Memoriu DSP

DOCUMENTAŢIE
TEHNICĂ
AVIZ
Directia de Sanatate
Publica Iași
Privind investiția:
Alimentare cu apă și rețea canalizare

în comuna Roșcani, județul Iași
Beneficiar: COMUNA ROȘCANI, JUDEŢUL IAȘI

MEMORIU TEHNIC
1. Informaţii generale privind obiectivul de investiţii
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

“Alimentare cu apă şi reţea canalizare în comuna Roşcani, judeţul Iaşi”
1.2. Ordonator principal de credite/investitor

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ŞI FONDURILOR
EUROPENE - Finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală
1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar)

Comuna Roşcani, judeţul Iaşi
1.4. Beneficiarul investiţiei

Comuna Roşcani, judeţul Iaşi
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate

Proiectant general: S.C. RIVA SYSTEMS S.R.L. IAŞI
Nr. Reg. Com J22/64/2015; CUI 33983780; e-mail: riva.systems@yahoo.com
2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiţii

2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil)
privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării obiectivului de investiţii
şi scenariile/opţiunile tehnico-economice identificate şi propuse spre analiză
Nu a fost elaborat Studiu de Prefezabilitate pentru sistemul de alimentare cu apă şi
reţea canalizare în comuna Roşcani (localităţile Roşcani şi Rădeni), judeţul Iaşi.
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri

instituţionale şi financiare
Obiectivele naţionale in conformitate cu Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană
Potrivit Articolului 20 “MĂSURI TRANZITORII” din PROTOCOLUL PRIVIND CONDIŢIILE
ŞI ARANJAMENTELE REFERITOARE LA ADMITEREA REPUBLICII BULGARIA ŞI ROMÂNIEI ÎN
UNIUNEA EUROPEANĂ (Protocol ce face parte integrantă din Tratatul de Aderare), României i
se aplică măsurile din Anexa VII la protocolul menţionat. Astfel, în cadrul Anexei VII punctul
9 “Mediul” litera C “Calitatea apei” punctul (4), se prezintă măsurile tranzitorii ce privesc
tratarea apelor urbane reziduale iar la punctul (5) măsurile tranzitorii care se referă la
calitatea apei destinate consumului uman.
Colectarea şi tratarea apelor urbane reziduale prin derogare de la dispoziţiile
articolelor 3, 4 şi 5 alineatul (2) din Directiva 91/271/CEE, cerinţele privind sistemele de
colectare şi tratare a apelor urbane reziduale nu se aplică în întregime pe teritoriul
României până la 31 decembrie 2018, în conformitate cu următoarele obiective
intermediare:
 la 31 decembrie 2013, conformarea cu dispoziţiile articolului 3 din directivă
trebuie realizată în aglomerările urbane cu un echivalent-locuitor mai mare de 10 000;
 la 31 decembrie 2015, conformarea cu dispoziţiile articolului 5 alineatul (2) din
directivă trebuie realizată în aglomerările urbane cu un echivalent-locuitor mai mare de 10
000.
România este obligată să asigure extinderea treptată a sistemelor de colectare

prevăzute la articolul 3 în conformitate cu următoarele niveluri minime generale de
echivalent locuitori:
– 61%, la 31 decembrie 2010;
– 69%, la 31 decembrie 2013;
– 80%, la 31 decembrie 2015.
Este de menţionat faptul ca art. 3 din Directiva 91/271/CEE prevede ca acolo unde
nu este justificată introducerea unui sistem de colectare fie din cauză că nu ar produce
beneficii de mediu, sau pentru că acesta ar implica un cost excesiv, vor fi utilizate sisteme
individuale sau alte sisteme corespunzătoare care să realizeze acelaşi nivel de protecţie a
mediului.
România este obligată să asigure extinderea treptată a tratării apelor reziduale
prevăzute la articolele 4 şi 5 alineatul (2) în conformitate cu următoarele niveluri minime
generale de echivalent-locuitor:
– 51%, la 31 decembrie 2010;
– 61%, la 31 decembrie 2013;
– 77%, la 31 decembrie 2015.
Guvernul României a adoptat Planul şi Programul de Implementare pentru Directiva

91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orăşeneşti modificată prin Directiva 98/15/CE.
Surse de finanţare
Proiectele şi studiile de dezvoltare sunt necesare pentru consolidarea capacităţii
instituţionale şi pentru realizarea obiectivelor identificate pentru dezvoltare durabilă PNDR
(2014-2020) Submăsura sM 7.2. – Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructura de bază
la scară mică.
Obiectivele submăsurii 7.2 sunt:
- Crearea infrastructurii rutiere de interes local şi o infrastructură de apă/apă uzată
îmbunătăţite;
- Îmbunătăţirea condiţiilor de trai pentru populaţia rurală şi la stoparea fenomenului
de depopulare din mediul rural.
Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), coordonat de Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Administraţiei Publice.
Programul PNDL face parte dintr-o serie de instrumente de finanţare destinate
dezvoltării locale şi coordonate de către MDRAP. Multe dintre obiectivele de investiţii incluse
în PNDL pot fi finanţate şi prin fonduri de la UE.
În conformitate cu reglementările cuprinse în Planul de amenajare a teritoriului
naţional, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi alte autorităţi publice
derulează diverse programe de investiţii în infrastructura locală cu caracteristici diferite
privind eligibilitatea, finanţarea, decontarea şi monitorizarea acestora.
De asemenea, s-a constatat necesitatea luării unor măsuri care să asigure un climat
investiţional atractiv pentru localităţile României, care să ducă la creşterea numărului de
locuri de muncă, precum şi necesitatea asigurării standardelor de calitate a vieţii, necesare
populaţiei, în domeniul serviciilor publice, cu atât mai mult cu cât România s-a angajat ca
până în anul 2015 pentru sistemele de alimentare cu apă şi până în anul 2018 pentru sisteme
de canalizare şi staţii de epurare să asigure localităţilor din România conformarea la
legislaţia din domeniul mediului prin dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată, în caz
contrar putând fi declanşată procedura de infringement.
Obiectivul comun al acestor programe vizează dezvoltarea echilibrată a
infrastructurii rezultând în revitalizarea comunelor şi a satelor componente ale municipiilor
şi oraşelor.
În urma analizelor, pe care le face Direcţia de sănătate Publică, rezultă că apele

freatice din toată comuna Roşcani conţin nitriţi şi nitraţi, motiv pentru care se justifică
promovarea investiţiei sus amintite.
Investiţia va contribui la îndeplinirea angajamentelor luate de România prin
documentele de aderare la UE, în special a celor din Capitolul 22, Mediu şi va asigura
conformarea cu Directiva UE privind apa de băut, transpusă în legislaţia României prin
Legea 458/2002, modificate şi completată de Legea 311/2004 şi cu Directiva privind
apele uzate urbane, transpusă în legislaţia română prin HG 188/2002, şi normele incluse
(NTPA 011, NTPA 002, NTPA 001).
Următoarele obiective specifice vin în susţinerea obiectivului general:

1. Conformarea cu Directiva 98/83/EEC privind calitatea apei destinate consumului
uman, transpusă în legislaţia româneasca prin Legea 458/2002, modificate şi completată de
Legea 311/2004;
2. Sursa de apă utilizată pentru potabilizare trebuie să asigure necesarul pentru
populaţia deservită, în condiţiile de calitate conform NTPA-013/2002, Normele de calitate
pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare;
3. Funcţionarea sistemului public de alimentare cu apă se va încadra în parametrii
estimaţi, atât din punct de vedere capacitiv cât şi calitativ, în vederea eliminării
disfuncţionalităţilor şi perioadelor de întreruperi, furnizării apei de calitate corespunzătoare
şi la un preţ (tarif) rezonabil;
4. Conformarea cu Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane,
transpusă în legislaţia românească prin HG 188/2002 care prevede colectarea, epurarea şi
evacuarea apelor uzate din toate aglomerările cu peste 2.000 locuitori echivalenţi şi
termenele limită pentru implementare, în funcţie de mărimea aglomerărilor umane şi de
caracteristicile receptorilor naturali:
 epurare secundară pentru aglomerări mai mici de 10.000 l.e.
 epurare terţiara pentru aglomerări cu peste 10.000 l.e
5. Luând în consideraţie populaţia localităţii, studiul prevede realizarea unei

facilităţi care să asigure epurarea apelor uzate cu un randament de epurare corespunzător
astfel încât efluentul final evacuat în emisar să îndeplinească condiţiile de calitate cerute de
NTPA-001/2002 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate
industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali.
2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor
Localităţile Rădeni şi Roşcani cu o populaţie de 1760 locuitori, localităţi componente
din comuna Roşcani nu dispune de sistem centralizat de alimentare cu apă şi canalizare
menajeră, se impune ca necesară înfiinţarea sistemului centralizat de alimentare cu apă,
canalizare şi epurare ape uzate pentru a asigura condiţii igienico-sanitare corespunzătoare la
toţi locuitorii.
Zonele rurale din România prezintă o importanţă deosebită din punct de vedere
economic, social şi cultural. Dezvoltarea durabilă a acestora este indispensabilă în procesul
de îmbunătaţire a condiţiilor existente şi a serviciilor de bază, prin dezvoltarea
infrastructurii şi a unui cadru legislativ favorabil acesteia.
În conformitate cu reglementările cuprinse în Planul de amenajare a teritoriului
naţional, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi alte autorităţi publice
derulează diverse programe de investiţii în infrastructura locală cu caracteristici diferite
privind eligibilitatea, finanţarea, decontarea şi monitorizarea acestora.
De asemenea, s-a constatat necesitatea luării unor măsuri care să asigure un climat
investiţional atractiv pentru localităţile României, care să ducă la creşterea numărului de
locuri de muncă, precum şi necesitatea asigurării standardelor de calitate a vieţii, necesare
populaţiei, în domeniul serviciilor publice.
Obiectivul comun al acestor programe vizează dezvoltarea echilibrată a
infrastructurii rezultând în revitalizarea comunelor şi a satelor componente ale municipiilor
şi oraşelor.
Potenţialului României de creştere este foarte ridicat iar soluţia cheie constituie o
serie de intervenţii care să vizeze nevoile specifice ale zonelor dezvoltate şi a celor slab
dezvoltate.
Acest ansamblu de măsuri sunt planificate şi promovate de autorităţile
administraţiei publice locale şi centrale reprezentând politica de dezvoltare regională.
Situaţia actuală
Comuna Roşcani este situată la aproximativ 40 km faţă de municipiul Iaşi, iar
legatura se realizează pe reţeaua rutieră construită din DC 7 şi DN 24.
Teritoriul administrativ al comunei este limitat la est de comuna Trifleşti, la sud de
comuna Probota, la vest de teritoriul comunelor Vlădeni şi Andrieşeni, iar la nord se
învecinează cu comuna Bivolari.
Numele localitatilor aflate in administratie: Rădeni şi Roşcani
Măsurile prevăzute în prezenta lucrare constau în investiţii specifice pentru
îmbunătăţirea infrastructurii de apă potabilă şi apă uzată, având ca obiective:
 realizarea reţelelor de alimentare cu apă;
 rezolvarea sursei de apă şi a tratării şi înmagazinării apei potabile;
 realizarea unui sistem de distribuţie a apei;
 realizarea reţelelor de colectare a apelor menajere;
Posibilităţile reale de dezvoltare ale turismului din localitate sunt în prezent

afectate de nivelul scăzut de dezvoltare a infrastructurii, în special alimentarea cu apă,
canalizarea şi epurarea apelor uzate. Neglijarea acestor aspecte au efecte negative în
ceea ce priveşte dezvoltarea ca sector economic, a agroturismului.
Localităţile Rădeni şi Roşcani nu dispun nici până în prezent de un sistem centralizat
de alimentare cu apă şi canalizare ape uzate.
În acest sens, studiul de fezabilitate vizează realizarea canalizării în sistem
separativ a apelor uzate menajere a tuturor străzilor ce vor fi (în localităţile Rădeni şi
Roşcani) alimentate cu apă potabilă, şi prevede posibilităţile tehnice şi economice de
realizare a epurării apelor uzate menajere provenite de la localităţile mai sus menţionate.
Oportunitatea investiţiei este justificată şi prin conţinutul de lucrări prevăzut în
Planul Urbanistic General (P.U.G.) completat de Planul Urbanistic Zonal (P.U.Z.) al
comunei Roşcani şi prin prevederile Master Planului Regional.
În consecinţă, datorită sistemului actual de alimentare cu apă potabilă, în zonă există
permanent un potenţial pericol epidimiologic şi de creştere în organism a conţinutului în unele
substanţe nocive pentru sănătate (nitriţi, nitraţi, pesticide, detergenţi, etc.)
În ceea ce priveşte calitatea apei spunem că apa prezintă un grad ridicat de

poluare, apa freatică prezintă o concentraţie ridicată de nitraţi ce afectează sănătatea
populaţiei.
Existenţa premisei de realizare a sistemului centralizat de alimentare cu apă,
construirea de noi locuinţe cu un grad ridicat de confort şi creşterea gradului de confort al
locuinţelor deja existente, înfiinţarea unei reţele de canalizare, face necesară şi obligatorie
racordarea la staţia de epurare existentă amplasată pe teritoriul localităţii Cârniceni,
judeţul Iaşi.
În aceste condiţii se impune, ca o necesitate stringentă, introducerea unui sistem de
alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor Rădeni şi Roşcani prin aceasta, scoaterea
locuitorilor comunei de sub stresul lipsei de apă, în paralel cu crearea unor condiţii minime de
igienă sanitară.
În prezent alimentarea cu apă a populaţiei precum şi a instituţiilor publice a

localităţilor Rădeni şi Roşcani, se realizează integral din fântâni, apa îndeplinind mai
mult sau mai puţin indicatorii de potabilitate; cantitativ în ultima perioadă de timp sau
înregistrat deficienţe de debit apă (fântâni vechi colmatate, scăderi ale nivelului apei
freatice, secetă etc.). Din punct de vedere al colectării, transportului şi tratării apelor
uzate – sistem de canalizare (reţea de canalizare), acesta este practic inexistent.
2.4. Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung
privind evoluţia cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii
Prin realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă, canalizare şi epurare
ape uzate se asigură dezvoltarea activităţilor economice de pe raza comunei, o îmbunătăţire
a condiţiilor de viaţă şi a standardelor de muncă, fapt care va contribui într-o mare măsură
şi la menţinerea populaţiei şi a forţei de muncă la nivel local ceea ce va duce la creşterea
nivelului de dezvoltare economică şi a nivelului de trăi în zonă.
Investiţiile de mediu reprezintă o contribuţie importantă la rezolvarea problemelor
economice şi sociale în România: la protecţia sănătăţii, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi
stimularea dezvoltării economice. Pentru a contribui la dezvoltarea regiunilor, România
trebuie să facă investiţii semnificative în infrastructura de mediu, în special în sectoarele
apă, deşeuri şi calitatea aerului.
Obiectul acestei investiţii îl constituie îmbunătăţirea infrastructurii de alimentare cu
apă şi apă uzată prin realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare pe
aproximativ 90 % ÷ 95 % din întreaga comună.
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice

Înfiinţarea sistemului centralizat de alimentare cu apă, canalizare şi epurare ape
uzate a localităţilor Rădeni şi Roşcani va contribui în mod substanţial la îmbunătăţirea
gradului de igienă şi comfort al populaţiei şi la protecţia mediului. Acest lucru se va realiza
prin creşterea siguranţei în exploatare şi posibilitatea asigurării de către operatorul S.C.
APAVITAL S.A. IAŞI a unor servicii de calitate în furnizarea serviciilor de alimentare cu apă şi
canalizare, în conformitate cu legislaţia română şi a UE.
3. Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-

economice pentru realizarea obiectivului de investiţii*2)
Pentru fiecare scenariu/opţiune tehnico-economic(ă) se vor prezenta:
3.1. Particularităţi ale amplasamentului:

a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului,
dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietăţii sau titlul de proprietate, servituţi,
drept de preempţiune, zonă de utilitate publică, informaţii/obligaţii/constrângeri extrase
din documentaţiile de urbanism, după caz)
Comuna Roşcani este situată la aproximativ 40 km faţă de municipiul Iaşi, iar
legătura se realizează pe reţeaua rutieră construită din DC 7 şi DN 24.
Teritoriul administrativ al comunei este limitat la est de comuna Trifeşti, la sud de
comuna Probota, la vest de teritoriul comunelor Vlădeni şi Andrieşeni, iar la nord se
învecinează cu comuna Bivolari.
Amplasamentul pentru sistemul centralizat de alimentare cu apă, canalizare, staţii
de pompare ape uzate este intravilanul şi extravilanul localităţilor Rădeni şi Roşcani.
b) relaţii cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile

Căile de acces pentru realizarea obiectivului de investiţii sunt însăşi străzile pe care
sunt prevăzute reţelele de alimentare cu apă şi reţelele de canalizare. Nu este necesară
execuţia de căi de acces provizorii având în vedere faptul că toate lucrările sunt realizate pe
străzile şi drumurile existente ale localităţilor Rădeni şi Roşcani.
c) orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale

sau construite
Orientările obiectivelor analizate sunt conform planului de amplasare în zonă,
respectiv a planurilor de situaţie şi rămân cele existente.
Reţeaua de alimentare cu apă şi reţeaua de canalizare urmăreşte traseul străzilor,
fiind pozate sub adâncimea minimă de îngheţ conform STAS 6054/77.
Reţeaua de canalizare va avea o pantă care să asigure o funcţionare optimă a
sistemului de canalizare, astfel încât să asigure o viteză de autocurăţire a canalului sau
viteza minimă admisă pentru apele uzate menajere.
d) surse de poluare existente în zonă
În momentul de faţă principala sursă de poluare a aerului existentă în zonă o
constituie autovehiculele care circulă pe străzile respective. Poluarea apei subterane se
datorează folosirii îngrăşămintelor chimice în agricultură, existenţei unor fose rudimentare
folosite de gospodăriile locale, dar şi datorită structurii solului. Elementele cele mai
poluante sunt fierul, manganul, nitraţii şi nitriţii.
e) date climatice şi particularităţi de relief

Clima caracteristică comunei Roşcani se încadrează în tipul de climă temperat
-continentală de nuanţă excesivă, specifică Podişului Moldovei. Teritoriul comunei aparţine
zonei de climat temperat-continental cu puternice influenţe ale maximului baric al Azorelor
în timpul verii şi a celui euro-asiatic în perioada friguroasă. Din observaţiile meteorologice
plurianuale se constată că din punct de vedere termic zona analizată este caracterizată prin
temperaturi medii anuale de 9-10°C. Temperatura minimă a aerului coboară pana la cca.
-20°C în lunile de iarnă şi atinge valori maxime de cca. +39°C în cele de vară. Cea mai caldă
lună a anului este iulie (21°C; 20°C), iar cea mai rece, ianuarie (-4,00°C).
Precipitaţiile atmosferice influenţează în mod evident reţeaua hidrografică de
suprafaţă şi adâncime. Distanţa destul de mare de ocean şi particularităţile condiţiilor
naturale regionale şi locale impun zonei analizate un regim temperat-continental cu
cantităţi medii de precipitaţii destul de reduse, 500-700 mm/an, cu un maxim în luna iunie
şi un minim în februarie-martie.
Aportul principal la volumul mediu anual îl au precipitaţiile sub formă lichidă din
perioada de vară (70 %). În perioada rece a anului, datorită frecvenţei mari a maselor de aer
continental uscat şi a slăbirii convecţiei termice, cantitatea de precipitaţii scade la 30 % din
totalul anual.
Frecvenţa mare şi abundenţa precipitaţiilor atmosferice din ultimii 2-3 ani, au
constituit cauza principală a unor fenomene destructive cum ar fi: alunecări de teren,
creşteri ale nivelului apelor subterane şi de suprafaţă, inundaţii, eroziunea solurilor etc. Pe
de altă parte au fost şi lungi perioade de secetă cauzate de procesele atmosferice
anticiclonice şi advecţia aerului cald de origine tropical-continentală sărac în vapori de apă.
Factorii climatogeni resimţiţi pe plan local sunt următorii:
- radiaţia solară;
- aşezarea geografică;
- dinamica generală a atmosferei;
- energia şi gradul de fragmentare al reliefului;
- natura suprafeţei subiacente;
- temperatura aerului: dintre elementele climatice temperatura aerului este
elementul climatic care redă cel mai fidel influenţa factorilor climatogeni. Media
multianuală este de 9,3oC, iar amplitudinile termice vară-iarnă sunt foarte accentuate. De
asemenea, în zonă mai sunt caracteristice şi inversiunile de temperatură cauzate de
diferenţa de altitudine a reliefului şi de existenţa unei atmosfere urbane mai calde decât a
împrejurimilor;
- precipitaţiile atmosferice: teritoriul comunei primeşte cantităţi medii anuale de
precipitaţii cu valori medii moderate. Media multianuală este de 533,7 mm. Aceste
precipitaţii se caracterizează printr-o mare variabilitate în timp, pusă în evidenţă fie printr-
o frecvenţă şi o abundenţă excesivă, fie, dimpotrivă, printr-un deficit pluviometric sau chiar
printr-o absenţă totală un timp îndelungat.
Un alt aspect legat de regimul precipitaţiilor este frecvenţa fenomenului de secetă.
Adâncimea de îngheţ se consideră la - 0,90 m, de la cota terenului natural sau
amenajat.
f) existenţa unor:
- reţele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în
care pot fi identificate – NU ESTE CAZUL
- posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe

amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul
existenţei unor zone protejate sau de protecţie – NU ESTE CAZUL
- terenuri care aparţin unor instituţii care fac parte din sistemul de apărare, ordine
publică şi siguranţă naţională – NU ESTE CAZUL
g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic
elaborat conform normativelor în vigoare, cuprinzând:
(i) date privind zonarea seismică
Din punct de vedere al macrozonării seismice, conform P100-1/2013, comuna
Roşcani, se încadrează în următorii parametri:
- acceleraţia terenului pentru proiectare: ag = 0,20g;
- perioada de colţ: Tc = 0,7s;
- regiunea se încadrează în gradul 71 de zonare seismică după scara MSK.
(ii) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea

convenţională şi nivelul maxim al apelor freatice
Pe traseele reţelelor (de alimentare cu apă potabilă şi cele de canalizare pentru
apele menajere) s-au executat 7 foraje geotehnice (notate de la F1 - F7) şi 6 penetrări
dinamice continue (notate cu P1-P6), lucrări geotehnice amplasate conform anexelelor grafice
nr. 1.1.; 1.2.1 - 1.2.3.
Penetrare dinamică nr.1 amplasată conform anexei grafice nr.1.2.1 m, faţă de C.T.N.
0,00 – 0,20 m = 0,20 m: sol vegetal;
0,20 – 0,90 m = 0,70 m: praf argilos cafeniu;
0,90 – 4,00 m = 3,10 m: argilă prăfoasă;
4,00 – 6,00 m = 2,00 m: praf argilos slab nisipos.
Nivelul hidrostatic a fost interceptat în penetrare la adâncimea de 1,80 m, faţă de

C.T.N. Valorile obţinute prin analize arată că depozitul geologic format din argilă prăfoasă,
plastic consistentă este nivelul pe care se va executa fundaţia construcţiei hidrotehnice,
stratul prezentând caracterisitici corespunzătoare pentru fundarea obiectivului.
Având în vedere caracteristicile geomecanice şi granulometrice ale stratului de
fundare, rezultă că aceasta nu va pune în viitor probleme geotehnice de stabilitate.
REŢELE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE
Forajul geotehnic nr.2 amplasat conform anexei grafice nr.1.2.2 m, faţă de C.T.N.
0,00 – 1,10 m = 1,10 m: praf argilos cafeniu închis, cu intercalaţii feruginoase şi slab
conţinut de materie organică, plastic consistent, din care s-a
prelevat proba geotehnică nr. 1 (1,00 m), ale cărei caracteristici
geotehnice sunt prezentate în anexa grafică nr.5;
1,10 – 4,00 m = 2,90 m: argilă prăfoasă negricioasă slab nisipoasă, cu conţinut de

Materie organică, plastic moale, din care s-a prelevat proba
geotehnică nr. 2 (2,50 m), ale cărei caracteristici geotehnice sunt
prezentate în anexa grafică nr.6.
Nivelul hidrostatic a fost interceptat în foraj la adâncimea de 2,00 m, faţă de C.T.N.
0,00 – 1,10 m = 1,10 m: praf argilos;
1,10 – 4,50 m = 3,40 m: argilă prăfoasă slab nisipoasă;
4,50 – 5,00 m = 0,50 m: praf argilos.
Nivelul hidrostatic a fost interceptat în penetrare la 1,70 m faţă de C.T.N.
0,00 – 0,20 m = 0,20 m: sol vegetal;
0,20 – 0,90 m = 0,70 m: praf slab argilos cafeniu închis, plastic vârtos;
0,90 – 1,70 m = 0,80 m: argilă prăfoasă cafeniu închis, cu intercalaţii feruginoase, plastic
consistentă, din care s-a prelevat proba geotehnică nr. 1 (1,00
m), ale
cărei caracteristici geotehnice sunt prezentate în anexa grafică
nr.7;
1,70 – 3,00 m = 1,30 m: argilă prăfoasă negricioasă, cu conţinut de materie organică, din
care s-a prelevat proba geotehnică nr. 2 (2,50 m), ale cărei
caracteristici geotehnice sunt prezentate în anexa grafică nr.8.
Nivelul hidrostatic a fost interceptat în foraj la 2,00 m faţă de C.T.N.
0,00 – 0,30 m = 0,30 m: sol vegetal;
0,30 – 1,40 m = 1,10 m: argilă prăfoasă cafenie slab nisipoasă, cu exudaţii calcaroase,
plastic consistentă, din care s-a prelevat proba geotehnică nr. 1
(1,00 m), ale cărei caracteristici geotehnice sunt prezentate în
anexa grafică nr.9;
1,40 – 3,50 m = 2,10 m: argilă prăfoasă negricioasă, cu zone cafenii şi exudaţii
calcaroase,
plastic consistentă la vârtoasă, din care s-a prelevat proba
geotehnică
nr. 2 (2,50 m), ale cărei caracteristici geotehnice sunt
prezentate în anexa grafică nr.10.
Nivelul hidrostatic nu a fost interceptat în foraj.
0,00 – 0,30 m = 0,30 m: sol vegetal;
0,30 – 3,50 m = 3,20 m: argilă prăfoasă slab nisipoasă;
3,50 – 5,00 m = 1,50 m: praf argilos.
Nivelul hidrostatic nu a fost interceptat în penetrare.
Forajul geotehnic nr.5 amplasat conform anexei grafice nr.1.2.2. m, faţă de C.T.N.
0,00 – 0,20 m = 0,20 m: sol vegetal;
0,20 – 0,60 m = 0,40 m: praf slab argilos cafeniu, plastic vârtos;
0,60 – 1,60 m = 1,00 m: argilă prăfoasă cafenie, cu zone maronii şi rare exudaţii
calcaroase, plastic consistentă la vârtoasă, din care s-a prelevat
proba geotehnică nr. 1 (1,00 m), ale cărei caracteristici
geotehnice sunt prezentate în anexa grafică nr.11;
1,60 – 3,00 m = 1,40 m: argilă prăfoasă negricioasă, cu zone cafenii şi exudaţii
calcaroase,
plastic consistentă la vârtoasă, din care s-a prelevat proba
geotehnică nr. 2 (2,50 m), ale cărei caracteristici geotehnice
sunt prezentate în anexa grafică nr.12.
0,00 – 0,80 m = 0,80 m: praf slab argilos cafeniu, plastic vârtos;
0,80 – 4,00 m = 3,20 m: argilă prăfoasă cafenie, cu exudaţii calcaroase, plastic vârtoasă,
din care s-a prelevat proba geotehnică nr. 1 (1,00 m), ale cărei
0,00 – 0,80 m = 0,80 m: praf slab argilos;
4,20 – 6,00 m = 1,80 m: nisip prăfos slab argilos.
Nivelul hidrostatic a fost interceptat în penetrare la adâncimea de 4,60 m faţă de C.T.N.
0,00 – 1,00 m = 1,00 m: praf slab argilos cafeniu cu rar pietriş, plastic vârtos;
1,00 – 4,00 m = 3,00 m: argilă prăfoasă slab nisipoasă cafeniu închis, cu zone negricioase
şi slab conţinut de materie organică, plastic consistentă, din care
s-a prelevat proba geotehnică nr. 1 (2,50 m), ale cărei
Nivelul hidrostatic a fost interceptat în foraj la adâncimea de 3,00 m, faţă de C.T.N.
0,00 – 0,90 m = 0,90 m: praf slab argilos cu rar pietriş;
0,90 – 6,00 m = 5,10 m: argilă prăfoasă slab nisipoasă.
Nivelul hidrostatic a fost interceptat în penetrare la adâncimea de 3,30 m, faţă de C.T.N.
0,00 – 0,90 m = 0,90 m: praf slab argilos;
2,30 – 5,00 m = 2,70 m: praf argilos nisipos cu rar pietriş.
Nivelul hidrostatic a fost interceptat în penetrare la adâncimea de 1,40 m, faţă de C.T.N.
Caracteristicile geotehnice au fost determinate în laboratorul geotehnic al
S.C.”MALG PROIECT” S.R.L Suceava.
Litologia terenului din zona amplasamentelor viitoarelor trasee ale reţelei de
canalizare şi a reţelei de apă (zona de fundare a conductelor) se poate urmări şi prin
studierea fişei de stratificaţie, anexele grafice anexate, putându-se afirma următoarele:
● depozitele geologice de argilă prăfoasă şi praf argilos reprezintă nivelele pe care
se vor amplasa conductele.
(iii) date geologice generale

