Studiu Fezabilitate Smo 2016 PDF

S.C. ONE ENERGY SOLUTION S.R.L.
Str.Chimistului 1/20 Cod 601108 municipiul Onesti Jud.Bacau

CUI: RO28231501 J04/363/2011 Tel. 0756298316 Email: oneenergysolution@gmail.com
CUPRINS
A. Piese scrise .............................................................................................................. ...5
I. Date generale .................................................................................................................5
1. Denumirea obiectivului de investiţii .................................................................................. 5
2. Amplasament investitie .................................................................................................... 5
3. Titularul investiţiei ............................................................................................................ 5
4. Beneficiarul investiţiei ...................................................................................................... 5
5. Elaboratorul studiului ....................................................................................................... 5
II. Informaţii generale privind proiectul ...............................................................................6
1. Situatia actuala/informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului .. 6
1.1. Norme internationale referitoare la Sursele de energie regenerabila ...................6
1.2.1.1 Situatia existenta ......................................................................................9
1.2.2. Retelele de distributie ..................................................................................11
2. Descrierea investiţiei...................................................................................................... 12
2.1. Necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei .............................................12
2.2. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului pot fi atinse .......18
2.2.1. Scenarii propuse..........................................................................................20
2.2.1.1. Scenariul 1- Centrala solara cu panouri cu tuburi vidate .......................24
2.2.1.2. Scenariul 2 - Centrala solara cu panouri plate.......................................25
2.2.2. Scenariul recomandat de către elaborator ...................................................27
2.2.3. Avantajele scenariului recomandat ..............................................................27
2.3. Descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică ...........................................28
2.3.1. Consideratii principale .................................................................................28
2.3.2. Descriere echipamente ................................................................................29
2.3.2.1. Colectorul solar .....................................................................................29
2.3.2.2. Boiler solar ............................................................................................32
2.3.2.3. Pompa de recirculare ............................................................................33
2.3.2.4. Statia de automatizare ..........................................................................34
2.3.2.5 Conducte de transport a agentului termic ...............................................35
Completarea sistemului clasic de incalzire cu panouri solare la Spitalul Municipal Sf. Ierarh dr. Luca, Onesti
1
3. Date tehnice ale investitiei ............................................................................................. 36
3.1. Zona şi amplasamentul ......................................................................................36
3.2. Date climatice caracteristice zonei .....................................................................36
3.3. Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat ......................................37
3.4. Situaţia ocupărilor definitive de teren .................................................................37
3.5. Studii de teren....................................................................................................37
3.6. Caracteristicile principale ale construcţiilor ........................................................38
3.7. Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum ...........................................42
3.7.1. Necesarul de utilităţi pentru varianta propusă promovării ............................42
3.7.2. Soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi..........................................................42
3.8. Concluziile evaluării impactului asupra mediului ................................................43
4. Durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei .................... 46
III. Costurile estimative ale investiţiei ...............................................................................47
1. Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general. ...................................... 47
2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei ........................... 48
IV. Analiza cost-beneficiu ................................................................................................50
1. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv perioada de referinţă .............. 50
1.1. Consideratii generale .........................................................................................50
1.1.1. Scurta prezentare a Spitalului Municipal “Sf. Ierarh Dr. Luca” Onesti ..........50
1.1.2. Instalatia de incalzire si preparare apa calda de consum din spital .............51
1.2. Identificarea investitiei........................................................................................53
1.3. Obiectivele proiectului ........................................................................................54
1.3.1. Obiectivul general ........................................................................................54
1.3.2. Obiectivele specifice ....................................................................................54
1.4. Stabilirea perioadei de referinta .........................................................................54
2. Analiza opţiunilor ...................................................................................................... .....55
2.1. Varianta 0 – fara investitie .................................................................................55
2.1.1. Consumuri curente ......................................................................................55
2.1.2. Consumuri previzionate ...............................................................................59
2
2.2. Varianta centrala solara cu panouri vidate (optima) ..........................................60
2.2. Varianta centrala solara cu panouri plate..........................................................63
3. Analiza financiara .......................................................................................................... 66
3.1. Perioada de referinta a investitiei si perioada de viata a echipamentelor.
Valoarea reziduala ....................................................................................................66
3.1.1. Perioada de analiza .....................................................................................66
3.1.2. Valoarea reziduala .......................................................................................66
3.2. Costul investitional .............................................................................................66
3.2.1. Costul investitional varianta centrala cu panouri cu tuburi vidate ................66
3.2.2. Costul investitional varianta centrala cu panouri plate .................................68
3.3. Finantarea investitiei ..........................................................................................69
3.4. Fluxuri financiare ...............................................................................................69
3.4.1. Varianta centrala cu panouri cu tuburi vidate ...............................................69
3.4.1.1. Costuri operare......................................................................................69
3.4.1.2. Economii...............................................................................................70
3.4.1.3. Proiectii fluxuri de numerar ....................................................................70
3.4.2. Varianta centrala solara cu panouri plate ....................................................71
3.4.2.1. Costuri operare......................................................................................71
3.4.2.2. Economii...............................................................................................72
3.4.2.3. Proiectii fluxuri de numerar ....................................................................72
3.5. Indicatorii de performanta ..................................................................................74
3.5.1. Varianta centrala cu panouri cu tuburi vidate ...............................................74
3.5.1. Varianta centrala solara cu panouri plate ....................................................76
4. Analiza economica......................................................................................................... 78
4.1. Metodologie .......................................................................................................78
4.2. Factorii de conversie ..........................................................................................78
4.2.1. Evaluarea costurilor de investitie .................................................................78
4.2.2. Evaluarea costurilor operationale ................................................................80
4.3. Corectiile fiscale .................................................................................................80
3
4.4. Monetizarea externalitatilor ................................................................................80
4.4.1. Evaluarea beneficiilor de mediu ...................................................................81
4.4.2. Evaluarea beneficiilor de sanatate ...............................................................81
4.5. Indicatorii economici ..........................................................................................82
5. Analiza de senzitivitate ................................................................................................ ..84
5.1. Variatia capitalului propriu..................................................................................84
5.2. Variatia costurilor de operare .............................................................................85
5.3. Variatia economiilor anticipate ...........................................................................86
6. Analiza de risc ............................................................................................................... 87
V. Sursele de finantare a investitiei .................................................................................88
VI. Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei .............................89
1. Număr de locuri de muncă create în faza de execuţie ................................................... 89
2. Număr de locuri de muncă create în faza de operare .................................................... 89
VII. Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei ..................................................90
VIII. Avize si acorduri de principiu ...................................................................................91
1. Certificatul de urbanism............................................................................................... 91
IX. Anexe .........................................................................................................................91
B. Piese desenate .......................................................................................................... 92
I. Plan de amplasare în zonă (1:5.000) Plansa A00 ........................................................92
II. Plan general amplasare investitie (1:1000) Plansa A01 ..............................................92
III. Preparare apa calda de consum – Plansa A02 ..........................................................92
IV. Centrala solara – schema de principiu – Plansa A03.................................................92
4
A. PIESE SCRISE
I. DATE GENERALE
1. Denumirea obiectivului de investiţii
Obiectivul de investitii care face obiectul acestui studiu poarta denumirea de:
„COMPLETAREA SISTEMULUI CLASIC DE INCALZIRE CU PANOURI SOLARE LA
SPITALUL MUNICIPAL SF. IERARH DR. LUCA, ONESTI”
2. Amplasament investitie
Judetul Bacau, municipiul Onesti, str. Perchiului , nr. 1, 601048
3. Titularul investiţiei
UNITATATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA ONESTI, JUD. BACAU
4. Beneficiarul investiţiei
UNITATATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA ONESTI, JUD. BACAU
5. Elaboratorul studiului
Studiul de fezabilitate a fost elaborat in conformitate cu prevederile inscrise in HG 28/2008
de catre SC ONE ENERGY SOLUTION SRL Onesti.
Persoana de contact : POP POMPILU CORNEL, tel/fax 0756298316, email:
oneenergysolution@gmail.com
5
II. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
1. Situatia actuala/informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului
1.1. Norme internationale referitoare la Sursele de energie regenerabila
In ultimii 20 de ani, rata de crestere medie anuala a consumului de energie a fost de 1,9 %
in tarile dezvoltate, 3,5 % in tarile in curs de dezvoltare si 3% in tarile in tranzitie din Europa
Centrala si Rusia.
Cresterea consumului in tarile dezvoltate s-a datorat in special cererilor pentru
conditionarea aerului, promovarea tehnologiilor de virf, extinderea comunicatiilor. In tarile in
tranzitie, consumul de energie creste pe seama cererii pentru incalzire, alimentare cu apa
si dezvoltarea serviciilor. Pentru viitor se prevad trei posibilitati:
 continuarea situatiei actuale cu un ritm de crestere de aprox. 3,5 % anual;
 imbunatatirea situatiei actuale cu un ritm de crestere de 2,5 % anual;
 datorita unor restrictii de ordin ecologic si ca urmare a unui progres tehnic, se prevede
un ritm de crestere de 1,5 % anual.
Pe plan mondial se impune cresterea eficientei consumului de energie si pe acesta baza
scaderea in valori relative, a necesarului de energie pentru locuinte. Potentialul de
economisire pe seama cresterii eficientei la nivelul locuintelor este de 23 – 76 %. In acest
caz ritmul mediu anual de crestere a consumului de energie se estimeaza la 1 %.
Pe viitor se prevede o crestere a utilizarii energiilor regenerabile care sa egaleze energia
produsa de centralele nucleare si sa depaseasca nivelul obtinut de centralele
hidroelectrice.
Extinderea utilizarii surselor regenerabile de energie constituie una din componentele
majore ale politicii energetice ale UE, avind ca scop reducerea emisiilor de gaze care au
efect de sera. Din aceasta cauza se prevede o crestere a ponderii energiei electrice
produsa din resurse regenerabile de aprox. 24 %.
Rata de crestere a pretului la gaz metan care este in strinsa corelare cu pretul petrolului
care la rindul ei depinde mult de conditiile politice si economice din zona Orientului Mijlociu
impune reducerea dependentei de sursele clasice de energie.
6
Combustibilii actuali utilizati pentru incalzire contin multe impuritati care sunt transformate
in carburi gazoase si solide si sunt ulterior eliberate in mediul inconjurator. In tabelul
urmator sunt prezentati principalii parametrii rezultati la arderea combustibililor si efectele
lor asupra mediului:
Poluant Consecinte asupra mediului
Bioxid de carbon (CO 2 ) Conduce la efect de sera
Monoxid de carbon Efect asupra sanatatii
Efect direct asupra sanatatii, Impact asupra
Funingine
vegetatiei (incarcare acida)
Efect direct asupra sanatatii , reducerea
Oxizi de azot (NO j ,NO)
stratului de ozon , conduce la ploi acide .
Conduce la efectul de sera, conduce la
Hipoazotira (N - >0)
distrugerea stratului de ozon.
Efect direct asupra sanatatii , distruge flora si
Oxizi de sulf (SO i , SO 3 )
fauna , conduce la ploi acide.
Compusi de clor si fluor (HCL CI -,F -) Efect negativ asupra sanatatii, distruge flora
Aerosoli toxici Efecte toxice si cancerigene
Cenusa zburatoare Iritarea ochilor si a cailor respiratorii
In luarea deciziilor privind proiectele de producere a energiei din surse regenerabile
hotaratoare este evaluarile referitoare la producţia şi economia de energie, costurile
ciclului de viaţă, reducerea emisiilor, date financiare şi riscul diferitelor tehnologii de
eficienţă energetică şi energie regenerabilă.
Lumea stiintifica a elaborat diverse modele de analiza tehnica si economica a proiectelor
de acest tip dintre care se remarca prin acuratetea rezultatelor si gradul ridicat de utilizare
RETSCREEN INTERNATIONAL.
Softul de Analiză RETScreen pentru Proiectele de Energie Curată este un ajutor unic
asigurat cu ajutorul Guvernului canadian, industriei şi a sistemului de învăţământ. Softul
poate fi folosit la nivel mondial pentru evaluarea producţiei şi economiilor de energie,
7
costurile ciclului de viaţă, reducerea emisiilor, date financiare şi riscul diferitelor tehnologii
de eficienţă energetică şi energie regenerabilă.
RETScreen International este administrat sub direcţia şi cu sprijinul financiar al Natural
Resources Canada’s (NRCan), CanmetENERGY.
RETScreen a fost conceput în colaborare cu o serie de guverne şi organizaţii multilaterale,
precum şi cu sprijinul tehnic al unei largi reţele de specialişti în industrie, reprezentanţi ai
guvernului şi academicieni.Procesul de dezvoltare a RETScreen reprezintă un exemplu al
cooperării internaţionale. RETScreen este dezvoltat şi întreţinut de Guvernul Canadei prin
intermediul centrului de cercetare CanmetENERGY pentru Resurse Naturale Canadiene
din Varennes, Quebec şi este susţinut de o reţea internaţională de experţi din industrie,
guvern şi învăţământ superior. Printre partenerii principali se numără Administraţia
Naţională Aeronautică şi Spaţială (NASA), Parteneriatul pentru Energie Regenerabilă şi
Eficienţa Energiei (REEEP), Programul ONU pentru Mediu (UNEP) şi Fondul Global de
Mediu (GEF).
Recunoscut pe plan mondial pentru realizările sale unice, RETScreen lărgeşte şi

învigorează piaţa mondială de tehnologii de energie regenerabilă, încurajând
implementarea măsurilor de eficientizare a energiei, totodată contribuind la susţinerea
energiei în viitor. Pe măsură ce lumea evoluează către abordarea problemei schimbării
climatice şi protejarea viitoare a mediului, RETScreen va avea un impact pozitiv
substanţial asupra industriei mondiale de energie curată.
Ca urmare a utilizarii pe scara mondiala a acestui program si a aprecierilor lumii stiintifice
romanesti toate organismele nationale cu atributii in finanatarea proiectelor de producere a
energiei verzi recomanda programul RETSCREEN pentru evaluarea producţiei şi
economiilor de energie, costurile ciclului de viaţă, reducerea emisiilor si din acest motiv il
va utiliza si elaboratorul studiului.
8
1.2. Prezentare obiectiv
Proiectul are drept obiectiv completarea sistemului actual de preparare a apei calde de
consum a Spitalului Municipal Onești cu un sistem care utilizează energia termica solara
(energie regenerabila), captata cu ajutorul unui colector solar alcatuit din 250 panouri
solare. Prin utilizarea energiei termice solare se poate acoperi in proportie de 60%
necesarul de energie pentru prepararea apei calde de consum in perioada mai-septembrie
si aproximativ 10 % pentru lunile octombrie-aprilie. Centrala solara de preparare a apei
calde de consum cuprinde urmatoarele elemente componente:
- 250 de colectoare solare cu tuburi vidate de inalta eficienta capabile sa colecteze energie
termica solara tot timpul anului, montate pe pe acoperisul centralei existente si pe o
structura metalica din vecinatate;
- 10 rezervoare de acumulare de mare capacitate- 5000 l fiecare- prevazute cu 3
schimbatoare de caldura ce permit utilizarea a trei surse de energie diferite;
- hala boilere (16X6,4 m);
- pompe de recirculare a agentului termic;
- statie de automatizare;
- sistem de protectie impotriva radiatiei solare si a grindinei;
Proiectul este eligibil pentru a fi finanțat de către Administrația Fondului pentru Mediu in
cadrul „Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie
regenerabila, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire -
beneficiari unități administrativ teritoriale, instituții publice si unități de cult „aprobat
prin Ordinul ministrului mediului Nr. 1818 din 20/09/2016.
1.2.1. Sursa de producere

1.2.1.1 Situatia existenta
Energia termica pentru incalzire si prepararea apei calde necesare consumatorilor din
spital ce fac obiectul analizei este produsa in centrala termica ce utilizeaza drept
combustibil exclusiv gazele naturale si are in componenta doua cazane de apa calda cu
puterea totala de 4.660 kw:
9
 Cazan PRIMEX tip GIAC, putere nominala 2.330 kw
 Cazan PRIMEX tip GIAC, putere nominala 2.330 kw
Denumire parametru UM GIAS 2.0t/h
Debit nominal abur Kg/h 2000
Capacitate kW 1520
Presiune nominala abur Bar 8/15
Supraincalzit °C 200/250
Consum combustibil G Nm³/h 160/184
L Kg/h 132/152
Presiune alim. combustibil G mbar 200÷500
L bar 0.5÷2
Dimendiuni de gabarit L mm 5350
I 2500
h 2900
Presiune bar 15
Temperatura de saturatie °C 201
GIAC 2.0
Debit caloric Gcal/h 2.0
Capacitate kW 2330
Debit de apa t/h 60
Presiune nominala Bar 6
- consum de combustibil Kg/h 632
Nm³
Cazanele au temperaturi de lucru de 90/70 C si randamente de proiect la sarcina nominala
de 92%. Arzatoarele sunt cu functionare in doua trepte si flacara modulanta.
Centrala este prevazuta cu module compacte de preparare apa calda de consum cu
schimbatoare in placi, electropompe circuit primar/secundar, vase de acumulare, robineti
de reglare cu trei cai pe circuitul primar si regulatoare electronice, sisteme de expansiune
10
cu vase de expansiune inchise si membrana, statii de dedurizare cu filtre cationice si
regenerare automata, contoare de energie termica ultrasonice.
Apa fierbinte este incalzita pana la temperatura stabilita conform diagramei de reglaj,
agentul termic find transmis cu electropompele la schimbatoarele de caldura in placi. Apa
calda de consum are temperatura cuprinsa intre 55 C si 60 C la iesirea din centrala.
1.2.2. Retelele de distributie

