Sunteți pe pagina 1din 73

COFRAJE Generalitati Cofrajele sunt constructii auxiliare, specifice si provizorii care sevesc la obtinerea formei, dimensiunilor si pozitionarii elementelor

de beton, beton armat si beton precomprimat in structurile monolite, precum si la sustinerea acestora pana cand betonul atinge un grad de maturizare minim pentru decofrare. Operatia de cofrare consta in efectuarea operatiilor de asamblare a componentelor cofrajului, cu scopul realizarii unui element sau a unei structuri monolite. Cofrajele ocupa un rol foarte important in realizarea structurilor de beton, beton armat si beton precomprimat atat sub aspectul calitatii acestora, cat si din punct de vedere economic. Functie de tipul constructiei si a cofrajului folosit, lucrarile de cofrare pot reprezenta 15%~30% din costul elementului de beton armat monolit. De aceea se cauta realizarea unor sisteme industrializate moderne, mereu perfectionate, de cofrare, care sa conduca la cresterea productivitatii si la reducerea costurilor. Industrializarea lucrarilor de cofrare urmareste urmatoarele cai: a). tipizarea si modularea lor; b). mecanizarea principalelor activitati ale lucrarilor de cofrare; c). extinderea aplicarii sistemelor perfectionate de cofrare si introducerea unor sisteme noi; d). modul de baza in constructii 30 cm; e). submoduli: 5 cm; 10 cm; Clasificari Tinand seama de diversitatea sistemelor de alcatuire si a utilizarii lor, clasificarea cofrajelor se poate face in functie de urmatoarele criterii: dupa modul de alcatuire si utilizare, cofrajele se clasifica in urmatoarele categorii:

a) cofraje demontabile alcatuite din panouri modulate si tipizate, elemente de sustinere, elemente de sprijinire, elemente auxiliare si de asamblare. Principalele tipuri sunt: cofrajele de inventar din panouri demontabile modulate, cofrajele pasitoare, cofrajele cataratoare etc.; b) cofraje nedemontabile care se asambleaza si se demonteaza o singura data, la inceputul si respective la terminarea realizarii structurii. Aceste cofraje sunt echipate cu instalatii sau dispozitive care permit deplasarea lor in intregime, sau sub forma de ansambluri ori subansambluri mari, utilizand macarale. Din aceasta categorie fac parte: cofrajele glisante, cofrajele rulante, mesele cofrante, cofraje de tip tunnel, panourile mari etc. c) cofraje traditionale folosite la elemente si structuri cu character de unicat sau cu forme variabile si complicate, (cupole, grinzi curbe), unde nu se pot adopta sisteme industrializate de cofrare. Se confectioneaza pe santier din material lemons si se folosesc o singura data sau de un numar mic de ori. d) cofraje pierdute care indeplinesc functiile normale ale unui cofraj, darn u se recupereaza, ramanand aderente la elemental format. Ele pot avea rol de rezistenta (contandu-se pe conlucrarea lor cu betonul), de izolator termic sau estetic. Se pot mentiona: predalele, panourile cu character architectural, casetele pentru planseele casetate etc. din punct de vecere al destinatiei, in raport cu elementele de constructii la a caror executare se folosesc, cofrajele se clasifica in: a) cofraje pentru fundatii; b) cofraje pentru pereti; c) cofraje pentru stalpi; d) cofraje pentru grinzi; e) cofraje pentru plansee; f) cofraje pentru arce si bolti; g) cofraje pentru alte elemente de constructie.

dupa materialele folosite pentru placa cofranta, acestea sunt cofraje din:

a) cherestea; b) placaj rezistent la umiditate; c) tabla de otel; d) profiluri din aliaje de aluminiu; e) polimeri (armati sau nearmati cu fibre de sticla sau carbon); f) cauciuc; g) materiale combinate placaj acoperit cu folie de aluminiu, tabla de otel sau cu polimeri. Conditii de calitate Calitatea cofrajelor este apreciata dupa gradul de indeplinire a trei categorii de conditii: tehnice, functionale si economice. Nerespectarea lor, indifferent care, influenteaza negative calitatea si costul elementelor sau structurilor realizate. Conditii tehnice a) sa se asigure redarea corecta a formei, dimensiunilor si pozitiei relative in structura a elementelor; b) suprafata placilor cofrante sa fie riguros conforma cu calitatea ceruta a suprafetei elementelor de beton; c) sa reziste, fara a se deforma peste limitele admise, la solicitarile fizicomecanice la care sunt supuse; d) sa fie etanse, pentru evitarea pierderilor de apa si de parte fina din amestec (ciment, nisip 0-0.2 mm etc); e) placile cofrante sa aiba o rezistenta destul de mare la uzura pentru a nu fi usor degradate, in timpul montarii armaturii, turnarii si compactarii betonului, curatirii, circulatei etc.; f) starea suprafetelor placilor cofrante san u favorizeze aderenta betonului la ea; g) materialele din care se realizeaza, placa cofranta, san u atace chimic sis a nu fie atacate de beton.

Conditii functionale a) sa aiba dimensiunile modulate; b) sa permita o asamblare usoara; c) sa permita o demontare rapida si in ordinea ceruta de decofrare; d) sa asigure inlocuirea unor elemente componente uzate, cu un consum redus de manopera; e) greutatea lor sa se incadreze in limita de 30 40 kg, pentru cele manipulate de catre un singur muncitor si de 60 70 kg, pentru cele manipulate de catre doi muncitori; f) sa corespunda din punct de vedere al normelor de tehnica securitatii muncii. Conditii economice. a) realizarea cofrajelor sa conduca la un consum cat mai redus de materiale, energie si manopera si la un cost cat mai mic; b) sa asigure un numar cat mai mare de refolosiri; c) sa necesite un consum de manopera cat mai redus pentru montarea si demontarea lor; d) sa permita o curatire, ungere, manipulare, depozitare si reparare cat mai usoara si la un prt cat mai redus. Principii de calcul Dimensionarea elementelor componete ale cofrajelor si a elementelor de sustinere ale acestora (asafodajul) se realizeaza pentru fiecare element in parte. Calculul la rezistenta si la deformatie se realizeaza tinand seama de rezistentele la incovoiere, intindere si compresiune ale materialului din care este confectionat elemental; modulul de elasticitate al materialului din care este confectionat elemental; sageata maxima admisa pentru elemental respective; combinatia de incarcari cea mai defavorabila.

Incarcari care actioneaza asupra cofrajelor si sustinerilor acestora.

La calculul cofrajelor, incarcarile se stabilesc in functie de conditiile reale in care sunt folosite cofrajele. Pentru placi se iau in considerare doar incarcarile verticale, ce includ: a) greutatea proprie a cofrajelor si elementului; b) greutatea proprie a betonului proaspat (armat); c) incarcarea uniform distribuita provenita din caile de circulatie instalate pe cofraje si din aglomerarea cu oameni; d) incarcarea concentrate, provenita din greutatea muncitorilor care transporta incarcaturi sau din greutatea mijloacelor de transport incarcate cu beton; e) incarcarea datorata vibrarii betonului; Pentru fiecare element al cofrajului si al esafodajului se stabileste combinatia de incarcari cea mai defavorabila, atat pentru calculul la rezistenta cat si pentru calculul la deformatii. Pentru cazurile curente aceste combinatii sunt: pentru placa cofranta, elementele de sustinere ale cofrajului si elementele orizontale ale esafodajului pe care reazema cofrajul calculul la rezistenta se face pentru combinatia de incarcari a+b+c+d, iar calculul la deformatie se face pentru combinatia de incarcari a+b; pentru elementele verticale de sustinere ale cofrajului calculul la rezistenta se face pentru combinaria de incarcari a+b+c, iar calculul la deformatie se face pentru combinatia de incarcari a+b. Stabilirea schemei statice de calcul se va face tinand cont de materialul din care este realizat elemental, conditiile de rezemare si modul de conceptie si realizare a acestuia. Alcatuire constructive Principalele componente ale cofrajelor sunt: cofrajul propriu-zis, alcatuit din: placa cofranta, elemente de rigidizare a placii cofrante (in unele cazuri) panouri de cofraj;

structura de sustinere sau sprijinire a cofrajului propriu-zis; elemente auxiliare.