Din punct de vedere geologic, zona se află pe unitatea structurală majoră, Platforma
Moldovenească.
Platforma Moldovenească este unitatea geologică situată în faţa Carpaţilor Orientali,
de care este delimitată de catre falia pericarpatică. Are o serie de trăsături de relief
imprimate de litologia depozitelor constituente. Pe cea mai mare parte a platformei relieful a
fost sculptat în formaţiuni Sarmaţiene (argile şi nisipuri cu intercalaţii de calcare şi gresii).
Soclul este alcătuit din paragnaise plagioclazice şi ortognaise roşii sau cenuşii cu
microclin. Totul este străbătut de filoane cu pegmatite. Pe aceste probe s-au făcut datări de
vârstă absolută rezultând vârste cuprinse între 1390-1583 milioane de ani (Proterozoic).
Precambrian
Este alcătuit din paragnaise şi micaşisturi granatifere cu silimarit, în care gnaisele
oculare albicioase, roze sau roşii sînt predominante.
Paleozoic
• Ordovician (O) este alcătuit din gresii arcoziene cenuşii-albicioase urmate de
alternanţe de pachete groase de gresii cuarţitice şi şisturi ardeziene toate de culoare cenuşie-
negricioasă, mai rar cenuşie-brună.
• Silurian (S) este alcătuită din calcare cenuşii-negricioase, spatice, stratificate, cu
intercalaţii foarte subţiri de marne şistoase.
Mezozoic
• Cenonian (cm) este compus din gresii cenuşii-verzui, bogate în glauconit, uneori cu
caracter de spongolite.
Neozoic
• Tortonian superior – Buglovian (to – bg) – alcătuit din marne nisipoase cenuşii de
grosime redusă cu puţină microfaună;
• Buglovian (bg) – argile albicioase cu conţinut de fosile;
• Volhinian (vh) – este compus din argile marnoase;
• Bessarabian (bs) – este alcătuit din marne algiloase, marne cenuşii – verzui deschise
la culoare;
• Pleistocen (qp3) – este reprezentat prin depozite de terasă şi loess. Se constată o
trecere treptată de la prundişurile din bază, prin intermediul unor nisipuri cu rare elemente
de pietriş, la argile loessoide şi apoi la loess;
• Holocen (qh2) – Holocenului îi revin aluviunile argilo – nisipoase care acoperă
întinsele albii majore ale Prutului în aval de Trifeşti şi ale Başeului, Jijiei şi afluenţilor
acesteia. Marea dezvoltare a albiei majore constituie o caracteristică a apelor din
depresiunea Jijiei.
(iv) date geotehnice obţinute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fişe complexe cu
rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu
recomandările pentru fundare şi consolidări, hărţi de zonare geotehnică, arhive
accesibile, după caz
Pe baza observaţiilor efectuate în teren, a rezultatelor de laborator şi literaturii de
specialitate consultată (referitoare la această zonă), dar şi în funcţie de particularităţile
constructive şi tehnologice ale obiectivelor care urmează a se realiza, putem afirma
următoarele:
● pe traseul conductelor de alimentare cu apă şi a celor de canalizare nu apar
fenomene de instabilitate locală (tasări, sufoziuni şi alunecări de teren) din care cauză nici
una dintre valorile geotehnice nu este critică şi nu vor crea probleme de stabilitate
conductelor;
Traseele conductelor vor fi fundate pe depozitele de argilă prăfoasă şi praf argilos,
ale căror fracţiuni granulometrice sunt prezentate în următorul tabel:
LUCRĂRI GEOTEHNICE EXECUTATE PENTRU REŢELE DE CANALIZARE ŞI APĂ

Fracţiuni granulo-
metrice Foraj Foraj Foraj Foraj Foraj Foraj Foraj Foraj Foraj Foraj Foraj Foraj
nr. 1 nr.1 nr.2 nr.2 nr.3 nr.3 nr. 4 nr. 4 nr. 5 nr. 5 nr. 6 nr. 7
(pr.1) (pr.2) (pr.1) (pr.2 (pr.1) (pr.2) (pr.1) (pr.2) (pr.1) (pr.2) (pr.1) (pr.1)
d < 0,002 mm 36 36 27 34 34 36 35 43
34 36 42 35
0,002 < d < 0,05 mm 55 51 59 55 53 54 55 54
56 55 43 47
0,05 < d < 2,0 mm 9 12 13,8 10,8 12,8 9,8 9,8 2,9
9,9 8,9 14,8 18
2,0 < d < 70 mm - 1 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,1
0,1 0,1 0,2 -
Pe baza acestor rezultate în conformitate cu prevederile Normativ NP 122-2010,
valorile orientative pentru parametrii geotehnici sunt:
-Unghiul de frecare interioară: Ф = 13˚;
- Coeziunea, c = 28 kPa;
- modulul de deformaţie liniară E = 15000 kPa;
- coeficientul de deformaţie laterală (Poisson) = 0,35 (conform NP 112-2014).
Din încercările de penetrare dinamică, pe baza corelaţiilor, s-au obţinut următorii
parametri geotehnici:
Încercare de estimare a parametrilor geotehnici Nr.1
Greutate Coeficient
Adânc. Clay Greutate Tensiune
Rd volumicã de
strat NPDM Tip Fraction volumicã efectivã Nspt Descriere
(Mpa) saturatã corelatie
(m) (%) (KN/m³) (KPa)
(KN/m³) cu Nspt
0,2 3 1,11 Coeziv 0 15,59 18,24 1,56 0,78 2,35 sol vegetal;
0,9 13,57 5,01 Coeziv 0 19,52 21,48 9,95 0,78 10,63 praf argilos;
4 1,74 0,57 Coeziv 0 14,81 18,14 35,53 0,78 1,36 argila prafoasa;
praf argilos slab
6 15,15 4,5 Coeziv 0 19,71 21,67 60,31 0,78 11,86
nisipos.
Legendă
- Rd = rezistenţa dinamică a conului;
- Nspt = valoarea medie în strat;
Analiza diagramei de penetrare dinamică indică o neuniformitate a pământurilor din
amplasamentul prospectat:
- solul vegetal în grosime totală de cca. 0,20 m, numărul de lovituri înregistrat pe
acest interval este cuprins între 2-4 lovituri;
- stratul de praf argilos are o dezvoltare medie, grosimea sa fiind de cca. 0,70 m, iar
numărul de lovituri înregistrate pe grosimea acestui pachet variind între 6-20 lovituri pe 10
cm;
- stratul de argilă prăfoasă are o dezvoltare medie la scăzută, gros. sa fiind de cca.
3,10 m, iar nr. de lovituri înregistr. pe gros. acestui pachet variind între 0-5 lovituri pe 10
cm;
- depozitul de praf argilos slab nisipos, interceptat la cca. 4,10 m de la cota
terenului, prezintă rezistenţă medie la ridicată, numărul de lovituri pe 10 cm oscilând între
7-33.
Greutate Coeficient
Rd volumicã de
(m) (%) (KN/m³) (KPa)
(KN/m³) cu Nspt
1,1 20,64 7,59 Coeziv 0 20,4 22,46 11,22 0,78 16,16 praf argilos
argila prafoasa slab
4,5 2,47 0,8 Coeziv 0 15,3 18,14 48,45 0,78 1,93
nisipoasa;
5 9,6 2,91 Coeziv 0 18,44 18,63 79,07 0,78 7,52 praf argilos
Legendă
- stratul de praf argilos are o dezvoltare medie la ridicată, grosimea sa fiind de cca.
1,10 m, iar numărul de lovituri înregistrate pe grosimea acestui pachet variind între 6-30
lovituri pe 10 cm;
- stratul de argilă prăfoasă are o dezvoltare medie la scăzută, grosimea sa fiind de
cca. 3,40 m, iar numărul de lovituri înregistrate pe grosimea acestui pachet variind între 1-7
lovituri pe 10 cm;
- depozitul de praf argilos, interceptat la cca. 4,60 m de la cota terenului, prezintă
rezistenţă medie, numărul de lovituri pe 10 cm oscilând între 8-10.

Greutat
Greutate Tensiun Coeficient
Adânc. Clay e
Rd volumicã e de
strat NPDM Tip Fraction volumic Nspt Descriere
(Mpa) saturatã efectivã corelatie
(m) (%) ã
(KN/m³) (KPa) cu Nspt
(KN/m³)
0,3 9 3,33 Coeziv 0 18,24 18,63 2,74 0,78 7,05 sol vegetal;
argila
3,5 3,31 1,12 Coeziv 0 15,79 18,24 30,74 0,78 2,59
prafoasa;
5 18,47 5,68 Coeziv 0 20,2 22,26 71,15 0,78 14,46 praf argilos.
Legendă
- solul vegetal în grosime totală de cca. 0,30 m, numărul de lovituri înregistrat pe
acest interval este cuprins între 8-10 lovituri;
- stratul de argilă prăfoasă are o dezvoltare medie la scăzută, grosimea sa fiind de
cca.
3,20 m, iar numărul de lovituri înregistrate pe grosimea acestui pachet variind între
0-7 lovituri pe 10 cm;
- depozitul de praf argilos, interceptat la cca. 3,60 m de la cota terenului, prezintă
rezistenţă medie la ridicată, numărul de lovituri pe 10 cm oscilând între 9-27.

Greutate Coeficient
Rd volumicã de
(m) (%) (KN/m³) (KPa)
(KN/m³) cu Nspt
0,8 17,88 6,62 Coeziv 0 20,1 22,06 8,04 0,78 14 praf argilos;
4,2 5,59 1,86 Coeziv 0 16,87 18,34 44,76 0,78 4,38 argila prafoasa;
nisip prafos slab

6 21,28 6,3 Necoeziv 0 18,83 19,22 85,68 0,78 16,66
argilos.
Legendă
- stratul de praf argilos are o dezvoltare medie la ridicată, grosimea sa fiind de cca.
1,10 m, iar numărul de lovituri înregistrate pe grosimea acestui pachet variind între 4-38
lovituri pe 10 cm;
- stratul de argilă prăfoasă are o dezvoltare medie, grosimea sa fiind de cca. 3,40
m, iar numărul de lovituri înregistrate pe grosimea acestui pachet variind între 3-7 lovituri
pe 10 cm;
- depozitul de nisip prăfos slab argilos, interceptat la cca. 4,30 m de la cota
terenului, prezintă rezistenţă medie la ridicată, numărul de lovituri pe 10 cm oscilând între
8-32.

Greutate Coeficient
Rd volumicã de
(m) (%) (KN/m³) (KPa)
(KN/m³) cu Nspt
praf slab argilos cu
0,9 32,11 11,87 Coeziv 0 20,79 21,87 9,36 0,78 25,14
rar pietris;
argila prafoasa slab
6 6,14 1,94 Coeziv 0 16,48 18,34 59,54 0,78 4,81
nisipoasa;
Legendă
- stratul de praf slab argilos cu rar pietriş are o dezvoltare ridicată, grosimea sa
fiind de cca. 0,90 m, iar numărul de lovituri înregistrate pe grosimea acestui pachet variind
între 14-48 lovituri pe 10 cm;
- stratul de argilă prăfoasă slab nisipoasă are o dezvoltare medie, grosimea sa fiind
de cca. 5,10 m, iar numărul de lovituri înregistrate pe grosimea acestui pachet variind între
1-12 lovituri pe 10 cm.

Greutate Coeficient
Rd volumicã de
(m) (%) (KN/m³) (KPa)
(KN/m³) cu Nspt
0,9 18 6,65 Coeziv 0 20,1 22,06 9,04 0,78 14,09 praf slab argilos;
2,3 3 1,04 Coeziv 0 17,65 18,44 28,64 0,78 2,35 argila prafoasa;
praf argilos nisipos
5 17,3 5,39 Coeziv 0 20,59 22,65 52,02 0,78 13,55
cu rar pietris.
Legendă
- stratul de praf slab argilos are o dezvoltare medie la ridicată, grosimea sa fiind de
cca. 3,10 m, iar numărul de lovituri înregistrate pe grosimea acestui pachet variind între 8-
25 lovituri pe 10 cm;
- stratul de argilă prăfoasă are o dezvoltare medie, grosimea sa fiind de cca. 1,40
m, iar numărul de lovituri înregistrate pe grosimea acestui pachet variind între 2-5 lovituri
pe 10 cm;
- depozitul de praf argilos nisipos cu rar pietriş, interceptat la cca. 2,40 m de la
cota terenului, prezintă rezistenţă medie la ridicată, numărul de lovituri pe 10 cm oscilând
între 7-80.
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI. Pe baza rezultatelor obţinute în teren (lucrările

geotehnice realizate), a celor de laborator, rezultate consemnate în prezenta D.T., dar şi a
literaturii de specialitate referitoare la zonă, ţinând cont inclusiv de particularităţile
constructive şi tehnologice ale obiectivelor care urmează a se realiza, suntem în măsură să
recomandăm următoarele:
● conform prevederilor normativului P100-1/2013, amplasamentele se încadrează la
următoarele categorii:
- acceleraţia terenului ............................................................ag = 0,20;
- perioada de colţ .............................................................Tc = 0,7 sec;
- regiunea este încadrată în gradul 71 de zonare seismică după scara MSK.
● terenurile se încadrează ca săpătură manuală, conform normativului în vigoare
(STAS 1243-88), în categoriile:
- argilă prăfoasă, la teren ”tare”, săpătură manuală şi categoria a - II-a mecanizat,
poziţia 21 din Ts;
- praf argilos, la teren ”mijlociu”, săpătură manuală şi categoria a - II-a mecanizat,
poziţia 16 din Ts;
● terenul de fundare al reţelelor este constituit din argilă prăfoasă şi praf argilos;
● conductele vor fi elastice şi etanşe, capabile să preia eventualele împingeri
laterale;
● geomecanic, amplasamentele sunt stabile pe toate tronsoanele.
● executarea săpăturilor deschise (depăşesc 1,00 m adâncime) vor fi prevăzute în
mod
obligatoriu cu lucrări de susţinere provizorie adecvate scopului propus, pentru a
împiedica prăbuşirea pereţilor excavaţiei inclusiv producerea accidentelor umane şi tehnice,
respectându-se „Legea protecţiei muncii nr.319/2006, dar şi a altor normative existente;
Pentru evitarea infiltrării apelor de suprafaţă la cota de fundare, vor fi luate
următoarele măsuri:
- sistematizarea verticală şi în plan a amplasamentului, pentru asigurarea colectării
şi evacuării rapide de pe întreaga suprafaţă supusă construirii, a apelor provenite din
precipitaţii;
- - umpluturile din jurul fundaţiilor vor fi executate imediat ce construcţia a ajuns
la suprafaţa CTN;
- umiditatea nisipului argilos utilizat la umpluturi va fi apropiată umidităţii optime
de compactare, respectiv 19 – 20%.
- nisipul argilos utilizat pentru umpluturi va fi compactat în strate elementare de
15–20 cm, până la obţinerea unui grad de compactare de minim 92%, pentru fiecare strat
elementar;
- executarea trotuarelor etanşe în jurul construcţiei, cu lăţimea minimă de 1,00 m,
vor avea panta de 2%, orientată spre exterior, acestea fiind echipate cu rigole etanşe pentru
colectarea şi evacuarea apelor provenite din precipitaţiile căzute în amplasament.
● lucrarea proiectată este încadrată conform actului normativ în vigoare NP
074/2014 în categoria geotehnică 2, având risc geotehnic moderat:
Factorul avut în vedere Descriere Punctaj

Condiţiile de teren Terenuri medii 3 puncte
Apa subterană Fără epuismente 1 punct
Clasificarea construcţiei după categoria de Normală (C) 3 puncte
importanţă
Vecinătăţi Fără riscuri 1 punct
Zona seismică de calcul ag = 0,20 2 puncte
Riscul geotehnic Moderat 10 puncte
Categoria geotehnică 2
La proiectarea şi execuţia obiectivului menţionat, vor fi respectate prevederile din