Retele de distributie a apei calde de consum sunt executate din conducte de otel preizolate
cu spuma dura de poliuretan, conductivitate termica 0,028 W/mxK., montate ingropat.
Durata lor de viata este de minim 30 de ani, temperatura de lucru maxima find de 149 ⁰ C,
iar presiunea de lucru de 25 bar.
Pentru mentinerea temperaturii de regim a apei calde de consum, exista instalate conducte
de recirculare din otel preizolate cu spuma poliuretanica. Supravegherea retelelor de
distributie se realizeaza prin intermediul conductorilor de NiCr montati in izolatia
conductelor.
11
2. Descrierea investiţiei
2.1. Necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei
Avand in vedere deficientele semnalate la sistemul existent de preparare a apei calde de
consum se impune ca necesara o solutie tehnica prin care sa se diminueze costurile de
productie si pentru ca pe perioada verii se inregistreaza cele mai mici grade de incarcare a
cazanelor solutia aleasa trebuie sa aiba randament maxim in aceasta perioada a anului.
Necesitatea înlocuirii sistemului vechi de producere a energiei termice este ceruta din
următoarele considerente:
 Sa permită producerea apei calde curente la parametrii tehnici ceruti de normativele in
vigoare si de cerintele desfăsurării activitătilor si a procedurilor specifice;
 Sa permită producerea apei calde curente in conditii de functionare in siguranta mai
ridicata decât cele oferite de utilizarea combustibililor fosili;
 Sa permită reutilizarea unui număr cat mai mare din componentele existente;
 Sa permită reducerea treptata a consumului de gaze naturale;
 Sa permită reducerea efectelor negative asupra mediului.
Obiectivele specifice urmarite pentru sistemul propus:
 Sa permită producerea unei cantităti de minim 50.000 litri de apa caldă/zi la parametrii
tehnici ceruti de normative si de cerintele specifice (temperatura minima T=56 - 60°C);
 Sa permită producerea apei calde de consum la preturi mai mici decât cele actuale;
 Sa fie integrat in structura existenta si sa necesite modificări minime ale acesteia;
 Sa elimine cat mai mult din consumul de gaze naturale;
 Sa reducă efectele negative asupra mediului prin reducerea emisiilor poluante.
Pentru producerea de energie termica si pentru atingerea obiectivelor propuse se optează
pentru acele solutii care utilizează energii regenerabile. Aceasta alegere s-a făcut din
următoarele considerente:
i. punerea in practica a unei strategii energetice pentru valorificarea potențialului surselor
regenerabile de energie (SRE) se înscrie in coordonatele dezvoltării energetice României
12
pe termen mediu si lung si oferă cadrul adecvat pentru adoptarea unor decizii referitoare la
alternativele energetice si înscrierea in acquis-ul comunitar in domeniu.
ii. directiilor de actiune înscrise in "DIRECTIVA 2009/28/CE A PARLAMENTULUI
EUROPEAN SI A CONSILIULUI" ce constau in:
• cresterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie in productia de
energie electrica si termica;
• stabilirea unei cote-tinta privind consumul de energie electrica produsa din surse
regenerabile de energie, in mod difereniat de la o tara la alta;
• adoptarea de proceduri adecvate pentru finantarea investitiilor in sectorul surselor
regenerabile de energie;
• simplificarea si adecvarea procedurilor administrative de implementare a proiectelor de
valorificare a surselor regenerabile de energie;
• accesul garantat si prioritar la retelele de transport si distributie de energie;
• garantarea originii energiei produse pe baza de surse regenerabile de energie.
iii. faptului ca in statele Uniunii Europene, promovarea energiei electrice din surse
regenerabile se asigura pe baza a doua scheme-suport distincte, si anume:
• pretul energiei produse din surse regenerabile se determina pe cale administrativa, iar
cantitatea produsa se stabileste pe piata energiei;
• cantitatea de energie produsa sau consumata din surse regenerabile ("energie verde") se
determina pe cale administrativa, iar nivelul pretului certificatelor de "energie verde" se
stabileste pe piata energiei.
iv. faptului ca echipamentele sunt fiabile si permit exploatarea pe o perioada relativ lunga
de timp (cca. 20 ani), iar preturile de achizitie ale acestora si costurile operationale par sa
se reducă – din punct de vedere relativ - in conditiile scumpirii celor dedicate energiilor
traditionale ;
v. necesitatea unei dezvoltări durabile si cresterii eforturilor pentru protectia mediului.
Pentru a inlatura impactul negativ asupra mediului prezentat anterior este necesar
inlocuirea combustibililor fosili ca sursa de energie pentru agentul termic si apa calda cu
energie regenerabila care este nepoluanta, detine un potential energetic important si ofera
13
disponibilitati nelimitate de utilizare. Ponderea surselor regenerabile de energie in
consumul total de resurse primare in Romania, in anul 2020, urmeaza sa ajunga la circa 24
%. Aceste previziuni sunt sustinute de conditiile meteogeografice din Romania care
dovedesc posibilitatea exploatarii pe scara extinsa a surselor regenerabile de energie ca si
potentialul energetic al acestora. Prin realizarea acestui obiectiv se vor reduce cu aprox.
75% emisiile de CO 2 . Dintre avantajele folosirii energiei regenerabile amintim:
 Pretul energiei termice va fi mai mic decit pretul actual

 Siguranta in functionare marita rezulta din faptul ca sobele pe lemne existente sint
foarte periculoase in cladirile tertiare, datorita pericolului de explozie si de aparitie a
noxelor si a pericolului de incendiu
 Reducerea semnificativa a volumului de deseuri si a volumului de CO 2
 Sistemele functioneaza automat si nu necesita personal de supraveghere
2.1.1. Potentialul de energii regenerabile in Romania

In tara noastra a fost identificat potential de valorificare pentru 5 surse regenerabile de
energie: energia eoliana, energia solara, hidroenergia, biomasa si energia geotermala.
Potentialul energetic al surselor regenerabile de energie din Romania:
Potentialul Echivalent
Sursa de energie
energetic economie energie Aplicatie
regenerabila
anual (mii tep)
Energie solara – termica 60×10 6 GJ 1433,00 Energie termica
Energie solara -fotovoltaica 1200 GWh 103,20 Energie electrica
Energie eoliana 23000 GWh 1978,00 Energie electrica
Energie hidro 40000 GWh 516,00 Energie electrica
Biomasa 318 × 10 6 GJ 7597,00 Energie termica
Energie geotermala 7× 10 6 GJ 167,00 Energie termica
tep = tone echivalent petrol .
14
2.1.2. Potentialul energiei solare in Romania
Soarele este o sfera cu raza de 695.000 km, avand o densitate medie de 1400 kg/m3, iar
masa lui reprezinta 99,85% din masa totala a sistemului solar. Elementele care predomina
in masa Soarelui sunt hidrogenul si heliul. În interiorul Soarelui au loc reactii nucleare:
hidrogenul se transforma in heliu eliberand 4 milioane de tone energie – masa pe secunda.
Ca urmare a acestor reactii temperatura lui din interior atinge valori de 20 x 106 K, iar la
suprafata, temperatura este de circa 5.762 K (2).Din punct de vedere energetic, partea cea
mai importanta a energiei solare din afara atmosferei se gaseste in intervalul spectral 0,20
– 3,0µm. În acest interval, este emisa aproximativ 97% din energia totala, iar diferenta de 3
% este emisa in banda de emisie cuprinsa intre 1010 si 103 m. Constanta solara (sau
radiatia directa) reprezinta energia termica ce este primita pe o suprafata normala (plasata
perpendicular pe directia razelor solare) situata la limita atmosferei terestre. Valoarea
constantei solare Cs este de 1,355 kW/m2. Aceasta valoare se modifica datorita variatiei
periodice a distantei Pamant – Soare si datorita fenomenelor solare.Fluxul integral de
energie radianta care vine de la Soare spre Pamant este variabil, in functie de variatia
distantei Pamant – Soare. Distanta medie Pamant - Soare este de aprox. 149 milioane km,
iar traiectoria Pamantului in jurul Soarelui este o usoara elipsa excentrica; aceasta distanta
se modifica periodic odata cu solstitiul de vara, respectiv solstitiul de iarna.Fluxul de
energie radiat de Soare care ajunge la suprafata Pamantului este mai mic decat constanta
solara, deoarece, in drumul ei, radiatia solara strabatand masa atmosferica (peste 8 km)
este redusa ca urmare a retinerilor sau a disiparii energiei. Sunt retinute astfel razele X, g,
si o parte din razele ultraviolete. Vaporii de apa si bioxidul de carbon existent in atmosfera
contribuie la retinerea radiatiei solare. Atmosfera modifica intensitatea, distributia spectrala
si distributia spatiala a radiatiei solare prin doua mecanisme: absorbtie si difuzie. Radiatia
absorbita este in general transformata in caldura, iar radiatia difuza este retrimisa in toate
directiile in atmosfera.Prin aceste procese, atmosfera se incalzeste si produce o radiatie cu
lungime de unda mare, denumita radiatie atmosferica. Prin reflectia datorata moleculelor
de aer, radiatia este imprastiata difuz (difuzie Rayleigh), formandu-se radiatia boltii ceresti.
Radiatia globala IG primita de la Soare, de o suprafata orizontala la nivelul solului pentru o
15
zi senina, se compune din suma radiatiei directe si radiatia difuza. Radiatia solara directa
depinde de orientarea suprafetei receptoare. Radiatia difuza poate fi considerata aceeasi,
indiferent de orientarea suprafetei receptoare, chiar daca in realitate exista mici diferente.
Figura de mai jos reprezinta proportia radiatiei difuze din radiatia globala.
Radiatia solara este influentata de modificarea unghiului de inaltime a soarelui, a inclinarii

axei Pamantului, de modificarea distantei Pamant – Soare precum si de latitudinea
geografica. Factorii meteorologici care au o influenta importanta asupra radiatiei solare la
suprafata Pamantului sunt: transparenta atmosferei, nebulozitatea, felul si pozitia norilor.
Relatia dintre factorii meteorologici si radiatia solara este monitorizata de Institutul National
de Hidrologie si Meteorologie, lunar si pentru fiecare anotimp in diferite zone ale tarii. În
tabele/harti se centralizeaza statistic datele despre: durata efectiva de stralucire a Soarelui;
numarul mediu de zile insorite; distributia densitatii zilnice; intensitatea radiatiei solare si
alte caracteristici ale radiatiei solare.Pentru problemele legate de utilizarea energiei solare,
sunt necesare doua date meteorologice importante: intensitatea de radiatie si durata de
insolatie. Pe baza acestor valori si a datelor referitoare la radiatia solara totala si directa pe
cer senin, precum si a radiatiei pe o suprafata normala la baza, (vezi tabelul 1) se pot
calcula intensitatile radiatiei solare efective pe diferite suprafete.
16
Durata de stralucire a Soarelui, indica perioada de timp din zi, luna si an in care acesta a
stralucit pe bolta cereasca. Reprezinta elementul principal de caracterizare a gradului de
insorire al unui punct sau zone de pe glob. Harta radiatiei solare in Romania (5) este
redata in figura 1.
Romania dispune de un potential important de energie solara datorita amplasamentului

geografic si conditiilor climatice favorabile. Zonele cu flux energetic solar important (1450 –
1600 kWh/m2 pe an), sunt: Dobrogea, Delta Dunarii si Litoralul Marii Negre. Zonele ce
dispun de fluxuri energetice solare medii anuale cuprinse intre 1350 - 1450 kWh/m2 pe an
sunt: Campia Romana, Campia de Vest, Banat si o parte din podisurile Transilvaniei si
Moldovei.
2.1.3 Utilizarea energiei solare termice in Romania

Guvernul Romaniei prin institutiile sale ce au atributii in imbunatatirea calitatii mediului si
asigurarea serviciilor publice au initiat mai multe programe de finantare a proiectelor ce
vizeaza sisteme de producere a energiei din surse regenerabile, promovate de autoritatile
locale sau institutii:
Programul CASA VERDE – initiat de Administratia Fondului de Mediu
17
Programul TERMOFICARE 2006-2015- initiat de Ministerul Administratiei si Internelor
Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energioei verzi-
Ministerul Economiei , Comertului si Mediului de Afaceri
Ca urmare a acestor preocupari, in Romania s-au finalizat cateva proiecte reprezentative
de valorificare a energiei solare in sisteme colective de preparare a apei calde de consum
1.Mangalia - sistem solar cu 360 panouri pentru preparare a apei calde de consum ;
- Beneficiar : Consiliul Local Mangalia
- Operator - SC ROMINTERM SRL – furnizorul local de energie termica in sistem
centralizat
- Finantare : Parteneriat Public-Privat Consiliul Local cu SC Rominserv SRL Navodari
-Productie : 210 Mwh
2. Giurgiu - 126 panouri solare termice
-Finantare nerambursabila 90 % prin Programul CASA VERDE-Persoane juridice de la
Administratia Fondului de Mediu
3. Odorheiu Secuiesc - 135 panouri solare termice
-Finantare nerambursabila 90 % prin Programul CASA VERDE-Persoane juridice de la
Administratia Fondului de Mediu
4. Oltenita - 250 panouri solare termice
-Beneficiar- Consiliul Local Oltenita
- Operator- SC TERMOURBAN SA- furnizorul local de energie termica in sistem centralizat
-Finantare nerambursabila 70 % prin Programul TERMOFICARE 2006-2015
2.2. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului pot fi atinse

Tinând cont de cele prezentate, tragem concluzia ca pentru realizarea investitiei
“Completarea sistemului clasic de incalzire cu panouri solare la Spitalul municipal „ Sf.
Ierarh Dr. Luca , Onesti” o solutie care sa corespunda integral cerintelor enumerate ar fi
realizarea unei instalatii solare termice care sa capteze si sa valorifice energia solara
completetand sistemul conventional actual cu un aport anual de peste 50% (100% in
perioada de vara).
18
Prin solutia tehnica propusa impactul asupra mediului este minim iar consumurile
energetice sunt cele mai reduse; aceasta scenariu presupune producerea apei calde de
consum cu un sistem panouri solare. Prin acest sistem se urmareste obtinerea scaderii
costului de obtinere a apei calde de consum prin captarea si valorificarea energiei oferite
de radiatia solara. Principiul după care funcţionează un sistem solar pentru prepararea
apei calde este următorul:
Din punct de vedere functional, componenta principala a panoului solar este elementul
absorbant care transforma energia razelor solare in energie termica si o cedeaza unui
agent termic. Transferul de caldură se realizează cu ajutorul colectorului solar (1), care
absoarbe radiaţia solară, în urma careiea este transmisă fluidului care circulă într-un circuit
închis (colector solar – boiler de acumulare), ca deobicei pentru sistemele solare complexe
în calitate de fluid se utilizează solutie de antigel solar. La rîndul său pompa de
circulatie (3) primeşte comanda de la termostatul diferenţial (2), care verifică în mod
continuu cu ajutorul senzorilor de temperatură, diferenţa de temperatură a fluidului
dintre boilerul de acumulare (4) şi colectorului solar (1).
19
Astfel se face ca pompa să pornească atunci cînd temperatura la ieşire din colectorul (1)
este mai ridicată decît cea din boilerul (4) si invers. În perioada cînd radiaţiea solară este
inactivă, termostatul diferenţial (2), preiea comanda pentru pornirea suplimentară a altor
surse de energie auxiliară (5), (energie electrică, gaz, păcură, lemne, ect.).
Astfel se poate prepara apa calda menajera pe tot parcursul anului.
Dezavantaje solutie tehnica:
- nu poate asigura energie termica din radiatie solara in mod continuu pe întreaga perioada
a zilei datorita perioadelor nocturne;
- nu poate furniza energie termica din radiatie solara la capacitate maxima pe întreaga
perioada a anului (in sezonul rece, in perioadele înnorate si in perioadele in care zăpada
acoperă captatorii solari);
- sistemul este sensibil la fenomenele meteorologice violente grindina, zăpada, inghet;
Avantaje solutie tehnica:
- produce apa calda de consum la preturi minime;
- nu ocupa terenuri;
- produce energie termica cu emisie minima de agenti poluanti;
2.2.1. Scenarii propuse