A. COFRAJUL PROPRIU-ZIS Placa cofranta este elementul cofrajului ce vine in contact direct cu betonul pus in lucrare. Placa cofranta confera forma si dimensiunea elementului, precum si calitatea suprafetelor elementului din beton. Placa cofranta este solicitata in functie de pozitia in care se afla la actiunile proprii proceselor de realizare a elementelor din beton monolit: presiunea betonului, armaturi, oameni, eforturi dinamice la betonare etc. pentru limitarea deformatiilor in exploatare, placa cofranta poate fi rigidizata cu nervuri. In functie de materialul din care sunt realizate, panourile de cofraj sunt alcatuite astfel: a) produse inferioare din lemn (cherestea); acestea au dimensiuni de 22 24 mm grosime pentru scanduri si 38 48 mm grosime pentru dulapi. Elementele pot fi geluite pentru impiedicare aderentei cu betonul si pentru a fi permisa deformarea scandurilor ce alcatuiesc placa cofranta in contact cu umezeala, acestea sunt pozitionate cu rosturi de 1 3 mm intre ele. Aceste panouri de cofraj sunt usor deformabile si cu o intretinere corespunzatoare pot fi utilizate de 8 10 ori, rezultand un consum ridicat de material lemons. De asemenea, suprafata de beton obtinuta este amprentata si mai putin neteda. b) produse superioare din lemn; sunt constituite din placaje rezistente la umiditate cu grosimi intre 8 25 mm. Placajele sunt confectionate din foi de furnir in numar impar, suprapuse alternative cu fibrele perpendiculare intre ele. Intre furniruri exista pelicule din rasini sintetice, acest ansamblu fiind supus la presiuni si temperature ridicate, in urma carora se obtine placajul propriu-zis. Furnirurile provin din lemn obijnuit de rasinoase (15 20 refolosiri), rigidizat cu nervuri sau din lemn de rasinoase nordice (100 de refolosiri) fara nervuri de rigidizare. Calitatea betonului obtinut este superioara.

c) tabla de otel cu grosimea de 1,5 5 mm. Aceste panouri pot avea 500 de refolosiri si suprafata betonului obtinut este deosebita. Prezinta dezavantajul masei proprii ridicate. d) tabla si nervuri din aliaje de aluminiu; sunt usoare, rezistente si confera o calitate a suprafetei betonului exceptionala. Au pret de cost ridicat si un numar de refolosiri de pana la 700 800 ori. e) polimeri armati sau nearmati cu fibre; prezinta caracteristicile panourilor din aluminiu. Nervurile au rolul de a rigidiza placa cofranta si de a prelua de la aceasta toate eforturile la care este supusa. Impreuna cu placa cofranta, nervurile formeaza cofrajul propriu-zis. Nervurile sunt dispuse de regula pe o singura directie, dar pot fi dispuse si pe ambele directii. Nervurile placii cofrante sunt realizate de regula din lemn (dulapi) sau metal (laminate usoare sau elemente din tabla indoita). Nervurile sunt fixate de placa cofranta, de obicei nedemontabil, dar la unele tipuri se impune posibilitatea de a fi inlocuite periodic. Panourile de cofraj pot fi alcatuite fie numai din lemn, fie numai din metal, fie in sistem mixt. Panourile sunt realizate cu dimensiuni modulate. Din punect de vedere dimensional si al suprafetei de cofrare, exista panouri modulate cu dimensiuni mici si panouri mari de suprafata (preasamblate). Cele mai utilizate sunt panourile modulate, ce pot alcatui suprafete cofrate mari prin alaturarea, sprijinirea si rigidizarea lor dupa anumite reguli. Panourile mari de suprafata sunt realizate pentru cofrarea elementelor de suprafata cu dimensiuni identice, de aceea se adreseaza de regula constructiilor civite tipizate si constructiilor industriale specifice.

Panouri de cofraj: a. dulgheresti; b. din placaj; c. cu placi cofrante din placaj si rigidizari metalice 1 placa cofranta; 2 nervure de rigidizare; 3 traversa; 4 distantier; 5 borduri de rigidizare

Panouri mari: a. din panouri modulate de lemn; b. panou din scanduri nedemontabile pe fururi; c. panouri din placaj nedemontabil pe fururi 1 panou modulat din lemn; 2 placa cofranta din scandura; 3 montant metalic; 4 furura; 5 moaza metalica; 6 menghina; 7 placa cofranta din placaj

B. ELEMENTE DE SUSTINERE SAU SPRIJINIRE A COFRAJULUI PROPRIU-ZIS Pentru limitarea deformatiilor cofrajului si pentru transmiterea actiunilor la care este supus, cofrajul propriu-zis se reazema pe un ansamblu de elemente. Aceste elemente sunt alcatuite si denumite in functie de pozitia in care sunt exploatate in procesul de realizare a elementului din beton. Pentru elemente de beton orizontale: grinzile de sustinere sunt asezate de obicei dupa o directie. Ele se confectioneaza fie din lemn, fie din metal (de inventar). Cela de tip vechi au lungime fixa, iar cele moderne au lungime variabila, pentru a se putea folosi la deschideri si incarcari diferite. esafodajul reprezinta un ansamblu de elemente care preia de la grinzile de rezemare toate solicitarile si le transmite nivelului anterior sau terenului constructiei. Esafodajul asigura stabilitatea intregului ansamblu de cofraj. Pentru elemente curbe, esafodajul se numeste cintru. partile principale ale esafodajului sunt: popii elemente verticale pentru rezemarea grinzilor. Pot avea dimensiune fixa sau pot fi extensibili. Pot avea capacitate de incarcare diferite si uneori alcatuire spatiala. Se confectioneaza din bile de lemn (sistem vechi) sau din otel; longrinele sunt bare orizontale de regula din teava de otel sau din bile de lemn (sistem vechi). Au rolul de aliniere si contravantuire a polilor de pe acelasi sir. In functie de pozitia lor exista longrine superioare sau inferioare; contravantuirile sunt elemente de rigidizare montate dupa 2 directii, ortogonal, si asigura stabilitatea ansamblului de cofraj. Sunt confectionate fie din bile sau dulapi de lemn (sistem vechi) fie din tevi de otel sau tije din otel cu sisteme de tensionare. Pentru elemente de beton verticale: Pentru cofrarea peretilor, elementele de sprijinire sunt urmatoarele:

10

moaza este o grinda orizontala pe care se reazema cofrajul propriu-zis, in cazul placilor de cofraj nerigidizate sau a celor rigidizate cu nervuri longitudinale dispuse pe verticala; se confectioneaza din dulapi de lemn, tevi sau profiluri metalice; montantul este o grinda verticala pe care se reazema cofrajul propriu-zis, in cazul placilor de cofraj nerigidizate sau a celor rigidizate cu nervuri longitudinale dispuse pe orizontala; se confectioneaza din dulapi de lemn, tevi sau profiluri metalice; tirantii elemente metalice sub forma unor buloane cu tija lunga integral filetate la pas mare. Preiau actiunile orizontale de la moaze sau montanti prin intermediul unor placute metalice. In sistem invechit se alcatuiesc din sarme de otel rasucite; spraiturile sunt elemente solicitate axial la compresiune din actiunile orizontale ale moazelor sau montantilor. Ele transmit aceste eforturi fie constructiei pe care se sprijina fie terenului. Sunt confectionate din dulapi sau bile de lemn (sistem vechi) fie din elemente metalice cu dimensiune fixa sau variabila;

Pentru cofrarea stalpilor, elementele de sprijinire sunt urmatoarele: calotii si chingile sunt elemente care au rolul de rezemare a cofrajului propriu-zis, fiind confectionate din dulapi de lemn si tiranti din sarme de otel (sistem vechi) fie din metal cu dimensiune variabila. Calotii sprijina cofrajul pe toate laturile elementului de constructie (stalpi), iar chingile nu sprijina una din laturile acestuia (bulbi, rezalite, grinzi).

11

Sprijinirea panourilor de cofraj la pereti: a. pe moaze si montanti; b. pe moaze 1 panou metalic modulat; 2 moaza tubulara; 2 moaza din profil laminat; 3 montanti; 4 tirant; 5 placuta de distributie; 6 zavor; 7 bolt cu gaura de imbinare; 8 panou de lemn; 9 placuta de rezemare a moazelor; 10 pana de imbinare.

12

Sprijiniri pentru cofraje la colturi, rezalite si bulbi: a. la colturi interioare; b. la colturi exterioare; c la bulbi si rezalit 1 panouri din placaj; 2 moaze tubulare; 3 eclise de colt; 4 suruburi; 5 chinga; 6 dulap de completare; 7 surub de articulatie.

13

Caloti si chingi: a. calot cu cursor; b. caloti cu tirant; c. chinga din platbanda; d. calot triunghiular; e. chinga tubulara 1 calot; 2 cursor; 3 pana; 4 panou modulat; 5 calot metalic; 6 tirant; 7 placuta de rezemare; 8 zavor; 9 chinga din platbanda; 10 calot triunghiular; 11 bolt cu pana; 12 pana; 13 chinga tubulara

14

Grinzi extensibile: 1 tronson principal; 2 tronson de extindere; 3 legatura reglabila; 4 cap de sprijin fix; 5 cap de sprijin mobil.

15

Popi metalici si esafodaj: a. cu arc; b. cu bolt; c. cu mufa filetata; d. cu baza spatiala; e. triunghiular pliant; f. esafodaj 1 tronson superior; 2 tronson inferior; 3 arc; 4 rola; 5 talpa inferioara; 6 talpa superioara; 7 splint; 8 bolt; 9 mufa filetata; 10 maner; 11 tronsoane curente; 12 dispozitiv de calare. C. ELEMENTE AUXILIARE ALE COFRAJULUI PROPRIU-ZIS Aceste elemenete contribuie la fixarea cofrajului propriu-zis cu elementele de sprijinire si rigidizare ale acestuia, la protejarea lor si la usurarea proceselor in timpul formarii elementelor de beton. dulapii sau scandurile de aliniere aceste elemente sunt asezate la baza panourilor de cofraj montate vertical sau inclinat. Rolul lor este acela de aliniere a panourilor conform trasarii, reglarea pe inaltime a cofrajului, asigurarea etanseitatii la baza cofrajului si usurarea decofrarii; distantierii piese tubulare din pvc sau otel ce raman pierdute in elementul de beton;

16

rolurile distantierilor constau in limitarea apropierii panourilor de cofraj la tensionarea tirantilor asigurand grosimea elementului de beton si recuperarea tirantilor care lucreaza in interiorul distantierilor. Uneori distantierii pot fi recuperati, cand au forma tronconica si sunt din metal;

clemele si clestii piese metalice cu rolul de a prinde si fixa intre ele nervurile verticale (clesti) sau orizontale (cleme) panourilor modulate de cofraj, in vederea asigurarii etanseitatii cofrajului; placute de repartitie sunt din metal si au rolul de a prelua de la moaze sau montanti toate actiunile si a le transmite la piesele de blocare ale tirantilor; zavoare si piulite au rolul de a bloca tirantii dupa tensionarea lor. Se reazema pe placutele de repartitie; baghete de colt si sipci - elemente din pvc sau lemn pentru creearea de muchii tesite eclise piese metalice liniare sau cu forme speciale care au rolul de imbinarea a moazelor si montantilor; bride si coliere piese metalice utilizate la asamblarea longrinelor, etc. tensori elemente liniare solicitate axial, cu rolul de asigurare a stabilitatii cofrajelor verticale; menghine elemente metalice folosite pentru fixarea intre ele a moazelor sau montantilor cu panourile de cofraj; popilor, contravantuirilor,

17

platforme de lucru - ansambluri agitate pe moazele sau montantii cofrajului, in vederea asigurarii unei incinte de siguranta pentru muncitorii betonisti. OBSERVATIE In cazul realizarii esafodajelor din lemn imbinarile se fac de regula cu scoabe si cuie.

