscată.
(ompactarea se va executa prin udare şi cu cilindrul compresor până
când nu mai apar mişcări vizibile ale materialului de piatra compactata, iar
pietrele din materialul de bază atunci când vor fi aruncate sub cilindru vor fi
sfărâmate. Mn strat de finisare de nisip va fi cilindrat pentru a umple
golurile din suprafaţa. ietrişul selectat stabilizat cu ciment va avea o grosime
de minim 356 mm sau cea impusa de condiţiile existente ale terenului.
ietrişul va fi conform cerinţelor specificate anterior şi va fi stabilizat cu
ciment ortland în procent de G # 0?.
entru a se obţine un amestec uniform de materiale şi apă, pietrişul
selectat stabilizat cu ciment va
fi fabricat intr#un malaxor, transportat la amplasament şi compactat la 366?
din densitatea maximă uscată.
+acă condiţiile permit şi Dnginerul aprobă, baza de pietriş selectat
stabilizat cu ciment va fi fabricata pe şantier, cu ajutorul unor biele rotative şi
cisterne de apă pentru a se obţine o baza bine amestecată.
(ondiţiile de compactare vor rămâne nesc"imbate, de ex. 366? din
densitatea maximă uscată. @aterialul va fi dispus, împrăstiat egal şi
compactat, împrăştierea efectuându#se în paralel cu dispunerea.
@aterialul pentru baza drumului va fi împrăstiat de preferinta intr#un
singur strat, utilizându#se o maşină de derulat sau un utilaj similar aprobat.
@aterialul va fi împrăstiat astfel încât după compactare grosimea totala să fie
conforma cerinţelor.
'ntreprenorul va organiza lucrarea astfel încât să fie evitate îmbinările
longitudinale pe materialul întărit.
+acă nu este posibil, atunci înainte de începerea lucrării pe o îmbinare
longitudinală de material întărit, marginea compactata anterior, în cazul în care
a fost expusă mai mult de o ora, va fi tăiată vertical pentru a se obţine o faţă
ec"ivalentă cu grosimea specificată a stratului de material corect compactat.
(ompactarea bazei drumului la un minim de 366? din densitatea
maximă uscată va fi finalizata de îndată ce este posibil după ce materialul a
fost împrăstiat.
Ec"ipamentul de compactare nu se va sprijini direct pe materialul întărit
sau deja întărit dispus anterior, decât în măsura în care este necesar pentru a
se obţine compactarea specificată a îmbinării.
$e va acorda o atenţie specială obţinerii compactării complete în
 

vecinătatea îmbinărilor longitudinale şi transversale, iar 'ntreprenorul va

folosi suplimentar compactoare mici speciale dacă este necesar sau se dispune
de către Dnginer. @aterialul necompactat sau slab compactat din vecinătatea
 îmbinărilor de construcţie va fi îndepărtat şi înlocuit cu material proaspăt.
$uprafaţa fiecărui strat de material compactat, la finalizarea compactării,
va fi bine înc"is, nu se va misca sub utilajul de compactare şi nu va prezenta
planuri de compactare, creste, fisuri sau material necompactat.
Nonele necompactate, separate sau în orice alt mod defecte vor fi
refăcute la grosimea stratului şi recompactare.
+acă aceasta nu se poate realiza în 1 ore de amestecare, remedierea va
cuprinde spargerea materialului pe întreaga grosime a stratului, îndepărtarea
lui şi înlocuirea cu material proaspăt amestecat şi compactat conform
$pecificatiei. Dmediat după finalizarea compactării, baza va fi maturata timp de
cel puţin 4 zile, cu excepţia cazului când se dispune contrar de către Dnginer.
@aturarea se va realiza fie prin acoperirea cu un înveliş de plastic
impermeabil, asigurat împotriva vânturării de pe suprafaţa cu îmbinări
suprapuse pe cel puţin 866 mm şi stabilizate astfel încât să se evite pierderea
de umiditate sau în conformitate cu clauzele din $pecificatie ce se refera la
beton, sau prin pulverizare cu un compus de maturare aprobat. &n ciuda celor
menţionate anterior, 'ntreprenorul va construi baza drumului conform
condiţiilor şi specificatiilor emise de 'utoritatea sau @unicipalitatea în cauza.
$pecificatia care a fost inclusa aici va fi aplicată numai în absenta unor condiţii
speciale ale acestor autorităti
 

(ompactarea va fi efectuată în conformitate cu următorul tabel;

Tipul Nu#ăr de treceri pentru
utila(ului straturi nu #ai groase de
de /ategorie 11 ## 1; 22;
co#pacta ## ##
re
)ăţimea cilindrului masa per
(ilindru 9epotriv
metru; 9epotriv
compresor 3G it
este 1466 Qg până la 5266 Qg it
neted 0 9epotriv
peste 5266 Qg 3G it

9epotriv
@asa pe roată; 9epotriv it
(ompresor este 2666 Qg până la G666 Qg 31 it 9epotriv
cu roţi este G666 Qg până la 0666 Qg 31 9epotriv it
pneumatice este 0666 Qg până la 31666 Qg 36 it 9epotriv
este 31666 Qg 0 3G it
31 9epotriv
it
@asa per metru lățimea roţii  
9epotriv
vibratoare; 3G
9epotriv
it
este 466 până la 3866 Qg G
it
este 3866 Qg până la 3066 Qg 3G 9epotriv
2 it
(ompresor este 3066 Qg până la 1866 Qg 8
G
36
cu vibraţii este 1866 Qg până la 1/66 Qg 8
5
este 1/66 Qg până la 8G66 Qg 5 /
1 0
este 8G66 Qg până la 2866 Qg 1 2
4
este 2866 Qg până la 5666 Qg 1 2
este 5666 Qg 8 G
5
@asa per unitate a plăcuţei de
bază; 9epotriv
(ompresor este 3266 Qgm1 până la 3066 0 9epotriv
it
cu plăcuţă Qgm1 it
vibratoare este 3066 Qgm1 până la 1366 5 0
9epotriv
8 it
Qgm1 G
este 1366 Qgm1 36

@asă;
9epotriv
-erbec 366 Qg A 566 Qg 5 0
peste 566 Qg it
5 0
31

2.B.; A#estec ud de #acada# pentru constructie

'mestecul ud de macadam va fi împrăştiat uniform pe sub#bază şi
compactat în straturi nu mai groase de 166 mm la umiditatea optimă a
conţinutului de 6.5?.
&mprăstierea va fi realizată în acelaşi timp cu aşezarea. (ompactarea va
 

fi realizată cât de curând posibil după ce materialul a fost împrăştiat şi va

fi realizată în conformitate cu tabelul din subcapitolul 11.2 paragraful 11
2.B.? eton si#plu pentru constructie
-eton simplu pentru constructia de drumuri va fi de clasa (4.5, şi va fi
 împrăstiat uniform pe sub#bază, turnat şi compactat în straturi nu mai groase
de 166 mm grosime.
&mprăstierea va fi realizată în acelaşi timp cu turnarea. erioada
maximă de timp dintre amestecarea materialelor şi compactarea finală a
oricărui material va fi de 1 ore.
'colo unde este cazul, rosturile în material întărit vor fi evitate. 'colo
unde îmbinările nu pot fi evitate, materialul întărit va fi tăiat vertical pe
 întreaga adâncime a stratului înainte de a aşeza material adiacent suplimentar.
-etonul simplu va fi tratat pentru o perioadă de minim 4 zile. 9ici un fel
de trafic nu va fi permis pe această bază în această perioadă.
2.B.@ Aşternerea #acada#ului !itu#at
Transportarea, turnarea si compactarea macadamului se vor face
conform $C E9 560#1;1660/04.
(ând turnarea se face pe un capăt expus, conexiunea se va trata
aplicând bitum conform $C E9 3/4#21662.
2.B. 4aa(ele asfaltice 
2.B..1 4aa(ele asfaltice de acoperire 
avajele asfaltice de acoperire vor cuprinde;
a! $tratul de beton asfaltic
b! $tratul de legătură
c! $tratul de uzură
Toate acestea reprezintă straturi de beton asfaltic, dar de o compoziţie
diferită, în special în ceea ce privește compoziţia granulometrică a particulelor  
de pietriş. $tratul de beton asfaltic va fi cel mai gros şi cel de uzură cel mai
subțire.
2.B..2 etonul asfaltic a#estecat la cald
'mestecul de bitum pentru straturile suprafeţei se va conforma cerinţelor
amestecurilor produse local. (ompoziţia amestecurilor se prezintă de regula
astfel;
?mplutura de praf inert
a! 5 # 4 ? bitum
b! 46 # 45 ? material calcaros gri sau albastru
c! 18 # 15 ? nisip
'mestecurile de bitum vor fi obţinute de la o staţie de amestec locală
aprobată, în măsura în care este posibil.
Jor fi furnizate Dnginerului numele şi adresele producătorilor locali. 9ici
un amestec bituminos nu va fi fabricat până când formula de fabricaţie nu a
fost înaintată de (ontractor şi aprobată de Dnginer, în scris.
Pormula va indica procentul exact de fragmente cernute şi procentul
exact al asfaltului care va fi utilizat la amestec, inclusiv temperatura de
amestec.
Pormula de fabricaţie se va încadra în gama etalon specificată şi va fi
valabilă până când va fi modificată în scris de Dnginer.
2.B..5 Li#itări deter#inate de condi"iile #eteorologice. 
 

$traturile de bitum vor fi construite numai atunci când baza este uscata
şi vremea nu este ploioasa. 'stfel de straturi nu vor fi dispuse atunci când
temperatura este sub 36 R( şi în scădere, dar pot fi dispuse atunci când
temperatura este de cel putin 0 R( şi în crestere, cu exceptia cazului în care se
dispune altfel de către Dnginer.
2.B..+ 4regătirea 
Dmediat înainte de aplicarea pavajului bituminos, suprafa ța stratului de  
dedesubt va fi curățata cu atenție de materii necompactate sau străine.
$tratul de dedesubt va fi acoperit cu un înveliş adeziv de asfalt lic"id cu
maturare rapidă. $tratul adeziv care va fi utilizat va fi supus aprobării
Dnginerului. &nvelişul adeziv va fi aplicat cu suficient timp înainte de plasarea
amestecului de beton asfaltic astfel încât să asigure o peliculă subţire
adezivă de ciment bituminos care să ofere o bună legătură.
&nvelişul adeziv va fi aplicat intr#un strat uniform cu ajutorul unui
spra] manual sub presiune, în cantităţi de cel puţin 6.1 litri pe metru pătrat
şi nu mai mult 6.8 litri pe metru pătrat de suprafaţă, cu excepţia cazului în
care se dispune contrar de către Dnginer.
aloanele pentru controlul aliniamentului vor fi furnizate, montate şi
 întretinute de către (ontractor, supuse verificării şi corectării Dnginerului, cu
scopul ca )ucrările să se conformeze traseelor indicate pe planuri.
aloanele vor fi montate în paralel cu axul central al zonei ce va fi
pavată, decalate şi spaţiate după cum dispune Dnginerul.
2.B..; Transportul 
'mestecurile bituminoase vor fi transportate de la staţia de amestec la
utilajul de împrăstiere în camioane cu platforme netede şi curate care au fost
unse cu cantitatea minimă de peliculă de ulei aprobat pentru a se preveni
lipirea amestecului de platforma camionului. &ncărcătura va fi acoperită cu
prelate sau alt material adecvat pentru a o proteja de praf sau ploaie şi a
 împiedica pierderea de căldură.
)ivrările vor fi astfel aranjate încât împrăstierea şi cilindrarea
amestecurilor pregătite pentru o zi să poată fi finalizate în timpul zilei, cu
excepţia cazului în care este asigurată o lumina artificială satisfăcătoare
pentru Dnginer.
&ncărcăturile udate în mod excesiv de ploaie vor fi respinse. 9u
va fi permisă remorcarea pe materialul proaspăt dispus.

2.B..? A#plasarea 
avajul asfaltic va fi construit conform grosimii existente înainte de
 îndepărtare şi excavare sau cea indicata pe planuri, având minimul specificat.
Temperatura fiecărui amestec la momentul plasării în utilajul de
 împrăştiere va fi cea indicată de Dnginer, plus sau minus 36 R(.
Mtilajul de împrăştiere va fi ajustat, iar viteza reglată, astfel încât
suprafaţa stratului de asfalt să fie netedă şi cu o asemenea adâncime ca,
atunci când este compactată, să se conformeze la secţiunea transversală
indicată pe planuri.
)ungimea fiecărei benzi amplasate înainte de turnarea benzii
adiacente va fi indicată de către Dnginer.
'tunci când două utilaje de împrăştiere functionează decalat, benzile nu
 

vor fi amplasate înaintea celei adiacente cu mai mult decât permite o

 îmbinare longitudinală la cald, satisfăcătoare între benzi.
&n situaţia în care se realizează o îmbinare longitudinală, o fâsie de 356
mm, de#a lungul marginii lângă care se va amplasa materialul suplimentar, nu
va fi cilindrată până când nu este amplasat materialul suplimentar, cu excepţia
cazului când lucrarea va fi discontinuă.
+upă ce prima bandă a fost plasată şi cilindrată, va fi amplasată banda
adiacentă în perioadă când fâsia de 356 mm necilindrată este fierbinte şi în
stare de usoară compactare.
(ilindrarea benzii adiacente va începe de#a lungul îmbinării. 'mplasarea
amestecului va fi continuă pe cât posibil. &n zonele unde nu este posibilă
utilizarea utilajelor de împrăştiere , amestecul va fi împrăstiat manual şi
 îndreptat cu sisteme de raclaj. &ncărcătura nu va fi amplasată mai rapid decât
poate fi manevrată corespunzător de către muncitorii cu lopeţi şi sisteme de
raclaj.
$uprafeţele de contact ale bordurilor pavajelor construite anterior,
căminelor şi structurilor similare vor fi acoperite cu un înveliş adeziv înainte de
amplasarea amestecului de bitum.
(ompactarea amestecurilor va fi realizată cu cilindre cu trei roţi şi cilindre
compresor în tandem.
(ilindrarea amestecului va începe de îndată ce amestecul poate suporta
cilindrul fără o dislocare nedorită. 9u va fi permisă întârzierea cilindrării
amestecurilor proaspăt împrăştiate.
(ilindrarea iniţială va fi executată cu cilindre compresor în tandem,
urmată imediat de cea cu cilindre cu trei roti.
(ilindrarea va începe la extremitătile benzilor şi va continua către centrul
pavajului, suprapunându#se pe fâsiile succesive cu cel puţin jumătate din
lăţimea rotii din spate a cilindrului cu trei roti.
e curbele supraînălţate, cilindrarea va începe în partea joasa şi va
 înainta către cea înaltă.
+rumurile alternative ale cilindrului se vor efectua pe lungimi uşor
diferite.
Testele de conformitate în ceea ce priveste netezimea vor fi efectuate
imediat după compactarea iniţiala, iar deviatiile în exces de la toleranţele
stipulate vor fi corectate prin degajarea suprafeţei fierbinti cu sisteme de
raclaj şi îndepărtare sau adăugare de material, după cum se
dispune,înainte de continuarea cilindrării. &n general, cilindrarea se va executa
astfel încât să rezulte o suprafaţa netedă şi va fi continuată până ce se va
obţine o densitate de cel puţin 366?.
&n timpul cilindrării, rotile cilindrului vor fi umezite astfel încât să se
prevină lipirea amestecului de acestea, dar nu se va permite excesul de apă.
'ntreprenorul va furniza cilindre adiţionale şi suficiente dacă se
constată că nu se atinge densitatea pavajului. &n zonele care nu sunt
accesibile pentru cilindre, amestecul va fi compactat cu atenţie cu bătătoare
manuale la cald, cu o greutate de cel puţin 36 `g, cu o suprafaţă de batere de
cel mult 866 cm.
9u va fi permisă repararea stratului superficial al unei zone cilindrate.
%rice amestec care este amestecat cu materii străine, sau în orice
 

alt mod deficient, va fi îndepărtat şi înlocuit cu amestec proaspăt şi

recompactat.
9u se va permite staţionarea cilindrilor pe pavajul care nu a fost complet
compactat.
$e vor lua măsurile de precauţie necesare pentru a se preveni scăparea
de ulei, grăsime, petrol sau alte materii străine pe pavaj, indiferent ca cilindrul
funcţionează sau stationează.
'ntreprenorul va asigura forţa de muncă competentă care să fie
capabilă să execute lucrările legate de corectarea iregularităţilor pavajului.
$uprafaţa finisată nu va varia cu mai mult de 8 mm atunci când este
testată cu o margine dreaptă de 8.66 m dispusă în paralel cu linia centrală a
pavajului.
+upă finalizarea cilindrării finale, se va verifica netezimea stratului
şi se va corecta orice iregularitate care depăşeşte toleranţă sau care
rezultă în reţinerea apei pe suprafaţa prin îndepărtarea zonei deficiente şi
 înlocuire cu pavaj nou, fără costuri suplimentare.
avajul de bitum finalizat va fi testat în privinţa grosimii după cum
dispune Dnginerul.
'colo unde grosimea se dovedeste a fi cu mai mult de 5 mm mai mică
decât cea stipulată, pavajul deficient va fi înlăturat şi înlocuit cu unul
satisfăcător, fără costuri suplimentare.
Toate îmbinările vor prezenta aceeasi textura, densitate şi netezime
ca şi celelalte zone ale stratului. &mbinările între benzile noi şi cele vec"i,
sau între secţiuni, vor fi realizate astfel încât să asigure o legătură continuă
 între pavajul nou şi cel vec"i.
Toate suprafeţele de contact bătătorite vor fi acoperite cu un
 înveliş adeziv subţire şi uniform înainte de plasarea amestecului proaspăt.
'tunci când marginile îmbinărilor sunt neregulate, în fagure, sau slab
compactate, toate secţiunile nesatisfăcătoare ale îmbinării vor fi bătătorite
astfel încât să expună o suprafaţa uniformă, verticala sau cu panta abrupta, pe
 întreaga grosime a stratului. 'mestecul proaspăt va fi rasc"etat uniform la
punctul de îmbinare, apoi va fi cilindrat. +upă cilindrarea finală nu va fi
permisă circulatia niciunui ve"icul pe pavaj pe o perioadă de cel puţin 12 ore.
2.B..@ A#plasarea !ordurilor
-ordurile din beton prefabricate vor fi amplasate conform
$tandardelor relevante, aliniate şi la nivel, iar bordurile care se constată că
deviază cu mai mult de 5 mm de la aliniament sau nivel, la oricare dintre
capete, vor fi înălţate şi reamplasate.
'colo unde este posibil, bordurile vor fi amplasate înainte de pavaj.
)a refacere, de obicei se refolosesc bordurile iniţiale, cu excepţia cazului
 în care acestea sunt deteriorate.
'cestea vor fi curăţate cu grijă înainte de reamplasare şi vor fi potrivite
la aliniamentul şi nivelul celor nederanjate.
-ordurile dispuse pe un pavaj stabilizat vor fi încastrate intr#un strat de
1;3 mortar nisip#ciment, cu o grosime de 356 mm şi căptusite cu beton,
turnat peste şi în jurul panelor de fixare din oţel anterior inserate în
pavajul crud şi modelate la secţiunea transversală dorită. -ordurile care sunt
amplasate altfel decât pe pavajul de beton vor fi încastrate intr#un strat de 1;3
 

mortar nisip#ciment, cu o grosime de 356 mm, căptusite cu beton şi modelate

la secţiunea transversală dorită.
-ordurile circulare turnate special vor fi introduse în curbe cu raza de 38
m sau mai puţin.
-ordurile vor fi îmbinate cu mortar de ciment, cu excepţia îmbinărilor de
expansiune care sunt realizate cu material de etanşare premodelat, cu o
grosime de 38 mm. &mbinările de expansiune vor fi realizate prin fundaţia şi
betonul de căptuseală.
2.B.. Aleile
latforma şi terenul de fundare al aleilor vor fi pregătite după cum se
stipulează pentru drumuri, cu excepţia cilindrării de probă, care nu este
necesară.
+alele de pavaj vor fi din beton prefabricat nearmat cu o grosime
minima de 56 mm şi având o culoare naturală, cu excepţia cazului în care se
dispune altfel, şi se vor conforma prevederilor standardelor şi normativelor
naţionale aplicabile, în vigoare. @arginile aleilor vor fi din beton
prefabricat.
'cestea vor fi încastrate în fundaţie de beton şi modelate.
9u este necesară o bază dedesubtul aleilor. -aza va fi cea specificată
pentru drumuri, amplasată şi compactată la o grosime minimă de 45 mm, cu
ajutorul unui cilindru cu o masă de cel puţin 1.5 tone sau un alt ec"ipament
aprobat care conferă o compactare ec"ivalentă.
'tunci când se stipulează o suprafaţă finală flexibilă, stratul de bază va fi
etanşat cu un înveliş de bitum diluat, pulverizat la 366 secunde de grad, la o
rată de 3.2 litrim şi va fi acoperit cu un strat de uzură cu textura medie,
având o dimensiune nominală G mm şi o grosime de 15 mm, fabricat şi
amplasat conform prevederilor standardelor şi normativelor naţionale
aplicabile, în vigoare.
'tunci când dalele de beton sunt specificate ca suprafaţa finală,
acestea vor fi încastrate intr#un strat de nisip cu o grosime de 56 mm,
amplasată pe stratul de bază. Dmbinările vor fi realizate din mortar 8;3 nisip#
ciment.
'leile cu suprafaţa din dale de beton nu vor avea în mod normal margini
de beton prefabricat.
2.B..B Testarea
'ntreprenorul va efectua teste la intervalele dispuse de către
Dnginer pentru a demonstra că materialele pentru sub#baza granulară şi
baza drumului se conformează $pecificatiei şi ca densităţile specificate
pentru subsol, sub#baza şi baza drumului sunt atinse.
'ntreprenorul va inspecta şi testa fiecare zonă a stratului pentru
conformarea cu acurateţe la nivelul suprafeţei.
12./ $ubturnarea impermeabilă pentru şoseaua din beton
3 $ubstratul impermeabil va fi alcătuit din "ârtie impermeabilă, sau
strat impermeabil din plastic,
aşezată ca membrană imediat sub beton. $uprapunerile nu vor fi mai
mici de 866 mm şi se vor lua
măsuri pentru a preveni băltirea pe membrană.
2.B.B Su!turnarea i#per#ea!ilă pentru şoseaua din !eton
 

$ubstratul impermeabil va fi alcătuit din "ârtie impermeabilă, sau

strat impermeabil din plastic, aşezată ca membrană imediat sub beton.
$uprapunerile nu vor fi mai mici de 866 mm şi se vor lua măsuri pentru a
preveni băltirea pe membrană.
2.B.1 Ar#area şoselelor din !eton
'rmarea din şoselele din beton va fi plasată astfel încât, după
compactarea betonului, acoperirea sa de sub suprafaţa finisată a dalelor să fie
de G6 mm  36 mm! şi să se termine la 315 mm  15 mm! de la marginile dalei
şi de la toate îmbinările preformate din beton.
)a îmbinările transversale dintre covoare de carcase din oţel,
barele longitudinale se vor suprapune de cel puţin 85 de ori diametrul barei,
cu condiţia ca o astfel de suprapunere să nu fie în nici un caz mai mică de 256
mm. (ovoarele vor fi aşezate astfel încât să menţină aceeaşi spaţiere între
barele longitudinale ca şi în corpul covorului.
'rmătura va fi aşezată deasupra barelor pivot şi a barelor de legătură,
indiferent de toleranţele asupra locaţiei.
2.B.11 Turnarea şoselelor din !eton 
Turnarea, compactarea şi finisarea betonului din şosele va fi efectuată
 într#un singur strat cat mai rapid posibil şi va fi aranjată astfel încât, în orice
secţiune transversală, timpul de finalizare de la amestecul primei doze de
beton până la finalizarea compactării acelei secţiuni să nu depăşească 1 ore.
$uprafeţele şoselelor vor avea o finisare prin cardă manuală, ce va fi
măturată transversal pentru a produce un finisaj neted, cu finisaje executate
cu mistria pe 366 mm în laterale şi la îmbinări.
9eregularităţile de la suprafaţă nu vor depăşi 8 mm când se verifică cu o
margine dreaptă de 8 m.
Costurile din şoseaua din beton vor avea o distanţare maximă de G m.
Piecare al treilea rost va fi un rost de dilataţie, celelalte fiind rosturi de
contractare.
$anturile de pe suprafaţa betonului la rosturi vor avea feţe verticale şi
paralele cu ung"iuri rotunjite la o rază de G mm sau un şanfren lat de G mm, şi
se vor încadra în toleranţa de 75 mm de la o linie dreaptă de#a lungul lungimii
rostului.
@arginile structurilor ce sunt alăturate drumurilor din beton vor
avea o îmbinare separată pe întreaga adâncime a dalei, constând în 15 mm
de c"it de rost cu izolator fierbinte turnat de 15 mm adâncime.
2.B.12 Aşe$area !ordurilor şi canalelor
-ordurile, marginile, canalele şi sectoarele dinţate vor fi aşezate şi fixate
pe un strat de mortar clasa @3, fie pe şoseaua de beton, fie pe o fundaţie
din beton gradul (16. Jor fi aşezate cap la cap dacă nu se specifică altfel în
contract< acolo unde au fost aşezate pe şosele din beton, ele vor fi dotate cu
rosturi ce coincid cu rosturile de mişcare ale şoselei, de lăţimea şi cu c"it
identic cu cel folosit în rosturile din şosele. Toate bordurile vor fi fixate cu
beton gradul (16.
'linierea bordurilor şi canalelor nu se vor abate de la cea descrisă în
contract cu mai mult de 36 mm, fără nici o neregularitate pe feţele vizibile.
2.B.15 :unda"iile pentru trotuare 
Pundaţiile pentru trotuar vor consta în material de granulare sub#
 

bazic împrăştiat uniform şi compactat în straturi de nu mai mult de 366 mm

grosime.
(ompactarea la niveluri corecte se va efectua folosind un cilindru cu
vibraţii ce are o încărcătură statică de cel puţin 3666 Qgm lăţimea cilindrului.
2.B.1+ Aşe$area dalelor din !eton pentru paare 
+alele din beton prefabricat vor fi aşezate pentru a cădea pe materialul
din sub#bază, unite la înc"eieturi în ung"iuri drepte şi fixate cu mortar fără
neregularităţi la suprafeţele de deasupra.
+alele trebuie tăiate pentru a păsui în jurul ramelor de turnare şi, în
lucrările circulare unde raza este de 31 m sau mai mică, vor fi tăiate radial la
ambele margini în liniile cerute.
2.B.1; Aşe$area !locurilor de paa(
$e pavează cu blocuri din beton prefabricat.
2.B.1? Toleran"e pentru suprafe"ele şoselelor finisate 
$uprafeţele finisate la fiecare etapă a construcţiei drumului nu vor varia
de la nivelele descrise în contract cu mai mult decât următoarele abateri
permise;
Suprafa A!aterea per#isă %##'
Pormaţiune şi sub#bază B36, #86
-ază 735
$uprafaţa de uzură sau suprafaţa dalei 7G

(ombinarea toleranţelor permise în nivelele unor drumuri pavate diferite

nu va avea ca rezultat o reducere a grosimii pavajului, excluzând sub#baza, cu
mai mult de 35 mm de la cea specificată, iar neregularitatea maximă permisă
a suprafeţei de uzură sub o margine dreaptă de 8 m va fi de 8 mm.
2.B.1@ Pixarea rigolelor
Cigolele vor fi aşezate şi înconjurate cu beton de clasa (16.
(adrele vor fi încastrate în mortar pe două asize de cărămidărie sau dale
de acoperire a rigolei din beton prefabricat.
2.B.1 Trotuarele din beton
Mnde sunt construite trotuare din beton monolit, suprafaţa finală va
avea un finisaj brut, cu un spaţiu neted de G6 mm realizat cu mistria la
margine. -etonul va fi de *rad (86.
$uprafaţa tuturor treptelor sau scărilor şi trotuarului exterior din beton
va avea un finisaj nelucios.
2.B.1B Traversări de drum si cai ferate
'ceastă lucrare va fi efectuata conform cu cerinţele stabilite de către
autorităţile feroviare şi trebuie să se depună o metodă de lucru detaliată
pentru acordul autorităţilor relevante.
Traversările de cale ferată trebuie să fie proiectate de o companie
specializată de proiectare aprobată de autorităţile feroviare.
Traversările de cale ferată trebuie să fie executate de un
contractor specializat aprobat de autorităţile feroviare.
$e va obtine avizul autorităţilor feroviare pentru orice excavaţii adânci
lângă liniile ferate existente care ar putea afecta stabilitatea căii ferate.
'colo unde conducta este localizata sub drumuri, proiectul va fi
 întocmit luând in considerare încărcările statice si dinamice din trafic.
 