Energia radiată de soare este captată de panoul solar. Aceasta face ca fluidul de transfer
din interiorul panoului să se încălzească. Daca fluidul de transfer (amestec apa si glicol)
din panoul solar este mai cald decât apa din boilerul solar, unitatea de control porneste
statia de pompare. Căldura din fluidul de transfer este cedata apei calde din boiler prin
intermediul unui schimbător de căldura, fluidul de transfer se răceste ca urmare a cedării
căldurii si se reîntoarce in panou solar pentru a absorbi din o noua cantitate de căldura de
la soare si ciclul continua.
Daca radiatia solară este insuficientă pentru a încălzi apa din boiler la temperatura dorită,
sistemul permite aducerea unei cantităti suplimentare de energie termica prin utilizarea
unor surse electrice, a unor pompe de căldura sau a unor surse care utilizează combustibili
fosili.
20
Rezultatul este o considerabilă reducere a costurilor de producere a energiei termic,
poluare mai redusa.
Instalatia de preparare a apei calde de consum cu panouri solare termice se compune din:
1. Panourile solare
Panourile solare sunt de doua tipuri:
1. panouri plate
2. panouri cu tuburi vidate
2. Statie de pompe si distributie automatizata cu controler si vas de expansiune
„Statia de lucru” este cea care coordonează functionarea corecta a sistemului solar
complet. „Statia de lucru” este compusa din controlerul electronic (creierul sistemului),
pompa de recirculare, vasul de expansiune, manometru, supapa de siguranta. Controlerul
este conectat prin 2 senzori de temperatura la panourile solare si la boiler. Atunci când
diferenta de temperatura dintre cei doi senzori este mai mare de 8 grade Celsius, este
pusa in functiune pompa de recirculare (figura 9), pana când se ajunge la o diferenta de
temperatura de 4 grade Celsius. În perioada când radiatia solară este inactivă, controlerul,
preia comanda pentru pornirea suplimentară a altor surse de energie auxiliară (pompa de
căldura, cazan cu combustibil fosil, încălzitor electric). Controlerul electronic (figura 10) are
o constructie modulara fiind format din doua componente principale:
Panoul de afisare - prin intermediul căruia se vizualizează temperaturile în patru puncte
diferite si starea de functionare a pompelor. Controler solar
21
Statie de pompe si elemente de siguranta
3. Boilerul solar utilizat in aceasta aplicatie este un boiler destinat preparării apei calde
menajere cu ajutorul unui sistem solar respectiv unei surse alternative. Boilerul este livrabil
cu un volum de 200 - 5000 litri. Boilerul este dublu emailat, serpentinele sunt de înalta
performanta, emailate si ele. Boilerul are serpentinele duble asezate in plan vertical. Prima
serpentina face parte din circuitul solar iar a doua si a treia serpentina este legata in
circuitul generatorului alternativ de căldura.
Cele doua canale pentru senzori sunt in asa fel executate incit pozitia senzorilor de
temperatura poate fi realizat individual, un anod de sacrificiu si un termometru sunt inclusi.
Boilerul este foarte bine izolat termic, cu poliuretan, învelisul exterior este din tabla otel si
este vopsit in sistem "powder coating". Boilerul are o gura de vizitare prin care se poate
monta o rezistenta electrica pentru încălzire permanenta pana in 10 KW sau un schimbător
de căldura suplimentar pentru încă o sursă de încălzire.
In partea din mijloc se poate monta prin filetare încă o rezistenta electrica pana in 9 KW
destinata suplimentarii încălzirii. Serpentinele incorporate sunt emailate si foarte netede
astfel ca nu sunt afectate de depuneri si isi mentin performantele pe toata durata de viată.
22
Boiler trivalent:
4. Vasul tampon serveste la prepararea apei calde menajere cu ajutorul unui sistem solar
respectiv unei surse alternative. Introducerea acestui echipament in cadrul circuitului solar
măreste randamentul întregului sistem reducând efortul termic al boilerului solar. Vasul
este protejat împotriva coroziunii prin faptul ca este dublu emailat. Vasul este prevăzut cu o
singura serpentina care este legata la circuitul solar iar serpentina este de înalta
performanta emailata si ea. In general la temperaturi ale apei calde menajere mai mari de
60 ⁰ C vasul este protejat prin intermediul unei supape de amestecare. Componentele de
racord trebuie sa respecte acest prag de temperatura si sa limiteze temperatura prin
intermediul supapei de amestecare. Trebuie respectate presiunile de functionare, o
crestere a presiunii ar însemna scurgeri pe la racorduri sau distrugerea vasului. Acest lucru
este valabil si la boilerul solar.
Colectorul trebuie dotat cu o supapa de siguranta fără blocare.
Vasul mai este prevăzut cu o gura de vizitare care permite accesul in vederea verificării si
curătirii interioare.
23
Vas tampon
2.2.1.1. Scenariul 1- Centrala solara cu panouri cu tuburi vidate

Panourile solare cu tuburi vidate se compun din tuburi paralele in spatele cărora se află
oglinzi reflectoare pentru concentrarea radiatiei solare. Tuburile vidate se compun din doua
tuburi de sticla concentrice intre care se afla vid. Tubul din interior este înconjurat de o
suprafată absorbantă de care este atasat un tub de cupru de tip “ U” sau “I” prin care
circula un agent termic.
Vidul dintre tuburi reduce la minim pierderile de căldura prin convectie si conductie
permitând obtinerea de temperaturi si randament mai mare. Un alt avantaj îl reprezintă
faptul ca suprafata absorbanta fiind mereu perpendiculara pe directia razelor solare,
energia absorbita este aproape constantă in cursul zilei. Atunci când se compară nivelurile
de vârf ale eficientei ar părea că există o mică diferenta intre colectoarele plate si tuburile
colectoare. Atunci când se va lua media anuala tuburile colectoare au un avantaj clar.
Datorita formei cilindrice ale tuburilor vidate, tuburile solare sunt capabile sa primească
lumina soarelui in tot timpul zilei.
24
Ca si rezultat, vintul si temperaturile scazute au un efect scazut asupra eficientei panourilor

cu tuburi vidate. Tuburile vidate sunt rezistente dar daca se sparg ele nu sunt scumpe si
sunt usor de înlocuit iar spargerea unui tub nu impiedica cu nimic functionarea panoului in
ansamblul sau.
2.2.1.2. Scenariul 2 - Centrala solara cu panouri plate

In principiu, un colector solar are o carcasă metalică de formă dreptunghiulară în care se
află montate celelalte elemente. Printr-un geam de sticlă, razele solare cad pe o suprafață
care absoarbe aproape întregul domeniu spectral al acestora. Energia calorică rezultată nu
se pierde, colectorul fiind izolat termic în toate părțile. Căldura de convecție spre exterior
este limitată de unul sau mai multe geamuri. La colectoarele cu vacuum, aceasta este
aproape în întregime eliminată. Căldura de radiație, datorată temperaturii proprii, este de
asemenea împiedicată de geamul de sticlă care este opac pentru lungimile de undă mai
mari. Această căldură este reținută în interiorul colectorului, echilibrul termic conducând la
o temperatură mai înaltă decât în situația fără geam. Acest efect este cunoscut sub numele
de efect de seră.Spargerea sticlei panoului il scoate din uz si de aceea la colectoarele
solare moderne se utilizează sticlă specială, cu un conținut cât mai mic posibil de fier și cu
o rezistență mărită la grindină și încărcare cu zăpadă.
Elementul absorbant, mai ales la colectoarele cu vid, poate prezenta o selectivitate față de
lungimea de undă, astfel încât, pe de o parte, să absoarbă o gamă cât mai largă de
25
radiație solară și, pe de altă parte, să aibă o emisie cât mai redusă în domeniul de
infraroșu apropiat, pentru a reduce emisia de căldură
Elementul absorbant cedează căldura agentului termic ce curge prin conductele de cupru
sau aluminiu atașate acestuia. Agentul termic transportă energia calorică la utilizator sau la
un recipient de stocare. Unele instalații solare au circuitul agentului termic deschis, ceea ce
înseamnă că prin conductele colectorului circulă chiar apa necesară utilizatorului, cum este
cazul în principal al instalațiilor funcționând pe principiul termosifonului. În regiunile cu
pericol de îngheț mai mare, se apelează totuși de regulă la circuite separate. Circuitul
primar, cel al colectorului conține un lichid rezistent la îngheț (antigel). Din circuitul primar
căldura este transferată prin intermediul unui schimbător de căldură apei din circuitul
secundar, cel al utilizatorului
Din punct de vedere funcțional, componenta principală a colectorului solar este elementul
absorbant care transformă energia razelor solare în energie termică și o cedează unui
agent termic (apă,antigel). Cu ajutorul acestui agent termic, energia este preluată de la
colector și este fie stocată, fie utilizată direct (ex. apă caldă de consum).
Pentru a reduce pierderile termice inevitabile, este nevoie de o izolare termică a
elementului absorbant de mediul înconjurător. În mod obisnuit se foloseste pentru izolare
vata minerala sau spuma poliuretanica asa cum se observa in figura de mai jos.
Colectoarele plate asigura energie maxima doar in momentele zilei in care soarele este
perpendicular pe suprafata colectorului.
26
2.2.2. Scenariul recomandat de către elaborator
Pentru a gasi solutia optima in realizarea investitiei solicitate de beneficiar am analizat
comparativ scenariile propuse urmarind cativa parametri specifici : cantitatea de energie
produsa, ponderea fractiunii solare, reducerea anuala de emisii si indicatorii din analiza
cost beneficiu .
Denumire Panouri cu tuburi vidate Panouri plane
Agent termic livrat (MWh) 389.9 356.1
Pondere fractiune solara 40% 37%
VANFK (RON) 181.987 122.837
RIRk (%) 5,34% 3,56%
Reducere anuala emisii GES (tone) 95.7 69.6
Valoare investitie (RON) 2.207.132 2.290.776
Raport beneficiu - cost 1,41 1,27
Asa cum se observa din valorile tabelului cantitatea de energie anuala obtinuta cu
panourile solare cu tuburi vidate este superioara celei obtinute de panourile plate iar de
aici deriva valori favorabile pentru ceilalti indicatori.
Tinind cont de informatiile oferite de simularile economice si de bilantul termoenergetic
preliminat al sistemului tragem concluzia ca pentru realizarea investitiei Scenariul 1-
Centrala solara cu panouri cu tuburi vidate HEAT PIPE este solutia tehnica cea mai
buna in ceea ce priveste producerea apei calde menajere. In sprijinul acestei solutii tehnice
stau aplicatiile din tarile cu traditii in acest domeniu (Germania, Austria) si recomandarile
din literatura de specialitate.
2.2.3. Avantajele scenariului recomandat

Din analiza celor doua scenarii a reiesit ca Scenariul 1 prezinta mai multe avantaje de
natura economica, functionala si tehnica pe care le putem sintetiza astfel:
Avantaje economice
- productie anuala de energie mai mare ;
- costuri de exploatare si intretinere reduse;
27
- perioada de amortizare mai mica;
Avantaje functionale
- fiabilitate ridicata;
- cel mai mic timp de raspuns la cresterea intensitatii radiatiei solare;
- valorifica radiatiile solare pe tot timpul zilei indiferent de unghiul de incidenta al razelor
solare;
- functioneaza si pe timp innorat captand radiatiile ce strabat norii;
- temperatura ambientala de functionare incepe de la – 45 C
Avantaje tehnice
- functioneaza si in cazul spargerii unor tuburi;
- intretinere si reparatii facile;
- nu necesita sisteme antiinghet;
- rezistenta la vant de 108 km/h , datorita formei aerodinamice;
- greutate redusa pe mp ;
- nu incarca structurile;
- rezistenta la grindina de 35 mm ;
2.3. Descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică

2.3.1. Consideratii principale
Solutia moderna, ecologica, neconventionala din punct de vedere energetic si cu
randament maxim pe perioada verii recomandata de Studiul de fezabilitate este aceea a
utilizarii energei termice solare. Prin utilizarea energiei termice solare se poate acoperi in
proportie de 100% necesarul de energie pentru prepararea apei calde de consum in
perioada mai-septembrie si aproximativ 30 % pentru lunile octombrie-aprilie.
Centrala solara de preparare a apei calde de consum cuprinde urmatoarele elemente
componente:
- 250 de colectoare solare cu tuburi vidate de inalta eficienta capabile sa colecteze
energie termica solara tot timpul anului, montate pe o structura metalica pe cladirea
spitalului municipal;
28
- 10 rezervoare de acumulare de mare capacitate - 5000 l fiecare - prevazute cu 3
2.3.2. Descriere echipamente

Energia radiata de soare este captata de panoul solar. Aceasta face ca lichidul de transfer
din interiorul panoului sa se incalzeasca. Daca fluidul (amestec apa si glicol) din panoul
solar este mai cald decit apa din rezervorul de apa calda, unitatea de control porneste
statia de pompare. Caldura din lichidul de transfer este transferata in rezervorul de apa
calda printr-un schimbator de caldura. Lichidul de transfer se raceste ca urmare a cedarii
caldurii si se reantoarce in panou pentru a absorbi caldura si ciclul continua. Instalatia
solara incalzeste rezervorul de apa calda printr-un schimbator de caldura. Daca radiatia
solara este insuficienta pentru a incalzi rezervorul la temperatura dorita, sistemul solar
ofera totusi o preincalzire iar pompa de caldura conectata la sistem va necesita
semnificativ mai putina energie pentru a aduce apa din rezervor la temperatura dorita.
Rezultatul este o considerabila reducere de energie care inseamna costuri reduse, poluare
mai redusa.
2.3.2.1. Colectorul solar

Colectorul solar este componenta principala a unei instalatii termice solare si pana in anul
2002 a fost utilizat indeosebi pentru incalzirea apei calde de consum iar de curand isi
gaseste aplicare si in furnizarea energiei necesare pentru incalzirea cladirilor dacă este
asociat cu un rezervor de stocare a energiei.
29
Colectorul solar este alcatuit din tuburi paralele in spatele carora se afla reflectoare pentru
concentrarea radiatiei solare. Tuburile vidate se compun din doua tuburi de sticla
concentrice intre care se afla vid. In tubul din interior este inconjurat de o suprafata
absorbanta se afla un tub de cupru – tub termic conductor sau HEAT PIPE- prin care
circula un agent termic. Vidul dintre tuburi reduce la minim pierderile de caldura prin
convectie si conductie permitind obtinerea de temperaturi si randament mai mare. Un alt
avantaj il reprezinta faptul ca suprafata absorbanta fiind mereu perpendiculara pe directia
razelor solare, energia absorbita este aproape constanta in cursul zilei.
30
Tuburile termice conductoare, transfera caldura de la un corp cald la un corp rece.
La tubul termic schimbarea inversa de faza are loc la un capat al sau numit condensator.
Aici agentul termic condenseaza si cedeaza caldura absorbita la evaporare. In timpul
functionarii tubului termic, acest ciclu are loc continuu, caldura fiind transferata de la corpul
cald la corpul rece.
La colectoarele, sau incalzitoarele solare, condensatorul este introdus intr-o teaca din
corpul colectorului imersata in agent termic sau apa de incalzit. Agentul termic sau apa de
incalzit reprezinta corpul rece, iar partea tubului vidat cu depunere selectiva care se
incalzeste de la soare este corpul cald.Datorita faptului ca in aceasta teava de 8 sau 10mm
terminata la un capat cu un condensator - tot teava de cupru dar cu un diametru mai mare
- se afla o cantitate mica de agent termic, temperatura "condensatorului" ajunge aproape
instantaneu - in doar cateva minute la 250oC ! Lichidul din interiorul tevii are punctul de
fierbere la 25oC asa incat vaporii se deplaseaza sus in condensor unde cedeaza caldura si
se formeaza din nou lichid care curge in partea de jos a tevii de unde procesul se reia cu
evaporarea. Caldura este preluata apoi de antigel, care spala condensatoarele tuburilor,
pentru a o transmite mai departe la vasele de preparare a apei calde de consum.
Caracteristicile tehnice si constructive ale acestui tip de colector ii confera urmatoarele

particularitati:
- lucreaza si in cazul luminii difuze;
31
- nu sunt afectate de temperaturile de inghet! Lichidul care se afla in tub ingheata la -
50oC;
- rezultate deosebit de bune iarna: la -20oC dar intr-o zi insorita, un tub vidat cu incalzitor
"HEAT PIPE" lucreaza aproape ca intr-o zi de vara! (80-85%);
- se folosesc in instalatii, sisteme cu presiune de lucru pana la 10 atm. Practic,
presiunea de lucru nu mai este limitata de rezistenta tuburile de sticla ci doar de
elementele de reglaj, comanda, semnalizare, control si elemente de etansare din intreg
sistemul;
- este singurul tub care ne poate da confortul termic iarna, intr-o zi insorita, "de unul
singur!" fara a-l ajuta cu surse clasice de caldura: centrale termice pe gaz sau pe lemne! ;
2.3.2.2. Boiler solar

Boilerul solar utilizat in aceasta aplicatie este un boiler destinat prepararii apei calde
menajere cu ajutorul unui sistem solar respectiv unei surse alternative. Boilerul este livrabil
cu un volum de 5000 litri in culorile alb sau argintiu. Sunt prevzute 10 boilere cu un volum
de 5.000 l fecare (50.000 l capacitate de stocare).
Boilerul este dublu emailat, serpentinele sunt de inalta performanta, emailate si ele.
Boilerul are 3 serpentine asezate in plan vertical. Prima serpentina face parte din circuitul
solar iar a doua serpentina poate fi inseriata cu prima pentru marirea suprafetei de transfer
si startificarea mai rapida a apei calde in boiler sau poate fi legata in circuitul unei pompe
de caldura ca o sursa suplimentara de energie regenerabila. Cele doua canale pentru
senzori sunt in asa fel executate incat pozitia senzorilor de temperatura poate fi realizat
individual, un anod de sacrificiu si un termometru sunt inclusi. Boilerul este foarte bine
izolat termic, cu poliuretan, invelisul exterior este din tabla otel si este vopsit in sistem
"powder coating".
32
Boilerul are o flansa de vizitare prin care se poate monta o rezistenta electrica pentru
incalzire permanenta pana in 10 KW sau un schimbator de caldura suplimentar pentru inca
o sursa de incalzire. In partea din mijloc se poate monta prin infiletare o rezistenta electrica
pana in 9 KW destinata suplimentarii incalzirii. Serpentinele incorporate sunt emailate si
foarte netede astfel ca nu sunt afectate de depuneri si isi mentin performantele pe toata
durata de viata.
2.3.2.3. Pompa de recirculare

Pompele sunt dimensionate pentru a învinge pierderile de presiune din circuit când debitul
este egal cu maximum admis pentru circuitul hidraulic. Pierderea globală de presiune
depinde de configuraţia sistemului. Pierderea de presiune liniară medie este în general de
circa 10 mm coloană de apă pe metru de ţeavă de colector.
Randamentul motorului de pompă (în Watt) se determină de următoarea ecuaţie:
P = (K. Q.H.ρ.g) / R, in care:
- Q este debitul exprimat în m3/s
33
- H este citirea în metri pe manometru a apei, calculată în raport de pierderea de
presiune din circuit şi de tipul de lichid de transfer căldură
- ρ este masa lichidului de transfer căldură exprimat în kg/m3
- g este acceleraţia datorată gravităţii exprimată în m/s2
- R este randamentul grupului motopompă, care trebuie să fie mai mare de 0,8
-K este coeficientul de debit în exces, de la 1,15 la 1,25, necesar pentru a învinge
pierderea de presiune datorată demultiplicării din circuite (circuitul secundar) sau
variaţiilor vâscozităţii lichidului de transfer căldură din cauza modificării de temperatură
(circuitul primar). In cazul Actual se considera optim utilizarea a 3 pompe de recirculare cu
o putere de 1,1 kw/h.
2.3.2.4. Statia de automatizare

Statia de automatizare este cea care coordoneaza functionarea corecta a sistemului solar
complet. Work - station-ul este compus din controlerul electronic (creierul sistemului),
pompa de recirculare, vasul de expansiune, manometru, supapa de siguranta. Controlerul
este conectat prin 2 senzori de temperatura la panourile solare si la boiler. Atunci cand
diferenta de temperatura dintre cei doi senzori este mai mare de 8 grade celsius, este pusa
in functiune pompa de recirculare, pana cand se ajunge la o diferenta de 4 grade celsius.
În perioada cînd radiaţia solară este inactivă, controlerul, preia comanda pentru pornirea
suplimentară a altor surse de energie auxiliară (pompa de caldura, centrala pe gaze).
34
Controlerul electronic are o constructie modulara fiind format din doua componente
principale:
- Control panel - prin intermediul caruia se vizualizeaza temperaturile în patru puncte
diferite si starea de functionarea a pompelor
- Blocul de automatizare
2.3.2.5 Conducte de transport a agentului termic

Agentul termic circula intre colectoarele solare si vasele de acumulare printr-o retea de tevi
cu diametre cuprinse intre 20 – 114 mm. Colectoarele solare sunt legate in serie in pachete
de cate cinci legaturile dintre acestea facandu-se cu teava de cupru flexibila izolata cu
elastomer, special creata pentru aplicatii solare, rezistenta la dilatatii termice cauzate de
temperaturile mari peste150 grade. Conductele care leaga panourile se conecteaza la
conducte magistrale care transporta agentul termic catre vasele de acumulare situate in
incinta cladirea boilerelor. Conductele magistrale sunt executate din conducte de otel
preizolate cu spuma dura de poliuretan având conductivitatea termica de 0,028 W/m∙k,
montate ingropat. Durata lor de viata este de min. 30 de ani la o temperatura de pâna la
149 ⁰ C si 25 bar presiune de regim. Supravegherea întregii retele se realizeaza prin
intermediul conductorilor de NiCr montati în izolatia conductelor înca din fabrica.
35
3. Date tehnice ale investitiei
3.1. Zona şi amplasamentul
Investitia descrisa se va implementa Spitalul Municipal Onesti, aflat pe strada Perchiului
nr.1, jud. Bacau, municipiul Onesti. Coordonatele geografice ale obiectivului definite in
sistemul GMS sunt:
Latitudine: 46°15'14.35"N
Longitudine: 26°45'53.04"E
3.2. Date climatice caracteristice zonei

Temperatura medie anuala la Onesti a oscilat în jurul valorii de +8°C, fiind între +7,3°C în
anul 1980 si +9,3°C în 1975, pentru anii 1972-1981 la care s-au gasit date complete si
analizate, amplitudinile termice nu sunt prea mari la Onesti. Temperatura cea mai scazuta
a fost de -24°C, înregistrata pe 16.01.1972 si cea mai ridicata a fost de +37°C, înregistrata
pe 10.07.1980 (pentru perioada analizata). Anual durata intervalului de timp cu temperaturi
mai mari de 0°C este în medie de 270 zile. Conform bibliotecilor de date disponibile in
programul Retscreen4 (agreat de Administratia Fondului de Mediu din Romania pentru
calculele referitoare la dimensionarea investitiilor in energii regenerabile), parametrii
climatici aferenti acestei zone sunt:
Temperatura Radiaţie solară Viteza Temperatura Grade de Grade zile

Luna aerului zilnică - orizontal vântului solului încălzire zile pentru răcire
°C kWh/m²/zi m/s °C °C-z °C-z
Ianuarie -2,4 1,36 2,7 -5,3 632 0
Februarie -1,1 2,13 3,0 -3,9 535 0
Martie 3,5 3,05 3,4 2,0 450 0
Aprilie 10,1 3,82 3,0 9,7 237 3
Mai 15,9 4,98 2,6 15,8 65 183
Iunie 19,0 5,18 2,2 19,1 0 270
Iulie 20,9 5,29 2,0 21,3 0 338
August 20,2 4,79 1,9 21,1 0 316
Septembrie 15,6 3,53 2,1 15,8 72 168
Octombrie 9,9 2,36 2,2 9,2 251 0
Noiembrie 3,4 1,46 2,6 1,5 438 0
Decembrie -1,1 1,10 2,6 -4,3 592 0
Anual 9,6 3,26 2,5 8,6 3.272 1.278
Măsurat la m 10,0 0,0
36
3.3. Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat
Cladirile si terenurile specificate, apartin si sunt in inventarul UNITATII ADMINISTRATIV
TERITORIALE ONESTI, JUD. BACAU.
3.4. Situaţia ocupărilor definitive de teren:

Amplasarea celor 250 de colectoare solare va fi amplasata pe o structura metalica situata
pe acoperisul spitalului, pe o suprafata de 1250 metri patrati.
Boilerele si celelalte componente care vor deservi instalatia se vor monta intro cladire noua
amplasata langa centrala termica avand dimensiunile in plan de 6,4 x 16,0 m si inaltimea
de 4,0 m. Cladirea este realizata din elemente de rezistente din profile metalice cu
inchideridin panouri metalice tip sandwish cu grosimea de 100 mm.
3.5. Studii de teren

Studiu in teren
S-au realizat relevee ale situatiei existente in legătura cu componenta si starea actuala a
locatiei. Măsurătorile si observatiile din teren au urmărit:
- starea fizica a clădirilor si echipamentelor de instalatii existente (sanitare, electrice, etc);
- s-a stabilit locatia de amplasare a panourilor solare, a rezervoarelor de productie si
stocare a apei calde de consum;
- s-a stabilit starea si natura componentelor centralei termice precum si pozitionarea fata
de punctele cardinale si fata de celelalte constructii;
- s-a stabilit starea, pozitionarea si inclinarea structurilor pe care se vor monta captatori
solari;
- s-a stabilit indicele global annual de radiatie solara corespunzator amplasamentului
proiectului
- s-au stabilit costurile si preturile energiei termice ce urmează a fi furnizate.
- s-a determinat suprafata necesara desfăsurării lucrărilor. S= 1.250 m².
S-au determinat coordonatele perimetrului in care urmează sa se efectueze lucrările de
montare a panourilor solare si a traseelor de legătura pana la centrala termica.
37
 adancimea apei freatice se afla la cca. 4,00 m adancime C.T.N.;
 in jurul constructiilor se vor prevedea trotuare de minim 0,80-1,00 m , cu o panta de
scurgere de 3% spre exterior , astfel ca apa din precipitatii sa nu poata patrunde in terenul
de fundare, intrucat aceasta are un continut de dioxid de carbon care ar duce la umezirea
si dizolvarea formatiunilor respective, producand tasari diferentiale ;
 conductele purtatoare de apa ce intra sau ies din constructie vor fi prevazute cu
racorduri elastice si etanse la traversarea zidurilor sau fundatiilor ;
 prin sistematizarea verticala se va executa o buna scurgere a apelor din precipitatii
pentru a nu patrunde in terenul de sub fundatii ;
 clasa de importanta a constructiei – clasa III- in conformitate cu Normativul P100-
1/2006, iar categoria de importanta in conformitate cu HG 766/97 este “Normala (C) ;
 pentru orice altfel de probleme care se pot ivi pe parcursul derularii lucrarilor de
executie a fundatiilor, legate de natura terenului de fundare, de aparitia unor iviri acvifere
etc. va fi consultat un specialist;
 in conformitate cu prevederile normativului P 100-1/2009, zona studiata se incadreaza
in urmatoarele conditii seismice:
- perioada de colt Tc= 0,7 sec.
- valoarea de varf a acceleratiei terenului ag= 0,28 g
3.6. Caracteristicile principale ale construcţiilor

Pentru realizarea acestei investitii se urmaresc urmatoarele etape principale:
- constructive hala boilere
- procurare materiale si ehipamente
- montat panouri termice solare
- montat echipamente si trasee aferente
- testare si probe la instalatia de apa calda menajera
- punere in functiune
38
Cladirea pentru amplasarea boilerelor

Cele 10 boliere prevazute in studiul de fezabilitate vor fi montate intro cladire noua cu
dimensiunile in plan de 6,4 x 16, 0 m. Structura va fi de tip metalic cu inchideri din panouri
sandwish de 100 mm grosime, aferente unei zidarii de peste 30 cm, care sa asigure
condffortul termic necesar, atat pe timp de vara cat si iarna.
Fundatia cladirii va fi realizata din beton armat; practic este o placa cu grosimea de 20 cm,
avand piese metalice inglobate pentru prinderea cadrelor.
Iluminatul va fi realizat prin intermediul unor ferestre metalice cu geam termopan in
suprafata totala de 12.00 mp.
Dimensiuni in plan 16.00 m x 6.40 m
Gabarit exterior: 16.87 m x 6.82 m x 5.49 m
Inaltimea utila: 4,00 m
Inaltime la streasina: 4.85 m
Inaltime la coama: 5.49 m
Suprafata construita: 115.05 mp
Volum interior: 589.07 mc
Usa metalica auto: 3.00 x 3.00 m
Usa pietonala: 1.00 x 2.10 m
Configurarea sistemului
Configurarea sistemului propus se va efectua fara a afecta structura actuala a cladirii sau
sa-l incarce suplimentar. Sistemul propus are urmatoarea structura si parametri tehnico-
functionali:
1. Instalatie panouri solare termice
a. Sistem termic solar HEAT PIPE 250 buc
- Suprafata totala de absorbtie 857,50 m 2
- Pompe recirculare 3 buc
- Boiler solar 3 serpentine BF-2 5000 de 5000 litri 10 buc
- Statie automatizare 3 buc
39
b. Colector solar HEAT PIPE
Denumire panou WT-B58/1800A - 20

Numarul de tuburi 20
Latime (mm) 1690
Lungime (mm) 2030
Adancime (mm) 157
Suprafata totala (m²) 3,43
Suprafata absorbtie (m²) 1,89
Greutate ( Kg.) 72
Presiunea de lucru (bar) 6
Dimensiune Condensator 24
Dimensiune tub (mm) 58/1,6/1,8/1812
Material pentru tuburi borosilikatglass 3.3
Material pentru colector Al/Cu/Sticla/Vata min.
Material absortie Ail-N/AI pe sticla
Denumirea de tub Heat Pipe
Preturile panourilor solare din seria WT-B58 sunt actualizate si corespund intocmai cu
cerintele actuale din Romania. Materiale folosite la constructia panourilor termice sunt
materiale de cea mai buna calitate, rezistente la procesul coroziune si care garanteaza
fiabilitatea operationala ridicata si durata de viata lunga. Heat Pipe-ul din interiorul celor
doua tuburi concentrice de sticla este un absorbant special din cupru de calitate prin care
circula un fluid special si care la temperatura de numai la 20°C incepe procesul de
vaporizare. Acesta tija de cupru transfera energiea termica de la tuburile de sticla
borosilicata catre colectorul panoului solar.
Date Dimensiuni in mm Nr.
Nr. Greutate Suprafata
Tehnice L H A Tuburi
WT-B58-1800A-20 1690 2030 157 20 72 3,43

001
40
De retinut este faptul ca antigelul solar din circuitul hidraulic inchis NU INTRA IN
TUBURILE VIDATE ci trece numai prin colectorul panoului solar unde se face numai
transferul termic. Glicolul incalzit circula mai departe catre boilerul din camera tehnica. Deci
circuitul hidraulic este inchis si incarcat cu glicol.
Panourile solare cu tuburi vidate WT-B au o putere de 730 kW / h/m²/an.
c. Boiler cu serpentina vertical BF3 5000
Cod produs: ELBBF35000
Producator: ELBI
Model: Boiler solar cu 3 serpentine ELBI BF-3 5000
Categorii: Boilere solare ELBI
Garantie: 1 an
Cod producator: A380H80VW050
Putere termica boiler [kW]: 160 + 339 +339 (75/15/45 °C)
Acumulare boiler [litri]: 5000
Suprafata serpentina [mp]: 10 + 10 + 5
Izolatie boiler [material + grosime mm]: Poliuretan expandat 50
Productie ACM [l/h]: 2197 + 9580 (60 °C)
Numar serpentine pe boiler: 3
Temperatura max. serpentina [°C]: 110
Temperatura max. boiler [°C]: 95
Dimensiuni boiler [ØxL mm]: 1700 x 2920
Presiune max. boiler [bar]: 6
Greutate volumetrica [kg]: 1407
d. Izolatie conducte
Cod produs: KFL9X42SOL
Producator: K-FLEX
Model: Izolatie termica pt teava K-FLEX SOLAR
Categorie: Izolatie termica pt teava
Grosime [mm]: 9
41
Conductivitate termica λ+40 grC [W/(m•K)]: 0,042
Comportament la foc: Clasa 1 (greu inflamabil)
Rezistenta la grasimi: f buna
Rezistenta la U.V. si vreme: f buna
Structura materialului: celule inchise elastomerice
Diametru teava [mm]: 42
Temperatura de lucru max [grC]: 150
Fara halogenuri [ppm AGI Q 135]: ≤ 25
e. Structura metalica
Structura ce urmeaza a fi realizata are functiunea de orientare si pozitionare a unui numar
de 250 de panouri solare cu tuburi vidate cu dimensiune in plan de 170 x 200 cm fiecare;
constructia se va realiza pe 3 zone cu 2 suprafete de 400 mp si una de 450 mp cu
dimensiunile in plan de 40 x 10 m (2 bucati), repectiv 45 x 10 m, va fi realizata din profile
metalice dispuse pe doua directii.
Panourile solare se vor orienta cu fata catre SUD si pozitiona inclinat formand un unghi de
55 de grade
3.7. Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum

3.7.1. Necesarul de utilităţi pentru varianta propusă promovării
Utilitatile necesare pentru varianta propusa sunt apa rece si energia electrica.
Apa potabila 50.000 litri/zi
Energie electrica – 11,5 Mwh/an
3.7.2. Soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi

Apa potabila
Apa potabila necesara preparării apei calde de consum se preia din reteaua de apă
potabilă din “centrala termica” existenta in aceleasi conditii ca si pana acum.
42
Apa necesară instalatiilor cu sursa regenerabilă se asigură printr-un racord pentru umplere
si adaos care va fi utilizat doar in cazul in care vor apare pierderi accidentale de amestec.
Apa industriala
Nu este cazul. Nu se consuma apa industriala.
Energie electrica
Alimentarea consumatorilor electrici apartinând sistemelor de energie regenerabila se face
prin racordarea la dulapul electric si de automatizare specializat existent in ”centrala
termica” . Principalii consumatori de energie electrica vor fi:
- sistemele de automatizare si reglare;
- pompele de circulatie si recirculare.
Telefonie si alarmare PSI
Nu este cazul. Se va utiliza sistemul existent.
3.8. Concluziile evaluării impactului asupra mediului

 aceasta investitie promoveaza tehnologiile curate pentru producerea energiei temice
din surse regenerabile de energie si se inscrie in contextul integrarii politicilor de mediu, in
elaborarea si aplicarea politicilor sectoriale si regionale si al fundamentarii unei strategii de
dezvoltare durabile pe termen lung.
 prin faptul ca refrigerentul utilizat este 100% natural nu se genereaza gaze cu efect de
sera.
 prin faptul ca functionarea statiei de automatizare nu necesita decit energie electrica se
reduce la minimum generarea de deseuri.
 prin faptul ca utilizeza energiile termice cu temperatura scazuta existente in mediul
inconjurator generate de alte activitati umane si care nu au un impact negativ asupra
mediului, solutia are un rol pozitiv in mentinerea unui climat sanatos.
 prin faptul ca panourile solare nu functioneaza cu produse inflamabile, explozive sau
toxice, nu functioneaza cu flacara si nu se produc emisii de substante sau radiatii, se poate
afirma ca siguranta in functionare este net superioara fata de celelalte solutii de producere
a energiei termice.
43
 realizarea proiectului asigura reducerea a emisiilor de CO 2 cu peste 91 to/an, conform
simularilor facute de programul Retscreen:
Sumar pentru reducerile emisiilor de GES

Anii Emisii de Reducere Taxele Reducere
de GES anuală tranzacţiilor anuală netă
desfăş caz de brută emisii pentru emisii
urare referinţă GES creditele GES GES
Proiect an tCO2 tCO2 % tCO2
producere
căldură 1 la -1 91,3 91.3 91.3
este
Reducerea anuală netă
91.3 tCO2 echival. 17 Automobile şi camioane uşoare neutilizate
a emisiilor de GES
cu cca.
Protectia calitătii apelor

Nu este cazul
Protectia aerului
Nu este cazul
Protectia împotriva zgomotului si vibratiilor
Sursele de zgomot sunt reprezentate de traficul rutier destul de redus (de asemenea sursă
de vibratii), precum si de o serie de activităti gospodăresti din zonele locuite. In ceea ce
priveste încadrarea nivelelor înregistrate de zgomot si vibratii in legislatia natională, având
in vedere traficul existent, nu se poate pune problema depăsirii limitelor impuse.
Procesele tehnologice de executie a acestor lucrări implică folosirea unor grupuri de utilaje
cu functii adecvate ce reprezintă tot atâtea surse de zgomot si vibratii. La utilajele propriu-
zise de lucru se adaugă autocamioanele care transportă materialele necesare executării
lucrărilor. Acestea atât incarcate cat si goale au mase importante si constituie la rândul lor
surse importante de zgomot si vibratii. Având in vedere durata limitata de timp a lucrărilor
de constructii si montaj al echipamentelor, precum si amploarea redusa a acestor lucrări se
considera că impactul zgomotului va fi nesemnificativ.
44
Masurile de diminuare a zgomotului presupun:
- Revizia si buna functionare tehnica a utilajelor de foraj si a celor de transport;
- Respectarea orelor de program si evitarea prelungirii activitătii după ora 18.
Gospodărirea deseurilor generate pe amplasament
Deseurile produse ca urmare a realizării lucrării se estimează separat pe cele doua etape
astfel:
- Deseuri inerte si nepericuloase. Pentru realizarea lucrărilor proiectate va fi necesara
excavarea si îndepărtarea din amplasament a eventualelor conducte necorespunzătoare si
a deseurilor rezultate in urma lucrărilor.
- Deseurile menajere rezultate in amplasament de la personalul de executie hârtie, pungi,
folii de plastic, butelii, resturi alimentare vor fi depozitate in conteinere la locurile de munca
in continua miscare si ele se estimează a fi de ordinul a 0,3 kg/om si zi deci fata de
numărul de personal de 10 vor reprezenta cca. 0,6 t anual. Eliminarea lor se va efectua
periodic prin grija executantilor, la prestatorul deservicii de salubritate din localitate.
Gospodărirea substantelor toxice si periculoase
Substantele toxice si periculoase pot fi: recipientele cu metanol, carburantii (motorina) si
lubrifiantii necesari pentru punerea in opera a instalaiei. Prepararea solutiei de apa cu
etilen-glicol se va face sub supraveghere, intr-o zona izolata, delimitata corespunzător.
Umplerea circuitelor subterane se va face după realizarea tuturor sudurilor si legăturilor si
după verificarea la presiune si etanseitate efectuata cu apa potabila.
Alimentarea cu carburanti a utilajelor va fi efectuata in statii PECO autorizate, ori de cate
ori va fi necesar. Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse in santier in perfecta stare de
functionare, având făcute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti, iar lucrările de
întretinere si reparatii se vor executa in ateliere service specializate.
45
4. Durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei

Durata de realizare a obiectivului este 6 luni. Principalele activitati si incadrarea lor sunt
prezentate in graficul de mai jos:
Anul 1
Activitate/luna
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1. Obtinere avize si acorduri
2. Proiectare
3. Oganizare de santier
4. Executie lucrari
5. Procurare utilaje
6. Montaj utilaje
7. Probe, dare in exploatare
46
III. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIŢIEI

1. Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general.
Nr. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor VALOARE FARA TVA TVA VALOARE CU TVA
crt. de cheltuieli lei euro TVA lei euro
1 2 3 4 5 6 7
PARTEA I
CAPITOLUL 1 - Cheltuieli pentru obtinerea şi amenajarea terenului
1.1. Obtinerea terenului - - - - -
1.2. Amenajarea terenului - - - - -
1.3. Amenajari pentru protectia mediului - - - - -
Total capitol 1 - - - - -
CAPITOLUL 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului
2.1. Racorduri la utilitati exterioare incintei - - - - -
Total capitol 2 - - - - -
CAPITOLUL 3 - Cheltuieli pentru proiectare şi asistentă tehnică
3.1. Studii de teren, expertize 22.508 5.000 4.502 27.009 6.000
3.2. Taxe obtinere avize, acorduri, autorizatii 6.370 1.415 1.274 7.644 1.698
3.3. Proiectare şi inginerie 81.033 18.001 16.207 97.240 21.602
3.4. Organizarea procedurilor de achizitie publică 1.500 333 300 1.800 400
3.5. Consultantă 4.000 889 800 4.800 1.066
3.6. Asistentă tehnică 6.000 1.333 1.200 7.200 1.599
Total capitol 3 121.410 26.971 24.282 145.692 32.365
CAPITOLUL 4 - Cheltuieli pentru investitia de bază
4.1. Constructii şi instalatii 395.671 87.898 79.134 474.805 105.477
4.2. Montaj utilaje tehnologice 137.150 30.468 27.430 164.580 36.561
4.3. Utilaje, echip. tehnolog. şi functionale cu 996.200 221.304 199.240 1.195.440 265.565
montaj
4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport 0 - - - -
4.5. Dotări 0 - - - -
4.6. Active necorporale 0 - - - -
Total capitol 4 1.529.021 339.669 305.804 1.834.825 407.603
CAPITOLUL 5 - Alte cheltuieli
5.1. Organizare de şantier 9.892 2.197 1.978 11.870 2.637
5.1.1. Lucrări de constructii 2,0% 7.913 1.758 1.583 9.496 2.110
5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului 0,5% 1.978 439 396 2.374 527
5.2. Comisioane,cote, taxe, costul creditului 6.127 1.361 1.225 7.353 1.633
5.2.1. taxa I.S.C. 0.6% 3.197 710 639 3.836 852
5.2.2. casa sociala a constructorului 0.5% 2.664 592 533 3.197 710
5.2.3. taxa de timbru arhitect 0,05% 266 59 53 320 71
5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute 10% 152.902 33.967 30.580 183.483 40.760
Total capitol 5 168.921 37.526 33.784 202.706 45.031
CAPITOLUL 6 - Cheltuieli pentru darea în exploatare
6.1. Pregătirea personalului de exploatare - - - - -
47
6.2. Probe tehnologice si teste 19.924 4.426 3.985 23.909 5.311
Total capitol 6 19.924 4.426 3.985 23.909 5.311
TOTAL (fara TVA) 1.839.277 408.592 367.855 2.207.132 490.310

Din care C+M 540.735 120.123 108.147 648.881 144.148
PARTEA a II-a
Valoarea rămasă actualizată a mijloacelor fixe existente
incluse în cadrul obiectivului de investitie
PARTEA a III-a
Fondul de rulment pentru primul ciclu de productie
TOTAL GENERAL 1.839.277 408.592 367.855 2.207.132 490.310
Din care C+M 540.735 120.123 108.147 648.881 144.148
2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei

Pentru realizarea investitiei au fost luate in calcul urmatoarele cheltuieli:
Investitia de baza
BOILER SOLAR CU 3 SERPENTINE BF-3 5000 10,00 34.000,00 340.000,00

controller 3,00 1.200,00 3.600,00
vas expansiune 3,00 900,00 2.700,00
pompa de recirculare 3,00 5.400,00 16.200,00
sistem de siguranta 3,00 5.400,00 16.200,00
aerisitoare 100,00 60,00 6.000,00
teava 20 - ml 1.500,00 16,00 24.000,00
suporti compensare unghi 250,00 150,00 37.500,00
panou solar Westech WT-B58-1800-20A 250,00 2.200,00 550.000,00
TOTAL 996.200,00
Proiectare si inginerie
Studii de teren, expertize 22.508

Taxe obtinere avize, acorduri, autorizatii 6.370
Proiectare şi inginerie 81.033
Organizarea procedurilor de achizitie publică 1.500
Consultantă 4.000
Asistentă tehnică 6.000
Total 121.410
48
Constructii montaj
constructii valoare
hala boilere 65.562,37
instalatii electrice si forta 8% 5.244,97
instalatii sanitare 4% 2.622,48
consolidare acoperis 129.643,20
confectie metalica sustinere panouri 192.598,03
total 395.671,05
montaj 137.150
Alte cheltuieli
Organizare de şantier 9.892

Lucrări de constructii 2,0% 7.913
Cheltuieli conexe organizării şantierului 0,5% 1.978
Comisioane,cote, taxe, costul creditului 6.127
taxa I.S.C. 0.6% 3.197
casa sociala a constructorului 0.5% 2.664
taxa de timbru arhitect 0,05% 266
Cheltuieli diverse şi neprevăzute 10% 152.902
Probe tehnologice si teste 19.924
Total 188.845
49
IV. ANALIZA COST-BENEFICIU
1. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv perioada de referinţă
1.1. Consideratii generale
1.1.1. Scurta prezentare a Spitalului Municipal “Sf. Ierarh Dr. Luca” Onesti
Spitalul Municipal “Sf. Ierarh Dr. Luca” este amplasat in Municipiul Onesti, oras situate în
partea de sud – vest a judetului Bacau, la confluenta a patru râuri din partea sudica a
depresiunii Tazlau – Casin. Coordonatele geografice sunt : 26°45´ longitudine estica si
46°15´ latitudine nordica. Populatia stabila este de 51.416 locuitori determinata în urma
recensamântului din anul 2002. Datorita activitatii sale economice preponderente, este un
oras industrial. Din punct de vedere climatic, municipiul Onesti apartine zonei reci,
înregistrând valori ale temperaturii minime în perioada de iarna de pâna la - 25°C..
Spitalul Municipal “Sf. Ierarh Dr. Luca” este al II-lea spital ca marime din jud. Bacau, fiind
subordonat Consiliului Local al Municipiului Onesti. Numarul total al populatiei deservite de
spital este de 160.000 locuitori, situati pe o raza de 50 km in jurul Onestiului (comunele
limitrofe Bogdanesti, Oituz, Casin, Stefan cel Mare, Caiuti, Cotofanesti, Urechesti, Bucium,
Gura Vaii, Berzunti, Helegiu, Barsanesti, Livezi, Sanduleni, Sascut, Dealul Morii,
Pargaresti, Dofteana, Targu Trotus precum si orase ca Targu Ocna, Slanic Moldova,
Adjud). Ca structura, Spitalul Municipal “Sf. Ierarh Dr. Luca” dispune de 11 sectii ce
insumeaza un total de 613 paturi.In cadrul spitalului lucreaza 977 salariati. In medie,
numarul anual de pacienti tratati in spital trece de 22.000/an.
50
1.1.2. Instalatia de incalzire si preparare apa calda de consum din spital
Încălzirea cladirii este asigurată prin livrare de agent termic de la centrala termica aflata
in curtea spitalului. Centrala termica are la baza doua cazane de apa calda tip GIAC
cu puterea de 2 Gcal/h si un cazan de abur Ferroli pentru necesarul tehnologic.
Inspectia efectuata asupra instalaţiei de încălzire a cladirii a condus la înregistrarea
corpurilor de încălzire din fiecare tronson. Corpurile de încălzire sunt atât din fontă (clasice,
necurăţate de mai mult de trei ani) cat si din otel, tip 22PKKP.
Instalaţia de încălzire interioară a cladirii însumează peste 1600 corpuri de încălzire
amplasate în spaţiile utile şi în spaţiul comun (spălătorii, uscătorii, grupuri sociale, casa
scarii). Corpurile statice vechi au fost prevăzute cu robinete colţar de tipul dublu reglaj fără
posibilitatea de reglare a temperaturii incintei. Instalaţia de încălzire interioară este
caracterizată printr-o funcţionare anormală, eficienţa slabă a transferului termic fiind
consecinţă a depunerilor de materii organice şi anorganice în interiorul corpurilor de
încălzire şi al ţevilor.
Distribuţia agentului termic pentru încălzirea centrală se realizează printr-un sistem
bitubular cu distribuţie inferioară şi coloane verticale care străbat planşeele. Coloanele sunt
aparente şi sunt racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire. În subsolul
tehnic al clădirii conductele sunt plasate sub formă de distribuţie ramificata – figurile de mai
jos.
51
Alimentarea cu agent termic pentru încălzire se face prin trei racorduri Dn100 ca pleaca din
colectorul de Tur al centralei termice.
52
In anii anteriori aproximativ 60% din reteaua de distributie a agentului termic a fost
reabilitata prin montarea de conducte noi, isolate. Racordul de apă caldă de consum este
multiplu, fiind prevăzute cu robinete de închidere cu sertar Dn80 funcţionale. Apa calda
menajera este distribuita la aproximativ 500 de chiuvete si 120 grupuri sanitare (cazi de
baie si in special dusuri). Aproximativ 40% din conductele de distributie pentru agentul
termic de încălzire şi pentru acm sunt în stare avansată de uzură fizică, avand o izolatie
termica precara. Se impune schimbarea tuturor conductelor de agenţi termici din subsol.
1.2. Identificarea investitiei

Proiectul are drept obiectiv completarea sistemului actual de preparare a apei calde de
consum a Spitalului Municipal Onești cu un sistem care utilizează energia termica solara
(energie regenerabila), captata cu ajutorul unui colector solar alcatuit din 250 panouri
solare. Prin utilizarea energiei termice solare se poate acoperi in proportie de 60%
necesarul de energie pentru prepararea apei calde de consum in perioada mai-septembrie
si aproximativ 10 % pentru lunile octombrie-aprilie. Centrala solara de preparare a apei
calde de consum cuprinde urmatoarele elemente componente:
- 250 de colectoare solare cu tuburi vidate de inalta eficienta capabile sa colecteze energie
termica solara tot timpul anului, montate pe pe acoperisul centralei existente si pe o
structura metalica din vecinatate;
- 10 rezervoare de acumulare de mare capacitate- 5000 l fiecare- prevazute cu 3
- hala boilere (16X6,4 m);
- sistem de protectie impotriva radiatiei solare si a grindinei;
53
beneficiari unități administrativ teritoriale, instituții publice si unități de cult „aprobat
1.3. Obiectivele proiectului

