Construire Parcare D+P Si Pasaj de Legatura Cu Piata Rogerius

STUDIU DE FEZABILITATE
PENTRU
CONSTRUIRE PARCARE D+P SI PASAJ DE

LEGATURA CU PIATA ROGERIUS
ORADEA, STR. CORNELIU COPOSU, JUD. BIHOR
Beneficiar: CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ORADEA

ADMINISTRATIA IMOBILIARA ORADEA
Elaborator: S.C. POLIART S.R.L.
IANUARIE 2015
PAGINA DE SEMNATURI
Sef proiect: arh. Tivadar-Ianceu Daniel .
Arhitectura: arh. Tivadar-Ianceu Daniel .
Instalatii electrice: ing. Fumurescu Sorin .
Instalatii sanitare,
ing.Tivadar-Ianceu Adrian .
termice, ventilatie:
Structura: ing. Costea Gelu .

BORDEROU
CAPITOLUL A: PIESE SCRISE
I. Date generale:
1. denumirea obiectivului de investitii;
2. amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul);
3. titularul investitiei;
4. beneficiarul investitiei;
5. elaboratorul studiului.
II. Informatii generale privind proiectul:

1. situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea
proiectului;
2. descrierea investitiei:
a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe
termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala,
necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-
economic selectat;
b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot
fi atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu
de prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung):
- scenarii propuse (minimum doua);
- scenariul recomandat de catre elaborator;
- avantajele scenariului recomandat;
c) descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz;
3. Date tehnice ale investitiei:
a) zona si amplasamentul;
b) statutul juridic al terenului care urmeaza s fie ocupat;
c) situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala, reprezentand terenuri
din intravilan/extravilan;
d) studii de teren:
- studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele
reperelor, liste cu repere in sistem de referinta national;
- studiu geotehnic cuprinzand planuri cu amplasamentul forajelor, fiselor
complexe cu rezultatele determinarilor de laborator, analiza apei subterane,
raportul geotehnic cu recomandarile pentru fundare si consolidari;
- alte studii de specialitate necesare, dupa caz;
e) caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii,
specifice domeniului de activitate si variantele constructive de realizare a investitiei, cu
recomandarea variantei optime pentru aprobare;
f) situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum:
- necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii;
- solutii tehnice de asigurare cu utilitati;
g) concluziile evaluarii impactului asupra mediului;
4. durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare al investitiei.
III. Costurile estimative ale investitiei:

1. valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;
2. esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare al investitiei.
IV. Analiza cost-beneficiu:
1. identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei
de referinta;
2. analiza optiunilor;
3. analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara:
fluxul cumulat, valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-
beneficiu;
4.analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta
economica: valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-
beneficiu;
5. analiza de senzitivitate;
6. analiza de risc.
V. Sursele de finantare ale investitiei

Sursele de finantare ale investitiilor se constituie in conformitate cu
legislatia in vigoare si constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la
bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de
stat, fonduri externe nerambursabile si alte surse legal constituite.
VI. Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei:

1. numar de locuri de munca create in faza de executie;
2. numar de locuri de munca create in faza de operare.
VII. Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei:

1. valoarea totala (INV), inclusiv T.V.A. (mii lei)
(in preturi - luna, anul, 1 euro = ..... lei),
din care:
- constructii-montaj (C+M);
2. esalonarea investitiei (INV/C+M):
- anul I;
- anul II,etc.;
3. durata de realizare (luni);
4. capacitati (in unitati fizice si valorice);
5. alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia,
dupa caz.
VIII. Avize si acorduri de principiu:

1. avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea si oportunitatea investitiei;
2. certificatul de urbanism;
3. avize de principiu privind asigurarea utilitatilor (energie termica si electrica,
gaz metan, apa-canal, telecomunicatii, etc.);
4. acordul de mediu;
5. alte avize si acorduri de principiu specifice.
CAPITOLUL B: PIESE DESENATE
I - ARHITECTURA:
01.A Plan de incadrare
02.A Plan de situatie existenta
03.A Plan situatie propusa
04.A Plan pasaj subteran
05.A Plan demisol
06.A Plan parter
07.A Imagini exterioare 1
II - STRUCTURA:
R1 Plan fundatii
R2 Detaliu fundatie. F1-2,50x2,50
R3 Detalii fundatii; Sectiunile 1-1 3-3
R4 Detalii fundatii; Sectiunile 4-4 7-7
R5 Sectiune A-A (Casa scarii pasaj)
R6 Sectiune B-B rezervor
R7 Sectiune C-C rezervor
III INSTALATII ELECTRICE:

1E Plan instalatii electrice demisol
2E - Plan instalatii electrice parter
3E Plan instalatii curenti slabi demisol
4E Plan instalatii curenti slabi parter
IV INSTALATII SANITARE, TERMICE SI DE VENTILATIE:

IN/01 Plan parter Instalatii pentru combaterea incendiilor hidranti exteriori
IN/02 Plan demisol Instalatii pentru combaterea incendiilor hidranti interiori
IN/03 Plan demisol Instalatii pentru combaterea incendiilor instalatie sprinklere
IS/01 Plan demisol Instalatii sanitare
IV/01 Plan demisol Instalatii ventilatie pasaj subteran
IV/02 Plan demisol Instalatii ventilatie bai
IP/01 Plan demisol Instalatii canalizare pluviala
IP/02 Plan parter Instalatii canalizare pluviala
V LUCRARI DE DRUMURI:
D1 Plan demisol semnalizare rutiera
D2 Plan parter semnalizare rutiera
Intocmit,
Arh.Tivadar Ianceu-Daniel
I. DATE GENERALE
I.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII: Prezenta tema in discutie se regaseste

sub titlul: CONSTRUIRE PARCARE D+P SI PASAJ DE LEGATURA CU PIATA ROGERIUS
Oradea, Strada Corneliu Coposu, Judetul Bihor.
I.2. AMPLASAMENTUL: ROMANIA, Judetul Bihor, Municipiul Oradea, str. Corneliu
Coposu
I.3. TITULARUL INVESTITIEI: Consiliul Local al Municipiul ORADEA Administratia
Imobiliara Oradea.
I.4. BENEFICIARUL INVESTITIEI: Consiliul Local al Municipiul ORADEA Administratia
Imobiliara Oradea.
I.5. ELABORATORUL STUDIULUI DE FEZABILITATE: S.C. POLIART S.R.L., Oradea, str.
Leonardo da Vinci, Nr. 19, BL. PB 93, Judetul Bihor, Romania.
II. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
II.1. SITUATIA ACTUALA SI INFORMATII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA CU

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
a) Situatia actuala.
Teritoriul luat in studiu pentru investitia propusa este amplasat in zona intravilan a
localitatii Oradea, in partea nord-vestica a localitatii, avand front de aproximativ 120m
la str. Corneliu Coposu. Terenul este proprietatea Municipiului Oradea.
Dezvoltarea din ultimii ani a zonei Spitalul Pelican, Modernizarea Pietei
Rogerius (in curs de derulare) etc. a dus la nevoia asigurarii unui numar de
locuri de parcare aferent functiunilor dezvoltate. Studiile de circulatie
evidentiaza ca aceasta zona este un punct critic al municipiului din punctul de
vedere al numarului de locuri de parcare existente.
Pentru a veni in sprijinul populatiei se propune realizarea unui parcaj cu
regim de inaltime demisol+parter neacoperit in zona platformei de parcare
existente de-a lungul strazii Corneliu Coposu si a terenului situat intre Spitalul
Pelican si Spitalul Municipal Dr. Gavril Curteanu.
Necesitatea investitiei se datoreaza:

lipsei locurilor de parcare in zona pentru personal medical aferent spitalului
Pelican si Spitalului Municipal Gavril Curteanu, a comerciantilor din Piata
Agroalimentara Rogerius;
punctelor de conflict in circulatia rutiera din zona;
Realizarea acestei investitii in localitatea Oradea va conduce la:

asigurarea unui numar corespunzator de locuri de parcare aferent
functiunilor dezvoltate in zona;
fluidizarea circulatiei auto si pietonale.
b) Informatii despre autoritatea responsabila cu implementarea proiectului.

Despre localitatea Oradea. Oradea, municipiul resedinta de judet al
Bihorului, este unul dintre importantele centre economice, sociale si culturale din NV
Romaniei, pastrandu-si aceste caracteristici de-a lungul istoriei. Orasul este amplasat
intre dealurile care despart si unifica intr-un armonios mod Campia Crisanei si
terminatiile cu aspect deluros ale Muntilor Apuseni. Situat pe malurile Raului Crisul
Repede, rau care desparte orasul in aproape doua jumatati egale, el este poarta de
legatura cu lumea central si vest europeana. In functie de principalele puncte
cardinale, orasul se afla in extremitatea nord-vestica a Romaniei, la intersectia paralelei
de 4703` latitudine nordica cu meridianul de 2155` longitudine estica.
Aflat la aproximativ 10 km de Bors, cel mai mare punct de frontiera la granita de
vest, Municipiul Oradea se afla pe locul al zecelea ca marime intre orasele Romaniei.
Mai exact, el se intinde pe o suprafata de 11.556 ha. Orasul se afla la o altitudine de
126 m deasupra nivelului marii, in zona de deschidere a Vaii Crisului Repede spre
arealul campiei joase, intr-o zona de contact intre prelungirile Muntilor Apuseni si
extinsa Campie Banato-Crisana. Se afirma ca zona de trecere de la relieful deluros
(Dealurile Vestice, Dealurile Oradiei i Dealurile Gepisului), catre cel de campie
panonica. Topoclimatul orasului este determinat de persistenta actiunii vanturilor din
vest. Avem de-a face asadar cu o clima temperat-continentala cu influente
oceanice.
Temperatura medie multianuala este de 10,4 C. Pentru luna iulie media este de
aproximativ 21oC, in timp ce in ianuarie se inregistreaza o medie de -1,4oC. Precipitatiile
sunt relativ bogate, inregistrandu-se o medie anuala de aproximativ 585,4mm. Ele
sunt repartizate in mod variabil pe intreg parcursul anului, neputandu-se delimita
tranant arii temporale de maxim sau de minim al precipitatiilor.
Oradea a fost dintotdeauna una din cele mai prospere orase ale 1 si unul dintre
cele mai semnificative centre economice, in mare parte datorita proximitatii fata de
frontiera cu Ungaria, devenind astfel o poarta inspre Occident. PIB-ul per cap de
locuitor este cu aproximativ 150% din media din Romania. Dupa 1989, datorita
numarului mare de consumatori, Oradea a cunoscut o revigorare economica, nu atat
in sectorul industrial, cat in cel de servicii.
Rata somajului din Oradea este de cca. 6,0 %, ceva mai mica decat media pe
tara, dar mult mai mare decat media pe Judetul Bihor, de aprox. 2 %. Municipiul
Oradea are o economie a carei structura cuprinde majoritatea domeniilor si realizeaza
63 % din productia industriala a judetului: constructii de masini, prelucrarea lemnului si
mobilier, pielarie, blanarie si incaltaminte, confectii, tricotaje si lohn, chimie, industrie
alimentara, materiale de constructii, confectii metalice si plastice, piese de schimb,
electronica, etc.
Municipiul Oradea dispune de o retea de institutii si servicii de interes public
general: transport, proiectare, constructii, instalatii, turism, activitate hoteliera, import-
export. Toate activitatile economice sunt sprijinite de asistenta indispensabila a peste
26 de banci cu filiale in oras si judet.
Piata imobiliara oradeana a cunoscut in ultimii ani o crestere accelerata
ajungand la cote relativ identice cu pietele imobiliare din Bucuresti, Brasov si Timisoara.
Trendul ascendent s-a accelerat odata cu invitatia primita de Romania de a adera la
structurile euro-atlantice si apoi de aderarea la Uniunea Europeana.
Datele primariei:
Adresa: Municipiul Oradea, Piata Unirii, nr.1
Localitate Oradea
a:
Judet: Bihor
Tara: Romania
Cod 410100
postal:
Telefon: 0259/437000
Fax: 0259/437544
E-mail: primarie@oradea.ro
Persoane din primarie:
Primar: Bolojan Ilie Gavril
Viceprimari: Malan Mircea - Directia Management Proiecte cu
Finantare Internationala, Directia Tehnica;
Muresan Ovidiu Administratia Imobiliara Oradea,
Directia Economica;
Administrator public (city Florea Eduard
manager):
Secretar: Vila Ionel
Director economic: Florea Eduard
Inspector achizitii publice: Marge Adina
Zona metropolitana Oradea: Municipiul Oradea si 11 comune suburbane:

Biharia, Bors, Cetariu, Cheresig, Girisu de Cris, Ineu, Nojorid, Osorhei, Paleu, Sanmartin,
Santandrei si Toboliu. Asociatia urmareste prin aplicarea Strategiei de Dezvoltare
Durabila, ca teritoriul Zonei Metropolitane Oradea sa devina in perspectiva un spatiu
urbanistic comun integrat. Zona Metropolitana Oradea este membra in reteaua
europeana a regiunilor si Zonelor Metropolitane METREX.
Suprafata: 72.226 ha, din care 11.556 ha reveniti Municipiului Oradea.
Populatie: 249.746 locuitori in Zona Metropolitana, din care 221.469 in Municipiul
Oradea (in 2002, din care 68,2% romani, 28,7% maghiari, 2% tigani, 1,1% alte etnii).
Solicitant:
Denumire: Municipiul Oradea Judetul Bihor
Cod de inregistrare fiscala: 4230487
Nr. de la Registrul Asociatiilor si Fundatiilor: Nu este cazul
Adresa postala: Municipiul Oradea, Piata Unirii, nr.1, Judetul Bihor, Romania,
cod postal 410100
Adresa postala electronica: primarie@oradea.ro
Persoana de contact:
Nume si prenume: Bolojan Ilie Gavril
Functia: Primar
Nr. de telefon: 0259/437000
Nr. de fax: 0259/437544
Persoana responsabila cu operatiunile financiare

Nume si prenume: Florea Eduard
Functia: Director economic
Nr. de fax: 0259/437544
Persoana responsabila cu achizitiile publice

Nume si prenume: Marge Adina
Functia: Inspector de specialitate
Nr. de fax: 0259/437544
Banca/trezoreria
Banca/Sucursala: TREZORERIA OPERATIVA A MUNICIPIULUI ORADEA.
II.2. DESCRIEREA INVESTITIEI
a) Concluziile planului detaliat de investitii pe termen lung privind situatia

actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-
economic selectat
Proiectul se incadreaza in Strategia de Dezvoltare Locala a Municipiului
Oradea, ca parte integranta din Strategia de Dezvoltare a Judetului Bihor.
Localizarea proiectului:
Tara - Romania
Regiune Regiunea De Dezvoltare Nord - Vest
Judetul Bihor
Localitatea Municipiul Oradea.
Prin implementarea acestui proiect se vor lua toate masurile necesare in

vederea prevenirii discriminarii bazate pe sex, rasa sau origine etnica, religie sau
credinta, handicap, varsta sau orientare sexuala, pe intreaga perioada de
implementare, si, in special, in ceea ce priveste accesul la acestea.
Astfel, caietul de sarcini emis prevede ca toate interventiile din cadrul
proiectului:
sa asigure egalitatea de sanse;
sa ia in considerare nevoile speciale ale categoriilor defavorizate, ale
persoanelor cu handicap sau apartinand minoritatilor etnice, in special ale
populatiei de etnie rroma;
sa asigure protejarea si cresterea mediului natural si construit in vederea sustinerii
dezvoltarii durabile.
Dezvoltarea durabila semnifica satisfacerea nevoilor generatiei prezente, fara
insa a afecta posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface, la randul lor, propriile
nevoi. Conceptul este inclus n Tratat si este parte a tuturor actiunilor si politicilor
comunitare.
In conformitate cu acest principiu dezvoltarea socio-economica si integrarea
regiunilor de frontiera trebuie realizata in asa fel incat sa se asigure sustenabilitatea
socio-economica si de mediu. Astfel, prin acest proiect se urmaresc criteriile:
proiectul are un efect pozitiv asupra mediului prin crearea spatiilor verzi de la
nivelul teraselor centrului nou propus;
proiectul ofera o crestere a eficientei energetice prin solutiile de constructie
abordate si se bazeaza pe resurse de energie regenerabile;
acest proiect nu are un efect potential daunator asupra mediului;
Pentru a contribui la un proces de dezvoltare durabila, s-a avut in vedere ca un
element esential al proiectului este sustenabilitatea acestuia, deoarece ofera un
impact pe termen lung al rezultatelor proiectului, fapt care rezulta din analiza cost -
beneficiu. Sustenabilitatea proiectului se manifesta in trei dimensiuni: institutionala,
financiara si profesionala. Toate aspectele amintite au fost luate in considerare in
pregatirea acestui proiect.
Cerintele de baza ale principiului dezvoltarii durabile sunt:
- echitatea sociala;
- imbunatatirea calitatii vietii;
- utilizarea durabila a resurselor naturale;
- protejarea mediului.
Imbunatatirea elementelor de dezvoltare durabila va lua forma unor cresteri
(cresterea nivelului de utilizare a surselor de energie ecologica), sau scaderi (scaderea
depozitelor de deseuri ilegale). Actiunile de dezvoltare durabila se vor manifesta si in
mediul cultural si social, prin reducerea ratei somajului in aceasta urbe, respectarea
aspectului cultural al acestei zone, etc. Cu toate acestea, respectarea principiului
dezvoltarii durabile este strans legat de actiunile de mediu.
In cele ce urmeaza se prezinta cateva masuri/actiuni care sunt integrate in
acest proiect pentru a contribui la principiul dezvoltarii durabile:
in cadrul procedurilor de achizitie publica, beneficiarul va prefera tehnologiile
ecologice, eficiente din punct de vedere energetic si cu impact negativ redus
asupra mediului;
eficienta utilizarii fondurilor proiectul are in vedere atat cheltuielile cat si
beneficiile (economice, sociale si de mediu) interventiei;
este respectat principiul utilizarii rationale a resurselor;
prin implementarea acestui proiect se va asigura constientizarea schimbarilor
climatice, promovarea actiunilor in acest domeniu;
prevenirea generarii deseurilor;
cresterea atitutidinii pozitive in ceea ce priveste protectia mediului inconjurator;
organizarea de forumuri de cooperare;
transferul rezultatelor de C+D in sfera sociala si de afaceri;
promovarea principiului prevenirii, in locul celui al remedierii cu mult mai
costisitor;
promovarea subiectelor de dezvoltare durabila in scoli;
asigurarea publicitatii aspectelor de dezvoltare durabila;
activitati de economisire a materialelor si energiei.
b) Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiii

pot fi atinse.
S-au propus urmatoarele amenajari conform temei de proiectare elaborate de

autoritatea contractanta:
Realizarea unui parcaj pe doua niveluri independente: unul pentru asigurarea
locurilor de parcare personalului medical si comercial din zona si unul pentru
vizitatori/cumparatori.
Realizarea unui pasaj subteran de legatura intre parcarea propusa si piata
agroalimentara Rogerius
Realizarea unor amenajari de infrastructura pentru fluidizarea circulatiei auto si
pietonale
Conform prevederilor Hotararii de Guvern 28 din 9 ianuarie 2008 se propune

intocmirea a minimum 2 scenarii (variante).
SCENARIUL 1
STRUCTURA DIN BETON ARMAT PREFABRICAT
a. Structura
Structura din elemente prefabricate de beton consta dintr-un sistem spatial

compus din bare verticale (stalpi) si orizontale (grinzi) preturnate in ateliere centralizate
si ansamblate pe santier. Sistemul poate fi dezvoltat dupa doua directii ortogonale,
care corespund axelor principale ale cladirii sau dupa o singura directie principala,
avand elemente (stalpi si grinzi) care se repeta dupa o anumita frecventa regulata
(travei); in ambele variante reteaua de distributie a stalpilor este regulata, fiind
conditionata de exigentele functionale ale cladirii, de conditiile de rezistenta,
stabilitate si rigiditate a structurii, de modul de alcatuire al planseelor, precum si de
tehnologia de executie. Pentru eficientizarea comportarii, in timpul procesului de
prefabricare elementele orizontale (grinzile) se pot pretensiona, conferindu-li-se un efort
initial invers fata de cel rezultat din incarcarile obisnuite, ceea ce favorizeaza utilizarea
acestor elemente la structuri cu deschideri mari sau cu incarcari apreciabile. Grinzile
prefabricate constituie reazeme pentru elementele planseelor, a caror solutie se
stabileste in functie de tehnologia de executie, gradul de protectie antiseismica al
amplasamentului, exigentele de rezistenta si rigiditate, distributia retelelor de instalatii;
de regula, la structurile cu elemente prefabricate din beton, se opteaza pentru
elemente de planseu tot prefabricate, de tipul fasiilor cu goluri circulare orizontale
(FGP) sau elementelor de tip T si TT (elemente cu placa subtire si nervuri verticale).
b. Avantaje si dezavantaje
Avantaje
Structurile cu elemente prefabricate sunt recomandate pentru cladiri ce
necesita capacitate portanta sporita la incarcari mari sau partiuri flexibile / deschideri
mari (mai mari decat cele care se realizeaza in bune conditii tehnice la structuri din
beton monolit); acest lucru este posibil prin utilizarea unor materiale de foate buna
calitate ce nu se pot pune in opera decat in conditii controlate (nu pe santiere unde se
realizeaza doar ansamblarea lor). Executia structurilor cu elemente prefabricate se
realizeaza cu mare viteza si precizie, datorita calitatii deosebite pe care o au
elementele realizate in conditii centralizate, ansamblarea acestor elemente pe santier
facandu-se mecanizat, intr-un timp si cu eforturi minime.
Dezavantaje
Cresterea dimensiunilor traveilor sau deschiderilor in vederea imbunatatirii
flexbilitatii spatiului pune probleme la realizarea planseelor si necesita grinzi cu inaltimi
mari; pozitionarea acestor grinzi reduce inaltimea utila maxima a nivelurilor, fiind
necesara amplasarea unor sisteme de tip tavan fals sau marirea inaltimii nivelurilor.
Costurile realizarii structurilor cu elemente prefabricate sunt, relativ, mai mari decat in
cazul altor tipuri de structuri datorita necesitatii utilizarii unor ateliere centralizate cu
cofraje/tipare speciale si a unor materiale cu calitati net superioare (betoane de inalta
rezistenta, toroane, etc.)
SCENARIUL 2
STRUCTURA DIN BETON ARMAT MONOLIT CU PLANSEU TIP DALA
a. Structura
Structurile din beton armat monolit cu planseu dala sunt compuse dintr-un
ansamblu de elemente verticale (stalpi) si un planseu orizontal realizat sub forma unei
dale groase. Specific cladirilor cu elemente de beton, la realizarea acestor structuri se
necesita cofrarea, armarea si turnarea betonului pe santier in etape tehnologice
succesive: mai intai stalpii si apoi planseul dala. Caracteristica principal a acestor
planee este aceea c plcile reazem direct pe stlpi fr intermediul unor grinzi.
Planeele dal se folosesc de regul pentru deschideri de pn la 9,00m. Reteaua de
distributie a stalpilor este regulata, fiind conditionata de exigentele functionale ale
cladirii, de conditiile de rezistenta, stabilitate si rigiditate a structurii. Datorita sensibilitatii
sporite a acestor structuri la incarcari orizontale, este necesara fie marirea apreciabila a
sectiunii stalpilor (lipsiti de ductilitate) fie introducerea unor elemente cu capacitate
portanta la actiuni orizontale: cadre perimetrale foarte puternice, pereti si diafragme din
beton armat.
b. Avantaje si dezavantaje
Avantaje
Structurile cu stalpi si plansee dala permite realizarea unor structuri flexibile din
punct de vedere arhitectural; lipsa grinzilor i realizarea unui tavan neted la partea
inferioar permite compartimentarea liber a spaiului fr ca existena grinzilor s
restricioneze amplasarea pereilor interiori; se permite de asemenea reducerea
nlimii de nivel i, implicit, reducerea nlimii cldirii dar i rezolvri favorabile ale
instalaiilor. De asemenea, problemele tehnologice, de execuie, sunt simplificate n
cazul planeelor dal. Costurile implicate in realizarea acestor structuri sunt usor mai
ridicate (ca si consum de armatura si betoane de calitate buna) decat in cazul
structurilor in cadre de beton, dar usor mai scazute (5-15%) decat in cazul elementelor
prefabricate.
Dezavantaje
Rezemarea local a plcilor poate conduce la un mod particular de cedare, prin
strpungere, specific acestor planee. Acest mod de cedare este unul nefavorabil,
fragil, fr avertizare; de asemenea, n cazul unor ncrcri laterale importante, cum
sunt cele seismice, lipsa grinzilor nu permite constituirea de cadre cu rigiditate i
rezisten adecvat pentru preluarea acestor ncrcri si ca atere planeele dal pot fi
folosite n structuri seismice numai mpreun cu alte subsisteme structurale capabile s
preia sarcinile seismice i s le transmit la teren (astfel de subsisteme structurale sunt n
general cadrele perimetrale puternice sau pereii structurali plini din beton armat).
Pentru reducerea riscului de cedare prin strpungere se poate recurge la ngroarea
plcii local, n zona de rezemare. formandu-se astfel capiteluri la captul superior al
stlpilor iar planeele astfel alctuite poart numele de planee ciuperc. n cazul n
care se dispun capiteluri acestea trebuie alctuite avndu-se n vedere considerente
privind execuia, aspectul estetic, consumul de materiale i eficiena acestuia din punct
de vedere structural. Alte metode pentru mbuntirea capacitii de strpungere sunt
ngroarea general a plcii sau dispunerea de armtur transversal. ngroarea plcii
conduce ns la creterea greutii proprii astfel c efectul pozitiv asupra capacitii de
strpungere este anulat de creterea semnificativ a ncrcrii. Timpul de executie este
mult marit in cazul acestui tip de structuri, fiind necesara realizarea lucrarii in etape
tehnologice succesive, executate in conditii de santier.
SCENARIU RECOMANDAT
Se considera ca scenariul 1 este cel mai potrivit, constituindu-se in solutia optima

