SOLUII DE REABILITARE A FUNDAIILOR DE PODURI

Podurile reprezint adevarate lucrri de art, lucrri care asigur o continuitate a cilor de
comunicaie, iar durata lor de viata trebuie asigurata inca de la inceputul proiectarii. Deoarece,
inca de la inceput nu se pot lua in vedere toti factorii imprevizibili ce pot aduce modificari ale
structurii sau de alta natura, acestora le trebuie asigurata exploatarea normal.

Evolutia podurilor de-a lungul timpurilor a fost determinata, de altfel si de evolutia

societatii omenesti. Podurile au fost realizate dintr-o necesitate a omului pentru traversarea
diferitelor obstacole intalnite pe parcusul existentei sale: fie pentru traversarea unor rauri (asa-
zisele punti din trunchiuri de copaci, sau liane, iar mai tarziu, prin amploarea sa, pentru
traversarea unor portiuni de mare.

Fig 1. Pod din trunchiuri de arbori

Primele tipuri de poduri au fost realizat din materiale simple de constructie, cum ar fi
lemnul si piatra, apoi au evoluat pana la un nivel inalt ajungadu-se la material precum betonul

1
armat, otelul si material compozite, ceea ce au dus nu numai la abordarea de noi tipuri de
structure, ci si la noi locuri imposibil de traversat in trecut.

Ca orice lucrare importanta de constructie a lumii, exista parti vazute (Suprastrucuta) si

parti nevazute(infrastructura).

Infrastructura este partea cea mai importanta a unui lucrari cu adevarat fastuoasa. Ceea ce
se vede la suprafata, de obicei reprezinta doar un anumit procent din minunata imagine pe care o
avem in fata ochilor.

Infrastructura este alcatuita din doua parti, in cazul podurilor: o parte este situat sub
nivelul terenului natural, la o adancime ce este stabilita in urma unor studii de teren si calcul
anume fundatia, si o alta parte , situata deasupra fundatiei numita elevatie(a pilei, respective a
culeii).

Natura terenului determina in orice caz alegerea tipului de fundatie pentru fiecare lucrare
in parte, astfel incat, optiunile sunt :fundatii directe, in cazul in care pamantul bun de fundare
este descoperit la o adancime favorabila fundarii si fundatii indirecte(acele fundatii pe piloti sau
coloane), atunci cand stratul portant este descoperit la o adancime mult mai mare.

Pentru a descoperi adancimea specifica alegerii unei metode de fundatii adecvata se

realizeaza foraje cu o adancime minima de proiectare, prevazuta in normativele de proiectare.

In timp, din cauza diferitilor factori, la fel ca majoritatea obiectelor din jurul nostru, apar
defecte a caror evolutie in timp, pot afecta serios starea si de aici, ducand la pierderea
functionalitatii. Dintre principalele defecte si degradari, amintim:

- Defecte/degradari ale materialelor care intra in alcatuirea podului; exemplu: betonul

din structura de rezistenta sau materialele din care sunt alcatuite elementele
- Defecte/degradari din punct de vedere al executiei sau intretinerii.
- Actiuni climatice: - variatii ale temperaturii ceea ce duc la dilatari si contractii ale
straturilor caii, modificand proprietatile acestora
- Actiuni mecanice provenite din: - deformarea structurii de rezistenta, din tasarea
reazemelor; - din incarcarea directa a caii cu forte vertical si orizontale mobile, intr-
un mod dynamic; - in timpul executiei prin actiuni asupra straturilor de etansare si
protective ale acestora
- Actiuni fizico-mecanice: - imbatranirea straturilor bituminoase, sau pe baza de
polimeri, care in timp indelungat devin casante, fapt ce duce la producerea de fisuri; -
actiunea sari care este utilizata pentru topirea zapezii in timpul iernii are un effect
negative, provocand un soc termic si o coscovire rapida a suprafetei.

2
 Cele mai importante si distrugatoare defecte si degradari sunt cele care tin de modificarea
terenului si cursului de apa. O cunoastere detaliata in timp a terenului si a patului albiei unui rau
este extrem de importanta, pentru a se evalua efectele asupra stabilitatii podurilor.

Alunecarea de teren reprezinta o modificare a terenului in timp sau brusca ce are efecte
asupra elementelor unui pod. Aceasta poate sa apara: in urma unor interventii ale omului asupra
mediului : o modificare a structurii unui versant/taluz; lucrari de constructive sau excavare in
preajma lucrarilor de poduri ; defrisari abusive. Toate acestea implica mai apoi deplasari de tipul
alunecarilor de teren implicand cantitati mari de pamant ce se misca, marind considerabil
impingerile sau diminuand impingerea pasiva.

Tasarea generala are loc la nivelul fundatiilor infrastructurii unui pod, avand acelasi ritm,
aceeasi cantitate datorita unuei consolidari a straturilor inferioare. Aceasta tasare intotdeauna
provoaca degradari ale structurii de rezistenta.

Tasarea terenului incarcat are loc prin eliminarea acelor goluri de aer (compactare) sau
prin eliminarea apei (consolidare). Gradul de tasare depinde de natura terenului si de marimea
incarcarii.

Tasarea locala este cea mai frecventa si are efecte in functie de cota care se situeazaa in
talpa fundatiei si cea a fundatiilor adiacente. Aceasta taasare se poate produce uniform sau
neuniform.

Fundatiile infrastructurii podurilor sunt cele care pot suferi degradari in urma actiunilor
mentionate. Astefl, interventiile care pot avea loc asupra acestor infrastructure sunt:

- Repararea si consolidarea fundatiilor ce au degradari provocate de unele modificari

ale terenului
- Repararea si consolidarea fundatiilor degradate din cauza materialului folosit sau din
cauza cresterii incarcarilor
- Repararea si consolidarea fundatiilor ce au degradari provocate de modificarea
cursului unei ape.

Alunecarile de teren

In cazul producerii unei alunecari de teren, modificarile asupra structurii sunt

relative mari, in functie insa si de gradul alunecarii.

Pentru o interventie asupra acestora, amintim urmatoarele lucrari:

- Lucrari de prevenite a alunecarilor: - drenaje ale apelor subterane, evacuarea terenului

care aluneca, realizarea de ramble de contragreutate

3
- Lucrari de protective a fundatiilor utilizand piloti sau coloane, sau o ancorare a
lucrarii cu tiranti.

Drenajul apelor subterane prevede o eliminare a apelor subterane care se scurg

spre zonele alunecarii de teren. Se utilizeaza tuburi de aerisire atunci cand se doreste
drenarea apelor de suprafata, unde este prezenta si apa pluviala.

Evacuarea terenului care aluneca reprezinta solutia ce tine de stabilizarea

terenului. Refacerea zonei indepartate se poate realiza printr- un rambleu sau pamant
armat. Rambleele de contragreutate se realizeaza la piciorul taluzului. Pentru aceasta
metoda sunt necesare drenuri pentru colectarea si dirijarea apelor subterane.

Protectia fundatiilor prin utilizzarea pilotilor de protecite, se utilizeaza pentru

fixarea terenului ce aluneca in dreptul unui pot. Pilotii cresc rezistenta la alunecare a
terenului prin rezistenta la forfecare a acestora.

Terenuri tasabile

Atunci cand exista tasari ale terenurilor sub poduri in exploatare, se pot realiza
interventii atat asupra terenului de fundare cat si asupra fundatiei.

Interventiile asupra terenului de fundare tasabil sunt acele lucraric are cresc
capacitatea portanta a acestuia . Astfel incat,se pot realiza injectari sub presiune unor
subtante cu rol de imbunatatire a caracteristicilor de rezistenta ale terenului, de a reduce
permeabilitatea sau de a umple goluri existente.

Substantele care sunt folosite la aceste procedee sunt urmatoarele:

- Suspensii de ciment, stabili si autointaritoare: ciment-argila si bentonite

- Spume de ciment si organice
- Solutii chimice, geluri din silicate si rasini sintetice

Suspensiile de ciment sunt utilizate doar in cazul rocilor fisurate nefiind utilizate
si pentru terenurile granulare.

Noroiul autointaritor are ca si caracteristice commune cu noroiul stabil din argila

faptul ca ambele sunt suspensii stabile, avand un continut de particule fine si drept
urmare si comportari sau functii similar.

Interventiile asupra fundatiilor au ca scop cresterea capacitatii portante a acestora.

Aceasta crestere se poate realiza prin:

- Traferul de incarcari spre un strat mult mai rezistent

- Marirea suprafetei de rezemare sau a numarului de piloti.

4
 Transferul de incarcari spre straturi mult mai rezistente este cea mai utilizata metoda
atunci cand terenul nu este foarte rezistent sau cand pilotii utilizati sunt deja
supraincarcati.Cresterea capacitatii portante a fundatiei se poate face cu ajutorul unor
piloti sau micropiloti suplimentari,

Reabilitarea podurilor existente

Activitatea de consolidare a podurilor ezistente in scopul asigurarii circulatiei

traficului rutier in conditii normale impuse de normele in vigoare, a inceput in anul 1960, una
dintre primele lucrari fiind podul peste Somes la Gherla. Aceasta activitate, de consolidare a
continuat de atunci si s-a dezvoltat in timp pentru toate tipurile de structure, in present fiind
vorba de un numar foarte important de lucrari de rehabilitate.

Au fost de asemena largite si consolidate numeroase poduri cu suprastuctura din

beton armat, metodele si tehnologiile alese fiind diferite in functie de schema static a fiecarui pod
si de capacitatea portanta la data reabilitarii. Trebuie remarcat faptul ca principalele procedee
pentru consolidare ale suprastructurilor (placa de suprabetonare, precomprimare exterioara
aditionala) sau a infrastructurilor ( cu piloti forati de diametru mare, micropiloti, prin injectii,
etc) au fost utilizate in premiera in Romania incepand cu anii 1965-1970.

In ultimul deceniu, activitatea de reabilitare a podurilor existente s-a intensificat,

intrecand ca si pondere numarul de lucrari noi. O situatie speciala apartine podurilor care au
suprastructura din beton armat avand ca schema static grinzi cu console si independente a caror
rezemare pe grinzi tip Gerber si starea deteriorata a dispozitivelor de acoperire a rosturilor de
dilatatie a facu sa se inregistreze importante degradri ale betonului armat in urma rezemarii. In
stfel de cazui, pe langa o consolidare a cuprins si modificarea schemei statice printr-o
continuizare a suprastructurii.

Evolutia sistemelor de fundare

Dupa cel de al doilrea razboi mondial, s-a reluat activitatea de proiectare si

executie a podurilor, pentru constructia si reconstructia fundatiilor podurilor folosindu-se
fundarea directa pentru adancimi cuprinse intre 3,00 m si 7,00 m, piloti din lemn sau beton
armat pentru fundarea indirecta si chesoanele cu aer comprimat pentru adancimi ce aveau 20, 00
m.

Pe langa aceste solutii, s-au mai utilizat si chesoanele deschis epentru adancimi
cuprinse intre 3,00 m si 10,00m, sub nivelul panzei de apa freatice. In cazul unor infiltratii
puternice, se luau masuri de transformare a chesoanelor deschise in chesoane cu aer comprimat.

5
 Fundarea indirecta s-a practicat dupa anul 1960 prin introducereaa sistemul de
fundare pe piloti de diametru mare (coloane) forati sau introdusi prin vibrare, marindu-se astfel
gradul de mecanizare si viteza de executie.

Primii piloti forati de diamteru mare au avut 0,88 m diametru , ulterior

extinzandu-se folosirea pilotilor forati de 1,08 si 1,18 m diametru. Cu ocazia consttructiei
podului peste Dunare de la Giurgeni- Vadu oii s-au folosit pentru prima data in Romania piloti
forati cu diametrul de 2,00 m si coloane vibrate de 2,00 si 3,00 m diametru.

Dupa anul 1977 s-a utilizat si sistemul de fundare pe barete din beton armat
executate cu ajutorul noroiului bentonitic cu instalatii tip Kelly, domeniul fiind insa limitat doar
pentru cazurile podurilor cu o prezenta a apei freatice circulante.

In ultimii 20- 30 de ani s-a constatat o coborare accentuate a talvegului pe

anumite cursuri de apa, fenonmen car ea facut necesara o consolidare a infrastructurilor.

Astfel incat, a fost necesara utilizarea urmatoarelor procedee de reabilitare:

- Consolidarea prin injectie a terenului de fundare si a betonului din fundatia

infrastructurii respective
- Consolidarea cu micropiloti
- Consolidarea cu piloti forati de diametru mare care preluau partial sau total sarcinile
ce revin infrastructurii respective

Incarcari, norme si metode de calcul

Pentru verificarea ipotezelor de calcul si in conformitate cu normativele si

prevederile pentru fundatiile de adancime, s-au efectuat numeroase incercari de piloti, barete la
diverse lucrari , printer care amintim:

- Incercari de piloti din beton armat sau beton precomprimat

- Incercari de piloti forati cu diametrul de 0,88 m si cu diametrul de 1,08 m
- Incercari cu mentinerea in lucrare a unor coloane vibrante din beton armat cu
diametrul de 3,00 m si 2, 00 m

In ultimii ani s-a extins controlul sonic al calitatii betoanelor din elementele
fundatiilor indirecte, fiind astazi uzuala pentru fundatiilr pe piloti forati de diametru mare sau pe
coloane.

Solutii de reabilitare a podurilor pe piloti

Solutia fundarii pe piloti la constructii se adopta in cazul in care terenul bun de fundare se
gaseste la adancime mare, iar incarcarile date de constructie sunt mari. Utilizarea pilotilor este in

6
general legata de existenta la suprafata terenului a unor straturi puternic compresibile. Se
urmareste in general, coborarea pilotilor pana la un strat practice incompresibil pentru ca pilotii
sa fie purtatori pe varf.

Adoptarea acestor solutii de fundare se face numai pe baza unui studio tehnico-economic
prin care se demonstreaza ca aceasta solutie este cea mai avantajoasa prin comparatie cu alte
solutii.

In cazul podurilor, pilotii sut folositi ca solutie de fundare mult mai frecvent datorita
stratificatiei terenului alcatuit din pamanturi necoezive, cu nivel ridicat al apei subterane, sau din
cazua prezentei apelor mari.

Fundatiile pe piloti constau din piloti prefabricate sau forati in pamant. Care sunt legati
intre ei la partea superioara printr-un radier sau retele de grinzi din beton armat, si preiau
incarcarile .

Pilotii prefabricati

Acestia se port executa prin batere, vibrare sau vibropresare , cu ajutorul unor utilje
construite special pentru tehnologie corespunzatoare Pot fi confectionati din lemn, metal, beton
armat sau beton precomprimat si piloti tubulari din beton realizati prin centrifugare.

Clasa betonului folosit la confectionarea pilotilor prefabricate va fi de minimum BC 22,5

in cazul pilotilor din beton armar si minimum Bc 30 la pilotii din beton precomprimat sau
centrifugat. Daca pilotii urmeaza sa lucreze in medii agresive natural sau industrial , se adopta
reteta de beton corespunzatoare si eventual masuri de protejare a suprafetei pilotului.

Pilotii monolit

Pilotii forati se realizeaza prin executarea unui foraj care, dupa introducerea unei carcase
de armature se umple cu beton.

Executarea forajului de face de regula la o adancime care sa permita incastrarea varfului

pilotului in stratul de baza. Pentru o transmitere cat mai buna a sarcinii in acest strat este
necesara o incastrare a pilotului stability in limitele 0.50 2,00 m in functie de natura si starea
fizica a pamantului din care este alcatuit si de capacitatea portanta necesara.

Lungimea
pilotului 10 1015 1520 2025 2530 30
(m)
Diametrul
minim al 30 40 50 60 80 80

7
pilotului
(cm)

Pilotii executati monolit sunt piloti din beton turnati intr-un tub metallic introdus in teren
prin vibrare sau vipropresare si extras tot prin vibrare, dupa turnarea betonului.