1.3.1. Obiectivul general
Prin proiect se urmărește realizarea unui Sistem Solar pentru producerea apei calde de
consum in vederea înlocuirii sistemului actual de preparare a apei calde menajere, bazat
pe arderea gazului metan. Realizarea proiectului trebuie sa duca la economii bănești
importante prin reducerea cheltuielilor, sa asigure creșterea calității actului medical si a
confortului in spital in condițiile reducerii efectelor negative asupra mediului.
1.3.2. Obiectivele specifice

 Sa fie complementar sistemului actual de producere a apei calde de consum;
 Sa duca la economii de bani prin reducerea costurilor cu gazul metan, in special in
perioada de vara;
 Sa permită producerea unei cantități maxime de 50 metri cubi de apa caldă/zi la
parametrii tehnici ceruți de normative si de cerințele specifice ale spitalului (temperatura
minima T = 55°C, debitul mediu orar Qmed = 4 m³/h, presiunea de lucru P = 6 bari);
 Sa necesite modificări minime ale actualului sistem de producere a apei calde;
 Sa micsoreze consumul de combustibili fosili;
 Sa reducă efectele negative asupra mediului prin reducerea emisiilor poluante;
 Sa asigure creșterea siguranței in funcționare;
1.4. Stabilirea perioadei de referinta

Pentru stabilirea perioadei de referinta vom tine cont de:
 Durata normata de viata a echipamentelor, in conformitate cu Catalogul duratei de
amortizare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea nr. 2139 din 30/11/2004. a fost
stabilita la 18 ani (cod 2.1.16.6 – alte masini, utilaje si instalatii neregasite in cadrul clasei
2.1.16). ;
54
 Recomandări indicative in functie de sectorul de activitate.
Tabelul următor prezintă perioadele de referinţă indicative sugerate de Ghidul CE.
Normele romaneşti au preluat, de regulă, aceste perioade, insă decidentul poate selecta
alte perioade, după caz.
Sector Perioada de referinta (ani)
Energie 15-25
Apa si mediu 30
Cai ferate 30
Drumuri 25-30
Porturi si aeroporturi 25
Telecomunicatii 15
Industrie 10
Alte servicii 15
Tinând cont de faptul ca investitia se refera la producerea de energie termica vom alege
drept perioada de referinta 15 ani.
 Durata de realizare a investitiei - 6 luni;
2. Analiza opţiunilor
2.1. Varianta 0 – fara investitie
2.1.1. Consumuri curente
Aceasta varianta presupune ca nu se realizeaza investitia
Apa rece
cant. - m3 valoare - lei pret unitar - lei/m3
ian 5.938,00 24.187,02 4,07
feb. 4.921,00 25.807,83 5,24
mar. 4.372,00 23.013,18 5,26
apr. 4.569,00 27.578,16 6,04
mai 4.331,00 28.564,72 6,60
2014
iun. 4.220,00 22.239,50 5,27
iul. 4.671,00 24.535,09 5,25
aug. 3.549,00 18.824,12 5,30
sept. 4.490,00 23.613,80 5,26
oct. 3.850,00 20.356,20 5,29
55
nov. 4.779,00 25.084,81 5,25
dec. 3.950,00 20.865,20 5,28
total 53.640,00 284.669,63 5,31
ian 5.329,00 27.884,31 5,23
feb. 4.822,00 25.303,68 5,25
mar. 4.829,00 25.339,31 5,25
apr. 4.863,00 25.512,37 5,25
mai 5.060,00 27.298,58 5,39
iun. 5.330,00 29.168,60 5,47
2015 iul. 3.787,00 20.944,41 5,53
aug. 4.316,00 23.763,98 5,51
sept. 3.681,00 20.379,43 5,54
oct. 6.685,00 36.390,75 5,44
nov. 3.821,00 21.125,63 5,53
dec. 3.850,00 21.280,20 5,53
total 56.373,00 304.391,25 5,40
ian 4.964,00 27.217,82 5,48
feb. 4.597,00 25.261,71 5,50
mar. 5.387,00 29.472,41 5,47
apr. 4.725,00 25.943,95 5,49
mai 4.242,00 23.369,56 5,51
2016
iun. 4.245,00 23.385,55 5,51
iul. 5.444,00 29.776,22 5,47
aug. 5.571,00 30.453,13 5,47
sept. 4.349,00 23.939,87 5,50
total 43.524,00 238.820,22 5,49
*preturile sunt fara tva
Deasemenea in aceasta varianta prepararea agentului termic se va realiza, in continuare,
prin intermediul centralei proprii prin arderea gazului metan, iar apa calda curenta se va
obtine in aceleasi conditii ca pana in prezent.
Energie electrica
cant. - kwh valoare - lei pret unitar - lei/kwh
ian 104.343,00 53.193,00 0,51
feb. 94.387,00 48.116,00 0,51
mar. 94.171,00 48.061,00 0,51
apr. 88.762,00 45.247,00 0,51
mai 87.928,00 44.653,00 0,51
iun. 75.727,00 37.295,00 0,49
2014
iul. 79.067,00 38.242,00 0,48
aug. 84.737,00 40.962,00 0,48
sept. 84.414,00 40.194,00 0,48
oct. 118.076,00 56.245,00 0,48
nov. 126.578,00 60.336,00 0,48
dec. 125.266,00 58.110,00 0,46
56
total 1.163.456,00 570.654,00 0,49
ian 125.364,00 63.253,00 0,50
feb. 111.296,00 55.602,00 0,50
mar. 112.269,00 54.795,00 0,49
apr. 95.478,00 46.779,00 0,49
mai 87.355,00 42.326,00 0,48
iun. 83.385,00 39.752,00 0,48
2015 iul. 92.081,00 43.433,00 0,47
aug. 98.941,00 46.664,00 0,47
sept. 96.307,00 45.749,00 0,48
oct. 115.210,00 55.131,00 0,48
nov. 114.610,00 55.485,00 0,48
dec. 122.097,00 59.623,00 0,49
total 1.254.393,00 608.592,00 0,49
ian 129.488,00 60.512,00 0,47
feb. 109.830,00 51.714,00 0,47
mar. 117.655,00 54.478,00 0,46
apr. 104.127,00 47.907,00 0,46
2016 mai 102.952,00 47.170,00 0,46
iun. 95.291,00 43.541,00 0,46
iul. 105.621,00 47.692,00 0,45
aug. 105.779,00 47.764,00 0,45
total 870.743,00 400.778,00 0,46
Gaze naturale
cant. - m3 cant. - mwh valoare - lei pret unitar - lei/m3 pret unitar - lei/kwh
ian 105.178,00 1.094,00 149.148,00 1,42 136,33
feb. 95.647,00 1.000,00 131.924,00 1,38 131,92
mar. 61.245,00 630,00 88.358,00 1,44 140,25
apr. 38.257,00 395,00 57.417,00 1,50 145,36
mai 15.222,00 157,00 23.145,00 1,52 147,42
iun. 14.057,00 143,00 21.905,00 1,56 153,18
2014 iul. 14.057,00 138,00 21.285,00 1,51 154,24
aug. 12.483,00 131,00 20.496,00 1,64 156,46
sept. 13.292,00 137,00 21.250,00 1,60 155,11
oct. 30.374,00 317,00 46.188,00 1,52 145,70
nov. 59.566,00 621,00 87.740,00 1,47 141,29
dec. 80.322,00 836,00 122.116,00 1,52 146,07
539.700,00 5.599,00 790.972,00 1,47 141,27
ian 92.914,00 966,00 136.250,00 1,47 141,05
feb. 82.820,00 860,00 119.185,00 1,44 138,59
mar. 76.679,00 794,00 110.538,00 1,44 139,22
2015
apr. 48.076,00 496,00 69.949,00 1,45 141,03
mai 14.811,00 162,00 24.636,00 1,66 152,07
iun. 11.988,00 133,00 20.645,00 1,72 155,23
57
iul. 6.715,00 74,00 12.718,00 1,89 171,86
aug. 7.042,00 78,00 13.173,00 1,87 168,88
sept. 7.378,00 81,00 13.636,00 1,85 168,35
oct. 52.389,00 552,00 77.608,00 1,48 140,59
nov. 56.161,00 585,00 82.086,00 1,46 140,32
dec. 77.496,00 812,00 112.632,00 1,45 138,71
534.469,00 5.593,00 793.056,00 1,48 141,79
ian 104.329,00 1.091,00 153.267,00 1,47 140,48
feb. 69.778,00 727,00 100.955,00 1,45 138,87
mar. 68.909,00 714,00 99.632,00 1,45 139,54
apr. 23.729,00 245,00 33.799,00 1,42 137,96
mai 20.202,00 215,00 29.404,00 1,46 136,76
2016
iun. 10.118,00 110,00 16.804,00 1,66 152,76
iul. 9.073,00 103,00 16.055,00 1,77 155,87
aug. 9.376,00 106,00 16.378,00 1,75 154,51
sept. 14.023,00 158,00 22.438,00 1,60 142,01
329.537,00 3.469,00 488.732,00 1,56 144,31
In aceste conditii s-a calculat costul agentului termic in functie de consumurile pe care
spitalul le-a avut in 2014, 2015 si 2016 (primele 9 luni); datele provin din documentele puse
la dispozitie de Spitalul Onesti Onesti (facturi de gaz metan, energie electrica, apa rece –
documente anexate la prezentul studiu).
In conditiile in care Spitalul nu are o contorizare separata pentru apa calda produsa in
centrala proprie, a trebuit sa se faca o separare a consumurilor de gaz metan necesare
incalzirii si a consumurilor necesare prepararii apei calde menajere. Estimarea costurilor s-
a facut pe baza consumului de gaz metan din perioada de vara, cand centrala termica
produce numai apa calda.
58
Consum gaz - mc
120.000
100.000
80.000
60.000
40.000
20.000
-
ian feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec.
2014 2015 2016
Consum gaz MWH

1.200
1.000
800
600
400
200
-
ian feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec.
2014 2015 2016
2.1.2. Consumuri previzionate

In baza consumurilor din vara anilor 2014, 2015 si 2016 s-a facut estimarea consumului de
gaz necesar pentru producerea apei calde menajere
gaz - mc 2014 2015 2016
iunie 14.057,00 11.988,00 10.118,00
iulie 14.057,00 6.715,00 9.073,00
august 12.483,00 7.042,00 9.376,00
Medie / luna vara 13.532,33 8.581,67 9.522,33
Medie luna vara / 3 ani 10.545,44
59
Estimare an gaz - mc 126.545,33
gaz - mwh 2014 2015 2016
iunie 143,00 133,00 110,00
iulie 138,00 74,00 103,00
august 131,00 78,00 106,00
Medie / luna vara 137,33 95,00 106,33
Medie luna vara / 3 ani 112,89
Estimare an gaz - mwh 1.354,67
Pentru atingerea obiectivului general si a obiectivelor specifice stabilite de proiect s-a
dimensionat, in tabelul de mai jos, urmatorul necesar de energie pe perioada unui an:
consum mediu lunar gaz (mc) producere acc

10.545
estimare consum gaz / an (mc) producere acc
126.545
consum mediu lunar gaz (mwh) producere acc
112,89
estimare consum gaz / an (mwh) producere acc
1.354,67
cost mediu lunar (lei) producere acc
19.549
estimare cost / an (lei) producere acc
234.586
2.2. Varianta centrala solara cu panouri vidate (optima)

Aceasta varianta presupune completarea sistemului actual de producere a apei calde cu o
centrala solara cu panouri vidate. Modelul energetic dupa care s-au facut calculele este
programul Retscreen 4:
Unitate Caz de referinţă Caz propus
Tipul sarcinii Spital
Număr de unităţi Pat 619
Rata de ocupare % 51%
Utilizare zilnică de apă caldă - estimat L/zi 62.140
60
Utilizare zilnică de apă caldă L/zi 50.194 50.194
Temperatură °C 55 55
Nr. de zile de funcţionare pe săptămână zi 7 7
Procent din lună care este utilizat Luna 100%
Metodă de evaluare a temperaturii Formule
Temperatura apei - mimimă °C 5,4
Temperatura apei - maximă °C 13,5

Cerere de căldură MWh 971,4 971,4
Evaluarea resurselor
Sistem de poziţionare după soare Fixat
Înclinare ˚ 45,0
Azimut ˚ 0,0
Radiaţie solară Radiaţie solară

Indică informaţia
zilnică - orizontal zilnică - înclinată
Luna kWh/m²/zi kWh/m²/zi

Ianuarie 1,36 2,63
Februarie 2,13 3,40
Martie 3,05 3,80
Aprilie 3,82 3,96
Mai 4,98 4,65
Iunie 5,18 4,60
Iulie 5,29 4,80
August 4,79 4,79
Septembrie 3,53 4,11
Octombrie 2,36 3,42
Noiembrie 1,46 2,64
Decembrie 1,10 2,19
Anual 3,26 3,75
Radiaţie solară anuală - orizontală MWh/m² 1,19
Radiaţie solară anuală - înclinată MWh/m² 1,37
Sistem de încălzire solară cu apă
Tip
Evacuat
61
Fabricant
WESTECH SOLAR
Model
WT – B58 – 20
Suprafaţă totală pe colector solar m²
3,43
Zonă de captare pentru colectorul solar m²
1,89
Coeficient Fr (tau alpha)
0,48
Coeficient Fr UL (W/m²)/°C
1,50
Coeficient de temperatură pentru Fr UL (W/m²)/°C²
0,003
Număr de colectori
250
Suprafaţa colectorului solar m²
837,50
Capacitate kW
330,75
Pierderi diverse % 2%
Echilibrare sistem şi diverse
Stocare Da
Cap. de stocare/suprafaţă captator solar L/m² 100
Capacitate de stocare L
47.250
Schimbător de căldură da/nu
Da
Eficienţa schimbătorului de căldură %
80,0%
Pierderi diverse %
2,0%
Puterea pompei / arie colector solar W/m²
5,42
Preţ en. electrică ROL/kWh
0,550
Sumar
Cerere de electricitate - pompă MWh
11,7
Agent termic livrat MWh
389,9
Fracţiune solară % 40%
Pentru aceasta varianta, valoarea indicatorilor calculati a fost:
 valoare investitie (TVA inclus) 2.207.132 Ron

 VANF/K 181.987 Ron
 RIRF/K 5,34 %
 TR 10,62 ani
 Raport beneficiu/cost 1,41
62
Datorita faptului ca toti parametrii de mai sus sunt mai buni decat in cazul centralei solare
cu panouri plate, propunem sa se aleaga aceasta solutie tehnica de realizare a investitiei –
respectiv varianta centralei solare cu panouri vidate.
2.2. Varianta centrala solara cu panouri plate

Aceasta varianta presupune completarea sistemului actual de producere a apei calde cu o
centrala solara cu panouri plate. Modelul energetic dupa care s-au facut calculele:

Utilizare zilnică de apă caldă - estimat L/zi 0
Utilizare zilnică de apă caldă L/zi 50.000 50.000
Temperatură °C 55 55
Nr. de zile de funcţionare pe săptămână zi 7 7
Procent din lună care este utilizat Luna 100 %
Metodă de evaluare a temperaturii Formule
Temperatura apei - mimimă °C 5,4
Temperatura apei - maximă °C 13,5

Cerere de căldură MWh 967,6 967,6
Evaluarea resurselor
Sistem de poziţionare după soare Fixat
Înclinare ˚ 45,0
Azimut ˚
Radiaţie solară Radiaţie solară

Indică informaţia
zilnică - orizontal zilnică - înclinată
Luna kWh/m²/zi kWh/m²/zi

Ianuarie 1,36 2,59
Februarie 2,13 3,36
Martie 3,05 3,78
Aprilie 3,82 3,95
Mai 4,98 4,64
Iunie 5,18 4,59
Iulie 5,29 4,79
August 4,79 4,78
Septembrie 3,53 4,09
Octombrie 2,36 3,39
Noiembrie 1,46 2,60
63
Decembrie 1,10 2,15
Anual 3,26 3,73
Radiaţie solară anuală - orizontală MWh/m² 1,19
Radiaţie solară anuală - înclinată MWh/m² 1,36
Sistem de încălzire solară cu apă
Tip Sticlă
Fabricant Buderus
Model SKN 3.0
Suprafaţă totală pe colector solar m² 2,37
Zonă de captare pentru colectorul solar m² 2,23
Coeficient Fr (tau alpha) 0,62
Coeficient Fr UL (W/m²)/°C 4,10
Coeficient de temperatură pentru Fr UL (W/m²)/°C² 0,000
Număr de colectori 350
Suprafaţa colectorului solar m² 829,50
Capacitate kW 546,35
Pierderi diverse % 2,0%
Echilibrare sistem şi diverse
Stocare Da
Capacitate de stocare / suprafaţă captator
solar L/m² 100
Capacitate de stocare L 50.020
Schimbător de căldură da/nu Da
Eficienţa schimbătorului de căldură % 80,0%
Pierderi diverse % 2,0%
Puterea pompei / suprafaţa colectorului solar W/m² 5,42
Preţ en. electrică ROL/kWh 0,55
Sumar
Cerere de electricitate - pompă MWh 8,5
Agent termic livrat MWh 356,1
Fracţiune solară % 37%
Pentru aceasta varianta, valoarea indicatorilor calculati a fost:
 valoare investitie (TVA inclus) 2.290.776 Ron