pentru tema si contextul existent.
Avantajele Scenariului Recomandat

In urma studierii celor doua variante prezentate se pot trage urmatoarele concluzii :
Pentru constructia propusa prin tema de arhitectura, structura de rezistenta cu

elemente prefabricate este cea care se preteaza cel mai bine, printre argumentele
care sustin acest fapt fiind:
timpul de executie redus sensibil fata de scenariul cu stalpi si planseu dala
monolit si totodata utilizarea unor elemente precise ce exclude posibilitatea
abaterilor/pierderilor survenite in conditiile turnarii betonului in santier;
Deoarece sunt fabricate intr-un mediu atent controlat, prefabricatele din beton
prezinta o inalta calitate si uniformitate. Variabile care pot afecta calitatea si
care se fac simtite de obicei pe santier (temperatura, umiditatea, calitatea
materialului, experienta fortei de munca) sunt eliminate aproape in totalitate
intr-un mediu de fabrica.
Prefabricatele din beton sunt realizate in avans si pot fi stocate in fabrica. Astfel,
sunt disponibile atunci cand sunt necesare pe santier, castigandu-se timp
apreciabil fata de proiectele in care betonul se toarna la locatie. Prefabricatele
din beton ajung pe santier gata sa fie montate, nefiind necesara comanda de
materiale brute (armatura, beton), si de asemenea nu se mai prelungeste
perioada de lucru cu pregatirea cofrajelor, turnarea betonului si asteptarea
intaririi acestuia.
Prefabricatele din beton cresc eficienta procesului de constructie, deoarece
conditiile climaterice nu vor intarzia productia. Mai mult, conditiile
meteorologice de pe santier nu afecteaza in mod semnificativ programul. Toate
acestea se datoreaza faptului ca este nevoie de mai putin timp pentru a instala
prefabricatele comparativ cu alte metode de constructie, cum ar fi turnarea de
beton la fata locului. Prefabricatele din beton pot fi instalate la cerere si armate
imediat, fara a fi nevoie sa se astepte intarirea betonului. Mai mult,
prefabricatele din beton pot fi expuse oricarei forme climaterice.
Deschiderile mari (mai mari de 9 metri pe o directie) implica faptul ca este mai
fezabila utilizarea unor elemente cu rezistente sporite date fiind incarcarile mari
specifice destinatiei constructiei; costurile in realizarea planseelor dala cu
deschideri mari se apropie ca valoare de cele implicate in realizarea
elementelor prefabricate;
Evitarea introducerii unor pereti/diafragme in interiorul structurii in vederea
preluarii incarcarilor orizontale de tip seismic specifice amplasamentului cladirii
(ag=0.15g) de natura sa disturbe functionalitatea constructiei este de asemenea
un criteriu relevant in ceea ce priveste asigurarea exigentelor ce stau la baza
temei proiectului;
Eliminarea riscurilor aparitiei fisurilor datorate strapungerii si a necesitatii
introducerii de capiteluri (sau, cu costuri suplimentare, de armaturi speciale).
c) Descrierea constructiva, funcionala si tehnologica, dupa caz

Prezentul studiu de fezabilitate s-a elaborat pe baza temei de proiectare, in care
au fost definite urmatoarele aspecte :
destinatia, categoria de importanta si caracteristicile constructive ale cladirilor;
conditiile de confort solicitate de beneficiar;
gradul de rezistenta la foc, categoria si clasa de pericol de incendiu a
constructiilor si instalatiilor conform P 118;
caracteristicile terenurilor de fundare ale constructiilor;
clasele de importanta si caracterisicile cladirilor din punct de vedere seismic;
zonarea localitatii in functie de regimul de inaltime;
alte elemente de detaliu care completeaza tema de proiectare.
Pentru stabilirea adancimii apelor subterane si a naturii terenurilor, necesare

pentru stabilirea cotelor de fundare, inainte de elaborarea proiectelor de
executie a obiectivelor propuse in cadrul acestui studiu, s-au intocmit studiu
geotehnic si studiu local al factorilor de risc.
Conditii de clima. Din punct de vedere al conditiilor de clima si al incadrarii in
hartile climaterice ale Romaniei, terenul se afla in zona I climatica, avand o clima
temperat-continentala cu influente oceanice. Temperatura medie anula in aceasta
zona este de 11,6 oC, fiind o clima de campie. Din punct de vedere al zonarii climatice
pentru perioada de iarna, terenul este situat in zona II climatica.
Zona seismica. Conform normativului P100-2013 ampasamentul se ncadreaz n
zona seismic caracterizat de ag=0.15g i perioad de col Tc=0,7s. Construcia se
ncadreaz n clasa de importan II pentru care se adopta coeficientul 1=1,2.
Caracteristicile constructiilor propuse

1 Functiunea Parcare auto
2 Dimensiunile maxime ale 85,60 x 104,35 m
constructiei
3 Regim de inaltime S+D+P
4 Suprafata construita 5395,00 m2
5 Suprafata desfasurata 10972,50 m2
6 Suprafata utila totala 5402,25 m2
Constructiile proiectate se incadreaza la categoria de importanta C(conform
H.G.R. nr. 766/1997) si la clasa de importanta II (conform P100/1 2006).
Conform cod proiectare CR 1-1-3-2005 amplasamentul se ncadreaz ntr-o zon

caracterizat de o valoare caracteristic a ncrcrii din zpada la sol s0,k=1.50
kN/m2. Conform SREN 1991-1-4/NB amplasamentul se ncadreaz ntr-o zon
caracterizat de o valoare fundamentala a vitezei de referinta a vantului de 30m/s.
Cota 0,00 a fost stabilita in raport cu elemente fixe din teren si reprezinta cota
absoluta +125,20.
Prin prezentul proiect se propune construirea unui parcaj auto cu regim de
inaltime D+P si a unui pasaj subteran pietonal de legatura cu piata agroalimentara
Rogerius in conformitate cu tema de proiectare elaborata de catre beneficiar. Acesta
va ocupa suprafata actualei platforme de parcare si a zonei dintre Centrul ongologic,
Spitalul Pelican si Spitalul municipal Gavril Curteanu.
Organizarea functionala se va realiza pe niveluri, astfel:

Demisol cu o capacitate de parcare de 193 masini, spatii tehnice si anexe cu
acces din drumul de acces catre Centrul Oncologic;
Parter neacoperit cu o capacitate de parcare de 219 masini cu rampe de
acces din drumul de acces catre Spitalul Municipal;
Pasaj subteran pietonal avand o latime libera de 4,00m care face legatura
intre casa scarii nr.1 a obiectivului propus cu casa scarii principala a Centrului
de afaceri cu produse agroalimentare Rogerius;
Numar total de locuri de parcare: 412.
Constructia propusa va avea urmatoarea dispozitie functionala pe niveluri:

Demisol
D01 Casa scarii 1 26,59 mp
D04 Parcare 4927,01 mp
D05 Hol 7,23 mp
D06 Sas 1,65 mp
D07 Grup sanitar barbati 4,56 mp
D08 Grup sanitar femei 3,90 mp
D09 Grup sanitar persoane cu dizabilitati 5,13 mp
D10 Camera generator 8,96 mp
D11 Camera pompe sprinklere 15,86 mp
D12 Sala ACS 8,40 mp
D13 Sas 8,70 mp
D14 Camera tablou electric 15,27 mp
D15 Rezervor incendiu 51,94 mp
D16 Camera supraveghere 4,28 mp
Total suprafata utila 5144,28 mp
Total suprafata nivelului 5332,00 mp
Parter neacoperit
P01 Casa scarii 1 25,10 mp
Total suprafata construita 5395,00 mp
Pasaj subteran pietonal
S01 Casa scarii 1 66,72 mp
S02 Pasaj subteran 137,89 mp
Total suprafata nivelului 245,50 mp
Suprafata utila totala : 5402,25 mp

Suprafata desfasurata : 10972,50 mp
II.3. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI
a) Zona si amplasamentul:
Localizare: Oradea, str. Corneliu Coposu, numere topografice 4894/2, 4895, 5106
si numerele cadastrale 13102, 179147, 173727.
Cai de acces la amplasament:
auto din str. Corneliu Coposu si drumul de acces catre Centrul Oncologic
pietonal pe tot perimetrul incintei
b) statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat

Terenul pe care se propune a se realiza investitia este in proprietatea publica a
Municipiului Oradea, avand numerele topografice 4894/2, 4895, 5106 si numerele
cadastrale 13102, 179147 si 173727 dupa cum reiese din actele anexate in acest sens.
c) situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala, reprezentand terenuri din

intravilan/extravilan
Terenul este intravilan si este situat in Localitatea Oradea, intr-o zona accesibila
traficului rutier, langa drumul national european E60 care face legatura dintre orasele
din Transilvania si Vestul Europei.
d) caracteristicile topografice si geofizice ale terenului de amplasament

Acestea au fost determinate prin studii de specialitate (topografice si geotehnice)
atasate prezentei documentatii.
Zona apartine structurii geologice majore depresionare a Cimpiei Pannonice, in
care succesiunea geologica este data de complexul argilelor si nisipurilor pannoniene
de culoare cenusie vinetie formatiunea de baza, peste care se dispun discordant
formatiuni de data recenta (pleistocen-cuaternare) formatiunea acoperitoare.
Structural stratele formatiunii de baza sunt orizontale iar formatiunea
acoperitoare are grosimi variabile si reflecta morfologia actuala a terenului.
Formatiunea acoperitoare este alcatuita din orizontul pietrisurilor de terasa in
adancime si orizontul argilos spre suprafata. Pamanturile ce alcatuiesc formatiunea
acoperitoare sunt stratificate si se deosebesc ntre ele prin colorit si caracteristici
geotehnice.
De precizat este faptul ca aceste paminturi ce alcatuiesc stratele formatiunii
acoperitoare se incadreaza conform NP 074-2007 in categoria terenurilor dificile de
fundare respective paminturi cu umflari si contractii mari (P.U.M.C.).
Lucrarile geotehnice executate au investigat stratele formatiunii acoperitoare pana la
adancimea de 6,00 m - limita zonei active.
Cercetarea terenului de pe amplasament s-a facut prin 3 foraje geotehnice
conform STAS-1242/4-85, pana la adancimea de 6,00 m, notate cu F1F3 si 3 sondaje
de penetrare dinamice grele notate cu PDG1PDG3 conform SR EN ISO 22476-2/2006.
Amplasarea si numarul de lucrari geotehnice executate s-au stabilit in conformitate
cu prevederile NP 74/2007.
In urma executarii lucrarilor geotehnice s-au intocmit coloanele stratigrafice,
profilele forajelor F1F3, diagramele de penetrare dinamice grele PDG1PDG3 si profilul
geotehnic I-I (pl. 1/G).
Din acestea rezulta:
La suprafata se gasesteun strat de umplutura argiloasa cu o grosime variabila
de 0,80-1,00m;
Stratul -I- este alcatuit din argila cafeniu cenusiu-galbuie vartoasa, cu o
grosime variabila de 3,30-3,50m;
Stratul -II- este alcatuit din pietris mic si mare nisipos cu indesare medie strat
in care s-au oprit lucrarile geotehnice la adancimea de 6,00 m(fata de cota
teren);
Nivelul apei subterane

La data executarii lucrarilor geotehnice pe amplasament nivelul hidrostatic s-a
interceptat NHs= -4,50,m (fata de cota teren) si nivelul hidrodinamic NHd=-4,50m la
care s-a si stabilizat.
Caracteristicile geofizice ale terenului de pe amplasament, conform
normativului P100/2013 sunt:
valoarea de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0,15g,
pentru cutremure avind intervalul mediu de recurenta IMR = 225 ani si 20%
probabilitate de depasire in 50 de ani.
perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0,7s pentru
componentele orizontale ale miscarii seismice, corespunzand conform
echivalenei dupa coeficientul seismic (KS) cu gradul VI al intensitatii
cutremurelor, scara MSK ( SR -11100-93 ).
Incadrarea definitiva a lucrarii in categoria geotehnica s-a facut functie de
urmatorii factori:
Pentru stratul I
- conditiile de teren : terenuri dificile punctaj (6)
- apa subterana: fara epuismente punctaj (1)
- clasificarea constructiei dupa clasa de importanta redusa punctaj (2)
- vecinatati fara riscuri punctaj (1)
Total punctaj = 10
Conform acestui punctaj rezulta:
riscul geotehnic moderat
categoria geotehnica 2
Pentru stratul II
- conditiile de teren : terenuri medii punctaj (3)
- apa subterana: cu epuismente normale punctaj (2)
- clasificarea constructiei
dupa clasa de importanta redusa punctaj (2)
- vecinatati fara riscuri punctaj (1)
Total punctaj = 8
Conform acestui punctaj rezulta:
riscul geotehnic redus
categoria geotehnica 1
Recomandari de fundare
VARIANTA I
Fundarea se recomanda, pe stratul I alcatuit din argila cafeniu cenusiu-galbuie
vartoasa. Deoarece acest strat, conform STAS 1913/12-88 si diagramei de identificare,
face parte din categoria pamanturilor dificile de fundare, respectiv pamanturi cu
umflari si contractii mari (P.U.C.M.), cu activitate: foarte mare (foarte active),
adancimea minima de fundare recomandata de NE 0001-96 este:Df = 2,00 m (cazul II)
fata de cota teren.
Prin masuri constructive simple (armarea fundatiilor atit la partea inferioara cit si
la partea superioara), se poate funda la adancimea Df = 1,50 m fata de cota terenului.
Valoarea de baza a presiunii conventionale pe stratul I, pentru fundatii avand
latimea talpii B =1,00 m si adancimea de fundare fata de nivelul terenului sistematizat
Df = 2,00 m, conform STAS 3300/2-85 este : Pconv. = 296,7 kPa;
VARIANTA II
Fundarea se recomanda, pe stratul II alcatuit din pietris mic si mare nisipos cu
indesare medie. Adancimile minime de fundare recomandate sunt:
Zona forajului F1 Df1 = 4,50 m fata de cota teren
Valoarea de baza a presiunii conventionale pe stratul II, conform STAS 3300/2-85

este : Pconv. = 350,0 kPa;
Terenul de fundare conform Ts -1994 se ncadreaza in categoria "foarte tare"
pentru stratul I si "tare" pentru stratul II.
e) structuri constructive
SISTEMUL CONSTRUCTIV
Pentru indeplinirea exigentelor de performanta functionala si structurala, in
conditii de siguranta in exploatare si de economicitate, precum si pentru a asigura
rapiditate n execuie, conform temei de proiectare, s-a proiectat o structur avand
urmatoarele caracteristici:
regimul de inaltime este: D+P
structura de rezistenta este alcatuita din stlpi prefabricai, grinzi prefabricate i
precomprimate din beton armat; pentru realizarea elementelor de planseu
peste demisol se utilizeaza fasii cu goluri orizontale suprabetonate la partea
superioara.
Fundatiile cladirii sunt de tip fundatii izolate sub stalpi alcatuite dintr-un bloc de
fundare din beton armat monolit (fundatie izolata elastica) si un pahar din beton armat
prefabricat. Fundatiile au urmatoarele dimensiuni in plan: 250x250cm, 250x310cm,
280x310cm si respectiv 310x520.
Stlpii prefabricai din beton armat au fost stabilii din considerente de rezisten
i tehnologice la seciunea de 5050cm. La partea inferioara stalpii sunt incastrati in
fundatii. ncastrarea se realizeaz prin monolitizare cu beton C25/30. Imbinarea stalpilor
prefabricati cu grinzile este facuta prin intermediul buloanelor metalice si dornuri
inglobate in beton.
Grinzile principale au deschiderile de 8.00 si 10.00 m; acestea se vor realiza n
variant precomprimat din grinzi b.p. cu sectiune dreptunghiulara cu sectiunea de
60x65 cm, avand prevazute retrageri in sectiune pentru rezemarea elementelor de
planseu.
Elementele de planseu se vor executa din fasii cu goluri orizontale, avand
grosimea de 20 respectiv 32 cm (in functie de deschidere). La partea superioara a
acestora se va realiza un strat suprabetonare cu grosimea de 10 cm din beton armat
C25/30 armat cu doua plase sudate 6/15.
Pe conturul demisolului se vor executa elevatii din beton armat cu grosimea de
30 cm; la realizarea acestora se va utiliza beton armat monolit clasa C20/25. Aceste
elevatii vor asigura atat rolul de inchidere perimetrala cat si, partial, cel de reazem
pentru elementele de planseu. In axele K si 1 se vor prevedea goluri in elevatii,
deasupra cotei terenului amenajat, inchise la partea superioara cu o grinda din beton
armat monolit rezemata la capete pe cate doi stalpisori din beton armat. Sub elevatiile
perimetrale se vor prevedea fundatii continue din beton simplu prevazute la partea
superioara cu centura din beton armat.
Legatura dintre elevatiile de beton armat monolit si stalpii prefabricati se va
realiza prin prevederea in stalpii prefabricati de elemente metalice (bucle) ce se vor
inadi cu armatura longitudinala din elevatii.
Intre axele 2-3/N-O, 11-13/I-K si 3-4/A-B se vor realiza trei case de scara si lift,
avand in componenta urmatoarele elemente: elevatii din beton armat cu grosimea de
30 cm; rampe si podeste de scara rezemate pe elevatii, plansee din beton armat
monolit cu placa avand grosimea de 15 cm; puturi de lift cu diafragme cu grosimea de
20 cm, toate realizate din beton armat C20/25. Casa de scara situata intre axele 2-
3/N-O va fi realizata pe doua niveluri, asigurand legatura cu pasajul subteran ce
comunica cu centrul de afaceri cu produse alimentare din apropiere. Sub aceasta se
va executa o fundatie de tip radier general cu grosimea de 40 cm.
Pe zona cuprinsa intre axele 2-3/A-B se va realiza un rezervor de apa avand
sistemul structural realizat din elevatii cu grosimea de 35 cm si radier general cu
grosimea de 40 cm. La executarea acestora se va utiliza beton armat C20/25.
In vederea asigurarii legaturii functionale cu centrul de afaceri cu produse
agroalimentare situati in imediata apropiere a amplasamentului cladirii ce face
obiectul prezentului proiect se va realiza un pasaj subteran de legatura, intre casa
scarii dintre axele 2-3/N-O si casa scarii din tronsonul III al centrului de afaceri sus
mentionat. Acest pasaj este realizat partial/in curs de realizare la momentul actual pe
zona situata sub centrul de afaceri, fiind executat din beton armat monolit. In
continuarea acestuia, pentru eficientizarea vitezei de executie (data fiind necesitatea
intreruperii circulatiei) pasajul se va realiza din elemente de tip U prefabricate ce se vor
monta unul peste altul in sistem intors. Aceste elemente se vor monta pe un radier din
beton armat monolit cu grosimea de 60 cm. In zona adiacenta casei scarii dinspre
parcare, datorita unghiului generat de pasaj cu cladirea parcarii, apare necesitatea
realizarii unei zone de legatura monolite (pana la contactul cu pasajul prefabricat,
situat adiacent axului O).
Materiale utilizate
Beton n elemente prefabricate C40/50; C30/37
Beton n elemente de rezisten monolite C20/25
Beton de egalizare C8/10
Oel beton S490C, S500B, PC52
Normative i coduri de referin