Normativele şi STAS-urile în vigoare în special: P 100–92, NP 112-2014, STAS 6054–77, STAS
3349/1-83, NE 012-99 etc, enumerare nelimitativă, ea completându-se cu alte normative dar
şi cu măsuri specifice locale, precum şi cu „Norme de protecţie şi igiena muncii în
construcţii” aprobat de M.L.P.A.T. aprobat prin „Ordin nr.9/N/15 martie 1993”.
Amintim că, pe parcursul executării lucrărilor se va realiza monitorizarea acestora,
conform prevederilor din ghid GT 035-2002 (2.5) prin care să se adapteze dacă este necesar
detaliile de execuţie în funcţie de condiţiile geotehnice întâlnite şi comportarea lucrărilor în
faza de construcţie.
Prezentul studiu geotehnic este definitiv pentru amplasamentele cercetate, iar
valorile proiectate sunt obligatorii de respectat la proiectare şi execuţie, impunându-se
asistenţă tehnică de către personal de specialitate. Recepţia săpăturilor va fi realizată în
prezenţa întocmitorului acestei D.T., consemdându–se în „Proces verbal de verificare a
naturii terenului de fundare”, existent în amplasamente.
(vi) caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a
documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunţate bibliografic
În partea de nord-est a României şi de sud-est a Câmpiei Moldovei-Jijia inferioară,
climatul temperat continental excesiv şi constitutia geologică determină o densitate mijlocie
a reţelei hidrografice. Conditiile bune de manifestare a precipitaţiilor influenţează direct
reţeaua apelor de suprafaţă şi a celor subterane.
Apele subterane
Apele subterane sunt ape freatice care apar în depozite de vârsta sarmatică (argile
marne, nisipuri argiloase). Pe terasele joase adâncimea pânzei acvifere variază între 1,8 şi 2,8
m, iar terasele înalte între 0,6 şi 17 m. În corelaţie cu nivelul apei freatice, la şes fântânile au
adâncimea de 3-6 m, iar la deal au 15-18 m.
În urma analizelor chimice efectuate s-a constatat ca apa freatică are un pH cuprins
între 7,66 şi 8,75 şi temperatura în jur de 90C.
Apele de suprafaţă
1. Curgătoare cu caracter permanent: râul Prut, râul Jijia şi pâraiele Frasin,
Roşcani, Cerchezoaia.
Râul Prut are o lungime de 952,9 Km şi izvorăşte din masivul Cernogora (Ucraina). De
la intrarea în ţară până la vărsarea în Dunare are o lungime de 704 Km şi marchează la nord
graniţa cu Ucraina, iar spre est graniţa cu Republica Moldova. Cota medie a apei la Ungheni-
Prut este de cca. 120 cm, iar debitul la vărsare de 73 mc/sec. Obişnuit apele curg în albia
minoră, la sfârşitul primăverii şi în timpul verii datorită ploilor torenţiale apele cresc, ating
cota de 5 m la punctul hidrologic din satul Lunca-Prutului, râul iese din albia minoră şi
cuprinde albia majoră, respectiv regiunea inundabilă sau lunca, prima terasă a campiei râului.
Pârâul Frasin, afluent permanent al râului Prut, işi are izvoarele Roşca şi Roşcuţa în
satul Roşcani, şi după ce aduna pâraiele: Popii, Roşcani, Pauleni trece pe teritoriul comunei
Probota. Are un debit neconstant, un curs de 27 Km şi o suprafaţă a bazinului hidrografic de
141 Km2.
Pârâul Cerchezoaia colectează apele Morii, se strecoara printre dealurile Perişorul şi
Cerchezul, traversează soşeaua naţională şi coteşte paralel cu ea până în satul Probota. Are o
lungime de 17 Km şi un bazin hidrografic de 64 Km2.
2. Apele statatoare sunt: iazurile, lacurile naturale de luncă (Căuieşti, Roşcani (Iazul
Curţii) şi Comoara), balţile şi gârlele.
3.4. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor,

după caz:
- studiu topografic
Studiu topografic elaborat de PFA Cozma Alexandru
- studiu geotehnic şi/sau studii de analiză şi de stabilitate a terenului
Studiu geotehnic elaborat de S.C. ,,PROIECT RPD’’S.R.L. SUCEAVA – ing. geol.
Repede Mirabela
- studiu hidrologic, hidrogeologic

Studiu hidrogeologic preliminar nu a fost întocmit deoarece prezentul proiect
propune ca soluţie asigurarea necesarului de apă prin brnşarea la sursa existentă.
- studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată

pentru creşterea performanţei energetice
Nu este cazul
- studiu de trafic şi studiu de circulaţie
Nu este cazul
- raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele
de investiţii ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate
publică
Nu este cazul
- studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiţii care se referă la amenajări spaţii
verzi şi peisajere - Nu este cazul
- studiu privind valoarea resursei culturale - Nu este cazul
- studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei – nu este cazul.
5. Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)

5.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic,
financiar, al sustenabilităţii şi riscurilor
Scenariile propuse prezintă o analiză atât din punct de vedere tehnic, cât şi
financiar privind două soluţii posibile de realizare a execuţiei sistemului centralizat de
alimentare cu apă a reţelei de canalizare din localităţile Roşcani şi Rădeni.
Pentru realizarea sistemului centralizat de alimenarea cu apă – ca prim scenariu a
fost analizată posibilitatea realizării unei scheme de amenajare constând din asigurarea
necesarului de apă din sursă de apă prin puţuri forate, şi cu realizarea unei gospodării de
apă constând din rezervor înmagazinare, staţie clorinare şi reţeaua de distribuţie realizată
din ţeavă PEHD, PE 100, SDR 11, PN16, De 140 mm – 110 mm. Acest scenariu nu putea fi
adoptat datorită faptului că terenul aferent gospodăriei de apă nu se află în proprietatea
comunei Roşcani. Un alt aspect îl constituie costul ridicat al investiţiei. Reţeaua de
distribuţie realizată din ţeavă PEHD, PE 100, SDR 11, PN16, De 140 mm – 110mm.
În scenariul numărul doi se prezintă posibilitatea realizării sistemului centralizat de
alimenarea cu apă folosind o schemă de amenajare în sistem centralizat constând din
asigurarea necesarului de apă prin branşarea la reţeaua de aducţiune exisentă (Sistem de
alimentare cu apă pentru comuna Trifeşti), cu acordul SC APAVITAL SA şi reţeaua de
distribuţie realizată din ţeavă PEHD cu acoperire protectivă din PP şi fir de inox, PE 100, SDR
11, PN16, De 140 mm - 110mm.
Avantajele utilizării ţevii PEHD cu acoperire protectivă din PP şi fir de inox

- Protectie la deteriorare mecanica - Stratul exterior este special aditivat astfel
incat sa asigure rezistenta la zgariere si penetrare (polipropilena este de cca 3 ori mai
rezistenta decat polietilena). Acest lucru face posibila instalarea fara nisip. Orice
deteriorare peste limita admisibila este usor de observat datorita culorii diferite a stratului
de protectie.
- Scaderea costurilor de instalare - Reducerea costurilor de montaj cu pana la
10% pe ml de conducta, datorita eliminarii nisipului si a manoperei aferente (procentajul
variaza in functie de diametrul conductei, adancimea de ingropare si de natura solului).
- Strat exterior exfoliabil - Stratul de protectie este usor de indepartat prin
exfoliere pentru a permite imbinarea folosind tehnologiile clasice (sudura cap la cap sau
electrofuziune). Pregatirea pentru instalare nu dureaza mult si poate fi facuta direct pe
santier cu SDV–uri dedicate.
- Protectie - Stratul exterior de PP asigura protectia impotriva radiatiei UV si
previne contaminarea prin oxidare sau murdarire. Astfel teava poate fi depozitata o
perioada de timp prelungita (dublu fata de teava obisnuita), fara precautii speciale.
- Lipsa contaminarii - Stratul exterior protejeaza impotriva contaminarii pe toata
perioada de manipulare, transport si punere in opera (poate fi imediat imbinata prin sudura
cap la cap sau electrofuziune)
- Detectia tevii - Firul de inox permite localizarea pozitiei tevii, astfel incat sa fie
identificata si evitata in timpul excavarii.
- Tevile PEHD cu acoperire protectiva din PP si fir de inox au o durată de utilizare
de 50 de ani la o temperatura a fluidului de 20°C si la o presiune de lucru egala sau mai
mica cu presiunea nominala pentru care au fost produse.
Avantajele principale pe care le prezintă scenariul 2 îl constituie valoarea de
investiţie mai scăzută, precum şi siguranţa şi uşurinţa în exploatare a sistemului după ce va
fi dat în operă.
Pentru realizarea sistemului centralizat de canalizare şi epurare ape uzate
menajere - Ca prim scenariu a fost analizată posibilitatea realizării reţelei de canalizare
folosind tuburi din ceramic vitrificată, cămine de vizitare circulare din PE. Avantajele
principale ale folosirii tuburilor ceramice îl constituie durata mai mare de viaţă (aproximativ
100 de ani), precum şi rezistenţa sporită la sarcini mecanice.
În scenariul numărul doi se prezintă posibilitatea realizării reţelei de canalizare
folosind conducte PVC, tip KG, SN 4, cămine de vizitare circulare din PE. Avantajele
principale ale folosirii conductelor PVC KG îl constituie valoarea de investiţie mai scăzută,
precum şi uşurinţa punerii în operă.
5.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e)

Pentru realizarea reţelei de alimentare cu apă se recomandă folosirea unei scheme
de amenajare în sistem centralizat constând din asigurarea necesarului de apă prin
branşarea la reţeaua de aducţiune exisentă (Sistem de alimentare cu apă pentru comuna
Trifeşti) şi reţeaua de distribuţie realizată din ţeavă PEHD cu acoperire protectivă din PP şi
fir de inox, PE 100, SDR 11, PN16, De 140 mm - 110mm.
În alegerea scenariului recomandat s-au avut în vedere următoarele aspecte:

- Cost de investiţie mai scăzut comparativ cu primul scenariu;
- Executarea lucrărilor va fi mai rapidă şi uşoară;
- Siguranţă şi uşurinţă în exploatare dată de amplasarea într-un singur loc a
gospodăriei de apă pentru mai multe localităţi;
- este mult mai ieftină (se realizează economii);
- în amplasamentul propus în cea de–a doua variantă, terenul este în proprietatea
comunei Roşcani, faţă de necesitatea de a face exproprieri sau de a cumpăra teren pentru
alte amplasamente.
- amplasarea gospodăriei de apă în apropierea punctului de consum maxim conduce
atât la reducerea costurilor de realizare a investiţiei cât şi a celor de exploatare.
Din punct de vedere economic, conform valorilor prezentate în devizele generale
pentru fiecare scenariu propus, se justifică folosirea variantei doi.
Pentru realizarea retelei de canalizare se recomanda folosirea conductelor din PVC

tip KG, prezentate in cadrul scenariului numarul doi.
In alegerea scenariului recomandat s-au avut în vedere urmatoarele aspecte:
- Cost de investitie mai scazut comparativ cu tevile din ceramica vitrificata;
- Greutate specifică redusă (conductele pot fi transportate şi montate mai usor
decât cele din ceramica vitrificata);
- Montare rapidă şi uşoară;
- Lungimi mari de montare ceea ce presupune imbinari mai putine;
- Posibilitate de debitare usoara;
- Posibilitate usoara de racordare a gospodariilor direct pe colector;
- Rezistente chimice superioare comparativ cu tevile din ceramica vitrificata la care
aceasta este data de rezistenta glazurii care se poate deteriora;
- Rezistenta la impact mai mare decat tevile din ceramica vitrificata;
- Flexibilitate marita in timp;
- La sarcini mecanice mari permite o anumita deformare fara a afecta structura
materialului;
Din punct de vedere economic, conform valorilor prezentate in devizele generale
pentru fiecare scenariu propus, se justifică folosirea conductelor PVC tip KG. Tinand cont de
valoarea mare a obiectivului de investitie, precum si de faptul ca un numar mare de strazi
nu dispune de retea de canalizare, folosirea tuburilor din ceramică vitrificata nu este
justifica in acest caz.
5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind:

a) obţinerea şi amenajarea terenului;
Din punct de vedere juridic, terenurile pe care urmează să fie amplasate obiectele
investiţiei din prezentul proiect aparţin domeniului public al comunei Roşcani.
Pentru realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă, canalizare şi
epurare ape uzate este necesară ocuparea definitivă a unei suprafeţe de 544,16 mp şi
ocuparea temporară a unei suprafeţe de 53.660,00 mp.
Se consideră a fi ocupate definitiv suprafeţele pe care vor rămâne căminele de

secţionare, căminele de vane, căminele de golire, căminele de aerisire şi căminele de
vizitare, suprafeţele ocupate de construcţii captare, rezervor, camera de vane, staţii de
pompare ape uzate cu zonele de restricţie cu regim sever.
Se consideră a fi ocupate temporar suprafeţele pe care se desfăşoară lucrările de
săpătură, transport, montaj.
De asemenea, pentru organizarea de şantier este necesar să se stabilească o
suprafaţă destinată spaţiilor pentru personalul de şantier, precum şi pentru depozitarea
tuburilor şi a materialelor ce urmează a fi puse în operă.
Natura suprafeţelor ocupate de obiectivul de investiţie:
Temporar
Se consideră suprafaţa ocupată temporar de săpătură, debleul realizat pentru
pozarea conductelor de alimentare cu apă şi a tuburilor şi cel destinat organizării de şantier.
Terenul ocupat temporar aferent obiectivului de investiţie este:
 conducte de alimentare cu apă – 10.000 m x 2 m = 20.000 mp;
 conducte de canalizare – 10.000 m x 2 m = 20.000 mp;
 conducte refulare ape uzate – 6.830,0 m x 2 m = 13.660,0 mp
Suprafaţă totală teren ocupat temporar = 53.660,00 mp.
Definitiv
Se consideră suprafaţa aferentă căminelor de vizitare, construcţii staţii de pompare
ape uzate:
 cămine de vane – 1,2 m x 1,2 m x 39 buc. ≈ 56,16 mp;
 cămine de vizitare – 1,2 m x 1,2 m x 300 buc. ≈ 432 mp;
 staţie de pompare ape uzate – 8,0 mp x 7 buc. ≈ 56,00 mp;
Total suprafaţă teren ocupat definitiv = 544,16 mp.
Toate suprafeţele specificate mai sus aparţin domeniului public.
b) asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului

Asigurarea organizării de şantier cu toate utilităţile necesare desfăşurării activităţii
se va realiza din cele existente în zona de amplasament cu concursul Primăriei şi acceptul
beneficiarilor.
c) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv,

tehnic, funcţional-arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia de
bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă ce rezultă din indicatorii
tehnico-economici propuşi;
Descrierea soluţiei tehnice.

