LUCRARI DE SUSTINERE

Lucrari de stabilizare
a versantilor instabili
1
Prof. Dr. ing. Loretta Batali

Anul II Master Inginerie Geotehnica

 LUCRARI DE SUSTINERE

Lucrrile de susinere sunt lucrri

care au ca scop reinerea terenului
(pmnt, roci, umpluturi) i a apei.
n aceast categorie sunt incluse
toate tipurile de lucrri i sisteme de
sprijin n care elementele structurale
sunt supuse forelor generate de
materialul reinut (teren, ap).
 LUCRARI DE SUSTINERE

Se pot imparti in:

1) Lucrari de stabilizare a versantilor instabili
- partea I de curs Loretta Batali

2) Lucrari de sustinere a excavatiilor

- partea a II-a de curs Horatiu Popa
 LUCRARI DE STABILIZARE A
VERSANTILOR INSTABILI

Generalitati despre stabilizarea versantilor

Recapitularea notiunilor despre presiunea pamantului;

probleme practice de calcul

Ziduri de sprijin clasice, cu contraforti, gabioane,

casoaie

Lucrari de sprijin din pamant armat

Lucrari de stabilizare a versantilor cu elemente fisate

 LUCRARI DE STABILIZARE A
VERSANTILOR INSTABILI

Tema 1: Structura de sprijin din pamant armat

Tema 2: Stabilizarea unui versant cu piloti

SINTEZA PRINCIPALELOR METODE
DE PREVENIRE, COMBATERE SI
REMEDIERE A ALUNECARILOR DE
TEREN

Masuri geometrice

Masuri hidrologice

Masuri mecanice

Masuri fizice, chimice, biologice

 Masuri geometrice
Urmaresc reprofilarea pantei cu scopul de a-i mari factorul de
stabilitate

Descarcare la partea superioara

 Masuri geometrice

Incarcare la partea inferioara - banchete

 Masuri geometrice

Reprofilare

(a)
(a) Indulcirea generala a pantei
(b) (b) berma
 Masuri hidrologice
Au in vedere drenarea sau asecarea masivului in scopul imbunatatirii
caracteristicilor de rezistenta ale pamantului, micsorarii presiunii interstitiale,
inlaturarii principalelor procese hidrodinamice
colectarea si indeprtarea apelor de suprafata, pluviale si din topirea zapezilor
- rigole,
- santuri pereate,
- drenuri superficiale
indepartarea apelor de adancime
- drenuri de adancime
- galerii de drenaj
- puturi de absorbtie
- drenuri verticale de nisip
- drenuri orizontale sau suborizontale
- drenuri fitil
combaterea fenomenelor de antrenare hidrodinamica la baza pantei
- drenuri de picior
- filtre inverse
- drenuri cu geotextile
- saltele drenante
 Masuri hidrologice
Retea de drenaj de suprafata
 Masuri hidrologice
Transee drenanta

Umplutura

Geotextil

Pietris

Dren
 Masuri hidrologice
Transee drenanta
 Masuri hidrologice
Drenuri suborizontale

Rambleu
Nisip argilos

Drenuri
Colector Argila
 Masuri hidrologice
Drenuri verticale

Aluviuni
argiloase

Drenuri sifon
Nivelul hidrostatic
final Suprafata Nivelul hidrostatic
Marne si gresii de alunecare initial
 Metode fizice
Conduc la imbunatatirea structurii si rezistentei terenului fara vreun
aport de material din exterior (compactare, congelare etc)

Metode chimice
Urmaresc ameliorarea calitatii terenului prin schimbarea cationilor din
complexul de adsorbtie al pamanturilor argiloase, tratare prin amestec
sau injectii

Metode biologice

Sporirea stabilitatii versantului cu ajutorul vegetatiei

 Metode mecanice
Vizeaza reducerea sau oprirea deformatiilor
Pot fi introduse elemente mecanice si cu scop preventiv, pentru a evita
deplasarile

ziduri de sprijin
elemente fisate (piloti si barete)
structuri din pamant armat cu materiale geosintetice
ancoraje pasive
bulonare (tintuire)
contraforti
chesoane
pereti ingropati
SINTEZA MASURILOR CONSTRUCTIVE
 Lucrarile de stabilizare pot fi clasificate in 3 categorii:
1. Lucrari continue

ziduri de sprjin
pereti mulati
pereti din coloane joantive sau palplanse

-impingerea pamantului se transmite integral la lucrarea de stabilizare,

pe toata suprafata de contact dintre lucrare si teren, deasupra planului de alunecare
2. Lucrari partial continue

ranforti din barete, coloane, chesoane, in sapatura

elemente de continuizare fasii prefabricate sau bolti din b.a. si/sau precomprimat

-Suprafata de contact dintre teren si lucrare este mai mica

-O parte din incarcare se transmite la terenul din aval prin golurile din lucrare
3. Lucrari discontinue

ranforti izolati

-transmiterea incarcarilor se bazeaza pe efectul de bolta: in teren se formeaza o bolta

de descarcare ce reazema pe ranforti si sustine masivul de pamant din spate
-Eficienta depinde de distanta dintre ranforti
Interactiunea dintre terenul alunecator si lucrarile de consolidare discontinue

In terenul alunecator care se deplaseaza spre ranfort se

poate forma un prism de rupere in momentul in care
incarcarea pe ranfort atinge Pp (Rp)

Terenul situat de o parte si de alta a ranfortului poate fi

dislocat in momentul in care incarcarea pe ranfort atinge
valoarea rezistentei de refulare laterala, Rrl; cand terenul
intre ranforti este partial decapat sau terenul din aval e
instabil.
Posibilitatea cedarii prin dislocarea pamantului in
interiorul masivului, fara manifestare exterioara, cand
incarcarea pe ranfort atinge valoarea rezistentei de
cedare plastica prin poansonare, Rcp

Formarea unor bolti de descarcare in teren in spatele

lucrarilor se produce in momentul in care se depaseste
rezistenta de rupere plastica a terenului ce formeaza
bolta, Rb