P100-01/2006 Cod de proiectare seismic Partea 1: Prevederi de proiectare
pt. cldiri.
NP 112-2004 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare direct
SR EN 1992-1-1 Proiectarea structurilor de beton. Reguli generale i reguli
pentru cldiri.
CR 2-1-1.1-2005 Cod de proiectare a construciilor cu perei structurali de
beton armat.
La alegerea stratului de acoperire cu beton al armturilor se va ine cont de
urmtoarele clase de expunere:
Plansee, stlpi i diafragme protejate XC1
Perei exteriori n contact cu pmntul XC4
Fundaii XC2
Stlpi si perei exteriori XC3, XD1, XF1
Dimensionarea i verificarea elementelor structurii

ncrcrile i combinaiile de ncrcri s-au considerat n conformitate cu CR0-
2005 Cod de proiectare. Bazele proiectrii structurilor n construcii astfel:
a. Gruparea fundamental incarcari din greutatea proprie a elementelor,
finisaje, incarcare utila si incarcari climatice (zapada, vant), afectate cu coeficienti de
supraincarcare
b. Gruparea special - incarcari din greutatea proprie a elementelor, finisaje,
incarcare utila si incarcari climatice (zapada), precum si incarcarea seismica evaluata
n conformitate cu Normativul P100/2013 corespunztor zonei caracterizata de termenii
de varf ai acceleratiei terenului ag=0,15g si Tc=0.7sec.
Determinarea eforturilor secionale necesare dimensionrii structurii s-a fcut
dup mai multe combinaii de ncrcri, pe baza analizei spaiale n regim static i
dinamic cu ajutorul programului AxisVM. La dimensionare s-a avut n vedere
respectarea condiiei de rezisten i stabilitate corespunztoare strii limit ultime,
respectiv a deplasrilor admise corespunztoare strii limit a exploatrii normale.
Masuri pentru indeplinirea parametrilor calitativi

Realizarea unei caliti corespunztoare a lucrrilor de construcii se va asigura de
ctre constructor i beneficiar, urmrindu-se ndeplinirea parametrilor calitativi pe
fiecare etap n conformitate cu Legea 10/95 privind calitatea lucrrilor de construcii.
Executantul va anuna i va solicita prezena prilor implicate la fazele determinante
conform programului de control anexat.
Instructiuni tehnice generale

Execuia lucrrilor se va conduce n conformitate cu planele de execuie,
innd cont de toate detaliile i notele de pe acestea. Informaiile referitoare la
calitatea materialelor utilizate se gsesc pe plane i n extrasele de materiale.
Se va efectua verificarea amplasamentului, a trasrii axelor modulare i a
reperelor de nivelment.
Se va evita strngerea apelor pluviale n gropile fundaiilor, n caz contrar se va evacua
apa prin epuismente sau pompare. Ultimii 10 cm de sptur obligatoriu se vor
executa manual.
Betoanele turnate monolit necesit ngrijire atent timp de cel puin 7 zile din
momentul cnd betonul a fcut priz. n primul rnd, betonul trebuie ferit de deteriorri
mecanice, precum i de nghe.
Se vor respecta toate cerintele si prevederile caietelor de sarcini care vor insoti
proiectul tehnic.
ARHITECTURA
Finisaje interioare
La interior se vor folosi finisaje in conformitate cu destinatia spatiilor:
1. PASAJ SUBTERAN
pardoseli beton elicopterizat cu quartz metalic;
pereti si tavane cu vopsea epoxidica bicomponenta pentru protectia
betonului culoare RAL 9010
tamplarii din aluminiu culoare RAL 7016 cu geam termopan
2. DEMISOL
pardoseli
gresie antiderapanta la casele scarilor, grupuri sanitare;
beton elicopterizat cu quartz metalic in parcare, spatii tehnice;
pereti
vopsea epoxidica bicomponenta pentru protectia betonului in parcare,
spatii tehnice, casele scarilor culoare RAL 9010
faianta alba 30x60 cm pe inaltimea de 210 cm pe peretii interiori in grupurile
sanitare;
tavane
vopsea epoxidica bicomponenta pentru protectia betonului in toate spatiile;
tamplarii
- aluminiu culoare RAL 7016 cu geam termopan
- metalice rezistente la foc culoare RAL 7016
3. PARTER NEACOPERIT
pardoseli
beton elicopterizat cu quartz metalic in parcare;
gresie antiderapanta la casele scarilor;
beton amprentat antiderapant cu sistem de degivrare la rampele de acces
auto
pereti
vopsea epoxidica bicomponenta pentru protectia betonului in casele
scarilor culoare RAL 9010
tavane
vopsea epoxidica bicomponenta pentru protectia betonului in casele
scarilor culoare RAL 9010
tamplarii
- aluminiu culoare RAL 7016 cu geam termopan
Finisaje exterioare
tencuiala decorativa de exterior culoare alb (RAL 9010)
vopsea epoxidica bicomponenta pentru protectia betonului
fatada decorativa cu structura din teava patrata 60mm x 60mm x 2mm din
aluminiu si vopsita cu vopsea pe baza de rasini sintetice dublu strat culoare
RAL 9010 si placare partiala cu aluminiu compozit cu grosimea de 4mm
perforat cu gauri de 10mm culoare RAL 9010
balustrade metalice vopsite in camp electrostatic culoare alb (RAL 9010)
Acoperis/invelitoare
sistem de terasa verde inierbata cu plante rezistente la seceta la casele
scarilor
Izolatii
termoizolatie din polistiren extrudat XPS 20cm grosime la acoperisurile-terasa
ale caselor scarilor protejata cu o sapa de protectie
termoizolatie din polistiren extrudat de fatada 5cm grosime la peretii exteriori
ai caselor scarilor
hidroizolatie membrana PVC pe toate laturile pasajului subteran, sub
pardoseala de la demisol si peste subrabetonarea de pe fasiile cu goluri ale
planseului peste demisol, protejata de ambele parti cu geotextil
hidroizolatie membrana PVC antiradacina la sistemele de terasa verde peste
casele scarilor
O mare importanta se va acorda si amenajarilor exterioare, care vor constitui un

factor important pentru asigurarea unei ambiante cat mai placute.
In acest scop se propune amenajarea de spatii verzi conform planului de
situatie.
INSTALATIILE AFERENTE CONSTRUCTIILOR
INSTALATII ELECTRICE
Prezentul memoriu tehnic descrie soluiile tehnice adoptate pentru
realizarea instalaiilor electrice aferente obiectivului menionat mai sus i anume:
- instalaia de alimentare cu energie electric la 0.4kV dup punctul de
delimitare cu instalaia furnizorului
- priza de pmnt
- instalaia de for
- instalaia de iluminat
- instalaii de cureni slabi
- instalaie de protecie mpotriva ocurilor electrice
Bazele proiectrii: La elaborarea proiectului se respect prevederile

normativelor i standardelor n vigoare: I7-2011, STAS 6646-97, SR EN 62305, SR CEI 60364,
NP 24-97 (Normativ pentru proiectarea, execuia i exploatarea parcajelor etajate
pentru autoturisme).
La baza proiectului a stat tema de proiectare, planurile de arhitectur. Conform

temei de proiectare in parcaj nu se admit autovehicule alimentate cu GPL.
Alegerea gradului de protecie al echipamentelor inclusiv a racordurilor
acestora n funcie de categoria de influene externe n care se ncadreaz spaiul
respectiv, se realizeaz pe baza prevederilor generale din anexa 5.2 din I7-2011,
standardul SR EN 60529 (grade de protecie asigurate prin carcase cod IP) i standardul
SR EN 62262 (grade de protecie asigurate prin carcasele echipamentelor electrice
mpotriva impacturilor mecanice de exterior cod IK) anexele 5.3. i 5.4 din I7-2011.
Nivelul de performan al lucrrilor: Documentaia ntocmit asigur ndeplinirea

cerinelor eseniale de calitate n conformitate cu Legea 10/95, modificat prin Legea
nr.123/ 2007, n conformitate cu cerinele eseniale, specifice categoriei de importan
a obiectivului, respectiv:
a) rezisten mecanic i stabilitate
b) securitate la incendiu;
c) igien, sntate i mediu;
d) siguran n exploatare;
e) protecie mpotriva zgomotului;
f) economie de energie i izolare termic.
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC

Alimentarea cu energie electric a cldirii, din reeaua furnizorului se va realiza
conform avizului de racordare eliberat de S.D.E.E. Oradea. naintea nceperii lucrrilor
se va obine, prin grija beneficiarului, Avizul tehnic de racordare, la reeaua
furnizorului, aviz care condiioneaz nceperea lucrrilor de instalaii electrice i
admiterea la avizare a proiectului de instalaii electrice de utilizare. Se va realiza
alimentare separat pentru cldirea cu parcaje i cldirea cu birouri.
- Puterea activ cerut: Pc = 50 kW
Tabloul electric general se amplaseaz la demisol, n ncperea special

amenajat, fiind realizat n dulap metalic nchis, cu u plin cu mner cu broasc,
IK08, grad de protecie IP43.
Se asigur alimentarea din doua surse de alimentare electrice, de baz i de
rezerv, a urmtorilor consumatori vitali:
- instalaia de detectare, semnalizare i avertizare a incendiilor;
- instalaiile de stingere a incendiilor cu ap;
- instalaia de evacuare a fumului prin tiraj mecanic;
- instalaia de iluminat de siguran
Alimentarea electric a consumatorilor vitali se realizeaz prin dou ci distincte
de alimentare, protejate mpotriva efectelor incendiului.
Pentru alimentarea de rezerv a consumatorilor vitali (cu excepia
luminoblocurilor), n cazul cderii tensiunii de la reeaua furnizorului de energie, s-a
prevzut un grup electrogen de intervenie, cu intrarea automat n funciune n
maxim 15 s. Grupul electrogen se va amplasa la demisol, ntr-o ncpere special
amenajat. Aceast ncpere este separat de restul cldirii prin perei cu rezisten la
foc cel puin 3 ore i planeu rezistent la foc 1 or i 30 min., avnd acces direct din
exterior i fiind prevzut cu goluri pentru aspiraia aerului de combustie i goluri de
evacuare spre exterior a gazelor de ardere. Grupul electrogen va fi complet pregtit
pentru intervenie: cu rezervor de combustibil nglobat, exhaustor pentru ventilaia
grupului, ncrctor pentru baterie, baterie de acumulatori, cablurile de legtura
necesare, eav de eapament, tabloul grupului cu elementele de automatizare
necesare pentru pornire automat n caz da cdere de tensiune de la reea (AAR
reversibil), supraveghere, comand i ntreruptor automat de linie. Puterea aparent
nominal a grupului electrogen va fi 60kVA.
Se asigur trecerea automat, dublat de acionare manual, de pe
alimentarea de baz pe cea de rezerv la nefuncionarea sursei de baz.
n caz de incendiu, ntreruperea alimentrii cu energie electric, cu excepia
tabloului consumatorilor vitali, se realizeaz prin deconectarea ntreruptorului general al
TG prin intermediul unui buton de declanare.
PRIZA DE PMNT
Se va realiza priz de pmnt de fundaie, folosit pentru instalaia de protecie
mpotriva ocurilor electrice prin atingere indirect, care va avea valoarea rezistenei
de dispersie de cel mult 4 Ohmi.
Se vor realiza legturi de echipotenializare.
DISTRIBUIA ENERGIEI ELECTRICE

Schema de legare la pmnt este de tipul TN-S, n care conductorul de
protecie (PE) este separat de conductorul neutru (N).
Pentru realizarea instalaiei electrice la consumatori se utilizeaz o schem de
distribuie combinat trifazat / monofazat cu 5 respectiv 3 conductoare. Circuitele
sunt protejate la suprasarcin i scurtcircuit prin ntreruptoare automate cu
declanatoare magneto-termice i mpotriva curenilor de defect prin dispozitive
difereniale.
Tuburile de protecie se amplaseaz fa de conductele altor instalaii i fa de
elementele de construcie, respectndu-se distanele minime I7-2011.
Toate materialele utilizate pentru instalaia electric vor fi incombustibile (CA1)
sau vor fi greu combustibile (CA2a), cu ntrziere la propagarea flcrii.
La trecerea cablurilor, paturilor de cabluri prin perei i planee rezistente la foc
se vor lua msuri corespunztoare de etanare a golurilor din jurul acestora cu
materiale rezistente la foc care s asigure rezistena la foc egal cu a elementului
traversat.
INSTALAIA DE FOR
Circuitele de for alimenteaz cu energie electric tablourile grupurilor de
pompare ap incendiu, echipamentele pentru ventilaie, lifturi i alte echipamente
(bariere, etc).
Tablourile grupurilor de pompare vor fi livrate de ctre furnizorii de ppmpe i vor
fi complet echipate; acestea vor conine partea de for, comand i automatizare,
cu respectarea normativelor i reglementrilor tehnice specifice.
Circuitul de alimentare a electrovanelor va fi realizat cu cabluri din cupru
rezistente la foc 30 minute.
Se va asigura semnalizarea optic i acustic n camera cu supraveghere
permanent (camera portar), a intrrii n funciune a sprinklerelor i a scderii nivelului
intangibil de ap n rezervor.
n tablourile pentru ventilaie, bariere i lifturi se vor monta cte o surs de c.c.
24V pentru alimentarea interfeelor cu contact liber de potenial montate pe bucla de
detecie.
INSTALAIA DE ILUMINAT I PRIZE

Calculul fotometric s-a realizat cu programul dedicat DIALux.
Nivelele de iluminare sunt conform NP061-2002.
Rampe intrare/ieire pe timp de zi: Emed= 300 lux
Rampe intrare/ieire pe timp de noapte: Emed= 75 lux
Band de circulaie: Emed= 75 lux
Spaii de parcare: Emed= 75 lux
Scri, pasaj subteran: Emed= 150 lux
Camer pentru grup electrogen: Emed= 200 lux
Parcare demisol i pasaj subteran
Corpuri de iluminat echipate cu LED 60W montate aparent pe pat cablu
Corpurile de iluminat din interiorul parcrii vor fi comandate prin intermediul
senzorilor de prezen
Corpurile de iluminat amplasate n zona intrrilor i ieirilor din parcaj vor fi
comandate manual centralizat
Corpurile de iluminat din pasajul subteran vor fi permanent n funciune
Comenzi manuale n camera supraveghere
Parcare parter
Corpuri de iluminat echipate cu LED montate pe stalpi metalici h = 4m
Corpurile de iluminat vor fi comandate automat prin releu crepuscular
Comenzi manuale n camera supraveghere
Sens giratoriu
Corpuri de iluminat echipate cu lmpi descrcri n vapori metalici, montate
pe stlpi metalici h = 8m
Corpurile de iluminat vor fi comandate automat prin releu crepuscular
Se vor utiliza corpuri de iluminat cu LED datorit urmtoarelor avantaje:
eficien energetic au cel mai sczut consum de energie dintre toate
sursele de iluminat
durat de via foarte mare
utilizare n condiii de temperatur sczut
Carcasa metalic a corpurilor de iluminat se leag la PE, cu excepia celor care

sunt clasa II de protecie.
Se prevd prize n spaiile tehnice i n camera supraveghere.
Circuitele monofazate vor fi astfel alimentate nct s se respecte echilibrarea
fazelor (conform schemelor monofilare).
Instalaia de iluminat de siguran
In conformitate cu I7-2011 se prevd urmtoarele tipuri de iluminat de siguran:
Iluminat de siguran pentru continuarea lucrului: n ncperea grupurilor de
pompare pentru ap incendiu, n ncperea pentru supraveghere
permanent, n ncperea grupului electrogen.
Iluminat de securitate pentru intervenii
Iluminat de securitate pentru evacuare - pentru parcarea de la demisol
iluminatul de securitate va fi constituit din puncte luminoase dispuse la partea
superioar i inferioar a cilor de evacuare
Iluminat de securitate mpotriva panicii n pasajul subteran corpurile de
iluminat fac parte i din iluminatul normal fiind echipate cu baterii locale i
dispozitive de comutare automat, autonomie 1 or
Iluminat de securitate pentru marcarea hidranilor interiori de incendiu
Se utilizeaz corpuri de iluminat cu baterii locale i dispozitive de comutare
automat, autonomie 1 or, cu funcionare permanent.
INSTALAII DE CURENI SLABI
Instalaia de televiziune cu circuit nchis

Se va instala un sistem de supraveghere prin televiziune n circuit nchis.
Instalaia de televiziune cu circuit nchis are n componen urmtoarele
echipamente:
camere video IP
inregistrator video
monitor LCD
sursa de alimentare nentreruptibil (UPS)
Camerele video se vor instala conform planelor. Sistemul de inregistrare si
monitoarele se monteaz n ncperea cu supraveghere permanent.
Instalaia de gestionare a parcajului

Sistemul de gestionare a parcajului va cuprinde: barierele, senzori spir
magnetic, uniti de intrare, uniti de ieire, casier automat, soft-ul aferent, panouri
cu semnalizare a locurilor libere sau ocupate. Detaliile acestui sistem vor constitui parte
a documentaiei elaborate de firma de specialitate ce va furniza i monta
echipamentele. Instalaia de detectare-semnalizare a incendiilor va aciona automat,
n caz de incendiu, deschiderea barierelor parcajului i afiarea interzicerii accesului
autoturismelor n parcaj.
Instalaia de detectare, semnalizare i avertizare incendiu

Sistemul de detectare, semnalizare i avertizare incendiu s-a proiectat in
conformitate cu prevederile standardelor si normativelor in vigoare. Conform
normativelor n vigoare, pentru cldirea de parcaje este obligatorie echiparea cu
instalaie de manual de semnalizare i avertizare incendiu.
Instalaia de semnalizare a incendiilor pentru zona de parcaje a obiectivului
este prevzut cu elemente standard SR EN 54.
Tipurile de acoperire a zonelor de detectare la incendiu sunt:
acoperire total prin detectoare de incendiu i declanatoare manuale
pentru spaiile anexe, pasaj subteran
acoperire prin declanatoare manuale pentru parcare
Instalaia de detectare, semnalizare i avertizare incendiu are in componen
urmtoarele echipamente:
echipamentul de control si semnalizare (centrala de semnalizare)
detectoare multisenzor;
declanatoare manuale de alarm (butoane de semnalizare);
dispozitive de alarm la incendiu;
sirena de exterior cu dispozitiv de semnalizare optic
module adresabile intrari / iesiri
Instalaia de detectare, semnalizare i avertizare incendiu are urmtoarele
funcii:
semnalizarea manual a incendiului de la butoanele de alarmare
detecia rapid a nceputurilor de incendiu
afiarea zonei de detectare aflate in alarm
autotestarea echipamentului central i a detectorilor
alarmarea audibil din orice punct al parcajului i al cilor de evacuare
transmiterea semnalului de incendiu pentru alertarea serviciilor pentru situaii
de urgen conform dispoziiilor stabilite de operatorul parcajului
punerea n funciune a sistemului de evacuare a fumului
deschiderea barierelor parcajului i afiarea interzicerii accesului
autoturismelor n parcaj
Amplasarea echipamentelor:
centrala de semnalizare - n ncperea cu supraveghere permanent (camera
portar)
detectoare multisenzor montate pe tavan
declanatoarele manuale de alarm (butoanele de semnalizare manual) -
la fiecare nivel de parcare, pe circulaiile pietonale, n apropierea fiecrei
scri i lng ieirile n exterior; montate pe perei la nlimea 1.4 m fa de
pardoseal, conform planelor
dispozitive acustice de alarm
Centrala de semnalizare va fi alimentat cu energie electric printr-un circuit
propriu racordat din tabloul general de distribuie prevzut cu dubl alimentare.
Centrala de semnalizare va fi prevzut cu baterie de acumulatori care va asigura o
durat de funcionare de 48 ore i apoi necesarul de putere pentru semnalizarea unei
alarme pe durata a 30 de minute.
Instalaia de cablare structurat

Racordarea obiectivului la internet, se va realiza n baza proiectului elaborat de
societile de specialitate. Instalaia de cablare structurat cuprinde tubulatura i
prizele aferente circuitele de date (internet), telefonie din ncperea cu supraveghere
permanent.
Cablarea structurat va fi realizat n categoria 6, asigurndu-se viteze de
transfer de pn la 1Gbps. Se utilizeaz cabluri de tip UTP Cat.6. Se utilizeaz prize
duble RJ45.
PROTECIA MPOTRIVA OCURILOR ELECTRICE

Schema de legare la pmnt este TN- S. Se respect lungimea maxim a buclei
de defect.
S-au aplicat msuri pentru protecia utilizatorilor mpotriva ocurilor electrice
datorate atingerilor directe sau indirecte.
Protecia mpotriva atingerilor directe se asigur prin utilizarea echipamentelor
corespunztoare categoriei de influene externe, conductoare izolate, tuburi de
protecie, carcase, tablouri de distribuie avnd prile active izolate.
Protecia mpotriva atingerilor indirecte prin ntreruperea automat a alimentrii
se realizeaz cu dispozitive de protecie mpotriva supracurenilor. Suplimentar, pe
unele circuite se prevd dispozitive de protecie la curent diferenial rezidual.
Se vor racorda la instalaia de legare la pmnt de protecie toate elementele
conductive care nu fac parte din circuitul curenilor de lucru, dar care accidental ar
putea intra sub tensiune cum sunt:
carcasele i elementele de susinere ale instalaiilor i echipamentelor electrice
(tablouri electrice, uile i ramele nielor tablourilor electrice, carcasele metalice
ale aparatajelor electrice etc.);
construciile metalice pe care sunt montate echipamente electrice
MSURI DE PROTECIA MUNCII

n vederea evitrii producerii accidentelor de munc i eliminarea pericolelor de
electrocutare a personalului n timpul execuiei i exploatrii instalaiilor electrice, se vor
respecta prevederile normelor de securitate i protecia muncii n vigoare. Instalaiile
electrice coninute n acest proiect nu necesit msuri suplimentare sau speciale de
protecia muncii care s fie precizate n faza de proiectare.
Se va acorda o atenie deosebit urmtoarelor norme:
Legea securitatii si sanatati in munca nr.319/2006.
Normele metodologice de aplicare a prevederilor legii securitatii si sanatatii
in munca nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1425/2006 ;
Normelor specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice n
medii normale
Toate lucrrile de montaj ale instalaiilor electrice se vor executa numai de
muncitori care au calificarea corespunzatoare i instructajul de protecia muncii pentru
locul de munc respectiv.
Respectarea msurilor i instruciunilor de protecia muncii prevzute de
legislaia n vigoare sunt responsabilitile executantului i beneficiarului.
MSURI SPECIFICE P.S.I.