Elemente de sprijinire si auxialiare ale cofrajului: a. sprait reglabil; b. sprait metalic; c. tensor; 1 cofraj; 2 sprait; 3 element din beton; 4 montant; 5 moaza; 6 talpa rezemare sprait; 7 dulapi de aliniere; 8 tensor; 9 platforma de lucru; 10 placuta de distributie; 11 tirant.

18

Elemente auxiliare ale cofrajului: a. cleme; b. colier cu surub; c. con de capat; d. distantier; e. zavor; f.contravantuire 1 panou de cofraj; 2 clema din otel beton; 3 pana din lemn; 4 clema din profil metalic; 5 surub de strangere; 6 colier cu surub; 7 popi; 8 contravantuire; 9 contravantuire cu sistem de tensionare.

19

Sisteme de cofrare

A. Cofrarea fundatiilor Principalele operatiuni pentru cofrarea fundatiilor sunt: trasarea sapaturii; executarea sapaturii la cota din proiect; trasarea fundatiilor; baterea montantilor; baterea tarusilor la pozitiile din proiectul tehnologic; asezarea panourilor de cofraj (varianta 1 - cu placaj sau varianta 2 din cherestea); asigurarea verticalitatii panourilor de cofraj; prinderea tirantilor de montanti; introducerea distantierilor si strangerea tirantilor pentru asigurarea rezemarii panourilor pe distantieri; montarea spraiturilor si prinderea lor cu scoabe de tarus si montanti;

Cofrarea unei fundatii cu panouri din lemn 1 panou cu placaj; 2 montant; 3 sprait; 4 tarus; 5 panou din cherestea; 6 grinda; 7 dulap; 8 pene; 9 tirant; 10 - distantier B. Cofrarea unui stalp cu panouri metalice

20

Principalele operatiuni tehnologice sunt: - trasarea stalpului; - montarea armaturii (de regula carcasa preasamblata) cu ajutorul macaralei); - asezarea calotilor de baza; - montarea primului rand de panouri pe calotii de baza; - pozitionarea calotilor intermediary; - montarea urmatorului rand de panouri; - pozitionarea calotilor de capat peste ansamblul caloti intermediari panouri, pana la obtinerea inaltimii dorite. Observatie: Inaltimea cofrajului poate fi obtinuta cu exactitate fie prin utilizarea unor dulapi de completare la partea superioara, din lemn, fie prin realizarea unei inaltimi de cofraj mai mari cu indicarea la interior a cotei superioare a stalpului. - fixarea cofrajului cu tensori;

Cofrarea unui stalp cu panouri metalice 1 armatura; 2 calot de baza; 3 panou; 4 calot intermediar; 5 calot de capat; 6 tensor; 7 talpa;

21

C. Cofrarea peretilor din beton armat Varianta cu panouri mari preasamblate Aceasta varianta are un consum redus de manopera si necesita masini de ridicat. De asemenea, odata preasamblat nu poate oferi decat o singura tipodimensiune de perete structural Principalele operatiuni tehnologice de cofrare sunt: montarea pasarelei din grinzi metalice, a podinei de lucru si a balustradei de elementele nivelului inferior; rezemarea panoului exterior de cofraj pe pasarela peste dulapii de completare si verticalizarea lui; pozitionarea termoizolatiei si a armaturii peretelui; montarea panoului interior de cofraj, simultan cu distantierii si tirantii; calarea cofrajului; strangerea tirantilor si corectarea verticalitatii panourilor;

22

Cofraj cu panou mare a placa cofranta; b montant; c - moaza 1 panou mare de cofraj; 2 talpa de aliniere si decofrare; 3 sprait; 4 platforma de lucru; 5 placuta de rezemare; 6 tirant; 7 distantier;

23

Cofraj cu panou mare metalic a placa cofranta; b element orizontal de rigidizare; c element vertical de rigidizare; d platforma de lucru; e - calaj 1 planseu prefabricat; 2 monolitizare; 3 termoizolatie; 4 perete structural; 5 grinda; 6 podina de lucru; 7 tensor; 8 distantier; 9 titant; 10 cutie pentru gol; 11- tirant superior; 12 dulap completare; 13 panou de cofraj

24

Varianta cu panouri modulate din lemn Aceasta varianta are un consum de manopera mai mare darn u necesita masini de ridicat si prezinta un grad ridicat de universalitate. Principalele operatiuni tehnologice de cofrare sunt: trasarea peretilor structurali (axe si contur); asezarea scandurilor (dulapilor) pentru aliniere si decofrare; montarea panourilor pe o fata a peretelui pornind de la un capat; panourile sunt fixate intre ele cu cleme din otel; montarea armaturii; montarea cutiilor si ramelor pentru goluri; montarea panourior pe a doua fata a peretelui, odata cu prevederea distantierilor si fixarea provizorie a tirantilor; montarea perechilor de moaze si fixarea definitive a tirantilor; verificarea cofrajului (verticalitate, orizontalitate, liniaritate, etanseitate).

25

Cofraj din panouri modulate de lemn 1 panou modulat de lemn; 2 scandura (dulapi de aliniere si decofrare); 3 moaza; 4 placuta metalica; 5 tirant; 6 distantier; 7 pop; 8 contravantuire longitudinala; 9 contravantuire transversala; 10 talpa de rezemare a popilor; 11 longrina superioara; 12 grinda extensibila; 13 chinga; 14 traversa; 15 longrina inferioara D. Cofrarea planseelor Pentru plansee, cofrarea presupune prevederea unui esafodaj care sa asigure cota de realizare a planseului. Varianta cu panouri din placaj Principalele operatiuni tehnologice de cofrare sunt: trasarea sirurilor de popi; asezarea dulapilor de aliniere a popilor; asezarea popilor pe dulapul de aliniere si fixarea longrinelor inferioare si superioare; contravantuirea sirurilor de popi pe cele doua directii; asezarea grinzilor de rezemare a panourilor;

OBSERVATIE:

26

In cazul existentei grinzilor, panourile laterale ale cofrajului acestora se sprijina pe juguri metalice prinse sus si jos cu tiranti protejati. Cel superior se va proteja cu distantieri. Cofrajul grinzii se reazema pe esafodaj pe grinzi de rezemare prin intermediul unor traverse metalice fixate de popii de colt sau de popi intermediar (vezi desen anterior). Varianta cu masa de turnare (masa cofranta) Se foloseste la cladiri cu dimensiuni modulate si trame regulate, de obicei cu plansee tip dala. Masa de turnare este alcatuita din cofrajul propriu-zis sustinut de un esafodaj extensibil (popi, traverse, contravantuiri). Acest fapt confera posibilitatea reglarii dimensiunilor in plan orizontal si vertical. Masa se manipuleaza exclusive cu macaraua si se deplaseaza la pozitie pe roti demontabile. Dupa maturizarea betonului, placa cofranta se desprinde de beton prin scurtarea popilor.

Masa de turnare 1 picior extensibil; 2 traversa inferioara; 3 contravantuire; 4 traversa superioara; 5 grinda; 6 placa cofranta; 7 roata; 8 ureche de agatare; TIPARE

27

1. Generalitati Tiparele sunt constructii auxiliare, care au rolul de a da forma si dimensiuni elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat. 2. Clasificari A. Dupa alcatuire: tipare demontabile la care unele elemente componente se pot demonta sau rabate pentru realizarea decofrarii; tipare nedemontabile care au toate elementele componente fixate intre ele si la care decofrarea dispozitive specifice; B. Dupa numarul de piese formate in tipar exista: tipare individuale care formeaza un singur element; tipare jumelate (cuplate) care formeaza doua elemente identice; tipare in baterie care formeaza mai mult de 2 elemente identice; tipare neportante solicitate din greutate proprie, greutate beton, greutate armature si impingere beton; tipare portante care pot prelua si actiunile provenite din armaturile preintinse; D. Dupa pozitia in fluxul tehnologic: tipare fixe care au pozitie stationara permanent; tipare mobile care sunt deplasate la diferite posturi de lucru in functie de operatiunile de formare a prefabricatului; E. Dupa solutia de tratament termic a betonului: tipare incalzitoare prevazute cu sistem propriu de tratament termic; tipare neincalzitoare care sunt introduce in camere de tratament termic; dupa materialul din care sunt confectionate: metal, lemn, polimeri, armociment, beton, mixte, alte materiale. se realizeaza prin expulzare cu

C. Dupa solicitarile intervenite:

28

3. Alcatuirea tiparelor Principalele parti componente ale tiparelor sunt: placa cofranta elemental care asigura forma, dimensiunile si calitatea suprafetelor elementului prefabricat; nervuri de rigidizare a placii cofrante; elemente de sprijinire si rigidizare a tiparului formarea usoara si eficienta a prefabricatului; decofrarea simpla; rigiditate suficienta si indeformabilitate la tratament termic; rezistenta la socuri.

Conditii tehnice a tiparelor:

4. Tipuri de tipare A. Tipare metalice sunt cele mai utilizate tipuri de tipare, datorita avantajelor folosirii metalului: proprie mare. Tiparele metalice pot fi impartite in urmatoarele categorii: I. tipare metalice stationare, care sunt amplasate pe aceeasi locatie in permanenta si deci sunt prevazute cu sisteme proprii de tratare termica a betonului. Sunt folosite pentru prefabricate mari si foarte mari (peste 2 tone). Aceste tipare pot fi nedemontabile (cu sisteme ce asigura decofrarea prin expulzare) sau demontabile cu pereti rabatabili. peste 1000 de reutilizari; precizie dimensionala; rezistenta la temperature ridicate; rezistenta la solicitari statice si dimanice.

Principalul dezavantaj il constituie pretul de cost ridicat si greutatea

29

Tipare metalice stationare:


a tipar jumelat cu pereti rabatabili; b tipar nedemontabil; c tipar basculant cu pereti demontabili 1 suportul tiparului; 2 perete despartitor fix; 3,12 perete rabatabil; 4,8,13 element prefabricat; 5 placa cofranta; 6 nervure rigidizare pereti laterali; 7 spatiu circulatie agent incalzitor; 9 dispozitiv de decofrare; 10 izolatie termica; 11 platforma fixa/rabatabila; 14 panou incalzitor; 15 sistem deplasare panou incalzitor; 16 sistem hidraulic de cofrare; 17 cric hidraulic de cofrare

II. tipare metalice mobile, acestea nu au sistem propriu de tratament si sunt de regula demontabile. Manipularea si deplasarea lor se realizeaza numai cu masini de ridicat sau poduri rulante. Sunt utilizate pentru elemente prefabricate mici si mijlocii. Partile principale sunt constituite din pereti laterali demontabili de regula din profile laminate (pana la 200 mm) sau din profile usoare (peste 200 mm) asezati pe o structura suport realizata din profile metalice.

30

Tipar metalic mobil pentru panouri mari:


1 platforma; 2 perete lateral demontabil; 3 element prefabricat;

B. Tipare din lemn sunt

utilizate la sistemul de prefabricare prin

preturnare (turnare la locul de montaj). Nu se pot trata termic si nu permit industrializarea, fiind folosite pentru un numar mic de prefabricate netipizate. Se alcatuiesc fie integral din lemn ecarisat fie cu placa cofranta din placaje rezistente la umiditate si nervure din lemn ecarisat. Interiorul lor poate fi protejat cu tabla de otel si rigidizat cu profile usoare. Sunt asamblate nedemontabil cu exceptia peretilor laterali.

31

Tipare din lemn


a tipar jumelat demontabil; b tipar din cherestea cu tiranti; 1 suportul tiparului; 2 perete demontabil; 3 chinga; 4 pana din lemn; 5 perete lateral; 6 tirant; 7 montant;

32

C. Tipare din beton sunt utilizate pentru elemente de suprafata cu simpla sau dubla curbura sau cu nervuri. Se realizeaza foarte usor, sunt insensibile si pot fi refolosite si de 100 ori. Aceste tipare sunt fixe si pot fi incalzitoare.

Tipare din beton


1 beton de egalizare; 2 nisip indesat; 3 beton; 4 mozaic frecat; 5 bordura; 6 perete lateral; 7 eclisa; 8 pana metalica; 9 element prefabricat

33

PUNEREA IN LUCRARE A BETONULUI


Punerea in opera a betonului cuprinde ansamblul operatiilor tehnologice care asigura realizarea elem.de c-tii din beton conform cu forma , dimensiunile si conditiile de calitate prevazute in proiect.Cuprinde urmatoarele faze de lucrari : pregatirea turnarii betonului , turnarea betonului(introducerea lui in cofraje),compactarea betonului si nivelarea(finisarea)suprafetelor libereale betonului. Turnarea consta in introducerea si raspandirea betonului in interiorul spatiului cofrat a.i. acestra sa fie umplut in intregime. PREGATIREA TURNARII BETONULUI Consta in executarea unor verificari si luarea tuturor masurilor necesare in vederea asigurarii turnarii betonului fara intreruperi neprevazute si in conditii care sa garanteze obtinerea calitatii stabilite. PRINCIPALELE VERIFICARI 1)Terenul de fundare sa corespunda prevederilor din proiect(verificarea se face de proiectantul geotehnician) ; 2)Dimensiunile in plan si cotele de nivel ale sapaturilor sa corespunda cu cele din proiect ; 3)Existenta stratului intermediar de beton de egalizare de min 5 cm grosime in cazul fundatiilor din beton armat ; 4)Corespondenta cotelor cofrajelor ,ata in plan cat si ca nivel ,cu cele din proiect ; 5)Orizotalitatea si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor ; 6)Verticalitatea cofrajelor stalpilor si diafragmelor si corespondenta acestora in raport cu elementele nivelurilor inferioare ; 7)Existenta masurilor pt.mentinerea formei cofrajelor si asigurarea etanseitatii lor ; 8)Rezistenta si stabilirea elementelor de sustinere ; 9)Realizarea armarii conform detaliilor din proiect , solidarizarea armaturii si asigurarea acoperirii cu beton ; 10)Existenta conform proiectului a pieselor ce raman inglobate in beton . OPERATIILE OBLIGATORII CARE SE VOR EXECUTA 1)Curatirea cofrajului si armaturilor ; 2)Suprafata betonului turnat anterior si intarit de la rostul de turnare se va trata corespunzator inainte de reluarea turnarii ; 3)Curatirea resturilor de mortar de pe suprafetele de zidarie ; 4)Cofrajele de lemn ,betonul vechi si zidariile vor fi bine udate cu apa de mai multe ori ;

34

5)Daca se constata rosturi intre panourile de cofraj sau intre scandurile fetei cofrante , ele vor fi astupate ; MASURI CE SE VOR LUA IN VEDEREA UNEI BUNE DESFASURARI A TURNARII 1)asigurarea apei necesare udarii suprafetelor care vor veni in contact betonul proaspat si curatirii mijloacelor de transport a betonului ; 2)Asigurarea energiei electrice necesara transportului betonului compactarii lui ; 3)Asigurarea cailor de transport pt.muncitori ; 4)Asigurarea utilajelor si dispozitivelor pt.transportul turnarea compactarea betonului ; 5)Asigurarea fortei de munca necesare transportului , turnarii compactarii betonului . cu si si si

In urma efectuarii verificarilor si masurilor mentionate ,se va proceda la consemnarea celor constatate intrun process verbal de lucrari ascunse , care va fi atasat cartii constructiei. TURNAREA BETONULUI REGULI GENERALE DE BETONARE Betonarea va fi condusa de seful punctului de lucru , care va fi permanent la locul de turnare . 1)Betonul se va turna in max 15 minute de la aducerea lui la obiect si se va tine cont ca terminarea punerii lui in opera sa se realizeze inainte de inceperea prizei cimentului ; 2)La obiect betonul se va descarca in mijloace special amenajate (bene ,pompe ,jgheaburi) , fiind interzisa descarcarea lui direct pe pamant; 3)Daca betonul prezinta segregari se va efectua reamestecarea lui pe platforme special amenajate fara a se adauga apa ; 4)Inaltimea de cadere libera sa nu fie mai mare de 1,5m ,trebuie evitata caderea directa a betonului cu viteza mare in cofraj(pericolul segregarii exterioare) ,atat in cazul introducerii lui pe partea superioara cat si in cazul introducerii laterale ; 5)descarcarea betonului pe suprafata elementului care se betoneaza se face in sens invers celui in care se inainteaza cu betonarea ; 6)betonul se va raspandii uniform in straturi cu grosimea stabilita in fct de conditiile de compactare(in cazul vibrarii 3050 cm) ,fiind interzisa folosirea greblei si tragerea sau asvarlirea cu lopata la distante mai mari de 1,5 m(pt evitarea segregarii)

35

7)turnarea se va face fara intreruperi.daca acestea nu pot fi evitate , se vor crea rosturi de lucru ; 8)se va evita si corecta deformarea sau deplasarea armaturilor de la pozitia prevazuta ; 9)Se va asigura grosimea stratului de acoperire cu beton al armaturilor ; 10)Nu se vor produce socuri sau vibratii in armature care pot impiedica aderenta intre beton si armature ; 11)In portiunile cu sectiuni mici sau cu armature dese se va urmarii umplerea corecta a sectiunii prin indesarea laterala a betonului cu sipci si vergele ,concomitant cu vibrarea lui ; 12)Circulatia muncitorilor si utilajelor de transport se va face numai pe punti(podine)speciale care sa nu rezeme pe armature ; 13)In cazul unor deformari sau deplasari ale cofrajului aparute in timpul betonarii , aceasta trebuie intrerupta ,procedandu-se la inlaturarea defectiunii . BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE DE CONSTRUCTIE TURNAREA BETONULUI IN FUNDATII a)Fundatii din beton simplu In acest caz betonul este vartos si de lucrabilitate L2.

36

Inainte de inceperea turnarii se sapa cei min 10 cm de pamant lasat nesapat pana se ajunge la cota de fundare stabilita in proiect.Apoi se curata gropile de fundatie si cofrajele.Cofrajele se uda cu 2..3 ore inainte de turnarea betonului.Se amenajeaza cai de acces pt muncitori si mijloacele de transport .Atunci cand fundatiile se executa sub nivelul apelor subterane , fie se iau masuri de evacuare su coborare a nivelului acestora , fie se aplica tehnologii speciale de betonare . Betonul se toarna in fundatii in straturi longitudinale cu grosimea de 15 20 cm in cazul compactarii manuale si de 30..40 cm cand compactarea se executa prin vibrare. Daca pamantul este necoeziv si fundatiile nu se pot turna direct in santuri , corpul fundatiei se executa (ca si soclurile)in cofraje. Daca panourile de cofraj au inaltimea fundatiei,fata betonului din ultimul strat se netezeste cu un dreptar rezemat pe colturile panourilor.daca panourile sunt mai inalte decat fundatia ,dreptarul se reazema pe sipcide ghidare prinse la interior pe peretii cofrajului

b)Fundatii din beton armat Inainte de inceperea turnarii se curata cofrajele ,armaturile si betonul simplu de support.apoi se uda cofrajele si stratul de beton simplu.betonul folosit frecvent la realizarea acestor elemente este plastic de lucrabilitate L3.Se va compacta prin vibrare sau prin indesare cu vergelele metalice sau sipci de lemn si prin baterea cofrajului.Betonul trebuie turnat continuu pe inaltimea sectiunii.In cazul fundatilor continui ,betonarea se va face in sens longitudinal ,iar daca trebuie oprita se va face la un unghi de 90. In cazul compactarii ardierelor ,aceasta se va face fara intrerupere.inaltimea de turnare nu trebuie sa depaseasca 1 . Dupa turnare ,fata superioara a betonului se netezeste cu un dreptar,

37

TURNAREA BETONULUI IN STALPI Inainte de incepera turnarii se va verifica daca betonul de la baza stalpilor a fost bine spalat si nu exista impuritati.dupa aceea se poate permite fixarea capacului de vizitare de la baza stalpului. Betonarea trebuie sa se faca cu respectarea urmatoarelor reguli : -inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 1 m ; -betonarea se va face fara intreruperepe toata inaltimea stalpului ; -turnarea se va face in straturi orizontale 30..50 cm. In cazul stalpilor careau sectiunea mai mica de 30X30 cm si au armature la partea superioara e de preferat sa se prevada in peretii laterali ai cofrajului , la distanta de 1 m ,ferestre de turnare (b).betonul se compacteaza cu pervibratoare sau cu vibratoare de cofraj.(c)-se prezinta pozitiile successive ale vibratoarelor de cofraj. Atunci candse realizeaza compactarea cu ajutorul pervibratorului se va avea in vedere ca distanta buteliei fata de cofraj trebuie sa fie de cel putin doua ori diametrul buteliei si cel mult jumatate din raza ei de actiune. TURNAREA BETONULUI IN DIAFRAGME Betonarea diafragmelor se face cu respectarea acelorasi prevederi ca la betonarea stalpilor. Betonul se toarna in straturi longitudinale cu grosimea de 3050 cm compactate , de preferat prin vibrare.La introducere betonul va fi dirijat cat mai vertical si spre centrul cofrajului.In cazul diafragmelor cu grosimea de min 12 cm si inaltimea de max 3 m betonul se poate turna direct pe la partea superioara utilizand bene cu furtun , burlane ,palnii sau pompa de beton.In celelalt cazuri este nacasara prevederea unor ferestre de turnare.Se acorda atentie deosebita zonelor cu armaturi dese unde pot aparea segregari. TURNAREA BETONULUI IN PLACI GRINZI SI SCARI Plaseele se betoneaza odata pe toata suprafata lor(placa ,grinzi,century) ,de preferat fata intrerupari.se admite corectarea unui rost ,betonarea oprindu-se ;la 90(suprafata rostului perpendiculara pe cofraj) Grinzile se toarna in straturi orizontale cu grosimea de 3050m si se compacteaza cu pervibratorul.Placile se compacteaza cu vibratoare de suprafata(rigla vibratoare,placa vibratoare).Turnarea betonului in placi si grinzi va incepe dupa 1..2 ore de la terminarea turnarii stalpilor sau peretilor pe care reazema ,pt.a se asigura incheierea procesului de tasare a betonului proaspat introdus in acestia. Circulatia mucitorilor si a mijloacelor de transport se face pe podine de lucru.

38

La turnarea unei scari nu se admit rosturi de lucru ,betonarea incepand de la partea de jos a ei.In rest se vor respecta aceleasi prevederi ca si in cazul turnarii placilor. TURNAREA BETONULUI IN ARCE SI BOLTI La betonarea arcelor si boltilor se foloseste un beton de consistenta vartoasa ,pt a nu curge pe cifrajele inclinate.Atunci cand inclinarea este mai mare de 45 ,se prevad contracofraje ,pt a se impiedica curgerea betonului. Boltile la care deschiderea L este mai mica decat lungimea generatoarei G ,se betoneaza pe fasii separate prin rosturi de lucru orientate perpendicular pe directia generatoarei.fiecare fasie se betoneaza fara intreruperi incepand de la ambele margini(nasteri)catre centru(cheie)si urmarind ca incarcarea cintrelor de sustinere a cofrajului sa fie simetrica. Boltile la care deschiderea e mai mare decat generatoarea ,precum si arcele ,se betoneaza pe sectoare separate prin rosturi de lucru orientate paralelcu generatoarea.betonarea se face simultan la cate doua sectoare situate simetric fata de cheie.Atunci cand deschiderea e mai mica de 15 m ,betonarea se poate face fara intrerupere in mod simetric ,incepand de la nastere la cheie. O atentie deosebita se va da modului de ancorare al tirantilor in nasterea arcului

39

ROSTURI DE LUCRU POZITIA ROSTURILOR DE LUCRU Ideal ar fi ca betonarea sa se faca in mod continuu.Oprirea betonarii conduce la aparitia unui rost de lucru care creaza zone de slaba rezistenta si impermeabilitate. La constructiile importante (rezervoare ,buncare ,bolti ,elemente de mare deschidere , constructii massive) pozitia rosturilor de lucru precum si tratarea lor speciala sunt indicate prin proiect.Atunci cand nu sunt prevazute in proiect , pozitia lor se va stabili de catre conducatorul ethnic al lucrarii ,inainte de inceperea betonarii ,respectandu-se urmatoarele reguli : 1 la stalpi se admit rosturi numai la baza ,in cazuri exceptionale putandu0se prevedea inca un rost la 3..5cm in partea de jos a grinzii sau placii ; 2 la grinzi ,se face in zona de moment minim ; 3 la placile armate pe o directie ,rostul se va lasa parallel cu armature de rezistenta ; 4 la placile armate pe doua directii ,se va lasa in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din l min(l min=latura mica a placii)si va fi parallel cu armature de rezistenta 5 la planseele cu nervure ,cand betonarea se face in directia nervurilor , rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea nervurilor (l n),iar cand betonarea se face perpendicular pe directia nervurilor ,rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea grinzii pricipale (l g) si aproximativ la sfertul deschiderii palcii (l p) ; este indicat sa se evite creaea unui rost continuu , prin alternarea rosturilor intre diferite campuri , in pozitia 1/5 si respactiv 1/3 ; 6 la placile curbe subtiri nu se admit rosturi de lucru(betonarea se va face fara intrerupere) ; 7 la bolti si arce se admit rosturi paralele cu generatoarea ,impartindu-se bolta sau arcul in botari dispusi simetric fata de cheie ; 8 la boltile cu lungimi mari ,ele se pot face in plane transversala ,impartind bolta intr-o serie de bolti mai inguste ; 9 la fundatiile de utilaje supuse la eforturi dinamice ,nu se admit rosturi de turnare.

40

CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTAREA ROSTURILOR DE LUCRU 1 suprafata rosturilor de lucru la stalpi , grinzi si arce , va fi perpendicularA PE AXA ACESTOR ELEMENTE , IAR LA PLACI , BOLTI SI PERETI , perpendiculara pe suprafata lor ; 2 suprafata betonului la rosturi se lasa cat mai rugoasa ; 3 durata maxima a intreruperilor de betonare nu trebuie sa depaseasca momentul de incepere al prizei cimentului folosit ; 4 in cazul in care intreruperea de betonare este mai mare ,reluarea ei este indicat sa se faca numai dupa ce betonul a atins o rezistenta la compresiune de minimum 12,5 daN/cm si cu pregatirea corespunzatoare a suprafetei rostului de lucru dupa cum urmeaza : -suprafata rostului va fi bine curatata(prin cioplire si frecare cu paria de sarma) -imediat inainte de turnarea betonului proaspat ,suprafata rostului va fi spalata abundant cu apa si apoi acoperita cu un strat de mortar de ciment cu acelasi dozaj ca cel al betonului care se toarna. COMPACTAREA BETONULUI

41

Compactarea este operatia tehnologica ce se executa asupra betonului proaspat in vederea eliminarii din masa betonului a aerului ,a unei parti din apa de amestecare in exces ,precum si a umplerii perfecte a cofrajelor si a spatiilor dintre armature. Scopul principal al compactarii este marirea copactitatii betonului , deci a reducerii porozitatii sale. In general golurile din beton creaza discontinuitati care influenteaza negativ proprietatile sale fizico-mecanice ,din care mentionam : a)reducerea rezistentelor mecanice ; b) reducerea impermeabilitatii ; c)reducerea conlucrarii dintre beton si armature ; d)reducerea durabilitatii prin :- reducerea rezistentei la inghet dezghet ; - reducerea rezistentei la agresivitate chimica a betonului ; - corodarea armaturilor ,care conduce la o crestere in volum a otelului si respective la o fisurare si exfoliere a betonului - marirea contractiei la uscare si a curgerii lente a betonului , a fenomenului de cavitate etc. Compactarea se poate realize manual sau mecanic ,procedeele de realizare stabilindu-se in functie de consistenta betonului , de tipul elementului de constructie si de posibilitatile executantului. Compactarea manuala Intrucat necesita multa manopera si nu asigura (in general) o compactare omogena ,se aplica numai la lucrarile cu volum mic de beton sau in cazul betoanelor subplastice si fluide. Compactarea mecanica Se poate realize prin mai multe procedee ca : vibrarea ,presaea ,laminarea ,vacuumarea si centrifugarea.Aceste procede se pot aplica separate sau asociate ,in special cu vibrarea . Vibrarea Este cel mai folosit procedeu de compactare a betonului.Consta in introducerea in masa betonului , cu ajutorul unor vibratoare ,a unei energii(forte)de vibrare care se transmite tuturor componentilor acestuia ,antrenandu-I intr-o miscare ocilatorie. Modul de transmitere a vibratiilor la beton se realizeaza prin doua tehnici diferite vibrare interna si vibrare externa .

42

Alegerea tipului de vibrare depinde de conditiile specifice ale lucrarii si mai ales de compozitia betonului proaspat (dozaj de ciment ,raport apa ciment ,granulozitate). Durata vibrarii Durata va fi cu atat mai redusa cu cat : -amestecul va avea lucrabilitatea mai mare(consistenta mai slaba) -betonul va fi mai bogat in elemente fine -forma granuleleor va fi mai rotunjita -dimensiunea maxima a granulelor va fi mai mica -coeficientul de armare va fi mai redus -frecventa oscilatiilor va fi mai mare Intrcat stabilirea duratei optime de vibrare pt fiecare caz in parte este o problema destul de coplicata ,momentul terminarii compactarii poate fi considerat atunci cand se observa urmatoarele fenomene : -incetarea tasarii vizibile a betonului -suprafata betonului devine plana -la suprafata betonului apare laptele de ciment bulele de aer inceteaza sa mai apara la suprafata betonului Durate de vibrare orientative: 5 sec pt.betoanele fluide 20 sec----------------plastice 60 sec----------------vartoase 120sec---------------foarte vartose Depasirea cu mult a duratei de vibrare conduce la o cadere la fund a granulelor mari ,deci la o segregare a betonului si a compromiterii proprietatilor acestuia. Modul de lucru cu vibratorul de interior(pervibratorul) Un vibrator de interior este compus din urmatoarele parti: 1-capul vibratorului sau butelia 2-excentricul care produce oscilatiile 3-electromotor 4-cablu de alimentare Rotirea excentricului se face cu ajutorul unui electromotor alimentat cu un current de joasa tensiune(42V) care poate fi incorporate in butelie sau poate fi amplasat in exterior.electromotorul este alimentat la un convertizor.In afara de vibratoarele electrice pot exista si vibratoare pneumatice si cu combustie interna.

43

Pozitia de lucru a vibratoarelor este cea verticala.Ele se introduc repede in beton (pt a nu antrena aer in masa betonului)si se extrag lent(5-8 cm/sec).In timpul vibrariei ,buteliei i se imprima o miscare lenta de ridicare si coborare pe o inaltime de cca un sfert din lungimea ei.Este interzisa atingerea cu vibratorul a armaturilor , pieselor inglobate si a tecilor pt armaturile postintinse.Grosimea stratului vibrat nu va depasii din lungimea buteliei ,iar apropierea vibratorului de cofraj sau tipar se va face la o distanta de 5 cm.In cazul in care elemental se realizeaza din mai multe straturi , vibratorul se va scufunda in stratul anterior turnat pe o adancime de 5-15 cm pt.a antrena si scoate apa de la suprafata acestuia. Distanta dintre doua pozitii succesuve va fi de 1,4R,unde R este raza de actiune a vibratorului stabilita experimental astfel : -se toarna betonul intr-o cutie de lemn cu inaltimea egala cu lungimea buteliei ; -se introduce vibratorul in mijlocul cutiei si lateral se aseaza pe fata betonului o serie de tije de otel 25 si lungime de 1m

44

In cazul unor elemente subtiri si cu armature deasa ,compactarea se realizeaza cu ajutorul unei lanci (o platbanda metalica) fixate pe butelia vibratorului. Vibrarea externa - vibratiile se transmit indirect betonului(de la suprafata sa in interior)prin intermediul cofrajului ,tiparului sau a unor placi sau grinzi metalice.acest procedeu se foloseste in special la elementele prefabricate. Placa vibratoare se utilizeaza la compactarea elementelor de suprafata mare si grosime de 3-35 cm. Placa vibratoare e alcatuita din : 1)-o placa de asezare 2)-cadru cu maner 3)-vibrator Functioneaza la joasa tensiune(24 V)si produce vibratii de 30006000osc/min. Rigla vibratoare se foloseste pt compactarea platformelor si straturilor support ale pardoselilor. Alcatuire : 1)-rigla metalica 2)-maner 3)-vibrator Lungimea este intre 1,5 3,00m si functioneaza la joasa tensiune(24 V)

Dispozitive pentru vibrarea la suprafata:a-placa ;b-rigla vibratoare ;1-placa de asezare ; 2-cadru maner ; 3-vibrator ; 4-rigla metalica

45

Grinzile vibratoare sunt utilizate numai pt. compactarea elementelor prefabricate. Alcatuire : 1)-grinzi metalice 2)-tiparul 3)-vibratoare 4)-reazeme elastice 5)-fundatiile de beton Lungimea grinzilor este de obicei intre 1,5 si 4,0m. Frecventa vibratiilor 1500 9000 osc/min Masa vibratoare se utilizeza la fel ca grinzile vibratoare - relizeaza o compactare de cea mai buna calitate Alcatuire : 6)-masa metalica 2)-tipar 3)-vibratoarele 4)-electromotoare 4)-reazeme elastic 5)-fundatiile elastice Frcventa vibrtiilor este intre 1500-7000 osc/min Atat masa cat si grinzile vibratoare asigura o mare productivitate si o compactare omogena.

Dispozitive pentru vibrarea la exterior : a-grinda vibratoare ;b-masa vibratoare ;c-vibratoare de cofraj ;1-grinda metalica ;2-tipar ;3-vibrator ;4-reazem elastic ;5-fundatie de beton ;6-masa metalica ;7-electromotor ;8-panou de cofraj ;9-moaza(elemental de rigidizare a cofrajului)

46

Vibratoare de cofraj sau tipar Sunt fixate cu ajutorul unor dispozitive speciale de elementele de rigidizare ale cofrajului sau tiparului.asezarea tiparelor se va face in sah.acesta compacare e indicate la realizarea elementelor prefabricate(folosind tipare fixe)sau in cazul elementelor turnate monolit de grosimi reduse(maximum 40 cm) si cu armature dese care nu pot fi compactate cui vibrare interna. Revibrarea vibrarea elementului in etape successive.Rezistenta obtinuta in cazul revibrarii este cu cca 14%mai mare decat cea a betoanelor vibrate total imediat dupa turnare.Prin revibrare se obtine o legatura mai buna intre beton si armature.Daca este aplicata prea tarziu dauneaza calitatii betonului. Presarea Compactarea prin presare este specifica numai elementelor prefabricate aplicarea unei presiuni exterioare la fata superioara a elementului de beton. Energia prin presare initialse localizeaza provocand alunecari.Aceste alunecari provoaca rearanjarea particulelor si respective resimtirea efectului de presare in intreaga masa a betonului. Laminarea Compactarea prin laminare e spacifica elementelor prefabricate cu grosime mica ,realizate prin tehnologia conveyer.Se realizeaza ca la presaresi se aplica betoanelor vartoase cu o granulozitate foarte bine aleasa. Alcatuire instalatie de laminare : 1-tiparul mobil 2-calea de rulare 3-buncar 4-rigla vibratoare 5-laminoare

Instalatie de laminare : 1-tipar ;2-cale de rulare a tiparului ;3-buncar de beton ;4-rigla vibratoare pt. nivelarea suprafetei betonului ; 5-lamonoare

47

Vacuumarea Consta in extragerea din masa betonului pus in opera a aerului si a unei cantitati de apa stabilita anterior.Initial se prepare un beton plastic sau fluid(cu lucrailitate) care se toarna in cofraje sau tipare. Vacumarea se realizeaza folosind tipare sau cofraje speciale , fie folosind panouri vacumate aplicate pe suprafata elementelor cu grosime mica.Acestea sunt recordate la o pompa de vid.In momentul punerii in functie a instalatiei , datorita pompei de vid ,prin intermediul panoului vacumat ,se provoaca o depresiune la suprafata betonului care are ca rezultat aspirarea unei parti din apa in amestec si respective apropierea granulelor so reducerea volumuli betonului.

Instalatia de vacumare :1-panou vacumat ;2-racord flexibil ;3conducta metalica ;4-vas separator de apa ;5-pompa de vid ;6-electromotor ;a-plase de sarma ;b-panza filtranta ;c-foaie metalica ;d-stut de racordare

Centrifugarea Serveste atat pentru formarea elementului de beton cat si pentru compactarea acestuia.Ea se foloseste la realizarea elementelor prefabricate de tip tub cu sectiunea golului interior de forma circulara(tuburi de canalizare , tuburi pt. alimentarea cu apa ,stalpi electrici)si foloseste forta centrifuga pt. distribuirea betonului in tipar si pentru indesarea lui.

48

BETONAREA PE TIMP FRIGUROS


In constructii se considera perioada friguroasa, intervalul de timp in care temperature aerului exterior este mai mica de +5C. Temperatura se masoara dimineata la ora 7 la umbra la o inaltime de 2m de la sol si la o distanta de 5m de orice constructie. Conventional perioada de timp friguros este uprinsa intre 15 nov. si 15 martie, cand probabilitatea de coborare a temperaturii sub +5 C este mare. Metode si procedee tehnologice utilizate la turnarea betonului pe timp friguros Caracteristici generale: Protejarea impotriva inghetarii fazei lichide din beton, pana cand acesta a ajuns la gradul critic de maturizare sau la gradul de maturizare necesar decofrarii Crearea unor conditii de intarire care sa aiba efecte cat mai favorabile asupra vitezei de intarire si propriettilor tehnice ale betonului intarit

La turnarea pe timp friguros se poate adopta: Metoda conservarii caldurii betonului (metoda termos) Metoda incalzirii betonului dupa turnare Metoda executie lucrarilor de betonare in spatii inchiose si incalzite Metode combinate

Metoda conservarii caldurii betonului consta in reducerea pierderilor de caldura prin izolarea termica a elementului dupa turnare, astfel ca racirea

49

betonului sa se produca cat mai lent. Cantitatea de caldura pe care amestecul o are dupa turnare, plus cea rezultata din exotermia cimentului si izolarea termica, trebuie sa fie capabile de a mentine o temperature sufficient de ridicata sip e o perioada suficiient de mare in masa betonului pt ca acestea sa ajunga la gradul de maturizare cerut inainte de a ingheta.

Protejarea cu panouri termoizolante a elementelor din B.A.,dupa turnare 1-fundatie pahar;2-material termoizolator;3-stalp

Metoda incalzirii betonului dupa turnare este specifica elementelor de masivitate redusa, M>12, cum sunt: cele de suprafata, cu sectiuni mici, etc si consta in incalzirea betonului dupa ce a fost pus in lucrare. Procedeele de incalzire frecvent folosite sunt: Cu abur Termoelectrica Cu aer cald

Incalzirea se poate face la niveluri si pe durate diferite. Dupa nivelul de incalzire deosebim 2 regiuni:

50

Incalzirea la temperature normale sau moderate (regim usor) Incalzirea la temperature ridicate (regim dur)

Metoda turnarii si pastrarii betonului in spatii inchise si incalzite consta in crearea unei incinte inchise care se incalzeste. Crearea de spatii inchise se poate face diferit dupa specificul constructie si a marimii tronsonului ce se executa intr-o etapa. In cazul executie planseului se poate realiza o inchidere simpla spre exteriorul constructiei si protejarea cu un material termoizolator la fata superioara a placii.

executia unui planseu din B.A. monolit 1-planseul;2-material termoizolator;3-prelata(folie polietilena);4-material

termoizolatorde inchidere laterala;5-mijloc de incalzire

51

executia peretilor de beton armat in spatii inchise si incalzite 1-perete turnat;2-cofraj;3-structura auxiliara usoara pt incalzirea spatiului;4-mijloc de incalzire Metode combinate La turnarea pe timp friguros se pot combina diferite metode sau procedee, in scopul reducerii duratei de tratare sau protejare a elementelor, respective pt a mari ritmul de executie. Este posibila combinarea metodelor si procedeelor prezentate cu procedeele de mai jos: Turnarea betonului cald Utilizarea aditivilor acceleratori de intarire Folosirea aditivilor coboratori ai temperaturii de inghetare a fazei lichide (antigel). 1 2

52

3
structura gonflata pentru inchiderea spatiului de lucru:1-structura gonflata;2-structura ce se executa;3-mijloc de incalzire

53

TRATAREA BETONULUI DUP TURNARE


n vederea obinerii proprietilor poteniale ale betonului, ( n special ) zona suprafeei trebuie tratat i protejat o anumit perioad de timp, funcie de tipul structurii, elementului, condiiile de mediu din momentul turnrii i condiiile de expunere n perioada de serviciu a structurii . Tratarea i protejarea betonului trebuie s nceap ct mai curnd posibil dup compactare. Acoperirea cu materiale de protecie se va realiza de ndat ce betonul a cptat o suficient rezisten pentru ca materialul s nu adere la suprafaa acoperit. Tratarea betonului este o msur de protecie mpotriva : uscrii premature, n particular, datorit radiaiilor solare i vntului . Protecia betonului este o msur de prevenire a efectelor: antrenrii ( scurgerilor ) pastei de ciment datorit ploii (sau apelor curgtoare); diferenelor mari de temperatur n interiorul betonului ; temperaturii sczute sau ngheului ; eventualelor ocuri sau vibraii care ar putea conduce la o diminuare a aderenei beton-armtur ( dup ntrirea betonului ) . Principalele metode de tratare/protecie sunt : meninerea n cofraje ; acoperirea cu materiale de protecie, meninute n stare umed ; stropirea periodic cu ap ; aplicarea de pelicule de protecie .

54

Durata tratrii Durata tratrii depinde de : a) Sensibilitatea betonului la tratare , funcie de compoziie. Cele mai importante caracteristici ale compoziiei betonului, care influeneaz durata tratrii betonului, sunt : raportul ap/ciment, tipul i clasa cimentului, tipul i proporia aditivilor . Betonul cu un coninut redus de ap ( raport A/C mic ) i care are n compoziie cimenturi cu ntrire rapid ( R ) atinge un anumit nivel de impermeabilitate mult mai repede dect un beton preparat cu un raport A/C ridicat i cu cimenturi cu ntrire normal sau lent, durata tratrii diferind n consecin. De asemenea, avnd n vedere c, funcie de clasa de expunere, betoanele preparate cu cimenturi de tip II - V compozite, sunt mai sensibile la carbonatare dect betoanele preparate cu cimenturi portland de tip I., n cazul folosirii aceluiai raport A/C se recomand prelungirea duratei de tratare pentru primul caz . b) Temperatura betonului n general, cu ct temperatura exterioar este mai sczut cu att timpul necesar de tratare este mai mic. Temperatura betonului dup turnare depinde de temperatura mediului ambiant, tipul i clasa cimentului, dimensiunile elementelor structurale i proprietile de izolator ale cofrajului . c) Condiiile atmosferice n timpul i dup turnare Durata de tratare depinde de temperatura mediului ambiant, umiditate i viteza vntului, care pot accelera uscarea prematur a betonului . d) Condiiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii Cu ct condiiile de expunere sunt mai severe cu att este necesar ca durata de tratare s fie prelungit . Durata de tratare depinde de urmtorii parametri : agresivitatea mediului pe timpul duratei de serviciu ; condiiile de mediu n timpul tratrii betonului ;

55

sensibilitatea amestecului (funcie de tipul de ciment i raportul ap/ciment); pentru a se obine un amestec mai puin sensibil la tratare trebuie n general redus raportul ap/ciment .

n tabelul 1. se prezint durata orientativa (in zile) a tratarii betonului functie de dezvoltarea rezistenei betonului, temperatura betonului i condiiile de mediu n timpul tratrii. n tabelul 2. se prezint aprecieri asupra dezvoltrii rezistenei betonului funcie de raportul ap/ciment i clasa de rezisten a cimentului .

Tabelul 1.Durata orientativ (n zile) a tratrii betonului


Dezvoltarea rezistenei betonului Temperatura betonului n timpul tratrii ( C ) Condiii de mediu n timpul tratrii Elemente expuse indirect razelor solare, umiditate sub 80% Elemente expuse razelor solare sau vntului cu vitez medie, umiditate peste 50% Elemente expuse la razele intense ale soarelui sau la o vitez mare a vntului sau la o umiditate sub 50% rapid 5 10 15 5 medie 10 15 5 lent 10 15

2 4 4

2 3 3

1 2 2

3 6 8

3 4 6

2 3 5

4 8 10

4 5 8

2 4 5

Tabelul 2
Viteza de dezvoltare a rezistenei rapid medie lent Raport Clasa de rezisten ap / ciment a cimentului 42,5 R < 0,5 42,5 R 0,5 0,6 32,5 R - 42,5 R < 0,5 toate celelalte cazuri

56

Durata tratrii exprimat n tabelul 1. are un caracter orientativ, aceasta stabilindu-se pentru fiecare caz n parte, funcie de consideraiile prezentate n prezentul cod . n tabelul 1. sunt prezentate recomandri privind durata tratrii betonul pentru cimenturi de tip I ( Portland ) i pentru temperaturi de 5 C, 10 C i 15 C. Durata de tratare depinde n mod substanial de temperatura betonului; de exemplu la 30 C durata tratrii poate fi aproximativ jumtate din durata tratrii betonului la 20 C. Astfel izolarea prin cofraj poate fi o metod de reducere a timpului de tratare . Betonul preparat cu cimenturi coninnd i alte componente dect clincher ( tip II 32,5; III 32,5; IV 32,5 etc. ) sau coninnd anumite tipuri de adaosuri este mult mai sensibil la tratament dect betonul preparat cu ciment de tipul I , la acelai raport ap/ciment. n aceste cazuri se recomand, fa de condiiile date n tabel, ca durata tratrii s creasc n medie cu dou zile pentru betonul preparat cu cimenturi de tip II , III , IV sau V. n cazul n care betonul este supus intens la uzur sau structura va fi expus n condiii severe de expunere, se recomand tratare cu ( 3 5 ) zile . Not : n lipsa unor date referitoare la compoziia betonului, condiiile de expunere n timpul duratei de serviciu a construciei - pentru a asigura condiii favorabile de ntrire i a reduce deformaiile din contracie - se va menine umiditatea timp de minimum 7 zile dup turnare (cu excepia recipienilor pentru lichide ) . n cazul recipienilor pentru lichide meninerea umiditii va fi asigurat (14 28) zile, n funcie de anotimp i condiiile de expunere . Protecia betonului se va realiza cu diferite materiale ( prelate, strat de nisip, rogojini etc. ). Materialul de protecie trebuie meninut permanent n stare umed . creterea duratei de

57

Stropirea cu ap va ncepe dup ( 2 12 ) ore de la turnare, n funcie de tipul de ciment utilizat i temperatura mediului, dar imediat dup ce betonul este suficient de ntrit pentru ca prin aceast operaie s nu fie antrenat pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de ( 2 6 ) ore n aa fel nct suprafaa s se menin permanent umed. Se va folosi apa care ndeplinete condiiile de calitate similare cu condiiile de la apa de amestecare . n cazul n care temperatura mediului este mai mic de +5 C, nu se va proceda la stropire cu ap ci se vor aplica materiale sau pelicule de protecie. n general, n momentul n care se obine o rezisten a betonului de 5 N/mm2 nu mai este necesar protecia. Peliculele de protecie se aplic n conformitate cu reglementrile speciale . Pe timp ploios suprafeele de beton proaspt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilen atta timp ct prin cderea precipitaiilor exist pericolul antrenrii pastei de ciment . Betonul ce ar urma s fie n contact cu ape curgtoare va fi protejat de aciunea acestora, printr-o deviere provizorie de cel puin 7 zile sau prin sisteme etane de protecie ( palplane sau batardouri ) .

DEFECTE ADMISIBILE
Sunt admise urmtoarele defecte privind aspectul elementelor din baton i beton armat: defecte de suprafa (pori segregri, denivelri), avnd adncimea de maximum 1 cm i suprafaa de maximum 400 cm2 , iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitat la maximum 10% din surafaa feei elementului pe care sunt situate; defecte n stratul de acoperire al armturilor (tirbiri locale, segregri) cu adncimea mai mic dect grosimea stratului de acoperire lungime maxim 5 cm iar totalitatea defectelor 58

de acest tip limitat la maximum 5% din lungimea muchiei respective. Defectele care se ncadreaz n limitele menionate pot s nu se nscrie n procesul verbal care se ntocmete, dar vor fi n mod obligatoriu remediate conform normativului C149/87 pn la recepionarea lucrrii. Defectele care depesc limitele specificate se nscriu n procesul verbal care se ntocmete la examinarea elementelor dup decofrare i vor fi remediate conform soluiilor stabilite de proiectant i/sau expert dup caz.

RECEPIA LUCRRILOR DUP BETONARE


Abateri admisibile pentru lemente de beton i beton armat (extras din C 56-85 cu completri) 1. Abaterile fa de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje, gata confecionate: lungime.............. 4 mm lime................. 3 mm 2. Abaterile fa de dimensiunile din proiecte ale cofrajelor i ale elementelor de beton i beton armat dup decofrare sunt date n tabelul III.1.1. 3. Abaterile indicate n tabelul III.1.1 sunt aplicabile n cazurile curente. Pentru categorii de lucrri cu caracter special reglementrile tehnice specifice sau proiectele pot indica alte valori n conformitate cu necesitile acestora.

59

Tabelul 1.Abateri ale cofrajelor i elementelor de beton i beton armat


Cofraj Dimensiuni referindeDimensiune Elemente dup decofrare Abateri n mm, pentru: nclinarea suprafeei fa de : Vertical total 1 m 1 m
2

fa de proiectnclinare

Axe n plan. oriz. 10 10

Dimensiune

Orizontal total 1 m 1 m2

Poz. oblic din proiect 1 m 1 m


2

Fundai i

Lungi me Lime nlime

15 6 10 10

3 mm/ m 15 mm/ total

20

20

16 L 3m 10

Stlpi

nlime

Dimens. sec. Perei Lung.

3 10 -

nlime Grosim. 3

Perei silozuri Grinzi

nlime Lung.

10 2

<2m.. 20 >2m.. 30 <3m.. 16 3-6m.. 20 >6m.. 25 <50cm.. 5 >50cm.. 8 <3m.. 16 3-6m.. 20 >6m.. 25 <10cm.. 3 >10cm.. . 5 <3m.. 16 3-6m.. 20 >6m... 25 <50cm.. 5 >50cm.. 8

total

16

16

... 10 3<L 9 m..12 4 9<L 18 m.. 16

16

20

<6m. ..10

>6m. ..16

L>18m. ... 20

16 -

40 5

10

10

gr. ulare 5

Dimens. sec.

mm/ m

60

cote de nivel

Forma muchiei sau suprafeei pe total 1m lung sau sau 1m supr.

Poziia elementelor

Elementul

lci

P Lung. sau lime

10

10 mm/

Gros.

total

<3m.. 16 3-6m.. 20 >6m... 25 <10cm.. 3 >10cm.. . 5

10

10

NORME DE SECURITATE I PROTECIA MUNCII


Generaliti Normele de protecia muncii sunt elaborate n scopul mbuntirii condiiilor de munc, nlturrii cauzelor care pot provoca accidente de munc i mbolnviri profesionale. Ele se bazeaz pe procedee tehnice moderne, cercetri tiinifice i organizarea corespunztoare a muncii. Aplicarea normelor de protecie a muncii este obligatorie pentru toate unitile din economie, avnd activiti cu specific de construcii-montaj. De asemene, este obligatorie pentru ntreg personalul muncitor din antiere, precum i pentru cel din alte uniti care vine pe antier. Sunt norme de protecia muncii comune care au un caracter general i norme de protecia muncii specifice anumitor activiti de construcii montaj. 1. Norme generale de protecia muncii l. nainte de nceperea lucrului, ntregul personal muncitor trebuie s aib fcut instructajul de protecia muncii. 2. Personalul muncitor care urmeaz s execute lucrrile de construcii-montaj, s nu fie bolnav, obosit sau sub influena buturilor alcoolice i s fie dotat cu echipament de lucru i protecie corespunztoare lucrrilor ce le are de executat. 3. Sculele, dispozitivele i utilajele prevzute a se utiliza, s fie n bun stare, de lucru sau funcionare. 4. S fie mprejmuite pasarelele, scrile i platformele de lucru, precum i zona din raza de aciune periculoas a utilajelor de ridicat. 5. Gropile, puurile de foraj, golurile (curi interioare, casa scrii etc.) se vor mpejmui. 61

6. Schelele vor fi prevzute cu balustrade i scnduri de bord, avnd n vedere eventualele sarcini pe care acestea va trebui s le suporte. 7. Se va atrage atenia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile, att ziua ct i noaptea, n toate locurile periculoase. 8. Se interzice executarea concomitent de lucrri la dou sau mai multe niveluri diferite, aflate n puncte pe aceeai vertical, fr msuri de protecia muncii corespunztoare. 9. Se interzice intrarea personalului muncitor, la locurile periculoase, datorit existenei unor gaze nocive. 10. Manipularea mecanizat pe orizontal i vertical a diferitelor ncrcturi, se va putea face cu luarea urmtoarelor msuri: legarea i fixarea ncrcturilor se va face numai de personal instruit i autorizat; s nu se foloseasc dispozitive de legare uzate peste limitele admise; s execute legarea ncrcturilor astfel nct acestea s nu se poat deplasa, aluneca sau roti, dup ce sunt ridicate; s urmreasc transportarea (deplasarea) ncrcturii astfel ca acestea s fie la o distan de cel puin 1 m fa de obiectele nconjurtoare; s nu se circule pe sub ncrctura ridicat; supravegherea ncrcturii se va face pn cnd aceasta este cobort i aezat corect, la locul desinat; este interzis staionarea sau circulaia personalului muncitor pe ncrctur. 11. Se interzice aplecarea personalului muncitor n afara construciei, pentru a prelua ncrctura, sau a o deplasa din crligul mijlocului de ridicat. 12. Se interzice executarea lucrrilor la nlime n perioada de timp nefavorabil (vnt cu viteza de peste 11 m/s, ninsori, polei, vizibilitate redus etc.); 13. Toate utilajele i mainile de construcie, acionate cu motoare electrice, vor fi legate la pmnt. 14. Nu este permis a se executa lucrri de sudur, la temperaturi interzise de prescripiile tehnice specifice acestor lucrri.

62

15. Executarea pe timp de noapte a unor lucrri, se poate face cu luarea unor msuri: iluminarea corespunztoare pe ntreaga zon de lucru; dotarea personalului cu echipament reflectorizant; vopsirea crligului macaralei, etc. n culori reflectorizante; orice micare (manevr) a mijlocului de ridicat va fi nsoit de semnalizare acustic; personalul muncitor va avea avizul medical APT pentru lucru de noapte. 16. Pentru iluminarea local a locurilor de munc se va utiliza tensiunea de 24 voli, pentru condiii normale i 12 voli, pentru lucrri cu umezeal excesiv. 17.Se interzice aruncarea sculelor, materialelor etc. de la nlime. 18. n toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protecie specific (casc de protecie, centuri de siguran, ochelari de protecie etc.).

2. Norme specifice de protecia muncii Norme de turnare i compactare a betonului 1. nainte de nceperea turnrii betoanelor, se va controla modul de execuie a cofrajelor, schelelor i podinelor de lucru i soliditatea acestora. 2. n cazul turnrii betonului la o nlime mai mare de 1,5 m, podinele de lucru vor fi prevzute cu balustrade i bordur de margine. 3. La turnarea betoanelor pentru elemente de construcie cu o nclinare mai mare de 30 grade, personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguran. 4. