2.

COFRAJE SI ESAFODAJE PENTRU LUCRARI DIN

BETON SI BETON ARMAT

2.1. Generalitati, de initii !i "la!i i"ari Avand in vedere, proprietatea betonului, ca material de constructii specific, de-a se modela intr-un numar nelimitat de forme cu ajutorul cofrajelor, acestea, sub forma de constructii temporare, au rolul de-a sustine aceste constructii de beton, in perioada in care ele nu au capacitatea de a se autosustine. Desi, nu se materializeaza in constructie, cofrajele au o infuenta importanta, de pana la 20 % din costul lucrarilor de beton, si 40 % din consumul de manopera. Cofrajul, sau tiparul, reprezinta constructia din lemn, metal etc., in care se toana betonul in asa fel, ca dupa priza si intarirea lui, sa se obtina formele si dimensiunile din proiect, ale elementului de constructie. Esafodajul, reprezinta elementul de sustinere al cofrajului, si are drept scop. transmiterea la teren sau la constructia inferioara, a incarcarilor care apar in timpul e ecutiei, date de! "reutatea betonului, "reuratea armaturii, a cofrajului, a oamenilor .#i utilajelor de mica mecanizare, necesare punerii in opera a betonului. Cintrul, reprezinta elementul de sustinere al cofrajului, in cazul lucrarilor de constructii de desc$ideri mari, cum suns! boltile, arcele, tablierele podurilor si viaducrelor, etc. %a realizarea lucrarilor de cofraje, sustinerea acestora se poate efectua cu ajutorul esafodajelor, a "rinzilor e tensibile si a popilor telescopici, a caror parti metalice. fac parte din familia de dispozitive tip #EC&', (sc$ele, esafodaje si cofraje metalice). Cu ajutorul dispozitivelor tip #EC&', se realizeaza in principal elementele de rezistenta ale cofrajului, iar fata acestuia, se realizeaza in "eneral, din panouri de lemn, (melaminate si foi melaminate pentru cofraje), sau din placaj, care se prind pe elementele de rezistenta prin fururi din lemn. *e santiere, se folosesc si cofraje inte"ral metalice, cum sunt! - cofrajul metalic pentru stalpi, C'#+ - cofrajul pasitor, C* ,00+ - cofrajul metalic autodecofrant, C'A+ - cofrajul metalic plan, C'* -2. *entru a se preveni efectul tasarilor in timpul tumarii betonului, se va da cofrajelor si cintrelor de sustinere, o suprainaltare, sau o contrasa"eata corespunzatoare. .n cazul terenurilor de sustinere, supuse in"$etului repetat, se impune coborarea talpii de sustinere a esafodajului, sub nivelul cotei de in"$et, sau rezemarea pe piloti scurti. *entru a reduce aderenta dintre beton si cofraj, acesta se un"e pe fetele care vin in contact cu betonul, cu materiale speciale, (ca de e . cu decofrol), care sa asi"ure! - o aplicare usoara+ - sa nu corodeze cofrajul+ - sa nu pateze betonul+ - sa pastreze proprietatiile betonului nesc$imbate, in conditiile climatice de e ecutie a lucrarilor. Clasificarea cofrajelor, se poate face dupa mai multe criterii!

A. dupa "#n"e$tia de al"at%ire, in! - C&/0A1E /.2E 'E#3E#45A0E#3., - realizate intr-o sin"ura etapa (confectionare si montaj), pe locul de turnare a betonului, folosite de obice pentru o sin"ura turnare+ - C&/0A1E DE'&63A7.%E #3A3.&6A0E, realizate cu dispozitive #EC&'), e ecutate din elemente, sau subansambluri de cofraj, refolosibile mari+ - C&/0A1E DE'&63A7.%E '&7.%E, - care se deplaseaza in totalitae sau in parte, luand pozitii succesive. necesare turnarii betonului. acestea putand fi ! - mobile pe verticala, cum sunt! - cofrajele "lisante+ - cofrajele pasitoare+ - cofrajele pasitoare - "lisante, (tip C*5 .asi)+ - mobile pe orizontala, sau plan inclinat, cum sunt! - cofrajele rulante+ - C&/0A1E #*EC.A%E! - cofraje pneumatice, la care forma cofrajului, se reda prin umplere cu aer la presiuni corespunzatoare sarcinilor rezultate la turnarea betonului + la decofrare, cofrajele se desumfla si se muta la alte locuri de turnare+ - cofraje din *A#, (poliesteri armati cu fibra de sticla). folosite de e emplu sub forma de casete din *A# pentru cofrarea planseelor casetate! - cofraje din aluminiu, etc.+ - C&/0A1E *.E0D43E. la care nu se recupereaza materialul din care sunt confectionate! - cofraje pierdute din beton+ - cofraje pierdute din arzbociment+ - dulapi din beton precomprimat+ - "rinzi prefabricate in forma de j"$eab+ - placi din beton armat, tip predala+ - cutii pentru "oluri, care nu mai pot fi recuperate. B. dupa ti$%l ele&ent%l%i "# rat, se clasifica in! - C&/0A1E *E6304 /46DA3..+ - C&/0A1E *E6304 #3A%*.+ - C&/0A1E *E6304 *E0E3.+ - C&/0A1E *E6304 50.68.+ - C&/0A1E *E6304 *%A6#EE+ - C&/0A1E, *E6304 A%3E E%E'E63E D.6 7E3&6 A0'A3 '&6&%.93. 2.1.1. C#nditii te'ni"e !i re(%li te'n#l#(i"e, $ri)ind "# ra*ele Avand in vedere. faptul ca betonul proaspat, ia fidel din punct de vedere "eometric, forma si dimensiunile interioare ale cofrajului, acesta va trebui sa respecte unele conditii te$nice, din care deriva anumite re"uli te$nolo"ice. Conditia te$nica nr. ,. - Cofrajul, trebuie sa respecte "eometria elementului structural pe care-, realizeaza, conform proiectului, din toate punctele de vedere, (forma, dimensiuni, contur, suprafata, un"$iuri, etc.). Din aceasta conditie te$nica, decur", mai multe re"uli te$nolo"ice! - ,. a. se vor realiza si utiliza tablii, sau panouri mici de cofraj. corespunzatoare ca si dimensiuni, pentru a putea forma elemente structurale din beton armat, la dimensiunile cerute+ asamblarea panourilor si cofrajelor, se va realiza cat mai bine, pentru a se obtine forme "eometrice e acte, din toate punctele de vedere+ - ,. b. cofrajul trebuie sa fie suficient de ri"id, pentru a nu se deforma, peste limitele admise, sub actiunea

incarcarilor, a umiditatii, sau a variatiilor de temperatura+ - ,. c. la montaj, se va asi"ura alinierea panourilor de cofraj si asi"urarea un"$iurilor corespunzatoare. la toate muc$iile elementelor+ - ,.d. realizarea cofrajelor curbe, se va face, prin trasarea la profil, croirea, asamblarea si montarea elementelor componente. cu respectarea ri"uroasa a "eometriei curbei Conditia te$nica nr. 2. - Cofrajul, trebuie sa respecte pozitia in structura a viitorului element de beton, conform proiectului. Din aceasta necesitate, decur", urmatoarele re"uli te$nolo"ice! - 2. a. cofrajele verticale, se monteaza ri"uros la a e si se asi"ura verticalitatea acestora, prin dispunerea de elemente de sprijinire+ - 2. b. cofrajele orizontale, se vor monta la a e si cote, iar pentru asi"urarea orizontalitatii, se vor prevedea sustineri indeformabile. Eventualele deformatii, se vor compensa prin contrasa"eti, sau suprainaltari, realizate prin modul de alcatuire, sau montaj al cofrajului+ - 2. c. elementele verticale de sustinere, se vor prevedea cu sisteme de re"lare micrometrica (fina) a lun"imii acestora si se vor contravantui pentru a conferii cofrajului o indeformabilitate spatiala+ - 2. d. cofrajul trebuie sa corespunda din punct de vedere a conditiilor de te$nica securtatii muncii Conditia te$nica nr. :. - 7etonul, din elementul structural de beton, sau beton armat trebuie sa rezulte compact . Decur", urmatoarele re"uli te$nolo"ice! - :. a. cofrajul, trebuie sa fie etans, pentru a nu permite scur"erea laptelui de ciment. .n acelasi scop, tablia cofrajului, trebuie sa fie continua, fara "auri sau taieturi, iar rosturile dintre panouri, sa fie stranse cu ajutorul elementelor de asamblare si inc$ise cu benzi adezive+ -:. b. cofrajul sa fie astfel alcatuit, incat sa permita o decofrare usoara, fara lovituri, care ar putea dauna calitalii betonului, in curs de intarire. Conditia te$nica nr. 4. - /ata betonului, trebuie sa rezulte, neteda, curata si fara impuritati. 0ezulta urmatoarele re"uli te$nolo"ice! - 4. a. suprafata in contact cu betonul, sa fie suficient de rezistenta, pentru a nu se de"rada, in timpul operatiilor de armare, turnare, compactare si decofrare+ - 4. b. tablia cofrajului, sa fie realizata din materiale care nu ataca c$imic betonul si nici nu sunt atacate c$imic de catre acesta si sa permita realizarea fetei aparente a betonului la calitatea dorita. #e recomanda ca tablia. sa fie cat mai neteda si compacta, pentru ca aderenta betoncofraj, sa fie cat mai mica+ - 4. c. cofrajele, vor fi intotdeauna curate, inainte de montarea pe pozitie. .n acest scop, dupa fiecare utilizare, tablia cofrajului se curata. (cu spaclul, perii de sarma, etc.) si se spala. .nainte de betonare, cu ,-2 ore, se aplica substante decofrante+ - 4. d. pe parcursul montarii cofrajului si inainte de betonare. este necesar a se controla ri"uros, din toate punctele de vedere, (forma, pozitie, sustineri si sprijiniri, ri"iditate, calitatea materialelor , curatirea cofrajului, etc.). Constatarile, se consemneaza in ;0e"istrul de procese verbale, pentru verificarea calitalii lucrarilor . Condilia te$nica nr.< = Cofrajul trebuie sa fie eficient, din punct de vedere economic. 0e"ulile te$nolo"ice ce deriva din aceasta conditie, sunt urnatoarele! - <. a. cofrajul este necesar sa permita o e ecutie cat mai simpla, cu un consum de manopera redus+ - <. b. sa permita realizarea unor ansambluri, montate si demontate mecanizat, cu ajutorul macaralelor, ori de cate ori, condiliile de repetitivitate, a formelor

suprafelelor cofrate, o permit+ - <. c. asi"urarea unor alcatuiri, care sa permita, reutilizarea in ritm cat mai rapid, a unor parti cat mai importante ale cofrajelor, in special in cazul cofrajelor vertivale (pentru pereti, stalpi, lateralele "rinzilor, etc.). 6eindeplinirea acestor conditii, influenleaza in mod ne"ativ, calitatea structurii din beton armat monolit si implicit, are si o infuenta defavorabila asupra costului. Aceste conditii te$nice si norme te$nolo"ice stau la baza proiectarii, confectionarii si montarii

2.1.2. S"%le, di!$#+iti)e !i )eri i"at#are, ,SD-,.%ri, d%l('erie, $entr% "#n e"li#narea "# ra*el#r

#l#!ite la l%"rari de

A. S"%le *rincipalele scule, utilizate la realizarea cofrajelor mestesu"aresti, sunt sculele meseriei de dul"$er.

7. Di!$#+iti)e !i &i*l#a"e $entr% $rel%"rarea le&n%l%i. 'ijloacele pentru prelucrarea lemnului, se pot clasifica. in functie de operatia efectuata, in urmatoarele cate"orii! - a) mijloace si unelte pentru taiatul lemnului - fierastrau circular fi + - fierastrau circular portabil+ - fierastrau fi cu pan"lica . - b) mijloace si unelte pentru "aurit lemnul! - masina de "aurit fi a, cu a vertical + - masina de "aurit fi a, cu a orizontal+ - masina de "aurit portabila!

- c) mijloace pentru prelucrat suprafetele lemnoase. - masini de rindeluit stationare+ - rindeaua portabila+ - masini de luat la "rosime, (masini de de"rosat)+ - d) mijloace speciale si universale, pentru prelucrarea lemnului! - freze pentru e ecutat caneluri si profiluri+ - masini universale.

C -eri i"at#are, #l#!ite la l%"rari de d%l('erie. in cadrul verificatoarelor, utilizate pe santier. se remarca! a) - scule pentru masurare+ b) - scule pentru trasare+ c) - scule pentru verificarea cofrajelor. a) #cule pentru masurare. 'asurarea, este operatia prin care se stabilesc dimensiunile materialulul pieselor care se e ecuta. .n mod obisnuit, masurarea se e ecuta cu metrul pliant, sau cu ri"la. iar pentru dimensiuni mari, cu ruleta. Distanta masurata, se marc$eaza cu creionul de dul"$er la capatul elementului. sub forma de semn sau reper.

b). #cule pentru trasare. 3rasarea, consta din insemnarea pe materialul lemnos, a tuturor liniilor necesare confectionarii pieselor de cofraj. 3rasarea trebuie sa fie realizata cat mai e act, utilizand creionul dul"$eresc.3rasarea liniilor drepte se realizeaza cu ri"la de aluminiu, avand lun"imea de (,->m) .n cazul lun"imilor mari, trasarea se mai poate realiza cu sarma sau sfoara, (frecata in prealabil cu creta sau carbune), care se intinde intre repere si apoi prin ciupire, lasa urma de creta pe material, in directia de trasare. 3rasarea un"$iuilor, se e ecuta cu ajutorul coltarului, sau cu al ec$erului. lun"imile corespunzatoare numerelor pita"orice, (:. 4 si <), construindu-se triun"$iul dreptun"$ic corespunzator. Cercul, se traseaza cu ajutorul compasului, iar in cazul unor cercuri de raza mare, trasarea se poate face cu sfoara, avand la un capat un cui fi at in centrul cercului, iar la celalalt capet o creta, sau un creion de trasare. *entru trasarea altor tipuri de curbe, se utilizeaza sabloane speciale. confectionate din placaj, sau din carton "ros. c) #cule pentru verificarea cofrajelor. ?erificarea cofrajelor, se face, atat in timpul confectonarii, cat si in timpul montarii. Astfel se vor face urmetoarele verificari! - verifcarea planeitatii, realizata cu ajutorul dreptarului. prin asezarea pe cant, pe suprafata respective a cofrajului. Dreptarul trebuie sa fie lipit de suprafata piesei, fare a ramane spatii libere. Aceasta verificare se face pe lun"ime, pe latime si pe dia"onala suprafetei respective+ - verificarea orizontalitatii , se realizeaza cu ajutorul nivelei cu bule de aer, (bolobocului), prin asezarea acesteia pe piesa respectiva si observand ca bula de aer a nivelei, se fie intre cele doua repere trasate pe tubul de sticla. Daca suprafata nu este orizontala, bula de aer se deplaseaza in partea in care este mai ridicat -trasarea si verificarea liniilor si planurilor verticale, se face cu ajutorul furtunului de nivel , alcatuit dintr-un furtun de cauciuc, de : - ,0 m. lun"ime, avand cate un tub de sticla, la fiecare capat! - in timpul masurarii, un muncitor tine unul din tuburile de sticla in dreptul reperului, iar celalalt muncitor, de partea cealalta a furtunului, traseaza nivelul in punctul de trasat, in dreptul reperului de pe al doilea tub de sticla+ .n acest loc, tubul este ridicat sau cobor@t, pana ce muncitorul de la reperul initial, semnaleaza ca nivelul apei din tub, coincide cu nivelul reperului. .n acest moment, conform principiului vaselor comunicante, apa, (sau lic$idul colorat), va fi la acelasi nivel in ambele tuburi de la capetele furtunului, fapt care permite trasarea cotei noului punct, la acelasi nivel! - verificarea verticalitati se poate realiza, utilizand, fie nivela cu bula de aer, fie firul cu plumb, /irul cu plumb, se foloseste montat pe o cumpana, avand trasat pe bratul inferior un semn. la o distanta e"ala cu cea la care este f at capatul de sus a firului cu plumb, de bratul superior. Cofrajul este vertical, cand firul cu plumb, coincide cu semnul de pe bratul inferior.

2.2. C# ra*e i/e &e!te!%(are!ti. %a alcatuirea cofrajelor fi e, se foloseste in "eneral scandura, drept perete de cofraj, ri"le si "rinzi ecarisate, ca materiale au iliare de imbinare, lemn rotund, (bile), pentru elemente de sustinere, deasemenea cuie, scoabe, sarme cu diametrul de 2 - : mm tiranti metalici cu bulon. *entru cofrarea elementelor de constructi, se alcatuiesc panouri de cofraj, confectionate din scanduri, sau dulapi de diferite dimensiuni, asamblate cu elemente transversale, numite c$in"i sau coaste, realizate din dulapi sau ri"le. #candurile din panourile de cofraj, sunt in "eneral solicitate la incovoiere, fiind necesare c$in"i, care sa limiteze deformatia lor, peste limita de deformabilitate admisa. 2.2.1. C# ra*e i/e &e!te!%(are!ti $entr% %ndatii Cofrajele propriuzise pentru fundatii, se realizeaza din panouri de c$erestea. alcatuite din scanduri de c$erestea prinse cu c$in"i, dispuse la (0,<-0,A) m formand panouri ca elemente primare de cofraj %a cofrarea fundatiilor continue, se folosesc doua panouri de c$erestea, f ate intre ele prin distantieri. *resiunea laterala a betonului, este preluata de distantieri, precum si de tiranti din sarma, iar in cazul cofrajelor cu inaltimea peste ,,< m, pentru asi"urarea stabilitatii "enerate a panourilor de cofraj, se prevad contrafise fi ate in teren prin tarusi cu una sau mai multe trepte, precum si de fazele te$nolo"ice, referitoare la prevederea rosturilor te$nolo"ice de lucru. .n cazul unui bloc de fundatie, prevazut cu un cuzinet sub stalp, cofrajul se realizeaza ca in fi". 2.A. b.

/i". 2.A. Cofraje fi e pentru fundatii+ a) - cofraj fi mestesu"aresc, pentru fundatie continua! ,. - scandura de cofraj! 2. - c$in"a, sau coasta+ :. - distantier 4. - scandura de fi are! <. - contrafisa+ >. tarus+ b) - cofraj fi mestesu"aresc pentru fundtie izolata+ ,. - bloc de fundatie+ 2. - cuzinet+ :. - stalp! 4. cofrajul blocului de fundatie! <. - sustinerea cofrajului pentru cuzinet+ >. - cofrajul cuzinerului+ -. - c$in"i. B. - tirant din sarna! A. - distantier. Alcatuirea cofrajului, tine seama pe deoparte de necesitatea cofrarii blocului de fundatie, cu patru panouri de c$erestea, inc$eiate. intre ele. prin c$in"i si contravantuite prin contrafise, iar la partea superioara, sa asi"ure si tinerea cofrajului pentru cuzinet, care asi"ura preluarea impin"erii betonului, prin tiranti metalici, respectiv mentinerea pozitiei relative, cu ajutorul distantierilor. 2.2.2. C# ra*e i/e $entr% $ereti

Consumul mare de materiale, folosite la realizarea cofrajelor pentru pereti, impune realizarea acestora, in conditiile asi"urarii unei refolosiri a lor de un numar cat mai mare de ori. Din punct de vedere a modului de alcatuire, cofrajele peretilor, au alcatuire diferita, functie de "rosimea peretilor, avand in vedere presiunea betonului asupra cofrajului, mai mare pentru peretii cu "rosime mai mare. Astfel, alcatuirea cofrajelor pentru peretii cu "rosime pana la 0,< m, presupune folosirea a doua panouri din c$erestea, alcatuite din scanduri si c$in"i, (realizate din ri"le), pozitionate cu ajutorul distantierilor, a tirantilor si a scandurilor de f are de la baza, precum si asi"urate la stabilitatea "enerala, cu ajutorul contrafiselor.

2.0. C# ra*e de&#nta1ile !tati#nare Avand in vedere, volumul mare de beton monolit folosit pe santier, se impune rationalizarea ansamblului de lucrari te$nolo"ice. 4na din caile de industrializare a lucrarilor o reprezinta utilizarea cofrajelor de inventar demontabile. 2.0.1. An!a&1l%l de "# ra* !i $artile !ale "#&$#nente Cofrajul necesar pentru realizarea unei structuri din beton armat monolit formeaza un ansamblu spatial . Acest ansamblu este format din cofraje necesare realizarii fiecarui tip de element al structurii, (cofraje pentru stalpi, pentru "rinzi, etc) .n final, aceste cofraje se pot asamblea intre ele, formand ceea ce numim ansamblu de cofraj, pentru structura respectiva. *entru a indeplini rolul pentru care a fost conceput, orice cofraj trebuie sa contina o serie de parti

componente, cum sunt!

,. - tablia, sau astereala+ 2.- ri"idizari locale primare+ :.- ri"idizari locale secundare+ 4.- sustineri, (in cazul cofrajelor orizontale)+ <.- sprijiniri. (in cazul cofrajelor verticale)+ >.- contravantuiri+ -.- elemente de aliniere+ B. - elemente de asamblare.

2.0.1.1. Ta1lia "# ra*%l%i 3ablia cofrajului, formeaza fata continua, care vine in contact direct cu betonul. 0olul functional al acestui element, este de a da forma proiectata pentru elementul de beton. 3ablia de cofraj poate fi realizata din urmatoarele materiale! - c$erestea de rasinoase, (scanduri, dulapi), avand dimensiunile de livrare, conform #3A# A42 - -2, caz in care tablia poarta denumirea si de astereala. - placaj din lemn, pentru e terior, (#3A# -004 - B0), avand "rosimea de B, ,2. sau ,<mm. *entru a fi protejat impotriva umiditatii, aceste placaje sunt acoperite cu diferite substanle, (rasini, pelicule bac$elitizate, te"o-film, etc.)+ - produse rezultate din folosirea deseurilor lemnoase, (placi a"lomerate din lemn, *A%, placi fibrolemnoase, */%)! - tabla de otel, avand "rosimea de (2 - B) mm+ - materiale plastice, ca! foi de mase plastice ri"ide. foi de cauciuc+ tabla de aluminiu. #unt cazuri, cand tablia este formata din panouri mici de cofraj realizate din produse lemnoase sau din metal, caz in care tablia se numeste $an#ta*. *anourile mici de cofraj, sunt elemente usoare, (sub 40 C".), utilizate pentru realizarea panourilor de cofraj montate sau demontate manual, sau care prin asamblare. permit si realizarea unor panouri marl de cofraj. Din punct de vedere al ariei de utilizare, panourile mici de cofraj, pot fi! - panouri tipizate, (modulate), de folosinla "enerala+ - panouri de completare, de forma plana+ - panouri speciale, pentru confectionarea colturilor, (in forma de %), a iesindurilor, (in forma de 4), a racordurilor de curbe, etc. 2.0.1.2. Ri(idi+ari l#"ale /ormeaza structura de rezistenta a tabliei, avand rolul de-ai asi"ura ri"iditatea . Aceste ri"idizari, sunt formate din mai multe elemente, specifice fiecarui tip de cofraj in parte. #e deosebesc doua "rupe mari de ri"idizari si anume! - ri"idizari locale primare+ - ri"idizari locale secundare a2 Ri(idi+ari l#"ale $ri&are, !a% "#a!te 0eprezinta elementele de rezistenta, pe care sprijina tablia cofrajului, avand rolul de a fractiona campul tabliei. Distanta dintre ri"idizari, se stabilste pe baza de calcul de rezistenta si deformabilitate. Coastele se

pozitioneaza de re"ula, dupa directia lun"a a cofrajului putind fi alcatuite din lemn sau din profile metalice usoare. 12 Ri(idi+ari l#"ale !e"%ndare Au rolul de-a micsora desc$iderea coastelor. find dispuse perpendicular pe directia acestora si alcatuind in final impreuna cu coastele, sc$eletul de rezistenta al cofrajului. 0i"idizarile secundare sunt diferite, functie de tipul elementului de constructie, la care este utilizat, astfel! -la pereti poarta denumirea de moaze sau palee; - la stalpi, sau fundatii izolate, se nurnesc caloti; - la "rinzi se folosesc caloti sau chingi . .n cazul cofrajelor verticale pentru pereti, "rinzi. sau stalpi, panourile opuse se ri"idizeaza intre ele cu ajutorul tirantilor si a distantierilor, pentru a putea prelua impin"erea lateral a betonului proaspat asupra acestor cofraje

b.1 Rigidizariile locale secundare ale cofrajelor plane pentru pereti ziduri de sprijin si masive de beton , poarta denumirea de moaze fiind elemente de rezistenta de re"ula alcatuite din cate doua elemente cuplate pentru a facilita rezemarea dispozitivelor de blocare de la capetele tirantilor. Ca alcatuire, moazele pot fi realizate din profile ambutisate, din tevi dreptun"$iulare, iar in cazul cofrajelor foarte ri"ide , din "rinzi cu zabrele, palei sau "rinzi macaz %un"imea moazelor, depinde de modul de montare a cofrajului, astfel, la cofrajele montate manual, lun"imea moazei va cuprinde lun"imea unei travei, iar la cofrajele sub forma de panouri mari, montate cu macarale moazele au lun"imi cat mai mari .nadirea moazelor si coastelor , se realizeaza prin petrecere pe o lun"ime corespunzatoare , prin eclisare, prin suprapunere, prin prindere cu nade, etc /i area panourilor de cofraj. sau a coastelor de moaze, se realizeaza cu dispozitive tip men"$ina, stranse cu surub, sau clema cu pana. .ncarcarile orizontale, provenite in principal din presiunea laterala a betonului proaspat, care actioneaza uniform pe ambele fete ale cofrajului, sunt preluate de tirant, care constituie reazeme pentru moaze, fiind solicitati la intindere. %a capete, tirantii se bloc$eaza, pentru a permite transmiterea eforturilor de la moaze la tiranti. si pentru a se impiedeca deplasarea cofrajului. #tabilirea numarului si pozitiei tirantilor, constituie o problema cu implicatii deosebite, asupra eficientei cofrajului. Din punct de vedere al productivitalii muncii, avantajoase sunt alcatuirile care permit montarea unui numar minim de tiranti. dispusi la partea superioara si inferioara a peretelui,. #olutia cu tiranli rari, (filetati sau plati), se recomanda, atunci cand "radul de repetitivitate a dimensiunilor peretelui, permite realizarea eficienta a cofrajelor. sub forma de panouri mari, manipulate cu macara .n cazul unui numar mic de reutilizari, sau a conditonarii unei montari si demontari manuale, se impune folosirea unor elemente usoare de cofraj, conducand la variante cu tiranti mai desi, din tije de otel beton &7 :-, sau tije filetate. .n aceste cazuri, se permite rezemarea elementelor de blocare a tirantilor. direct pe coastele, sau lon"eroanele panourilor, moazele urmand a avea numai rolul de element de montaj si aliniere. 'entinerea cofrajului la distanta corespunzatoare "rosimii peretelui, se realizeaza cu ajutorul unor distantieri, care de obicei sunt montati pe tiranti si 9sunt realizati din cupoane de teava. din material plastic, *entru a mari suprafata de rezemare pe tablie si pentru a impiedeca patrunderea laptelui de ciment in interiorul distantierilor. la capetele acestora, se prevad piese speciale. numite ;conuri de capat;,. 3irantii si conurile de capat, se recupereaza, iar distantierii raman in"lobati in beton. b. 2. Rigidizari locale secundare la cofraje pentru grinzi, (sau caloti), sunt alcatuite din elemente de rezistenta verticale, numite montanti si elemente orizontale, numite traverse. 'ontantii, au rolul de-a prelua incarcarile orizontale, ce actioneaza asupra peretilor laterali ai cofrajului, iar traversele preiau incarcarile verticale. ce actioneaza asupra infradosului cofrajului. /unctie de alcatuirea si de sc$ema statica de preluare si de transmitere a incarcarilor, se deosebesc trei tipuri de caloti, - caloti normali, avand montanti supusi la incovoiere+

- caloti suspendati, cu montanti supusi la incovoiere si intindere+ - caloti suspendati, cu montanti in consola, supusi la incovoiere. .n toate cazurile, traversele sunt supuse unor solicitari de incovoiere si intindere. *entru a se putea cofra o cat mai mare varietate de sectiuni de "rinda, calotii se concep re"labili pe ambele directii, pe latime si pe inaltime. Distanta intre caloti, in lun"ul "rinzii, se stabile prin calcul fuctie de ri"iditatea coastelor si marimea incarcarilor *entru a se putea cofra o cat mai mare varietate de sectiuni de "rinda ,calotii se concep re"labili pe ambele directii, pe lun"ime si pe inaltime. b 3. Rigidizarile locale secundare, la cofrajele stalpilor , poarta denumirea de caloti, formand un cadru inc$is, care inconjoara la e terior cofrajul si au rolul deDa prelua incarcarile orizontale care actioneaza uniform pe toata latimea cofrajului Calotii se realizeaza din lemn sau metal sub forma de elemente de inventar, fiind supusi la solicitari de intindere cu incovoiere. Calotii se concep re"labili. pentru a putea cofra o cat mai mare varietate de sectiuni de stalpi. .mbinarile intre piesele componente ale calotilor. se re"leaza prin buloane. .dornuri, sau pene metalice. Distanta dintre caloti, se determine prin calcul. functie de marimea incarcarilor si de ri"iditatea panourilor de cofraj. ln "eneral, orice element de ri"idizare locala a unul cofraj, trebuie se indeplineasca urmatoarele conditii! - !a ie ri(id , pentru a nu se deforma sub actiunea incarcarilor - se fie astfel conceput, incat !a ra(&ente+e "a&$%l ta1liei, sau al panoului de cofraj, permitand prinderea de aceasta+ - !a ie re(la1ile , permitand realizarea de elemente structuralede de dimensiuni si forme cat mai variate+ - !a ie r#1%!te, asi"urand astfel, un numar mare de reutilizari+ - !a ie !i&$le si si"ure, usor de montat si de demontat, cu un consum de manopera cat mal redus. 2.0.1.0. S%!tineri #unt elemente, ce apar in cazul cofrajelor orizontale. drepte sau curbe. fiind formate din doua cate"orii de elemente! - ele&ente #ri+#ntale de sustinere, cu rol de-a prelua incarcarile verticale. ce actioneaza asupra cofrajelor orizontale! - ele&ente )erti"ale de sustinere, avand rolul de-a prelua incarcarile de la elementele orizontale de sustinere si de-a le transmite terenului, sau unor elemente de constructie e ecutate anterior, - de asemenea, aceste elemente sustin cofrajul. la cota necesara, pe intrea"a perioade de intarire a betonului. a) Elementele orizontale de sustinere, pot fi realizate din! - "rinzi din lemn+ - profile metalice simple sau compuse+ - "rinzi metalice cu zabrele, formate din tronsoane, prinse intre ele articulate si care permit si sustinerea cofrajelor curbe+ - "rinzi metalice e tensibile. 5rinzile metalice e tensibile au raspandirea cea mai mare pe santiere. datorita avantajelor pe care le prezinta. Ele sunt formate din 2-: tronsoane zabrelite. care pot culisa una in alta, variindu-se astfel, intre anumite limite, lun"imea "rinzii. *rezinta "reutate proprie redusa, iar ri"iditatea lor mare, permite preluarea unor momente incovoietoare, cuprinse intre B00 si ,-00 da6 m. #c$ema statica de calcul, este de "rinda simple rezemata, incarcata cu o sarcina uniform distribuit

b) Elementele vertical de sustinere poarta denumirea de popi sau esafodaje de sustinere pot fi realizati in mai multe variante constructive ! - popi din lemn - popi metalici - esafodaj Ale"erea tipului de pop metalic e tensibil, se face functie de necesitatea de mentinere cofrajului la cote, verificandu-se ca reactiunile provenite de la elementele orizontale de sustinere, sa nu depaseasca capacitatea portanta ma ima prevazuta

Esafodaje metalice tip E -< #unt alcatuite din elements plane triun"$iulare, care se asambleaza intre ele prin suprapunere, prin stut si cep Esafodaju este ri"idiza la capete prin dia"onals, (4), la partea inferioara si prin barele de le"atura (<) %a partea inferioar si superioara , sunt prevazute elemente de re"laj fin (2) si (:) care asi"ura si verticalizarea turnului Eafodajele se pot realiza in trei tpuri, functie de dimensiunile for in plan! - tipul A, de ,000 ,000 mm+ - tipul 7, de ,<00 ,<00 mm+ - tipulC,de ,<00 ,000mm. .naltimea ma ima, este de ,< m, iar sarcina ma ima pe esafodaj, variaza funtie de inaltime

2.0.1.3. C#ntra)ant%iri. 0olul contravantuirilor, este de-a asi"ura stabilitatea sistemului de sustinere fiind e ecutate intre elementele verticale de sustinere, de tipul popilor. Contravantuirile se prevad in doua planuri perpendiculare, in fiecare plan asi"urandu-se realizarea unor triun"$iuri indeformabile, fi".2.:,.

Contravantuirile, se pot realize din materiale lemnoase, (scanduri, dulapi), sau din metal, (bare din otel beton, tevi rotunde, sau dreptun"$iulare, etc.). *rinderea elementelor de contravantuire, de popi, se realizeaea prin intermediul unor piese speciale,numite bride , sau coliere si care trebuie sa asi"ure o prindere rapida, si"ura. simpla si fara e centricitati,

2.0.1.4. S$ri*iniri Apar in cazul cofrajelor verticale sau inclinate si au rolula de a asi"ura stabilitatea "enerala a acestora si mentinerea cofrajului in pozitia doritapana la intarirea betonului, si poarta numele de sparaituri. *ot fi alcatuite din lemn sau elemente metalice telescopice, prevazute la capete cu elemente speciale de fi are la moazele sau coastele cofrajului respectiv fi area de teren sau elementele orizontale ale structurii de rezistenta a cladirii 2.0.1.5 Ele&ente de aliniere Apar mai ales la cofrajele verticale, (cofraje de pereti, lateralele "rinzilor) formate din mai multe panouri. Aceste elemente au rolul de a asi"ura planeitatea cofrajelor, .n cazul cofrajelor de perete se pozitioneaza atat in camp cat si la baza acestora avand si rolul de trasare. .n campul cofrajului, elementele de aliniere sunt dispuse perpendicular pe moaze pot fi realizate din din ri"le de lemn sau tevi metalice rotunde sau dreptun"$ilare, profile metalice usoare. /i area se realizeaza cu diferite dispozitive cu pana sau surub. 2.0.1.6. Ele&ente de a!a&1lare Au rolul de a asi"ura intercuplarea diferitelor elemente ale cofrajului cu scopul de a conferi etanseitate si ri"iditate cofrajului . Aceste elemente sunt concepute functie de tipul panoului de cofraj si mai ales functie de sistemul constructive al lon"eroanelor si a "olurilor practicate in acestea. *entru a satisface conditiile de calitate si de eficienta, aceste piese trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii! -sa fie cat mai simplu de confectionat, cu materiale cat mai putine si implicit sa fie ieftine+ - sa fie cat mai usor de montat si demontat - sa asi"ure etanseitate si o ri"iditate a rosturilor dintre panouri+ - sa fie robuste, asi"urand un mare numar de reutilizari. 2.4. C# ra*e de&#nta1ile de in)entar Din necesitatea de a reduce costul de productie. a manoperei si pentru a scurta termenele de e ecutie, e ista preocupari permanente, pentru perfectionarea cofrajelor de inventar e istente, sau de a proiecta cofraje noi, tot mai perfectionate, care sa fie reutilizabile de cat mai multe ori si sa fie cat mai universale. ceea ce se poate obtine prin urmatoarele ca! - tipizarea elementelor componente ale cofrajelor, (panouri, ri"idizari. sustineri, contravantuiri, etc.) si perfectionarea lor. pentru a permite interconectarea in vederea realizarii diferitelor tipuri de cofraje, necesare obtinerii unei "ame variate de elemente structurale+ - tipizarea cofrajelor, in ansamblul lor prin aparitia unor sisteme de cofraje utilizabile la realizarea mai multor tipun de structuri - realizarea partilor componente ale cofrajelor, din materials rezistente si ieftine, care sa permita marirea numarului de reutilizari. #e cauta inlocuirea partiala sau totals a lemnului cu metalul (otel sau alurniniu), sau cu materiale plastice dur. - sistemele de cofraje de inventar, sa permits interconectarea elementelor componente, in vederea formarii unor ansamble mari, plane sau spatiale, cu scopul mecanizarii lucrarilor de cofrare. Aceasta solutie este aplicabila in cazul in care se asi"ura, la un obiect de constructie, un numar destul de mare de reutilizari ale cofrajului fara necesitatea modificarii dimensiunilor acestuiara. *roiectarea de noi sisteme de cofraje si reproiectarea sistemelor e istente, in vederea peErfectionarii lor este un proces ce se realizeaza continuu, atat in unitati de proiectare specializate, cat si la nivelul atelierelor de proiectare te$nolo"ica a intreprinderilor de constructii. 2.<.2. 'odularea dimensionala a constructiilor in vederea utilizarii cofrajelor de inventar . Deoarece eficienta unui sistem de cofraj de inventar, este asi"urata prin posibilitatea utilizarii sistemului, de un numar cat mai mare de ori, este obli"atorie stabilirea unor re"uli de coordonare dimensional a structurilor din beton monolit si a cofrajelor, intr- o serie modular mica.

'odularea dimensiunilor constructiei se realizeaza pnn aplicarea unei serii de dimensiuni avand la baza modulul ,0cm. (#3A# B<:0 F 2 - ->), adoptat anume necesitatii impuse industrializarii lucrarilor de beton monolit. .n cadrul proiectului de e ecutie al structurii monolite proiectantul trebuie sa urmareasca , in fiecare etapa , incadrarea dimensiunilor constructiei in seria de dimensiuni modulare , luindu-se in considerare caracteristicile sistemului de cofrare, ce se prevede a se folosi. .n acest scop, proiectantul structurii, trebuie sa prezinte proiectantului te$nolo"iei de e ecutiedatele si desenele necesare privind sistemul de cofrare avut in vederela conceperea structurii. De asemenea este obli"atoriu ca la proiectare sa se ia in considerare in paralel, atat criteriile de reducere a indicatorilor de consum de materiale in"lobate in lucrare, cat si costurile te$nolo"ice. %a proiectarea elementelor de constructie si la stabilirea planurlor de cofraj, se recomanda a se avea in vedere, urmatoarele aspecte! - reducerea la ma imum a tipodimensiunilor elementelor structurale, in cadrul aceleiasi lucrari, pentru a se putea utiliza cat mai mult aceleasi subansamble de cofraj "ata montate, in vederea maririi eficientei cofrajelor de inventar, prin obtinerea unui numar cat mai mare de refolosiri+ - evitarea "rinzilor secundare de ordinul 2, a "rinzilor cu vute, a rezalitelor la pereti, sau a stalpilor pentru plansee ciuperca+ - rezolvarea intersectiilor stalpilor cu "rinzile principale ale planseelor, astfel incat cel putin doua fete opuse ale stalpilor, sa fileze cu fetele "rinzilor, dispuse in continuare,. Aplicarea in mod efcient a oricarui sistem de cofraj, se poate realiza numai daca atat elementele de beton, cat si sistemul de cofraj. respecta coordonarea modularii dimensiunilor. 2.4.0. Si!te&e de "# ra*e %tili+ate 2.4.0.1. C# ra*e $entr% reali+area $eretil#r. Cofrajele pentru pereti, sunts caracterizate prin realizarea unor panouri mari plane. pozitionate fata in fata si ri"idizate corespunzator intre ele. Cofrajele pot fi alcatuite in mai multe moduri si anume! - din panouri mici tipizate, montate si demontate manual, bucata cu bucats+ - din panouri mici tipizate, asamblate la sol, in panouri mari si care apoi se monteaza si se demonteaza mecanizat cu ajutorul unor macarale+ - prin utilizarea unor elemente de ri"idizare metalice de inventar, cu ajutorul carora se realizeaza sc$eletul de rezistenta at panoului. peste care se fi eaza tsblia panoului mare. Dimensiunile acestor panouri, pot vatia intre anumite limite 2.4.0.1 a C# ra*%l &i/t %!#r 7C.M.U.2 $entr% $ereti 2.4.0.1 1 C# ra*%l &i/t (re% 7C.M.G.2 $entr% $ereti

2.4.0.1.". C# ra*%l $ait#r, C. P. 188 #e utilizeaza la cofrarea peretilor constructilor industriale, social - culturale, civile, elementelor masive din beton, (fundatii, canale si tunele te$nolo"ice, ziduri de sprijin, etc), ale caror fata vazuta nu necesita cerinte deosebite din punct de vedere al finisajului. 3e$nolo"ia de cofrare consts in pasirea succesiva a panourilor de cofraj, pe montantii ansamblului de cofraj, 2.4.0.1.d. C# ra*%l &#1il !%!$endat Este un cofraj metalic, ce serveste la turnarea peretilor constructiilor industriale, la care variaza sectiunea transversals pe inaltime, servind la e ecutarea cosurilor de fum, a turnurilor de racire a termocentralelor, etc. 2.4.0.1.e. C# ra*%l (li!ant #prea deosebire de cofrajele demontabile de inventar, cofrajele "lisante se asambleaza o sin"ura data, la o construclie si apoi se deplaseaza continuu, in timpul turarii si intaririi betonului, pana la terminarea turnarii elementelor structurale verticale. Elementele structurale orizontale se vor e ecuta ulteror, dupa "lisare. prin alte procedee te$nolo"ice. Cofrajele "lisante, se pot folosi atat la e ecutarea constructiilor speciale de tipul silozurilor si a cosurilor de fum. cat si la cladiri de locuit, multietajate.

2.4.0.2. C# ra*e $entr% reali+area !tal$il#r. 2.4.0.0. C# ra*e $entr% reali+area (rin+il#r 2.4.0.3. C# ra*e $entr% reali+area $la"il#r de $lan!e%. 2.4.0.4. C# ra*e $entr% reali+area %ndatiil#r. 2.5. Ind%!triali+area l%"raril#r de "# ra*e 2.5.1. Generalitati *rin industrializarea lucrarilor de cofrare. se intele"e utilizarea unor ec$ipamente te$nolo"ice de cofrare, plane sau spatiale, de mari dirnensiuni, care se monteaza si se demonteazi mecanizat, cu ajutorul macaralelor. 4tilizarea acestor cofraje, asi"ura reducerea substantiala a manoperei consumate pe santier, la operatiile de cofrare decofrare, reducandu-se totodata si durata de e ecutie a acestor lucrari. Aceste ansambluri mari de cofraj, pot fi formate, fie prin asamblarea la sol, lan"a obiect, a unor elemente mici de cofraj tipizate, (sisteme C.'.4. sau C.'.5.), fie prin prefabricarea for in ateliere de specialitate si transportarea lor in aceasta forma. la obiectele de constructii, unde urmeaza a fi folosite. *entru a asi"ura efcienta economica a acestor ec$ipamente te$nolo"ice de cofrare, atat ele cat s i structurile la care se utilizeaza, trebuie sa indeplineasca anumite conditii te$nice si anume! - sa e iste a coordonare modulara a dimensiunilor, atat la cofraje cat si la elementele structurale. .n anumite cazuri, se vor adopta confi"uratii structurale particulare, care sa permita utilizarea unui anumit tip de cofraje+ - este necesar sa se asi"ure o folosire intensiva a acestor cofraje, prin asi"urarea unui numar minim de reutilizari, care sa asi"ure pra"ul de rentabilitate. Aceste ec$ipamente de cofrare necesita investitii initiale mari s i consumuri de metal ridicate, care se pot recupera numai printr-un ritm rapid de reutilizare! - asi"urarea unor ritmuri de e ploatare corespunzator mijloacelor de ridicat, ceea ce impune ca "reutatea acestor cofraje, sa fie cat mai aproape de capacitatea de ridicare a macaralei, iar operatiile de montare demontare, sa fie cat mai rapide ca sa un e iste durate mari de imobilizre a macaralei - dimensionarea corespunzetoare a sc$eletului de rezistenta al cofraj ului pentru a face fata solicitarilor ce rezulta in fazele de manipulare si montaj+ - alcatuirea cofrajului, trebuie sa asi"ure decofrarea cofrajului in intre"ul sau si reutilizarea imediat a acestuia. Aceste conditii trebuie avute in vedere, atat de proiectantii de ec$ipamente te$nolo"ice cat si de proiectantii de rezistenta. .n "eneral. ec$ipamentele te$nolo"ice de cofrare, sunt specializate pentru realizarea unui tip de element structural in anumite limite dimensionale, astfel! pentru realizarea peretilor, se utilizeaza panouri mari avand inaltimea unui nivel, (2,<0 -:.<0) m. si lun"imea unei travei (4,<- B,0) *entru elementele lineare (stalpi,"rinzi), se formeaza ansamble lineare sau spatiale, iar pentru plansee se utilizeaza mese de cofrare , sau cofraje suspendate care se cupereaza in intre"ime, sau raman sub forma de cofraje pierdute 2.5.2. Si!te&e de "# ra*e de ti$ ind%!trial 2.5.2.1. C# ra*e &etali"e $lane Aceste cofraje, se utilizeza la realizarea diafra"melor monolite, la cladirile de locuite si constructii speciale.Ele pot fi! - universale , caz in care panoul mare plan, are o lun"ime data, necorelata cu lun"imea peretelui, (cuprins intre doi pereti transversali), fapt care permite realizarea unei "ame lar"i de dispozitii in plan a peretilor, in etape succesive de lucru, cu multe rosturi te$nolo"ice de lucru+ - specifice unui tip de cladire , caz in care setul de cofraj se compune din panouri mari plane, panouri de colt si panouri de bulb, a caror dimensiune este corelata cu cea a.peretilor. 3urnarea se e ecuta concomitent zultand un numar redus de rosturi. %a ale"erea unuia din cele doua sisteme de cofraj, se vor avea in vedere o serie de factori ca! - marimea efortulul din diafra"rma, in zona rostului de lucru+ - "radul de seismicitate a zonei, in care este amplasata constructia si care impune numarul rosturilor de lucru+

2.5.2.2. C# ra*e $ierd%te. %a aceste tipuri de cofraje, tablia nu se mai recupereaza. ci ea urmeaza a intra in alcatuirea elementului structural. .n acest scop, la dimensionarea elementului structural, se tine seama si de aportul tabliei cofrajului. Cu aceste sisteme de cofrare, se pot e ecuta diferite elemente structurale, ca! - pereti (/i". 2.-4 a ) e ecutati din corpuri ceramice cu "oluri mari+ in "oluri se monteaza armaturi si se toarna beton, corpul ceramic avand rol de cofraj.

- stalpi cu sectiune circulara. cofrati cu tuburi de beton in interiorul carora se monteaza armatura (2) si se toarna betonul (:)+ - "rinzi prefabricate in forma de j"$eab, avand armatura de rezistenta dreapta, ( <)s i etrierii, (>), in"lobati in element, iar barele inclinate si barele de montaj se pozitioneaza odata cu realizarea nodului de cadre. Apoi. se toarna betonul, atat in "rinda, cat si in monolitizare+ - plansee casetate. (fi". 2.-4.d.), realizate din casete de dimensiuni modulate si tipizate (-), confectionate din armociment de cca : cm. "rosime. Casetele reazema pe o platforma de sustinere (B), realizata ca pentru cofrajul unei placi drepte. #e pot utiliza si mese de cofrare. .n anumite cazuri, cand se doreste recuperarea casetelor, acestea se vor confectiona din tabla sau materiale plastice (A), iar pentru usurarea decofrarii, se utilizeaza aer comprimat, care se introtuce intre aceasta caseta si beton, prin intermediul unui ,stut special (,0). prevazut la fiecare caseta, (f". 2.-4.e.)+ - placile din beton armat, (fi". 2.-<.), sunt realizate din dale prefabricate subtiri,(4->) cm "rosirne, numite ;predale;in care in"lobeaza armatura necesara preluarii momentelor din campul planseului, (A,). *este predale, se monteaza armatura (A,), necesara preluarii momentelor ne"ative pe reazeme si se toarna un strat de beton monolit, numit ;suprabetonare;, avand o"rosime de B - ,2 cm. *redalele sunt sustinute la cota, pana cand betonul din suprabetonare atin"e rezistenta necesara. *entru asi"urarea le"aturii dintre predala si suprabetonare, pe predale se prevad, fie ferme fili"ran, fie conectori cuplati in semi"oluri lasate in fata

superioara a predalei, (fi". 2.-<.b.), fapt care permite realizarea predalelor, prin preturnari loco - obiect, in pac$et.

4tilizarea predalelor, se realizeaza in urmatoarele faze! - /aza . - a, preturnarea predalelor la sol lan"a obiect, in raza de actiune a macaralei+. Din cauza dimensiunilor mar ale predalelor,(,0- :<) m2 si a fle ibilitatii, transportul si manipularea lor este dificila - /aza a .. - a, se monteaza sistemul de sustinere si se aseaza predalele pe acesta.. 'anipularea predalelor se realizeaza cu dispozitive speciale, care asi"ura prinderea acesteia in mai multe puncte, (B -,>), evitandu-se astfel fisurarea predalei! - /aza a ... - a, presupune montarea pe reazeme a armaturii comprimate din plase sudate si se toarna betonul de suprabetonare. - /aza a .? - a, in care se demonteaza sustinerile. Asa cum rezulta din prezentarea sumara a catorva solutii de cofraj pierdut. se observa ca aceste solutii, fac trecerea intre betonul monolit. si betonul prefabricat. cumuland avantajele celor doua solutii constructive. 2.6. P%nerea in #$era a "# ra*el#r 2.6.1. Tra!area "# ra*el#r. 3rasarea pozitiei cofrajelor. atat in plan cat si pe verticala, se e ecuta conform indicatiilor date in plansele de e ecutie ale structurii de rezistenta. %ucrarile de trasare ale cofrajelor, se bazeaza pe lucrari de trasare, e ecutate anterior, pentru materializarea a elor constructiei si pentru e ecutarea sapaturilor. Astfel, pe teren sunt materializate a ele pincipale ale construcliei si conturul acesteia, prin borne si porti de trasare, (repere scaun). *entru masuratori. se vor utiliza aparte topo"rafice. (teodolit nivela, etc.), mire "radate, rulete, pan"lici. *entru lucrari mai simple. se pot utiliza cu bune rezultate, furtunul de nivel, firul cu plumb, ec$erul cu prisms, etc. 2.6.1.1. Tra!area $#+itiei "# ra*el#r, ata de a/e. - a). rasarea pozitiei cofrajelor, pentru fundatii continue. se realizeaza dea lun"ul sarmelor intinse intre reperele matenalizate in acest scop. pe n"la portii de trasare. (prin cuie sau crestatur), in stan"a si in dreapta reperului ce marc$eaza a a fundatiei. 3ransmiterea pe verticala a conturului

cofrajului, se e ecuta in raport cu sarmele intinse. cu ajutorul firului cu plumb, iar marcarea pozitiei cofrajului. pe fundul sapaturii, se face prin tarusi batuti in pamant. . 12. Tra!area $#+itiei "# ra*el#r, $entr% %ndatii i+#late, (inclusiv tip pa$ar). se e ecuta in raport cu a ele marcate pe portile de trasare, amplasate pe conturul constructiei. *e ri"la portii, se masoars dimensiunile in plan ale construcliei si se materializeaza prin repere. (cuie). .ntre repere se intind sarme, pe cele dour directii. *rin acest sistem de intersectie reperata, se traseazs toate detaliile de plan ale fundaliei. (cofrajul e terior, cel interior in cazul cofrajului fundatilor pa$ar, etc.). 3ransmiterea pe verticala a punctelor rezultate din intersectia sannelor, se face cu ajutorul fiului cu plumb. iar marcarea , cu ajutorul unor tarusi batuli in pamant, sau alte semne. - c). rasarea pozitiei cofrajelor la pereti, se e ecuta in raport cu reperele materializate prin borne, sau pe ri"la portilor de trasare si comporta urmatoarele operatlii!

- trasarea liniilor principale de referinta, in raport cu care urmeaza sa se pozitioneze in plan, elementele cofrajului. Aceasta operatie se e ecuta cu teodolitul si se marc$eaza fie pe soclul cladirii, fie pe planseul de la cota G0,00 ale acesteia. *entru materializarea pozitiei cofrajelor, se pot trasa linii de pozitionare ajutatoare, deplasate in paralel, fata de liniile principale, ce reprezinta a ele. 'arcarea liniilor de poztionare, pe elementele structurale deja e ecutate, se face cu o sfoara. (frecata in prealabil cu carbune sau creta), care este intinsa si apoi lasata sa cada pe element! - pozifionarea elementelor de cofraj, este o operatie care incepe cu montarea ri"lelor de trasare, dupa care se monteaza panourile de cofraj. .ntrucat in timpul definitivarii lucrarilor de cofrare, elementele cofrajului, pot primi deplasari de la pozitia initiale este necesar ca inaintea turnarii betonului, sa se verifice corectitudinea pozitiei finale a acestora. ?erificarea se e ecuta cu ajutorul unui aparat optic. (teodolit). Acesta va fi calat pe a a de baza a cofrajului, sau pe o linie paralela cu aceasta, verifcarea e ecutandu-se de-a lun"ul acestei linii, prin masurarea distantei dintre linia de baza si diferitele puncte ale cofrajului. d) rasarea pozitiei cofrajelor, la stalpi. se e ecuta asemanator trasarii peretilor. #e marc$eaza pe blocul de fundatie, semnele de a e. (sau pe cofrajul acestuia, daca blocul nu a fost decofrat), utilizandu-se fie instrumente optice, fie sarma de trasare, intinsa intre borne, sau reperele de pe ri"la portilor de trasare, (f". 2.--.a.). Dupa montarea cotrajului, pentru a area corecta si la partea superioara se procedeaza la verifcarea verticalitatii cofrajelor, pe doua directii normale. cu ajutorul teodolitului. #e e ecuta viza asupra unui sistem de a e, trasat in prealabil pe cofraj, sau asupra unei muc$ii a cofrajului, (fi". 2.--.b.). 2.6.1.2 Tra!area !i )eri i"area "#tel#r de ni)el 3rasarea cotei de nivel a oricarui cofraj, se e ecuta in raport cu un reper. care materializeaza cola H 0,00 sau o alta cota convenlionala, (cota bornei, cota ri"lei portii). Acest reper, trebuie sa fie accesibil, spre e teriorul constructiei. 3rasarea cotei la cofrajele de la primul nivel, se e ecuta cu

instrumente optice, (nivela) si mira si se materializeaza prin insemnarea cu vopsea. .n dreptul semnului, se inscrie cota nivelului respectiv, (fi". 2.-B.a.). .n raport cu aceste semne, se traseaza, prin masurarea directa cu ri"la "radata si se materializeaza in functie de necesitati, nivelul superior al cofrajului, sau nivelul de turnare a betonului. 3ransmiterea cotelor pe cofraje, la nivelele superioare, se poate realiza, fie direct prin masurare pe inaltime, cu ajutorul ruletei sau pan"licii de otel, pornindu-se de la cota de referinta. (linia va"ris), fie indirect cu ajutorul nivelei si mirei. prin transmiterea succesiva a cotelor diferitelor nivele, (f". 2.-B.b.).

'ontarea manual, apare in cazul utilizarii panourilor mici de cofraj, care se pun in opera, bucata cu bucata. #istemul este utilizat, pentru cofrarea unor structuri. sau a unor elemente structurale, cu forme "eornetrice complicate, sau nemodulate. sau la cofrarea unor zone locale nerepetitive. cu suprafete mici de cofrat, unde nu este poisibil. sau rentabil, utilizarea cofrajelor de tip industrial. 'ontajul mecanizat, cu ajutorul macaralelor, se aplica in toate cazurile, in care acesta poate fi realizat, in conditii corespunzatoare de eficienta. .n "enerel. procesul te$nolo"ic de e ecutie. al oricarui element structural din beton armat monolit, presupune realizarea urmatoarei succesiuni de operatii! - "%ratirea !i ni)elar"a l#"%l%i, %nde %r&ea+a a !e &#nta "# ra*%l9 - tra!area $#+itiei "# ra*%l%i9 . tran!$#rt%l !i de$#+itarea $an#%ril#r !i a "el#rlalt#r &ateriale !i ele&ente de in)entar, in a$r#$ierea l#"%l%i de &#nta*9 - $rea!a&1larea "# ra*%l%i in $an#%ri &ari, !a% !i!te&e !$atiale9 - %n(erea ta1liei "% &ateriale de"# rante9 - &#ntarea !i !%!tinerea $r#)i+#rie, 7!$ri*inirea2 a $ri&ei $arti a "# ra*%l%i9 - &#ntarea ar&at%ril#r9 - &#ntarea re!t%l%i "# ra*%l%i, de niti)area ri(idi+aril#r, $rin &#ntarea tirantil#r, !$ri*inirea 7!%!tinerea2 de niti)a !i )eri "area $#+itiei "# ra*%l%i, atat in $lan #ri+#ntal, "at !i $e )erti"ala9 . t%rnarea, "#&$a"tarea !i intarirea 1et#n%l%i9 . de!"intrarea ele&entel#r de !%!tinere, la "# ra*ele )erti"ale9 . de&#ntarea "# ra*el#r9 . "%ratirea "# ra*%l%i, de re!t%rle de 1et#n !i %n(erea "% )a+elina a $artil#r iletate .n cazul cofrarii concomitente, a elementelor verticale, (pereti, stalpi), cu cele orizontale, ("rinzi,

placi), in scopul tumarii betonului intr-o sin"ura etapa, imbinarea cofrajelor se va realiza in asa fel, incat panourile de cofraj, pentru elementelc orizontale, sa se suprapuna peste cele verticale, pentru a permite decofrarea peretilor, sau stalpilor, inaintea "rinzilor si placilor. (f". 2.-A.).

.n timpul montajului, se va urmarii asi"urarea etanseitatii cofrajului, prin prelucrarea contururilor panourilor, prevederea de materiale de etansare ( fasii de cauciuc, de carton, etc. ), stran"erea rosturilor cu elementele de asamblare. precum si prin acoperirea rosturilor cu benzi adezive subtiri, din plastic sau $artie. Deasemenea, pentru a facilita operatiile de decofrare. tablia cofrajelor se un"e cu substanle decofrante, care au rolul de-a reduce aderenta dintre beton s i cofraj. #e folosesc diferite substante sub forma de emulsii, sau solutii pe baza de parafna. sapun. reziduri petrolifere, acizi "rasi si altele. Aceste substanle nu trebuie sa atace betonul. sau materialul cofrajelor, sa nu lase, pe cat posibil, pete pe suprafata betonutui. sa asi"ure o aderenta cat mai mica intr beton si cofraj si sa nu impiedece finisarea ulterioara a suprafetelor de beton. Aplicarea acestor substante, se face prin pulverizare, sau pensulare, imediat dupa montarea cofrajului, sau c$iar in timpul montarii lui. %a operatia de armare se va avea "rija sa nu se ia substanta decofranta de pe cofraj pe carcasa de armatura deoarece s-ar reduce aderenta dintre armatura si beton 2.6.2.4. C#ntr#l%l !i re"e$tia l%"raril#r de "# rare Etapele controlului de calitate sunt! a) Etapa preliminara caracterizata prin verificarea cantitativa si calitativa a mijloacelor de munca si a ec$ipamentului de munca necesar, conform documentatiilor te$nolo"ice. #e verifica inte"ritarea tabliei panourilor de cofraj, precum si inte"rarea acestora in abaterea limita de dimensiuni, astfel! - lun"imea panoului H 4 mm. - latimea panoului H : mm. - inclinarea fata de orizontala a muc$ilor si a suprafetelor, va fi de ma imum 2 mmFm, respectiv ,0 mm. pe toata lun"imea. b) Erapa de e ecutie, in care se e ecuta urmatoarele operatii de control! - verificari dupa operatia de trasare, privind pozitia marcajelor fata de a ele constructiei si fata de elementele corespunzatoare, e ecutate la nivelul inferior! - verificari dupa montarea cofrajelor, cand se urmareste e istenta tuturor elementelor de

cofraj. prevazute in sc$itele de cofraj, fi area corecta si stabila a elementelor de ri"idizare sustinere,contravantutre. etc.! - pozitionarea corecta fata de a e si cote. in limita abaterilor admisibile. astfel! - pereti si placi H 2 mm+ - stalpi, "rinzi, esafodaje de sustinere H : mm+ - verificarea starii de curatenie s i etanseitate a cofrajelor, de asi"urare masurilor 6.3.#.'. si *.#..,. a dimensiunilor cofrajului. precum si pozitionarea fata de orizontala si verticala. Abaterile limita la dimensiunile sectiunii transversale sunt! - "rosimea peretilor si a placii H 2 mm.+ - "rosimea stalpilor si a "rinzilor H : mm.+ Abaterea limita la dimensiunea libera, (lumina). pentru! - placi, "rinzi, stalpi si pereti H ,0 mm.+ - fundatii H ,< mm.+ Abaterile limita la inclinarea fata de orizontala si fata de verticala, a muc$ilor si suprafelelor, sunt! - pe , m. liniar : mm.+ - pe toata lun"imea muc$iei (suprafelei) verticale, cu e ceptia muc$iilor(suprafetelor) verticale ale ,0 mm. (suprafetei) "rinzilor - pe toata lun"imea muc$iei verticale a "rinzilor < mm. c) Etapa finala - care se efectueaza la terminarea lucrarilor de cofrar, de catre o comisie formata din reprezentantul beneficiarului (diri"inte de santier) si constructor (seful de bri"ada, seful punctului de lucru, seful de ec$ipa de dul"$eri) Comisia va efectua verifcarile prevazute la punctul ;b;, precum si, alte verificari. 0ezultatele verificarilor si eventualele remedieri ce trebuiesc facute, se vor consemna intr-un proces verbal pentru verificarea lucrarilor ce devin ascunse. 2.6.2.5. De"# rarea !i intretinerea "# ra*el#r Demontarea cofrajelor este conditionata de atin"erea unor rezistente minime la compresiune de catre betonul turnat, precum si de rolul si locul cofrajlului in ansamblul structurii, astfel! a) Decofrarea elementelor vericale (pereti, stalpi lateralele "rinzilor) se poate, realiza la termenele minime stabilite in tabelul 2.- sunt in functie de tipul si calitatea cimentului, precum si de temperatura mediului ambiant. .n "eneral este acceptabil, decofrarea suprafetelor verticale in momentul atin"erii unor rezistente la compresiune de min. 2,< 6FmmI, astfel incat muc$iile si mar"inile sa nu fie deteriorate. &rdinea operatiilor de decofrare este in "eneral inversa celei indicate la montarea cofrajelor respective. b) Decofrarea elementelor orizontale (placi, infradosul "rinzilor) se realizeaza cand rezistenla betonului a atins, fata de clasa urmatoarele valori in procente! - -0 % - pentru elemente cu desc$ideri de ma imum > m. (e .! ,4 6 F mm2 pentru 7c 20)+ 9 - B< % - pentru elemente cu desc$ideri mai mari de > m. (e ! ,-6 F mm 2 pentru 7c 20)+ %a aceste termene se mentin , sau se remonteaza popi de si"uranta la intevale de : m. in cazul "rinzilor, respectiv un pop la ,0 - ,2 mI in cazul placilor. .ntre etaje popii se aseaza unul sub altul. .ndepartarea popilor de si"uranta se realizeazd atunci cand rezistenla betonului a atins fata de clasa urmatoarele valori! - A< % - pentru elemente cu desc$ideri de ma imum > m. (e . ,A 6 F mm2 pentru 7c 20)+ - ,,0 % - pentru elemente de >...,2 m. (e . 22 6 F mmI pentru 7c 20)+ - ,,< % - pentru elemente mai mari de ,2 m. (e . 2: 6 F mmI pentru 7c20). #tabilirea rezistentelor, la care au ajuns elementele de constructie in vederea decofrarii. se face "rin incercarea epruvetelor de control, pe faze, confectionate in acest scop si pastrate in conditii similare cu elementele in cauza, conform #3A# ,2-< - B,. .n lipsa incercarilor, pentru cazurile curente se vor respecta termenele minime indicate(conform C ,40 - B>), care sunt prezentate in tabelul urmator

&peratiile de demontare se incep cu slabirea contravantuirilor, pentru a permite coborarea esafodajului de sustinere. #e continua cu coborarea elementelor de sustinere verticale (< - ,0)cm., prin actionarea sistemelor de actionare micrometrica (filete, pene), dupa care se procedeaza la scoaterea fasiilor de compensare (la placi) si la demontarea panourilor. Demontarea se incepe de la mijloc spre mar"ine. Desprinderea panourilor de cofraj de fata elementului de beton, se realizeaza cu "rija cu ajutorul unor pene de lemn, ran"i, etc., astfel incat sa nu se deterioreze nici betonul. nici cofrajul. Dupa demontarea cofrajelor si sustinerilor, elementele acestora se vor transporta si depozita la sol, in mod ordonat in functiie de tipul de element, sau se vor transporta direct la noul sector de montaj. *anourile de cofraj se curata de resturi de beton. iar elementele care prezinta de"radari se depoziteaza separat, in vederea remedierii pe loc a defectiunilor, sau a transportului lor in ateliere de reparatii specializate. .n termen de 24 ore de la desfacerea oricarei parti de constructie, se va proceda la o e aminare atenta a tuturor elementelor de rezistenta ale structurii, inc$eindu-se un proces - verbal, intre constructor si beneficiar si in care se consemneaza calitatea lucrarilor si eventualele defecte constatate. 6u se vor efectua remedieri, inainte de aceasta e aminare.