Caracteristicile principale ale construcţiilor
A. SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ

Debitele caracteristice ale necesarului de apă calculat pentru populaţia actuală şi
de perspectiva conform "Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor
de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor. Indicativ NP 133-2013", precum, şi a
datelor din planul urbanistic general şi a ultimului recensământ au următoarelor valori:
Determinarea debitelor de calcul ale sistemului de alimentare cu apă este

prezentată în anexa nr.1- Breviar de calcul.
Soluţia propusă asigură necesarul de apă al tuturor consumatorilor din localitate
indiferent de cota la care sunt amplasaţi.
Sistemul de alimentare cu apă prevede ca şi soluţie asigurarea necesarului de

apă din sursa existentă a sistemului centralizat de alimentare cu apă aferent comunei
Trifeşti, aflat în administrarea SC APAVITAL Iaşi.
Sursa de apă îndeplineşte prevederile Ordinului nr. 119/2014 pentru aprobarea
Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei, CAPITOLUL
II - Norme de igiena referitoare la aprovizionarea cu apa a localitatilor.
Sistemul de alimentare cu apă a comunei Trifeşti este autorizat să furnizeze apa
potabila in cantitatea necesara si de o calitate care respectă prevederile legale in vigoare,
astfel incat sa nu afecteze starea de sanatate a consumatorilor.
Apa de profunzime, folosita ca sursa pentru sistemul de alimentare cu apa
îndeplineşte urmatoarele conditii:
-calitate corespunzatoare categoriei de folosinta intr-un procentaj de 95% din
numarul analizelor efectuate pe perioada unui an calendaristic;
-debitul necesar asigurarii unei distributii continue, avandu-se in vedere
variabilitatile zilnice si sezorniere ale cererilor de apa si tendinta de dezvoltare a
localitatii;
Reteaua de distributie a apei proiectată asigura regimul continuu, cantitatea
necesara si nu permite contaminarea exterioara.
Rezervorul de apa existent capacitate de 500 mc. nu permite contaminarea
exterioara.
Comuna Trifeşti dispune de rezerve de apa potabila pentru acoperirea
minimului necesar pentru o perioada de 12 ore de intrerupere a aprovizionarii cu apa
potabila pentru localităţile Roşcani şi Rădeni.
Din punct de vedere funcţional, se prevăd următoarele lucrări:
- Captarea - se propune branşarea la conducta de aducţiune PEHD, De 200 mm;
existentă din cadrul sistemului centralizat de alimentare cu apă a comunei Trifeşti, care se
află în administrarea SC APAVITAL SA Iaşi. Captarea se va realiza printr-un branşament în
căminul existent amplasat pe conducta de aducţiune existentă, conform planşei nr. 2.40.
- Reţele de distribuţie realizate din ţeavă PEHD cu acoperire protectivă din PP şi

fir de inox, PE 100, SDR 11, PN16, cu lungime totală de 10.000 m echipate cu cămine
pentru vane, instalaţii de golire şi instalaţii de aerisire. Pe traseul reţelei de distribuţie s-au
prevăzut 20 hidranţi incendiu.
Pe reţeaua de distribuţie sunt prevăzute cămine pentru vane şi/sau instalaţii (de
golire sau de aerisire), subtraversări de drumuri şi văi şi masive de ancoraj la coturi montate
în afara căminelor şi pe traseul conductelor acolo unde se întâlneşte o pantă mai mare de
9%. Căminele sunt prevăzute a se executa din PE.
 Reţeaua de distribuţie
La stabilirea configuraţiei reţelei de distribuţie s-au avut în vedere următoarele
criterii:
- desfăşurarea tramei stradale existente, cu amplasarea consumatorilor individuali şi
a altor consumatori;
- amplasarea instituţiilor principale din localităţi (biserici, şcoli, grădiniţe, industrii
locale, etc.);
- prevederile PUG şi ale Certificatului de Urbanism, precum şi analiza făcută pe
teren cu delegaţii Consiliului Local;
- posibilităţile de dezvoltare ulterioară a localităţii şi de extindere a unor conducte
sau mărirea capacităţilor de transport a reţelei de distribuţie prin închiderea unor inele.
Dimensionarea reţelelor de distribuţie s-a făcut în ipoteza în care pe baza

prevederilor "Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de
alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor. Indicativ NP 133-2013", STAS 4163-1/1996
şi P 66/2001 reţeaua s-a calculat pentru:
-dimensionare: cu asigurarea presiunii de serviciu de minim 0,3 bar (pentru
Qsorarmax) la cişmelele stradale;
-verificare: cu asigurarea presiunii de incendiu de 0,7 bar (pentru Qsorarmax+ 5 l/s)
la hidranţii de incendiu;
În urma calculelor de dimensionare efectuate, a rezultat, că reţeaua de distribuţie

cu lungimea totală de 10.000 m, se va realiza din ţeavă PEHD cu acoperire protectiva din
PP si fir de inox, SDR11, PE 100 , PN16, cu următoarele lungimi:
- De 140 mm. = 1.650 m;
- De 125 mm. = 3.630 m;
- De 110 mm. = 4.720 m;
Reţeaua de distribuţie şi toate lucrările prevăzute pe aceasta sunt prezentate în

planurile cu propuneri de lucrări (Planşele nr.2).
 Tevile PEHD cu acoperire protectiva din PP si fir de inox se utilizeaza in retele
de alimentare cu apa (inclusiv apa potabila) sub presiune. Se monteaza ingropat in pamant,
in sant deschis dar fara pat de nisip.
 Sub stratul protector este inserat un fir de inox pentru localizarea pozitiei
tevii, astfel incat sa fie identificata si evitata in timpul excavarii. Adancimea maxima de
pozare, care permite detectarea tevii, este de 6 metri masurata de la generatoarea
inferioara, unde se afla firul de inox.
Dimensiuni pentru ţevile PEHD cu acoperire protectiva din PP si fir de inox
Diam. ext Grosime de perete fara Grosime minima Greutate

[mm] strat de protectie, strat de protectie, totala/m,
e [mm] g[mm] [kg/m]
110 10,0 0,8 3,506
125 11,4 0,8 4,493
140 12,7 0,8 5,551
Caracteristici tehnice
Tevile PEHD cu acoperire protectiva din PP si fir de inox sunt in conformitate cu EN
12201-2:2011, anexa C “Pipes with peelable layer” = Tevi cu strat exfoliabil.
Materiale: nucleul este din polietilena de inalta densitate PE100 sau PE 100 RC, la
exterior cu strat protector din PP aditivata pentru a–i creste rezistenta la zgariere si
penetrare. Stratul protector are rolul de a proteja teava de solicitarile mecanice si radiatia
UV, din momentul fabricatiei si pana la expirarea duratei de viata in utilizare.
Tevile sunt fabricate prin coextrudare.

Pentru detectia tevii sub stratul protector din PP exista un fir de inox cu grosimea
de 1,5 mm.
Culoare: stratul protector este albastru iar teava din PEHD este de culoare neagra.
Marcajul este de culoarea alba/neagra.
Detectarea tevii: Detectarea cu acuratete a tevilor PEHD cu acoperire protectiva
din PP si fir de inox se face prin aplicarea unui semnal cu un emitator care va genera un
semnal activ. Bornele emitatorului se conecteaza direct la firul de inox si la un dispozitiv de
impamantare adecvat.
Se seteaza receptorul pe frecventa pentru a detecta pozitia tevii ingropate.
Semnalul poate fi transmis pe distante de sute de metri. Distanta creste pentru
modelele de emitatoare cu putere mai mare. Cu cat conducta este la o adancime mai mare,
va trebui emis un semnal cu frecventa mai inalta, ceea ce va diminua distanta pe care se
propaga. Daca adancimea este de aproximativ 1,5 metri, atunci se poate alege o frecventa
mai mica, iar distanta va creste.
Conform distantei de propagare a semnalului vor fi prevazute pe trasee cai de acces
la firul trasor (ex: prin conectarea la vane actionate suprateran cu tija).
In situatia unor intreruperi cauzate de omiterea sau legarea superficiala a firului
trasor la zonele de imbinare dintre tevi, se poate genera un semnal inductiv asezand
generatorul deasupra tevii cu fir trasor. Detectia nu mai este la fel de precisa ca la
conexiunea directa dar este utila.
Ambalare, manipulare , transport si depozitare
Tevile PEHD cu acoperire protectiva din PP si fir de inox care se livreaza la bare cu
lungimea de 13 metri sunt ambalate in pachete legate cu banda PET. Tevile cu diametre mai
mici sau egale cu D=110 mm si de la PN 10 in sus se produc si in colaci cu lungimea de 100 m
La transport obligatoriu tevile se vor asigura cu chingi din material textil.
La manevrarea tevilor este bine sa se foloseasca curele din materiale neabrazive
(nylon, canepa sau similar), daca se folosesc cabluri de otel este necesar sa se protejeze
tevile in zona de contact.
Este interzisa tararea sau rostogolirea tevilor.
Depozitarea tevilor se face pe suprafete drepte, curate, fara asperitati, corpuri
ascutite, etc. Tevile se vor proteja impotriva incovoierii sau deformarii.
Tevile vor fi ferite de contactul cu combustibili, solventi, uleiuri, grasimi, vopsele
sau surse de caldura.
In timpul friguros tevile sunt fragile si se vor manipula cu atentie pentru a evita
caderea sau impactul.
Pachetele de teava se depoziteaza unul peste altul, respectand cele de mai jos.
Depozitarea pachetelor de teava ambalate cu banda din PET se face unul peste altul
punand pe sol si intre pachete minim trei distantiere din lemn, pozitionate echidistant fata
de mijlocul pachetului, de grosime egala, avand o lungime minim latimea pachetului si
grosimea minim 50 mm. Inaltimea maxima a stivei nu trebuie sa depaseasca 1,5 m.
Inainte de extragerea tevilor din pachet este necesara coborarea pachetului pe sol.
La depozitare se vor lua toate masurile pentru respectarea normelor de protectia
muncii.
Durata de utilizare si conditii de utilizare
Tevile PEHD cu acoperire protectiva din PP si fir de inox au o durata de utilizare de
50 de ani la o temperatura a fluidului de 20°C si la o presiune de lucru egala sau mai mica cu
presiunea nominala pentru care au fost produse.
Presiunea de utilizare PN este calculata in conformitate cu SR ISO4427/SR EN 12201,
pentru o temperatura de utilizare de 20°C, tensiunea de proiectare PE100 =8,0MPa.
Definirea materialului si a tensiunii de proiectare
Denumire Rezistenta minima ceruta Tensiune de proiectare
(MRS)MPa HDS)MPa
PE 100 10,0 8,0
Punere in opera
Santul de pozare va avea in mod normal latimea de lucru in functie de diametrul
tevii, procedeul de executie a sapaturii, modul de lansare a conductei in sant, exigentele de
realizare a umpluturii.
Santul poate avea latimea utilajului de sapare cu conditia realizarii unei bune
umpluturi.
Sprijinirea santului se va face conform normelor tehnice in vigoare. In general, o
sapatura cu taluz vertical cu adancime mai mare de 1,5 m va fi sprijinita, iar muncitorii vor
fi obligati sa respecte prevederile proiectului.
Dupa executarea excavatiilor in conformitate cu indicatiile proiectului, se
recomanda nivelarea fundului santului.
Fundul santului trebuie sa fie uscat (fara ape subterane sau meteorice), continuu,
uniform si fara pietre. In cazul terenurilor cu rezistenta buna la incarcare tevile PE100 se
vor aseza pe fundul santului, serpuit in pentru a prelua deformatiile date de variatia
temperaturii apei transportate.
Pozitionarea tevii se va face astfel incat firul de inox sa fie pe fundul santului, in
acest fel este posibila realizarea ulterioara de bransamente fara afectarea firului de inox.
Dupa pozarea tevii, spatiile libere ramase intre teava si peretele santului vor fi
umplute cu pamantul de la excavatie daca acesta poate fi compactat la gradul de
compactare stabilit prin proiect. Pamantul de la excavatie nu trebuie sa contina pietre sau
alte resturi cu muchii sau colturi ascutite sau contondente. Solul trebuie sa suporte uniform
conducta pe toata circumferinta.
Umplutura din zona conductei se executa manual.
Umplerea trebuie efectuata intr-o singura directie si pe cat posibil in timpul orelor
diminetii. Tehnologia de compactare se realizeaza in concordanta cu calculele de verificare
a rezistentei tevii la incarcari din pamant si alte solicitari.
 Lucrări speciale pe conducta de aducţiune şi pe reţeaua de distribuţie

- Cămine
Pe reţeaua de distribuţie au fost prevăzute un număr de 39 cămine, având
următoarele funcţii:
- cămine de vane de linie (de derivatie si/sau secţionare)…….…….. 13 buc;
- cămine de vane …………………………………………..…………………….………… 8 buc;
- cămine cu dispozitive de golire (descărcare)………………………..…….. 8 buc;
- cămine cu robinet de aerisire – dezaerisire…………….…..……….…… 10 buc.
Pentru căminele amplasate pe reţeaua de distribuţie a fost adoptat un tip de cămin

din PE, circular cu diametrul de 1100 mm.
Căminele se amplasează pe un pat de nisip de 10 cm.
- Subtraversări
Pe reţeaua de distribuţie proiectată au fost prevăzute două tipuri de lucrări de
subtraversare: subtraversări de drumuri judeţene, subtraversări de drumuri săteşti şi
subtraversări de pâraie.
Subtraversarea drumurilor judeţene şi săteşti se va realiza prin foraj orizontal şi
protecţie metalică. Protecţia la subtraversarea se va realiza cu conducta metalică OL.
Subtraversările de văi se vor realiza din conducte metalice având Dn similar cu al
conductelor de distribuţie, montate sub cota talvegului cu masive de ancoraj.
La proiectarea subtraversărilor se va avea în vedere STAS 9312/87. În conformitate
cu acest standard adâncimile minime de pozare a conductei ce subtraversează sun de minim
1,5 m faţă de cota talvegului pârâului subtraversat.
- Hidranţi de incendiu
Pe reţeaua de distribuţie s-au amplasat 20 hidranţi de incendiu la distanta maximă
de 500m. Criteriile de amplasare sunt:
- zone uşor accesibile autospecialei pentru stins incendii.
- distanţe de maxim 500 m între doi hidranţi alăturaţi;
Tipul de hidrant ce va fi folosit în cadrul sistemului proiectat va fi „subteran”.
Acesta se racordează la reţea prin intermediul unei piese de legătură fixată cu flanşă de
corpul hidrantului subteran.
Furtunurile de incendiu se racordează la hidranţii subterani prin intermediul
hidranţilor portativi cu robinete de închidere/deschidere, care pot fi cu unul sau cu două
racorduri fixe.
De partea superioară a hidrantului, la suprafaţa terenului, va fi sudată o plăcuţă
indicatoare care să indice poziţia şi numărul hidrantului.
Pentru hidranţii subterani instalaţi pe reţeaua de distribuţie este necesară
procurarea, prin grija Consiliului Local, a unui dulap metalic şi dotarea lui cu următoarele
accesorii:
- un robinet de închidere/deschidere cu unul sau cu două racorduri fixe;
- două furtunuri tip B (Ø70) în role de 20 m, inclusiv racorduri şi garnituri de
asamblare;
- un furtun tip A (Ø70) în rolă de 20 m, inclusiv racorduri şi garnituri de asamblare;
- două ţevi de refulare tip B cu orificii de refulare Ø 20 mm;
- un ajutaj refulare tip A Ø 20 mm;
- Masive de ancoraj
În scopul preluării eforturilor de întindere care apăr în materialul pereţilor
conductelor, în zonele de schimbare a direcţiilor reţelei de distribuţie s-au prevăzut
masive de ancoraj. Date fiind diametrele reţelei proiectate, masivele de ancoraj s-au
prevăzut doar la schimbările de direcţie in plan orizontal acolo unde a fost necesară
folosirea coturilor in afara căminelor. Pentru fiecare diametru de conductă în parte a fost
ales câte un tip de masiv de ancoraj folosind Proiectul tip D.764.11.69 – 78.
Toate materialele puse în operă la executarea sistemului de alimentare cu apă (ţevi,

fitinguri, vane, apometre, etc.) vor fi avizate sanitar şi vor respecta prevederile ORDINULUI
nr. 275 din 26 martie 2012 privind aprobarea Procedurii de reglementare sanitara
pentru punerea pe piata a produselor, materialelor, substantelor chimice/amestecurilor
si echipamentelor utilizate in contact cu apa potabila.
Zone de protecţie sanitară