Prin proiect se prevd soluiile tehnice care s nu favorizeze declanarea sau
extinderea incendiilor. n acest scop s-au respectat prescripiile normativelor I7-2011,
P118-99, menite s asigure o bun siguran la foc a instalaiilor, dintre care se
menioneaz:
utilizarea materialelor corespunztoare mediului, a aparatajelor cu tipurile i
gradele de protecie conform mediului
alegerea soluiilor constructive, a traseelor cablurilor, modului de pozare i
distanelor necesare pentru fiecare obiect n concordan cu prescripiile
care reglementeaz proiectarea acestui tip de instalaii
s-a prevzut instalaie de detectare, semnalizare i avertizare a incendiilor
dubla alimentare a receptoarelor cu rol de siguran la foc
prevederea iluminatului de siguran
Pe antier se va respecta Normativul de prevenire i stingere a incendiilor pe
timpul executrii lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora Indicativ
C300/93.
Se vor respecta Normele Generale de aprare mpotriva incendiilor aprobate
prin Ordinul M.A.I. nr. 163/2007.
INSTALATII SANITARE
INSTALATII AUTOMATE PENTRU COMBATEREA INCENDIILOR: SPRINKLERE

Conform SR EN 12845 aria de declansare simultana luata in calcul in situatia cea
mai dezavantajata este de 180 mp Conform SR EN 12845 pentru acest obiectiv si a
normativelor PSI in vigoare compartimentul de incendiu reprezentat de demisolul
parcarii, trebuie echipat in mod obligatoriu cu o instalatie automata cu sprinklere
pentru combaterea eventualelor incendii.
S-a prevazut o instalatie de sprinklere de tavan in sistem AER - APA (deoarece
spatiul respectiv nu va fi incalzit si temperatura va scadea sub + 4C ) in care instalatia
de sprinklere va fi plina cu aer comprinat cu presiunea pana la iesirea din ACS (aparat
de comanda si semnalizare AER-APA Dn 150mm cu accelerator) si plina cu apa sub
presiunea grupului de pompare pana la intrare in ACS. Au fost prevazuti un numar de
565 capete sprinkler Dn = 15mm - cu declansare normala, pozitie de montaj: cu capul
(deflectorul) in sus, diametrul orificiului 12,7mm (SPRINKLER STANDARD CU DECLANSARE
NORMALA, DN 15 mm, TEMPERATURA DE DECLANSARE 68C, POZIIE CAP DEFLECTOR "IN
SUS" .
Calculul si executarea retelelor ,durata de functionare si sistemul de alimentare
cu apa se face conform STAS-1478.
Timpul teoretic de functionare a instalatiilor de stingere conform normelor in
vigoare este:
Thi=10 min pentru hidrantii interiori
The=180 min pentru hidrantii exteriori
Ts=60 min pentru sprinklere
Conform reglementarilor in vigoare, beneficiarul va achizitiona (si va tine in
rezerva) un numar de min 24 capete sprinkler pentru inlocuirea capetelor care s-ar
putea deteriora in caz de incendiu (reprezentand mai mult de 5 % din cele 565 capete
montate in instalatie dar minimal se impun in rezerva 24 buc) conform SR EN 12845.
Sprinklerele au fost dispuse conform pieselor desenate astfel incat fiecare punct
combustibil al subsolului sa fie atins de minimum doua jeturi de sprinkler. Amplasarea s-a
facut intr-un caroiaj de 3,00 x 3,00 m (cu respectarea distantei minim normate de 0,5 x
R fata de peretii parcarii), astfel incat este asigurata o intensitate de stopire .
Capetele de sprinkler se vor monta in conditiile prevazute de normativele
:I9/2009, NP086/2005, SR EN 12845/2005 si Normativ de securitate la incendiu a
parcajelor subterane pentru autoturisme", indicativ NP 127:2009, astfel incat distanta
dintre deflecorul sprinklerului si tavanul continuu, masurata in plan vertical sa fie
minimum 8 cm si de maximum 40 cm (am propus 35cm).
S-au respectat prevederile normativelor de mai sus privind :
obligativitatea ca instalatia de sprinklere sa fie permanent sub presiune, in
sistemul aer apa (temperatura interioara in subsol fiind mai mica de +4C) ;
posibilitatea de montare a sprinklerelor pe ramuri dar si pe conductele de
distributie;
montarea a maximum 6 capete pe fiecare ramificatie (in situatia proiectata
s-au prevazut cate 3 capete pe ramificatie);
prevederea pe fiecare ramificatie a unui dop de curatire cu Dn = 1 ;
pante de eliminare a aerului sau a apei din retea cf. normativului si
dezaeratoare automate de coloana in cele mai inalte puncte din instalatie ;
Reteaua de distributie interioara va fi realizata in structura ramificata (din motive
legate de siguranta in exploatare) cu doua alimentari prin intermediul unui aparat de
control si semnalizare (ACS cu diametrul nominal de Dn100 mm) cu accelerator
aferent.
Retelele ramificate vor fi realizate din teava de otel sudata longitudinal (sau
laminata la cald) pentru constructii (sau pana la Dn 100 mm din teava de otel sudata
longitudinal sau laminata la cald pentru instalatii).
Toate conductele se vor poza aerian, prinse in coliere sau sprijinite pe console.
Dupa efectuarea probelor de presiune conductele vor fi grunduite cu miniu de Pb in
doua straturi si ulterior vopsite cu vopsea de ulei de culoare rosie, conform normativelor
in vigoare.
La executia lucrarilor se vor respecta normele PSI (I9/2009, NP086/2005, SR EN
12845/2005, NP24/1997 si Normativ de securitate la incendiu a parcajelor subterane
pentru autoturisme", indicativ NP 127:2009 ) STAS 1478 si NTSM in vigoare.
Rezerva de apa necesara pentru functionarea instalatiilor de sprinklere
Vs =QisxTs=135mc
Rezervorul va fi prevazut cu senzori de nivel pentru a sti in permanenta nivelul
apei din rezervor.Senzorii de nivel vor transmite informatiile in camera de supraveghere
si la serviciul de pompieri aferent localitatii.Se vor prevedea de asemenea indicatoare
de nivel locale,vizibile pentru a se putea vizualiza in permanenta nivelul apei din
rezervor.
Asigurarea parametrilor de debit si presiune necesari functionarii instalatiei de stins
incendiu este realizata cu ajutorul grupului de pompare. Grupul de pompe pentru
sprinklere este compus din trei pompe(1A+1R+1P).Fiecare pompa va fi dimensionata
pentru intreg debit al instalatiei.
INSTALATII PENTRU COMBATEREA INCENDIILOR: HIDRANTI INTERIORI SI COLOANA USCATA

Conform normativului PSI in vigoare au rezultat ca fiind necesare un jet in
functiune.
S-a prevazut o instalatie uscata de hidranti interiori de incendiu (deoarece
spatiul parcajului va fi deschis, nu va fi incalzit si temperaturile vor scadea sub +4C) si
o COLOANA USCATA.
Au fost dispusi un numar de 7 hidranti interiori de incendiu cu diametrul ajutajului
final al tevii de refulare de 14 mm, iar COLOANA USCATA va fi prevazuta cu un
racord fixe de incendiu, de tip C (Dn50 mm) si un robineti cu sfera si mufe (Dn50mm).
Instalatiile de hidranti interiori se vor monta in conditiile prevazute de
normativele: I9/2009, NP086/2005 si Normativ de securitate la incendiu a parcajelor
pentru autoturisme", indicativ NP 127/2009.
Fiecare hidrant va contine cate un robinet de colt FE 2 conform STAS 2501,
teava de refulare cu ajutaj, furtun flexibil tip C cu o lungime de 20 m.
Robinetul hidrantului de incendiu, impreuna cu echipamentul de serviciu format
din furtun, tamburul cu suportul sau dispozitivele de refulare a apei, se vor monta intr-o
cutie speciala, amplasata pe stalpii de rezistenta ai parcajului, la inaltimea de minim
0,80 m, maxim 1,50 m de la pardoseala (cf.NP086-05, cap.4.14). Cutiile hidrantilor
trebuie prevazute cu o usa si pot fi echipate cu o incuietoare. Cutiile care pot fi
zavorate, trebuie prevazute cu un dispozitiv de deschidere in caz de urgenta care sa
fie protejat cu ajutorul unui material transparent, care sa poata fi spart cu usurinta.
Robinetul de inchidere cu supapa insurubat pana la refuz trebuie in asa fel pozitionat
ca sa permita ramanerea a cel putin 35 mm spatiu liber n jurul diametrului exterior a
roti de manevra.
Dispozitivul de deschidere in caz de urgenta este protejat printr-un geam frontal.
Acesta trebuie sa poata fi spart cu usurinta, fara a exista riscul de a lasa bucati sau
corpuri ascutite care sa poata provoca ranirea celor care actioneaza dispozitivul de
deschidere in caz de urgenta. Usile cutiilor trebuie sa se deschida la minimum 170
pentru a permite furtunului sa fie miscat liber in toate directiile. Inelul de alimentare a
hidrantilor va fi fixat pe un jug metalic sustinut de tiranti.
Retelele vor fi realizate din teava de otel zincata sudata longitudinal (sau
laminata la cald) pentru instalatii si vor fi imbinate cu fitinguri din fonta maleabila, in
varianta zincata, prin infiletare. Hidrantii interiori de la etajele superioare ale cladirii vor fi
racordati prin 5 coloane de distributie amplasate conform pieselor desenate anexate.
Toate conductele se vor poza aerian si vor fi sustinute prin coliere sau sprijinite pe
console. Dupa efectuarea probelor de presiune conductele vor fi grunduite cu miniu
de Pb in doua straturi si ulterior vopsite cu vopsea de culoare rosie - conform
normativelor in vigoare.
Toata reteaua de alimentare a hidrantilor interiori de incendiu va fi goala
(uscata) pana la elecrovana normal inchisa cu actionare automata/manuala
amplasata la intrarea conductei in parcare.
La executia lucrarilor se vor respecta normele PSI (I9/2009, NP086/2005, SR EN
12845/2005, NP24/1997 si Normativ de securitate la incendiu a parcajelor subterane
pentru autoturisme", indicativ NP 127:2009 ) STAS 1478 si NTSM in vigoare.
INSTALATII PENTRU COMBATEREA INCENDIILOR: HIDRANTI EXTERIORI

Reteaua de hidranti exteriori ,este prevazuta cu sectorizare si golire si se va
realiza din teava de PEHD.Alimentarea inelelui de hidranti exteriori se va realiza de la
statia de pompare de la Piata Rogerius.
Conform P 118/2/2013 art. 6.8 presiunea la robinetul unui hidrant exterior va
trebui sa asigure interventia directa, astfel ca teava de refulare cu care se va actiona
spre punctele cele mai nalte si departate, sa asigure un debit de 5l/s (admis 5-10 l/s) si
un jet compact de 10 m lungime, necesar 3 hidranti exteriori.
Aceste debite sunt asigurate de la hidranti de incendiu exteriori subterani DN 100
in numar de 3 buc, racordati reteaua exterioara de incendiu, dispusi astfel incat sa fie
acoperita intreaga suprafata a cladirii. Hidrantul este ingropat in sol, iar langa gaura de
golire se executa un loc de absorbtie a apei golite din nisip sau balastru.
Jeturile de apa realizate cu ajutorul hidrantilor exteriori, ating toate punctele
combustibile ale halei protejate, considerand raza de actiune a hidrantilor in functiune
cu lungimea furtunului de 120 m.
Hidrantii exteriori se amplaseaza la o distanta de 5 m de peretele halei pe care o
protejeaza si la 15 m de obiectele care radiaza intens caldura in caz de incendiu.
Hidrantii exteriori de incendiu se amplaseaza la 2 m de bordura partii carosabile
a drumului; daca reteaua exterioara de alimentare cu apa este amplasata intr-o zona
verde, distanta de la bordura partii carosabile a drumurilor pana la hidranti va fi de
maximum 6 m.
Hidrantii care nu sunt montati sub trotuare pavate se fixeaza in blocuri de beton.
Pozitia hidrantilor de incendiu exteriori si a caminelor de vane pentru instalatii se
marcheaza prin indicatoare conform STAS 297.
Nu se admite trecerea retelelor exterioare de alimentare cu apa pentru stingere
incendiu neprotejate corespunzator, prin cladiri, subsoluri tehnice, precum si prin
canale de conducte, cabluri etc., care prezinta pericol de incendiu sau explozie.
INSTALATII CANALIZARE INTERIOARA A APELOR METEORICE

Instalatia de canalizare meteorica se impune datorita faptului ca ultimul nivel al
parcajului (nivelul terasa si terasa partial) va fi deschis. De asemenea se vor colecta si
apele meteorice provenite de pe acoperisul tip terasa al caselor de scara.
Suprafata totala de pe care se vor colecta apele meteorice, pentru traseul
principal al colectorul va fi de 0.5078 ha.
Suprafata colectoare totala a parcarii va fi compusa din:
St = 5078 mp
-S1-suprafata colectoare a nivelelor terasa S1 = 5078 mp ;
Coeficientul de curgere pentru suprafata tip terasa asfaltata va fi i = 0,9.
Debitul de calcul pentru ape meteorice a fost calculat conform metodologiei
specifice:
Qp = m i
Solutia tehnica propusa implica utilizarea conductelor din PVC KG tip usor, de
culoare portocalie cu presiunea nominala minima de Pn 2,5bar.
Colectarea apelor meteorice se va face cu rigole, cu capac carosabil din
fonta. Rigolele se vor monta in placa de beton si se prevede un strat de hidroizolatie
pentru a evita patrunderea apelor meteorice in interiorul cladirii. Panta de curgere a
apelor spre rigole va fi de minim i=0,01. Amplasarea rigolelor se va face conform
pieselor desenate anexate.
Apele meteorice de pe platforma vor fi conduse sub nivelul terenului si vor fi
deversate in exteriorul cladirii intr-un separator de hidrocarburi Q=50l/s, in reteaua de
incinta a investitiei, care va fi racordata la reteaua exterioara de canalizare publica a
apelor uzate menajere.
La amplasarea traseelor colectorului s-a tinut cont de distantele minim normate
in raport cu alte instalatii si elemente de constructie, atat pe verticala cat si pe
orizontala.
La executia lucrarilor se vor respecta actele legislative in vigoare, normativele
de proiectare I9/2009, P118, STAS 1478, STAS 1795, Legea 50 /91.
INSTALATII CANALIZARE INTERIOARA APE SPALARE PLATFORME

Din cadrul imobilului se vor colecta si evacua ape uzate rezultate din spalarea
periodica a platformelor parcajului, ape uzate care, conf. NTPA 002/97, necesita
tratament de preepurare, inainte de a fi deversate la reteaua de canalizarea publica.
Colectarea apelor uzate se vor face prin intermediul unor rigole, cu gratar
carosabil din fonta, evacuare verticala. Rigolele se vor monta in placa de beton si se
prevede un strat de hidroizolatie pentru a evita patrunderea apelor la etajele inferioare
ale cladirii. Panta de curgere a apelor spre rigole va fi de minim i=0,01. Amplasarea
rigolelor se va face conform pieselor desenate anexate.
Solutia tehnica propusa implica utilizarea conductelor din PVC KG tip usor, cu
presiunea nominala minima de Pn 2,5bar.
Apele uzate provenite din spalarea platformelor vor fi conduse sub nivelul
terenului si vor fi deversate in exteriorul cladirii intr-un separator de hidrocarburi Q=50l/s,
in reteaua de incinta a investitiei, care va fi racordata la reteaua exterioara de
canalizare publica a apelor uzate menajere.
La amplasarea traseelor colectorului s-a tinut cont de distantele minim normate
in raport cu alte instalatii si elemente de constructie, atat pe verticala cat si pe
orizontala.
La executia lucrarilor se vor respecta actele legislative in vigoare, normativele
de proiectare I9/2009, P118, STAS 1478, STAS 1795, Legea 50 /91.
INSTALATII SANITARE APA RECE, APA CALDA SI CANALIZARE MENAJERA

Alimentarea cu apa rece se va realiza pentru urmatoarele scopuri: consum
menajer, igienico-sanitar.
Alimentare cu cu apa rece menajera a obiectelor sanitare situate in spatiile
destinate intretinerii, precum si in grupul sanitar situat la demisol (cabina poarta) se va
face printr-o conducta de pehd 32 din Piata Rogerius aflat in vecinatatea ansamblului
si avand acelasi beneficiar.
Distributia retelei de apa rece menajera se va face prin demisolul cladirii.
Conductele de distributie a apei reci se vor realiza cu teava din polietilena PEHD
pentru instalatii sanitare si vor fi montate in pardoseala in subsol pana la spatiile de
intretinere si grup sanitar. Conductele de legatura a obiectele sanitare vor fi montate
ingropat in pereti si pardoseala.
In spatiu de intretinere se va monta un robinet dublu serviciu D20mm, cu racord
port furtun care va asigura spalarea si intretinerea platformelor.
Prepararea apei calde menajere se va realiza doar local, in grupul sanitar
(cabina poarta), cu un boiler electric, montaj vertical, cu volum de stocare V=50litri.
Conductele de apa rece, apa calda menajera prevazute a se monta ingropat
sau mascat in ghene se vor izola cu izolatie tubulara flexibila de 9 mm grosime, pentru
a preintampina formarea condensului pe suprafata exterioara a conductelor. Toate
izolatiile se vor executa obligatoriu dupa efectuarea probelor de presiune.
Prin aceasta instalatie se evacueaza in reteaua exterioara (de incinta) apele
uzate provenite din functionarea grupurilor sanitare.
Colectare apelor uzate menajere se va executa astfel:
pentru colectoarele interioare montate aparent sau in ghene inchise, inclusiv
racordurile la obiectele sanitare se va prevedea tubulatura din PVC-KA (usor),
cu mufe etansate cu garnituri din cauciuc;
pentru colectoarele interioare, montate ingropat in pamant se va prevedea
tubulatura din PVC-KG (greu), cu mufe etansate cu garnituri din cauciuc.
in grup sanitar (cabina poarta) se va monta un sifon de pardoseala din PEHD,
iesire 50 mm, cu gratar inox sau bronz si inaltator, cu garda hidraulica.
Apele uzate menajere vor fi conduse sub nivelul terenului si vor fi deversate in
exteriorul cladirii in reteaua de incinta a investitiei, care va fi racordata la reteaua
exterioara de canalizare menajera publica.
INSTALATII IN STATIE DE POMPARE PENTRU COMBATEREA INCENDIILOR SI CONSUM

MENAJER, GOSPODARIA DE APA AFERENTA
Statia de pompare (denumita in continuare SP) va deservi parcarea, care la
nivelul demisol va fi echipata cu o instalatie automata de sprinklere cu debit instalat de
22.5 l/s care va trebui asigurat timp de o ora.
Volum de apa va fi stocat intr-un rezervor de beton armat, inglobat in cladire
cf. planselor de arhitectura ,si va avea un volum de 135 mc.
Din acest rezervor apa va fi aspirata cu doua sorburi DN 200 (montate in partea
inferioara a rezervorului astfel incat grupul de pompare sa aiba aspiratia permanent
inecata) prin doua conducte cu Dn200 mm, care deservesc exclusiv distribuitorul
instalatiei de sprinklere.
Alimentarea rezervorului a fost prevazuta de la un put forat aflat in incinta
imobilului(conform reglementarilor tehnice in vigoare) contorizate la nivel de consum de
incendiu , fiind prevazut a fi realizat din conducte de polietilena de inalta densitate
PEHD Dn40 mm, Pn6 bar.
Confom normativelor in vigoare au fost prevazut si un camin de racord de
incendiu de tip A (Dn100mm) amplasat in incinta imobilului, pentru alimentarea
masinilor ISU .
Racorduri de incendiu de tip B (Dn 80 mm) au fost prevazute pe fatada cladirii (in
nr. de 3), asigurand alimentarea instalatiilor interioare de sprinklere ( 2 buc a cate 15 l/s)
respectiv de hidranti interiori si exteriori (1 buc 15 l/s) cu masini ISU prin alimentarea
directa in distribuitorul instalatiilor. Aceste racorduri au fost prevazute cu ventile de
retinere Dn80 mm (clapete de sens) deoarece racordurile sunt sub presiune.
UTILAJE PREVAZUTE IN STATIA DE POMPARE :
Nr Denumire utilaj UM Canti

crt t
1 STATIE CENTRALA DE CONTROL SI SEMNALIZARE TIP "AER-APA" buc 2
CU ACCELERATOR (APARAT DE COMANDA SI SEMNALIZARE Dn
100 mm(AER-APA) COMPLET ECHIPAT (ACCELERATOR, TURBINA,
TRADUCTOARE, MANOMETRE, ROBINETE, SUPAPA, ETC)
2 GRUP DE POMPARE PENTRU SPRINKLERE;3POMPE (1A+1R+1P), buc 1
pompa active Q = 22.5 l/s ,H = 55 mCA, pompa pilot Q= 4l/s
0H=65 mCA
5 COMPRESOR DE AER (AER COMPRIMAT PENTRU INSTALATII buc 1
SPRINKLERE-USCATE) CU RECIPIENT STOCARE 24 l DEBIT REFULAT
200l/min LA 8 bar, ECHIPAT SUPLIMENTAR CU REDUCTOR DE
PRESIUNE REGLABIL 8/2 bar
Conductele aferente instalatiilor din statia de pompare vor fi realizate din teava
de otel sudata longitudinal (sau laminata la cald) pentru constructii (sau pana la Dn
100mm - din teava de otel sudata longitudinal sau laminata la cald pentru instalatii) in
varianta neagra sau Zn (pentru instalatiile de apa de consum). Conductele se vor
imbina cu fitinguri din fonta maleabila la varianta zincata prin infiletare, cu coturi
forjate si alte piese speciale, flanse, etc in varianta nezincata prin sudura. Toate
conductele se vor poza aerian, prinse in coliere sau sprijinite pe console. Dupa
efectuarea probelor de presiune conductele vor fi grunduite cu miniu de Pb in doua
straturi si ulterior vopsite cu vopsea de ulei de culoare rosie conform normativelor in
vigoare .
Conductele de legatura in SP au fost prevazute in varianta preizolata, cu
protectia termoizolatiei din KPE(polietilena) si vor fi imbinate cu piese din acelasi
material prin sudura. Exceptie fac conducta care debiteaza direct in instalatii si cea
de hidranti exteriori de incendiu (doar in exteriorul cladirii ingropat) care au fost
prevazute in varianta PEHD cu diametre Dn 110mm..
La executia lucrarilor se vor respecta normele PSI (I 9/09 , NP086/2005, SR EN
12.845/2005, si Normativ de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru
autoturisme", indicativ NP 127:2009 ) STAS 1478 si NTSM n vigoare.
Alimentarea grupului de pompare cu energie electrica se va face din doua
surse:
de la tabloul electric general , dinaintea intrerupatorului general
de la un GRUP ELECTROGEN
INSTALATII DE VENTILATIE
Instalatia de ventilatie proiectata are scopul principal de a asigura puritatea
aerului cerut de normele in vigoare. Priza de aer proaspat amplasata la capatul
pasajului incat sa preia numai aer proaspat. Agregatul s-a prevazut cu un filtru in
partea de aspiratie.Se vor face determinari ale continutului de bioxid de carbon,
monoxid de carbon, pulberi in suspensie si alte substante nocive etc., iar in cazul de
neincadrare in norme se va lua legatura cu proiectantul pentru a stabili masurile ce se
impun pentru imbunatatirea instalatiei.
In pasajul subteran ventilatia se va face cu un recuperator de cadura de
3000mc/h pentru asigurarea unei circulatii cat mai bune de aer.
Ventilatia in grupurile sanitare se va face prin intermediul unor valve de aspiratie
care se vor racorda la un ventilator de linie de 500mc/h.
VERIFICARI, CERINTE DE CALITATE

Instalatiile se vor proiecta in conformitate cu normele si reglementarile romanesti
si trebuie sa corespunda celor sase exigente esentiale de performanta conf. Legea
10/1995, astfel:
proiectarea instalatiilor sanitare si stingere incendii se va face astfel incat sa fie
satisfacuta cerinta de rezistenta si stabilitate , exigenta A. Prin aceasta se
intelege ca actiunile susceptibile de a se exercita asupra constructiei in timpul
executiei si exploatarii instalatilor nu vor avea ca efect producerea de avarii
disproportionate fata de cauza producerii lor;
asigurarea in permanenta a apei reci si apei calde sanitare la parametrii de
temperatura si igiena impuse de Normativul I 9-94 si STAS 1478-90 si, in acelasi
timp respectarea cerintelor de calitate obligatorii, exigentele B, D, E si F;
asigurarea in permanenta a evacuarii apelor uzate menajere la parametrii ceruti
de NTPA 0002-94, pentru respectarea normelor de igiena si de protectia
mediului,exigentele B, D, E si F;
asigurarea in permanenta a apei pentru combaterea incendiului (in cazurile in
care este necesar) la parametrii de presiune si debit impuse de STAS 1478-90 si, in
acelasi timp respectarea cerintei de calitate obligatorii, exigenta C.
Norme de protectia muncii

a. Norme generale de protectia muncii - Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii-
1996
b. Legea protectiei muncii Nr. 90/1996
c. Norme de protectia muncii aprobate de M.C.Ind.-1970
d. Normativ I.S.C.I.R. C9-1971, C4, C5, si C25
e. Normativ I 6-1999
f. Normativ I 9-1994
g. Regulamentul pentru protectia si igiena muncii in constructii MLPAT ordinul
9/N/15.3.1993
Norme P.S.I.
a. Decret nr. 290/1977
b. Normativ instalatii antiincendiu P118-2-2013
c. Normativ I9/1994
d. Normativ I1/2000 pentru executarea instalatiilor cu conducte din P.V.C. (prin
asimilare si la conducte din alte materiale plastice)
e. Normativ pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei
lucrarilor de constructii si instalatii C.300-94
f. Norme de prevenire si stingere incendii, ordin comun MI MLPAT/1994
g. STAS 1478-90
LUCRARI DE DRUMURI SI SISTEMATIZARE PE VERTICALA
Lucrarile de modernizare aferente prezentei investitii vor cuprinde:

modernizarea platformei strazii
structura rutiera noua partial si partial reabilitata pentru partea carosabila si
trotuare
asigurarea scurgerii apelor meteorice de pe platforma strazii
amenajare corespunzatoare a intersectiilor cu drumurile laterale
semnalizarea rutiera verticala si orizontala
Caracteristicile tehnice principale ale obiectivului, din punct de vedere al
lucrarilor de drumuri sunt:
suprafata sistematizata 1950 mp;
latimea partii carosabile 7.0 10.50 m;
suprafata parcare demisol 5332 mp;
suprafata parcare parter 5395 mp;
suprafata carosabil reabilitat 800 mp;
suprafata trotuare noi si reabilitate- 300 mp;
suprafata semnalizare rutiera orizontala 400 mp;
semnalizare rutiera verticala 40 buc.;
Traseul in plan
Viteza de proiectare de baza va fi 50km/h corespunzatoare categoriei strazilor si
zonei de ses.
Pentru realizarea fluentei circulatiei de vehicule si pietoni, cu consum minim de
energie si timp, in conditii de siguranta si confort s-a propus realizarea unui sens giratoriu
conform planului de situatie. Sensul giratoriu este prevazut cu insula centrala circulara
cu raza de 5.0m, spatiu de siguranta de 1.0m, inel central cu doua benzi de circulatie
de 3.50m fiecare si patru brate din care doar doua au insule de separare a directiilor
de mers, celelalte doua brate fiind cu sens unic. Insulele de separare si insula centrala
vor fi executate din pavaj de piatra cubica incadrate cu borduri prefabricate din
beton de ciment cu inaltimea libera de 15cm.
Planul de situatie proiectat respecta cerintele normelor pentru strazi adaptate la
conditiile locale.
Parcarea situata la demisol este la cota 3.53m fata de parcarea parter si
beneficiaza de un numar de 193 locuri de parcare de 2.50 x 5.0m fiecare, inclusiv locuri
de parcare pentru persoane cu handicap. Accesul in parcare are 6.0m si se va realiza
din breteaua de acces spre Centrul Oncologic.
Parcarea situata la parter este la cota +/-0.000 si la ~+1.50m fata de terenul
existent si beneficiaza de un numar de 219 locuri de parcare de 2.50 x 5.0m fiecare,
inclusiv locuri de parcare pentru persoane cu handicap. Accesul in parcare este
separat intrare/iesire, are latimea de 4.80m fiecare si se va realiza adiacent cu accesul
auto la Spitalul Municipal Gavril Curteanu.
Profil longitudinal
In proiectarea profilului longitudinal, linia rosie s-a stabilit la cota existenta azi.
Parcarea situata la demisol este la cota +/-0.000 fata de terenul existent.
Parcarea situata la parter este la cota +1.50m fata de demisol.
Structura rutiera
Grosimile straturilor rutiere propuse au rezultat din calculul de dimensionare
conform Normativului PD 177 metoda CALDEROM si in functie de categoria strazii si
de rezultatele sondajelor geotehnice oferite de studiul geotehnic realizat, pentru un
trafic mediu spre greu, conform temei de proiectare.
Structura rutiera a fost verificata la actiunea repetata a fenomenului de inghet-
dezghet, conform STAS 1709 1, 2.
Modul de calcul si rezultatele sunt prezentate in breviarele de calcul atasate.
Structura rutiera propusa pentru partea carosabila reabilitata se compune din:
strat de balast de 30 cm grosime conf SR662, STAS 6400
strat de fundatie din balast stabilizat de 20 cm grosime SR10473-1
strat de baza din anrobat bituminos AB2 de 10 cm grosime conform SR7970
strat de legatura din binder de criblura BAD25 de 6 cm grosime conf. SR 174-
1-2002
strat uzura (imbracaminte) din beton asfaltic BA16 de 4 cm grosime conf. SR
174-1-2002
Structura rutiera propusa pentru trotuarele noi este alcatuita din:

imbracaminte din beton asfaltic BA8 de 4 cm grosime, SR174-1
strat de fundatie din beton de ciment C16/20 de 10 cm grosime
strat din balast de 10 cm grosime, STAS 6400
Partea carosabila va fi incadrata cu borduri prefabricate din beton de ciment de

20x25cm asezate pe fundatie din beton C12/15 de 15x30cm. In general inaltimea libera
a bordurilor va fi de 15cm.
Trotuarele vor fi incadrate cu borduri mici din beton de ciment de 10x15cm
asezate pe fundatie din beton de ciment C12/15 de 10x20cm. In cazul trotuarelor
bordurile vor fi asezate la acelasi nivel.
Profil transversal tip

Conform incadrarii strazile implicate sunt de categoria a IIIa - profilul transversal
are urmatoarele elemente:
latime parte carosabila 7.0m 10.50m cu panta transversala de 2.5% in
acoperis - 2 - 3 benzi de circulatie - 1 -2 benzi de circulatie pe sens;
partea carosabila va fi incadrata cu borduri prefabricate de 20 x 25cm pe
fundatie din beton C12/15 de 15 x 30 cm grosime, cu inaltimea libera de15
cm
trotuare 2.0 4.0 m cu panta de 2% spre zonele verzi adiacente
la sistematizarea, proiectarea i realizarea trotuarelor se vor prevedea
lucrrile necesare pentru sigurana circulaiei i pentru dirijarea fluxurilor de
pietoni, respectnd STAS 10144/2.
pentru persoanele cu dezabiliti locomotorii se vor realiza rampe de acces
(borduri nclinate), in dreptul trecerilor de pietoni.
Lucrari de evacuare a apelor

Colectarea si evacuarea apelor meteorice de pe strazile reabilitate se va realiza
pe terenul beneficiarului prin respectarea pantelor longitudinale si transversale
proiectate.
S-au prevazut guri de scurgere care vor fi legate la sistemul de canalizare
pluviala existenta.
Masuri de siguranta circulatiei

Lucrarile de constructie impun inchiderea partiala a circulatiei pe perioada
lucrarilor.
Pe zonele unde este posibil se va devia circulatia pe trasee ocolitoare. Acolo
unde platforma drumului este prea ingusta pentru a permite trecerea vehiculelor in
paralel cu sectorul in lucru, circulatia va fi inchisa temporar pe durate determinate,
anuntate autoritatilor locale si afisate la capetele sectorului inchis circulatiei conform
normativului privind instituirea restrictiilor de circulatie.
Reglementarea circulatiei rutiere se va realiza prin montatarea de indicatoare
rutiere si efectuarea marcajelor rutiere necesare conform normativelor si
reglementarilor in vigoare, SR 1848.
Pe toata durata executiei lucrarilor, drumul va fi semnalizat conform normativelor
in vigoare Normelor metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de
instituire a restrictiilor de circulatie pe drumurile publice.
f) Utilitati
In zona exista retele de alimentare cu energie electrica, apa si canalizare, iar
constructia propusa se va racorda la aceste retele.
Deseurile menajere vor fi colectate in cosuri de gunoi amplasate in incinta.
g) Impactul asupra mediului. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului:

- Protectia calitatii apelor. Pentru a nu aparea poluanti in apele de suprafata,
in timpul executiei lucrarilor trebuiesc respectate conditiile si masurile specifice de
executie ale lucrarilor. Scurgerile de produse petroliere care pot aparea de la utilajele
folosite la lucrari, in zona organizarii de santier sunt minore, ele disparand complet dupa
terminarea lucrarilor. Cursurile de apa nu sunt afectate din punct de vedere biologic
de executia lucrarilor.
- Ape subterane. Lucrarile nu presupun introducerea de poluanti in apele
subterane. Cu totul accidental in timpul lucrarilor pot fi emise in apele subterane (de
mica adancime prin infiltratii de la suprafata) unele substante poluante in zona
organizarii de santier sau in zonele de actiune a utilajelor. Mentionam caracterul
temporar si redus al acestor emisii care vor inceta dupa terminarea lucrarilor. Lucrarile
nu conduc la emisii directe de poluanti in apele de suprafata si cele subterane.
- Protectia aerului. In timpul lucrarilor sursele de impurificare ale aerului sunt
motoarele utilajelor folosite pentru sapaturi, nivelari, excavari, transport, etc. Aceste
utilaje in timpul functionarii produc cantitati nesemnificative de poluanti avand in vedere
spatiul liber de dispersie, precum si lipsa altor surse similare in zonele invecinate. Daca la
manipularea utilajelor si a materialelor se constata emisii de pulberi in suspensie se va
face o umezire corespunzatoare inainte de manipulare.
- Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor. Principalele surse de zgomot si
vibratii in timpul lucrarilor sunt utilajele de sapaturi, excavare, transport. Avand in
vedere specificul lucrarilor nu sunt necesare instalatii si echipamente pentru elinimarea
zgomotului. Utilajele folosite la lucrari dau in general un nivel de zgomot comparabil cu
cel produs de un drum rutier obisnuit. Pentru limitarea poluarii fonice in zona se
recomanda ca lucrarile de executie sa se desfasoare numai pe timpul zilei.
- Protectia impotriva radiatiilor. Nu este cazul.
- Protectia solului si subsolului. In timpul lucrarilor pot aparea poluari ale solului
numai prin manipumarea neglijenta a uleiurilor, carburantilor care pot fi remediate cu
usurinta deoarece constructorul are obligatia ca la terminarea lucrarilor sa indeparteze
toate deseurile si sa refaca suprafetele.
- Protectia asezarilor umane. Aceasta lucrare nu prezinta riscul producerii unor
accidente sau avarii cu impact major asupra sanatatii populatiei si a mediului
inconjurator.
- Protectia ecosistemelor terestre si acvatica. Materialele auxiliare necesare
diferitelor faze de lucrari precum si pamantul rezultat din sapaturi se vor indeparta
imediat si se va reface cadrul natural existent fara a produce un dezechilibru ecologic.
In apropierea obiectivului proiectat nu se afla rezervatii sau site-uri naturale. In aceste
conditii, impactul lucrarilor executate asupra vegetatiei si faunei locale este practic
inexistent.
- Gospodarirea deseurilor. Din lucrarile care se vor executa, vor rezulta cantitati
de pamant care sunt inerte si netoxice. In timpul executiei, materialele (deseurile)
rezultate in urma acestor activitati de constructii-montaj (moloz, gunoi menajer la
organizarea de santier) vor fi incarcate in camion si se vor depozita in locuri special
amenajate si autorizate. Constructorul are obligatia sa indeparteze deseurile si sa
refaca solul in zonele afectate.
- Lucrari de recontructie ecologica. In general, prin lucrarile propuse nu vor fi
afectate suprafete de teren care sa necesite a fi reconstruite din punct de vedere
ecologic. Pentru organizarea de santier sunt necesari numai niste vagoneti pe roti
pentru depozitarea echipamentului de lucru si al uneltelor. Materialele necesare lucrarii
vor fi aprovizionate pe masura introducerii acestora in opera neimpunandu-se depozite
tampon, care ar putea afecta unele suprafete de teren.
- Protectia mediului. Lucrarile care fac obiectul prezentului Studiu de
Fezabilitate nu constituie surse de poluare a apei, aerului, solului, subsolului si nu sunt
generatoare de noxe. La proiectarea lucrarilor se vor avea in vedere toate aspectele
conforme cu Directiva Uniunii Europene, nr. 85/337 privind protectia mediului si cu
legislatia romaneasca in vigoare, Legea 137/1995, republicata in 2000 si Ordinul
125/1996 cu modificarile ulterioare. Se va respecta Ordinul nr. 44/1998 pentru
aprobarea Normelor privind protectia mediului ca urmare a impactului drum-mediu
inconjurator si Directiva Consiliului Europei nr. 85/837/EEC privind protectia mediului.
II.4. DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE, GRAFICUL DE REALIZARE AL

INVESTITIEI
Durata fizica de realizare a proiectului este de 10 luni.
Implementarea proiectului se realizeaza in 3 etape:
- pregatirea proiectului;
- derularea proiectului;
- incheierea proiectului.
III. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI

Evaluarea costurilor investitiei s-a realizat prin rularea de devize analitice pe
cantitatile estimate de lucrari. Pentru stabilirea preturilor s-au utilizat preturi obtinute la
licitatii de lucrari similare in Judetul Bihor si in Regiunea de Dezvoltare Nord - Vest.
Lucrarea s-a evaluat in cele doua variante prezentate anterior, adoptandu-se varianta
V1, criteriul hotarator fiind solutia tehnica total avantajoasa, necesara proiectului.
Cursul de schimb din devizul general al investitiei s-a ales cel al Bancii Nationale
a Romaniei.
DEVIZUL GENERAL AL INVESTITIEI este intocmit conform Ordonantei nr. 60/2001,
aprobata prin LEGEA NR.212/2002 si Ordinul nr.1014/2001, H.G. 28/09.01.2009, precum si
H.G. 363/2010, prin care se stabileste valoarea total estimativa a obiectului de investitie
pentru faza Studiu de Fezabilitate:
FISE TEHNICE ALE UTILAJELOR, ECHIPAMENTELOR TEHNOLOGICE
INSTALATII ELECTRICE
FIA TEHNIC - Nr. 1E

Utilajul, echipamentul tehnologic:
CORP ILUMINAT ILUMINAT - CIL1
Nr. SPECIFICATII TEHNICE IMPUSE Corespondena Productor
crt. Propunerii tehnice cu specificaiile
impuse
0 1 2 3
1 Parametrii tehnici i funcionali :
CORP ILUMINAT ECHIPAT CU SURSA LED, MONTAT APARENT 230V
Lampa: LED 60S /6000 lm WH, 57W / 4000K / 840
Transformator, driver - incluse
2 Specificaii de performan i condiii privind sigurana n
exploatare : Carcas: Policarbonat, culoare gri
Capac optic: Policarbonat
IP65, IK08, Clasa I
Temperatura ambiental: -20 +30C
Durata de funcionare lamp: 50000 ore
3 Condiii privind conformitatea cu standardele relevante :
Produs n conformitate cu standardul EN60598-1 CEI 34 21.
Marcaj CE
4 Condiii de garanie i postgaranie :
- garania = 12 luni de la punerea n funciune
5 Alte condiii cu caracter tehnic:
Firma ce livreaz echipamentele trebuie s asigure:
Piese de schimb min 10 ani.
FIA TEHNIC - Nr. 2E
CORP ILUMINAT EXTERIOR PARCARE CIL2
crt. Propunerii tehnice cu specificaiile
impuse
0 1 2 3
CORP ILUMINAT EXTERIOR ECHIPAT CU LED, MONTAT PE STALP
METALIC H=4m
Sursa LED, 60W, 230V, 5400 lm, Ra 70
2 Specificaii de performan i condiii privind sigurana n
exploatare :
IP65, Clasa I
Temperatura ambiental: -25 +45C
Durata de funcionare lamp: 50000 ore
Produs n conformitate cu standardul EN60598-1 CEI 34 21.
Marcaj CE.
- garania = 12 luni de la punerea n funciune
FIA TEHNIC GRUP ELECTROGEN - Nr. 3E
GRUP ELECTROGEN CU PORNIRE AUTOMAT
crt. Propunerii tehnice cu
specificaiile
impuse
0 1 2 3
Putere electric
- n regim de interventie 65 kVA 52 kW la cos = 0,8
- n regim de productie 60 kVA 48 kW la cos = 0,8
Tensiune: 400 V
Frecvena: 50 Hz
Motor Diesel n 4 timpi cu rcire cu ap
- Turaie: 1500 rot/min
- Admisie aer: filtre de aer uscate, cu indicator de colmatare; turbocompresor
- Rcire: radiator montat pe motor, ventilator, termostat, prenclzitor al lichidului de
rcire
- Eapament: toba de eapament cu atenuarea zgomotului
- Alimentare cu combustibil: rezervor, dop de umplere cu sita de filtrare si dispozitiv de
evacuare a vaporilor, conducte de combustibil tur/retur, dop de golire
- Regulator de turaie mecanic sau electronic
- Amortizoare de vibraii ntre grup i asiu
- Sistemul electric: demaror electric cablat, baterii de pornire, alternator, redresor de
baterie
Alternator:
- Monopalier
- Gradul de izolare: clasa H
- Gradul de protecie: minim IP21
- Numr de faze: 3+N
- Dispozitiv excitator cu regulator incorporat
Tabloul de comanda digital
- 3 butoane pentru: pornire manuala / oprire / automat
- Buton pentru oprirea de urgenta
- Display LCD pentru afisarea urmatorilor parametri: tensiune (ntre cele 3 faze, ntre
cele 3 faze si nul), curent (pe fiecare faza, media), frecvena, turaie motor, contor
orar, presiunea uleiului, temperatura apei, curent la baterie
- Dispozitiv de oprire de siguran cu indicatoare pentru: temperatura ridicat a apei,
presiune sczut a uleiului, etc.
- Dispozitiv de semnalizare pentru: avarie grup electrogen, alarm grup electrogen
- Intrri digitale: pentru oprirea de urgen de la distan, pentru pornirea de la
distan
- Relee de ieire: pentru pornirea motorului, pentru controlul combustibilului
Inversorul de surs
- Mod de lucru manual / automat
- Indicatori de stare
- Display LCD
- Grafic prietenoas pentru un limbaj universal
- Contacte auxiliare pentru semnalizare:
- Detectarea automata a succesiunii fazelor, att pentru reea, ct si pentru grup
Lime maxim 1150 mm
2 Specificaii de performan i condiii privind sigurana n exploatare :
Timp de pornire: maxim 15 secunde
Rezervor care s asigure autonomie minim 10 ore la capacitate maxima
Buton de oprire de urgen
Bac de retenie pentru prevenirea scurgerilor de ulei sau carburant
Marcaj CE
SR ISO 8528-1:2010 Grupuri electrogene de curent alternativ antrenate de motoare cu
ardere intern cu micare alternativ. Partea 1: Aplicaii, caracteristici i performane
SR EN 12601:2002 Grupuri electrogene acionate de motoare cu ardere intern cu
micare alternativ. Securitate
Termen de garanie minim 24 luni
Postgaranie minim 10 ani
FIA TEHNIC - Nr. 4E
SISTEM GESTIONARE PARCAJ (ACCES AUTO)
specificaiile
impuse
0 1 2 3
Bariera cu lungime bra 3m (4 buc.) lampa semnalizare, fotocelule,
suport bra
Senzor spir magnetic ncastrat n calea de rulare (4 buc)
Sistem control acces cu casierie automat unitate de intrare (2 buc.),
unitate de ieire (2 buc.), unitate de citire (inclus i softul sistemului), casier
automat (2 buc.)
Semafor (2 buc) semnalizare locuri libere cu verde i rou pentru ocupat
PC

Acces i cu cartele de proximitate

Marcaj CE
Postgaranie minim 10 ani
FIA TEHNIC - Nr. 5E
CAMERA SUPRAVEGHERE VIDEO
specificaiile
impuse
0 1 2 3
Camera IP de exterior
3.0 Mega-Pixel
Lentile vari-focale 3.0~9.0mm
IR 25m
PoE
ICR, H.264, 3GPP, DIDO
compresie video H.264 / MPEG-4 / M-JPEG

carcasa anti-vandalism
IP66
temperatura de funcionare: -40 50C
umiditate: 20 80 %
IEEE 802.3 10Base-T
IEEE 802.3u 100Base-TX
IEEE 802.3ab 1000Base-T
IEEE 802.3at Power over Ethernet Plus
FIA TEHNIC - Nr. 6E
CENTRALA SEMNALIZARE INCENDIU
specificaiile
impuse
0 1 2 3
- Centrala analogic adresabila 2 bucle/126 adrese bucl, 32 zone
- Afiaj LCD
- Bucla detectie 400 mA
- Acumulatori inclusi autonomie 48 h + 30 min.
- Alimentare 230 V / 50 Hz, max. 2 A, clasa II
- 2 circuite programabile pentru sonerii
- Detectare conditii de defect

- temperatura de funcionare: -10 45C
- IP30
EN54-2/ EN54-4
- minim 2 ani
contract service
FISE TEHNICE ALE UTILAJELOR, ECHIPAMENTELOR TEHNOLOGICE
INSTALATII HIDRAULICE
FISA TEHNICA NR.1

Utilajul, echipamentul tehnologic: Separator de hidrocarburi
Nr. Specificatii tehnice impuse prin Caietul de Corespondenta propunerii tehnice cu Producator
Crt. sarcini specificatiile tehnice impuse prin Caietul de
sarcini
0 1 2 3
1 Denumire echipament: Separator de
hidrocarburi de 50 l/s
Separator hidrocarburi Debit nominal 50l/s
Racorduri Dn 300
Capacitate de stocare hidrocarburi 6250 litri
Capacitate stocare sediment 5000ltr
Capacitate retinere hidrocarburi 1715
2 Specificatii de performanta si conditii privind
siguranta in exploatare:
Separator pt. hidrocarburi organice executie
din PE, pentru montaj ingropat constructie
compacta, etansa, rezistent la ape uzate
agresive, prevazut cu sistem interior de
uniformizare debit apa uzata si decantare
grosier/ grasimi . Este prevazut cu doua guri de
inspectie .
3 Conditii privind conformitatea cu standardele
relevante: echipamentele oferite trebuie sa fie
executate In conformitate cu:
- ISO 9001,
- ISO 14001
conform DIN 1825
Agrement tehnic In Romania atIt din partea
firmei producatoare si/sau a firmei furnizoare
4 Conditii de garantie si post-garantie

GARANTIE:
garantia = 24 luni de la punerea In functiune
si/sau receptie
asigurare service In perioada de garantie si
postgarantie
In maxim 12 de ore de la notificare.
POST GARANTIE
asigurare service pe baza de CONTRACT DE
SERVICE si piese de schimb contra cost pe o
perioada de minim 10 ani de la data
fabricatiei
asigurare asistenta tehnica la montaj si punere In
functiune
asigurare piese de schimb In post garantie
5 Alte conditii specifice:
Firma ce livreaza echipamentele trebuie sa
asigure:
Asistenta tehnica la montaj si punerea In
functiune si/sau receptive a echipamentelor
ce fac obiectul prezentei licitatii.La livrare
echipamentele vor fi Insotite de urmatoarele
documente:
- Manual de Intretinere si exploatare
redactat In limba romana
- Certificate de calitate si garantie
cartea tehnica in limba romana sau engleza,
masuri specifice de tehnica securitatii muncii.
FISA TEHNICA NR.2
Utilajul, echipamentul tehnologic: Recuperator de caldura
sarcini
0 1 2 3
1 Denumire echipament: Recuperator de
caldura 3000mc/h
Putere nominal: Q=2950 mc/h
Presiune static externa max. : 320Pa
Curent max absorbit: 8,4 A
Presiune Sonora: 55 dB
Putere max:2 kW
Protectie IP54
Putere electrica 230/1/50 V/ph/Hz
Eficienta 51%

Dimensiuni :1650x600x1230 Lxhxl
Eficienta mare ,motor EC ,cu support
antivibrant inclus ,carcasa fsabricata din
Aluzinc detasabila complect,cu schimbatorul
de caldura
detasabil usor
- ISO 9001,
- ISO 14001
conform DIN 1825
GARANTIE:
garantia = 24 luni de la punerea In functiune
si/sau receptie
postgarantie
POST GARANTIE
fabricatiei
functiune
asigure:
documente:
FISA TEHNICA NR.3
Utilajul, echipamentul tehnologic: Statie de pompare format din 2 pompe
sarcini
0 1 2 3
1 Denumire echipament: Statie de pompare -2
pompe
2 x Pompa standard de inalta
eficienta
Debitul fiecarei pompe Q= 22 mc/h
Inaltimea de pompare al fiecarei
pompe H= 55 mCA
Puterea nominal : 5.5 kw
Racorduri aspiratie Dn50 ,refulare
Dn50
Grad de protectie IP 55
Greutate : 81 kg
Tensiune alimentare 3~400V/50Hz
Clasa de eficienta energetica A - Grad de
protectie IP 55
Pompa de circulatie cu rotor umed cu
cheltuieli minime de exploatare, destinata
pentru montaj pe conducta. Destinata pentru
toate instalatiile de Incalzire, ventilare si
climatizare( -10 C la +110 C). Cu reglajul
electronic al puterii integrat pentru presiune
diferentiala constanta/variabila. Cochilii
izolatoare termic, dotare de serie.
- ISO 9001,
- ISO 14001
GARANTIE: garantia = 24 luni de la punerea In
functiune si/sau receptie
postgarantie
POST GARANTIE
fabricatiei
functiune
asigure:
documente:
FISA TEHNICA NR.4
Utilajul, echipamentul tehnologic: Pompa pilot - statie pompare
sarcini
0 1 2 3
1 Denumire echipament: Pompa pilot
2 x Pompa standard de inalta
eficienta
Debitul fiecarei pompe Q= 4 l/s
Inaltimea de pompare al fiecarei
pompe H= 65 mCA
Puterea nominal : 1.5 kw
Racorduri aspiratie 1 ,refulare 1
1/4/
Greutate 30.3kg
protectie IP 54
Pompa de circulatie cu rotor umed cu
cheltuieli minime de exploatare, destinata
- ISO 9001,
- ISO 14001
GARANTIE: garantia = 24 luni de la punerea In
postgarantie
POST GARANTIE
fabricatiei
functiune
asigure:
documente:
FISA TEHNICA NR.5
Utilajul, echipamentul tehnologic: Grup pompare apa pluviala
sarcini
0 1 2 3
1 Denumire echipament: Grup pompare ape
pluviala
Grup de doua pompe legate in
paralel
2xDebitul fiecarei pompe Q= 180
mc/h
Inaltimea de pompare statie pompe
H=5 mCA
Puterea nominal : 2,2 kw
Racorduri aspiratie Dn125 ,refulare
Dn100
Turatie :1430 1/min
protectie IP 55
Statie hidrofor,statie cu 2 pompe, destinata
- ISO 9001,
- ISO 14001
GARANTIE:garantia = 24 luni de la punerea In
postgarantie
POST GARANTIE
fabricatiei
functiune
asigure:
documente:
GRAFIC ESALONARE INVESTITIE - FIZIC, EXPRIMAT VALORIC,
PE LUNI SI PE ACTIVITATI, AVANDU-SE IN VEDERE VARIANTA PROPUSA
Nr.
Faza executie ANUL I LUNI (MII EURO)
crt.
4012,144 mii euro I II III IV V VI VII VIII IX X
1 Amenajarea terenului 208,94
Amenajari pentru
protectia mediului si
2 21,824
aducerea la starea
initiala
3 Asigurarea utilitatilor 117,924
4 Constructii si instalatii 163,00 618,295 549,428 328,571 328,571 328,571 328,571 328,571 328,571 328,571
Montaj utilaje
5 2,1 2,24
tehnologice
6 Organizare de santier 28,396
TOTAL: 518,26 618,295 549,428 328,571 328,571 328,571 328,571 328,571 330,671 352,635
IV. ANALIZA COST BENEFICIU
4.1 Identificarea investitiei i definirea obiectivelor, inclusiv specificarea

perioadei de referint
4.2 Analiza optiunilor
4.3 Analiza financiar, inclusiv calcularea indicatorilor de performant
financiar: fluxul cumulat, valoarea actual net, rata intern de rentabilitate i
raportul cost-beneficiu
4.4 Analiza economic, inclusiv calcularea indicatorilor de performant
economic: valoarea actual net, rata intern de rentabilitate i raportul cost-
beneficiu
4.5 Analiza de senzitivitate
4.6 Analiza de risc
4.1 Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea

perioadei de referinta
Dezvoltarea economica a Municipiului Oradea, existenta in apropiere a

Centrului de afaceri pentru micii producatori din Piata Rogerius si a unitatilor
spitalicesti conduc la sporirea sistematica a nevoii de locuri de parcare si cresterea
exigentei populatiei in ceea ce priveste confortul, siguranta si protejarea mediului,
au determinat preocupari sustinute, pentru modernizarea si sistematizarea
parcarilor.
Obiectivul Construire parcare D+P si pasaj de legatura cu Piata Rogerius
amplasat in Oradea, Strada Corneliu Coposu, Judetul Bihor. Teritoriul luat in studiu
pentru investitia propusa este amplasat in zona intravilan a localitatii Oradea, in
partea nord-vestica a localitatii, avand front de aproximativ 120m la str. Corneliu
Coposu. Terenul este proprietatea Municipiului Oradea.
Dezvoltarea din ultimii ani a zonei Spitalul Pelican, Spitalul Oncologic,
Modernizarea Pietei Rogerius (in curs de derulare) etc. a dus la nevoia asigurarii
unui numar de locuri de parcare aferent functiunilor dezvoltate. Studiile de circulatie
evidentiaza ca aceasta zona este un punct critic al municipiului din punctul de
vedere al numarului de locuri de parcare existente.
Pentru a veni in sprijinul populatiei se propune realizarea unui parcaj cu regim
de inaltime demisol+parter neacoperit in zona platformei de parcare existente de-a
lungul strazii Corneliu Coposu si a terenului situat intre Spitalul Pelican si Spitalul
Municipal Dr. Gavril Curteanu.
Necesitatea investitiei se datoreaza:
lipsei locurilor de parcare in zona pentru personal medical aferent
spitalului Pelican si Spitalului Municipal Gavril Curteanu, a comerciantilor
din Piata Agroalimentara Rogerius;
punctelor de conflict in circulatia rutiera din zona;
Realizarea acestei investitii in localitatea Oradea va conduce la:

asigurarea unui numar corespunzator de locuri de parcare aferent
functiunilor dezvoltate in zona;
fluidizarea circulatiei auto si pietonale.
Analiza cost-beneficiu va identifica si cuantifica toate beneficiilor sociale
aparute ca urmarea implementarii Proiectului, in comparatie cu costurile
investitionale, precum si cele cu intretinerea si operarea investitiei.
Analiza cost-beneficiu va evalua gradul de rentabilitate economica a
investitiei, pe cand analiza financiara va estima masura in care proiectul are nevoie
de finatare.
4.2 Analiza optiunilor

Analiza cost-beneficiu va compara varianta Cu Proiect cu varianta Fara
Proiect.
a) Optiunea 1 Varianta Fara Proiect, scenariul de baz fa de care
beneficiile i costurile suplimentare ale scenariului cu proiect pot fi
msurate.
b) Optiunea 2 se realizeaza invetitia in conformitate cu Scenariul 1 -
Structura din beton armat prefabricat de la II.2 Descrierea investitiei b)
Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiii
pot fi atinse.
Varianta cu proiect prezinta avantajul de a asigura un numar
corespunzator de locuri pentru activitatile economice si sociale
desfasurate in zona pe care o va deservi parcajul.
4.3 Analiza financiar, inclusiv calcularea indicatorilor de performant

financiar: fluxul cumulat, valoarea actual net, rata intern de rentabilitate i
raportul cost-beneficiu
Intocmirea analizei financiare a proiectului s-a realizat conform cu

instructiunile din Manualul pentru identificarea, pregatirea si evaluarea proiectelor
mari de infrastructura regionala", precum si recomandarile din Ghidul pentru
analiza cost-beneficiu, pentru proiectele de investitii si publicat pe site-ul Directiei
Generale REGIO, coroborate cu prevederile documentului de lucru, al Comisiei
Europene, Orientari privind metolologia de realizare a analizei Costuri-Beneficii.
Metodologie
Valoarea in timp a banilor

Unul dintre cele mai importante aspecte ale evaluarii economice (sau
financiare) a unui proiect o reprezinta evaluarea monetara temporala.
Principiile valorii in timp a banilor au multe aplicatii practice, de la elaborarea
rogramelor de rambursare a imprumuturilor bancare si pana la decizii de
achizitionare de noi echipamente. Aceste evaluari se bazeaza pe metoda analizei
fluxurilor de numerar actualizate (DCF).
Axa temporala
Una dintre cele mai importante componente ale analizei valorii in timp a
banilor este axa temporala, care permite analiza vizuala si intuitiva a desfasurarii
temporale a investitiei.
Punctul 0 reprezinta momentul de start al analizei investitiei, iar n este ultimul
an de naliza. De asemenea, valorile i = 0, n pot fi zile, saptamani, luni, s.a.m.d.
Fluxurile de numerar se pot reprezenta direct sub numerele reprezentand
timpii, iar ratele dobanzilor aplicate pe perioada respectiva pot fi plasate deasupra.
Valoarea prezenta
Se pune intrebarea de cati bani este nevoie pentru a dispune de o suma Sn,
peste o perioada de n intervale temporale, cunoscandu-se ratele dobanzii in
perioadele i =1,n , care pot fi egale sau
nu.
Rata dobanzii folosita poate fi privita ca fiind rata de oportunitate a costului
capitalului.
Valoarea prezenta reprezinta suma de care ar trebui sa se dispuna in
prezent, pentru a obtine la inceputul perioadei n suma finala Sn, folosindu-se o rata
a dobanzii a priori (data).
Operatia de actualizare a unor fluxuri de numerar viitoare se numeste
discontare.
Suma initiala S0 (valoarea prezenta) rezulta din:
Se observa ca operatiile de scontare si discontare sunt complementare; ele

difera doar prin sensul de orientare pe axa temporala.
Indicatorii sintetici ai investitiei

Cele mai eficiente metode de evaluare financiara (economica) sunt cele
care se bazeaza pe ideea ca un EURO primit imediat este preferabil unui EURO
primit in viitor. Aceasta a dus la
dezvoltarea unor tehnici de actualizare a fluxurilor de numerar, care incorporeaza
valoarea in timp a banilor.
Valoarea Neta Prezenta

Una dintre aceste tehnici este metoda valorii actualizate nete (VAN). Etapele
acesteia sunt:
determinarea valorii actualizate a fiecarui flux de numerar, incluzand atat
intrarile cat si iesirile de numerar (inputuri si outputuri); actualizarea se face ca
rata de actualizare rata costului capitalului pentru proiectul respectiv;
insumarea algebrica a fluxurilor de numerar actualizate; acesta suma
reprezinta VAN (valoarea actualizata neta) a proiectului. (Acest calcul este
echivalent cu scaderea valorii actualizate a tuturor fluxurilor de numerar
viitoare din costul initial al proiectului);
daca valoarea neta actualizata este pozitiva, proiectul este acceptat; daca
valoarea neta actualizata este negativa, proiectul trebuie respins. Daca
doua proiecte se exclud reciproc, atunci cel cu valoare actualizata mai
mare trebuie acceptat.
Fie n-durata de analiza a Proiectului, i = 0, n un an de evaluare; fluxurile de
numerar nete estimate sunt X0, X1,..., Xn iar k reprezinta costul de oportunitate al
capitalului. Atunci valoarea neta prezenta se determina din:
Observatie: Costul capitalului k depinde de gradul de risc al proiectului, de

nivelul ratelor dobanzilor pe economie, etc. In prezent, valoarea recomandat
pentru k este de 5.5%, pentru analiza economica si 5%, pentru analiza financiara.
Ratiunea care sta la baza metodei valorii actualizate nete

Aceasta ratiune este extrem de simpla: atunci cand o entitate administrativa
doreste sa implementeze un proiect finantat din surse externe, valoarea acesteia va
creste cu suma reprezentata de valoarea actualizata neta a fluxurilor nete de
numerar. Astfel, daca valoarea actualizata neta a unui proiect este pozitiva,
cresterea valorii depaseste suma de fonduri externe necesare pentru finantarea
investitiei.
Rata Interna de Rentabilitate Economica

Rata interna de rentabilitate a investitiei-RIR (in engleza Internal Rate of
Return-IRR) este definita ca rata de actualizare a capitalului care face ca valoarea
actualizata a intrarilor nete de numerar, estimate in cadrul proiectului, sa fie egala
cu valoarea actualizata a costurilor (deci a
iesirilor de numerar).
Ecuatia care ofera valoarea pentru RIR se poate scrie:
Unde Xi reprezinta fluxul net de numerar, i = 0, n , cu n+1=perioada de analiza a

Proiectului (ani).
Observatie. Se observa ca metodele de calcul pentru VAN si RIR sunt similare:

daca in calculul VAN se cunoaste rata de actualizare a capitalului k, in calculul RIR
se face VAN=0, calculandu-se k=RIR, din aceeasi formula.
Toate aceste principii de lucru vor fi aplicate atat in cadrul analizei
financiare, cat si in cadrul analizei socio-economice.
RIRF negativa poate fi acceptata pentru anumite proiecte in cadrul
programelor de finantare externa - dar numai datorita faptului ca acest tip de
investitii reprezinta o necesitate, fara a avea insa capacitatea de a genera venituri
(sau genereaza venituri foarte mici): drumuri, statii de epurare, retele de canalizare,
retele de alimentare cu apa etc.
Acceptarea unei RIR financiara negativa este totusi conditionata de
existenta unei RIR economice pozitiva - acelasi concept, aplicat asupra beneficiilor
si costurilor socio-economice.
Investitia de capital
Ordonatorul principal de credite, pentru aceasta investitie, este Municipiul
Oradea, iar fondurile necesare realizarii investitiei vor fi obtinute de la bugetul local.
Valoarea investitiei totale de capital este de 16,305,630.00 LEI, esalonata pe
o perioada de 10 luni.
La analiza financiara, precum si la analiza cost-beneficiu se va considera
durata de implementare a investitiei ca fiind de 1 (un) an.
In cadrul analizei cost-beneficiu a fost luata in considerare o valoare
reziduala a Proiectului, reprezentand valoarea de revanzare a obiectivului, de
20% din valoarea investitie totale.
Valoare reziduala luata in calcul este de 20% din valoarea estimata a
investitiei de capital. Cuantumul costurilor de investitie, precum si esalonarea
corespunzatoare, sunt prezentate in continuare.
Total costuri de investitie (000 LEI)
Elemente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Terenuri 836.240
Investitia de baza 13,658.577
Echipament nou
Echipament uzat
(second hand)
Reparatii capitale
Proiectare si asistenta
tehnica 506.417
Alte cheltuieli de
investitie 1,304.395
Total active tangibile 16,305.629 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Licente
Patente
Alte cheltuieli pre-
operationale
Total cheltuieli pre-
operationale 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Costuri de investitie
(A) 16,305.629 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Numerar
Clienti
Stocuri
Datorii curente
Fond de rulment
Variatia fondului de
rulment (B) 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Inlocuiri
echipamente cu
durata scurta de
viata
Valoarea rezidual
(20% din total cost
investitional) -3,261
Alte elemente de
investitie (C) 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 -3,261
Total costuri de
investitie= A+B+C 16,305.629 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 -3,261
Ipoteze in evaluarea alternativelor
Prin perioada de referinta se intelege numarul maxim de ani pentru care se

fac prognoze in cadrul analizei economico-financiare. Prognozele privind evolutiile
viitoare ale proiectului trebuie sa fie formulate pentru o perioada corespunzatoare
in raport cu durata pentru care proiectul este util din punct de vedere economic.
Alegerea perioadei de referinta poate avea un efect extrem de important asupra
indicatorilor financiari si economici ai proiectului.
Astfel, pentru proiectul de fata, previziunile se vor efectua pe un orizont de
timp de 30 de ani.
Procentele de esalonare au fost stabilite conform cu Graficul de esalonare a
lucrarilor, tinand cont de valorile costurilor pe elemente, incluse in Devizul General
Estimativ al Proiectului. La elaborarea analizelor financiare s-a adoptat varianta
folosirii preturilor fixe, fara a se aplica un scenariu de evolutie pentru rata inflatiei la
moneda de referinta, si anume LEI, conform reglementarilor existente.
Ratele de discount (actualizare) folosite in estimarea rentabilitatii Proiectului
au fost de 5%, pentru analiza financiara, respectiv 5.5% pentru analiza socio-
economica.
O investitie este rentabila, din punct de vedere financiar, respectiv
economic, daca prezinta o rata interna de rentabilitate superioara ratei de
actualizare adoptate; echivalent, daca valoarea neta prezenta este pozitiva.
Investitia genereaza venituri financiare directe si este prevazuta introducerea
unui sistem de taxare a utilizatorilor parcajului. Beneficiarul, trebuie sa acopere
integral, din bugetul propriu suma necesara pentru investitie.
Evolutia prezumata a tarifelor
Pentru stabilirea veniturilor estimate ale acestei parcari se porneste de la

pretul actual al abonamentului de parcare din Municipiul Oradea, respectiv 70 lei si
o actualizare cu 5% in fiecare an pretului acestui abonament.
Pretul unei ore de parcare de la care se porneste aceasta estimare este cel
existent in prezent respectiv 2 lei care fiecare 4 ani este majorat cu 1 leu.
Gradul de ocupare de la care se porneste aceasta analiza este de 50% in
primul an de functionare si creste cu 5% in fiecare an, pana in anul 10 cand ajunge
la 90%. Din anul 10 pana in anul 30 gradul de ocupare este constant, respectiv de
90%.
O alta ipoteza a estimarii veniturilor este cea a ponderii veniturilor obtinute
din abonamente si a veniturilor din taxa de parcare. Astel, se estimeaza ca 65% din
locurile de parcare vor fi ocupate de autovehicule pe baza de abonament in timp
ce 35% din locurile de parcare vor fi ocupate de autovehicule care utilizeaza
tichete de parcare, plata prin intermediul SMS sau plata prin intermediul
automatelor de plata pentru parcare.
Evolutia estimata a veniturilor (000 LEI)
Element
e 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Venit
abona
mente 112.48 129.91 148.81 169.27 191.40 215.33 241.17 269.05 299.12 314.08 329.78 346.27 363.58 381.76 400.85 420.89 441.94 464.03 487.24 511.60 537.18 564.04 592.24 621.85 652.94 685.59 719.87 755.86 793.66
Venit
parcare
fara
abona 1,359.01,439.01,439.01,439.01,798.71,798.71,798.71,798.72,158.52,158.52,158.52,158.52,518.22,518.22,518.22,518.22,878.02,878.02,878.02,878.03,237.73,237.7
mente 399.72 439.69 479.67 779.46 839.42 899.38 959.33 6 0 0 0 5 5 5 5 0 0 0 0 5 5 5 5 0 0 0 0 5 5
Total 1,030.81,114.71,200.51,628.11,738.11,753.01,768.72,145.02,162.32,180.52,199.62,579.32,600.42,622.52,645.73,029.83,055.43,082.23,110.43,499.83,530.93,563.53,597.83,993.64,031.4
venituri 0 512.20 569.60 628.47 948.73 2 0 0 1 2 8 8 2 3 1 0 9 4 4 4 5 3 9 9 5 4 9 7 2 1
Evolutia estimata a gradului de ocupare si a valorii taxei de parcare (LEI)
Elemente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Valoare
aboname 70.0 73.5 77.1 81.0 85.0 89.3 93.8 98.5 103.4 108.5 114.0 119.7 125.7 132.0 138.6 145.5 152.8 160.4 168.4 176.8 185.7 195.0 204.7 215.0 225.7 237.0 248.9 261.3 274.4
nt 0 0 8 3 9 4 1 0 2 9 2 2 1 0 0 2 0 4 6 9 3 2 7 1 6 4 0 4 1
Valoare 1
ora
parcare 2 2 2 3 3 3 3 4 4 4 4 5 5 5 5 6 6 6 6 7 7 7 7 8 8 8 8 9 9
Grad
ocupare
parcare 50% 55% 60% 65% 70% 75% 80% 85% 90% 90% 90% 90% 90% 90% 90% 90% 90% 90% 90% 90% 90% 90% 90% 90% 90% 90% 90% 90% 90%
Estimarea costurilor de intretinere, conform scenariului asumat ('000 LEI)
Nr. Componenta 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27
Costuri
1 Utilitati 0.0 171.0 179.6 188.5 198.0 207.9 218.2 229.2 240.6 252.6 265.3 278.5 292.5 307.1 322.4 338.6 355.5 373.3 391.9 411.5 432.1 453.7 476.4 500.2 525.2 551.5 579.1
Cheltuieli
personal
2 (5 angajati) 0.0 122.4 128.5 134.9 141.7 148.8 156.2 164.0 172.2 180.8 189.9 199.4 209.3 219.8 230.8 242.3 254.5 267.2 280.5 294.6 309.3 324.8 341.0 358.1 376.0 394.8 414.5
Cheltuieli
3 deszapezire 0.0 12.0 12.6 13.2 13.9 14.6 15.3 16.1 16.9 17.7 18.6 19.5 20.5 21.6 22.6 23.8 24.9 26.2 27.5 28.9 30.3 31.8 33.4 35.1 36.9 38.7 40.6
Cheltuieli
4 salubritate 0.0 36.0 37.8 39.7 41.7 43.8 45.9 48.2 50.7 53.2 55.8 58.6 61.6 64.7 67.9 71.3 74.8 78.6 82.5 86.6 91.0 95.5 100.3 105.3 110.6 116.1 121.9
Cheltuieli
intretinere
(refacere
marcaje,
reparatii
5 instalatii) 0.0 24.0 25.2 26.5 27.8 29.2 30.6 32.2 33.8 35.5 37.2 39.1 41.0 43.1 45.3 47.5 49.9 52.4 55.0 57.8 60.6 63.7 66.9 70.2 73.7 77.4 81.3
Total 0.0 365.4 383.7 402.9 423.0 444.1 466.4 489.7 514.2 539.9 566.9 595.2 625.0 656.2 689.0 723.5 759.6 797.6 837.5 879.4 923.3 969.5 1,018.0 1,068.9 1,122.3 1,178.5 1,237.4 1
Evolutia prezumata a costurilor de operare
Costurile de operare sunt costuri aditionale generate de utilizarea investitiei,

dupa terminarea constructiei proiectului. In cazul prezentat aceste costuri de
operare constau in:
Intretinerea parcajului
Costul muncii vii pentru asigurarea unor conditii optime de parcare
Alte costuri de operare ale proiectului (administrative)
Pentru toate categoriile de costuri de intretinere a fost prevazuta o crestere
anuala a costurilor de 2%. In continuare sunt prezentate in detaliu fiecare din aceste
categorii de costuri.
In primul rand, cheltuielile de personal sunt estimate pentru 5 salariati cu un
salariu net lunar de 1200 lei. Totodata, valoarea acestei cheltuieli include si
contributiile datorate de angajat si angajator pe langa salariul net.
Cheltuielile cu utilitati cuprind cheltuielile cu energia si apa pentru instalatiile
ce deservesc aceasta parcare.
Initiatorul proiectului doreste prin realizarea acestei investitii obtinerea unor
beneficii de natura economica legate in principal de crearea de locuri de parcare
si reducerea timpului de trafic concretizata in competitivitate crescuta si facilitatea
accesului rezidentilor la unitatile de utilitate publica din aceasta zona. De
asemenea, proiectul este un raspuns la nevoile prezente si viitoare cu privirela
parcare din Municipiul Oradea.
Modelul financiar
Modelul de analiza financiara a proiectului va analiza cash-flow-ul financiar

generat de proiect, pe baza estimarilor costurilor investitionale, a costurilor cu
intretinerea, generate de implementarea proiectului, evaluate pe intreaga
perioada de analiza, precum si a beneficiilor (veniturilor) financiare generate (daca
este cazul).
Analiza financiara va considera doua cazuri:

1. Evaluarea profitabilitatii financiare a contributiei proprii, prin calculul
indicatorilor:
Venit actualizat net, calculat la nivelul contributiei proprii, notat VANF/K
Rata interna de rentabilitate calculata la nivelul contributiei proprii, notata cu
RIRF/K
2. Evaluarea profitabilitatii financiare a contributiei totale (inclusiv fondurile
nerambursabile), prin calculul indicatorilor:
Venit actualizat net, calculat la nivelul contributiei totale, notat VANF/C
Rata interna de rentabilitate calculata la nivelul contributiei proprii, notata cu
RIRF/C
Calculul Ratei Interne de Rentabilitate Financiare a Capitalului Propriu (a contributiei proprii) ('000 LEI)
Compone
nte 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
512. 569. 628. 948. 1,030 1,114 1,200 1,628 1,738 1,753 1,768 2,145 2,162 2,180 2,199 2,579 2,600 2,622 2,645 3,029 3,055 3,082 3,110 3,499 3,530 3,563 3,597 3,993 7,292
Intrari 2 6 5 7 .8 .7 .5 .1 .1 .1 .8 .0 .3 .5 .6 .4 .4 .5 .7 .8 .4 .3 .5 .9 .9 .6 .9 .6 .5
512. 569. 628. 948. 1,030 1,114 1,200 1,628 1,738 1,753 1,768 2,145 2,162 2,180 2,199 2,579 2,600 2,622 2,645 3,029 3,055 3,082 3,110 3,499 3,530 3,563 3,597 3,993 4,031
Venituri 2 6 5 7 .8 .7 .5 .1 .1 .1 .8 .0 .3 .5 .6 .4 .4 .5 .7 .8 .4 .3 .5 .9 .9 .6 .9 .6 .4
Valoare 3,261
reziduala .1
16,305 365. 383. 402. 423. 1,018 1,068 1,122 1,178 1,237 1,299 1,364 1,432
Iesiri .6 4 7 9 0 444.1 466.4 489.7 514.2 539.9 566.9 595.2 625.0 656.2 689.0 723.5 759.6 797.6 837.5 879.4 923.3 969.5 .0 .9 .3 .5 .4 .2 .2 .4
Contributi 16,305
a proprie .6
Costuri de
operare si
intrertiner 365. 383. 402. 423. 1,018 1,068 1,122 1,178 1,237 1,299 1,364 1,432
e 0.0 4 7 9 0 444.1 466.4 489.7 514.2 539.9 566.9 595.2 625.0 656.2 689.0 723.5 759.6 797.6 837.5 879.4 923.3 969.5 .0 .9 .3 .5 .4 .2 .2 .4
Flux de -
numerar 16,305 146. 185. 225. 525. 1,114 1,198 1,186 1,173 1,520 1,506 1,491 1,476 1,819 1,802 1,785 1,766 2,106 2,085 2,064 2,041 2,377 2,352 2,326 2,298 2,629 5,860
net .6 8 9 6 7 586.7 648.3 710.8 .0 .3 .2 .6 .1 .1 .5 .1 .8 .8 .0 .4 .5 .9 .3 .6 .5 .5 .2 .6 .4 .1
Rata
Interna
de
Rentabilit
ate
Financiar
aa
Capitalul
ui Propriu
(RIRF/K) 6.04%
Valoarea
actualizat
a neta
Financiar
aa
Capitalul
ui Propriu
(VNAF/K) 2,760.36 mii lei
Raportul
Beneficii /
Cost al
Capitalul
ui (B/C K) 0.17
Calculul Ratei Interne de Rentabilitate Financiare a Investitiei totale ('000 LEI)
Compone
nte 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
512. 569. 628. 948. 1,030 1,114 1,200 1,628 1,738 1,753 1,768 2,145 2,162 2,180 2,199 2,579 2,600 2,622 2,645 3,029 3,055 3,082 3,110 3,499 3,530 3,563 3,597 3,993 7,292
Intrari 2 6 5 7 .8 .7 .5 .1 .1 .1 .8 .0 .3 .5 .6 .4 .4 .5 .7 .8 .4 .3 .5 .9 .9 .6 .9 .6 .5
512. 569. 628. 948. 1,030 1,114 1,200 1,628 1,738 1,753 1,768 2,145 2,162 2,180 2,199 2,579 2,600 2,622 2,645 3,029 3,055 3,082 3,110 3,499 3,530 3,563 3,597 3,993 4,031
Venituri 2 6 5 7 .8 .7 .5 .1 .1 .1 .8 .0 .3 .5 .6 .4 .4 .5 .7 .8 .4 .3 .5 .9 .9 .6 .9 .6 .4
Valoare 3,261
reziduala .1
16,305 365. 383. 402. 423. 1,018 1,068 1,122 1,178 1,237 1,299 1,364 1,432
Iesiri .6 4 7 9 0 444.1 466.4 489.7 514.2 539.9 566.9 595.2 625.0 656.2 689.0 723.5 759.6 797.6 837.5 879.4 923.3 969.5 .0 .9 .3 .5 .4 .2 .2 .4
Contributi 16,305
a proprie .6
Costuri de
operare si
intrertiner 365. 383. 402. 423. 1,018 1,068 1,122 1,178 1,237 1,299 1,364 1,432
e 0.0 4 7 9 0 444.1 466.4 489.7 514.2 539.9 566.9 595.2 625.0 656.2 689.0 723.5 759.6 797.6 837.5 879.4 923.3 969.5 .0 .9 .3 .5 .4 .2 .2 .4
Flux de -
numerar 16,305 146. 185. 225. 525. 1,114 1,198 1,186 1,173 1,520 1,506 1,491 1,476 1,819 1,802 1,785 1,766 2,106 2,085 2,064 2,041 2,377 2,352 2,326 2,298 2,629 5,860
net .6 8 9 6 7 586.7 648.3 710.8 .0 .3 .2 .6 .1 .1 .5 .1 .8 .8 .0 .4 .5 .9 .3 .6 .5 .5 .2 .6 .4 .1
Rata
Interna
de
Rentabilit
ate
Financiar
aa
investitiei
totale
(RIRF/C) 6.04%
Valoarea
actualizat
a neta
Financiar
aa
investitiei
totale
(VANF/C) 2,760.36 mii lei
Raportul
Beneficii /
Cost al
Capitalul
ui (B/C C) 0.17
Nota: Rata de actualizare pentru Valoarea neta actualizata este de 5%.
Se obtin urmatorii indicatori globali, de evaluare a profitabilitatii financiare a

investitiei:
Pentru contributia proprie:
RIRF/K = 6,04%
VANF/K= 2,760.36 mii lei
Pentru contributia totala:
RIRF/C = 6,04%
VANF/C= 2,760.36 mii lei
Durabilitatea financiar a Investitiei Totale ('000 LEI)
Durabilit
atea
financiar
a
Investitie
i Totale 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
16,30 512 569 628 1,030 1,114 1,200 1,628 1,738 1,753 1,768 2,145 2,162. 2,180. 2,199. 2,579. 2,600. 2,622. 2,645. 3,029. 3,055. 3,082. 3,110. 3,499. 3,530. 3,563. 3,597. 3,993. 4,031.
INTRARI 5.6 .2 .6 .5 948.7 .8 .7 .5 .1 .1 .1 .8 .0 3 5 6 4 4 5 7 8 4 3 5 9 9 6 9 6 4
Contribu
tie 16,30
proprie 5.6
Venituri
din
exploat 512 569 628 1,030 1,114 1,200 1,628 1,738 1,753 1,768 2,145 2,162. 2,180. 2,199. 2,579. 2,600. 2,622. 2,645. 3,029. 3,055. 3,082. 3,110. 3,499. 3,530. 3,563. 3,597. 3,993. 4,031.
are 0.0 .2 .6 .5 948.7 .8 .7 .5 .1 .1 .1 .8 .0 3 5 6 4 4 5 7 8 4 3 5 9 9 6 9 6 4
16,30 365 383 402 1,018. 1,068. 1,122. 1,178. 1,237. 1,299. 1,364. 1,432.
IESIRI 5.6 .4 .7 .9 423.0 444.1 466.4 489.7 514.2 539.9 566.9 595.2 625.0 656.2 689.0 723.5 759.6 797.6 837.5 879.4 923.3 969.5 0 9 3 5 4 2 2 4
16,30
Investitia 5.6
Total
costuri
de
operare
si
intretiner 365 383 402 1,018. 1,068. 1,122. 1,178. 1,237. 1,299. 1,364. 1,432.
e 0.0 .4 .7 .9 423.0 444.1 466.4 489.7 514.2 539.9 566.9 595.2 625.0 656.2 689.0 723.5 759.6 797.6 837.5 879.4 923.3 969.5 0 9 3 5 4 2 2 4
Fluxul
net de 146 185 225 1,114 1,198 1,186 1,173 1,520 1,506. 1,491. 1,476. 1,819. 1,802. 1,785. 1,766. 2,106. 2,085. 2,064. 2,041. 2,377. 2,352. 2,326. 2,298. 2,629. 2,599.
numerar 0.0 .8 .9 .6 525.7 586.7 648.3 710.8 .0 .3 .2 .6 .1 1 5 1 8 8 0 4 5 9 3 6 5 5 2 6 4 0
Fluxul
net de
numerar 146 332 558 1,084 1,670 2,319 3,029 4,143 5,342 6,528 7,701 9,222 10,72 12,21 13,69 15,51 17,31 19,10 20,86 22,97 25,06 27,12 29,16 31,54 33,89 36,22 38,52 41,15 43,75
cumulat 0.0 .8 .7 .4 .1 .8 .1 .9 .9 .1 .4 .9 .0 8.1 9.6 5.8 5.5 8.3 3.4 9.7 6.2 2.1 6.4 8.0 5.6 8.1 4.3 2.9 2.3 1.3
Ultima linie, fluxul cumulat de numerar, arata faptul ca proiectul este durabil din punct de vedere financiar; acesta genereaza venituri financiare directe, iar, ca si intrari financiare, au fost
considerate valorile
monetare alocate de catre Beneficiar pentru sustinerea costurilor de intretinere si operare, conform scenariului adoptat.
Se apreciaza ca proiectul este unul sustenabil din punct de vedere financiar intrucat rezultatul cumulat al fluxurilor de nete de numerar generate pe parcursul intregului interval de prognoza
(30 de ani) este pozitiv.
4.4 Analiza economic, inclusiv calcularea indicatorilor de performant
economic: valoarea actual net, rata intern de rentabilitate i raportul cost-
beneficiu
Metodologie
Prin analiza economica se urmareste estimarea contributiei proiectului la
bunastarea economica a localitatii, regiunii sau tarii. Aceasta este realizata din
perspectiva intregii societati (municipiu, regiune sau tara), in loc de a considera
numai punctul de vedere al proprietarului infrastructurii.
In cazul de fata, desi beneficiarul proiectului de investitii este Municipiul
Oradea, practic de avantajele construirii si realizarii parcajului din municipiu va
beneficia intreaga comunitate locala.
Analiza financiara este considerata drept punct de pornire pentru realizarea
analizei socio-economice. In vederea determinarii indicatorilor socio-economici
trebuie realizate anumite ajustari pentru variabilele utilizate in cadrul analizei
financiare.
Principiile si metodologiile care au stat la baza prezentei analize cost-
beneficiu sunt in concordanta cu Guidance on the Methodology for carrying out
Cost-Benefit Analysis, elaborat de Comisia Europeana pentru perioada de
programare 2007-2013;
Analiza armonizata a proiectelor se refera la urmatoarele elemente:

Elemente generale: tehnici de evaluare, transferul beneficiilor, tratarea
impactului necuantificabil, actualizare si transfer de capital, criterii de
decizie, perioada de analiza a proiectelor, evaluarea riscului viitor si a
senzitivitatii, costul marginal al fondurilor publice, tratarea efectelor socio-
economice indirecte;
Costuri de mediu;
Costurile si impactul indirect al investitiei de capital (inclusiv costurile de
capital pentru implementarea proiectului, costurile de intretinere, operare
si administrare, valoarea reziduala).
Etapele necesare pentru realizarea unei analize socio-economice sunt
urmatoarele:
Pentru calculul factorilor de conversie se utilizeaza adesea o tehnica numita

analiza semi input-output (SIO). Analiza SIO foloseste tabele de intrari iesiri cu date la
nivel national, recensaminte nationale, sondaje cu privire la cheltuielile gospodariilor si
alte surse la nivel national, cum ar fi date cu privire la tarifele vamale, cotatii si
subventii. Aceasta analiza poate fi folosita si la calculul factorului de conversie
standard.
Desi factorul de conversie standard se determina in mod normal prin calcularea
factorilor de conversie corespunzatori sectoarelor productive ale unei economii, se
poate folosi si formula:
unde,
FCS = factor de conversie standard;
M = valoarea totala a importurilor in preturi
CIF la granita;
X = valoarea totala a exporturilor in preturi FOB la granita;
Tm = valoarea taxelor vamale totale aferente importurilor;
Sm = valoarea totala a subventiilor pentru importuri;
Tx = valoarea totala a taxelor la export;
Sx = valoarea totala a subventiilor pentru exporturi.
Pentru simplificarea calcului s-a folosit ca valoare a factorului de conversie

standard valoareamedie de circa 0,8. Cercetatorii Steve Curry si John Weiss au stabilit
in urma unor studii distincte din 13 tari in curs de dezvoltare ca FCS variaza intre 0,59 si
0,96 cu o valoare medie de circa 0,8.
FCS = 0,8
In calcularea pretului contabil (umbra) al fortei de munca se aplica urmatoarea

formula:
PCF = PPF x (1-u) x (1-t), unde:
PCF = Pretul contabil al fortei de munca
PPF = Pretul de piata al fortei de munca
u = Rata regionala a somajului
t = Rata platilor aferente asigurarilor sociale si alte taxe conexe
Factorul de conversie pentru materialele de constructie

Conform Tarifului Vamal al Romaniei, taxele vamale la importurile de materiale
de constructii variaza intre 10% - 15%.
FCmateriale de constructie importate = 0,8/1,15 = 0,70
Factorul de conversie pentru forta de munca

Acolo unde nu exista informatii statistice detaliate despre piata fortei de munca,
se sugereaza folosirea unei rate de somaj regionale ca baza pentru determinarea
pretului umbra pentru salarii. In acest caz se utilizeaza urmatoarea formula:
SW=FW x (1-u) x (1-t)
unde,
SW = pretul umbra salarii (shadow wage);
FW = pretul de piata al salariilor (finance wage);
u = rata de somaj regionala;
t = cotele de contributii la bugetul de stat pentru salarii.
FCforta de munca = (1-u) x (1-t) = (1-0,058) x (1-0,3) = 0,66
Ponderea costurilor cu forta de munca in total costuri operationale este de 40%.

Rezulta o rata a pretului umbra pentru costuri operationale de 0,86.
Preturi umbra pentru costuri investitionale

S-a presupus urmatoarea structura a costurilor investitionale:
Articole de cost Pondere Factor de conversie Rata pret umbra

Forta de munca 25% 0.66 0.17
Materiale de constructie
importate 10% 0.7 0.07
Materiale de constructie
autohtone 57% 0.8 0.46
Profit firma constructie 8% 0 0
TOTAL 100% 1
Rata de actualizare economica
Rata de actualizare economica, folosita si sub titulatura de rata de actualizare
sociala este folosita in procesul de actualizare a fluxurilor de numerar aferente analizei
economice. Aceasta a fost propusa de catre Comisia Europeana la nivelul de 5,5%
pentru tarile membre ale UE si de 3,5% pentru celelalte tari.
Ca atare, rata de actualizare sociala luata in considerare in prezenta analiza
economica este de 5,5%.
Rata Interna de Rentabilitate Economica

Calculul Ratei Interne de Rentabilitate Economica a Proiectului (RIRE) se
bazeaza pe ipotezele:
Toate beneficiile si costurile incrementale sunt exprimate in preturi constante
2015, in LEI;
EIRR este calculata pentru o durata de 30 ani a Proiectului. Aceasta include
perioada de constructie (2016), precum si perioada de exploatare, pana in
2035;
Viabilitatea economica a Proiectului se evalueaza prin compararea RIRE cu
Costul Economic real de Oportunitate al Capitalului (EOCC). Valoarea EOCC
utilizata in analiza este 5.5%. Prin urmare, proiectul este considerat fezabil
economic, daca RIRE este mai mare sau egala cu 5.5%.
Esalonarea Investitiei
Esalonarea investitiei s-a presupus a se derula pe o perioada de 1 an.
Beneficiile economice
Un aspect foarte important pentru realizarea unei analize socio-economice
adecvate il reprezinta modul in care sunt reprezentate sub forma monetara costurile si
beneficiile socio-economice. O corecta evaluare a acestora va conduce la obtinerea
unor indicatori economici in concordanta cu realitatile momentului.
Pentru stabilirea costurilor si beneficiilor socioeconomice, in functie de tipul de

proiect, trebuie analizate cu atentie mai multe aspecte:
beneficiarii directi si indirecti ai proiectului;
conexiunile intre rezultatele proiectului si ariile afectate de acesta, in mod
pozitiv sau negativ;
evolutia anumitor indicatori din sectorul (sectoarele) in care se actioneaza
prin proiect;
previziunile din sectorul/sectoarele de activitate asupra caruia/carora se
rasfrang rezultatele proiectului;
efectele colaterale ale activitatilor din proiect.
In continuare sunt enumerate succint beneficiile socio-economice directe si

indirecte identificate pentru acest tip de proiect, incat sa se defineasca cat mai
complet impactul socio-economic al proiectului:
Ameliorarea infrastructurii:
Reducerea costurilor de intretinere a insfrastructurii direct
Reducerea costurilor legate de mediul inconjurator direct
Reducerea timpilor de parcurs a autovehiculelor si persoanelor direct
Cresterea nivelului de trai al populatiei rezidente in in vecinatatea locatiei de

proiect:
Facilitatea asigurarii accesului la serviciile publice - salvare, pompieri, politie,
etc in perioada anotimpului rece indirect
Crearea locurilor de muna temporare pe perioada de implementare a
proiectului direct
Cresterea veniturilor bugetului local din impozitul pe venit - indirect o
Cresterea volumului investitiilor atrase - indirect
Au fost considerate pentru analiza economico-sociala doar o parte din

componentele monetare care au influenta directa. Pentru determinarea acestor
beneficii s-a aplicat acelasi concept de analiza incrementala, respectiv se estimeaza
beneficiile in cazul diferentei intre cazul cu proiect si fara proiect:
economii din reducerea timpilor de parcurs pentru persoane (VOT - value of
time);
Acesta este cea mai importanta categorie de beneficii ce se obtin direct de

catre participantii la trafic, din reducerea costurilor generalizate ale utilizatorilor de
drum, compuse din VOT (value of time).
Sumarul ipotezelor de baza este:

Scenariul macroeconomic considerat Mediu
(pesimist/mediu/optimist) M
Anul de baza pentru calculul costurilor si calcule de anul 2016
actualizare
Anul inceperii lucrarilor anul 2016
Durata lucrarilor an 1
Perioada de evaluare ani 30
Rata de actualizare (costul capitalului) % 25
Corectiile fiscale si preturile umbra