 VANF/K 122.837 Ron
 RIRF/K 3,56 %
 TR 11,83 ani
 Raport beneficiu/cost 1,27
64
65
3. Analiza financiara
3.1. Perioada de referinta a investitiei si perioada de viata a echipamentelor.
Valoarea reziduala
3.1.1. Perioada de analiza
Calculele s-au facut pentru o perioada de 186 luni (15,5 ani) din care:
 6 luni – durata de realizare a investitiei;
 180 luni – perioada de operare a investitiei (aprox. 15 ani, in conformitate cu
recomandarile in vigoare referitoare la energia geotermala);
Durata normata de viata a echipamentelor, in conformitate cu Catalogul duratei de
amortizare a mijloacelor fixe, a fost stabilita la 18 ani (cod 2.1.16.6 – alte masini, utilaje si
instalatii neregasite in cadrul clasei 2.1.16).
3.1.2. Valoarea reziduala

Nu s-a calculat valoare reziduala, durata de utilizare este egala cu durata proiectului.
3.2. Costul investitional

3.2.1. Costul investitional varianta centrala cu panouri cu tuburi vidate
Costurile investitiei in varianta solutiei cu tuburi vidate se ridica la 1.839.277 lei (2.207.132
cu tva) si sunt defalcate in tabelele de mai jos:
Investitia de baza

controller 3,00 1.200,00 3.600,00
vas expansiune 3,00 900,00 2.700,00
aerisitoare 100,00 60,00 6.000,00
teava 20 - ml 1.500,00 16,00 24.000,00
panou solar Westech WT-B58-1800-20A 250,00 2.200,00 550.000,00
TOTAL 996.200,00
66
Consultantă 4.000
Total 121.410
Constructii montaj
constructii valoare
total 395.671,05
montaj 137.150
Alte cheltuieli

taxa I.S.C. 0.6% 3.197
Total 188.845
67
3.2.2. Costul investitional varianta centrala cu panouri plate

Costurile investitiei in varianta solutiei cu panouri plate se ridica la 2.290.776 lei (2.748.931
cu tva) si sunt defalcate in tabelele de mai jos:
Investitia de baza

controller 3,00 1.200,00 3.600,00
vas expansiune 3,00 900,00 2.700,00
aerisitoare 150,00 60,00 9.000,00
teava 20 - ml 1.500,00 16,00 24.000,00
panou solar Buderus SKN 3.0 350,00 2.810,00 983.500,00
TOTAL 1.447.700,00

Consultantă 4.000
Total 121.410
Constructii montaj
constructii valoare
total 395.671,05
montaj 137.150
68
Alte cheltuieli

taxa I.S.C. 0.6% 3.197
Total 188.845
3.3. Finantarea investitiei

Modul de finantare este prezentat in tabelul de mai jos; precizam ca valorile sunt calculate
pentru varianta optima – panouri solare vidate; s-a estimat ca finantarea nerambursabila
accesata va fi de 80% din totalul costurilor eligibile.
FINANTARE %
Cost investitional 2.207.132
Neeligibil 0 0,00%
Total eligibil 2.207.132 100,00%
Fonduri Guvern 1.765.706 80%
Capital propriu 441.426 20%
3.4. Fluxuri financiare

3.4.1. Varianta centrala cu panouri cu tuburi vidate
3.4.1.1. Costuri operare

Calculele au fost facute prin intermediul programului RETSCREEN. Parametrii luati in
considerare:
Parametri UM Caz propus

Putere pompa/suprafata colector w/mp 5,42
Cerere de electricitate – pompa MWh 11,7
Tarif electricitate Ron/kwh 0,55
Eficienta schimbator de caldura % 80%
Fractiune solara % 40%
69
Alte costuri de operare luate in considerare:

- intretinere si reparatii: 500 ron/an
- completare refrigerent: 500 ron/an
Centralizator costuri (pret kwh energie electrica – 0,55 lei este pretul mediu cu tva cu care
Spitalul Onesti a achizitionat energia electrica in 2016):
consum anual energie electrica pompe sistem solar (mwh) 11,7 6.457,47
cost anual intretinere sistem solar (estimare) 1.000,00
3.4.1.2. Economii
Economiile realizate reprezinta costul pe care Spitalul Onesti l-ar fi platit daca ar fi produs
apa calda menajera in centrala termica proprie, prin arderea gazului metan (pret mwh
energie termica – 173,17 lei este pretul mediu cu tva cu care Spitalul Onesti a achizitionat
gazul metan in 2016):
Economii anuale UM Cantitate Cost unitar Sumă
Cost combustibil - caz de referinta
Gaz natural Mwh 389,9 173,17 67.518,53
Sub total: 67.518,53
3.4.1.3. Proiectii fluxuri de numerar

Tabelul simplificat al fluxurilor operationale rezultate pe durata unui an, sunt
prezentate in tabelul de mai jos:
Costuri anuale şi plată datorii

Exploatare şi întreţinere ROL 1.000,00
Cost energie electrica – caz propus ROL 6.457,47
Costuri anuale totale ROL 7.457,47
Economii şi venituri anuale
Cost combustibil – caz de referinţă ROL 67.518,53
Economii şi venituri anuale totale ROL 67.518,53
Paramerii financiari
General
Rata actualizare % 5,0%
Durată viaţă proiect an 15
Finanţare
Fonduri AFM ROL 1.765.706
Fonduri proprii ROL 441.426
70
Categorie / an 1 2 3 4 5 6 7
Venituri din exploatare
Economii 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519
Total 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519
Cheltuieli din exploatare
Energie + intretinere 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457
Total plati operationale 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457
Flux de numerar operational net 60.061 60.061 60.061 60.061 60.061 60.061 60.061
continuare tabel
Categorie / an 8 9 10 11 12 13 14 15
Economii 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519
Total 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519
Energie + intretinere 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457
Total plati operationale 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457
Flux de numerar operational net 60.061 60.061 60.061 60.061 60.061 60.061 60.061 60.061
Trebuie remarcat faptul ca fluxurile de numerar sunt pozitive pe toti anii de exploatare a
investitiei.
3.4.2. Varianta centrala solara cu panouri plate
3.4.2.1. Costuri operare

Calculele au fost facute prin intermediul programului RETSCREEN. Parametrii luati
in considerare:
Parametri UM Caz propus

Putere pompa/suprafata colector w/mp 5,42
Cerere de electricitate – pompa MWh 8,5
Tarif electricitate Ron/kwh 0,55
Eficienta schimbator de caldura % 80%
Fractiune solara % 37%
Alte costuri de operare luate in considerare:

- intretinere si reparatii: 500 ron/an
- completare refrigerent: 500 ron/an
71
Centralizator costuri:
Costuri anuale UM Cantitate Cost unitar Sume
Exploatare şi întreţinere
Piese & Mână de lucru proiect 1 500 500
Refrigerent cost 1 500 500
Sub total: 1.000
Cost combustibil - caz propus
Energie electrică MWh 8,5 550 4.691
Sub total: 4.691
3.4.2.2. Economii
Cost
Economii anuale UM Cantitate unitar Sumă
Cost combustibil - caz de referinta
Gaz natural Mwh 356,1 173,17 61.665,42

Sub total: 61.665,42
3.4.2.3. Proiectii fluxuri de numerar

Tabelul simplificat al fluxurilor operationale rezultate pe durata unui an, sunt prezentate in
tabelul de mai jos:
Costuri anuale şi plată datorii

Exploatare şi întreţinere ROL 1.000
Energie electrica ROL 4.691
Costuri anuale totale ROL 5.691
Economii şi venituri anuale
Cost combustibil - caz de referinţă ROL 61.665
Economii şi venituri anuale totale ROL 61.665
Paramerii financiari
General
Valoare indexare combustibil % 5,0%
Durată viaţă proiect an 15
Finanţare
Fonduri Termoficare 2006 - 2015 ROL 1.832.621
72
Categorie / an 1 2 3 4 5 6 7
Economii 61.665 61.665 61.665 61.665 61.665 61.665 61.665
Total 61.665 61.665 61.665 61.665 61.665 61.665 61.665
Energie 5.691 5.691 5.691 5.691 5.691 5.691 5.691
Alte costuri de operare 0 0 0 0 0 0 0
Total plati operationale 5.691 5.691 5.691 5.691 5.691 5.691 5.691
Flux de numerar operational net 55.974 55.974 55.974 55.974 55.974 55.974 55.974
continuare tabel
Categorie / an 8 9 10 11 12 13 14 15
Economii 61.665 61.665 61.665 61.665 61.665 61.665 61.665 61.665
Total 61.665 61.665 61.665 61.665 61.665 61.665 61.665 61.665
Energie 5.691 5.691 5.691 5.691 5.691 5.691 5.691 5.691
Alte costuri de operare 0 0 0 0 0 0 0 0
Total plati operationale 5.691 5.691 5.691 5.691 5.691 5.691 5.691 5.691
Flux de numerar operational net 55.974 55.974 55.974 55.974 55.974 55.974 55.974 55.974
Trebuie remarcat faptul ca fluxurile de numerar sunt pozitive pe toti anii de exploatare a
investitiei.
73
3.5. Indicatorii de performanta

3.5.1. Varianta centrala cu panouri cu tuburi vidate
Pentru evaluarea performanţelor financiare ale investitiei s-au calculat urmatorii indicatori:
Indicatori de performanta investitie totala:
Categorie* 0 1 2 3 4 5 6 7
Investitie (I₀) 2.207.132
Venit operational (Vo) 0 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519
Cost operational (Co) 0 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457
Flux de numerar operational net (FNON) 0 60.061 60.061 60.061 60.061 60.061 60.061 60.061
Valoarea reziduala (VR)
Flux de numerar net (FNN) -2.207.132 60.061 60.061 60.061 60.061 60.061 60.061 60.061
Rata de actualizare (r) 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00%
Factorul de actualizare (FA) 1,000 0,952 0,907 0,864 0,823 0,784 0,746 0,711
Flux de numerar net actualizat (FNNA) -2.207.132 57.201 54.477 51.883 49.412 47.059 44.818 42.684
VANF/C -1.583.719
RIRF/C -13,86%
TR 53,11
Indicele de profitabilitate (IP) 0,28
Raportul beneficiu/cost 9,05
continuare tabel
Categorie* 8 9 10 11 12 13 14 15
Investitie (I₀)
Venit operational (Vo) 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519
Cost operational (Co) 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457
Flux de numerar operational net (FNON) 60.061 60.061 60.061 60.061 60.061 60.061 60.061 60.061
Valoarea reziduala (VR) 0
Flux de numerar net (FNN) 60.061 60.061 60.061 60.061 60.061 60.061 60.061 60.061
Flux de numerar net actualizat (FNNA) 40.652 38.716 36.872 35.116 33.444 31.852 30.335 28.890
VANF/C -1.583.719
RIRF/C -13,86%
TR 53,11
74
Indicatori de performanta capital propriu:
Categorie* 0 1 2 3 4 5 6 7
Capital propriu investit (K) 441.426
Flux de numerar net (FNN) -441.426 60.061 60.061 60.061 60.061 60.061 60.061 60.061
Flux de numerar net actualizat (FNNA) -441.426 57.201 54.477 51.883 49.412 47.059 44.818 42.684
VANF/K 181.987
RIRF/K 5,34%
TR 10,62
continuare tabel
Categorie* 8 9 10 11 12 13 14 15
Capital propriu investit (K)
VANF/K 181.987
RIRF/K 5,34%
TR 10,62
75
3.5.1. Varianta centrala solara cu panouri plate
Indicatori de performanta investitie totala:
Categorie* 0 1 2 3 4 5 6 7
Flux de numerar net (FNN) -2.290.776 55.974 55.974 55.974 55.974 55.974 55.974 55.974
Flux de numerar net actualizat (FNNA) -2.290.776 53.309 50.770 48.353 46.050 43.857 41.769 39.780
VANF/C -1.709.784
RIRF/C -14,80%
TR 59,14
continuare tabel
Categorie* 8 9 10 11 12 13 14 15
Investitie (I₀)
VANF/C -1.709.784
RIRF/C -14,80%
TR 59,14
76
Indicatori de performanta capital propriu:
Categorie* 0 1 2 3 4 5 6 7
Capital propriu investit (K) 458.155
Flux de numerar net (FNN) -458.155 55.974 55.974 55.974 55.974 55.974 55.974 55.974
Flux de numerar net actualizat (FNNA) -458.155 53.309 50.770 48.353 46.050 43.857 41.769 39.780
VANF/K 122.837
RIRF/K 3,56%
TR 11,83
Categorie* 8 9 10 11 12 13 14 15
Capital propriu investit (K)
Valoarea reziduala (VR) 73.322
VANF/K 122.837
RIRF/K 3,56%
TR 11,83
77
4. Analiza economica
4.1. Metodologie
Metodologia de calcul presupune ca fluxul de numerar calculat in cadrul analizei financiare
sa comporte două actiuni suplimentare in cadrul analizei economice:
- calcule de corecție (prin care sunt transformate fluxurile financiare in fluxuri economice):
 factorii de conversie;
 corecțiile fiscale;
- monetizarea externalitatilor (prin care se exprimă pecuniar efecte ale proiectului pentru
care nu există o piața şi un preț)
Calculele s-au făcut numai pentru varianta de investiție cu panouri solare vidate, in
condițiile in care analiza financiara a demonstrat ca aceasta varianta este viabila.
4.2. Factorii de conversie

Preturile factorilor de productie utilizati in cadrul investitiei si ai produselor investitiei (bunuri
sau servicii) trebuie să reflecte in mod corespunzator costul lor de oportunitate pentru
societatea romaneasca. Transformarea preturilor de piata in preturi contabile se face prin
utilizarea unor factori de conversie (niste constante aplicate prin inmultire la preturile de
piata). Modul de calcul si valoarea factorilor de conversie utilizati variază de la un factor de
productie la altul, in functie de natura si caracteristicile acestora.
4.2.1. Evaluarea costurilor de investitie

Valoarea economica a investiției (EV) s-a calculat după următoarea formula:
EV = L x SL + O x SCF + U x SCF + T x SCF
 F parte in schimbul valutar
 SF prețul umbra al schimbului valutar
 L partea valorii de piața in munca
 SLprețul umbra a muncii
 O parte a cheltuielilor locale mai putin munca
78
 U parte a cheltuielilor cu utilajul
 T parte a cheltuielilor de transport
 SCF factorul de conversie standard
Formula de calcul pentru factorul de corecție standard (SCF):
SCF = (M + X)/((M + tm) + (X – tx)), unde
 M total importuri
 X total exporturi
 Tm taxe de import
 Tx taxe de export
In cazul investitiei noastre, SCF = 1 pentru ca utilajele vor fi importante din Uniunea
Europeana, ceea ce nu presupun taxe de import. Acest factor va fi aplicat asupra
cheltuielilor cu utilajul si cheltuielilor locale mai putin munca.
La determinarea pretului umbra al muncii s-a tinut cont de taxele si transferurile percepute
asupra muncii:
 Contributii angajator:
o CAS 15,8%
o CASS 5,2%
o Somaj 0,5%
o Alte taxe 2%
 Contributii angajat:
o CAS 10,5%
o CASS 5,5%
o Somaj 0,5%
o Impozit 16%
 TOTAL 56% rezultand un pret de umbra final al muncii de 44% (0,44).
79
Partea valorii de piata in munca

Studii teren 22.508
Asistenta tehnica 6.000
Proiectare si inginerie 81.033
Montaj utilaje tehnologice 137.150
Consultanta 4.000
total 250.691
Partea cheltuielilor locale mai putin munca

Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii 6.370
Constructii si instalatii 395.671
Alre cheltuieli 168.921
total 590.886
Centralizarea informatiilor este realizata in tabelul de mai jos:
categorie mii ron % SCF EV

parte a valorii de piata in munca 250.691 29,79 0,44 0,1311
parte a cheltuielilor locale mai putin munca 590.886 70,21 1 0,7021
total 841.577 100,00 0,83
4.2.2. Evaluarea costurilor operationale

Calculatiile s-au facut pentru energia electrica, costul de oportunitate luat in calcul fiind de
550 Ron/Mwh (pretul mediu de achizitie cu care spitalul a achizitionat energia electrica in
2016). In raport cu acest pret a rezultat un factorul de conversie este 1.
4.3. Corectiile fiscale

S-a eliminat ponderea TVA din totalul costului investitional – factor de conversie 0,80. In
tabel s-a luat valorea totala fara TVA din devizul general.
4.4. Monetizarea externalitatilor
Au fost luate in considerare urmatoarele impacturi pozitive pe care investitia o va avea
asupra societatii:
o Beneficii de mediu, determinate de reducerea poluarii;
o Beneficii de sănătate determinate de creșterea igienei in spital;
80
4.4.1. Evaluarea beneficiilor de mediu

Prin înlocuirea gazului natural ca si combustibil folosit la obținerea agentului termic se
reduce semnificativ cantitatea de CO2 eliberata in atmosfera, si implicit efectul de sera.
Conform calculelor efectuate, au rezultat următoarele cantitati de CO2, funcție de
cantitatea de apa calda curenta preparata:
o Pentru 389,9 mwh agent termic produs de centrala solara – 91,3 tone CO2/an;
Pentru a monetiza acest beneficiu s-a luat de baza prețul pe care societatea este dispus
sa-l plătească pentru reducerea poluării. In prezent, se acorda certificate verzi pentru
fiecare MWh energie electrica produsa din surse regenerabile de energie. Precizam ca
aceste calcule s-au făcut pentru a putea evalua cat de cat pe o baza reala beneficiile de
mediu, chiar daca in realitate pentru energia termica nu se acorda certificate verzi.
productie anuala (Mwh) 390

Certificate verzi 3
Valoare certificat (lei) – OPCOM 2016 132,4
beneficiu social 154.868
4.4.2. Evaluarea beneficiilor de sanatate

După cum s-a mai precizat, toate calculele făcute pana in prezent au luat de baza
consumul de apa calda curenta a spitalului din perioada 2009 – 2010 (30 mc/zi). Acest
consum in fapt este aproximativ 30% din consumul pe care spitalul ar trebui sa il faca
(conform normativelor romanesti) iar in comparatie cu consumul unei unitati din SUA ,
consumul este de aproximativ 10%. Acest consum redus este explicabil prin finantarea
redusa de care beneficiaza spitalul, astfel incat, de nevoie, este aplicata o politica de
economii drastice, mai ales in cazul utilitatior.
Este evident ca economiile facute la consumul de apa calda curenta au consecinte
negative in ceea ce priveste actul medical prestat in spital; problema principala o constituie
gradul de igiena, direct proportional cu cantitatea de apa calda curenta folosita pentru
curatarea spatiilor, dotarilor, ustensilelor etc. Riscul de aparitie a unor imbolnaviri din
81
aceasta cauza este ridicat (cazul imbolnavirilor din cauza infectiilor intraspitalicesti in ultima
perioada poate fi explicat si prin aceasta politica de economie la utilitati).
Consideram ca implementarea investitiei va remedia aceasta problema prin furnizarea apei
calde menajere la un cost care sa nu mai necesite economii de utilitati. Acest fapt ar
eradica in viitor riscul de imbolnaviri iar acest fapt este un beneficiu social cert, chiar daca
este imposibil de cuantificat.
4.5. Indicatorii economici
Pentru evaluarea performantelor economice ale investitiei s-au calculat indicatorii:

 Venitul net actualizat economic (VANE/C);
 Rata internă de rentabilitate economica (RIRE/C);
 Raportul beneficiu / cost
Categorie* 0 1 2 3 4 5 6 7 8
Venit operational (Vo) 0 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519
Beneficiu social (mediu) 0 154.868 154.868 154.868 154.868 154.868 154.868 154.868 154.868
Cost operational (Co) 0 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457
Flux de numerar operational net (FNON) 0 214.929 214.929 214.929 214.929 214.929 214.929 214.929 214.929
Flux de numerar net (FNN) -1.532.460 214.929 214.929 214.929 214.929 214.929 214.929 214.929 214.929
Rata de actualizare (r) 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00%
Factorul de actualizare (FA) 1,000 0,952 0,907 0,864 0,823 0,784 0,746 0,711 0,677
Flux de numerar net actualizat (FNNA) -1.532.460 204.695 194.947 185.664 176.823 168.403 160.384 152.746 145.473
VANE/C 698.433
RIRE/C 5,86%
TR 10,30
82
Continuare tabel
Categorie* 9 10 11 12 13 14 15 Corectii
Investitie (I₀) 0,83
Venit operational (Vo) 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519 67.519 1
Beneficiu social (mediu) 154.868 154.868 154.868 154.868 154.868 154.868 154.868 154.868
Cost operational (Co) 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457 7.457 1
Flux de numerar operational net (FNON) 214.929 214.929 214.929 214.929 214.929 214.929 214.929
Flux de numerar net (FNN) 214.929 214.929 214.929 214.929 214.929 214.929 214.929
Rata de actualizare (r) 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00%
Factorul de actualizare (FA) 0,645 0,614 0,585 0,557 0,530 0,505 0,481
Flux de numerar net actualizat (FNNA) 138.545 131.948 125.665 119.681 113.982 108.554 103.385
VANE/C 698.433
RIRE/C 5,86%
TR 10,30
Comentarii:
 formule calcul:
o I₀ = valoare investitie fara TVA
o FNON = Vo +Bo – Co
o FNN = FNON - I₀
o FA = 1/(1 + r)ª, „a” fiind anul de operare
o FNNA = FNN * FA + VR
o VANE/C = NPV(r ; FNN an0:an15)
o RIRE/C = IRR(FNNA an0:an15)
o B/C = venit actualizat/cost actualizat
 Indicatorii economici sunt pozitivi, deci investitia este viabila pentru societate;
 Trebuie remarcat faptul ca RIRE/C > rata de actualizare (5%);
83
5. Analiza de senzitivitate
Variabilele luate în considerare de analiza de sensitivitate sunt:
 costul investiţional (capitalul propriu);
 costurile de operare;
 economiile anticipate
5.1. Variatia capitalului propriu

Analiza a avut in vedere variatii ale aportului propriu cuprinse intre -10% si +10%. Tabelul
de mai jos evidentiaza comportamentul principalilor indicatori functie de variatia costului
investitionali:
1 Diminuarea costului investitional cu -10,0% I₀= 397.282 VAN = 226.130 RIR = 7,19%
2 Abaterea relativă a parametrilor -10,00% 24,26% 34,70%
7 Creşterea costului investitional cu 1,0% I₀= 445.840 VAN = 177.573 RIR = 5,17%
8 Abaterea relativă a parametrilor 1,00% -2,43% -3,16%
9 Creşterea costului investitional cu 5,0% I₀= 463.497 VAN = 159.916 RIR = 4,52%
11 Creşterea costului investitional cu 10,0% I₀= 485568,984 VAN = 137.844 RIR = 3,76%
Concluzii:
 VANF/K si RIRF/K evolueaza invers proportional in raport cu variatia costului
investitional;
 Elasticitatea VANF/K este supraunitara (variatia celor doi indicatori este mai
mare decat variatia aportului propriu);
 Si elasticitatea RIRF/K este supraunitara;
 Reprezentare grafica
84
40,00%
Variatie cost investitional
30,00%
20,00%
10,00%
0,00%
-10,0% -5,0% -1,0% 0% 1% 5,0% 10,0%
-10,00%
-20,00%
-30,00%
-40,00%
VAN/K RIRF/K
5.2. Variatia costurilor de operare
1 Diminuarea plăţilor operaţionale cu -10,0% a = 5% VAN = 189.727 RIR = 5,55%

2 Abaterea relativă a parametrilor 0,00% 4,25% 3,95%
7 Creşterea plăţilor operaţionale cu 1,0% a = 5% VAN = 181.213 RIR = 5,32%
Concluzii:
 Principala componenta a costului o reprezinta energia electrica a carei pret se poate
schimba;
85
 VANF/K si RIRF/K evolueaza invers proportional in raport cu variatia costurilor de operare;
 Elasticitatea VANF/K si RIRF/K este subunitara;
 Reprezentare grafica:
5,00%
Variatie cost operational
4,00%
3,00%
2,00%
1,00%
0,00%
-10,0% -5,0% -1,0% 0% 1,0% 5,0% 10,0%
-1,00%
-2,00%
-3,00%
-4,00%
-5,00%
VAN/K RIRF/K
5.3. Variatia economiilor anticipate

1 Diminuarea încasărilor operaţionale cu -10,0% a = 5% VAN = 106.576 RIR = 3,38%
7 Creşterea încasărilor operaţionale cu 1,0% a = 5% VAN = 179.995 RIR = 5,53%
8 Abaterea relativă a parametrilor 0,00% -1,09% 3,58%
Concluzii:
 O posibila problema ar fi ca randamentul sistemului solar sa nu fie ca in specificatii, iar
acest fapt ar determina variatii ale economiilor inregistrate la consumul de gaz metan (o
variatie a productiei de agent termic a sistemului solar);
86
 VANF/K si RIRF/K evolueaza divers proportional in raport cu variatia costurilor de
operare;
 Elasticitatea VANF/K si RIRF/K este supraunitara (o variatie a indicatorului determina o
variatie mai pronuntata a VANF/K si RIRF/K);
 Reprezentare grafica:
40,00%
Variatie economii anticipate
30,00%
20,00%
10,00%
0,00%
-10,0% -5,0% -1,0% 0,0% 1,0% 5,0% 10,0%
-10,00%
-20,00%
-30,00%
-40,00%
-50,00%
VAN/K RIRF/K
6. Analiza de risc
Analiza de sensitivitate a evidentiat faptul ca la variatia costurilor cu investitia, cat si a
costurilor de exploatare, curbele de elasticitate ale indicatorilor de profitabilitate VANF/K si
RIRF/K sunt subunitare; din aceste motiv, riscul investitiei este relativ mic (se mentine la un
nivel de pana la 5%). Zona de risc poate apare la variatia de randament a sistemului solar,
in cazul in care nivelul de productie este diferit de cel prognozat in specificatiile
echipamentului. Analiza de risc s-a facut pentru indicatorul VANF/K prin intermediul softului
de analiza Retscreen 4.
87
Parmetrii Unitate Valoare Domeniu (+/-) Minim Maxim
Costuri iniţiale ROL 2.207.131 5% 2.096.774 2.317.488
Exploatare şi întreţinere ROL 1.000 5% 950 1.050
Cost combustibil - caz propus ROL 110.193 5% 104.683 115.702
Cost combustibil - caz de referinţă ROL 173.762 5% 165.074 182.450
Impact relativ (deviatie standard) al parametrului
Mediană ROL 491.880

Nivelul de risc % 1,0%
Nivel minim interval de încredere ROL 352.627
Nivel maxim interval de încredere ROL 642.278
V. Sursele de finantare a investitiei

beneficiari unități administrativ teritoriale, instituții publice si unități de cult “ aprobat
Proiectul este asimilat proiectelor de utilitate publica, procentul de finantare
nerambursabila este de 80% din totalul cheltuielilor eligibile.
FINANTARE %
Cost investitional 2.207.132 100%
Neeligibil 58.359 2,64%
Total eligibil 2.148.773 97,36%
Fonduri Guvern 1.719.019 80%
Capital UAT 429.755 20%
Capital propriu 488.133 22.11%
88
VI. Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei

1. Număr de locuri de muncă create în faza de execuţie
Numărul de locuri de munca create in faza de executie este de 0 persoane. Investitia va fi
executata de firme specializate, conform caietelor de sarcini.
2. Număr de locuri de muncă create în faza de operare
Numărul de locuri de munca create in faza de operare este de 0 persoane. Investitia va fi
exploatata de personalul Spitalului municipal Onesti.
89
VII. Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei

1. Valoarea totală
 Valoarea totala (INV) 2.207.132,4 ron (TVA inclus)
 Constructii – montaj (C+M) 648.881,4 ron (TVA inclus)
2. Eşalonarea investiţiei (INV/C + M):
- anul I – 1.304.445 ron (investitia se realizeaza integral in anul I);
3. Durata de realizare (luni)
 durata de realizare a investitiei - 6 luni -;
 180 luni – perioada de operare a investitiei (aprox. 15 ani, in conformitate cu
recomandarile in vigoare referitoare la energia solara);
4. Capacităţi (în unităţi fizice şi valorice);
 panouri termice solare HEAT PIPE WT B58-20 - 250 buc
 boiler cu serpentina tripla BF3 5000 litri - 10 buc
 statie automatizare - 3 buc
 pompe recirculare 1,5 kw - 3 buc
5. Alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia, după
caz.
Randament echipament WT B58-20 = 92%
Consum mediu lunar apa rece (facturi anexate) = 4.836 mc
Consum mediu lunar energie electrica (fact. anexate) = 108.843 kwh
Consum mediu lunar gaz metan (fact. anexate) = 112,89 mwh
Grad utilizare acc = 100%
Energie termica produsa/an ET = 389,9 Mwh/an
Reducerea emisiilor de CO₂ cu m = 86,7 tone CO2/an;
90
VIII. Avize si acorduri de principiu
1. Certificatul de urbanism
2. Aviz de mediu
3. Aviz reţele alimentare cu apă
4. Aviz reţele canalizare
5. Aviz reţele telefonice
6. Aviz sănătate publică
7. Aviz reţele de gaze
8. Aviz reţele electrice
IX. Anexe
Dosar facturi energie electrica 2014 – 2016
Dosar facturi gaz metan 2014 – 2016
Dosar facturi apa 2014 – 2016
Fisa tehnica panou solar
Deviz analitic montaj panouri solare
Extrase de resurse aferente deviz
91
B. Piese desenate
I. Plan de amplasare în zonă (1:5.000) Plansa A00
II. Plan general amplasare investitie (1:1000) Plansa A01
III. Preparare apa calda de consum – Plansa A02
IV. Centrala solara – schema de principiu – Plansa A03
92

Studiu Fezabilitate Smo 2016 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Fezabilitate Smo 2016 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. ONE ENERGY SOLUTION S.R.L.

Str.Chimistului 1/20 Cod 601108 municipiul Onesti Jud.Bacau

Recunoscut pe plan mondial pentru realizările sale unice, RETScreen lărgeşte şi

1.2.1. Sursa de producere

1.2.2. Retelele de distributie

 Pretul energiei termice va fi mai mic decit pretul actual

2.1.1. Potentialul de energii regenerabile in Romania

Radiatia solara este influentata de modificarea unghiului de inaltime a soarelui, a inclinarii

Romania dispune de un potential important de energie solara datorita amplasamentului

2.1.3 Utilizarea energiei solare termice in Romania

2.2. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului pot fi atinse

2.2.1. Scenarii propuse

2.2.1.1. Scenariul 1- Centrala solara cu panouri cu tuburi vidate

Ca si rezultat, vintul si temperaturile scazute au un efect scazut asupra eficientei panourilor

2.2.1.2. Scenariul 2 - Centrala solara cu panouri plate

2.2.3. Avantajele scenariului recomandat

2.3. Descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică

2.3.2. Descriere echipamente

2.3.2.1. Colectorul solar

Caracteristicile tehnice si constructive ale acestui tip de colector ii confera urmatoarele

2.3.2.2. Boiler solar

2.3.2.3. Pompa de recirculare

2.3.2.4. Statia de automatizare

2.3.2.5 Conducte de transport a agentului termic

3.2. Date climatice caracteristice zonei

Temperatura Radiaţie solară Viteza Temperatura Grade de Grade zile

3.4. Situaţia ocupărilor definitive de teren:

3.5. Studii de teren

3.6. Caracteristicile principale ale construcţiilor

Cladirea pentru amplasarea boilerelor

b. Colector solar HEAT PIPE

Denumire panou WT-B58/1800A - 20

WT-B58-1800A-20 1690 2030 157 20 72 3,43

3.7. Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum

3.7.2. Soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi

3.8. Concluziile evaluării impactului asupra mediului

Sumar pentru reducerile emisiilor de GES

Protectia calitătii apelor

4. Durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei

III. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIŢIEI

TOTAL (fara TVA) 1.839.277 408.592 367.855 2.207.132 490.310

2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei

BOILER SOLAR CU 3 SERPENTINE BF-3 5000 10,00 34.000,00 340.000,00

Studii de teren, expertize 22.508

Organizare de şantier 9.892

1.2. Identificarea investitiei

1.3. Obiectivele proiectului

1.3.2. Obiectivele specifice

1.4. Stabilirea perioadei de referinta

2014 2015 2016

Consum gaz MWH

2014 2015 2016

2.1.2. Consumuri previzionate

consum mediu lunar gaz (mc) producere acc

2.2. Varianta centrala solara cu panouri vidate (optima)

Unitate Caz de referinţă Caz propus

Radiaţie solară Radiaţie solară

Luna kWh/m²/zi kWh/m²/zi

Pentru aceasta varianta, valoarea indicatorilor calculati a fost:

 valoare investitie (TVA inclus) 2.207.132 Ron

2.2. Varianta centrala solara cu panouri plate

Unitate Caz de referinţă Caz propus

Unitate Caz de referinţă Caz propus