+aca se va folosi te"nologia Kfără săpăturiZ, adică prin folosirea de tunele

sau împingerea de ţevi, se va depune o metodă de lucru detaliată autorităţilor
relevante pentru acordul lor.
Etanşeitatea conductei de descărcare va fi testată înainte de lucrările de
umplere.
2.1. L/R0R DE NSTALA3 ELE/TR/E
2.1.1. Regula#ente şi standarde
Dnstalaţiile electrice vor fi conforme cu toate regulamentele şi
standardele în vigoare la data licitaţiei, în afară de situaţiile menţionate explicit
 în cadrul acestor $pecificaţii. &n general se vor aplica următoarele;
# Cegulamentele DEEE Dnstitute of Electrical and Electronics Engineers!
pentru instalaţii electrice ediţia nr. 3G!<
# Toate standardele E9 şi D$% relevante în domeniu<
# +ocumentul privind sănătatea şi protecţia muncii standard european!
# +ocumentul producătorilor standard european!
# Ceglementările (omisiei Dnternaţionale de Electrote"nică DE(!
+acă nu este specificat un standard anume se va aplica standardul
britanic referitor la problema în discuţie, iar în absenţa acestuia se va ţine cont
de standardul internaţional.
Toate materialele utilizate în realizarea instalaţiilor electrice şi a
utilităţilor aferente trebuie să îndeplinească cerinţele de calitate ale
materialelor folosite şi al manoperei efectuate sub incidenţa acestui (ontract,
reglementări stipulate în )egea nr. 138/ privind durata de viaţă a lucrărilor
specificate în (atalogul publicat în 86 noiembrie 1662 şi intrată în vigoare în 3
ianuarie 1665.
Dn zonele cu pericol de explozie se vor respecta prescriptiile si
standardele romanesti si nu se admit derogari de la aplicarea legislatiei in
vigoare.
2.1.2. 4olaritatea
olaritatea tuturor aparatelor electrice utilizate pentru )ucrările
specificate va fi aranjată după cum urmează;
# pentru aparatele bipolare polul KcaldZ va fi plasat sus sau în stânga! şi
nulul sau KîmpământareaZ jos sau în dreapta!<
# pentru aparatele tripolare sau uadripolare fazele se vor plasa în
ordinea roşu, galben, albastru şi nul privite de sus în jos sau de la stânga la
dreapta în caz de montare verticală sau orizontală şi considerând o privire
frontală pe panou.
Toate cablurile rigide montate între panourile de comandă principale,
panourile de distribuţie, utilajele şi anexele acestora vor fi instalate astfel încât
să respecte amplasarea fazelor şi culorile acestora peste tot în sistem. Toate
cabluri cu miezuri rigide vor fi diferentiate prin culori pentru a fi identificate cu
culorile fazelor pentru circuitele cu trei sau patru conductori. (ircuitele
monofazice vor fi marcate cu roşu sau negru.
2.1.5. Tensiuni şi frecen"e
&n afara situaţiei în care se specifică altceva, toate aparatele şi cablările
vor fi calculate pentru alimentare cu tensiune trifazată, 8x 266186 J, 56 Oz, o
bornă de nul legat la pământ. Porma curbei alimentării va fi sinusoidală.
'limentarea pentru instalaţiile de control, declanşare, alarmă şi
 

semnalizare va fi 12J curent continuu. 'rcurile de încărcare a circuitelor de

 întrerupere a motoarelor vor funcţiona deasemenea la 12 volţi curent continuu.
Tensiunea de control pentru pornirea motoarelor va fi 336J curent
alternativ. Extinderea circuitelor de 336J în afara instalaţiei de pornire nu este
permisă, cu excepţia circuitelor butoanelor opririlor de urgenţă, acolo unde
acestea sunt prevăzute.
(omutatorul cu prize de reglaj şi instalaţiile de încălzire şi luminile vor
funcţiona la 126 J monofazic. Tot ec"ipamentul funcţional la 186J va fi
complet izolat şi etic"etat cu claritate.
'colo unde se utilizează încălzirea şi luminile printr#un panou la 186J,
care în mod uzual conţine ec"ipament cu tensiunea nominală 12J,
ec"ipamentul pentru 186J va fi izolat, acoperit si protejat conform practiciilor
standard pentru instalarea acestui tip de ec"ipamente în clădiri. 9ici un fel de
cabluri aflate sub tensiune nu vor fi accesibile fără folosirea sculelor specifice,
niciun cablu simplu#izolat nu va fi folosit, şi niciun cablu pentru 126J nu va
folosi trasee similare celor pentru 12J.
Toate referinţele despre tensiuni se vor referi la valoarea nominală sau
de calcul a alimentării.
2.1.+. nită"i de #ăsură
Toate informaţiile vor fi unităţi metrice $.D. 'colo unde proiectul te"nic
există în unităţi Dmperiale, dimensiunile şi toleranţele planurilor generale şi a
punctelor terminale vor fi prezentate în unităţi $.D. pentru a se asigura un nivel
de precizie privind identificarea componentelor existente.
2.1.;. :urni$orii de electricitate 
'ntreprenorul va aranja împreuna cu autorităţiile relevante responsabile
alimentarea cu energie electrică prin asumarea oricărei acţiuni de testare şi
inspecţie necesare în cazul surselor de electricitate conectate, funcţie de
necesităţi. entru desăvârşirea testelor şi inspecţiilor, cu cel mult două
săptămâni înainte de cererea de energie, 'ntreprenorul va înainta către Dnginer
o copie a (ertificatului de *aranţie a Dnstalaţiei Electrice şi certificate de test
emise de către compania de furnizare a tensiunii electrice.
2.1.?. Siguran"a electrică 
'ntreprenorul va fi responsabil pentru siguranţa ec"ipamentelor furnizate
şi instalate. e timpul instalării sau testări ec"ipamentelor, 'ntreprenorul va
asigura toate mijloacele de precauţie referitoare la siguranţa personalului
muncitor din şantier. +acă este necesar, vor fi instalate panouri de avertizare
şi împrejmuiri ale zonelor considerate riscante. 'ntreprenorul va fi responsabil
pentru întreţinerea instalaţiilor electrice de către un personal competent şi că
aceste îndatoriri se vor efectua în concordanţă cu procedurile şi testele
standard. &nainte de instalarea oricărui aparat sub tensiune, va fi examinata
temeinic prezenţa murdăriei, apelor sau a altor corpuri străine.
2.1.@. 6onele cu pericol poten"ial e*plo$i 
Nonele cu pericol potential exploziv de la fermentatoare, camerele de
deservire a fermentatoarelor, gazometre si instalatiile de cogenerare vor fi
tratate conform prescriptiilor si standardelor pentru zone de tip EV,
ec"ipamentele si instalatiile fiind conforme mediului exploziv.
2.1.. /o#utator de #edie tensiune %M,'
2.1..1. /erin"e generale 
 

rezentele $pecificaţii se referă la clasa comutatoarele barelor interne de

transport D85. Ec"ipamentul furnizat va trebui sa îndeplinească următoarele
caracteristici;
# să asigure continuitate şi siguranţă în operare<
# să permită o întreţinere uşoară şi minimă<
# să asigure o instalare uşoară cu un minim posibil de lucrări civile<
# sa fie uşor adaptabilă unor viitoare aranjamenteextinderi.
(a alternativă vor fi avute în considerare &ntrerupătoarele de circuit cu
izolatie in vid, (omutatoare de întrerupere a încărcărilor şi $eparatori.
Mnităţile întrerupătoare vor fi poziţionate sub forma aliniată a panourilor
cu butoane, aşa cum sunt reprezentate printr#o singură linie. Mnităţile
 întrerupătoare compuse din panouri ne#aliniate şi aflate în sarcină nu vor fi
luate în considerare.
Purnizorul va trebui să demonstreze că are o experienţă vastă în
domeniul comutatoarelor de medie tensiune, să dovedească că a furnizat
ec"ipament similar ca tip şi că s#a constituit într#o reuşită comercială pentru
cel puţin 8 ani, la condiţii similare.
2.1..2. Standarde 
'paratajul de (omutare va trebui să îndeplinească cele mai recente
cerinţe ale standardelor DE(. &n ceea ce priveşte caracteristicele de proiectare
şi construcţie, a condiţiilor de exploatare şi testare prevăzute, aparatajul de
comutare va trebui să îndeplinească recomandările D(E;
# ansambluri ale aparatajului de comutare<
# întrerupătoare de circuit<
# transformatoare de curent<
# transformatoare de tensiune
# relee<
# cabluri joasă tensiune.
'paratajul de comutare va trebui să îndeplinească şi regulile locale;
$tandardele romanesti privind executia instalatiilor electrice.
2.1..5. Tensiunea no#inală şi nielul de scurtcircuit
'paratajul de comutare trebuie să fie corespunzător pentru condiţii de
operare minime 31QJ, trifazic, în sistem 56 Oz. Tensiunea nominală va trebui
să fie cel puţin de 31QJ şi aparatajul de comutare va trebui să corespundă unei
valori maxime termice de rezistenţă; 566@J'31QJ sau 32,5 Q' rms 3 sec.
Cezistenţa termică reprezintă maximul valori permise de scurt#circuit
dintr#o reţea odată ce un regim simetric a fost stabilit şi va fi declanşat de
acţiunea comutatorului, considerată sub o secundă.
2.1..+. Nielul i$ola"iei 
% instalaţie completă a aparatajului de comutare trebuie să aibă o
valoare minimă a curgerii de 45QJ într#o perioadă de 3 minut # 56 Oz # nivelul
minim al izolaţiei să fie de 10QJ conform procedurilor DE( de testare. Jor fi
prevăzute certificate de test tip efectuate de către laboratoare independente.
2.1..;. 4roiectare şi construc"ie 
'paratajul de comutare va fi de tip; interior. Tabloul va fi o incintă
metalică conform DE( 1/0. Puncţiunile pentru întrerupători de circuit (-!,
transformatoare de curent şi conexiuni ale cablurilor de medie tensiune, barele
de transport vor fi aranjate în interiorul a trei compartimente diferite,
 

despărţite în partiţii de paravane izolante sau metalice. &n plus, arangamentele

vor fi făcute pentru compartimentul aparatelor auxiliare de joasă tensiune,
compartiment despărţit de celelalte prin paravane metalice.
roiectarea modulară a barelor de transport va permite dezvoltări
ulterioare ale panoului de comandă în orice direcţie.
2.1..?. Ta!louri
'paratajul de comutare este format din tablouri separate ce adăpostesc,
la modul fix sau retractabil, întrerupătoare de circuit, întrerupătoare de sarcină
şi pac"ete de siguranţe, toate acestea formând un sistem de panouri de
comandă în incinte metalice extensibile. Tablourile sunt adaptate montări pe
pardoseală. (el mai scăzut grad al protecţiei va trebui să fie D85, conform
standardelor DE(.
'paratajul de comutare va trebui să îndeplinească condiţiile de siguranţă
 în operare printr#o combinaţie a blocajelor mecanice de protecţie.
+imensiunile tabloului se vor reduce pe cât mai mult posibil, asigurându#
se asupra faptului ca nu vor fi necesare operaţiuni speciale ulterioare pentru
conectarea cablurilor cu terminaţiile standard ale cablurilor.
Tablourile vor fi proiectate de aşa manieră încât să se prevadă accesul
către orice piesă importantă în timpul operării, la fel de bine ca şi în perioada
operaţiilor de întreţinere.
Tablourile ce sunt parte a aparatajelor de comutare vor fi montate pe
fundaţii simple de beton, cu sau fără canivouri acoperite, funcţie de secţiunea
şi tipul cablurilor.
'cţionarea tuturor instrumentelor necesare în operaţiile uzuale vor trebui
montate pe faţa tabloului. Mn potenţiometru al cablurilor de medie tensiune va
fi prevăzut şi indicat în mod vizibil pe partea din faţă a tabloului.
Toate trecerile inspre celule sau in exterior vor fi etanse pentru evitarea
patrunderii accidentale a rozatoarelor. (a regula generala trebuie ca la orice
punct sub tensiune sa nu poata ajunge pasari sau rozatoare.
2.1..@. nstala"ii de )#pă#-ntare 
Toate panourile metalice vor fi interconectate printr#o bară de cupru ce
se derulează în lungul panoului de comandă. $ecţiune transversală a barei de
cupru trebuie proiectată ca fiind rezistentă la valorile nominale de scurt circuit
ale comutatorului pentru o secundă, în conformitate cu DE( 1/0.
$e vor lua măsuri de asigurare a împământării cablurilor, de preferat prin
mijloace ce asigură o comutare rapidă la împământarea integrală, capabilă să
asigure împământarea cablurilor circuitelor )-$ sau (-! aflate în poziţii
deconectate. &n vederea scurtării perioadelor de întreţinere, va fi posibilă
 împământarea simultană a mai multor alimentatori.
)egătura pentru împământare va fi localizată în compartimentul
cablurilor şi va fi operaţională din faţa oricărui tablou şi va fi independentă de
activitatea oricărui operator. @ijloacele de înc"idere a tablourilor vor trebui să
asigure legătura la împământare în ambele poziţi. oziţia împământări
integrale va trebui să fie vizibilă din faţa panoului de comandă. &ncuietori
mecanice vor trebui să fie prevăzute pentru a evita greşeli de operare, cum ar
fi;
# înc"iderea circuitului de împământare în cazul în care întrerupătorul de
circuit sau întrerupătorul de sarcină sau separatorul sunt în poziţia de operare<
 

# introducerea întrerupătorul de circuit sau înc"iderea întrerupătorul de

sarcină sau a separatorului în cazul în care comutatorul împământării se află pe
poziţia înc"is.
Mn dispozitiv de disipare a capacităţi, un condesantor, va fi amplasat
lângă comutatorul pentru împământare. Ja fi legat la un indicator cu lampă de
neon pentru testarea potenţialului amplasat pe partea din faţă a tabloului.
2.1... Mi(loace de i$olare %pentru )ntrerupătoarele de circuit
retracta!ile' 
&ntrerupătoarele de circuit (-! vor fi de tip retractabil dinspre partea
fixă a tabloului electric şi vor trebui să asigure izolarea dintre barele de
transport şi circuite în cazul deconectării.
&n vederea prevenirii oricărui acces înspre contactele sub tensiune, un
set de două clapete metalice de siguranţă vor fi acţionate pozitiv de către
 întrerupătorul de circuit de#a lungul mişcării retractile, fără nici un efect
gravitaţional sau de ridicare. 'ceste clapete vor acoperi fiecare grup trifazic al
contactelor fixe de pe bara de transport şi circuite, atunci când întrerupătorul
de circuit este îndepărtat. (ele două clapete vor fi inscripţionate cu simboluri
de atenţionare.
roiectarea comutatoarelor nu va facilita operarea manuală a clapetelor
de către ec"ipa de operare c"iar şi în cazul îndepărtării întrerupătorului de
circuit.
2.1..B. Întrerupătoarele de circuit
&ntrerupătoarele de circuit vor fi de tipul cu vid. Ele nu vor necesita nici#o
modalitate specială de întreţinere şi trebuie să aibă o rezistenţă electrică înaltă.
Toate întrerupătoarele de circuit de acelaşi tip şi valoare trebuie să fie
inter#sc"imbabile. &ntrerupătoarele de circuit vor fi de tip retractabil vertical
sau fixe.
&ntrerupătoarele de circuit vor fi de tip mecanic sau electrice cu auto#
declanşare. &ncuietori încastrate vor trebui să fie prevăzute împotriva
manevrelor greşite şi vor fi prevăzute c"ei cu opritor.
(utia polilor va avea izolaţie de tip, pe viaţă, aşa cum este definită în DE(
5G. Jaloarea permisă a curgerilor va fi sub 6,3? pe an. +urata de viaţă va fi
de cel puţin 16 ani.
olii vor fi asamblaţi şi verificaţi în fabrică prin metoda descrisă în
documentele DE( măsurarea acumulăriilor din curgeri!.
+acă este necesar un mecanism de verificare periodică, acesta va fi de
tipul la fiecare 5666 de cicluri.
roiectarea întrerupătoarelor de circuit va permite verificarea condiţiei de
formare a arcurilor electrice la contacte fără desc"iderea întrerupătorilor de
poli.
Dncinta va fi dintr#un material izolant pentru a evita tensiunile din bucşa
curentă a întrerupătorului de curent. +urata de viaţă mecanica va fi de 36.666
desc"ideri. 'ntreprenorul va înainta odată cu oferta relaţia ce va da numărul
de întreruperi al curentul.
&ntrerupătoarele de circuit vor fi însoţite de certificate de test eliberate
de către o autoritate de testare recunoscută de agenţiile internaţionale.
&ntrerupătoarele de circuit vor fi ec"ipate cu un mecanism de operare manual
sau un mecanism de operare electric cu energie stocată prin arc, ce va include
 

cel puţin;
# 3 motor electric, reîncarcă mecanismul imediat ce întrerupătorul s#a
 înc"is sau s#a desc"is<
# 3 releu anti#împingere, pentru prevenirea înc"iderii arcului ce a fost
 încărcat continuu.
'diţional, întrerupătoarele de circuit vor fi prevăzute cu un contor de
operare. e partea din faţă a dispozitivelor de control şi a aparatelor de măsură
a întrerupătoarelor de circuit vor fi prevăzute următoarele;
# indicator mecanic al poziţiei întrerupătorului de circuit, acţionat pozitiv
 în ambele poziţii desc"isînc"is<
# indicator mecanic al stării de încarcare a arcului motorului, aceasta va
trebui să indice clar dacă arcul este încărcat sau nu<
# manetă locală de descărcare a arcului<
# dispozitiv de încărcare manuală a arcului.
$e va prevedea un declanşator manual local pentru înc"iderea
 întrerupătorului şi pe faţa tabloului se va afişa o notă cu dispozitivele de
măsurare şi de control necesare unui serviciu operaţional normal.
&ntrerupătorul de circuit va fi ec"ipat cu un număr suficient cel puţin 4!
de comutatoare auxiliare. Ele vor fi acţionate pozitiv în ambele poziţii şi vor fi
montate în aşa fel încât sa asigure o întreţinere şi inspecţie uşoare.
Ec"ipamentul care necesită contact al suprafeţelor va fi tratat împotriva
coroziunii.
2.1..1. /o#utator deconectat şi co#utator de )ntrerupere a
sarcinii
(omutatoarele întrerupătoare de sarcină şi deconectante vor fi de tipul
cu vid. Ele nu vor necesita nicio modalitate specială de întreţinere şi trebuie să
aibă o rezistenţă electrică înaltă. Dncinta va avea izolaţie de tip, pe viaţă, aşa
cum este definită în standardele DE(. Jaloarea permisă a curgerilor va fi sub
6,3? pe an. +urata de viaţă va fi de cel puţin 16 ani.
Etanşeitatea gazului va fi verificată cu detectorul de pierderi cu "alogen,
conform standardele DE(.
(omutatoarele întrerupător de sarcină şi deconectante vor fi ec"ipate cu
un mecanism de operare manual sau un mecanism de operare electric, ca
opţiune. @ecanismul şi dispozitivele vor fi localizate pe un singur panou
central. (omutatorul de întrerupere a sarcinii va avea prevăzut un indicator de
 întrerupere pozitivă, aşa cum este definit în DE( 31/.
2.1..11. are de transport 
(ompartimentul barelor de transport va fi proiectat de tip modular
 înlesnind alternarea sau extensiile pe orice direcţie a panoului comutatoarelor.
(onform cerinţelor nivelului de izolare, oricare tubulatură cu izolaţie
contractantă la căldură sau bare de transport izolate vor fi acceptate dacă sunt
 îndeplinite cerinţele DE( referitoare la efectele căldurii asupra barelor de
transport.
(ompartimentul barelor va fi separat de celelalte compartimente,
excepţie făcând părţile tabloului ce se constituie în cale de distribuţie de#a
lungul tabloului de comandă. Ja fi un compartiment al barelor de transport
pentru întregul panou de comandă, mărginit de plăci la capetele panoului.
$e vor lua măsuri în vederea înlesnirii expansiunii termice a
 

conductoriilor datorită încărcărilor normale sau scurt circuitelor curenţiilor.

2.1..12. nstala"iile ter#ina"iilor ca!lurilor 
'paratajul de conexiuni va fi astfel proiectat încât conectarea cablurilor
să se facă în faţa panoului de comandă. artea de jos a acestui compartiment
va fi metalică şi va fi dotată cu o placă adecvată conectării cablurilor şi a
terminaţiilor cablurilor, de diferite tipuri. laca de jos va fi ec"ipată cu conuri
cauciucate de fixare şi cleme de fixare ale cablurilor.
2.1..15. Transfor#atorul de curent
'tâta timp cât valoarea scurt circuitului primar şi la modul general
caracteristicile primare ale circuitului electric contează, transformatoarele de
curent trebuie ca la aceiaşi tensiune şi curent să opună aceaiaşi rezistenţă cu a
celui mai relevant întrerupător. Transformatoarele de curent vor trebui să fie
integrate în derularea circuitului.
Transformatoarele de curent vor fi din răşini turnate şi vor îndeplini pe
deplin specificaţiile referitoare la proporţie. (lasa de precizie şi randamentul
fiecărui transformator va fi ales pentru a asigura o bună operare în conlucrarea
cu diferite relee, dispozitive şi instrumentaţia de măsură. Transformatoarele de
curent vor fi identificate individual şi vor fi înaintate certificate de test.
2.1..1+. Transfor#atoare de tensiune 
Transformatoarele de tensiune vor fi de tipul deconectabile, şi vor fi
protejate la partea primară de siguranţe fuzibile de tensiune înaltă. Ja fi
posibilă sc"imbarea uşoară a siguranţelor şi în cazul în care tabloul este sub
tensiune. 'ceastă operaţie va fi efectuată prin faţa panoului.
Transformatoarele de tensiune vor fi de tipul răşini turnate.
Transformatoarele vor fi de tipul o singura fază, cu fază legată la pământ. Ja fi
posibilă blocarea transformatoarelor de tensiune în poziţia deconectată.
&nfăşurătoarea secundară va fi izolată corespunzător şi protejată prin siguranţe
OC(. 'ccesul la siguranţele pentru tensiune joasă va fi permisă doar când
deconectatorul este desc"is.
2.1..1;. Accesorii tensiune (oasă 
Piecare tablou va fi dotat cu un compartiment de tensiune joasă ce va
conţine tot ec"ipamentul necasar. rotejate fiind, toate releele, dispozitive,
instrumentaţia de măsură, secţiunile în lucru ale indicatoarelor şi instrumentele
de control vor fi localizate în acest compartiment şi când este necesar,
indicatorul va fi vizibil din faţă. (ompartimentul de tensiune joasă va fi
amplasat la o înălţime corespunzătoare astfel încât toate indicaţiile să fie clar
observate de către personal de operare, din poziţia stând normal în picioare.
Toate tablourile vor fi dotate cu un set de trei lămpi de indicare pentru
tensiune, cu neon< aceste indicatoare vor fi amplasate pe faţa tabloului şi vor
indica în mod clar care circuit este sub tensiune sau care nu. 'ceste
indicatoare vor fi comandate prin divizori capacitivi amplasaţi în
compartimentul cablurilor.
'diţional, tablourile vor fi dotate cu blocuri de terminale şi elemente de
căldură când este necesar!.
(ablurile subţiri folosite înăuntrul compartimentului de tensiune joasă
pentru legătura diferitelor unităţi auxiliare vor avea următoarea secţiune, nu
mai mică de;
# 1,5 mm1 pentru circuitele conectate la transformatoarele de curent<
 

# 3,5 mm1 pentru celelalte circuite.

(ablurile tensiuni joase vor fi ignifuge, izolate în conducte de J( negru,
clasa 3666J, conform DE( G/5 1#3. (ablurile subţiri pot fi etic"etate la fiecare
terminaţie astfel încât oricare verificare asupra cablurilor să se poată face uşor.
Toate dispozitivele trebuie să fie controlate şi mânuite de la faţa panoului de
comandă.
2.1..1?. Relee 
Celeele trebuie să îndeplinească cerinţele DE( 155. Celeele trebuie să fie
extractibile, montate încastrat şi de tip static. Dnstrumentele şi aparatura de
control trebuie să fie montate încastrat.
2.1..1@. Etic8etarea tensiunilor
Piecare tablou electric va fi prevăzut cu inscripţii ale circuitului prin
etic"ete de mărimi acceptabile şi care să indice clar şi vizibil funcţia tabloului.
2.1..1. ,opsirea 
Toate părţile metalice vor fi protejate împotriva coroziunii. Mn strat final
de vopsea specific lucrăriilor de condiţii grele va fi aplicat asupra tuturor părţile
exterioare ale tabloului electric.
2.1..1B. Teste tipice 
Mrmătoarele certificate de teste vor fi prevăzute în cazul unui tablou
complet;
# testul nivelului impulsului<
# testul frecvenţei puterii<
# testul creşterii temperaturii<
# testul curentului de scurtă durată<
- testul operării mecanice.
2.1.B. Motoare electrice
@otoarele vor fi trifazice cu rotorul în scurt circuit. Jor fi capabile să
reziste fără defecţiune unei suprasarcini egale cu 356? din încărcarea totală,
pentru 35 secunde. arametrii de funcţionare ai motorului vor fi de cel puţin
365? din maximum de putere cerută de instalaţie în condiţii normale de
operare. entru motoare peste 35QJ, factorul de energie reactivă absorbită
peste domeniul operării normale trebuie să nu fie temporizat sub valoarea de
6,05.
lacă de borne a motorului va permite o aerisire adecvată terminaţiilor,
papucilor cablurilor şi a garniturilor de etanşare.
@otoarele de 35QJ şi mai mult vor fi prevăzute cu încălzitoare anti#
condensare. &ncălzitoarele vor fi individualizate cu siguranţe fuzibile puse sub
tensiune când contactorul circuitul principal este desc"is.
e fiecare motor va fi prevăzută o placă cu următoarele informaţii;
# numele constructorului<
# tipul motorului şi numărul seriei<
# puterea nominală<
# curentul, tensiunea şi tipul înfăşurării<
# frecvenţa de alimentare<
# coeficient sarcină în lucru<
# viteza de lucru<
# clasa izolaţiei<
# valoarea D<
 

# numărul maxim de porniri pe oră

+acă nu este altfel definit, motoarele vor fi capabile să pornească de cel
puţin 35 ori, egal distribuite într#o oră şi la maximum temperaturii ambientale.
Dzolaţia motorului va fi clasificată termic în clasa P iar creşterea de temperatură
nu va depăşi limitele clasei -. *radele protecţiei corpului motorului va fi;
# exterior, condiţii de desert, D55<
# exterior, la climă temperată, DG5<
# când pot avea loc stropiri D55<
# interior, în apropierea instalaţiilor purtătoare de apă sau în medii
necontrolate, DG5<
# interior, în medii controlate, D11.
Toate motoarele vor fi prevăzute cu o ramă terminală de împământare
de dimensiuni suficiente pentru a prelua curgeriile de curent.
Toate motoarele ce operează la tensiune înaltă si toate motoarele cu
valori de 156Q sau mai mari vor avea încorporate o protecţie termica a
infasurarii sub formă de G detectori de temperatură termistori sau
termocuplu! încastraţi în infasurarea statorului. $enzorii de temperatură vor fi
conectaţi la cutia de borne montată pe rama motorului. (utia va fi doar pentru
legătura sensorilor de temperatură şi nu va fi folosită în alte scopuri. (utia va fi
protejată împotriva supra#tensiunii.
Toate părţile rotative ale motorului împreună cu părţile lor de cuplare vor
fi localizate în interiorul ramei motorului sau vor fi fixate după apărători,
 îndepărtarea lor putându#se efectua doar cu ustensile potrivite, evitându#se
astfel contactele accidentale.
2.11. /NSTR/3A 4ANL DE /MAND0
2.11.1. 9eneralită"i
'ceastă secţiune va fi aplicată construcţiei tuturor panourilor tablourilor
electrice, inclusiv dar nu numai; panouri de comandă, centre de control al
motoarelor, întrerupătoare de circuit, panouri de control, panouri de
supraveg"ere sau monitorizare, tablouri de control # panouri de distribuţie,
tablouri triaj, tablouri interfaţă, tablouri de control locale.
2.11.2. Siguran"ă
'ccesul către orice incintă sau compartiment va fi posibil doar;
# când deconectatorul de circuit este desc"is şi conexiunile din
compartiment sunt izolate sau<
# când conexiunile compartimentului inclusiv cele de pe uşă sau capacul
de acces sunt total acoperite împotriva contactelor accidentale sau<
# când conexiunile compartimentului în operare nu este la o tensiune mai
mare de 55J.
&n cazul în care condiţiile unui test reclamă uşa sau capacul de acces
desc"ise, prevederile capitolului b! vor fi aplicate. (onexiunile care sunt sub
tensiune cu uşa sau capacul de acces desc"ise, vor avea afişate etic"ete
avertizoare.
(apacele îmbinate prin buloane ale compartimentelor ce conţin conexiuni
 în lucru vor avea afişate etic"ete avertizoare.
Jor fi prevăzute legături, siguranţe fuzibile şi izolatori et"ic"etaţi astfel
 încât instalaţiile, instrumentele de control şi releele vor putea fi izolate, însă cu
păstrarea sub tensiune a altor circuitelor esenţiale.
 

2.11.5. /onstruc"ia generală

anourile de comandă, tablourile şi incintele pentru ec"ipamentul electric
vor fi construite din foi de tablă groase nu mai puţin de 1,6mm şi rigidizate sub
forma unei structuri. @arginile exterioare şi colţurile vor fi rotunjite, iar
folosirea de asambluri cu bolturi vizibile exterior sau similar vor fi evitate.
roiectarea va prevedea protecţie împotriva prafului, murdăriei şi a accesului
viermilor. Mşile şi panourile mobile vor fi prevăzute cu garnituri. Căcirea şi
ventilarea se va asigura prin circulaţia naturală a aerului. Ec"ipamentul din
incinte va fi proiectat de aşa natură încât să nu fie necesară ventilaţia forţată,
date fiind condiţiile specifice de ambient sau prognozate.
+acă nu este specificat altfel, panourile de comandă, tablourile şi
incintele vor fi montate pe pardoseală, prevăzute cu încuietori la uşile din faţă
şi panouri de spate montate cu buloane demonatabile, pentru asigurarea
accesului la ec"ipamentele sub tensiune, cum ar fi barele de transport sau
terminalele.
entru întreţinere şi inspecţie fiecare secţiune va fi accesată separat fără
deranjarea celorlalte secţiuni.
ărţile sub tensiune cu tensiune mai mare de 55J la împământare vor fi
izolate automat în momentul în care uşa secţiunii este desc"isă, sau va fi
prevăzută cu delimitări izolatoare pentru a preveni contactele accidentale ale
personalului de operare. ărţile din secţiunile izolate aflate în continuare sub
tensiune vor fi inscripţionate cu etic"eta Kericol $ub tensiuneZ 'colo unde
sunt încorporate siguranţe integrale sau panouri de distribuţie @(-
Dntreruptoare automate miniatura! accesul către soclul siguranţelor sau al
@(- va fi posibil fără izolarea siguranţelor sau a panoului de distribuţie @(-.
(u uşa desc"isă şi cu siguranţele şi @(- la locul lor, clasa de protecţie
pentru acest tip de panouri de distribuţie trebuie să nu fie sub D16.
Mn acces liber nu mai mic de 3,66m, de preferat 3,56m, va fi asigurat în
spatele şi pe marginile tabloului.
(omutatoarele şi aparatele de control montate pe orice secţiune a
tabloului de control vor fi amplasate pe intervalul 6,45 # 1,66m< instrumentele
indicatoare 6,/6#3,06m< instrumentele de înregistrat 6,/6#3,26m. 'ceastă
reglementare nu se va aplica secţiunilor de alimentare sau de pornire.
anourile de comandă vor fi ec"ipate cu un transformator de putere şi
două mufe C((- de protecţie, operabile cu ustensile electrice manuale 35',
336J, ac 55J!. anourile de comandă vor avea suplimentare două mufe C((-
de protecţie, 38', 126J ac.
Piecare secţiune sau tablou compartimentat va fi inscripţionat în clar cu
numele şi numărul circuitului, şi cu numărul de referinţă al secţiunii. anou va
avea o plăcuţă cu numele constructorului, adresa, referinţa şi anul de
construcţie al tabloului.
Tablourile electrice şi incintele vor fi împământate. &n cazul în care un
număr de tablouri sunt rigidizate împreună, împământarea va fi prevăzută
printr#o bară continuă de cupru de înaltă conductivitate, cu secţiunea de minim
15mm x Gmm, desfăşurată de#a lungul lungimii panoului. Terminaţiile vor fi
prevăzute pentru legarea la împământare printr#o plare de protecţie sau
armătura cablurilor care vin şisau duc. Jor fi lăsate găuri la fiecare capăt al
barei pentru conexiunea cu staţia de împământare principală sau pentru
 

extinderi ulterioare. -ara va fi dimensionată pentru preluarea curgerilor cel

puţin din cazul ec"ipamentului asociat. Etic"ete avertizoare şi instrucţiuni
referitoare la împământare şi izolaţii vor fi prevăzute în fiecare compartiment al
comutatoarelor. Mşile frontale de acces se vor desc"ide cel puţin sub un ung"i
de 316R şi vor fi prevăzute cu încuietori şi balamale neferoase, balamale ce vor
fi blocate cand uşile sunt desc"ise. (ombinaţiile de blocare ce necesită mai
multe c"ei vor fi aprobate înainte de construire. Mşa va fi blocată prin şuruburi
prizonieri sau un număr suficient de blocaje manuale capabile să asigure
izolarea întregului perimetru. Mşa va fi asigurată prin mijloace mecanice
 împortiva desc"ideri înainte de izolarea parţilor aflate sub tensiune. Toate uşile
vor fi legate la împământare separat prin rama principală. &mpământarea prin
balamalele uşii nu sunt acceptate.
(ablurile vor intra 8mm printr#o gaură a unei plăcuţe de oţel sau alamă
pentru cablurile monofilare! montate la cel puţin 156mm deasupra nivelului
de bază a panoului de comandă. $e va permite accesul pentru strângere către
ambele părţi ale plăcuţelor. lăcuţe extractoare vor fi acceptate pentru
starterele montate individual şi pentru panourile de distribuţie de puteri mici.
)a fiecare secţiune a panoului de comandă, în parte superioară vor fi
prevăzute vizoare cu clapetă care vor fi înlăturate şi înlocuite cu capace cu
buloane după instalare.
Tablourile electrice şi incintele din cazul locaţiilor exterioare vor fi
prevăzute cu încuietori pentru uşi exterioare şi o astfel de incintă va fi
proiectată ca fiind în întregime înc"isă, întregul ansamblu fiind impermeabil şi
rezistent la vandalisme. Mşile vor fi armate pentru a preîntâmpina
suprasolicitarea lăcaşului balamalelor, şi să permită fixarea uşiilor în poziţia
desc"is. anourile de comutatoare din interiorul tablourilor vor fi de asemenea
impermeabile şi vor permite operaţiunile de control în cazul în care uşile
tabloului sunt desc"ise în timpul unei vremi nefavorabile.
'tunci când este specificat, un acoperiş dublu va fi prevăzut deasupra
 întregului ansamblu pentru a spori protecţia la acţiunea razelor solare.
Dncintele de tensiune joasă vor fi construite prin respectarea normelor de
protecţie, cel puţin DG5 pentru exterior şi D52 pentru instalaţiile interioare.
(onstrucţia panourilor de comandă, tablourilor şi a incintelor trebuie să
aibă capabilitatea de a rezista fără stricăciuni la căderile de curent din sistem.
Dncintele pentru voltaj ridicat vor fi construite ultimelor standarde având
normele de D egale cu cele pentru incintele de tensiune joasă.
$traturile protective vor fi aplicate la locul manufacturării şi înainte de
instalarea armăturilor electrice interne.
2.11.+. /a!lurile su!"iri ale panourilor de co#andă
(ablurile panourilor de comandă vor fi trase prin tuburi J( G663666J
izolate conform ultimelor standarde. (ablurile vor fi din torsadate sau flexibile
unde este cazul!; cablurile unifilare nu vor fi acceptate. *rosimea cablului va fi
nu mai mică de 3,5mm1 pentru circuitele de control şi indicatoare, şi de cel
puţin 1,5mm1 pentru circuitele secundare (T.
(ablurile panoului de comandă va fi inscripţionat pentru identificare prin
manşoane la fiecare capăt.
)iterele şi numerele folosite trebuie să corespundă diagramei de cabluri a
panoului de comandă.
 

(odul de culori al cablurilor va fi următorul;

# Paze; roşu, galben, albastru
# 9ul; negru
# (ontrol; grinegru
# &mpământare; verdegalben
(ablurile vor fi trasate cu grijă înspre structura panoului de comandă sau
direcţionate prin tuburi de plastic şi aranjat de aşa natură încât accesul către
ec"ipamente să nu fie obstrucţionat. 'colo unde sunt folosite tuburi de cabluri,
secţiunea tubului nu trebuie să depăşească 26? din aria secţională a
cablurilor. 'colo unde trecerea se face printre armături de metal trecerea se va
face printr#un manşon de trecere.
Piecare cablu va fi identificat printr#un manşon marcat cu vopsea
impermeabilă la fiecare capăt. @anşoane de tip KuZ sau mulate pe cablu nu vor
fi acceptate. Ddentificarea trebuie să corespundă diagramei de cabluri.
(ablurile dintre secţiunile tablourilor sau a secţiunilor panourilor se vor
 înc"eia în blocuri terminale la fiecare capăt. (ablurile ce trec prin uşi cu
balamale sau plăci şi care sunt supuse mişcărilor vor fi localizate în tuburi
flexibile de secţiune circulară şi vor fi susţinute în siguranţă la ambele capete
ale secţiunii în mişcare. Pixarea cu adezivi a tubului de cabluri nu este permisă.
)amele de fibră încreţită vor fi prevăzute la capetele cablurilor pentru a
asigura legătura de sondare a blocurilor terminale şi a tuturor componentelor
circuitului.
(ablurile subţiri folosite pentru control, pentru tensiunea extra#joasă sau
pentru semnalul instrumentaţiei şi care pot fi afectate de interferenţe vor fi
ecranate şi sau asigurate ca spaţiu între fire şi alte cabluri de putere pentru a
evita distorsiunile sau operarea greşită.
2.11.;. arele de transport şi cone*iunile pri#are ale panoului de
co#andă
Toate barele şi conexiunile primare vor fi din cupru cu înaltă
conductivitate şi vor îndeplini cele mai recente standarde. (apacitatea
mecanică şi dielectrică a barelor şi suporţilor de conexiune vor trebui să
suportă fără avarii cele mai dificile condiţii ale curgerilor electrice ce pot apare
 într#o instalaţie electrică.
-arele vor fi capabile să conducă continuu valoarea nominală a
curentului, fără creşteri de temperatură, sub limitele arătate în cele mai
recente standarde.
-arele, ansamblurile şi conexiunile ec"ipamentelor vor trebui să fie de
tipul care nu este neapărat sigur în aer la cerinţe de izolare. @aterial de
protecţie al barelor de transport va fi nedeteriolabil la valori de temperatură
maximăperioade scurte şi vor avea o asemenea grosime încât să opună
rezistenţă la tensiunea reţelei dintre bară şi un obiect cu conductibilitate din
exteriorul materialului protectiv, pentru o perioadă de minim G6 secunde.
&n cazul în care nu există certificate independente reprezentând
capacitatea de rezistenţă a barei şi de sarcină nominală în regim neîntrerupt,
'ntreprenorul va prezenta teste ce demonstrează capacităţile ec"ipamentului.
-arele de transport şi conexiunile primare vor fi localizate în aer liber,
 într#o incintă izolată şi separată prin bariere. 'ccesul direct la barele sub
tensiune nu va fi posibil. 'ccesul la bare şi la legături va fi făcut doar prin
 

 îndepărtarea unor capace prinse cu şuruburi. Dndicatoare avertizoare vor fi

prevăzute în exterior pe capace şi interior pe întrerupătoare. -arele vor fi
identificate prin grupe de baterii colorate desc"ise la nu mai mult de 3666mm
de fiecare compartiment.
Jor fi prevăzute şicane pentru a împiedica contactul accidental al
ustensilelor etc, pe perioada în care lucrări de întreţinere au loc în vecinătate.
$istemul de bare va avea o durată de viaţă normată nu mai mică decât cea a
aparatajului de conexiuni aferent. -arele vor putea fi extinse dinspre ambele
capete.
&n aer, cablurile vor fi separate şi susţinute pe suporţi pe spaţii aerisite,
neîngrădite sau altfel vor fi izolate sau capsulate în mod corespunzător.
2.12. /M4NENTELE 4ANL DE /MAND0
2.12.1. 9eneralită"i
'ceastă secţiune va fi aplicată construcţiei tuturor panourilor tablourilor
electrice, inclusiv dar nu numai; panouri de comandă, centre de control al
motoarelor, întrerupătoare de circuit, panouri de control, panouri de
supraveg"ere sau monitorizare, tablouri de control A panouri de distribuţie,
tablouri triaj, tablouri interfaţă, tablouri de control locale.
2.12.2. nstru#ente de indica"ie şi #ăsură
Toate dispozitivele şi instrumentele de control vor fi montate încastrat,
dimensiune minimă fiind de /Gmm x /Gmm având acelaşi tipar peste tot. Ele
vor fi conectate prin spate şi vor fi protejate la fel pentru a menţine protecţia
standard a incintelor în care sunt încastrate ec"ipamentele. Tot aparatajul cu
acceasi destinatie va fi de acelasi tip si provenind de la acelasi fabricant.
Dnstrumentaţia pentru indicatoare va avea un marcaj negru pe fond alb,
o deviaţie a indicatorului de 146R şi va fi dotat cu un buton exterior de ajustare
la zero. 'paratele vor trebui să nu aibă eroare de paralaxă şi citirea în condiţii
normale trebuie să se facă pe aproximativ G6? din deviaţia indicatorului.
'mpermetrul din circuitul de pornire al motoarelor trebuie să aibă capacitatea
de a rezista curentului de pornire şi să aibă scală comprimată pentru
suprasarcini. 'ceastă scală va fi marcată vizibil cu o linie roşie ce indică
 încărcarea normală curentă.
Dnstrumentele indicatoare vor trebui să îndeplinească prevederile -$0/
DE(53! şi să aibă un grad de precizie industrial 75?!, dacă nu este altfel
specificat.
(ontoarele Qilo_at#oră vor îndeplini ultimile standarde şi vor avea un
grad de precizie de 73?, dacă nu este specificat altfel.
&n cazul instrumentelor portabile, ele vor avea o precizie mai buna de
73?.
Dnstrumentele vor fi poziţionate între 3,06 A 6,45m deasupra nivelului
pardoselii.
2.12.5. ndicatoare lu#inoase
Dndicatoarele luminoase vor fi de un tip uniform, pe cât posibil, pentru a
minimiza necesarul de piese de sc"imb. )entilele şi becurile vor fi uşor de
 înlocuit fără a fi necesare ustensile.
Dndicatoarele luminoase nu vor avea mai puţin de 16mm în diametru şi
vor fi astfel proiectate încât să fie observate atât din faţa cât şi din lateralul
tabloului electric. 'cestea trebuie să fie vizibile şi în condiţii de soare
 

strălucitor. entru a asigura o viaţă îndelungată de exploatare a lămpilor

acestea vor folosi un rezistor cu o limitare a voltajului la /6? din valoarea
normală sau folosirea de lămpi de tensiune înaltă. 'lternativ luminile vor fi
alimentate prin transformator sau baterie, atunci când este cazul.
(uloriile lămpilor vor fi conform ultimelor standarde. )entilele vor fi
colorate iar globul becului clar.
)ămpile tip )E+ nu vor fi folosite cu excepţia situaţiilor când sunt parte a
ec"ipamentului propietarului.
Toate componentele, uşile şi capacele detaşabile vor fi etic"etate. (orpul
siguranţelor va fi etic"etat cu indicarea valorii siguranţei. Piecare uşă de tablou
va avea o etic"etă indicatoare mărimea literei va fi minim 0mm! şi fiecare
tablou de comandă şi incintă vor avea o etic"etă cu toate informaţiile
mărimea literei va fi minim 31mm!.
Mn buton de testare sau mai multe! va fi prevăzut pentru testarea
indicatoriilor luminoşi.
2.12.+. Etic8ete
Toate etic"etele proiectate vor fi de tipul trifoliate sau similar, vopsite în
albe şi imprimate cu litere şi numere de culoare neagră. Etic"etele vor fi fixate
cu şuruburi care nu vor rugini. Dndicatoarele de atenţionare şi pericol vor fi
dintr#un material similar vopsite în galben şi scris cu litere şi numere roşii.
(olţurile etic"etelor vor fi rotunjite şi notarea va avea o mărime de minim 2
mm.
2.12.;. utoane de co#andă
(ulorile butoanelor de comandă vor îndeplini cerinţele ultimelor
standarde şi în particular vor fi;
# Coşu; stop, oprit sau urgenţă
# Jerde; start sau butoane de funcţionare
-utoanele de comandă pentru oprire de urgenţă vor avea un contact
separat. Ele vor fi legate în circuitul de control, deci vor decupla circuitul în
orice condiţii. Jor avea clapetă de protecţie şi poziţie de blocare.
2.12.?. locurile de co#andă
-locurile terminale vor fi dintr#un material non#casant, clame cu şurub
sau de tipul opritor bară. Tipul de blocuri cu prindere prin şurub de strângere
nu vor fi folosite. (el puţin 16? dintre piesele de sc"imb terminale trebuie să
fie prevăzute la toate blocurile.
Piecare bloc terminal va fi protejat printr#o folie de plastic de#a lungul
 întregului traseu pentru a preveni contactele accidentale cu părţile aflate sub
tensiune.
% şina detaşabilă tip +D9 va fi prevăzută pentru toate cablurile, va fi
montată sub un ung"i ce va permite accesul uşor, poziţionarea fiind la minim
356 mm de manşoanele de poziţie, uşi sau capace.
Jor fi prevăzute terminale de putere, control, împământare sau oprire,
grupate şi individualizate prin bariere conform funcţiunii şi nivelul tensiunii.
9u se vor lega mai mult de doi conductori pe aceiaşi parte a terminalului.
(ablurile care ies vor fi cablate doar într#o singură parte.
-locurile terminale vor fi montate vertical pe o parte a incintei şi
orientate oblic înspre spatele uşilor.
Piecare bloc terminal va fi protejat printr#o folie de plastic de#a lungul
 

 întregului traseu pentru a preveni contactele accidentale cu părţile aflate sub

tensiune.
-locurile cu diferite faze sau tensiuni vor fi grupate şi etic"etate
corespunzător.
2.12.@. Testarea !locurilor ter#inale
-locuri terminale de testare vor fi prevăzute pentru injectarea secundară
şi testarea releelor.
Mn bloc de măsură va fi prevăzut în cazul conectării instrumentelor
portabile de precizie la testarea instalaţiei.
-locuri terminale de testare vor fi prevăzute cu legături scurte sau cu un
model adecvat folosirii ec"ipamentelor portabile de testare Kplug#inZ.
2.12.. /o#utatoare selectie< au*iliare şi de control
(omutatoarele de selectare şi control vor fi conform ultimelor standarde.
(omutatoarele de control vor fi de tipul 8 poziţii, având un arc de
 întoarcere înspre o poziţie centrală neutră. Ele vor fi etic"etate.
&ntrerupătoarele de circuit operate electric vor fi prevăzute cu un
comutator de control inscripţionat; +esc"is 9 &nc"is. Ele vor de tipul manetă
cu declanşator având un arc de întoarcere înspre o poziţie neutră. (omutatorul
va fi blocabil în poziţia neutră.
(omutatoarele selective vor fi acţionate înainte de întrerupere şi vor
rămâne în poziţia selectată, fiind blocate în această poziţie. Ele vor avea un
opritor în formă de pinten şi fiecare poziţie va fi inscripţionată.
(ontactele tuturor butoanelor vor fi acoperite.
Mn minim de 2 comutatoare auxiliare de rezervă, două normal desc"is şi
două normal înc"is vor fi prevăzute pentru fiecare circuit de rupere şi
contactor.
2.12.B. Ec8ipa#ent de re$eră al panourilor de co#andă
Mrmătoarele articole ale ec"ipementelor de rezervă vor trebui furnizate
fiecărui panou de comandă;
# 1 perec"i de mănuşi de cauciuc conforme cu ultimele standarde şi
valorilor ale tensiunii nominale a panoului<
# 3 placă emailată indicatoare pentru cazul Ktratament pentru şocuri
electriceZ , adaptată agăţări în ramă<
@anivelă, unelte, piese de sc"imb şi lubrifianţi conform cerinţelor
constructorului.
2.12.1. Transfor#atoare de tensiune
Transformatoarele de tensiune vor fi conform ultimele standarde.
Dnfasurarea secundară va produce o tensiune de ieşire de 336J, trifazic. (lasa
de precizie şi valoarea J' vor fi conforme celor specificate sau vor satisface
cerinţele ec"ipamentelor şi releelor conectate.
(ircuitul primar va fi protejat prin siguranţe având o valoare a scurt
circuitului nu mai mare decât în cazul aparatajului de conexiuni. )egăturile
dintre siguranţe şi panoul de conexiuni primare vor avea o secţiune suficientă
şi va rezista la scurt circuit aidoma aparatajului de conexiuni.
(ircuitul secundar va fi protejat prin siguranţe OT( montate cât mai
aproape posibil de terminaţiile secundarului. $iguranţele vor fi accesibile fără
izolarea comutatorului.
Dzolarea transformatoarelor de tensiune va avea facilitatea blocări în
 

poziţia de lucru. %bturatoare de siguranţă vor acţiona automat asupra

canivourilor barelor de transport atunci când transformatorul este scos din uz.
%bturatoarele trebuie să aibă opţiunea blocării în poziţia înc"is.
2.12.11. Transfor#atoare de curent
Transformatoarele de curent vor fi conform ultimelor standarde şi trebuie
să fie de tipul înfăşurătoarei primare sau a barei primare, funcţie de raportul
necesar. Toate transformatoarele de curent trebuie să aibă un nivel al
curentului de scurtcircuit nu mai mic decât cel al panoului de comandă la care
este încorporat. entru transformatoarele de curent tip bară primară această
perioadă este de preferat să fie 8 secunde. entru cele de tip înfăşurătoare
primară perioada va fi preferabil de 8 secunde, dar poate fi redusă sub nu mai
puţin de 6,5 secunde, subiect ce necesită aprobarea scrisă a Dnginerului.
Etic"etele de identificare vor oferi date asupra tipului, raportul, regimul,
ieşirea şi numerele seriei.
Transformatoarele de curent vor avea clasa de precizie D#a în cazul
instrumentelor de măsură şi clasa 36 în cazul folosirii cu relee de protecţie.
(lasa 5 va fi adoptată pentru combinaţiile de supracurent şi deficienţe
ale protecţie împământării în cazul supracurentului întârziat.
&nfăşurătoarea secundară a fiecărui set al legăturii în stea al
transformatoarelor de curent trifazice va fi legată la împământare doar într#un
singur punct, printr#o îmbinare cu buloane.
Mn set separat de transformatoare de curent vor fi folosite pentru
siguranţă şi măsură.
)egături scurte vor fi prevăzute pentru cazul blocurilor de teste.
2.12.12. Transfor#atoare de control
+acă nu este specificat altfel, alimentările circuitului contactoarele de
control vor fi obţinute de la înfăşurătoarea secundară 336J a unei singure faze
integrale a transformatorul de control.
Transformatoarele vor fi de tip dublu înfăşurat, în concordanţă cu
ultimele standarde şi vor avea priză de împământare între înfăşurătoare
primară şi secundară. &nfăşurătoare primară va fi protejată prin siguranţe
fuzabile, înfăşurătoare secundară va fi protejată prin siguranţe şi conexiuni.
Mn transformator de control de rezervă va fi prevăzut cu fiecare nou
panou de comandă.
2.12.15. Încăl$itoare anticondens
&ncălzitoarele anti#condens vor fi prevăzute la incintele montate pe
perete< incintele individuale montate pe pardoseală< la fiecare secţiune
verticală a unui singur rând de mecanisme de comandă sau control< fiecare
rând de incinte reunite în şir.
Piecare încălzitor va fi controlat de către un termostat propriu, buton
comandă +esc"is&nc"is şi siguranţe sau @(-. &ncălzitoarele aflate în poziţii
expuse vor fi prevăzute cu grilaj de siguranţă
2.15. RELEE DE 4RTE/3E
2.15.1. 9eneralită"i
Celeele de protecţie vor fi montate în faţa mecanismelor de comandă sau
a panourilor de relee aflate într#o asemenea poziţie, astfel încât operarea şi
 întreţinerea să se efectueze în mod convenţional. Celee auxiliare pot fi montate
 înăuntru tablourilor, putând fi operaţional în caz de necesitate. Piecare releu va
 

fi parte a unei cutii rezistente la praf, acoperită de un capac clar la faţă. Toate
părţile metalice şi rama vor fi legate la împământare, excepţie făcând cazul
când acest lucru este imposibil din motive te"nice.
Toate contactele releelor vor fi capabile să suporte maximum de curent
ce poate apare într#un circuit fără să cauzeze stricăciuni contactelor.
Celeele trebuiesc înzestrate pentru testarea calibrări şi a operări fără
deconectarea instalaţiei electrice permanente.
$unt preferate tipul de releu extractibil. Piecare releu va avea un
indicator care arată când este în operare şi dacă este necesar, pe care element
de fază. Piecare indicator va putea fi resetat manual. Dnstrumentele de resetat
nu vor necesita detaşarea sau desc"iderea vreunui releu. 9u va fi posibilă
operarea unui releu fără desc"iderea cutiei.
&n cazul releelor semiconductoare, acestea vor fi tip modulat, incluzând
un număr de prize ce permit inter#sc"imbări ale funcţiunilor. Piecare element
de protecţie trebuie să aibă regulatoare pentru curent şi normatoare de timp,
după necesităţi. Celeele semiconductoare de un tip particularizat vor avea
elemente de protecţie intersc"imbabile cu altele relee similare furnizate în
cadrul (ontractului.
Toate releele vor fi prevăzute cu o plăcuţă având numele constructorului,
tipul, numărul seriei, anul fabricaţiei, clasificarea şi diagrama conexiunilor.
Toate releele ce sunt alimentate cu curent continuu vor funcţiona de la
G6? din valoarea nominală a tensiunii până la tensiunea de încărcare a
bateriei.
2.15.2. 4rotec"ia generatorului sau a transfor#atorului de
distorsiune diferen"ială
$istemul releului de protecţie va fi adecvat pentru generatoare sau
pentru transformatoare cu 1 ori 8 înfăşurători. Celeele nu trebuie să
funcţioneze din cauza magnetismului sau a scurgerilor de curent din liniile
conectate sau a sc"imbărilor raportului de sc"imbare prevăzute la
transformator, nici pentru căderile de curent.