1. Realizarea corectiilor fiscale este necesara deoarece preturile de piata includ
taxe si subventii precum si unele transferuri de plati. Astfel, se au in vedere urmatoarele
corectii:
eliminarea din nivelul preturilor a TVA si a altor costuri indirecte;
eliminarea transferurilor pure catre indivizi, cum ar fi platile pentru asigurarile
sociale;
includerea in preturile pentru intrari a taxelor directe.
2. Corectiile pentru externalitati: pentru determinarea beneficiilor sau costurilor

externe care nu au fost luate in considerare in analiza financiara (costul si beneficiul
rezultat din impactul de mediu sau din cresterea standardului de viata pentru
populatia deservita).
3. De la preturi de piata la preturi contabile sau preturi umbra: pe langa

distorsiunile fiscale si externalitati, exista si alti factori care pot distorsiona preturile,
precum: regimurile de monopol, barierele comerciale, reglementari pe piata muncii
(salariul minim de exemplu), informatii incomplete. politicile guvernamentale
protectioniste sau de subventionare. Aceste elemente de distorsionare a pietei se pot
corecta cu ajutorul preturilor umbra, care reflecta costul de oportunitate pentru input-
urile utilizate in analiza si disponibilitatea de plata a consumatorilor pentru output-uri.
Preturile umbra trebuie sa reflecte costul de oportunitate si disponibilitatea de
plata a consumatorilor pentru bunurile si serviciile oferite de infrastructura respectiva.
Se considera ca pretul economic se stabileste astfel:
Pentru bunurile tangibile valoarea lor economica este data de pretul la
paritatea puterii de cumparare la nivel international (pretul de import);
Pentru factorii de productie (pamant, salarii) valoarea lor economica este
data de costul lor de oportunitate, respectiv costul pe care l-ar genera
absenta sau indisponibilitatea acestor factori de productie.
Preturile umbra se calculeaza prin aplicarea unor factori de conversie asupra

preturilor utilizate in analiza financiara.
Costuri economice si beneficii

Analiza Economica evalueaza fezabilitatea economica a proiectului, pe baza
economiilor la utilizatorii drumurilor, adica la costurile de exploatare si la timpul de
calatorie, dar si cele sociale.
Cele mai importante categorii de beneficii sunt cele din reducerea costurilor
generalizate ale utilizatorilor parcarii, respectiv VOT. Se analizeaza parcari, obtinand
fluxuri de costuri/beneficii pe durata proiectului. Indicatorii economici se determina
pentru toate alternativele;
Costurile economice
Costurile considerate sunt cele de investitie, precum si cele de intretinere si
reparatii pentru durata proiectului.
Costurile economice de Capital precum si cele Recurente (intretinere si
reparatii) sunt determinate de politicile de intretinere adoptate, asa cum au fost
definite in cadrul analizei financiare.
Analiza cost / beneficiu

Costul total de investitie considerat la analiza socio-economica este valoarea
totala a proiectului, ajustata de la valori financiare la valori economice aplicand
factorii de conversie descrisi anterior.
De asemenea, costurile economice de intretinere si operare au fost preluate din
cash-flow-ul financiar al Proiectului, transformati in valori economice folosind factorul
de conversie de 0.84. Acest factor de conversie exclude influeta factorului TVA in
valorile economice ale Proiectului.
Proiectul atinge o rata interna de rentabilitate economica (RIRE) de 6,83% si o
valoare neta prezenta (NPV) de 3,30 mil LEI, raportul B/C economic are valoarea de
0,20.
Beneficii
din
reducerea
timpului Beneficii
Venituri de Beneficii nete Beneficii nete
Anul de din parcurs totale nete actualizate
prognoza Costuri exploatare (VOT) neactualizate actualizate cumulate
2016 16.31 -16.31 -16.31 -16.31
2017 0.31 0.51 0.08 0.28 0.25 -16.06
2018 0.33 0.57 0.08 0.32 0.27 -15.78
2019 0.35 0.63 0.08 0.37 0.29 -15.49
2020 0.36 0.95 0.08 0.67 0.51 -14.97
2021 0.38 1.03 0.09 0.74 0.53 -14.44
2022 0.40 1.11 0.09 0.80 0.55 -13.89
2023 0.42 1.20 0.09 0.87 0.57 -13.32
2024 0.44 1.63 0.09 1.28 0.79 -12.53
2025 0.46 1.74 0.09 1.37 0.80 -11.73
2026 0.49 1.75 0.10 1.36 0.76 -10.98
2027 0.51 1.77 0.10 1.35 0.71 -10.27
2028 0.54 2.15 0.10 1.71 0.85 -9.42
2029 0.56 2.16 0.10 1.70 0.80 -8.61
2030 0.59 2.18 0.10 1.69 0.76 -7.85
2031 0.62 2.20 0.11 1.68 0.71 -7.14
2032 0.65 2.58 0.11 2.03 0.82 -6.32
2033 0.69 2.60 0.11 2.02 0.77 -5.55
2034 0.72 2.62 0.11 2.01 0.73 -4.82
2035 0.76 2.65 0.11 2.00 0.69 -4.13
2036 0.79 3.03 0.12 2.35 0.76 -3.37
2037 0.83 3.06 0.12 2.34 0.72 -2.65
2038 0.88 3.08 0.12 2.33 0.68 -1.97
2039 0.92 3.11 0.12 2.31 0.64 -1.33
2040 0.97 3.50 0.13 2.66 0.70 -0.63
2041 1.01 3.53 0.13 2.65 0.66 0.03
2042 1.06 3.56 0.13 2.63 0.62 0.65
2043 1.12 3.60 0.13 2.61 0.58 1.23
2044 1.17 3.99 0.14 2.96 0.63 1.86
2045 1.23 4.03 0.14 2.94 0.59 2.45
TOTAL
Rata de actualizare a capitalului 5.50%
VNAE 3.30 mil lei
RIRE 6.83%
B/C 0.20
4.5 Analiza de senzitivitate
Analiza de senzitivitate consta in determinarea intervalului de evolutie a
indicatorilor de profitabilitate, considerati pentru diferite scenarii de evolutie ai
factorilor cheie, in scopul testarii soliditatii rentabilitatii proiectului si pentru a-i ierarhiza
din punctul de vedere al gradului de risc.
Scopul analizei de senzitivitate este de a determina variabilele sau parametrii
critici ai modelului, ale caror variatii, in sens pozitiv sau in sens negativ, comparativ cu
valorile folosite pentru cazul optimal, conduc la cele mai semnificative variatii asupra
principalilor indicatori ai rentabilitatii, respectiv RIR si VNP; cu alte cuvinte influenteaza in
cea mai mare masura acesti indicatori.
Criteriul de distingere a acestor variabile cheie variaza conform specificului
proiectului analizat si trebuie determinat cu mare acuratete.
Este recomandabila adoptarea acelor indicatori a caror variatie absoluta de 1%
duce la o variatie a VNP de cel putin 1%.
Analiza socio-economica a condus la obtinerea urmatorilor indicatori de

eficienta ai investitiei:
Rata Interna de Rentabilitate Economica RIRE/K = 6,83 %
Venitul Net Actualizat VNAE/K = 3,30 mil Lei
Raportul VANE/Cost de investitie 0,20
Selectarea variabilelor cheie ale modelului (determinarea variabilelor critice)

In continuare, se va evalua gradul de variatie a acestor indicatori la variabilele
de influenta. Pentru fiecare categorie de venituri si cheltuieli se va considera o variatie
de 1% si se vor calcula variatiile corespunzatoare induse indicatorilor de eficienta, in
marime absoluta.
Se va evalua o variatie a valorilor totale anuale, pentru fiecare categorie de
costuri si beneficii. Tabelul urmator contine evaluarea gradului de influenta asupra
eficientei investitiei pentru fiecare dintre factorii de influenta.
Nr. Factori de Valoare Valoare RIR RIR Variatie VNP VNP Variatie
Crt. influent UM initiala Variatia modificata initial modificat RIR initial modificat VNP
1 Economii mil. 3.10 -1% 3.07 6.83% 6.96% 1.99% 3.30 3.59 8.83%
din LEI
reducerea
VOT
2 Cost de mil. 16.31 1% 16.47 6.83% 6.76% -1.03% 3.30 3.14 -4.69%
Constructie LEI
3 Costuri de mil. 19.58 1% 19.78 6.83% 6.87% 0.60% 3.30 3.37 2.32%
Intretinere si LEI
operare
4 Economii mil. 66.52 -1% 65.86 6.83% 6.73% -1.39% 3.30 3.04 -7.61%
din LEI
reducerea
veniturilor
de
exploatare
Pentru o variatie de 1% a fiecarui factor de influenta, grupati in 3 categorii de
beneficii si 2 de costuri s-au obtinut variatiile corespondente ale RIR (Rata Interna de
Rentabilitate) si VNP (Valoare Neta Prezenta).
Tabelul precedent arata ca, pentru variatia veniturilor din reducerea VOT
indicatorii de eficienta ai investitie vor evolua invers proportional, pe cand intre
categoriile de costuri, pentru costul de constructie RIR indicatorii de eficienta ai
investitie sunt invers proportionali, pe de alta parte, exista o relatie de proportionalitate
pentru costurile de intretinere.
Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects recomanda, asa cum am
vazut mai devreme, selectarea acelor variabile care induc o variatie de cel putin 1% a
VNP la o modificarea a valorii indicatorului de influenta de 1%.
Prin urmare, variabilele economiilor din reducerea VOT, costul de constructie si
costul de intretinere pot fi considerate ca fiind critice.
Analiza factorilor de influenta selectati
Indicele de
Factori de influent Variatia RIRE senzitivitate
Scadere Economii din reducerea
VOT -20% 6.96% 2%
Crestere Cost de Constructie 20% 5.57% -18%
Crestere Costuri de Intretinere si
operare 20% 6.29% -8%
Scadere Economii din veniturilor de

exploatare -20% 4.73% -31%
Variabila de influenta cu cea mai mare importanta in determinarea rentabilitatii

socioeconomice este reprezentata de Venituri din exploatare. Daca aceasta creste cu
mai mult de 20%, investitia nu mai este rentabila economic.
4.6 Analiza de risc
Principalele riscuri identificate in Matricea Cadru Logic a proiectului sunt

evidentiate in figura urmatoare:
Activitati Rezultate
Nivel 3
Nivel 4
Intarzieri in
(Pre-conditie) procedurile de
Existenta achizitii a
finantarii contractelor de
lucrari si servicii
Nivel 1 Nivel 2
Legislatie instabila Fara riscuri
Obiectiv Obiectiv
general specific
Nivelul 4. Pre-conditia necesara inainte de inceperea proiectului este obtinerea

finantarii. Aceasta presupune obtinerea tuturor aprobarilor si avizelor specificate in
Certificatul de Urbanism si Studiul de Fezabilitate pentru lucrarile ce urmeaza a fi
executate;
In cazul in care finantarea nu va exista din diverse motive, proiectul nu poate fi
implementat. Solicitantul va lua masurile necesare pentru a indeplini toate cerintele
necesare.
Nivelul 3. Riscurile abordate la acest nivel sunt legate de intarzieri in procedurile
de achizitii a contractelor de furnizare, servicii sau lucrari;
Respectarea graficului de organizare a procedurilor de achizitii reprezinta o
ipoteza care poate fi controlata prin proiect de catre echipa de implementare, dar in
acelasi timp, pot exista factori externi care sa produca decalaje fata de termenele
stabilite initial. Aceste conditii externe, necontrolabile prin proiect pot fi determinate,
de exemplu, de lipsa de interes a furnizorilor specializati pentru tipul de actiuni ce vor fi
licitate, refuzul acestora de a accepta conditiile financiare impuse de procedurile
legislatiei in vigoare sau neconformitatea ofertelor depuse, aspecte care pot conduce
la reluarea unor licitatii si depasirea perioadei de contractare estimate.
Nivel 2. Nu exista riscuri asumate la acest nivel.
Nivel 1. Riscurile abordate la acest nivel sun legate de legislatia instabila.

Acest aspect poate fi considerat un factor de risc in masura in care, din diverse
motive, revizuirea planului de dezvoltare urbana nu va tine cont de rezultatele ce se
vor obtine in urma implementarii proiectului propus.
Masuri de administrare a riscurilor
Procesul gestionarii riscurilor se desfasoara pe parcursul a trei etape principale:
a) identificarea;
b) evaluarea;
c) tratamentul (managementul) riscurilor.
a) Identificarea riscurilor
Principalele riscuri susceptibile sa afecteze proiectul se pot clasifica astfel:
riscuri interne - intarzieri in procedurile de achizitii a contractelor de furnizare,
servicii sau lucrari;
riscuri externe - legislatia instabila.
b) Evaluarea riscurilor
Aceasta etapa este utila in determinarea prioritatilor in alocarea resurselor
pentru controlul si finantarea riscurilor. Estimarea riscurilor presupune conceperea unor
metode de masurare a importantei riscurilor precum si aplicarea lor pentru riscurile
identificate.
Evaluarea riscurilor presupune cuantificarea dimensiunilor riscurilor potentiale,
prin delimitarea riscurilor functie de gravitatea consecintelor de producere a lor
abordare ordinala.
Abordarea ordinala a probabilitatii de aparitie a riscurilor proiectului s-a facut
functie de frecventa (probabilitatea de producere a evenimentului) si severitatea
consecintelor (impactul pe care il poate avea asupra proiectului fenomenul vizat). In
acest caz, pozitionarea riscurilor in diagrama riscurilor este subiectiva si se bazeaza
doar pe expertiza echipei de proiect.
Pentru aceasta etapa, esentiala este matricea de evaluare a riscurilor, in functie
de probabilitatea de aparitie si impactul produs. In acest caz, pozitionarea riscurilor in
diagrama riscurilor este subiectiva si se bazeaza doar pe expertiza echipei de proiect.
Tabel Diagrama riscurilor
Probabilitate
Scazuta Medie Ridicata
Impact
Nerespectarea
Posibile
termenelor de
neconcordante in
plata
strategia de
conform
Scazut dezvoltare a zonei
calendarului
in care va fi
prevazut
amplasata
Mediu legislativ
parcarea
incert
Conditii Intarzieri in
meteorologice procedurile de
nefavorabile achizitii a
Mediu
pentru realizarea contractelor
lucrarilor de de furnizare servicii,
constructii bunuri sau lucrari
Neincadrarea
efectuarii lucrarilor
de catre
Subutilizarea constructor in
parcarii graficul de timp
Ridicat
nou realizate aprobat si in
cuantumul
financiar stipulat in
contractul de
lucrari
Legenda:
Ignora riscul
Precautie la astfel de riscuri
Se impune un plan de actiune
Matricea poate fi folosita in stabilirea strategiei de management astfel:

a) riscurile din prima categorie (frecventa mica, severitate redusa) pentru acest tip
se recomanda tehnici de retinere a riscului;
b) pentru riscurile din a doua categorie (frecventa mica si severitate ridicata) ca de
exemplu Intarzieri in procedurile de achizitii a contractelor de furnizare, servicii sau
lucrari, este recomandata asigurarea, deoarece materializarea lor ar avea un
impact foarte puternic asupra proiectului;
c) pentru riscurile din a treia categorie (frecventa mare, severitate scazuta) se impun
a fi aplicate tehnici de control al riscului, in scopul reducerii frecventei de
producere. Tehnicile de control vor fi combinate cu tehnicile de retinere;
d) riscurile din ultima categorie (frecventa mare, severitate ridicata) ar trebui evitate.
(C) Tratamentul (managementul) riscurilor
Tehnici de control a riscului recunoscute in literatura de specialitate se impart in
doua mari categorii:
tehnici care reduc probabilitatea de aparitie a riscurilor (frecventa);
tehnici care reduc impactul riscurilor (severitatea).
Din categoria tehnicilor care reduc probabilitatea de aparitie a riscurilor fac

parte:
evitarea riscului;
prevenirea pierderilor.
Din categoria tehnicilor care reduc impactul riscurilor fac parte:
reducerea pierderilor;
dispersia expunerilor la pierderi;
transferul contractual al riscului.
Aceste tehnici de control a riscului pot fi adaptate la riscurile identificate la
proiect, astfel:
Matricea de management al riscurilor

Nr. Risc Tehnici de Masuri de management al riscurilor
crt. control
1 Conditii Reducerea In vederea reducerii impactului asupra
meteorologice riscului implementarii cu succes a investitiei, se
nefavorabile pentru recomanda o planificare riguroasa a
realizarea lucrarilor activitatilor proiectului si luarea in calcul a
de constructii unor marje de timp.
2 Intarzieri in Evitarea Presedintele Unitatii de Implementare a
procedurile de riscului Proiectului (UIP) va avea ca
achizitii a responsabilitate monitorizarea si controlul
contractelor de riscurilor, astfel incat activitatile din cadrul
furnizare servicii, proiectului sa fie adaptate imediat ce
bunuri sau lucrari intervin schimbari in circumstante sau se
produce un risc. Pentru a evita intarzierile
in organizarea procedurilor de achizitii,
graficul de realizare a acestora va fi atent
monitorizat, vor fi identificati din timp
posibilii furnizori si se va incerca o
comunicare cat mai transparenta cu
acestia.
3 Neincadrarea Evitarea Pentru ca acest risc sa poata fi prevenit
efectuarii lucrarilor de Riscului este necesar ca din etapa de elaborare
catre constructor in a documentatiei de finantare graficul
graficul de timp Gantt al proiectului si bugetul estimat de
aprobat si in costuri sa fie elaborate realist si pe baza
cuantumul financiar unor input-uri certe. In acest sens,
stipulat in contractul introducerea rezervelor financiare si de
de lucrari timp este o masura preventiva.
Reducerea In conditiile in care prevenirea acestui risc

riscului nu constituie o masura oportuna si
realista, in contractul incheiat cu
constructorul trebuie stipulate clauze de
penalitate si denuntare unilaterala.
V. SURSE DE FINANTARE ALE INVESTITIEI
Fondurile pentru realizarea investitiei se vor asigura din bugetul local.

Perioada de executie a lucrarilor de C+M propusa este de: 10 - luni, iar cea
efectiva de implementare a proiectului este de: 11 - luni.
Valoarea totala a investitiei este de 22.231.978 RON.
VI. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN

REALIZAREA INVESITITIEI
1. Numar de locuri de munca create in faza de executie: la executarea lucrarii

vor fi angrenati cca. 120 persoane pe durata executiei lucrarilor;
2. Numar de locuri de munca create in faza de operare, astfel:
5 persoane constand in personalul de administrare si intretinere al acestui
obiectiv;
VII. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI
VII.1. Valoarea totala (INV) inclusiv T.V.A. (mii lei):

22.231,978 mii lei din care: constructii montaj C+M 18.028,569 mii lei
VII.2. Estimarea totala a investiei (INV/C+M):

ANUL I 4.012,144 mii euro/4.012,144 mii euro;
VII.3. Durata fizica de executie:

10 - luni, iar durata totala de implementare: 11 - luni.
VII.4. Alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata

invesitia, dupa caz:
Persoane care vor fi angajate in urma investitiei, prin 3-persoane;

dezvoltarea sectorului de i.m.m. uri estimative
Persoane nou angajate in perioada de executie 120-persoane;
Persoane care administreaza 2-persoane;
Suprafata utila totala 5402,25 m2;
Suprafata desfasurata 10972,50 m2;
Volumul-constructiei 16.200,00 m3
VIII. AVIZE SI ACORDURI
1. Avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea si oportunitatea investitiei

Hotararea Consiliului Local al Municipiului Oradea nr. 47/29.01.2015;
2. Certificatul de urbanism nr. 92/16.01.2015 emis de Primaria Municipiului
Oradea pe intravilanul careia se realizaeaza investitia;
Intocmit,
S.C. POLIART S.RL.
Arh. Tivadar-Ianceu Daniel

Construire Parcare D+P Si Pasaj de Legatura Cu Piata Rogerius

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Construire Parcare D+P Si Pasaj de Legatura Cu Piata Rogerius

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU DE FEZABILITATE

CONSTRUIRE PARCARE D+P SI PASAJ DE

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ORADEA

Sef proiect: arh. Tivadar-Ianceu Daniel .

Arhitectura: arh. Tivadar-Ianceu Daniel .

Instalatii electrice: ing. Fumurescu Sorin .

Structura: ing. Costea Gelu .

CAPITOLUL A: PIESE SCRISE

II. Informatii generale privind proiectul:

III. Costurile estimative ale investitiei:

V. Sursele de finantare ale investitiei

VI. Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei:

VII. Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei:

VIII. Avize si acorduri de principiu:

III INSTALATII ELECTRICE:

IV INSTALATII SANITARE, TERMICE SI DE VENTILATIE:

I.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII: Prezenta tema in discutie se regaseste

II. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

II.1. SITUATIA ACTUALA SI INFORMATII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA CU

Necesitatea investitiei se datoreaza:

Realizarea acestei investitii in localitatea Oradea va conduce la:

b) Informatii despre autoritatea responsabila cu implementarea proiectului.

Zona metropolitana Oradea: Municipiul Oradea si 11 comune suburbane:

Persoana responsabila cu operatiunile financiare

Persoana responsabila cu achizitiile publice

a) Concluziile planului detaliat de investitii pe termen lung privind situatia

Prin implementarea acestui proiect se vor lua toate masurile necesare in

b) Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiii

S-au propus urmatoarele amenajari conform temei de proiectare elaborate de

Conform prevederilor Hotararii de Guvern 28 din 9 ianuarie 2008 se propune

STRUCTURA DIN BETON ARMAT PREFABRICAT

Structura din elemente prefabricate de beton consta dintr-un sistem spatial

STRUCTURA DIN BETON ARMAT MONOLIT CU PLANSEU TIP DALA

Se considera ca scenariul 1 este cel mai potrivit, constituindu-se in solutia optima

Avantajele Scenariului Recomandat

Pentru constructia propusa prin tema de arhitectura, structura de rezistenta cu

c) Descrierea constructiva, funcionala si tehnologica, dupa caz

Pentru stabilirea adancimii apelor subterane si a naturii terenurilor, necesare

Caracteristicile constructiilor propuse

Conform cod proiectare CR 1-1-3-2005 amplasamentul se ncadreaz ntr-o zon

Organizarea functionala se va realiza pe niveluri, astfel:

Constructia propusa va avea urmatoarea dispozitie functionala pe niveluri:

Suprafata utila totala : 5402,25 mp

II.3. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

b) statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat

c) situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala, reprezentand terenuri din

d) caracteristicile topografice si geofizice ale terenului de amplasament

Nivelul apei subterane

Valoarea de baza a presiunii conventionale pe stratul II, conform STAS 3300/2-85

Normative i coduri de referin

Dimensionarea i verificarea elementelor structurii

Masuri pentru indeplinirea parametrilor calitativi

Instructiuni tehnice generale

O mare importanta se va acorda si amenajarilor exterioare, care vor constitui un

Bazele proiectrii: La elaborarea proiectului se respect prevederile

La baza proiectului a stat tema de proiectare, planurile de arhitectur. Conform

Nivelul de performan al lucrrilor: Documentaia ntocmit asigur ndeplinirea

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC

Tabloul electric general se amplaseaz la demisol, n ncperea special

DISTRIBUIA ENERGIEI ELECTRICE

INSTALAIA DE ILUMINAT I PRIZE

Carcasa metalic a corpurilor de iluminat se leag la PE, cu excepia celor care

INSTALAII DE CURENI SLABI