Perimetrele de protecţie sanitară a surselor de apă în conformitate cu HG nr. 930
din 2005, proiectate şi realizate anterior intrării în funcţiune a captării de apă subterane
recomandate, se vor înscrie în următoarele dimensiuni:
“ART. 30 Dimensionarea zonei de protectie sanitara cu regim sever pentru statiile
de pompare, instalatiile de imbunatatire a calitatii apei - deznisipatoare, decantoare, filtre,
stati de dezinfectie si altele asemenea -, statiile de imbuteliere a apelor minerale,
rezervoarele ingropate, aductiunile si retelele de distributie se va face cu respectarea
urmatoarelor limite minime:
a) statii de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale cladirilor;
b) instalatii de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalatiei;
c) rezervoare ingropate, 20 m de la zidurile exterioare ale cladirilor;
d) aductiuni, 10 m de la generatoarele exterioare ale acestora;
e) alte conducte din retelele de distributie, 3 m.
De asemenea la executarea sistemului de apă se vor respecta următoarele:
“ART. 31 (1) La intersectia aductiunilor de apa potabila sau de ape minerale pentru
cura interna ori pentru imbuteliere cu canalele sau conductele de canalizare a apelor uzate
ori meteorice, aductiunile de apa potabila, respectiv de ape minerale, se vor amplasa
deasupra canalului sau conductei, asigurandu-se o distanta intre ele de minimum 0,40 m pe
verticala. (2) In zonele de traversare prevazute la alin. (1) aductiunile se vor executa din
tuburi metalice, pe o lungime de 5 m, de o parte si de alta a punctului de intersectie.
ART. 32 (1) In cazul in care retelele de apa potabila se intersecteaza cu canale sau
conducte de ape uzate menajere ori industriale sau cand sunt situate la mai putin de 3 m de
acestea, reteaua de apa potabila se va aseza totdeauna mai sus decat aceste canale ori
conducte, cu conditia de a se realiza adancimea minima pentru prevenirea inghetului. (2)
Atunci cand, din cauze obiective, nu se pot indeplini conditiile prevazute la alin. (1), se vor
lua masuri speciale care sa previna exfiltrarea apelor din canalele sau conductele de
canalizare a apelor uzate.
ART. 33 La proiectarea si executia retelelor de apa potabila se vor avea in vedere
evitarea oricaror legaturi intre acestea si retelele de apa nepotabila, precum si realizarea si
mentinerea in timp a etanseitatii.
ART. 34 Se interzice trecerea conductelor de apa potabila sau de ape minerale prin
camine de vizitare a retelei de canalizare, prin canale de evacuare a apelor uzate, prin
haznale etc.”
B. SISTEMUL DE CANALIZARE ŞI EPURARE APE UZATE

Obiectul prezentului studiu de fezabilitate îl constituie înfiinţarea unui sistem
centralizat de canalizare şi epurare ape uzate menajere pe aproximativ 95% din localităţile
Roşcani şi Rădeni. Înfiinţarea sistemului de canalizare ape uzate menajere va contribui în
mod substanţial la îmbunătăţirea gradului de igienă şi comfort al populaţiei şi la protecţia
mediului.
La stabilirea traseului pentru colectoare principale s-a ţinut cont de configuraţia
terenului (cote topografice), pentru a reduce la minimum numărul staţiilor de pompare ape
uzate.
 Sistemul de canalizare adoptat
Investiţia are în vedere realizarea sistemului de canalizare doar pentru apele
menajere, apele pluviale de pe teritoriul localităţilor Roşcani şi Rădeni sunt colectate prin
şanţurile marginale şi rigolele existente la reţeaua de drumuri şi evacuate în reţeaua de
canale şi pâraie existentă.
 Debitul de apă uzată menajer

Debitul de apă uzată menajer s-a calculat avându-se în vedere prevederile Indicativ
NP 133-2013" - "Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de
alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor.
În acest sens, debitul de apă uzată menajer calculat reprezintă o însumare a
debitelor de apă uzată provenite de la:
- utilizarea apei în gospodarii individuale ale populaţiei;
- utilizarea apei în cadrul societăţilor comerciale de stat si private;
- utilizarea apei în unităţile social – culturale.
Determinarea debitelor de calcul ale sistemului de canalizare este prezentată în
anexa nr.1- Breviar de calcul.
 Reţeaua de canalizare proiectată
Am analizat în cadrul prezentului studiu de fezabilitate o schemă de amenajare
completă a localităţilor Roşcani şi Rădeni, însă datorită limitării fondurilor, se propun pentru
a fi finanţate lucrările din etapă I, urmând ca printr-o investiţie ulterioară, să se realizeze şi
restul de lucrări.
Sistemul de canalizare propus, are sensul gravitaţional de scurgere către râul Frasin.
Reţeaua de canale are următoarele caracteristici principale:
 Tipul de material - PVC tip KG, SN4;
 Presiunea nominală - PN 1;
 Lungimea totală a canalelor - 10.000,0 m, din care :
o De 315 mm - 1.000,0 m
o De 250 mm - 9.000,0 m
 Adâncimea de pozare cuprinsă între 1,3 – 4,0 m.
Pentru colectarea apelor uzate menajere de pe străzile care au şi zone cu cote ale
terenului mai joase faţă de celelalte zone au fost prevăzute 7 staţii de pompare ape uzate
SPAU. Aceste staţii de pompare se vor executa din PE. Fiecare staţie va fi prevăzută cu două
electropompe submersibile de apă uzată menajeră.
Apa menajeră va fi colectată în staţiile de pompare ape uzate SPAU aferentă
fiecărui tronson din amonte spre aval de la SPAU 1 spre SPAU 7. Refularea pompelor din
staţiile de pompare se racordează în cămine de vizitare aferent fiecărui tronson din aval.
Lungimea totală a conductelor de refulare apă uzată este de 6.830,00 ml, PEHD, PE 100,
PN20, De 90 mm - De 125 mm, după cum urmează: CR1 = 310 ml; CR2 = 140 ml; CR3 = 500
ml; CR4 = 280 ml; CR5 = 240 ml; CR6 = 390 ml. Conducta de refulare CR7 aferenta SPAU 7
are lungimea de 4.970 ml şi se va executa astfel:
- conducta PEHD, PE 100, PN 20, De 125 în lungime de 2.890 m;
- conducta PVC tip KG, SN 4, De 250 în lungime de 2.080 m;
Staţiile de pompare ape uzate SPAU1 – SPAU 7 vor fi realizate în soluţie

constructivă din cămine PE având diametrul interior de 1500 mm şi 2000 mm, şi adâncimea
cuprinsă între 3,0m şi 4,25 m, conform planşelor 6 şi 6.1.
Conductele de refulare a staţiilor de pompare au următoarele caracteristici
principale:
 Tipul de material - PEHD, PE 100, PVC tip KG, SN 4
 Presiunea nominală - PN 20;
 Diametrul nominal - 90 mm - 125 mm; 250 mm
 Lungime - 6.830,00 m;
 Adâncimea medie de pozare - 1.30 m.
Staţiilor de pompare ape uzate SPAU 1 – SPAU 7 vor fi amplasate la o distanţă de

min. 15 m faţă de ferestrele locuinţelor.
La amplasarea staţiilor de pompare ape uzate se va ţine cont de prevederile
Ordinului nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind
mediul de viata al populatiei, şi nume de:
Art. 5 (1) Unitatile cu capacitate mica de productie, comerciale si de prestari

servicii, precum spalatorii auto, ateliere mecanice, tinichigerii, ateliere de tamplarie etc.,
care pot crea riscuri pentru sanatate sau disconfort pentru populatie prin producerea de
zgomot, vibratii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc., se amplaseaza in cladiri
separate, la distanta de minimum 15 m de ferestrele locuintelor. Distanta se masoara intre
fatada locuintei si perimetrul unitatii, reprezentand limita suprafetei unitatii respective.
Pentru unitatile sus-mentionate se asigura mijloacele adecvate de limitare a nocivitatilor,
astfel incat sa se incadreze in normele din standardele in vigoare.
(2) Se interzice schimbarea destinatiei functionale a unor zone, daca prin aceasta se
creeaza premisa aparitiei de riscuri pentru sanatatea populatiei din zona locuita.
Construcţii pe reţeaua de canalizare şi de pompare

Cămine
Căminele de vizită pe reţeaua de canalizare în număr de 300 buc. se vor realiza din
PE cu diametrul interior de 1100 mm. O parte din cămine sunt prevăzute cu placă din beton
armat de 15 cm grosime pe care sunt montate capacele carosabile iar o pare din cămine sunt
prevăzute cu capace necarosabile.
Subtraversări
Subtraversările de drumuri comunale de către conductele de canalizare se vor
realiza prin foraj orizontal cu protecţie din conductă metalică având diametrul interior Dn
350 mm.
Subtraversările de drumuri comunale de către conductele pompate se vor realiza
prin săpătura deschisă cu protecţie din conducta tip metalică cu Dn 150 mm.
 Staţia de epurare
Apele uzate menajere de pe străzile localităţilor Rădeni şi Roşcani vor fi
descărcate în căminul de vizitare existent de pe reţeaua de canalizare, amplasat în
localitatea Bălteni, conform planului de situaţie. Apele uzate menajere vor fi dirijate
spre staţia de epurare existentă amplasată pe teritoriul localităţii Cârniceni, judeţul Iaşi
prin reţeaua de canalizare existentă a comunei Probota, aflată în administrarea
operatorului regional de apă S.C. APAVITAL S.A. Iaşi. Soluţia adoptată prin prezentul
studiu a fost stabilită la propunerea operatorului regional de apă S.C. APAVITAL S.A. Iaşi,
conform adresei nr. 52.049 din data 30.10.2017.
Conductele de refulare a pompelor din staţia de pompare ape uzate SPAU 7

transportă apa uzată menajeră spre căminul de vizitare existent, conform planşelor nr.
2.49 – 2.72. Din acest cămin de vizitare apa uzată menajeră este dirijată spre staţia de
epurare prin conductele de canalizare existente.
IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
Apa.
Legea de baza in domeniul apelor este Legea apelor 107/1996 cu modificarile si
completarile ulterioare (Legea 310/2004, Legea 112/2006 si Ordonanta de Urgenta a
Guvernului nr. 3/2010). Hotararea Guvernului nr. 188/2002 a aprobat normele privind
conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, cu completarile si modificarile
ulterioare (H.G. nr. 352/2005 si H.G. nr. 210/2007). Conform acestei hotarari de guvern, -
“retea de canalizare” reprezinta sistemul de conducte care colecteaza si transporta apele
uzate urbane si/sau industriale. H.G. 188/2002, cu modificarile si completarile ulterioare
(H.G. nr. 352/2005 si H.G. nr. 210/2007) cuprinde urmatoarele norme tehnice:
- Norme tehnice privind colectarea si evacuarea apelor uzate orasenesti, NTPA- 011
- Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale
localitatilor si direct in statiile de NTPA- 002/2002.
Proiectarea, construirea si intretinerea retelelor de canalizare se realizeaza in
conformitate cu cele mai avansate cunostinte tehnice din domeniu, fara a antrena costuri
excesive in ceea ce priveste (conform art. 3 din anexa nr. 1 din HG 188/2002): a) volumul si
caracteristicile apelor uzate orasenesti; b) prevenirea pierderilor; c) limitarea poluarii
receptorilor naturali determinate de fenomene hidrometeorologice neobisnuite.
Din punctele de control se preleveaza probe la intervale regulate de timp,
proportionale cu debitul, la evacuare - daca se considera necesar, si la intrarea in statia de
epurare - pentru a se urmarii conformarea cu prescriptiile stabilite prin norme tehnice.
Pentru evacuarile de ape uzate de la aglomerari umane cu mai mult de 2.000 e.l. si
evacuarile de ape uzate industriale provenite din sectoarele industriale enumerate in tabelul
nr. 4 din anexa nr. 1 la hotarare - NTPA-011 in receptorii naturali, avizele/autorizatiile
pentru evacuarile din statiile de epurare a apelor uzate orasenesti respective trebuie sa
cuprinda conditiile de satisfacere a cerintelor din anexele nr. 1 si 3 la hotarare, respectiv
NTPA-011 si NTPA-001/2002.
Aer.
Se vor respecta prevederile urmatoarelor acte:
- Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia
atmosferei;
- Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator;
- STAS 12574/1987 privind conditiile de calitate ale aerului din zonele protejate;
In perioada de constructie se vor respecta prevederile Legii 104/2011 privind
calitatea aerului inconjurator referitor la obligatia utilizatorilor de surse mobile de a asigura
incadrarea in limitele de emisie stabilite pentru fiecare tip specific de sursa, precum si sa le
supuna inspectiilor tehnice conform prevederilor legislatiei in vigoare. In perioada de
functionare se vor monitoriza, dupa caz, emisiile, in special legate de mirosuri NH3 si H2S,
comparativ cu concentratiile maxim admise prevazute in STAS 12574/1987 privind conditiile
de calitate ale aerului din zonele protejate.
Zgomot si vibratii.
Valoarea admisa a nivelului de zgomot la limita incintei industriale va respecta
nivelul de zgomot echivalent de 65 dB (A), la valoarea curbei de zgomot Cz 60 dB, conform
STAS 10009/88 – Acustica urbana – limite admisibile ale nivelului de zgomot. Masuratorile si
calculul nivelului de zgomot echivalent continuu se va face respectand prevederile STAS
6161/1-79, STAS 6156-86 si STAS 6161/3-82.
Activitatile de pe amplasament nu trebuie sa produca zgomote care depasesc
limitele de presiune (Leq), prevazute de STAS 10009/88, de 50 dB (A), Cz 45, in timpul zilei
si 40 dB (A), Cz 35, in timpul noptii, conform O.M.S. 563/97, in afara amplasamentului, in
locatii sensibile, zone rezidentiale, de recreere, scoli si spitale, cu exceptia cazului in care
zgomotul de fond depaseste aceste valori. Instalatia autorizata nu trebuie sa contribuie, in
nici un caz, la cresterea valorii zgomotului de fond.
Sol. Se vor respecta prevederile O.M. 756/1997, pentru tipul de folosinta pentru
soluri mai putin sensibile. Distanta de la proiectul propus pana la ariile protejate identificate
este de peste 7 km.
Efecte semnificative asupra mediului, masuri de prevenire, reducere,

compensare
Surse de poluare a aerului.
In faza de constructie a proiectului:
- calitatea aerului atmosferic poate suferi local datorita urmatoarelor surse:
mijloace auto sau alte utilitare folosite in timpul lucrarilor de constructii, care genereaza
gaze de ardere lucrari de constructii
– particule in suspensie si sedimentabile.
Masuri de reducere In faza de constructie, reducerea emisiilor poluante si a

producerii de praf, se poate realiza prin:
Prevenirea formarii de praf prin stropirea cu apa in perioadele de vreme uscata
Limitarea zonelor de lucru si a duratei lucrarilor Curatarea zilnica a cailor de acces aferente
organizarilor de santier si punctelor de lucru (indepartarea pamantului si a nisipului), pentru
a preveni formarea prafului Controlul si asigurarea materialelor impotriva imprastierii in
timpul transportului si in amplasamentele destinate depozitarii, inclusiv a pamantului
rezultat din sapaturi, excavatii.
In faza de exploatare reducerea emisiilor poluante si a producerii de praf, se poate
realiza prin:
Plantarea de vegetatie (arbori/arbusti) pe perimetrul amplasamentului S.E.;
Inspectii periodice si operatii de decolmatare a retelei de canalizare, in special in cazul
conductelor cu curgere gravitationala, pentru a preveni emisiile de hidrogen sulfurat;
Controlarea procesului de epurare a apelor uzate si de tratare a namolului si
monitorizarea parametrilor acestor procese;
Bazine de apa uzata, statii de pompare, sau alte structuri (pentru tratarea si
stocarea namolului), acoperite, limitarea mirosurilor neplacute;
Evitarea traversarii zonelor urbane – trasee alternative pentru transportul namolului
(pana la destinatia finala);
Inspectii periodice ale retelei de canalizare pentru a se detecta la tip orice
disfunctionalitati si adoptarea masurilor corective adecvate pentru evitarea mirosurilor
neplacute.
CONCLUZII: Potrivit studiilor de dispersie, avand la baza calculul teoretic, putem

concluziona ca atat in faza de constructie, cat si in cea de exploatare: concentratiile
emisiilor sunt mai mici decat limita admisibila, deci impactul este nesemnificativ. Surse
de poluare a apei, efectul poluantilor.
Surse de poluarea a apei.

Prin activitatile propuse in proiect, s-au luat in considerare mai multe scenarii care
ar putea duce la poluarea apei de suprafata/subterana:
In faza de constructie ar putea apare: Cresterea nivelului de poluare a receptorului
apelor uzate de la SE din cauza evacuarii de apa neepurata sau partial epurata.
Modificari locale ale conditiilor de drenare, din cauza realizarii constructiilor
subterane sau a operatiilor de instalare a conductelor. Reducerea sau obturarea sectiunii de
curgere a cursului de apa prin antrenarea de pamant sau dislocarea de roci in albia paraului,
ca urmare accentuarii unor procese de eroziune. Degradarea stabilitatii malurilor prin
amplasarea sau operarea de echipamente pentru constructii in vecinatatea acestora.
Contaminarea corpurilor de apa de suprafata prin scurgeri de produse poluante (scurgeri
accidentale de ape uzate, combustibil, lubrifianti etc.) Contaminarea apelor subterane prin
infiltrarea unor scurgeri accidentale de ape uzate, combustibil, lubrifianti etc.; indepartarea
necorespunzatoare a deseurilor din constructii.
In faza de exploatare ar putea apare: Modificari calitative si cantitative prognozate
(pozitive sau negative) la nivelul receptorului natural determinate de preluarea apelor uzate
epurate de la SE si, in cazul unor retele combinate, de deversari din reteaua de canalizare.
Aspectele avute in vedere se refera la: incarcari suplimentare de poluanti sarcina hidraulica
suplimentara concentratii de poluanti in apa uzata epurata, reducerea incarcarilor (kg/zi,
tone/an) si a concentratiilor (mg/l) de poluanti considerand parametrii calitativi specifici ai
apelor uzate epurate si evacuate in receptor (corespunzator cerintelor de epurare a apelor
uzate urbane), conform prevederilor Planului de Management al Bazinului Hidrografic.
Modificari ale folosintelor de apa, in aval de punctul de evacuare a apelor uzate
epurate. Contaminarea potentiala a receptorului cu substante periculoase cauzate de
scurgerea/ drenarea apelor de pe amplasamente industriale (inclusiv ape pluviale).
Contaminarea apelor de suprafata si subterane cauzate de scurgeri din conducte in cazul
deteriorarii retelei de canalizare. Disfunctionalitati ale retelei de canalizare incluzand
avarii, scurgeri, blocaje care conduc la deversari si care pot produce episoade de poluare a
apelor subterane sau de suprafata. Poluarea receptorului apelor uzate epurate in conditiile
producerii in SE de avarii semnificative si evacuarii de apa uzata neepurata. Contaminarea
apelor subterane in situatia deteriorarii integritatii paturilor de uscare a namolului (infiltrare
in apa subterana).
Masuri de reducere a impactului
In faza de constructie, in scopul reducerii sau chiar al eliminarii riscurilor de
poluare a apei, se impun urmatoarele masuri: Lucrarile de excavare nu trebuie executate in
conditii meteorologice extreme (ploaie, vant puternic). In vederea prevenirii formarii de
praf in zonele de lucru se va utiliza apa netratata pentru stropirea zonelor de lucru. Se va
realiza gestionarea adecvata a deseurilor in punctele de lucru. Deseurile solide, materialul
rezultat din decopertari, excavatii, combustibilii sau uleiurile nu se vor deversa in cursurile
de apa. Se recomanda colectarea selectiva a deseurilor in vederea valorificarii/eliminarii
prin firme autorizate. Instalarea de gratare, in special pentru lucrarile executate in locurile
in panta, ca protectie contra eroziunii. In cazul scurgerilor accidentale de produse petroliere
se va aplica imediat substante absorbante.
Se va realiza prevenirea deversarii combustibililor si uleiurilor pe zonele de lucru,
Utilizarea unor mijloace corespunzatoare din punct de vedere tehnic Constructorul va aplica
proceduri si masuri de prevenire a poluarilor accidentale.
In faza de exploatare. Masuri de control si de reducere a evacuarilor industriale in
reteaua de canalizare, implementate de operatorul retelei; cadrul acestor activitati va fi
inclus intr-un plan de actiuni prin care se vor stabili masuri pentru limitarea impactului
evacuarilor de ape uzate industriale in procesul de epurare din SE.
Masurile principale care trebuie incluse in planul de actiuni se refera la:
Inventarierea tuturor evacuarilor industriale (inclusiv sisteme de colectare si descarcare a
apelor pluviale), din punct de vedere cantitativ si calitativ. In cazurile in care se
suspecteaza posibilitatea producerii unui eveniment de poluare, ca si in cazurile in care s-au
inregistrat in trecut episoade de poluare, inventarierea va fi urmata de o campanie de
prelevari de probe de apa uzata de pe respectivele amplasamentele si analize de laborator.
Daca inventarul efluentilor mentionat anterior indica riscul ca valorile limita ale
parametrilor calitativi ai apelor uzate sa nu fie respectate (sau sa nu fie respectate in
permanenta), operatorul statiei de epurare trebuie sa impuna unitatilor industriale conditii
speciale de monitorizare si sa conditioneze preluarea apelor uzate in reteaua de canalizare
doar in conditiile echiparii cu instalatii adecvate de preepurare (conform prevederilor H.G.
188/2002, NTPA 002, art.9 (2)). Implementarea, de catre operatorul SE, a unui program de
inspectie si control a unitatilor industriale care evacueaza ape uzate in reteaua de
canalizare (ex. starea tehnica a instalatiilor de pre-epurare, obligatia modernizarii
tehnologiei echipamentelor si instalatiilor de preepurare, contorizarea debitelor apelor
uzate, auto-monitorizare). Planuri de prevenire si combatere a poluarilor accidentale pentru
amplasamentele unitatilor industriale.
CONCLUZII. Realizarea proiectului propus va reduce semnificativ poluarea apei
freatice si a apei de suprafata in zona, iar impactul negativ in faza de functionare a
sistemului de canalizare si a statiei de epurare este nesemnificativ asupra apei. Din punct de
vedere al posibilei imbunatatiri a calitatii apei de suprafata si subterana prin stoparea
evacuarii directe a apelor uzate, impactul este benefic.
Surse de poluare a solului, efectul poluantilor In cadrul realizarii proiectului s-au

luat in considerare mai multe cazuri care ar putea duce la poluarea solului/subsolului, in
cele doua faze de desfasurare, astfel:
In faza de constructie Degradarea solului din cauza indepartarii stratului fertil;
Schimbarea temporara a folosintei terenului; Cresterea temporara a eroziunii solului pe
amplasamentele lucrarilor unde se executa lucrari de excavare – de ex. pe traseul
conductelor si pe amplasamentele statiei de epurare, statiei de pompare, al bazinelor de
retentie/deversoare pentru ape pluviale etc., si care pot conduce, in zonele in panta, la
instabilitatea solului si la alunecari de teren; Eroziune cauzata de indepartarea vegetatiei,
lucrari efectuate asupra solului si utilizarea de utilaje si echipamente grele in cursul
activitatilor de constructii desfasurate in albia raului sau in vecinatatea acestora; Poluarea
solului prin scurgerea accidentala de combustibili, lubrifianti si substante chimice, prin
imprastierea de lapte de ciment de pe platformele de pregatire a betonului sau din locatiile
unde se utilizeaza beton; Contaminarea solului prin infiltrarea de diverse scurgeri care pot
rezulta din depozitarea sau manipularea inadecvata a deseurilor sau a materialelor de
constructii. Scurgeri de apa uzata din retelele existente de canalizare, produse in cursul
lucrarilor de reabilitare.
In faza de exploatare Schimbarea definitiva a folosintei terenului (ex. statia de
epurare); Fenomene de eroziune, de instabilitate a solului si alunecari de teren (in zonele in
panta), cauzate de scurgerea apei din precipitatii catre apele de suprafata; efectele pot fi
accentuate in perioada de pana la restaurarea vegetatiei; Contaminarea solului prin
infiltrarea de diverse scurgeri/pierderi accidentale de produse cu caracter poluant (uleiuri,
reactivi); Contaminarea solului prin infiltrarea de scurgeri de pe amenajarile pentru stocare
temporara a namolului rezultat din epurarea apelor uzate; In cazul utilizarii in agricultura a
namolului rezultat din exploatarea statiei de epurare: alterarea proprietatilor solului daca
nu se evalueaza corect pretabilitatea acestuia la aplicarea namolurilor sau daca namolul
contine concentratii ridicate de poluanti (de exemplu metale grele).
Masuri de reducere a impactului
In faza de constructie Intretinerea corespunzatoare a echipamentelor si utilajelor
pentru constructii si a vehiculelor de transport materiale de constructie;
Rezervoarele pentru stocarea combustibilului protejate impotriva scurgerilor si
instalate pe suprafete impermeabile; in caz de scurgeri accidentale, se vor asigura
recipiente pentru colectare, materiale absorbante si echipamente pentru stingerea
incendiilor; Proceduri pentru stocarea si manipularea deseurilor, a deseurilor periculoase si a
materiilor prime; Amenajarea de zone de parcare pentru utilajele si vehiculele implicate in
activitatile de constructii (ex. suprafata impermeabila); Aplicarea de masuri adecvate de
protectie impotriva eroziunii, in special pentru lucrarile efectuate in zone in panta si in
albiile cursurilor de apa (ex. plase din material geo-textil); Implementarea de programe
active de revegetare pe amplasamentele lucrarilor in special in zonele cu sensibilitate
deosebita la eroziune (ex. zone in panta, malurile raurilor); Evitarea executarii de lucrari de
excavare in conditii meteorologice extreme (ploaie, vant puternic); Stocarea temporara a
stratului fertil de sol numai in zone special desemnate si in conditii corespunzatoare, urmata
de reinstalarea acestuia dupa umplerea excavatiilor pentru a permite revegetarea naturala;
Intretinerea, alimentarea cu combustibil, spalarea vehiculelor si operatiile de reparatii /
intretinere a utilajelor sa se efectueze la locatii prevazute cu dotari adecvate de prevenire
scurgerilor de produse poluante sau, pentru situatii accidentale, masuri de limitare a
infiltrarii acestora in sol.
In faza de exploatare Implementarea unui program de inspectie si control a retelei
de canalizare, in vederea efectuarii de interventii rapide si eficiente pentru remedierea
problemelor depistate; Implementarea unor proceduri de stocare si manipulare a
substantelor periculoase, inclusiv proceduri de limitare a contaminarii solului Respectarea
cerintelor constructive pentru amplasamentul de stocare a namolului, in special in ceea ce
priveste impermeabilizarea paturilor de uscare Controlul calitatii namolului prin analizele
specifice Studii pedologice si agrochimice pentru terenurile agricole unde va fi imprastiat
namolul rezultat din epurarea apelor uzate urbane (daca namolul va fi imprastiat pe zonele
agricole).
CONCLUZII Prin gestiunea corecta a deseurilor de la statia de epurare si prin
executia si intretinerea corecta a retelei de canalizare, impactul negativ va fi
nesemnificativ. Prin constructia sistemului de canalizare si a statiei de epurare, se
prognozeaza un impact pozitiv, deoarece apele uzate vor fi dirijate prin sistemul de
canalizare, evitandu-se astfel contaminarea solului si subsolului.
Zgomotul si vibratiile. Surse de poluare, efectul poluantilor Sursele de zgomot si
vibratii pe durata constructiei si a exploatarii obiectivelor, ca si efectul poluantilor sunt
trecute in revista in cele ce urmeaza.
Posibile efecte in faza de constructie In timpul construirii se pot cumula efectele
negative existente datorita traficului rutier, cu cel generat de cresterea traficului in zona
datorita sapaturilor, transportului materialelor in perioada de constructie, transportului
materiilor prime si a produselor finite in perioada de functionare; Echipamentele si utilajele
utilizate genereaza zgomot, care poate afecta personalul inplicat in activitatea de
constructii, populatia care traieste sau se deplaseaza in apropierea punctelor de lucru,
fauna salbatica in zonele in care aceasta este prezenta.
Posibile efecte in faza de exploatare. Pe perioada functionarii obiectivului se pot
cumula efectele negative existente datorita traficului rutier cu cel generat de cresterea
traficului in zona datorita transportului materiilor prime si a produselor finite in perioada de
functionare Zgomotul utilajelor amplasate in exteriorul constructiilor poate avea efecte
negative, de ex. suflante, ventilatoare.
Masuri de reducere
In faza de constructie interzicerea lucrarilor de constructii pe timpul noptii si
restrictii in timpul orelor de odihna, in zonele sensibile (spitale, gradinite etc.);
identificarea structurilor construite vulnerabile amplasate in zona lucrarilor si utilizarea de
echipamente sau metode de siguranta; practicarea sapaturii manuale in zonele vulnerabile;
reducerea vitezei autovehiculelor in zonele sensibile. In faza de exploatare utilizarea de
echipamente care produc un nivel scazut de zgomot si vibratii; montarea utilajelor cu nivel
de zgomot ridicat in interiorul constructiilor (pompe, suflante, motoarele de antrenare ale
utilajelor); efectuarea lucrarilor de intretinere a utilajelor la timp pentru ca deteriorarile
pieselor in miscare sa nu mareasca nivelul de zgomot ; izolarea salii pompelor realizarea
unei perdele forestiere care va constribui la atenuarea nivelului de zgomot.
CONCLUZII In timpul constructiei investitiei, se estimeaza producerea unui impact
negativ asupra locuitorilor din zona, dar acesta este temporar si limitat ca suprafata. In
cazul functionarii investitiei, impactul este nesemnificativ. Protectia impotriva vibratiilor: se
vor identifica structurile construite vulnerabile si in zona acestora se va renunta la
echipamente care pot genera vibratii periculoase.
Flora si fauna, arii protejate.

Surse de poluare, efectul poluantilor
Posibile efecte in faza de constructie: Nu este cazul afectarii ariior protejate,
deoarece cea mai apropiata arie protejata se afla peste 16 km distanta fata de locatia
investitiei, iar in aval, emisarii naturali nu trec prin arii protejate.
Masuri de reducere Lucrarile se vor efectua numai pe traseele mentionate in
proiect. Organizarea de santier ocupa o suprafata de aproximativ 300 m² . Locurile de
amplasare se vor stabili prin proiect. Se va respecta structura minima a organizarii de
santier: zona depozitare materiale prefabricate, zona depozitare pietris, nisip, platforma
depozitare alte materiale, container modular prefabricat cu structura metalica cu rol de
depozitare scule si materiale, container modular prefabricat cu structura metalica cu rol de
vestiar si punct PSI, WC ecologic, cai acces utilaje si persona, Ingradirea zonei aferente
organizarii de santier se va face cu stalpi metalici si panouri. Solul vegetal decopertat va fi
depozitat pe o suprafata de teren din imediata apropiere a rtraseului retelei de canalizare
sau a statiei de epurare, in straturi suprapuse sau rulate (in funtie de suprafata de teren
pusa la dispozitie) si apoi refolosit pentru refacerea conditiilor initiale pe cat este posibil.
CONCLUZII: Impact negativ in perioada de constructie asupra vegetatiei. Impact
negativ nesemnificativ asupra vegetatiei in perioada interventiilor la reteaua de canalizare.
Pentru ariile protejate impactul nu este aplicabil. Peisajul va fi afectat negativ in faza de
realizare a proiectului, temporar, pe o suprafata limitata. In faza de exploatare impactul
asupra peisajului va fi nesemnificativ.
Dupa lucrarile efectuate, vor fi eliberate de sarcina terenurile ocupate de utilaje si
vor fi reasfaltate drumurile pe care s-a lucrat.
Masuri de reducere a impactului cumulat Se vor respecta recomandarile prevazute in
proiect, mai ales cele privind monitorizarea efluentului si depozitarii namolului.
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Concentratiile emisiilor in aer sunt mai mici decat limita admisibila, deci impactul
asupra aerului este nesemnificativ.
Realizarea proiectului propus va reduce semnificativ poluarea apei freatice si a apei
de suprafata in zona, impactul negativ in faza de functionare a sistemului de canalizare si a
statiei de epurare este nesemnificativ asupra apei de suprafata.
Din punct de vedere al posibilei imbunatatiri a calitatii apei de suprafata si
subterana prin stoparea evacuarii directe a apelor uzate, impactul este benefic.
Prin gestiunea corecta a deseurilor de la statia de epurare si prin executia si
intretinerea corecta a retelei de canalizare, impactul negativ va fi nesemnificativ.
In timpul constructiei investitiei, se estimeaza producerea unui impact negativ
asupra locuitorilor din zona, dar acesta este temporar si limitat ca suprafata. In cazul
functionarii investitiei, impactul este nesemnificativ.
Protectia impotriva vibratiilor: se vor identifica structurile construite vulnerabile si
in zona acestora se va renunta la echipamente care pot genera vibratii periculoase. Impact
negativ in perioada de constructie asupra vegetatiei. Impact negativ nesemnificativ asupra
vegetatiei in perioada de interventii la reteaua de canalizare. Pentru ariile protejate
impactul este nesemnificativ.
Peisajul va fi afectat negativ in faza de realizare a proiectului, temporar, pe o
suprafata limitata. In faza de exploatare impactul asupra peisajului va fi nesemnificativ.
Dupa lucrarile efectuate, terenurile ocupate de utilaje vor fi eliberate si drumurile pe care
sa lucrat vor fi reasfaltate. Se recomanda respectarea planului de reducere a impactului
asupra mediului, a planului de monitorizare, organizare de santier, si a planului de atenuare
pe diferite faze de lucrari.
d) probe tehnologice şi teste

Se vor efectua următoarele inspectări şi testări:
• inspectarea vizuală în care Inginerul va verifica panta, direcţia, linia, aspectul
suprafeţei interioare, adâncimea şi îmbinarea corectă;
• proba de etanşeitate.
Proba de etanşeitate se efectuează conform prevederilor STAS 3051/91.
După ce proba de etanşeitate a fost încheiată şi s-a constatat că nu mai sunt
necesare nici un fel de reparaţii, se procedează la umplerea tranşeei.
• test de infiltrare – pentru conducte gravitaţionale, cu excepţia conductelor de
racorduri pentru case; Toate testele se vor efectua in prezenţa Inginerului.
Verificarea lucrărilor
La canalele nevizitabile se vor verifica aliniamentele. Se admit următoarele abateri
limită faţă de proiect:
• pentru pante ± 10%
• pentru cote ± 5 cm, fără a se depăşi abaterile admise pentru pante.
Este obligatorie efectuarea a cel puţin două verificări de nivelment pe 100 m de
canal si ori de cate ori Beneficiarul solicită aceasta verificare. Rezultatele acestor verificări
trebuie consemnate.
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii:

Indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă - elemente fizice/capacităţi
fizice care să indice atingerea ţintei obiectivului de investiţii - şi, după caz, calitativi, în
conformitate cu standardele, normativele şi reglementările tehnice în vigoare
Prin realizarea prezentului obiectiv de investiţii sistem centralizat de alimentare cu
apă, canalizare şi epurare ape uzate se vor executa lucrări după cum urmează:
A. ALIMENTARE CU APĂ
- Captarea - branşament în căminul exisent, conductă PEHD, De 200 mm;

- Reţele de distribuţie realizate din ţeavă PEHD cu acoperire protectivă din PP
şi fir de inox, PE 100, SDR 11, PN16, cu lungime totală de 10.000 m, după cum
urmează:
(-De 140 mm. = 1.650 m; - De 125 mm.= 3.630 m; - De 110 mm.= 4.720 m;
Lucrări speciale pe conducta de aducţiune şi pe reţeaua de distribuţie
- Cămine - 39 cămine (- cămine de vane de linie, secţionare - 13
buc; - cămine de vane -8 buc; - cămine cu dispozitive de golire (descărcare)- 8 buc; - cămine
cu robinet de aerisire – dezaerisire - 10 buc);
- Subtraversări drumuri săteşti;
- Hidranţi de incendiu - 20 hidranţi;
B. SISTEMUL DE CANALIZARE ŞI EPURARE APE UZATE
- Colectoare stradale, L = 10.000,0 m, Dn 315 mm şi Dn 250 mm, conducta PVC

tip KG, SN4;
- Camine de vizitare din PE, DN1100, 300 buc;
- Statie de pompare stradală pentru ape uzate menajere, 7 buc.;
- Lungimea totală a conductelor de refulare apă uzată este de 6.830,00 ml, PEHD,
PE 100, cu acoperire protectivă din PP şi fir de inox, PN20, De 90 mm - De 125 mm, după
cum urmează: CR1 = 310 ml; CR2 = 140 ml; CR3 = 500 ml; CR4 = 280 ml; CR5 = 240 ml; CR6 =
390 ml. Conducta de refulare CR7 aferenta SPAU 7 are lungimea de 4.970 ml şi se va executa
astfel:
o conducta PEHD, PE 100, PN 20, De 125 în lungime de 2.890 m;
o conducta PVC tip KG, SN 4, De 250 în lungime de 2.080 m;
- Imprejmuire staţii pompare ape uzate – 56 ml
- Subtraversări drumuri săteşti
In urma implementarii obiectivului de investii, un numar de aproximativ 1540 de
locuitori vor avea posibilitatea de racordare la reteaua de alimentare cu apa si la reteaua de
canalizare menajera.
c) indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat/operare, stabiliţi în

funcţie de specificul şi ţinta fiecărui obiectiv de investiţii
Valoarea totală a obiectivului de investiţii este de 6.410.390 lei (fără TVA).

Execuţia sistemului centralizat de alimentare cu apă şi a reţelei de canalizare
menajeră a localităţilor Roşcani şi Rădeni va contribui în mod substanţial la îmbunãtãţirea
gradului de igienă şi comfort al populaţiei şi la protecţia mediului
d) durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii, exprimată în luni.

Durata de realizare a investiţiei va fi de 36 luni calendaristice
5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice
funcţiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor
fundamentale aplicabile construcţiei, conform gradului de detaliere al propunerilor
tehnice
STANDARDE APLICABILE
1. SR 1343-1:2006 Alimentări cu apă. Partea 1: Determinarea cantităţilor de apă
potabilă pentru localităţi urbane şi rurale. Pag. 194
2. SR 1846-1:2006 Canalizări exterioare. Prescripţii de proiectare. Partea 1:
Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare.
3. SR 1846-2:2007 Canalizări exterioare. Prescripţii de proiectare. Partea 2:
Determinarea debitelor de ape meteorice.
4. SR 8591:1997 Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare
5. SR EN 752:2008 Reţele de canalizare în exteriorul clădirilor.
6. SR EN 124:1996 Dispozitive de acoperire şi de închidere pentru cămine de vizitare
şi guri de scurgere în zone carosabile şi pietonale. Principii de construcţie, încercări tip,
marcare, inspecţia calităţii.
7. SR EN 1917:2003 Cămine de vizitare şi cămine de racord din beton simplu, beton
slab armat şi beton armat.
8. STAS 6054-77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ.
9. STAS 4273-83 Construcţii hidrotehnice. Încadrarea în clase de importanţă.
10. STAS 6701-82 Canalizări. Guri de scurgere cu sifon şi deposit.
11. STAS 2448-82 Canalizări. Cămine de vizitare. Prescripţii de proiectare.
12. STAS 3051-91 Sisteme de canalizare. Canale ale reţelelor exterioare de
canalizare. Prescripţii fundamentale de proiectare.
13. Hotărârea Guvernului nr.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind
condiţiile de descarcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările
ulterioare A. Normă tehnică privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate
orăşeneşti, NTPA - 011. B. Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele
de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare, NTPA-002/2002 C. Normativ
privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la
evacuarea în receptorii naturali, NTPA-001/2002
14. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind Protectia Mediului, cu
modificările ulterioare.
15. Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile
16. Ordin nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica
privind mediul de viata al populatiei
17. ORDIN nr. 275 din 26 martie 2012 privind aprobarea Procedurii de reglementare
sanitara pentru punerea pe piata a produselor, materialelor, substantelor
chimice/amestecurilor si echipamentelor utilizate in contact cu apa potabila
18. HOTARARE nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale
privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica
5.6. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei

financiare şi economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de
stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe
nerambursabile, alte surse legal constituite.
Instrumente de finanţare destinate dezvoltării locale şi coordonate de către MDRAP,
precum si Fonduri Proprii (Buget Local).
6. Urbanism, acorduri şi avize conforme

6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire
Certificatul de urbanism emis de Consiliul Judeţean Iaşi.
6.2. Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege
Extras de carte funciară, vor fi obţinute şi anexate de către Beneficiar.
6.3. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de

diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor
acordului de mediu în documentaţia tehnico-economică
Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului urmează a fi
anexat de către UAT Roşcani.
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităţilor

Avizul Tehnic de Racordare cu energie electrică urmează a fi anexat de către
Beneficiar.
6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

- studiu topografic
Studiu topografic elaborat de PFA Cozma Alexandru
6.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de
investiţii şi care pot condiţiona soluţiile tehnice
- Sunt obţinute sau în curs de obţinere, conform Certificat de Urbanism.
- studiu geotehnic şi/sau studii de analiză şi de stabilitate a terenului

Studiu geotehnic elaborat de S.C. “PROIECT RPD” S.R.L. SUCEAVA – verificat de
dr.ing.geol Mihai STEPAN
- studiu hidrologic, hidrogeologic – Până în prezent nu a fost elaborat un studiu

hidrologic, întocmirea studiului hidrogeologic nu este necesară deoarece sistemul de
alimentare cu apă prevede ca şi soluţie asigurarea necesarului de apă din sursa existentă
a sistemului centralizat de alimentare cu apă aferent comunei Trifeşti, aflat în
administrarea SC APAVITAL Iaşi.
7. Implementarea investiţiei
7.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei
UAT ROŞCANI, judeţul Iaşi
Localitate: Rădeni, Judet: Iaşi, Ţara: Romania
Cod postal: 707523
e-mail: primaria_roscani@yahoo.ro
Telefon: 0232-290060; 257058, Fax: 0232-257058
7.3. Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare

Exploatarea, şi întreţinerea sistemului de alimentare cu apă, canalizare şi staţie de
epurare va fi asigurată de către operatorul regional S.C. APAVITAL S.A. IAŞI.
7.4. Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale

După finalizarea obiectivului de investiţie, pentru gestiunea serviciului de
alimentare cu apă şi serviciului de canalizare va fi delegat operatorul regional S.C. APAVITAL
S.A. IAŞI.
8. Concluzii şi recomandări
Execuţia lucrărilor sa fie realizată de unităţi specializate in domeniul lucrărilor
hidroedilitare.
Execuţia lucrărilor simultan prin împărţirea lucrărilor astfel încât să aibă un impact
cât mai redus asupra accesului şi circulaţiei rutiere în zonele respective.
Proiectant,
S.C. RIVA SYSTEMS S.R.L.,
ing. Clarisa PARASCHIVESCU
ANEXA nr. 1
BREVIAR DE CALCUL
Pentru antemăsurătoarea cerinţelor şi consumului de apă potabilă pentru populaţia
localităţilor Rădeni şi Roşcani, comuna Roşcani, judeţul Iaşi şi a debitelor caracteristice de
apă uzată se foloseşte "Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor
de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor. Indicativ NP 133-2013", pentru
obiectivul de investiţie “Alimentare cu apă şi reţea canalizare în comuna Roşcani,
judeţul Iaşi”
Debite uzate statie de epurare(zilnice)= (Qs zi max total - kp*ks*(Qn zi max V+0.5*Qn zi maxIII)x1=
Debite uzate zilnice medii= (Qs zi med total - kp*ks*(Qn zi med V+0.5*Qn zi med III)x1=
Debite uzate orare medii=Qu zi max : 24=
Debite uzate retea de canalizare (orare maxime)=Qu orar med x Ko=
Kp
"Kp-pierderi în sistem" Kp= 1.15÷1.35 adoptat= 1,15
Ks
"Ks-pierderi tehnologice" Ks= 1.02÷1.08 acvifer/ST adoptat= 1,02
"Ko-variatie orara" Ko= 2,25
S.C. RIVA SYSTEMS S.R.L.
ÎNTOCMIT,
Ing. Clarisa PARASCHIVESCU

Memoriu DSP

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu DSP

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DOCUMENTAŢIE

Alimentare cu apă și rețea canalizare

Beneficiar: COMUNA ROȘCANI, JUDEŢUL IAȘI

1. Informaţii generale privind obiectivul de investiţii

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

1.2. Ordonator principal de credite/investitor

1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar)

1.4. Beneficiarul investiţiei

1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate

2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiţii

2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri

România este obligată să asigure extinderea treptată a sistemelor de colectare

Guvernul României a adoptat Planul şi Programul de Implementare pentru Directiva

În urma analizelor, pe care le face Direcţia de sănătate Publică, rezultă că apele

Următoarele obiective specifice vin în susţinerea obiectivului general:

5. Luând în consideraţie populaţia localităţii, studiul prevede realizarea unei

Posibilităţile reale de dezvoltare ale turismului din localitate sunt în prezent

În ceea ce priveşte calitatea apei spunem că apa prezintă un grad ridicat de

În prezent alimentarea cu apă a populaţiei precum şi a instituţiilor publice a

2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice

3. Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-

3.1. Particularităţi ale amplasamentului:

b) relaţii cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile

c) orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale

e) date climatice şi particularităţi de relief

- posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe

(ii) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea

Nivelul hidrostatic a fost interceptat în penetrare la adâncimea de 1,80 m, faţă de

1,10 – 4,00 m = 2,90 m: argilă prăfoasă negricioasă slab nisipoasă, cu conţinut de

(iii) date geologice generale

LUCRĂRI GEOTEHNICE EXECUTATE PENTRU REŢELE DE CANALIZARE ŞI APĂ

Încercare de estimare a parametrilor geotehnici Nr.3

Încercare de estimare a parametrilor geotehnici Nr.4

nisip prafos slab

Încercare de estimare a parametrilor geotehnici Nr.5

Încercare de estimare a parametrilor geotehnici Nr.6

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI. Pe baza rezultatelor obţinute în teren (lucrările

Factorul avut în vedere Descriere Punctaj

La proiectarea şi execuţia obiectivului menţionat, vor fi respectate prevederile din

3.4. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor,

- studiu hidrologic, hidrogeologic

- studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată

5. Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)

Avantajele utilizării ţevii PEHD cu acoperire protectivă din PP şi fir de inox

5.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e)

În alegerea scenariului recomandat s-au avut în vedere următoarele aspecte:

Pentru realizarea retelei de canalizare se recomanda folosirea conductelor din PVC

5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind:

Se consideră a fi ocupate definitiv suprafeţele pe care vor rămâne căminele de

Natura suprafeţelor ocupate de obiectivul de investiţie:

Toate suprafeţele specificate mai sus aparţin domeniului public.

b) asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului

c) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv,

Descrierea soluţiei tehnice.

A. SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ

Determinarea debitelor de calcul ale sistemului de alimentare cu apă este

Sistemul de alimentare cu apă prevede ca şi soluţie asigurarea necesarului de

- Reţele de distribuţie realizate din ţeavă PEHD cu acoperire protectivă din PP şi

Dimensionarea reţelelor de distribuţie s-a făcut în ipoteza în care pe baza

În urma calculelor de dimensionare efectuate, a rezultat, că reţeaua de distribuţie

Reţeaua de distribuţie şi toate lucrările prevăzute pe aceasta sunt prezentate în

Diam. ext Grosime de perete fara Grosime minima Greutate

Tevile sunt fabricate prin coextrudare.

 Lucrări speciale pe conducta de aducţiune şi pe reţeaua de distribuţie