2.12.5. Transfor#atoare restric"ionare ladefectarea protec"iei

 )#pă#-ntării
'ceste relee vor fi instantanee în operare, consecvente cu modul normal
de operare impus de curenţii tranzienţi. Piecare releu va fi capabil să opereze
 în condiţii de serviciu cu curenţii primari ce pot apărea în şantier din motive de
reglare ale releului.
2.15.+. 4rotec"ia la suprasarcină şi punere la pă#-nt
Celeele trebuie să fie de tipul armăturii atractive sau disc rotativ având
timp minim definit; instantaneu, temporizat sau definit întârziat, caracteristice
direcţionale sau non#direcţionale, conform specificaţiilor.
2.15.;. Relee su! frecen"ă
Dntervalul de reglaj este între #36? şi B1? din frecvenţa normală. +ouă
reglări diferite vor fi prevăzute mijloace pentru alarmă şi decuplare. Mn filtru
de trecere lentă va fi prevăzut acolo unde distorsiunile armonice depăşesc 5?
din valoarea fundamentală.
2.15.?. Relee de (osă şi supra tensiune
 

+iferite reglaje vor fi prevăzute comform cerinţelor împreună cu o

temporizare între 6 şi 5 secunde.
2.15.@. Relee decuplante /./.
Celeele vor fi capabile să lucreze cu o tensiune redusă de G6? din
normal.
2.15. Releele ter#ice ale #otoarelor
Celeele pentru protecţia motorului vor oferi protecţie împotriva
supraîncărcării, blocajelor, variaţilor de curent şi a funcţionării într#o singură
fază. Celeul trebuie să aibă reglaje pentru curentul variabil şi pentru timpul de
declanşare la supraîncărcare.
2.1+. 4RNREA MTARELR
2.1+.1. 4ornirea #otoarelor %(oasă tensiune'
ornirea motoarelor va fi de tipul stea sau triung"i, sau in funcţie de
specificaţii cu demaror de pornire sau convertizor de frecventa. Toate pornirile
trebuie să îndeplinească ultimile standarde;
# (ategoria de utilizare '(8
# Tipul de coordonare (
# (lasa de sarcină intermitentă 6,8
# Cezistenţă mecanică 8 milioane
ornirea va avea siguranţe OC( intreruptoare cu capacitate inalta de
rupere! pentru circuitul motor sau circuit de motor protejat, tip întrerupător de
circuit în cutie turnată pentru protecţia fiecărui contactor şi a unităţii de
supraîncărcare împortiva condiţiilor de scurtcircuit. (ontactorul nu va fi folosit
pentru protecţia la scurtcircuit.
ornirea va încorpora următoarele detalii;
+etector cădere de tensiune, uşă blocabilă, siguranţă separatoare sau
@((- cu operare manuală, indicator +esc"is&nc"is şi facilitatea de înc"idere
cu lacăt. $iguranţa separatoare sau @((- va fi prevăzut cu nu mai puţin de
 KpornireZ sau o KrupereZ contacte auxiliare de rezervă, adiţional celor folosite în
circuitul de pornire <
+ispozitiv de supraîncărcare termică cu compensarea inerentă a
temperaturii şi protecţie pe o singură fază, timp de întârziere pentru acoperirea
timpului de start şi reglaj pentru suprasarcină. %perare dispozitivului va
conduce la desc"iderea circuitului contactorului principal şi acesta va rămâne
pornit până când va fi resetat prin acţionarea exterioară unui buton de pe uşă.
entru motoare până în 86QJ vor fi acceptate dispozitivele pentru
suprasarcina termică integrate şi conectate direct. entru motoarele peste
86QJ dispozitivele de suprasarcină vor fi montate separat. entru motoarele de
peste 366QJ şi mai mult starterele vor fi ec"ipate cu releu de protecţie a
motorului care va asigura detectarea tipului de supraîncărcare prin vizualizare
termică, protecţie la scurgerile la pământ, la supracurentului instantaneu şi la
dezec"ilibrarea fazelor de curent<
(omutator selectiv de control, local sau prin telecomanda, manual sau
auto sau manual înc"is auto!<
(ontactor pneumatic tripolar, conform ultimelor standarde şi cu
declanşatorul de sub#tensiune inerent<
-uton de resetare la căderi de tensiune<
$iguranţe fuzibile OC( şi cablări prin contactele auxiliare ale contactorului
 

principal 9( pentru alimentarea încălzitoarelor de anti#condens ale motorului<

$iguranţe fuzibile OC( pentru protecţia circuitelor de control şi indicaţie<
'mpermetru şi un singur (T în mod normal adecvat fazei galbene!
pentru cele 8 faze ale motorului de 1,5QJ şi mai mult. &n cazul în care sunt
prevăzuţi condensatori de corecţie a factorului de putere, ampermetru va citi
curentul necorectat<
)umini indicatoare pentru;
# uterea valabilă A alb
# Puncţionare A roşu
# %prire A verde
# +eclanşare alarmă motor A c"i"limbar
# 'larmă de scădere a fluxului A c"i"limbar
# 'larma temperatură bobină A c"i"limbar aplicabilă motoarelor de
156QJ şi peste!
# 'larme generale A c"i"limbar lumini pentru alarme individuale vor fi
prevăzute pentru fiecare situaţie negativă. Jor rămâne în stare de alarmă până
când dispozitivul de protecţie este resetat manual!
# (ontor de ore
# -uton de start, operabil în modurile local sau manual<
# -uton oprire înclinc"etare, de tip cu clapetă de protecţie, colorat în roşu
şi zăvorât în poziţia oprit. -utonul va trebui să fie răsucit către resetare.
# -utonul de oprire va fi operaţional în toate modurile de control posibile.
(ircuitul de start va prevedea conexiuni pentru un buton de oprire local,
localizat la instalaţie. 'cesta va fi legat în serie cu butonul de oprire a
starterului către contactorul principal de control al alimentării.
# (ondensatori de corecţie ai factorului de putere vor fi furnizaţi când
este necesar, pentru a corecta factorul de putere al motorului înspre o
temporizare de minim 6,05. (ând capacitatea motorului este de 366QJ sau mai
mult, condensatori vor fi legaţi separat. &n acest caz condensatorii vor fi
adaptaţi cu descărcarea dispozitivelor. (ondensatori de corecţie ai factorului de
putere vor îndeplini ultimele cerinţe ale standardelor şi vor fi de tipul
membrană de polipropilenă şi folie de aluminiu şi vor fi din clasa Kself "eatingZ<
# -uton de presiune pentru testul lămpilor<
# anou cu încălzitoare anti#condens, siguranţe şi termostat<
# Celee de control, la cerere<
# Celeu de protecţie la căderea fluxului<
# Toate legăturile, cablajele, terminalele şi barierele izolatoare necesare.
2.1+.2. 4ornire #otor %tensiune )naltă'
ornirea motoarelor de tensiune înaltă la 8.8, G.G sau 33QJ va îndeplini
cerinţele ultimelor standarde şi vor avea încorporate componente specifice
porniri motoarelor de joasă tensiune, cu excepţia celor mai de jos.
(ontactoarele vor fi operabile la 336J curent continuu curent alternativ
ondulaţie rectificată! derivaţi dintr#un transformator redresor al fiecărui
starter. (ontactorii vor fi de tipul in vid sau aer, după cum e specificat.
%perarea cu contactorii pe vacuum va fi similară situaţiei în care curentul este
 întrerupt sau foarte aproape de zero pentru a minimiza modularea curentului.
(ontactoarele vor îndeplini cerinţele ultimelor standarde şi vor avea categoria
de utilizare '(#8 şi clasa de putere 6.68, dacă nu este altfel specificat. Piecare
 

starter va avea instalaţii pe joasă şi înaltă tensiune, separate iar accesul către
compartimentul de joasă tensiune se va face printr#o uşă separată.
Toate starterele de înaltă tensiune vor fi ec"ipate cu relee de protecţie a
motorului, releu care asigură detectarea supraîncărcării de tip imagine termică,
protecţia la scurgerile de curent, protecţia la supracurentul instantaneu şi
protecţia la dezec"ilibrul fazelor.
2.1;. ÎNTRER40TARE DE /R/T
2.1;.1. Întrerupătoare de circuit pentru )nalta tensiune
&ntrerupătoarele de circuit vor fi de tip in vid, după cum este specificat.
Ec"ipamentul va îndeplini ultimile cerinţe ale standardelor şi va fi adaptat
condiţiilor ambientale specificate. &ntrerupătoarele de circuit vor fi capabile să
debloc"eze orice condiţie defavorabilă apărută în sistem fără să aducă
prejudicii ale ec"ipamentelor sau personalului. &ntrerupătoarele de circuit de
acelaşi model şi caracteristici vor fi intersc"imbabile.
&ntrerupătoarele de circuit in vid vor avea prevăzute întrerupătoare de
vacuum separate proiectate să prevină sudarea contactelor şi intensificarea
modulării curentului pe perioada întreruperilor, comutărilor sau a încărcărilor
nefavorabile ale motoarelor.
Toate întrerupătoarele de circuit vor fi prevăzute cu mecanisme de
operare aşa cum sunt descrise în specificaţii, selecţionarea va fi făcută din
următoarele tipuri;
# arc manual independent<
# arc încărcat manual cu descărcare electrică sau manuală<
# arc încărcat cu motor şi descărcare electrică<
# solenoid c.c.
Toate mecanismele de operare vor avea indicatoare +esc"is&nc"is şi
dispozitive de declanşare manuală prevăzute cu mijloace de blocare.
@ecanismele cu încarcare manuală sau prin motor vor avea indicatoare
mecanice ce vor indica K'rc încărcatZ sau K'rc descărcatZ. @ecanismele de
operare cu încărcare manuală sau prin motor cu arc vor fi aranjate în aşa fel
 încât descărcarea arcurilor de înc"iderea circuitului poate fi posibilă doar printr#
o acţiune deliberată. 9u va fi posiblă descărcarea arcului ca urmare a vibraţiilor
sau şocurilor mecanice. @ecanismele de încărcare a arcului prin motor vor fi
astfel aranjate astfel încât încărcarea să fie iniţiată automat după o descărcare.
)imita necesarului de opriri şi comutări ale controlului automatic al
 încărcărilor va fi parte integrată a mecanismului. 'ceasta va facilita încărcare
manuală a unui mecanism de încărcare a arcului prin motor.
@ecanismele de operare ale arcurilor vor fi prevăzute cu contacte de
curenţi liberi pentru a oferi o informaţie asupra încărcării arcului.
@ecanismele de înc"idere cu solenoizi vor fi operabile pentru mai puţin
de 06? din tensiunea de control nominală. 9u vor trebui să lucreze deficitar
sau să cauzeze vibraţii excesive atunci când sunt încărcate cu tensiunea din
 înc"iderea unei baterii având capacitatea de încărcare la maxim sau din
tensiunea unei surse de ondulaţii rectificatoare pentru mai multe operaţii
simultane. +acă nu este specificat altfel, această tensiune înaltă nu va fi mai
mică de 316? din tensiunea de control nominală.
entru a înlesni întreţinerea şi pentru reglarea contactelor este posibilă o
 întrerupere lentă a circuitului, dar această operaţie va fi posibilă în poziţia
 

descărcare totală.
Toate întrerupătoarele de circuit vor fi prevăzute cu încuietori pentru a
preveni;
# întrerupătorul de circuit nu poate fi deplasat din poziţiile de lucru sau la
pământ atâta timp cât este înc"is. Tentativele de scoatere a întrerupătorului de
circuit înc"is nu vor cauza operaţiunea de declanşare<
# întrerupătorul de circuit va putea fi înc"is doar când este în poziţiile; în
operare, împământare sau izolare<
# întrerupătorul de circuit nu poate fi înc"is în poziţia de operare fără
 înc"iderea circuitelor auxiliare dintre porţiunile fixe şi în mişcare<
# întrerupătorul de circuit nu poate înc"is lent, excepţie făcând situaţia de
izolare completă<
# în cazul mecanismelor de încărcare a arcului manual sau cu motor,
arcul nu poate fi descărcat până când acesta nu a fost încărcat complet sau
dispozitivele de încărcare nu au fost îndepărtate total sau deconectate<
# atunci când întrerupătorul de circuit este înc"is în poziţia la pământ,
declanşarea poate fi efectuată doar prin dispozitivele manuale ale
mecanismului de operare.
'tunci când mecanismul de zăvorâre este acţionat, declanşarea unui
 întrerupător de circuit înc"is nu va fi efectuată până când nu se va îndepărta
mecanismul de înc"idere.
(ircuitul şisau barele de transport ale împământării vor fi mutate prin
metoda întreruperi circuitului fără cerinţa dezlegării nici unui ataşament.
%peraţiunea de împământare va fi completă prin înc"iderea întrerupătorului de
circuit cu mijloace de normale de oparare folosind controlul local. $electarea
oricărui circuit sau a barei de transport va fi posibilă doar după ce
 întrerupătorul de circuit va fi complet izolat. @ijloacele mecanice de blocare
rămân operative atunci când întrerupătorul de circuit este în oricare din
poziţiile de împământare.
e toate întrerupătoarele de circuit de alimentare sau plecare vor fi
prevăzute facilităţi de legare la pământ a circuitelor. e cel puţin un panou al
 întrerupătoarelor de circuit, în oricare secţiune a barei de transport, vor fi
prevăzute mijloace pentru legarea la pământ.
Mn set de obturatoare de siguranţă vor fi prevăzute pentru acoperirea
fiecărui grup trifazic al contactelor izolate staţionare. %bturatoarele se vor
desc"ide automat printr#o acţionare pozitivă dinspre zona de mişcare a
 întrerupătorului de circuit şi când se va înc"ide va preveni accesul către
contactele izolate staţionare. (ând întrerupătorul de circuit este retras fiecare
set va fi capabil de operare individuală şi de a blocare în poziţia &nc"is.
entru facilitarea testări înaltei tensiuni şi a injecţiei de curent prin
contactele izolate, un dispozitiv va fi prevăzut pentru fixarea nu blocarea!
obturatoarelor în poziţie desc"isă şi pentru decuplarea înspe poziţia înc"isă.
+ispozitivul va fi astfel poziţionat încât să fie anulat de partea în mişcare
pentru a asigura repoziţionarea automată a obturatoarelor.
%bturatoarele barelor de transport vor fi colorate în roşu şi inscripţionate
 K-are transportZ cu litere albe. %bturatoarele de circuit vor fi colorate în
galben. %bturatoarele din zona unităţii barelor vor fi colorate în roşu şi
inscripţionate cu o săgeată de culoare albă ce indică direcţia secţiunii barelor
 

 înspre care sunt legate contactele.

Nona de mişcare a întrerupătoarelor de circuit va fi încadrată de g"idaje
pentru o corectă aliniere a contactelor de izolare în ambele situaţii, operare şi
 împământare.
2.1;.2. Întrerupătoare de circuit de (oasă tensiune
Toate întrerupătoarele de circuit 235J pentru circuitele care intră,
circuitele secţiunii de bare 235J ale panoului de comandă şi circuitele
interconectate vor fi de tipul placat cu întrerupere de aer conform cerinţelor
ultimelor standarde.
&ntrerupătoarele de circuit vor comuta pe cele trei faze. olul neutru va fi
ori comutat, ori legat printr#o îmbinare bulonată. 'ccesul către legătura
 îmbinată nu va fi posibilă atunci când ec"ipamentul este poziţia K%perareZ.
$e vor lua măsuri de asigurare a accesului uşor către contactele
 întrerupătorului de circuit, în vederea operaţiunilor de întreţinere.
(oborâtoarele arcurilor vor fi astfel localizate încât emisia de gaze calde
să nu provoace stricăciuni la ec"ipamente.
2.1;.5. Întrerupătoare de circuit turnate
&ntrerupătoarele de circuit in carcasa turnata @((-! vor fi construite
conform ultimelor standarde. @((- vor avea dispozitive declanşatoare pentru
reglarea magnetică a scurtcircuitelor şi a supra sarcinii termice, mecanisme cu
auto#declanşare care vor asigura deblocarea contactelor în caz de necesitate.
(ontactele vor fi armate cu o plăcuţă de tugsten argintiu şi vor fi
acţionate la contact cu o lamelă elastică, dintr#un material rezistent şi având
 încorporată o cameră de stingere în baza principiului deionizării.
@((- vor avea o unitate calibrată şi etanşeizată din fabrică,
intersc"imbabilă cu unităţi similare funcţie de caracteristicele întrerupătorului
de circuit.
&n cazul în care sunt folosite incinte etanşe la praf şi murdărie,
 întrerupătoarele de circuit vor fi localizate în incinte înc"ise şi prevăzute cu
garnituri la uşă. &ntrerupătoarele de circuit montate în panouri de comandă
complexe, fiind individualizate de celelalte ec"ipamente şi având ataşate
etic"ete indicatoare. 'colo unde este posibil, întrerupătoarele de circuit vor fi
montate vertical şi aranjate astfel încât îndepărtarea unui întrerupător nu se va
face cu deranjarea celorlalte întrerupătoare de circuit. (omutatoarele cu
acţionare perpendiculară vor avea inscripţionate caracteristicele circuitului şi
poziţiile +esc"is şi &nc"is.
+eclanşarile cauzate de suprasarcină sau scurt circuit vor fi clar indicate
prin poziţionarea automată a indicatorului într#o poziţie mediană, între +esc"is
şi &nc"is. Cesetarea din poziţia KdeclanşatZ se va face cu trecerea butonului
 întâi prin poziţia K&nc"isZ. Toate fazele polilor trebuie să acţioneze simultan.
@((- folosite pentru protecţia la scurtcircuit a porniri motoarelor vor
prevedea o protecţie instantanee la scurt circuit prin mijlocirea reglării unui
element magnetic al fiecărui pol. -utonul de reglaj va avea poziţiile de sfîrşit şi
mijloc marcate iar reglarea se va face urmărind o scală lineară, unde fiecare
punct are o valoare semnificativă în conformitate cu toleranţele calibrate.
@((- nu vor fi folosite pentru a asigura protecţie termică sau cuplarea
motoarelor.
@((- sunt dispozitive stabilizate termic ambiental. $tabilizarea va
 

permite operarea la valori între 156 şi 566( cu caracteristicele declanşări

aproximativ aceleaşi în domeniul de temperaturi.
2.1;.+. Întrerupătoare de circuit #iniaturale
&ntrerupătoarele de circuit miniaturale @(-! vor fi construite şi testate
conform ultimelor standarde. @(- vor avea o clasă a scurtcircuitelor cel puţin
@2 şi vor fi de tip 1, dacă nu este specificat altfel. (apacitatea la scurtcircuit al
@(- va fi nu mai mică decât cea a panourilor de bord. 'ltfel, se vor prevedea
siguranţe OC(.
2.1;.;. Întrerupătoare de scurgeri la pă#-nt
&ntrerupătoarele de scurgeri la pământ E)(-! vor fi de tipul celor
operaţionale cu curent completate fiind cu un transformator de curent pentru
ec"ilibrare, buton de testare, bobină de declanşare şi supraîncărcare termică.
Ele vor fi bi#polare pentru o singură fază şi cu patru poli pentru trei faze şi
circuitul de nul. E)(- vor fi complete împreună cu cerinţele ultimelor
standarde.
Deşirea curentului diferenţiat nu va fi mai mare de 86m' pentru
 întrerupătoarele până în G6 amp regim normal şi de 566m' pentru cazurile mai
mari.
(urentul operaţional al E)(- nu va fi folosit în cazul produselor al căror
curent de operare şi impedeanţa buclei de legare la pământ este mai mare de
26.
2.1?. DS46T,E /MNATE DE SE4ARATARE = S9RAN3E
/MTATARE
2.1?.1. 9eneralită"i
$eparatoarele cu siguranţe comutatoare, comutatoarele separatoare şi
separatoarele vor fi nominalizate pentru 566J şi vor fi conforme ultimelor
standarde. $eparatoarele cu siguranţe comutatoare vor fi de tipul trifazic
 întrerupătoare cu aer sau o singur fază şi nul. 9u vor trebui să aibă mai mult
de o siguranţă pe oricare pol. 9ulul va fi comutabil sau preluat printr#o
legătură detaşabilă. +acă este necesară o legătură nulă, va fi aranjată prima şi
 întreruptă. % legătură de legare la pământ din alamă va fi pevăzută.
@ecanismele de operare vor trebui să fie de tipul arcului independent şi
adaptate cu indicatoare mecanice +esc"is şi &nc"is. @ânere de operare vor
trebui să fie de model semi#îngropate sau telescopice, în scopul de#a reduce la
minim proiecţia la faţă.
$eparatoarele vor fi identice cu comutatoarele cu siguranţe, dar
legăturile siguranţelor vor fi înlocuite cu legături de cabluri din sârmă de cupru
având conductivitate înaltă.
Jor fi prevăzute posibilităţi de blocare a mânerelor operaţionale.
Toate separatoarele comutatoare vor fi capabile să suporte întreaga
valoare a scurtcircuitelor din sistem. Mnităţile folosite în cazul circuitelor de
distribuţie vor fi normate să întrerupă încărcarea de curent iar unităţile folosite
la pornirile motoarelor vor fi normate pentru întrerupere la calarea motorului.
2.1?.2. Siguran"e şi legături
$iguranţele trebuie să îndeplinească ultimele cerinţe ale standardelor
corespunzătoare. $iguranţele şi legăturile vor fi prevăzute să permită izolarea
oricărui circuit pentru întreţinere sau efectuare de teste fără izolarea întregului
panou. Toate siguranţele vor fi de tipul fuzibil. $uportul siguranţei, suportul
 

conductorului de legătură şi baza vor fi făcute din materiale izolatoare din

plastic turnat< materialele ceramice nu vor fi acceptate. (onexiunile accesibile
aflate sub tensiune vor fi acoperite şi vor permite sc"imbarea siguranţelor şi
 îndepărtarea legăturilor din circuitul aflat sub tensiune fără pericol de contact
cu părţile metalice. $iguranţele vor fi normate pentru a oferi maximum de
protecţie aparatelor din circuit, iar valoarea nominală va fi trecută pe etic"eta
siguranţei.
&mpământarea şi legăturile nulului din circuitul de alimentare principal
vor fi de tipul cablurilor solide de cupru, bulonate.
$iguranţele şi cablurile funcţionale asociate unui aceluiaşi circuit vor fi
montate alăturat.
2.1@. DSTR3A
2.1@.1. Sta"ii de control local
$taţiile de control local vor fi construcţii solide şi acolo unde se poate, vor
fi construite conform condiţiilor generale şi de siguranţă ale construcţiilor.
$taţiile de control locale vor fi montate direct în staţiile pe care le vor controla,
sau vor fi prevăzute cu tuburi de transport a cablurilor de legătură.
(apacele de mici dimensiuni vor fi securizate cu şuruburi sau buloane şi
vor putea fi total detaşabile. &n cazul capacelor mari şi acolo unde trebuiesc să
fie montate instrumente, capacele vor fi prevăzute cu balamale solide.
Paţa de jos va trebui să fie aranjată pentru a permite, prin spaţii
adecvate, folosirea c"eilor de scule, mufelor terminaţiilor cablurilor necesare.
Terminaţiile vor fi prevăzute pentru interconectări aranjate pe verticală la
un nivel cu acces uşor, şi marcate pentru identificare cu literenumere
corespunzătoare diagramelor asociate.
$taţiile de control local vor avea pendante pentru macarale, cârlige etc,
şi vor fi din neopren turnat sau ec"ivalent, flexibile, materiale cu rezistenţă la
impact mare. $taţia va fi legată printr#un cablu turnat în manşoane rezistente,
pentru a minimiza fracturarea cablului la punctul de curbură. Dncinta va fi
colorată în culoarea galbenă.
2.1@.2. /utii de tria(
(utiile de triaj vor fi construite din foi de tablă cu dimensiuni mari pentru
trasare, terminaţia cablurilor şi conductorii cablurilor. rotecţia incintei va fi de
acelaşi tip ca la panourile de comandă. Piecare cutie de triaj va fi prevăzută cu
următoarele;
# manşon cu placă negaurită, aranjată la intrarea de jos<
# încălzitor anti#condens cu termostat şi siguranţă<
# facilitate de blocare şi înc"izător<
# bară de împământare şi găuri de legătură<
# uşă operabilă prin comutator cu lumină internă şi siguranţă<
# etic"etă la uşa din faţă, siguranţe, blocuri terminale şi terminale<
# capace de plastic transparente la blocurile terminale ce funcţionează cu
tensiuni mai mari de 12J
2.1. TRANS:RMATARE DE 4TERE
2.1.1. 9eneralită"i
Transformatoarele de putere 15QJ' şi mai mult vor trebui să fie de tip
exterior, imersate în ulei, răcite natural, clasificate %9'9. Jor fi construite şi
testate conform ultimelor standarde.
 

Transformatoarele vor fi dimensionate pentru operare continuă la valoare

nominală maximă în condiţii de ambient specificate. +acă nu este specificat
altfel, categoria de operare va permite lucru în condiţii lipsite de umbră.
Pactorul de încărcare al transformatorului va fi luat ca fiind 06? din condiţiile
de operare normale.
@iezul construcţiei va fi din oţel siliconat cu textură orientată, laminat la
rece, de înaltă permeabilitate şi fără pierderi, rezistent la îmbătrânire. Jor fi
prevazute urec"i de apucare sau cleme pentru îndepărtarea ansamblului
miezului construcţiei. @iezul va fi legat la pământ într#un singur punct printr#o
legătură rapid#detaşabilă care poate fi desc"isă uşor şi verificată izolaţia
miezului.
-obinele vor fi legate dublu înfăşurat +]33.
Transformatoarele vor fi furnizate în mod complet cu indicator de nivel
de ulei, cu robinet de golire, robinet de preluat probe, vane sc"imbare ulei,
talpă ridicare, urec"i de ridicare, relee -uc""olz, rezervor de termometru cu
termometru şi terminal pentru legare la pământ. Transformatoarele normate
pentru mai mult 356QJ' vor fi prevăzute cu indicatoare de temperatura
separate pentru ulei şi înfăşurare.
Transformatoarele normate peste 156QJ' vor fi prevăzute cu robineti de
presurizare operati manual şi prevăzute cu roată sau mâner. Cobineţi vor fi
prevăzuţi la bobinele de înaltă tensiune la 71 ? şi 5? din tensiunea primară
regim de mers în gol.
(utiile cablurilor cu manşoane filetate sau contacte mobile vor fi
prevăzute pentru cablurile specifice. % placă suport ne#magnetică va fi
prevăzută pentru cablurile unifilare şi cleme izolate vor fi prevăzute pentru
cablurile de secţiune 266mm1 sau mai mari. Ja fi posibilă îndepărtarea cutiilor
de cabluri fără deranjarea etanşării cablurilor sau golirea uleiului. &n cazul
testări presiunii cablurilor, deconectarea cutiilor de cabluri va fi făcută pe
partea de înaltă şi joasă tensiune a transformatoarelor.
2.1.2. ucşe şi i$olatori
Dzolatori din porţelan şi bucşele vor trebui să îndeplinească cerinţelor
ultimelor standarde corespunzătoare.
orţelanul pentru izolare va trebui să îndeplinească cerinţele ultimelor
standarde. Piecare izolator din porţelan va trebui să aibă marca constructorului
şi seria de identificare, care vor fi aplicate înainte de ardere. $uprafaţa de
strângere a tuturor izolatorilor din porţelan va fi îngrijită şi fără glazură.
2.1.5. lei i$olator
Mleiul izolator va trebui să îndeplinească ultimele cerinţe ale
standardelor. Mleiul izolator va fi prevăzut de către 'ntreprenor pentru toate
aparatele umplute cu ulei şi un plus de 36? va fi prevăzut pentru completarea
buteliilor de etanşeizare. +acă ec"ipamentul este alimentat cu ulei în şantier,
'ntreprenorul va prevede ec"ipament de filtrare adaptat capacităţii
necesare. 'ntreprenorul va înainta un plan al unsoriilor şi al uleiurilor
izolatoare pe care 'ntreprenorul recomandă să fie folosite la ec"ipamentele
sale.
2.1B. ÎM40MFNTAREA
2.1B.1. 9eneralită"i
$istemul de împământare va trebui să corespundă cerinţelor ultimului
 

(od de ractică şi al Cegulilor de (ablare DEE cea de a 3G#a ediţie!.

'ntreprenorul va fi responsabil de obţinerea şi îndeplinirea cerinţelor
autorităţilor locale referitoare la împământare.
'ntreprenorul va obţine o +eclaraţie de &mpământare, formular cerut de
către autorităţi relevante şi va fi răspunzător de completarea şi înaintarea către
aceste autorităţi atunci când instalaţia este completă şi pregătită pentru
legarea la terminalul de împământare. % copie a acestui formular sau al altor
documente corespunzătoare uzanţelor legate de împământare vor fi trimise
către Dnginer.
)ucrările metalice ale tuturor obiectelor staţiei electrice, punctele de nul
ale sistemului electric, izolaţia cablurilor de control şi putere, părţile metalice
exterioare staţiei electrice, incluzând lucrările metalice structurale, conducte,
garduri şi porţi vor fi legate la instalaţia de împământare.
(ontinuitatea împământării în zonele ce nu aparţin staţiei electrice va fi
 în mod normal realizată la faţa metalelor, flanşelor conductelor, articulaţilor
metalice şi a dispozitivelor de fixare metalice. (leme ale împământării legate la
secţiunile conductelor vor fi furnizate în zonele în care rezistenţa pământului
este mare sau există pericol de coroziune sau similar, ceea ce poate conduce la
viitoare creşteri ale rezistenţei şi efecte asupra continuităţii împământării.
*ardurile perimetrale vor fi legate la sistemul de împământare al
şantierului sau la un sistem de împământare independent. orţile metalice vor
fi legate de gard prin legături flexibile.
2.1B.2. 4re$entări de acte ale antreprenorului
Ceferitor la instalaţia de împământare, 'ntreprenorul va înainta, acolo
unde este relevant, următoarele;
diagrame detaliate privind instalaţia completă de împământare, incluzând
conexiunea tuturor elementelor staţiei electrice şi a părţilor metalice
exterioare<
# traseul cablului de legare la pământ şi planul general de amplasare al
tuturor legăturilor de testare şi amplasamentul tuturor electrozilor de
 împământare şi camerele de legătură<
# cataloage ale constructorului, fişe te"nice şi specificaţii pentru
materiale şi armături<
# calculul rezistenţei de împământare, creşterea de potenţial, potenţiale
de pas şi atingere<
# certificate de test pentru testele efectuate în şantier, incluzând;
rezistenţa la electrozi împământării, continuitatea protecţiei şi legătura
ec"ipotenţială a conductorilor, impedanţa buclei de legare la pământ.
2.1B.5. nstalarea
Dnstalaţia de legare la pământ va cuprinde un terminal de împământare,
bare de transport de împământare, conductoare ale circuitului de
 împământare, conductori de legătură ec"ipotenţială, conductori pentru
 împământarea principală şi electrozi de împământare. (ircuitul de
 împământare şi conductorii de legătură ec"ipotenţială vor fi de formă radială,
reţea sau inelară funcţie de amplasamentul staţiei. Dnstalaţia de împământare
va fi protejată de coroziune şi avarii mecanice.
(onductoarele de tip bandă vor avea îmbinări prin niturire, îmbinări prin
lipire, lipiri cu alamă, îmbinări prin înşurubare, îmbinări cu buloane sau suduri
 

exotermice. Pluxul ne#coroziv va fi folosit pentru îmbinările prin lipire.

&mbinările prin înşurubare şi cea cu strângere prin şuruburi vor fi cositorite şi
vor fi folosite doar deasupra terenului.
Dnterconexiunile conductoarelor subteran vor fi făcute prin mijloace ale
sudurilor exotermice sau lipire cu alamă. Mrec"i de compresiune vor fi
prevăzute la terminaţiile cablurilor.
(onductoarele împământării vor fi îngropate direct în pământ sau
securizate în structurile construcţiei, pe suporţi de cabluri folosind mijloace
specifice de fixare. &n locurile unde solul este agresiv cuprului, îngroparea
conductoarelor şi legăturilor împământării va fi efectuată prin protecţia
stratului de cositor sau a unor alternative aprobate de către Dnginer.
)egătura ec"ipotenţială va fi prevăzută la toate conductele metalice
 îngropate, la punctul de intrare într#o clădire sau cameră în care sunt instalate
ec"ipamente electrice. (ontinuitatea electrică de#a lungul îmbinărilor
conductelor dintr#o structură trebuie asigurată. &n mod normal legătura
flanşelor conductelor ar fi suficientă, dar în cazul conductelor ce încorporează
conexiuni prin compresie de ex.; cuplele JiQing#o"nson!, o legătură va fi
prevăzută şi către secţiunile protejate diferit.
'rmătura cablurilor şi ecranele trebuie legate la împământare la ambele
capete, dacă altfel nu este specificat. 'rmătura cablurilor nu va fi folosită ca
unică soluţie de împământare.
2.1B.+. /onductoare
(ircuitele şi circuitul principal al împământarii, conductoarele legăturilor
ec"ipotenţiale vor fi din bandă de cupru de înaltă conductivitate sau cablu
multi#filar izolat J( 3666J. Dzolaţia J( a cablului va fi vopsită în dungi
verdegalben. )ungimile cablurilor vor fi continue, conexiunile intermediare
nefiind permise.
(onductorul de legătură principal va avea o secţiune de minim 3Gmm1 şi
legăturile suplimentare de la zonele adiacente staţiei electrice vor avea
secţiunea de minim 36mm1. Toate conexiunile vor fi executate folosind
urec"ile de compresie ale cablurilor, acoperite şi etaşeizând complet urec"ea şi
orice bară din cupru de atmosferă.
$uprafaţa pe care sunt prinse legăturile împământării va fi liberă de
vopsea şi de oricare alt material non#conductibil şi acoperită cu un start de
vaselină rectificată.
2.1B.;. Electro$ii )#pă#-ntării
Electrozii împământării vor fi din cupru solid sau tije de oţel rezistente la
tensiune arămite şi având o grosime a plăcii de cupru de 6,15mm. +iametru
exterior nu va fi mai mic de 3Gmm. Tijele vor intra cel puţin 3 metru în
pământ. &n cazurile cu mai multe tije folosite, acestea vor fi separate pe o
distanţa nu mai mare decât adâncimea de penetrare.
Piecare tijă va avea extremităţi rigide şi posibilităţi de extindere.
&n cazurile în care condiţiile de sol fac impracticabilă folosirea electrozilor
de tip tijă, un aranjament tip grilă va fi folosit în alcătuirea unei bare de înaltă
conductivitate îngropate orizontal, cu dimensiunile minime de 35mm x 2mm.
-anda va fi îngropată la o adâncime de minim G66mm.
Piecare tijă de îngropare va avea prevăzut o clemă fabricată dintr#un
material neferos pentru legătura cu conductorul împământării. (onexiunea va
 

fi făcută într#o cămin de beton de inspecţie aflat la nivelul terenului. (amera de

inspecţie va fi marcată permanent cu inscripţia K&mpământarea electricăZ.
$tâlpi de marcare şi plăcuţe vor fi prevăzute pentru însemnarea poziţiei
electrozilor şi a conexiunilor îngropate. @arcajul va fi similar celui de
identificare a traseului de cabluri.
2.1B.?. ara principală de )#pă#-ntare
&n cazurile specificate, o bară de împământare principală va fi instalată în
locuri convenabile. 'ceasta va cuprinde o bară de cupru de înaltă
conductivitate cu o secţiune egală cel puţin cu cea a conductorului de
 împământare principal. -ara de împământare va fi montată pe perete,
sprijinită cu izolatori. -ara de împământare va fi completată cu legături de
deconectare pentru testări, şi puncte de conexiune ale venirilorplecărilor
cablurilor sau benzilor de împământare.
$urubul împământării va fi de minim @0.
2.1B.@. Testele din şantier
entru completarea instalaţiei de împământare 'ntreprenorul va măsura
rezistenţa instalaţiei fiecărui electrod şi a fiecărui sistem complet de
 împământare relativ la legarea la pământ. Toate celelalte teste cerute de către
standardele de referinţă vor fi îndeplinite.
2.2. RE6STR / ÎM40MFNTAREA NETR0 %9ENERATARE =
TRANS:RMATARE'
2.2.1. 9eneralită"i
Cezistorii vor fi conform celor mai relevante părţi ale ultimelor standarde
şi vor fi sub formă de reţea sau panglici de oţel aluminiu crom sau din
materiale ec"ivalente.
2.2.2. Materiale
@aterialele vor avea un coeficient de temperatură mai mic decât 3,1?
din creşterea rezistenţelei la o creştere cu 366%( peste nivelul temperaturii de
operare, o elasticitate ridicată împotriva ruperii şi nu au defecte de fabricaţie
ce pot cauza supraîncălziri locale. Cezistorii vor fi ansamblaţi în unităţi
standardizate având o inductanţă inerentă mai mică de 36 grade defazare între
curent şi tensiune în cazul operării la o frecventa de 56Oz.
2.2.5. /o#utator de te#peratură
(omutatorul de temperatură va fi prevăzut în ansamblul rezistorul pentru
a detecta problemele împământării sau ale rezistorului.
2.2.+. ntercone*iunile
Dnterconexiunile dintre linii vor fi făcute prin conectori placaţi cu cupru şi
ansamblaţi la terminale din oţel inoxidabil.
2.2.;. Re$isten"e
Mnităţile de rezistenţă vor fi strânse fix în straturi de buloane izolate cu
mică astfel încât să se prevină ca buclele sau reţeaua să vină în contact din
cauza forţelor scurt circuitului. $traturile rezistente vor fi montate sub formă
de cutie între oţelul presat şi rame, având o toleranţă adecvată expansiunii
termice. Mnităţiile de rezistenţă vor fi montate în incinte rezistente la apă
având clasa de protecţie D18. Toate piesele metalice protective sau de suport
vor fi placate cu zinc.
2.2.?. Ter#inale
Terminalele trebuie fie prevăzute pentru legarea cu cablurile exterioare şi
 

acestea vor asigura starea operaţională a cablurilor sau interconexiunilor din

cupru cu alte părţi ale instalaţiei. (ablurile nu vor fi folosite peste rezistenţa de
supraîncălzire a materialului.
2.2.@. $olatori cu rupere )n aer
Mn izolator cu rupere in aer şi un transformator de curent de clasă
potrivită vor fi prevăzute pentru montarea în aceiaşi incintă la fiecare rezistor
de împământare neutră.
2.2. 4RTE/3A 4ARATR06NET
&n cazul în care clădiri sau secţiuni ale staţiei trebuie să fie protejate
 împotriva fulgerelor sau a încărcărilor statice, va fi prevăzut un sistem de
 împământare. Dnstalaţia va fi conformă ultimelor standarde.
(onectorii de coborâre vor fi din cupru cu conductivitate ridicată, având
secţiunea 15mm x 8mm. -anda va fi fixată în afara structurilor prin suporţi tip
şa. 'colo unde este indicat, conexiunile vor fi făcute la armătura betonului.
Traseul benzi şi a punctelor de fixare va fi aprobat de către Dnginer înainte de
instalare. 'colo unde este specificat conductorii vor fi protejaţi în J( pentru a
preîntimpina coroziunea şi pentru armonizarea cu aspectul clădirii.
% legătură de testare va fi instalată la fiecare conductor coborâtor
adiacent tijei de împământare la o înălţime de 3166mm deasupra terenului.
Cezistenţa totală a sistemului de terminale al împământării faţă de pământ nu
va fi mai mare de 3 o"m. +acă această valoare nu este atinsă, atunci se va
creşte numărul de electrozi ai împământării sau se vor realiza interconectări
până când valoarea de 3 o"m este atinsă. +upă atingerea acestei valori,
instalaţia de paratrăznet este legată la sistemul principal de împământare.
Piecare tijă sau cameră de legătură prevăzută pentru protecţia la trăznet
va fi în conformitate cu cerinţele tijelor sistemului de legare la pământ.
2.21. /ALR = :RE
2.21.1. 9eneralită"i
(ablurile şi firele vor fi furnizate de către un constructor aprobat şi unde
va fi posibil se va folosi un singur constructor pentru toate cablurile şi fire.
Piecare tambur sau colac de cabluri va fi însoţit de un certificat referitor la
numele fabricantului, clasa cablului, rezulate şi date ale testelor. (ablurile
fabricate cu mai mult de 31 luni înainte de furnizare nu vor fi acceptate. Toate
cablurile vor fi furnizate cu terminaţii de cablu şi etanşe efectiv. &n cazul în
care un cablu este tăiat de pe un tambur, ambele capete vor fi imediat
etanşeizate pentru a preveni intrarea umezelii. (ablurile nu vor fi transportate
 înspre şantier în colaci desfăcuţi dar un număr de cabluri de lungime mică pot
fi trasportate cu acelaşi tambur. 'ntreprenorul va fi responsbil în totalitate de
ac"iziţionarea şi sau costurile tuturor tamburilor de cabluri.
'ntreprenorul va înainta un plan al cablurilor referitor la; aprobare,
dimensiuni detaliate, mărimi, lungimi, metode de instalare şi funcţionare ale
tuturor cablurilor individuale.
(ablurile şi firele vor fi adecvate clasei de curent transportate în condiţii
normale şi de scurtcircuit la tensiunile specificate. (ând se evaluează clasa şi
secţiunea transversală a cablurilor şi firelor, următorii factori vor fi luaţi în
considerare;
# maximum permis de căderii de tensiune<
# tipul şi amplitudinea încărcării<
 

# nivelul şi durata scurtcircuitului funcţie de releele protecţiei circuitului şi

a siguranţelor<
# setarea la supracurent a releelor<
# ungimea traseului şi amplasarea cablurilor<
# temperatura ambientală<
# metoda pozării.
(ablurile care vor îndeplini cerinţele standardelor -$, DE(, sau a
standardelor ec"ivalente aprobate, vor fi acceptate, dovedind că toate cablurile
furnizate pentru o tensiune de operare specifică sunt supuse aceluiaşi standard
naţional. Piecare cablu va fi în concordanţă cu standardul conform aplicaţiei.
$tandardele specificate în următoarele clauze vor indica tipul de cablu ce
trebuie folosit în proiectare. &n cazul în care 'ntreprenorul doreşte să
folosească cabluri supuse unui standard alternativ atunci detalii ale capacităţii
de transport, factorii de subregim etc, vor fi înaintaţi Dnginerului pentru
aprobare.
2.21.2. /a!luri de putere )naltă tensiune
V)E$'J( A conductor semi#conductor ecranat, articulaţie izolată
din polietilenă, conductor multifilar de cupru, miez din amestec semi#
conductor, bandă semi#conductoare şi strat metalic, stratificaţie J( extrudat,
armătură de fire din oţel galvanizat, manta totală din J( roşu in"ibitor de
flacără, valabile pentru a fi folosite la sistemul de legare la pământ pentru
tensiunea specifică. (ablurile vor fi conforme cu ultimele standarde.
2.21.5. /a!luri de putere #edieC(oasă tensiune
V)E$'J( A articulaţie densitate joasă, izolaţie polietilenă,
conductor de cupru multifilar, stratificaţie J( extrudat, armătură de fire din
oţel galvanizat, manta totală din J( negru in"ibitor de flacără, valabile pentru
a fi folosite la sistemul de legare la pământ pentru tensiunea specifică de
6.G3QJ şi până la 3./8.8QJ, după cum e specificat. Temperatura
conductorului nu va creşte peste 156%( în cazul operării continue. (ablurile
vor fi conforme cu ultimile standarde.
J($'J( A izolaţie J(, stratificaţie J( extrudat, armătură din fire
de oţel galvanizat, manta totală din J( negru in"ibitor de flacără, valabile
pentru a fi folosite la sistemul de legare la pământ pentru tensiunea specifică
de 6.G3QJ. Temperatura conductorului nu va creşte peste 46%( în cazul
operării continue. (ablurile vor fi conforme cu ultimile standarde.
V)EJ( # articulaţie densitate joasă, izolaţie polietilenă, stratificaţie
J( extrudat, armătură de fire din oţel galvanizat, manta totală din J(
in"ibitor de flacără, valabile pentru a fi folosite în sistem pentru tensiunea
specifică de 6.G3QJ. Temperatura conductorului nu va creşte peste /6%(.
(ablurile vor fi conforme cu ultimile standarde referitoare la conductoarele din
cuprul multifilar.
J(J( A izolaţie J(, stratificaţie J( extrudat, armătură de fire din
oţel galvanizat, manta totală din J( negru in"ibitor de flacără, valabile pentru
a fi folosite în sistem pentru tensiunea specifică de 6.G3QJ. Temperatura
conductorului nu va creşte peste 46%( în cazul operări continue. (ablurile vor
fi conforme cu ultimile standarde.
J( A izolaţie J(, conductor de cupru unifilar normat pentru 256456J.
Dzolaţia va fi în culoarea fazei. Temperatura conductorului nu va creşte peste
 

46%( în cazul operări continue. (ablurile vor fi conforme cu ultimile standarde.

2.21.+. /a!luri pentru po#pe de pu"uri su!#ersi!ile %tensiune
 (oasă'
J(J( A izolaţie J(, stratificaţie J( extrudat, armătură de fire din
oţel galvanizat, valabile pentru a fi folosite în sistem pentru tensiunea specifică
de 6.G3QJ. (ablurile vor avea 2 miezuri, 8 faze şi legătura la pământ fără
armătură de fire sau ecranare. Pormatul cablului va fi circular ori plat.
2.21.;. /orduri sau ca!luri fle*i!ile
$copurile principale A manta totală J( alb, conductor de cupru unifilar
izolat J(, normat pentru 866566J în conformitate cu ultimele standarde.
2.21.?. /a!luri pentru control şi instru#enta"ie
(ablurile de semnal analog vor fi izolate cu polietilenă sau J(, pozate în
perec"e cu ecranări individuale sau colective, benzi legate cu J( extrudat,
cămăşuială din fire de oţel galvanizat şi manta totală J(. (ontactorii vor fi din
cupru multifilari, 126,1mm 6.45mm 1! sau după cum este specificat.
Pirele unifilare nu vor fi permise. (ablurile vor fi normate pentru
866566J şi vor îndeplini ultimile cerinţe ale standardelor. (ablurile cu
ecranare colectivă vor fi permise pentru folosirea în cazurile în care semnalul
are de transportat un nivel înalt ex.;2#16m'! şi traseul nu este mai lung de
86m. &n cazurile în care traseul este mai lung de 86m sau semnalul este de
nivel scăzut de ex.; de la un tensiometru! cablurile vor avea deopotrivă
ecranări individuale şi colective.
$emnalul digital şi cablurile de control, în cazurile în care semnalul este
bazat pe o creştere de tensiune sub 12J c.c. şi la starea de desc"idere maximă
bucla de curent nu este mai mare de 16m', atunci cablurile de tip analog pot fi
folosite. (ând tensiunea şisau curentul depăşeşte aceste limite cablurile vor
trebui să îndplinească următoarele specificaţii;
J($'J( A izolaţie J(, stratificaţie J( extrudat, armătură de fire
din oţel galvanizat, manta totală din J( negru întârzietor de flacără,
conductor unifilar de cupru valabil pentru a fi folosit la sistemele cu tensiunea
specifică de 6.G3QJ. Temperatura conductorului nu va creşte peste 46%( în
cazul operării continue. (ablurile vor fi conforme cu ultimile standarde.
J(J( A izolaţie J(, stratificaţie J( extrudat, manta totală din J(
 întârzietor de flacără, valabil pentru a fi folosite în sistem pentru tensiunea
specifică de 6.G3QJ. Temperatura conductorului nu va creşte peste 46%( în
cazul operării continue. Pormatul cablului va fi circular ori plat.
Etic"etarea cablurilor
)a capătul fiecărui cablu, într#o poziţie uniformă şi vizibilă, se va fixa de
cablu o etic"etă ce va indica numărul şi traseul cablului, numărul şi
dimensiunea conductoarelor. Etic"etele vor fi făcute din fâşii de alamă,
aluminiu, plumb sau cupru, inscripţionate şi susţinute de fire rezistente la
rugină sau coroziune, firele de legătură fiind trecute prin două găuri fixe, câte
una la fiecare capăt al etic"etei. +acă mufa cablului nu este în mod normal
vizibilă, atunci etic"eta va fi fixată înăuntru tabloului prin şuruburi.
@iezul cablului de putere al celor trei faze va fi identificat prin ', - şi (
sau colorate în roşu, galben, albastru astfel încât înşiruirea secvenţială a celor
trei faze să se păstreze de#a lungul întregului sistem.
@iezul cablului de putere cu o singură fază va fi colorat codat roşu,
 

negru.
&n cazul instalaţiilor în rotaţie unde pentru a obţine direcţia de rotaţie
necesară nu este posibilă conectarea miezurilor fazelor înspre terminaţiile
identificate ca potrivite, se vor prevedea manşoane suplimentare pe miezuri
pentru a asigura identificare corectă la finalul conexiunii.
(ablurile de control vor avea miezurile identificate individual prin
mijlocirea unor manşoane permanente ce poartă acelaşi număr la ambele
capete.
Ddentificarea miezurilor va putea avea loc în fiecare punct al terminalelor
folosind un sistem aprobat de manşoane marcate. +imensiunea manşoanelor
marcate va fi astfel încât să poată fi adaptată tuturor diametrelor
conductoarelor, inclusiv izolaţia. 9umerotarea trebuie citită de la exteriorul
terminalelor tuturor miezilor. Piecare cablu şi miez vor avea acelaşi număr la
ambele capete ale cablului şi miezului respectiv.
Terminalele vor avea ca inscripţie permanentă următoarele;
Terminale de putere culoare, număr sau literă
Terminale de control literă sau număr sau amândouă

2.22. NSTALAREA /ALRLR

2.22.1. 9eneralită"i
Pirele simplu izolate fără înveliş vor fi instalate doar în conducte de oţel
galvanizat sau canale de cabluri. (ablurile cu înveliş dar fără nici o formă de
blindaj vor fi instalate doar în amplasamente protejate interioare, cum ar fi
treceri prin pardoseală, conducte sau trasee de cabluri şi scări acoperite.
(ablurile cu învelitoare din J( de calitate KsubteranZ şi blindaj din fire
de oţel poate fi instalat în toate amplasamentele inclusiv să fie îngropate direct
 în pământ, trase prin conducte subterane sau prinse direct la suprafaţă sau în
canale de cabluri ne#acoperite.
(ablurile cu miez simplu nu vor fi folosite decât dacă e absolut necesar
de ex.; cablurile de alimentare de la transformatoare la panourile de
comandă!. 'colo unde metoda de instalare necesită blindarea acesta va fi de
tipul ne#magnetic, formate din fire sau fâşii de aluminiu. 9ici un cablu cu miez
simplu nu va fi îngropat direct în pământ.
Nonele în care cablurile merg împreună în acelaşi canal, şanţ sau
conductă vor trebui să fie cât mai aerisite pentru a menţine valoarea nominală
a curentului. Dntersecţiile vor trebui evitate pe cât de mult posibil. (ablurile de
tensiune ridicată de ex.; cele care transport mai mult de 56'!, şi cablurile de
semnal vor fi trase separat pentru a minimaliza interferenţele.
'colo unde un număr de cabluri sunt finalizate într#un ec"ipament, toate
vor ajunge la ec"ipament dintr#o direcţie comună. @etodele de intrare pe sus
sau pe jos nu vor fi mixate într#un acelaşi tablou electric.
(ablurile vor fi complete împreună cu toate şeile, scoabe, cleme, canale,
scări, şuruburi, piuliţe, şaibe, pac"ete, piese de trecere, nisip, capace de
beton, bandă de marcat şi etic"ete de marcat traseul atâtea cât sunt necesare
pentru înc"eierea lucrării.
-anda de marcat va fi plasată în pământ deasupra cablurilor pozate
direct pe pământ sau în conducte. -anda va avea lăţimea de 356mm, va fi
galbenă cu imprimeu albastru Kericol A (abluri electriceZ
 

Toate cablurile mai mici decât derularea completă a unui tambur vor fi
instalate fără mufe, cu excepţia celor aprobate de Dnginer.
@ai puţin în cazurile în care nu se poate evita, cablurile nu vor fi instalate
 în zone cu soare direct. Mnde este necesar, umbrare construite după aprobarea
Dnginerului, vor fi furnizate şi instalate.
2.22.2. 4redările antreprenorului
'ntreprenorul va preda următoarele documente referitoare la instalarea
cablurilor incluzând, acolo unde este relevant, următoarele;
# diagrama bloc a sistemului cablurilor de control cu fiecare cablu şi
ec"ipament terminal identificabil ca în lista cablurilor<
# traseul cablurilor şi desene ale amplasamentelor. entru acele componente ce
sunt subterane, desenele vor include următoarele;
# traseul tuturor cablurilor, pieselor de trecere şi canalele cablurilor<
# secţiuni ale pieselor de trecere, şanţuri etc, pentru fiecare secţiune
diferită de pe traseu<
# poziţia tuturor etic"etelor de pozare, mufe, cămine etc.
# lanul traseelor şi secţiuni pentru toate traseelor de cable<
# )ista cablurilor, ce va detalia numărul cablului, tipul, tensiunea,
dimensiunea, traseul, lungimea şi numărul miezilor. )ista cablurilor de control
va detalia numărul de conexiuni şi nuclee de rezervă, diagrama numărului
ec"ipamentelor conectate, numărul manşoanelor miezurilor şi numărul de
referinţă al terminalelor<
# (alcule ale dimensionării cablurilor<
# (ertificate de test ale tuturor încercărilor curente şi a martorilor
efectuate la manufacturier şi în şantier.
2.22.5. nstalare directă la pă#-nt
(ablurile de putere nominalizate pentru o tensiune de până în 3666J va
putea fi îngropat pînă la o adâncime de 566mm din centrul cablului. (ablurile
de putere nominalizate peste 3666J inclusiv 31QJ vor putea fi îngropate la o
adâncime de 066mm din centrul cablului. 'dâncimea de pozare poate varia din
cauza prezenţei altor cabluri sau utilităţi. ozarea cablurilor la adâncimi
excesive nu va fi acceptată. (u excepţia cazurilor când nu se poate altfel,
cablurile nu vor fi pozate sub conducte.
Pundul şanţurilor excavate va fi liber de pietre ascuţite sau alte obstacole
şi va fi acoperit cu nisip sau pământ sortat fin şi compactat pe o adâncime de
56mm.
(ablurile vor fi roluite de pe tambur într#o asemenea manieră încât să fie
evitate buclele sau încovoierea, şi se vor lua măsuri de precauţie în cazul
pozări sau a trageri prin piesele de trecere pentru evitarea afectării blindajului
prin trecerea peste obstacole ascuţite, colţuri sau pietre. (ablurile trase fie de
maşini, fie manual vor fi trase folosind role pentru a preveni contactul dintre
cablu şi pământ. (ablurile vor fi conduse sinuos în şanţ pentru a evita
tensiunile din cabluri din momentul acoperirii cu umplutura de pământ sau a
unei aşezări ulterioare. +upă pozare, cablurile vor fi acoperite cu minimum
366mm de nisip compactat sau pământ cernut şi va avea un strat de plăci
protective din beton deasupra. lăcile vor fi acoperite cu bandă marcată.
&n zonele unde cabluri cu tensiuni diferite sunt pozate împreună la acelaşi
nivel, plăci verticale vor fi folosite pentru despărţirea cablurilor.
 

(ablurile de control, instrumentaţie şi comunicaţii nu vor fi pozate mai

aproape de 3666mm de cablurile de tensiune înaltă.
2.22.+. nstalarea )n conducte su!terane
(onductele subterane vor fi construite din uJ( rezistente la impact şi
vor fi pozate la adâncimea de minim 566mm din centrul piesei de trecere!.
iesa de trecere va fi înconjurată cu cel puţin 45mm nisip de ciur pe toate
direcţiile. )a intersecţii de drum, piesa de trecere uJ( cu un diametru de
minim 366mm va fi pozată la o adâncime de minim 3666mmde la centru
piesei de trecere!. iesa de trecere va fi înconjurată de cel puţin 356mm beton
pe toate direcţiile.
)a instalare cablurilor în conducte se vor observa următoarele aspecte;
# cablurile vor fi trase în linie dreaptă<
# rolele vor fi dispuse la ambele capete ale piesei de trecere pe unde cablul va
intra sau ieşi<
# piesele de trecere din uJ( şi mantaua cablurilor vor fi protejate cu un
lubrifiant aprobat<
# distanţa maximă dintre căminele de tragere va fi minim lungimea garantată a
cablului pe tambur, luând în calcul toleranţele pentru îmbinări<
# un spaţiu adecvat va fi asigurat în fiecare cămin de tragere pentru instalarea
şi mufarea cablurilor<
# frâng"ia de tragere va fi g"idată de role<
# un singur cablu va fi tras printr#o singură piesă de trecere<
# în cazul în care mai multe cabluri mici sunt trase printr#o singură piesă de
trecere, toate cablurile vor fi trase simultan.
&n toate cazurile în care o piesă de trecere este pozată în pământ, un
trăgător de cablu sau o frâng"ie făcută manual va fi trasă cu cel puţin 3666mm
mai mult la fiecare capăt.
2.22.;. Etanşei$area intrării ca!lurilor )n pă#-nt
(ând cablurile intră sau ies dintr#o piesă de trecere aflată la intrarea sau
 înăuntru unei clădiri, aceste intrări împreună cu orice altă piesă de trecere
adiţională va fi îndeajuns de etanşeizată împotriva pătrunderii umezelii. @etoda
de etanşeizare trebuie să aibă o rezistenţă la foc de cel puţin 86 minute.
2.22.?. Marcarea ca!lurilor su!terane
'mplasarea tuturor cablurilor subterane se va face prin identificarea;
# plăcuţelor inscripţionate fixate la exteriorul suprafeţelor pereţilor
clădirilor la 866 mm deasupra nivelului terenului, exact deasupra punctului pe
unde cablurile trec prin perete<
# indicatoare de marcaj la marginea drumurilor etc, la intervale nu mai
mari de 366m şi la toate intersecţiile şi sc"imbările de direcţie de#a lungul
drumului<
# indicatoare de marcaj la un interval de 36m în cadrul incintelor din
şantier şi la toate intersecţiile şi sc"imbările de direcţie de#a lungul drumului.
Dndicatoarele de marcaj vor fi din beton, nu mai mici de 166mm înălţime
şi vor avea o plăcuţă emailată ataşată oferind toate datele cablului de dedesupt
incluzând adâncimea de pozare şi valoarea tensiunii. Mn desen sau un model al
indicatorului de marcaj va fi înaintat Dnginerului pentru aprobare.
2.22.@. nstalarea ca!lurilor )n #aga$ii
@agaziile de cabluri vor fi fabricate din oţel moale galvanizat cu grosimea
 

nu mai mare de 3,15mm. @agazia va avea două flanşe întoarse pentru

rigidizare. +acă este necesar, fâşii rezistente pentru rigidizare vor fi montate în
interior. (apacul se va suprapune peste magazie şi va făcut din acelaşi oţel.
Toate coturile, teurile şi intersecţiile vor fi de tip guler şi vor trebui, pe cât este
posibil, să fie proiectate şi executate de către constructor încât să corespundă
canalului principal. (leme de reţinere vor fi prevăzute pentru blocarea
cablurilor împreună cu magazia atunci când capacul este îndepărtat.
+espărţitoare formate din fâşii continue de oţel sudate pe fundul
magaziei vor fi amenajate atunci când este necesară separarea cablurilor.
@ărimea magaziei va fi conformă cu numărul cablurilor instalate
 împreună plus 56? din spaţiu necesar. @agazia va avea dimensiunea minimă
de 56mm x 56mm.
Ituţuri pentru conexiuni interne vor fi prevăzuţi de#a lungul îmbinărilor în
magazie iar continuitatea împământării va fi asigurată de legarea fiecărei
secţiuni a magaziilor printr#un cablu continuu de legare la pământ.
+espărţitoare ignifuge vor fi inserate în locurile în care magazia trece
prin pereţi sau pardoseli.
(onexiunile conductoarelor la magazie vor fi făcute prin cuple cu flanşe şi
bucşe interne din alamă.
@agaziile vor fi susţinute pe suporţi pe intervale nu mai mari de 1m
orizontal şi 1,5m pe verticală.
Trecerile peste rosturile de expansiune vor fi făcute din conductori
flexibili.
&n cazul în care magazia este tăiată sau găurită, secţiunile afectate vor fi
imediat zincate cu un strat galvanizat la rece.
Traseul cablurilor şi al magaziilor va fi definit de 'ntreprenor şi agreat cu
Dnginerul înainte ca lucrările să înceapă. Mn spaţiu liber nu mai mare de
356mm va fi menţinut între magazie şi utilităţiile mecanice şi instalaţiile de
apă.
$istemele magaziilor ridicate în afara clădirilor vor fi impermeabile.
2.22.. nstalarea )n canaluri şi şan"uri
'colo unde structura clădiri încorporează sisteme de canale acoperite,
cablurile de distribuţie a puterii pot fi pozate pe pardoseala canalelor. (ablurile
de control şi instrumentaţie vor fi separate şi instalate pe suporturi sau scări de
cabluri fixate de pereţii canalelor.
&n zonele în care clădirea încorporează canale pentru utilităţi conţinând
conducte, linii c"imice şi alte tipuri de utilităţi, toate cablurile vor fi separate de
celelalte utilităţi şi preluate prin suporţi sau scări fixate de pereţii canalelor.
Dntersecţiile vor reţine un minim de cabluri pozat deasupra zonei conductelor
umede.
2.22.B. Gg8ea!urile ca!lurilor şi scările
g"eaburile cablurilor şi scările vor fi din oţel perforat galvanizat la cald
cu grosimea; nu mai mică de 3mm pentru suporţi până la 366mm lăţime, nu
mai mică de 3,15mm pentru suporţi între 366 şi 356mm lăţime şi nu mai mică
de 3,5mm pentru suporţi de la 356mm la 866mm lăţime. Tăvile de cabluri şi
suporţi vor fi construiţi în conformitate cu ultimile standarde.
$uportii jg"eaburilor suporţii scărilor trebuie să aibă o rezistenţă ridicată
pentru a asigura un suport rigid întregii încărcături de cabluri de#a lungul
 

lungimii desfăşurate. Toate prinderile şi suporţii vor fi adaptate suportării unei

greutăţi normale a cablurilor plus o greutate temporară de 315Qg.
'colo unde este posibil, jg"eaburile cablurilor va fi instalată pe toată
lungimea fără tăieturi. Mnde tava va fi tăiată sau găurită secţiunile neizolate
vor fi acoperite şi zincate cu o vopsea galvanizată la rece. $imilar pentru tăvile
 în straturi J(, secţiunile neizolate vor fi imediat spra]ate folosind aerosoli
J(.
2.22.1. nstalarea )n clădiri
(ablurile prevăzute să fie trase pe pereţi, tavane sau pe alte structuri vor
trebui să fie suportate de jg"eaburi sau scări, conduse prin tuburi ori canale.
Toate cablurile vor avea un traseu trasat îngrijit, pe verticală sau orizontală
paralel cu pereţii, grinzile adiacente sau alte părţi ale structurii.
'găţătoarele cablurilor, clemele izolatoare, şei, bride sau dispozitive
similare de prindere vor fi de un tip aprobat şi vor exercita o forţă adecvată
asupra cablurilor pe care le suportă. Ele vor fi tratate să asigure o anumită
rezistenţă faţă de condiţile şantierului şi să nu corodeze. (lemele de plastic cu
auto#prindere şi cuplajele mari nu vor fi folosite.
Dnelele de prindere vor fi montate aerisit în conformitate cu
recomandările regulamentele cablări DE(. 'cest tip de montaj va permite
expansiunea şi contracţia cablurilor.
2.22.11. nstalarea ca!lurilor )n conducte
(onductele vor fi de tipul filetat oţel calibrat galvanizat sau nefiletat oţel
moale, oţel sau J(. 'ccesorile vor din fontă maleabilă ori din oţel presat.
9u va fi depăşit un factor de spaţiu de 26?, iar conductele cu diametru
mai mic de 16mm nu vor fi folosite. Tubarea va fi perfect netedă la interior şi
exterior, liberă de imperfecţiuni. 'mbele capete ale fiecărei lungimi de tub vor
fi alezate şi toate tăişurile îndepărtate înainte de construcţie.
'colo unde tuburile converg, vor fi folosite cutii adaptoare. (onductele
vor fi conectate prin utilizarea mufelor de alamă tată şi a cuplelor. 'colo unde
conductele sunt mai mari de 15mm, trecerea directă înspre cutii se va face
prin conectare cu jg"eab. 'colo unde conducta sau armătura sunt ataşate de
carcasa ec"ipamentului, materialul carcasei va fi filetat pe o adâncime nu mai
mare de 36mm sau mufe tip tată ori cuplări flanşate vor fi folosite.
iuliţe "exagonale de blocare vor fi folosite la îmbinările traseului şi
trebuie să bloc"eze uniform pe ambele feţe. iluţele de blocaj nu vor fi folosite
ca îmbinări fixe.
Toate cutiile de joncţiune, cutiile de adsorbţie şi armătura de inspecţie
vor fi amplasate în aşa fel încât să poată fi inspectat cablul, tras şi reinstalat
de#a lungul vieţii de exploatare.
&n mod general, nu mai mult de două coturi ori ramificaţii sau o cuplare
vor fi permise fără accesoriile de inspectare adecvate. anglica de tras
conducta prin tub nu va rămâne în conducte după execuţie.
(apetele conductelor care sunt destinate să rămână libere pentru orice
lungime pe timpul operaţiilor de construcţie vor fi astupate cu un capac pentru
a preveni admisia murdăriei şi capace vor acoperi toate magaziile.
&n mod general, conductele nu vor trece de îmbinările de expansiune ale
clădirilor. &n locul unde nu vor putea fi instalate altfel, o conductă flexibilă
galvanizată va fi folosită la trecerea îmbinării de dilatare. % mişcare de 356mm
 

va fi permisă.
2.22.12. /a!luri instalate )n conductă 7 instalarea la suprafa"ă
$uprafaţa conductelor va fi asigurată şi fixată prin dispozitive specifice,
şei de distanţă sau clame ce vor permite conductelor să fie preluate direct
 înspre armături fără aranjări sau coturi. (onductele vor fi trasate într#o formă
pătrată sau manieră similară. arcursul va fi bine ventilat şi va permite
evacuarea condensului. Toate traseele de suprafaţă ale conductelor vor fi
trasate pentru aprobarea Dnginerului înainte de înc"eierea instalării. &n zonele
 în care apar mai multe trasee largi paralele de conducte, magazii galvanizate
vor putea fi folosite în sc"imb.
(onductele instalate în structuri metalice vor fi asigurate cu cleme
grindă, găurite şi filetate de lucrarea metalică. Pixările acţionate prin putere
vor fi folosite doar cu aprobarea Dnginerului. %rice găurire sau acces care este
necesar prin oricare parte structurală a clădirii va fi aprobată de Dnginer înainte
de înc"eierea lucrării.
ărţile expuse ale tijelor sau plăcilor galvanizate care au fost avariate vor
fi curăţate şi protejate cu două straturi de vopsea aprobată pe bază de zinc
metalic. 'cest tratament va fi aplicat conform procedeelor de lucru.
 

2.22.15. /a!luri instalate )n conductă 7 instalarea #ascată

(onductele mascate vor fi asigurate prin fixare pentru prevenirea mişcarii
 înainte de realizarea tencuielii, turnarea stâlpilor sau a altor operaţii necesare
la o clădire după tubarea instalaţiei. (rampoane de tuburi izolate sau similar
vor fi folosite pentru legarea cunductei de părţi ale construcţiei. (uiele de
construcţie nu vor fi acceptate.
(el puţin 35 mm vor fi permişi pentru finisarea conductei. în cazurile în
care această acoperire nu poate fi menţinută atunci peste conductă va fi
prevăzut metal expandat. (onductele pozate în betonul armat al pardoselilor
vor fi fixate de armătura betonului. $e vor lua măsuri de siguranţă pentru ca
betonul să nu intre în conductă la vremea turnări. 'colo unde este posibil,
magaziile conductelor vor fi fixate în cofraj pentru a le da o finisare netedă.
(onductele instalate în goluri, tavane false sau alte trasee ascunse vor fi
instalate comform specificaţiilor de la conductele de suprafaţă. anglicile de
tras cablul nu vor trase prin conducte în timpul construcţiei. (ablurile vor fi
trase după ce tavanul fals sau piesele de trecere permanente au fost instalate.
(onductele instalate în pardoseală vor fi etanşeizate împotriva umezelii.
(onductele instalate vor fi inspecate de Dnginer înainte ca execuţia clădiri
să acopere lucrarea.
2.22.1+. /onducte fle*i!ile
(onductele flexibile vor fi galvanizat impermeabile de tipul bobinei J(
din fire legate cu oţel moale placat cu cadmium. )ungimea conductelor flexibile
va fi suficientă încât să permită, retragerea, reglarea sau mişcarea
ec"ipamentului de care este ataşată şi va avea o lungime de minim 866mm.
(onductele flexibile nu vor fi folosite în cazul asigurări continuităţii
 împământării. Mn conductor pentru legarea la pământ de dimensiunei adecvate
va fi instalat exterior conductei, în completarea terminalelor împământării.
'colo unde conversia de la conducta rigidă la conducta metalică flexibilă
trebuie făcută, conducta rigidă se va termina printr#o legătură de tip magazie.
(onducta flexibilă se va extinde de la această magazie înspre ec"ipament,
cablul continuităţii împământării fiind securizat de la magazie la piesa
ec"ipamentului. Polosirea şuruburilor cu cap strunjit nu va fi permisă.
'daptoarelor vor avea încorporate un şurub autofiletant sau un manşon pentru
prevenirea desprinderii conductei flexibile.
 

2.22.1;. /onducta 4,/

'colo unde conductele galvanizate sunt în pericol de corodare, va fi
instalată conducta de J(. (onductă J( de tip ignifuga, fără propagarea
flamei de mare impact, rotundă sau ovală, conform specificaţiilor. Dnstalaţiile
de suprafaţă şi cele mascate vor fi în mod general aidoma descrieri pentru
conducte de oţel. 'rmăturile conductei J( trebuie să fie albe, dacă nu este
specificat altfel.
)egăturile se vor face folosind un solvent J( şi accesorii mufate. (uplele
de expansiune vor fi adaptate la fiecare 31m de traseu drept. (apătul liber va
fi etanşeizat cu un mastic pentru formarea impearmeabilităţii.
(oturi confecţionate special pot fi folosite cu condiţia respectării curbei
cablului. (onductele crăpate sau îndoite vor fi respinse.
(onducta trebuie să fi adaptată folosiri la temperaturi ambientale de la A
5%( la G6%( şi nu va fi instalată în zone cu soare direct. Ja fi instalat un
conductor protectiv suplimentar conductorul de continuitate a împământării!.
(utii şi accesorii adaptabile vor fi făcute dintr#un material izolant
rezistent la căldură. *rosimea minimă a pereţilor cutiei cu o adâncime internă
nominală de 3Gmm sau mai puţin va fi de 3,5mm.
entru cutii mai adânci grosimea minimă a peretelui va fi 1 mm. Toate
cutiile care sunt prevăzute să susţină corpuri de iluminat sau alte surse de
căldură vor avea ori urec"i de fixare nituite la inserţii de fixare metalice ori va
utiliza cleme de inserare din oţel.
2.22.1?. Ter#inalele ca!lurilor de putere
(ablurile de putere vor fi terminate în cutii terminale adecvate aranjate
pentru bulonare la aparatajul de conexiuni, startere de motoare şi motoare.
Toate cablurile care intră într#o cutie terminală trebuie să o facă printr#un
maşon adecvat.
(utiile vor fi de proporţii adecvate pentru găzduirea tuturor armăturilor
cablurilor inclusiv a difuzorului de tensiuni sau a altor mijloace de gradare
izolatorie. (utiile vor putea fi desc"ise pentru inspecţie fără deranjarea plăcii
cu manşoane, cablurilor sau terminalelor.
'colo unde sunt folosite terminale izolate cu aer, furca de susţinere a
cablului va fi protejată printr#un cutie terminală pentru contracţia la căldură.
@iezurile vor avea urec"i de prindere ori ştuţuri pentru ajustarea la tijele
terminale sau clemele de strângere bulonate terminale.
@ufele pentru cablurile armate vor avea prevăzute o clemă a armăturii
pozitive la cutie sau la învelişul aparatajului de conexiuni. 'ceastă clemă va
suporta complet greutatea cablului aşa încât nicio tensiune nu este aplicată
asupra terminalelor. (lema va asigura şi legătura la pământ şi va fi de o
dimensiune adecvată rezistenţei la căderile de curent din sistem, pentru o
secundă.
'colo unde sunt cerute manşoane cu o singură inimă, aceste vor fi non#
magnetice. laca manşonului va fi de asemenea dintr#un material non#
magnetic. Jor fi prevăzute conexiuni detaşabile pentru legăturile de#a lungul
izolaţiei manşonului. Dzolaţia manşonului va trebui să aibă o rezistenţă la testul
de 1QJ c.a. pentru 3 minut.
@anşonul va trebui să etanşeizeze mantaua cablurilor care ies şi vin de
admisia murdăriei sau a umezelii şi să asigure un suport mecanic. Toate
 

manşoanele vor fi prevăzute cu bornă de împământare.

'colo unde manşoanele sunt expuse la climă, acestea vor fi protejate
prin contracţii la căldură sau ştuţuri turnate vor acoperi în mod continuu
manşonul de la mantaua cablului la gulerul manşonului.
'colo unde clasificare incintelor aparatelor electrice necesită etanşeizare
intrărilor mufelor cablurilor, etanşeizarea se va realiza prin utilizarea găurilor
pentru mufe filetate ale cablurilor şi bandă de politetrafluoroetilen TPE!.
2.22.1@. Ter#inale pentru ca!luri de control sau #ultifilare
Mn număr suficient de terminaţii va fi prevăzut pentru terminarea tuturor
miezurilor de cabluri. entru control şi legături auxiliare un plus de 16? din
acest număr va fi prevăzut ca piese de sc"imb.
-locurile terminale pentru legătura izolatorului de întindere până la şi inclusiv
cablu de 85mm1 va fi securizat prin strângerea conductorului, fără stricăciuni,
 între două plăcuţe şi prin mijlocirea unui şurub captiv< tipul de strângere în
şurub până la comprimare nu va fi folosit.
entru cablurile peste 85mm1, terminaţiile de tip bulonat sau tijă vor fi
folosite, fiecare miez de cablu fiind adjustat printr#o urec"iuşă adecvată.
9u mai mult de un miez de la cablurile externe sau interioare va fi legat la
oricare terminaţie. 'colo unde o dublare a terminaţilor este necesară, legături
solide confecţionate vor fi incluse în proiectarea blocurilor terminale.
Terminaţiile care rămân sub tensiune după ce ec"ipamentul principal a
fost izolat, vor trebui să fie ecranate şi etic"etate corespunzător.
-locurile terminale pentru diferite tensiuni sau tip de circuit vor fi despărţite în
grupe distinctiv etic"etate.
$taţia care trebuie dezasamblată pentru întreţinere va avea terminaţiile
din cabluri multifilare confecţionate din manşoane localizate într#o magazie
adaptabilă. @agazia va avea blocuri terminale iar conexiunile se vor face către
ec"ipament printr#o conductă de plastic impermebilă şi fire unifilare. Mn miez
separat de legare la pământ va lega magazia de ec"ipament.
2.22.1. Î#!inări
rin îmbinări se vor permite doar traseele exterioare clădirilor. 'colo
unde asemenea îmbinări sunt necesare în cabluri elastomerice şi termoplastice,
cablurile vor fi îmbinate cu compuşi formaţi la rece din răşini acrilice sau epoxi,
care au fost pre#măsurate şi pre#compactate pentru uz. (utia va fi
demontabilă, turnată în plastic şi cu ştuţ de umplere pentru amestec. (leme de
legătură vor fi adaptate bridelor de armătură de#a lungul îmbinării şi inspectate
de către Dnginer înainte de umplerea cutiei cu amestec. &mbinările de tip
izolaţie cu presiune nu vor fi acceptate.
@iezurile conductorilor vor fi îmbinate număr la număr sau culoare la
culoare.
2.25. NSTALA3 DE LMN0 = M/0 4TERE
2.25.1. 4anouri de distri!u"ie
anourile de distribuţie vor fi incinte construite din foi de tablă cutată,
legate cu bride pentru a forma o structură rigidă. Mşile vor fi prevăzute cu
 încuietori, cu balamale şi garnituri ce vor asigura protecţia împotriva prafului şi
murdăriei. (lasa de protecţie trebuie să fie D28 interior! şi D55 exterior!.
-arele de transport vor fi montate cu izolatori non#"igroscopici, complet
 înc"ise sau izolate în J(, colorate conform fazei. (urentul nominal din bare nu
 

va fi mai mic decât suma curenţilor din toate circuitele de plecare. % bară de
nul va fi prevăzută cu un terminal separat pentru fiecare circuit.
Mn bloc terminal separat de legare la pământ va fi prevăzut cu un bloc
terminal pentru fiecare circuit. anourile de distribuţie vor avea valoarea
normată a căderii de tensiune egală cu cea a circuitului pentru o secundă.
(apace detaşabile poziţionate sus şi jos la găurile nefiletate ale manşoanelor
vor avea prevăzute cîte o tijă de alamă pentru împământare.
% siguranţă cu buton sau un izolator vor fi conectaţi pe partea de intrare
 în panou. +ispozitivul va fi trifazic şi cu neutru având protecţie la supracurent.
Piecare circuit de plecare inclusiv căile de rezervă vor fi protejate cu
siguranţe OC( sau circuite de rupere miniaturale @(-!. (orpul siguranţelor
OC( şi patronul vor fi din material non#"igroscopic.
+espărţitoarele vor trebui să fie fixate asupra tuturor părţilor sub
tensiune şi a spaţiilor dintre faze.
Piecare panou de distribuţie va avea permanent o diagramă de
identificare a circuitului montată pe parte interioară a uşii din faţă.
2.25.2. /ontactoarele co#utatoarelor #ari
(ontactoarele comutatoarelor mari de ex.; pentru iluminările largi sau
 încărcările de căldură controlate de un singur comutator! vor fi de tip
electromagnetic cu rupere de aer. (ontactoarele vor fi în mod continuu
normate la sarcina specifică, vor fi din categoria de utilizare '(3 şi o clasă de
sarcină intermitentă 6,8 va fi carcateristică rezistenţei mecanice a acestei
clase. (urentul nominal specificat va fi de sarcină normată de 0 ore.
(ontactoarele vor fi pentru o fază sau trifazice, după cum se specifică,
fiecare tip având o legătură terminală de nul. (ontactoarele vor fi prevăzute cu
o bobină de operare în regim continuu având ambele terminaţii scoase în
afară.
Dncinta va fi similară panourilor de distribuţie şi va avea un grad al
protecţiei nu mai mic de D51.
2.25.5. eşirile #ufelor
Deşirile mufelor de tip casnic vor fi cu trei picioruşe şi vor îndeplini
ultimile cerinţe ale standardelor. Deşirile mufelor de tip industrial vor îndeplini
ultimile cerinţe ale standardelor.
&n zonele cu tencuială, faianţă sau alte finasaje decorative, ieşirile
mufelor vor fi adaptate încastrat în aria finisată. &n celelalte zone dispozitivele
vor fi, dacă nu este altfel cerut, montate la suprafaţă.
2.25.+. /o#utatoarele lu#inilor
(omutatoarele de lumină interne vor fi livrate complet cu cutie, capac de
faţă şi şuruburi de fixare. Ele vor fi montate vertical prin prinderi metalice cu
cutii de oţel sau aluminiu.
(omutatoarele multi#poziţii vor fi conţinute în cutii multi#serie.
(omutatoarele pentru luminile exterioare vor fi placate cu metal,
galvanizate şi impermeabile, model cu acţiune prin răsucire. Jor fi montate la
suprafaţă.
2.25.;. Lu#inile interioare 7 generalită"i
)uminatoarele vor fi complete cu toţi suporţii, tije de sustinere, cabluri
flexibile, corpul de iluminat şi prize. Ele vor fi conectate la circuitul principal
prin cabluri flexibile rezistente la căldură având miezul de 126,16mm
 

6,45mm1!. (lasa de protecţie va fi D 21.

)egarea la pământ a luminatoarelor va fi făcută printr#un miez separat
din conexiunea flexibilă sau cablu, legată asigurator la terminalul împământării
pentru a corespunde interconectării cablurilor.
'colo unde luminatoare adiacente sunt conecate la diferite faze ale
alimentării, o etic"etă va fi prevăzută la interior, în vederea atenţionării asupra
tensiunii fază la fază.
)uminatoarele nu trebuie să transmită încărcări tavanelor suspendate,
dacă nu, atunci tavanul şi luminatoarelor vor fi parte a proiectării integrate cu
suporţi specifici.
'colo unde luminatoarele au o iluminare largă fiind suspendate de
structura tavanului conexiunile dintre armături şi cablurile fixate se va face prin
prize şi mufe.
-raţele lămpilor în cazul lustrelor flexibile vor fi făcute dintr#un abajur
izolat total având cordon de strângere.
ărţile de prindere, cutiile de conectare şi celelalte părţi ale
luminatoarelor vor trebui să fie construite la timp pentru a respecta programul
construcţiei clădirii. 'rticolele de sticlărie, dispozitivile refractive, abajururile,
lămpile şi tuburile nu vor fi montate până cînd toate lucrările construcţiei nu
sunt înc"eiate.
2.25.?. Lu#ini interioare 7 lu#inatoare fluorescente
+ispozitivele refractive vor fi din material *C poliester armat cu fibra
de sticla! sau acril extrudat in"ibitor de flacără. Jor fi de tip semitransparent
sau prismatic, conform specificaţiei. % garnitură va fi prevăzută între
dispozitivul refractiv şi corp pentru a forma o etanşeizare efectivă.
)uminatoarele vor fi conforme ultimilor standarde.
2.25.@. Lu#ini interioare 7 lu#inatoare incandescente
)uminatoarele încastrate vor fi construite dintr#un reflector din aliaj de
aluminiu şi o carcasă cu goluri de ventilaţie adecvate. % poziţie reglabilă, un
corp de lampă -$ din porţelan va fi încorporat, un cablu rezistent la încălzire
pre#cablat. Cemontarea altor lămpi se va face de acolo în jos.
$uprafaţa luminatoarelor incandescente va fi de tip sticlă albe opal potrivite
pentru montarea pe perete sau tavan.
2.25.. Lu#inile interioare 7 lu#inatul de urgen"ă
)uminatoarele de urgenţă vor fi de tip autonom sau auxiliar, conform
specificaţiei. )uminatoarele vor fi operate total automatic, asigurând iluminare
instantanee în cazul unei avarii principale. (apacitatea bateriei va fi suficientă
pentru operarea tuturor luminatoarelor conectate la sistemul iluminare de
urgenţă pentru o perioadă de 8 ore.
2.25.B. Lu#inile e*terioare
Toate luminatoarele exterioare vor fi în incinte impermeabilizate cu
difuzeri policarbonaţi pentru protecţie la vandalizare şi având un grad minim de
protecţie D55. $ecuritate sistemul de lumini va fi proiectat inaccesibil pentru
intruşi.
)uminatoarele despărţitoare vor avea corpul dintr#un aliaj de aluminiu
turnat, difuzeri din policarbonaţi, garnitură şi braţ de lampă din porţelan.
2.25.1. Lă#pi 7 generalită"i
Toate susţinătoarele de lămpi vor fi adaptate cu lampă de tipul şi
 

dimensiunea specificată de constructor sau stabilită în desene.

2.25.11. Lă#pi fluorescente %denu#irile M/:EC şi M/:AC'
)ămpile fluorescente vor fi conform ultimilor standarde. +acă nu este
altfel specificat, lămpile vor fi colorate KalbZ pentru folosinţa industrială şi Kalb
caldZ pentru iluminare casnică şi comercială. (apetele lămpilor vor fi de tip bi#
poli. +urata de viaţă minim garantată va fi de 0666 ore.
)ămpile cu fâşi metalice @(PEM! vor fi folosite în luminatoare cu sticlă
armată cu poliester sau în zonele în care structura metalică nu este încastrată
 în lampă 16mm.
2.25.12. Lă#pi incandescente
)ămpile incandescente var fi conform ultimilor standarde. )ămpile pentru
serviciu general vor avea o înfăşurare răsucită de până la 356 şi o singură
 înfăşurătoare pentru valori mai mari. )ampa va avea un soclu tip baionetă şi
va avea o manta de sticlă mată.
)ămpile de serviciu general folosite la lumini de urgenţă sau lumini de
operare la tensiuni diferite de tensiunea normală principală, vor fi prevăzute cu
un soclu cu filet Edison. )ămpile normate pentru 866 şi mai mult vor avea
cap filetat tip *oliat" Edison.
2.25.15. Transfor#atoare de ali#entare la tensiune (oasă şi
foarte (oasă
Transformatoarele de alimentare la tensiune joasă şi foarte joasă vor fi
conforme cu ultimile standarde şi vor fi, dacă altfel nu este specificat, de tip o
singură fază.
Transformatoarele vor fi furnizate complet cu bride de prindere. Jaloare
nominală a tensiunii de ieşirie şi a J' vor fi conform celor specificate.
2.25.1+. Lă#pi electrice de #-nă
)ămpile electrice de mână vor fi adaptate la 15J operaţional şi vor fi
complete cu cablu flexibil TC$ de lungime specificată, lampa şi fir de gardă
galvanizat. )ămpile electrice de mână vor fi conform ultimilor standarde. (ablul
lămpii de mână va fi, dacă nu este altfel specificat, terminat printr#o priză
conformă cu ultimile standarde.
(ând este folosit cu transformator de alimentare portabil, cablul poate fi
permanent conectat la ieşirile terminale printr#o mufă adecvată de strângere.
)ampa de mână va fi completă cu un tambur de înfăşurare sau brăţară de
perete sau amândouă pentru o depozitare ordonată a cablului pe prioada de
inactivitate.
2.25.1;. 4uncte de cuplare pentru erificarea auto#ată a
 )#pă#-ntării
(ând cuplăriile sunt făcute pentru scule portabile sau maşinării la
126235J punctele de cuplare vor încorpora un dispozitiv pentru monitorizarea
continuă efectivă a conexiunilor împământării la punctele de aplicare. 'paratele
vor avea o unitate de etanşeizare la praf şi umezeală încastrată total, tubată
din metal, ce va încorpora un circuit întrerupător bi#polar sau trifazic operat
manual, relee, transformator de joasă tensiune şi un rezistor neliniar împreună
cu o mufă de ieşire pentru facilitarea conectării unui cablu flexibil având două
miezuri de legare la pământ, adiţional miezurilor de alimentare. 'ranjamentele
prizei şi a mufei pentru plecări vor fi proiectate special pentru sistemul de
protecţie şi nu va fi intersc"imbabil cu alte tipuri.
 

unctele de cuplare pentru cercetarea împământării vor fi conforme cu

ultimile standarde.
2.25.1?. /o#utatoare de ti#p
(omutatoarele de timp vor fi de tip motor sincron bobinat în sens orar,
având o rezervă de 86 ore a arcului. (omutatorul de timp va avea încorporat
un comutator de test +esc"is&nc"is care nu va interfera cu timpul orar şi
mecanismul de auto înfăşurare.
2.25.1@. nstala"ia electrică
Dnstalaţia interioară va ieşi prin cabluri unifilare izolate J( instalate la
suprafaţa traseului sau prin canale şi va fi fixată de pereţii structurii metalice.
+imensiunea conductorului de cupru nu va fi mai mică de 3,5mm1
pentru circuitele de alimentare ale luminii sau aparate fixe sau mai mică de
1,5mm1 pentru ieşirile mufelor circuitului.
9iciun circuit ce serveşte o singură priza, corp de iluminat sau comutator
nu va conţine mai mult de o fază.
2.2+. ATER = ÎN/0R/0TARE
2.2+.1. 9eneralită"i
Mnităţile de baterii vor avea un dispozitiv de fixare de pardoseală sau de
perete pe uşa de acces a dulapului de metal ce adăposteşte bateriile,
 încărcătorul şi mijloacele de distribuţie.
2.2+.2. ateriile
+acă nu este altfel specificat, bateriile vor fi de tip nic"el#cadmium de
 înaltă performanţă având celule localizate translucid, în containere de plastic
cu înaltă rezistenţă. (ontainerele vor fi adaptate cu cartuşe de eşapare.
9ivelurile ridicate şi scăzute ale electrolitului vor fi marcate permanent pe
container.
Terminaţiile celulelor vor fi de tip cu buloane. Terminaţiile polarităţilor
vor fi marcate permanent.
(elulele bateriilor vor fi aranjate de aşa natură astfel încât să fie
accesibile pentru teste şi inspecţii.
(elulele vor fi localizate în partea de jos a dulapului dar nu mai jos de
866mm de la podea.
-ateriile vor fi furnizate complet cu toate conexiunile necesare.
(onexiunile dintre şiruri, celule, legăturile deconectante şi siguranţe vor fi
făcute cu cablu multifilar protejat în J(. Jaloarea nominală a bateriei va fi de
12J dacă nu sunt alte considerente te"nice în vigoare. (apacitatea bateriei va
fi adecvată alimentării tuturor încărcărilor legate pentru o perioadă de minim 0
ore. )a finalul perioadei de 0 ore bateria va trebui să aibă suficientă capacitate
pentru a îndeplini operaţiunile prezentate mai jos, la final tensiunea oricărei
baterie nu va fi mai mică de /6? din valoarea nominală la conectarea cu
 încărcările determinate;
# două operaţiuni de înc"idere în toate circuitele întrerupătoare
automate<
# două operaţiuni de declanşare în toate circuitele întrerupătoare<
# încărcarea arcului înc"is al unui motor cu înfăşurătoare, pentru
 întrerupătoarele de circuit
(alcule detaliate şi date de încărcare folosite pentru determinarea
capacităţii bateriei vor fi înaintate din vreme Dnginerului la fiecare fază a
 

(ontractului.
2.2+.5. Încărcătoarele de !aterie
&ncărcătorul de baterie va fi proiectat în formă solidă încorporând
facilităţi de Kîncărcare intermitentăZ şi Ksarcină parţialăZ. &n cazul încărcării
intermitente, încărcătorul va menţine la modul automat bateria în condiţie de
 încărcare maximă atâta timp cât este alimentată la curentul nominal. &n cazul
sarcină parţială, încărcătorul va fi capabil să încarce total bateria de la stadiul
total descărcată, într#o perioadă care nu depăşeşte 4 ore.
(azul sarcină parţială nu este cerut pentru cazul bateriilor standb] la
detectarea incendiilor, lumină de urgenţă sau alarme contra "oţilor.
9orma tensiunii de ieşire a încărcătorului nu va fi mai mare de 71 ? în cazul
variaţiilor sarcinilor de la 6 la 366? cu variaţii ale tensiunii de alimentare c.a.
de 7G?. (aracteristicile încărcătorului vor minimiza pierderile de apă ale
bateriei.
&ncărcătorul va fi furnizat cu următoarele;
# (omutator desc"isînc"is pentru alimentare<
# Dndicator alimentare desc"is<
# Joltmetru ieşire<
# 'mpermetru ieşire<
# (omutator selector încărcare Ksarcină parţialăîncărcare intermitentăZ<
# Celeu alarmă cădere încărcare<
# Dndicator cădere încărcare
(erinţa minimă pentru alarma de cădere încărcare va fi de a detecta
căderea alimentării a.c sau ieşirea c.c. Celeul de alarmă nu va funcţiona în
cazul căderii ocazionale a alimentării a.c. Ja fi prevăzută o perec"e individuală
de contacte tensiune liberă. (ontactele vor fi cablate până la terminaţii.
2.2+.+. Distri!u"ia
Ja fi prevăzută, la cerere, carcasă cu bipoli turnată sau întrerupători de
circuite miniaturale.
2.2;. STANDARDE S/ADA
'cest document detaliază standardele construcţiei blocurilor oricărei
instalaţii $('+'. $unt incluse sistemele "ard_are, de generare a ecranelor,
baza de date şi toate regulile relative la generarea tuturor graficelor şi a
simbolurilor standard. $#a intenţionat ca toate posibilităţiile să fie acoperite de
aceste secţiuni.
Tot sistemul $('+' se subordoneaza conceptiei de conducere automata
a procesului, monitorizare la distanta si comunicare asigurata prin Dnternet
sisau *$@ catre unul sau mai multi factori responsabili care nu se afla
neaparat in incinta statiei de tratare. %peratorul autorizat aflat la distanta,
inafara statiei, trebuie sa poata face modificari Kon lineZ prin comanda de la
distanta, sa poata corecta o avarie sau sa faca manevrele de proces necesare
functionarii in bune conditii a procesului automatizat.
2.2;.1. Siste#ul >ardHare
$istemul $('+' va rula pe un ( de utilizare continua 12 "zi, cu cel
putin următoarele caracteristici;
# '@+ Turion G2 bit sau D9TE) +ual#(ore G2 bit
# 1.2 *Oz (locQ speed
# 1666 @- C'@
 

# 156*- 5266 rpm Oard disQ drive

# $J*' video card cu 315@- video C'@
# (++J+ riter min. 81x read speed,3Gx _rite speed!
# 2 nr M$- orts
# 3 nr arallel ort
# 1 nr $erial ports
# 3 nr )( communications port
# @onitor color TPT minimum 11 inc"!
# Tastatură
# @ouse
$istemul $('+' va cuprinde şi următoarele imprimante;
# 3 imprimantă color alarme şi evenimente!<
# 3 imprimantă laser rapoarte zilnice!
$istemul va fi susţinut de către un M$ $ursă 9eîntreruptă de (urent!
pentru a asigura o manieră de oprire controlată a sistemului. M$ va asigura
rezerva de alimentare principala pentru minim 8 ore. ( şi M( vor fi
conectate.
2.2;.2. Siste#1.2.2.;.1 ul de operare
$istemul de operare va fi bazat pe indo_s Jista sau mai nou!.
2.2;.5. Siste#ul de ini"iere
$istemul va fi pregătit să fie capabil de auto#pornire în caz de cădere a
puterii.
$istemul de iniţiere va avea blocată opţiunea de repornire de pe
(++J+#C%@.
2.2;.+. Licen"a SoftHare
'colo unde aplicaţiile soft_are sunt supuse licenţelor, atunci toate
licenţele asociate vor fi făcute în favoarea Dnginerului.
2.2;.;. nterfa"a 4L/
'ceastă secţiune detaliază metoda prin care $('+' va fi legată de )(#
uri în orice instalaţie. )(#urile pot fi făcute de constructori diferiţi.
2.2;.;.1. /onfigura"ia canalului
%dată cu pac"etul soft_are al $('+' vor veni şi un număr de canale de
comunicare )( configurabile. Piecare dintre aceste canale va fi folosit fizic
pentru o reţea de comunicare )( diferită. 'ceste reţele pot fi @D, rofibus,
Et"ernet T(D sau Pibra %ptica. Mrmătoarele sunt preferate ca valori
nominale ale unităţii de viteză pentru reţele, ele vor fi aderente mai puţin în
cazul permisiunilor scrise obţinute pentru deviere.
# @D 304.5 Q-aud
# rofibus 3,566 Q-aud
# Et"ernet 3666 @baud
(ele mai multe dintre aplicaţiile mici folosesc reţeaua @D iar pentru cele
mediilargi se vor folosi rofibusEt"ernetPibra %ptica.
2.2;.;.2. Structura datelor 4L/
Transferul datelor dintre $('+' şi )( va fi eficient pe cât este posibil.
Nona datelor )( pentru a fi verificate de pac"etul soft_are va fi decisă intern,
ţinându#se cont de răspândirea datelor şi de examinarea claselor în baza
datelor. entru ca această decizie internă să fie cât mai eficientă posibil
următoarele reguli vor fi ataşate acolo unde este posibil;
 

# punctele digitale vor fi relevate în regiştri adiacenţi prin asigurarea ca

toate datele cerute de $('+' sunt grupate eficient pe cât posibil, fără
dăunarea structurii program )(. unctele digitale din regiştrii încărcaţi parţial
nu vor fi grupate în spaţii cu alţi regiştri<
# valorile analogice vor fi valori întregi pe cât posibil. Polosirea numerelor
cu puncte variabile va fi evitată.
unctele digitale şi analogice vor fi grupate adiacent altor date similare
care vor fi observate la un interval similar de către pac"etul soft_are.
 

2.2;.;.5. :işa de actuali$are a ti#pului

Precvenţa la care datele sunt colectate de la )( sunt grupate în baza de
date funcţie de actualizarea ciclului de timp selecţionat. Piecare tip de dată va
aveau analizator de timp principal şi secundar asociat. Timpul de analizare
principal este folosit atunci când statutul articolului ori valoarea sunt arătate pe
ecran, timpul de analizare secundar va fi folosit atunci când nu sunt vizualizate
alarmele şi tendinţa.
E*ecutarea instala"iilor electrice de (oasă tensiune
)ucrările propuse pentru instalaţiile electrice de joasă tensiune şi
protecţie, după cum urmează;
- instalaţii de forţă 806116 J, 56 Oz<
- instalaţii de iluminat la 116 J, 56 Oz<
- instalaţii de iluminat la tensiune redusă<
- instalaţii interioare de protecţie contra tensiunilor accidentale de atingere.
Ta!lourile electrice
Tablourile electrice se comandă pentru execuţie la furnizori specializaţi şi
autorizaţi în construcţia acestora.
Tablourile electrice din dulapuri sau cutii metalice ec"ipate, vor fi vopsite
cu vopsea emailată recomandat gri#email şi vor avea gradul de protecţie,
conform $T'$ 5815, corespunzător mediului în care se amplasează dar
minimum D 52.
+ulapurile sau cutiile vor fi realizate din tablă de min. 1 mm grosime,
rigidizate corespunzător, cu uşi de acces, suporţi pentru aparate, după poziţia
 în teren conform proiectului! şi după cum se exploatează.
'paratele de conectare trebuie să fie astfel montate, încât să întrerupă
toate fazele circuitului pe care îl deservesc. 9u se admite întreruperea
conductorului de protecţie. (onductorul de nul poate fi întrerupt numai în
instalaţiile în care acesta nu este folosit şi pentru protecţie.
'paratele de conectare se vor amplasa astfel încât arcurile sau scânteile
electrice ce apar în timpul exploatării normale să nu fie periculoase pentru
personalul de deservire şi să nu poată cauza scurtcircuite, puneri la pământ
sau deteriorarea obiectelor înconjurătoare.
'paratele cu contacte în formă de cuţite se vor monta astfel încât să nu
se poată înc"ide sub acţiunea greutăţii proprii a părţilor mobile, prin vibraţie
sau prin lovirea aparatului.
)a dispozitivele de acţionare a aparatelor de conectoare înc"ise cu capac,
sau acţionate pe exteriorul tabloului, trebuie indicate clar poziţiile Lînc"isL sau
Ldesc"isL.
$iguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât
conductoarele de alimentare să fi legate la şuruburile de contact, iar
conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la duliile filetate.
$iguranţele trebuie să fie astfel montate încât eventuala apariţie a unui
arc să nu prezinte pericol pentru restul instalaţiei şi pentru personalul de
deservire.
)a montarea conductoarelor rigide se vor prevedea dispozitive de
prindere şi compensare, care să permită dilatarea barelor şi preluarea
vibraţiilor produse de acţionarea aparatelor de conectare.
&mbinările între căile de curent, precum şi între acestea şi bornele
 

aparatelor, se vor face prin metode care să asigure posibilitatea de trecere a

curentului electric corespunzător secţiunii curente, rezistenţa mecanică
necesară şi păstrarea în timp a calităţilor mecanice şi electrice ale contactului.
&n interiorul tablourilor, trebuie să se prevadă pe bare, puncte neizolate
şi nevopsite, pentru a face posibilă scurtcircuitarea şi legarea la pământ.
Toate circuitele din tablourile de distribuţie vor fi prevăzute cu inscripţii
vizibile şi neec"ivoce, în care să se indice destinaţia fiecărui circuit. Dnscripţiile
se amplasează cu vedere din direcţia de deservire a tabloului.
9u se acceptă etic"ete metalice ambutisate. Jor fi prevăzute şi etic"ete
care vor conţine simbolizarea sau destinaţia tabloului, tensiunilor de lucru,
indicaţii de acţiune, situaţii de stare după caz!. $istemele de bare colectoare,
precum şi derivaţiile acestora trebuie să fie vopsite după cum urmează;
- faza C în culoare roşie<
- faza $ în culoare galbena<
- faza T în culoare albastra<
- bara de nul # % # în culoare neagră cu dungi albe cu lăţimea de 36 mm, la
interval de 366 mm<
- barele de legare la pământ #  # alb cenuşiu sau negru.
Tablourile electrice în ansamblu şi elementele componente trebuie să
corespundă condiţiilor normale de funcţionare la scurtcircuit.
entru transport;
- tablourile vor fi protejate contra prafului şi umezelii<
-  în timpul transportului se va asigura poziţia verticală a dulapurilor şi se vor
feri de zdruncinături<
- aparatele de măsură şi automatizare vor fi transportate în lădiţe<
- ambalajele trebuie să conţină semnele de LPC'*D)L, L9M C\$TMC9'XDL şi L'
$E PECD +E M@ENE')\L conform $T'$ 5655.
+epozitarea tablourilor se va face în încăperi cu atmosfera neutră, lipsite
de gaze corozive, cu temperatura cuprinsă între 6 şi 26( şi umiditatea relativă
de maxim 06 ? la 16R (. Tablourile nu se vor stivui.
nstalarea ta!lourilor electrice
Tablourile de distribuţie trebuie montate perfect vertical şi fixate bine,
pentru a nu fi supuse vibraţiile sau deplasărilor, ce pot surveni în caz de
scurtcircuitare pe bare sau cutremur.
&nălţimea minimă faţă de pardoseală a laturilor de jos ale tablourilor
capsulate trebuie să fie astfel stabilită încât să permită posibilitatea realizării
razei de curbură a cablului cu diametrul cel mai mare iar înălţimea maximă,
faţă de pardoseală sau teren, la amplasarea în exterior!, a laturii de sus a
tabloului să fie de cel mult 1,1 m.
(oridorul de deservire din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu
o lăţime de cel puţin 6,0 m măsurată între punctele cele mai proeminente ale
tabloului şi elemente neelectrice de pe traseul coridorului pereţi, balustrade de
protecţie, etc.!.
(oridorul de deservire dintre două tablouri de distribuţie şi coridorul
dintre un tablou şi părţile metalice proeminente care nu sunt sub tensiune ale
unui alt ec"ipament sau receptor electric, trebuie să aibă o lăţime de cel puţin
3 m.
9u se admit denivelări ale pardoselilor şi praguri de#a lungul coridoarelor
 

de deservire a tablourilor electrice.

$e vor lua măsuri pentru evitarea pătrunderii animalelor mici în
 încăperile tablourilor şi instalaţiilor electrice.
,erificarea ta!lourilor electrice
+ate fiind eventualele urmări ale fazelor de transport, depozitare,
instalare, se procedează la completarea şi verificarea prealabilă a tablourilor,
 înainte de trecerea la racordarea instalaţiilor, după cum urmează;
- verificarea vizuală a integrităţii construcţiei metalice a tabloului, a aspectului
sudurilor<
- verificarea existenţei şi integrităţii marcajelor şi etic"etărilor tabloului,
circuitelor, aparatelor, conform proiectului<
- verificarea legăturilor electrice interioare. Jerificarea se face la tensiunea
nepericuloasă de cel mult 12 J, tabloul nefiind cuplat la reţea. $e vor verifica
strângerea legăturilor şi fixarea aparatelor<
- verificarea legăturilor de protecţie, prin punere la pământ sub 6,3 o"m! a
aparatelor, precum şi între priza de pământ şi centura de legare la pământ<
- verificarea rezistenţei de izolaţie între circuite şi masă, conform $T'$ 558.
Aparate locale 7 condi"ii şi instalare
entru executarea instalaţiilor electrice se vor utiliza numai aparate şi
materiale omologate. Piecare aparat trebuie să fie prevăzut cu o plăcuţă
indicatoare care să cuprindă datele sale te"nice şi un indicator de semnalizare.
'legerea materialelor conducte, cabluri, tuburi etc.! a aparatelor, a
ec"ipamentelor şi a utilajelor electrice din import se va face prin asimilarea
caracteristicilor acestora cu cele ale produselor indigene omologate, respectiv
prin încadrarea lor în prevederile 9ormativului l 4#/0, standardelor în vigoare şi
după caz, cu avizul metrologiei.
'paratele electrice individuale care se instalează în teren, conform
proiectului întrerupătoare, prize, corpuri de iluminat, etc.! vor fi însoţite în
cazul celor de forţă, de certificat de calitate şi după caz de garanţie.
$e vor verifica la fiecare aparat, tensiunea nominală şi ceilalţi parametri
prevăzuţi în mod expres în proiect şi în mod special gradul de protecţie
conform $T'$ 5815#4/. 'mplasarea şi montarea aparatelor trebuie să se facă
 în aşa fel încât ele să nu stânjenească circulaţia pe coridoare, pasarele, accese.
'mplasarea şi montarea aparatelor şi tablourilor electrice locale, trebuie să se
facă astfel încât întreţinerea, verificarea, localizarea defectelor şi reparaţiilor să
se poată realiza cu uşurinţă.
$e va evita montarea aparatelor electrice în locuri în care există
posibilitatea deteriorării lor în exploatare, ca urmare a loviturilor mecanice sau
acţiunii agenţilor corozivi.
Aparate pentru instala"ia de ilu#inat
'paratele de conectare folosite pentru circuitele electrice ale instalaţiei
de iluminat, vor avea un curent nominal de minimum 36 ' vezi 9ormativ D 4#
1661!. rizele de 116 J şi 12 J vor fi de culori sau forme diferite, pentru o
identificare rapidă a tensiunii de lucru.
)a prizele de 12 J se vor prevedea etic"ete fixate sigur L12 J.c.a.L, iar la
 încăperile de producţie unde eventual sunt şi prize de 116 J.c.a., se vor
etic"eta şi acestea cu inscripţia L116 J.c.a.L.
'paratele şi conductele utilizate în instalaţiile de tensiune redusă vor fi
 

izolate pentru tensiunea de 156 J.

rizele şi fişele se vor monta pe traseul de conducte într#o astfel de
succesiune încât contactele fişelor, când nu sunt introduse în priză, să nu fie
sub tensiune şi se montează pe pereţi la " > 1m vezi 34#/0!.
&ntrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele în spaţiile interioare se vor monta
la o înălţime de 6,G # 3,5 m vezi 34#/0, art. 5.1.35 # 5.1.34,15,1G,1/!.
(orpurilor de telemetrie se aleg şi se montează conform 9ormativ D 4#1661.
Aparate pentru instala"ii electrice de for"ă
'paratele de conectare montate local vor fi de tip capsulat, cu grad de
protecţie corespunzător mediului în care este prevăzuta instalarea lor.
$e recomandă ca întreruptoarele să se monteze astfel încât contactele lor
mobile să nu fie sub tensiune atunci când aparatele sunt desc"ise şi să nu se
poată înc"ide sau desc"ide sub efectul vibraţiilor la lovirea aparatelor sau
datorită greutăţii proprii a părţilor mobile vezi D 4#1661!.
'paratele de conectare trebuie să întrerupă simultan toate conductele de
fază ale circuitului pe care îl servesc vezi D 4#1661!. $e vor utiliza numai
siguranţe fuzibile calibrate şi în execuţie înc"isă.
$e interzice folosirea lor ca aparate de conectare şi deconectare.
'paratele electrice fixe vor fi montate astfel încât butoanele de comandă
să fie uşor accesibile în exploatare, de regulă la 3,16 m de la pardoseala.
'paratele electrice fixe şi mobile se vor monta şi utiliza respectând
prevederile $T'$ GG3G # 08 şi G33/#40.
Materialele circuitelor electrice
@aterialele circuitelor electrice se consideră mijloacele prin care se
realizează funcţiuni de izolare, legătură electrică şi mecanică puse în operă
individual în teren sau altfel spus necuprinse în tablourile electrice!, ca de
exemplu; conductoare, cabluri, cleme, alte materiale de montaj.
)a alegerea materialelor se va ţine cont de destinaţia construcţiei şi de
condiţiile lor de utilizare şi montare. $e vor respecta condiţiile generale din 34#
/0 cap. 5 şi condiţiile speciale din standardele de produse.
(a) @e!ăturile electrice
$e interzice executarea legăturilor electrice la conductoare electrice de
aluminiu prin simpla răsucire. $e interzice executarea legăturilor electrice între
conductoare în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie, plintelor, golurilor în
elementele de construcţie şi trecerilor prin elementele de construcţie.
)egăturile conductoarelor de protecţie se execută în condiţiile prevăzute
de $T'$ 31G622,5.
(b) 'abluri electrice
$e utilizează de regulă pentru instalaţii de iluminat şi forţă conducte,
cabluri sau bare din cupru sisau din aluminiu. Mtilizarea obligatorie a cuprului
este reglementată de normativul D 4 şi D+ 34.
(ablurile vor respecta standardele româneşti în vigoare şi în primul rând
$T'$ 0400 şi $T'$ 33800. $e interzice utilizarea cablurilor fără întârziere la
propagarea flăcării în interiorul construcţiilor.
$e vor respecta condiţiile impuse de E 364 art. 8.2.3. 9ivelul de izolaţie
a cablurilor este caracterizat de valorile tensiunilor nominale ale cablurilor Mo
şi M! şi de valorile rigidităţii dielectrice normativul E 36440 art. 8.1.3!.
&n cazul instalaţiilor de joasă tensiune, cablurile vor avea tensiunile
 

nominale de 6,G `J şi M H 3 `J.

Cigiditatea dielectrică a cablurilor, caracterizează nivelul de izolaţie la
supratensiuni şi are valorile indicate în standardele şi normele de produs,
funcţie de tensiunea cea mai ridicată a reţelei, în cazul de faţă această
tensiune se consideră de maxim 3,1 `J.
(c) lte materiale
&n instalaţiile electrice vor fi montate numai siguranţe calibrate.
(onstrucţiile metalice suport al materialelor electrice şi alte accesorii de
montaj din oţel sau tablă se vopsesc pentru protecţie şi după caz anticoroziv.
Mtilizarea altor materiale decât sau în afara celor specificate în proiectul
de detalii de execuţie, se va putea face numai cu avizul expres al
roiectantului.
E*ecu"ia instala"iilor electrice
$e va avea în vedere încadrarea stabilită în roiect a consumatorului şi a
receptorilor, conform prescripţiei E 312, din punct de vedere al nivelului de
siguranţă în continuitatea alimentării cu energie electrică. 'ceastă încadrare,
stă la baza concepţiei roiectului şi a Execuţiei.
$e vor identifica, conform roiectului de detalii de execuţie, categoria
 încăperilor, spatiilor şi zonelor, în funcţie de mediu.
&n instalaţiile electrice, se vor lua măsuri de protecţie împotriva
electrocutărilor prin atingere directă şi a electrocutărilor prin atingere indirectă
D 4 # 1661! respectându#se standardele şi normele în vigoare, atât în
conţinutul roiectului, cât şi la Execuţie şi în Exploatare.
&n reţelele legate la pământ situaţie uzuală!, legarea la nul de protecţie
cumulată cu legarea la pământ, se va face în condiţiile impuse de D 4 # 1661 şi
$T'$ 31G62.
Dnstalarea tuburilor şi ţevilor de protecţie pe sau în structura de
rezistenţă a construcţiilor se admite numai în condiţiile prevăzute în normativul
 366.
$e va evita amplasarea instalaţiilor electrice conducte, cabluri, tuburi
etc.! pe trasee comune cu acelea ale conductelor altor instalaţii.
Excepţiile se rezolvă conform prevederilor din 9ormativ D 4#1661 şi ale
9ormativului E 364 # 40.
&n toate cazurile în care se utilizează cabluri, trebuie respectate
prevederile din 9ormativul E 364, precum şi indicaţiile fabricii constructoare
de cabluri. +istanţele minime între cabluri şi alte instalaţii şi construcţii, atât la
instalarea în interiorul construcţiilor, cât şi în exterior, sunt prevăzute în
9ormativul E 364 şi respectarea lor este obligatorie.
$e interzice montarea directă pe elementele de construcţie din materiale
combustibile a conductoarelor, cablurilor, tuburilor din J(, aparatelor şi
ec"ipamentelor electrice. Excepţiile se rezolvă conform prevederilor vezi
9ormativ D 4#1661!. Traversarea elementelor de construcţii necombustibile cu
elemente ale instalaţiei electrice, se va face conform prevederilor vezi
9ormativ D 4#1661!. Traversarea elementelor de construcţie combustibile se va
face conform 9ormativ D 4#1661.
$e interzice montarea dispozitivelor de protecţie electrică siguranţe
fuzibile, etc.! pe conductele instalaţiilor de protecţie împământare, nul de
protecţie!.
 

(onductele instalaţiilor electrice, vor fi marcate prin culoarea izolaţiei,

tub colorat montat la capete, etc.! în scopul asigurării unei uşoare identificări
 în caz de verificări şi reparaţii cât şi pentru evitarea pericolelor de accidente
prin electrocutare.
@arcarea conductelor se va face cu următoarele culori;
- verdegalben, pentru conductele de protecţie E şi E9!<
- alb sau cenuşiu desc"is pentru conducte mediane sau neutre<
- albastru desc"is pentru conducte de nul de lucru 9!<
- culori diferite de cele de mai sus şi diferite între ele, pentru conductele de
fază sau pol recomandându#se să se folosească pentru marcarea fazelor; roşu,
albastru, maro.
$e interzice folosirea conductoarelor de izolaţie verde sau galbenă în
circuite cu conducte E sau E9.
&n întreaga instalaţie electrică din cadrul unei clădiri se va menţine
aceeaşi culoare de marcare pentru fiecare conductă de fază.
&mbinările între căile de curent, precum şi între acestea şi bornele
aparatelor, se va face prin metode care să asigure posibilitatea de trecere a
curentului electric, corespunzător secţiunii curente, rezistenţa mecanică
necesară şi păstrarea în timp a calităţii mecanice şi electrice a contactului.
-ara sau conductorul de nul între punctul neutru al transformatoarelor şi
tablouri, precum şi între tablouri, se vor monta tot atât de îngrijit ca şi cele de
fază, ele fiind protejate împotriva atingerilor şi deteriorărilor ca şi
conductoarele şi barele de fază.
Monta(ul conductelor
(onductele izolate instalate în tuburi se vor utiliza şi monta avându#se în
vedere prevederile din 9ormativul D 4 # 1661, privind condiţiile de utilizare şi
montare a tuburilor.
Tragerea conductelor în tuburi se va executa numai după ce tuburile au
fost montate la montajul îngropat, după ce tencuiala ce acoperă tuburile s#a
uscat!.
(onductele electrice care aparţin mai multor circuite pot fi instalate în
acelaşi element de protecţie sau gol în condiţiile prevăzute de D 4 # 1661.
$e interzice instalarea conductelor electrice în tuburi sau ţevi montate în
pământ.
Monta(ul ca!lurilor
(ablurile vor fi montate astfel încât în timpul montării şi exploatării să nu
fie supuse la solicitări mecanice. $e vor lua măsurile prevăzute în 9ormativul
D 4 # 1661 şi se vor respecta distanţele prescrise în 9ormativul E 364 la
instalarea cablurilor.
ozarea cablurilor se va face numai după ce toate construcţiile metalice
aferente au fost montate, vopsite şi legate la pământ.
$e interzic suduri după instalarea cablurilor.
&n cazul montării aparente a cablurilor nearmate cu manta din material
plastic fără înveliş de protecţie, în locuri cu pericol de deteriorare mecanică, pe
porţiunea expusă, cablul va fi protejat în tuburi metalice. &n locurile accesibile
persoanelor neautorizate, protecţia se va realiza până la înălţimea de 1 m de la
pardoseală.
&n cazul montării cablurilor pe trasee expuse acţiunii razelor solare se vor
 

utiliza cabluri cu învelitoare rezistentă la intemperii.

&ntr#un tub de protecţie se va monta numai un singur cablu de energie.
$e admite montarea mai multor cabluri de semnalizare, control, etc. în
acelaşi tub.
+istanţa de la suprafaţa pământului până la faţa de sus a tubului de
protecţie a cablului va fi de cel puţin 6,4 m, iar în cazul aşezării sub trotuar, de
cel puţin 6,5 m.
$e interzice montarea cablurilor în canale şi tuneluri în care sunt instalate
conducte de gaze, lic"ide inflamabile sau conducte termice. $ituaţiile
inevitabile se tratează conform 9ormativului D 4 # 1661.
(ablurile în pământ vor fi pozate în şanţ pe un strat de pământ sau nisip,
şi acoperite cu pământ cernut cu granulaţie maximă de 5 mm sau nisip
conform roiectului!, cu grosimea totală de la fundul şanţului până la stratul
avertizor şi de protecţie din plăci speciale, benzi cu inscripţie avertizoare, la cel
puţin 16 cm.
Mmplutura se va realiza cu pământul rezultat din săpătură, din care s#au
 îndepărtat corpurile tari ce ar putea produce deteriorarea cablurilor.
'dâncimea de pozare a cablurilor, măsurată de la nivelul solului, va fi >
6,4 m în teren pietros, la intersecţia cu alte construcţii subterane şi la intrarea
 în clădiri, se admite 6,5 m.
)a pozarea cablurilor în pământ se vor respecta distanţele minime faţă
de alte cabluri electrice sau diverse reţele, construcţii sau obiecte, prevăzute în
9ormativul E 364 art. 2.8.3.
Tu!uri i$olante de protec"ie şi accesorii
9u se vor instala tuburi şi ţevi în care sunt instalate conducte cu izolaţie
obişnuită pe suprafaţa coşurilor, a panourilor radiante sau a altor suprafeţe
similare, în spatele sobelor sau a corpurilor de încălzire cu excepţiile
prevăzute în 9ormativul D 4 # 1661!.
$e interzice străpungerea canalelor de fum şi a zidăriei coşurilor, cu
tuburi ale instalaţiilor electrice.
@ontarea tuburilor se va face astfel încât pătrunderea apei sau colectarea
apei de condensaţie în interiorul lor, să nu fie posibilă. &n situaţii speciale
9ormativul D 4 A 1661! se montează cu panta de 6,5 # 3 ? între două doze.
Tuburile se vor monta pe trasee orizontale sau verticale. Excepţii se admit
numai în cazurile în care acest lucru nu este posibil.
)a montarea tuburilor se vor prevedea elemente de fixare conform
9ormativului D 4 # 1661. @ontarea accesoriilor se va face în condiţiile art. 5./G
din 9ormativul l 4 # 1661. Executarea legăturilor electrice se va face
respectând prevederile 9ormativului D 4 # 1661.
,erificarea instala"iilor electrice
Jerificarea în timpul execuţiei şi înainte de punerea în funcţiune a
instalaţiilor electrice se va realiza conform 9ormativului ( 5G, $T'$ 31G622 şi
E 33G.
unerea sub tensiune a unei instalaţii electrice la consumator, se poate
face numai după verificarea ei de către furnizorul de energie electrică conform
prevederilor din regulamentul E /81.
E*ecutarea instala"iilor e*terioare de legare la pă#-nt şi
paratrăsnet
 

(a) "ateriale
Electrozii prizelor de pământ artificiale vor fi din ţeavă de oţel zincat, cu
diametrul 1,5L şi lungimea de 1 #8 m. (onductoarele principale, de ramificaţie,
de coborâre şi de legare la prizele de pământ, vor fi din bandă de oţel zincat,
cu secţiunile minime indicate în $T'$ 31G622,5. iesele pentru instalaţiile de
protecţie prin legare la pământ vor corespunde $T'$ 2361.
@aterialele instalaţiei de captare pentru paratrăsnet se aleg conform l
16#/2 cap 1.2 şi vor fi procurate de la furnizori specializaţi.
(b) E%ecutarea instalaţiilor 
rizele de pământ vor fi de suprafaţă, cu electrozi îngropaţi la adâncimea
de minim 6,0 m, considerată de la capătul superior al electrodului până la
suprafaţa solului.
(onductele prin care trec fluide combustibile se leagă la instalaţia de
 împământare, după şuntarea în prealabil a locurilor de întrerupere.
(onductele metalice pentru apă, îngropate în pământ, mantalele şi
armăturile metalice ale cablurilor, ţevile metalice de tubaje, etc. vor fi legate la
instalaţia de împământare, constituind priza de pământ ajutătoare.
Toate obiectele vor avea dublă racordare la instalaţia de împământare
astfel ca să se realizeze numai contururi inele! înc"ise în această reţea
conductele instalaţiei de legare la pământ se vor lăcui!.
Electrozii de pământ se montează în exteriorul spaţiului de protejat şi la
cel puţin 3,6 m faţă de fundaţia construcţiei. &ntre diferitele prize de pământ se
va respecta distanţa de minim 16 m. Elementele ce trebuie legate la pământ
pentru protecţia împotriva electrocutărilor sunt indicate în $T'$ 31G622,5<
$T'$ 3113G< $T'$ 31134. &mbinările conductoarelor instalaţiei de legare la
pământ se vor realiza în condiţiile prevăzute de standardele menţionate.
)egarea la pământ a ec"ipamentelor cu vibraţii va fi realizată cu
conductoare flexibile în condiţiile $T'$ 31134 şi 31G622,5.
Camificaţiile interioare construcţiilor, de la centurile interioare de
 împământare la utilaje, care traversează prin pardoseală, vor fi protejate în
ţeava înglobată în pardoseală.
(c) &erificarea instalaţiilor de le!are la păm8nt 
Jerificarea instalaţiilor de legare la pământ se face în conformitate cu
standardele, normativele şi prescripţiile prevăzute în anexă.
&n funcţie de rezultate se adoptă măsuri suplimentare de împământare şi
ec"ipotenţializare.
'ntreprenorul va respecta întocmai prevederile (aietului de sarcini şi ale
9ormativelor în vigoare.
%rice sc"imbări sau modificări solicitate de 'ntreprenor sau -eneficiar, se
vor putea face numai cu consultarea şi avizul scris al roiectantului.
,erificări< pro!e şi recep"ia lucrărilor de instala"ii electrice
(a) Elemente definitorii 
unerea în funcţiune şi darea în exploatare a instalaţiilor electrice se face
 în conformitate cu precizările din regulamentul de exploatare te"nică a
instalaţiilor electrice, numai după ce s#au realizat operaţiunile principale de
organizare pentru exploatare.
Jerificările, încercările şi probele premergătoare dării în exploatare se fac
după cum urmează;
 

- la început, în timpul şi la terminarea montajului se fac, după caz, probe

mecanice şi electrice, inclusiv rodajul individual al subansamblurilor< aceste
probe intră în volumul lucrărilor de construcţii # montaj<
-  în timpul perioadelor de punere în funcţiune şi de exploatare de probă se fac
rodajul în ansamblu şi probele te"nologice<
- la începutul perioadei de exploatare continuă după trecerea instalaţiilor în
exploatare planificată! se verifică principalii indicatori te"nico#economici la
nivelul proiectului, prin probe de garanţie.
-  înainte de începerea fiecărei probe se vor verifica cu minuţiozitate condiţiile
te"nice şi organizatorice în care urmează să se efectueze proba, astfel încât să
fie exclusă posibilitatea defectării şi avariei instalaţiilor sau accidentării
personalului de deservire.
(b) &erificări6 încercări şi probe în perioada de la începutul6 din timpul şi după
terminarea montajului 
$copul acestor operaţii este de a se constata calitatea montajului şi de a
se lua măsurile necesare înlăturării eventualelor diferenţe, în conformitate cu
9omenclatorul de probe al @EE.
Totodată se dovedeşte că lucrările de montaj sunt terminate şi corect
executate, putându#se trece astfel la recepţia instalaţiilor.
robele se fac de către societatea de construcţii#montaj, se verifică,
 încearcă şi probează materialele şi ec"ipamentele care vor fi folosite la
executarea instalaţiei şi anume;
- pe baza certificatelor de calitate emise de organele competente ale
furnizorului, conform normelor în vigoare sau uzanţelor şi înţelegerilor între
'ntreprenor şi Purnizor, pentru toate materialele principale<
- conform prevederilor contractelor de livrare, pe baza certificatelor de
garanţie emise de organele de control ale Purnizorului sau, în cazuri speciale,
prin verificări şi probe la Purnizor în prezenţa delegatului 'ntreprenorului,
pentru părţile principale ale ec"ipamentului energetic.
@aterialele şi ec"ipamentele care nu corespund calitativ contractelor sau
normelor legale vor fi respinse şi nu se vor introduce în lucrările respective.
&n timpul şi până la terminarea lucrărilor de construcţii#montaj se vor
face verificările, încercările şi probele corectitudinii şi calităţii execuţiei, în
conformitate cu normele te"nice în vigoare pentru categoria de instalaţie
respectivă.
(oordonarea şi răspunderea executării acestor probe revin integral sau
parţial, după caz, 'ntreprenorului sau Purnizorului.
+upă terminarea de către 'ntreprenor a lucrărilor de construcţii#montaj,
inclusiv a încercărilor, verificărilor şi probelor aferente perioadei de execuţie şi
a rodajului individual şi în subansambluri, se face Cecepţia provizorie a
lucrărilor.
)a Cecepţia provizorie, 'ntreprenorul şi Purnizorii, vor trebui să probeze
prin documente te"nice legale, calitatea corespunzătoare a bazei materiale
introduse în lucrări şi execuţia corectă a tuturor lucrărilor ascunse precum şi
rezultatele probelor prevăzute a se executa înaintea, în timpul şi la terminarea
lucrărilor.
+acă instalaţiile au fost admise la Cecepţie şi lucrările de construcţii
montaj sunt terminate, se va înc"eia un act unic de recepţie cu 'ntreprenorul
 

şi cu @entorul, precizându#se obligaţiile şi răspunderile fiecăruia.

rin Cecepţionarea provizorie a lucrărilor de construcţii montaj,
'ntreprenorul rămâne numai cu obligaţia eventualelor completări şi remedieri,
stabilite prin procesul verbal de Cecepţie provizorie sau ivite ulterior, ca
urmare a unor vicii ascunse, respectiv cu răspunderea realizării probelor de
garanţie.
Cecepţia şi luarea în primire de către -eneficiar a construcţiilor şi
instalaţiilor electrice se poate face şi pe părţi ale lor, dacă pot funcţiona
separat.
&n urma efectuării robei finale se înc"eie procesul verbal de unere în
funcţiune, semnat de @embrii (omisiei.
(u punerea în funcţiune, poate începe 'ctivitatea de exploatare.
(c) &erificări6 încercări şi probe în perioada de !aranţie
robele de garanţie se fac obişnuit la un interval de 1#8 luni de la
trecerea instalaţiilor în exploatare, în vederea verificării parametrilor şi
performanţelor. din roiect.
+acă la sfârşitul perioadei de garanţie nu există litigii, se înc"eie de către
-eneficiar cu delegaţii Purnizorului şi ai 'ntreprenorului un proces7er!al de
Recep"ie definitiă, în care se înscriu rezultatele probelor de garanţie şi se
confirmă că deficienţele consemnate în procesul#verbal de recepţie provizorie,
de recepţie contractuală sau în cursul perioadei de garanţie au fost remediate.
:a$a de testare
- calibrarea aparaturii primare<
- verificarea ec"ipamentelor de electroalimentare locale<
- simularea funcţionării sistemului de control<
- simularea apariţiei defectelor şi elaborarea procedurilor de localizare şi
intervenţie în caz de defect<
- verificarea opţiunilor din soft privind optimizarea consumului de energie şi a
c"eltuielilor de exploatare.
nstruirea personalului
-  însuşirea aspectelor teoretice legate de alcătuirea şi funcţionarea
sistemului<
- aplicaţii practice cu personalul utilizator prin simularea unor situaţii posibile
avarii, funcţionare la limită, etc.!.
& Ter#inarea lucrărilor şi punerea )n func"iune a siste#ului
- curăţirea amplasamentului şi demobilizarea<
- Cecepţia *enerală a )ucrărilor.
2.2?. M0SR DE 4RTE/3A MN/ = DE 4A60 /NTRA
N/ENDLR 
&n scopul executării lucrărilor de construcţii în condiţii de siguranţă şi
igienă a muncii precum şi de prevenire a incendiilor, se menţionează
următoarele obligaţii, în conformitate cu KCegulamentul privind protecţia şi
igiena muncii în construcţiiL conform cu O* nr. 4/53//1 şi aprobat de
@.)..'.T. cu %rdinul 9r. /935.68.3//8, publicat în -uletinul (onstrucţiilor
nr. 5#0 din anul 3//8! precum şi cu )egea nr. 813/G0 şi O* nr. 533//1
privind normele de pază contra incendiilor.
$e atrage atenţia în mod deosebit asupra respectării prevederilor
următoarelor reglementări;
 

- 9ormele specifice de securitatea muncii pentru alimentări cu apă ale

localităţilor şi pentru nevoi te"nologice şi 9ormele specifice de securitatea
muncii pentru evacuarea apelor uzate, aprobate de @inisterul @uncii şi
rotecţiei $ociale cu ordinul nr. 8543//5, publicat în @onitorul %ficial al
Comâniei, artea l nr. 333//G<
- 9orme unice privind protecţia muncii la producerea, transportul,
depozitarea şi folosirea clorului lic"efiat şi gazos, aprobate de @inisterul muncii
şi rotecţiei $ociale prin ordinul 9r. 2140 şi de către @inisterul $ănătăţii prin
ordinul 9r. /G40<
)a executarea lucrărilor de terasamente se vor respecta prevederile din
 K9ormele republicane de protecţia munciiL, aprobate de @inisterul @uncii şi
@inisterul $ănătăţii cu ordinele nr. 823/45 şi G63/45 şi K9ormele de
protecţia muncii în activitatea de construcţii montajL aprobate de @. (. Dnd. cu
ordinul nr. 3188+ 3/06.
$e interzice cu desăvârşire focul în săpăturile cu pereţi sprijiniţi, fie
pentru dezg"eţarea pământului fie pentru încălzirea muncitorilor, deoarece
distrugerea prin foc a sprijinirilor ar putea da naştere la surparea pereţilor şi la
accidente grave.
'tât pentru prevenirea cât şi pentru stingerea incendiilor ce se pot
produce pe şantierele unde se execută lucrări de terasamente se vor respecta
prevederile specifice ale normelor în vigoare.
'ntreprenorul este obligat să instruiască angajaţii săi la locul de muncă şi
să ţină seama de calificarea profesională şi de modul cum fiecare muncitor
poate să#şi însuşească noţiunile din instructajul făcut, încât să poată folosi fără
pericol instalaţiile, utilajele, sculele şi uneltele la locul de muncă unde este
repartizat, insistând în special asupra accidentelor provenite din nerespectarea
instructajului, dându#se exemple concrete.
9u se va primi la lucru nici un angajat fără a avea instructajul de
protecţia muncii şi prevenirea incendiilor, făcut, însuşit şi consemnat în scris.
%bligaţia efectuării instructajului o au cei ce organizează, controlează şi conduc
procesele de muncă.
%ri de câte ori un angajat este mutat de la un loc de muncă la altul i se
va face instructajul la noul loc de muncă, c"iar dacă este aceiaşi unitate.
Dnstructajul se va efectua în trei etape;
- Dnstructajul Dntroductiv *eneral 0 ore până la 1 zile cu verificări în fişa de
instructaj!<
- Dnstructajul la )ocul de @uncă efectuat de către conducătorul locului de
muncă inginer, maistru, şef de ec"ipă! durata fiind de cel puţin 0 ore cu
verificarea şefului ierar"ic superior, celui care a făcut instructajul, după care
angajatul este admis să lucreze<
- Dnstructajul eriodic se face la locul de muncă cel puţin o dată pe lună de
conducătorul locului de muncă.
Dnstructajele angajaţilor introductiv general, la locul de muncă şi
periodic! se vor consemna în mod obligatoriu în fişa individuală de instructaj.
(onform catalogului de dispozitive şi elemente tipizate pentru protecţia
muncii la lucrările de construcţii # montaj editate de @inisterul (omerţului şi
Dndustriei, proiect D(T nr. 46003/45, 'ntreprenorul va folosi dispozitivele
indicate în acest catalog şi anume;
 

- $ubgrupa l # +ispozitive de protecţia muncii pentru lucrări de săpătură

simbol catalog nr. 311,360,364!<
- $ubgrupa DD # +ispozitive de protecţia muncii pentru lucrări la înălţime
simbol nr. 163, 168,165, 16G, 164, 16/, 136, 131, 138, 13G!<
- $ubgrupa DDD # +ispozitive de protecţia muncii pentru lucrări de sudură
simbol nr. 863, 868,862, 86G, 864!<
- $ubgrupa DJ # +ispozitive de protecţia muncii pentru lucrări electrice de
 joasă şi înaltă tensiune simbol nr. 263, 261, 268, 262, 265, 26G, 264!<
- $ubgrupa JDD # +ispozitive de protecţia muncii la confecţionarea
prefabricatelor din beton armat şi beton precomprimat simbol nr. 463, 461!<
- $ubgrupa JDDD # $emne convenţionale, indicatoare de securitate simbol nr.
063, 061!.
$e atrage atenţia că prevederile din prezentele măsuri nu au caracter
limitativ, în sensul că 'ntreprenorul, în plus, va trebui să ţină seama de
prevederile tuturor instrucţiunilor şi legilor în vigoare şi să ia măsurile pe care
le va considera necesare în vederea asigurării securităţii muncii, evitării
accidentelor şi prevenirii incendiilor.
$e va acorda o atenţie deosebită la prelucrarea 9(D 3/42 şi a
instrucţiunilor de prevenire şi combatere a incendiilor precum şi lucrărilor de
sudură având în vedere eliberarea perimetrului de foc la locurile de muncă cu
materiale inflamabile reziduuri petroliere, construcţii de gradul DJ şi rezistenţă
la foc, executate din elemente combustibile!.
'ntreprenorul va prelucra cu angajaţii săi măsurile enumerate mai sus
 împreună cu alte măsuri pe care le găseşte necesar a fi luate în vederea
asigurării executării lucrărilor în bune condiţii de calitate, fără accidente sau
incendii.
&n toate operaţiile de execuţie a lucrărilor de instalaţii se respectă
cerinţele esenţiale referitoare la protecţia, siguranţa şi igiena muncii.
(onducătorii unităţilor de execuţie, precum şi reprezentanţii
-eneficiarului care urmăresc realizarea lucrărilor, au obligaţia să aplice toate
prevederile legale privind protecţia muncii;
- )egea /63//G # a protecţiei muncii şi L9ormele metodologice de aplicareL<
- L9ormele generale de protecţia munciiL, elaborate de @inisterul @uncii şi
- rotecţiei $ociale în colaborare cu @inisterul $ănătăţii # 3//G<
- L9orme specifice de securitatea muncii pentru sudarea şi tăierea
metalelorL3//243 din 3//5!<
- L9orme specifice de securitatea muncii pentru lucrări de instalaţii te"nico#
sanitare şi de încălzire 3//G334 din 3//G!<
- %rdinul 9r. /93//8 al @)'T # Cegulament privind protecţia şi igiena
muncii în construcţii.
Legile şi nor#atiele #en"ionate nu sunt li#itatie.  (onducerea
şantierului este datoare să ia orice măsuri de protecţia muncii necesare
desfăşurării lucrului pe şantier în deplină siguranţă.
4reenirea şi stingerea incendiilor
entru stingerea incendiilor debit de calcul de 5 ls timp de 8 ore! este
necesară o rezervă intangibilă de incendiu de 52 m 8, rezervă de apă ce trebuie
asigurată de executantul lucrărilor.
Cespectarea reglementărilor de prevenire şi stingerea incendiilor, precum
 

şi ec"iparea cu mijloace de prevenire şi stingerea incendiilor sunt obligatorii la

execuţia lucrărilor de instalaţii, inclusiv în timpul operaţiilor de revizie
preventivă, reparaţii şi remedieri ale avariilor.
Căspunderea pentru prevenirea şi stingerea incendiilor revine
'ntreprenorului, precum şi şantierului care asigură execuţia lucrărilor.
&nainte de executarea unor operaţii cu foc desc"is sudură, lipire cu
flacără, topire de materiale izolante, topire plumb! se face instructajul
personalului care realizează aceste operaţii având în vedere prevederile
9ormativului ( 866 L9ormativ de prevenire şi stingerea incendiilor pe durata
de execuţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestoraL.
&n timpul efectuării lucrărilor de vopsitorii, izolaţii, se iau măsuri de
evitare a contactului substanţelor inflamabile cu sursele de foc prin crearea
unei zone de siguranţă de minimum 86 m.
entru lucrările ce se execută în spaţii înc"ise cămine, camere de vane,
staţii de pompare semiîngropate! se prevăd măsurile necesare pentru
prevenirea şi stingerea incendiilor în funcţie de natura lucrărilor şi a condiţiilor
locale.
(onducătorul formaţiei de lucru asigură instruirea personalului şi
urmăreşte permanent respectarea măsurilor de prevenire şi stingerea
incendiilor.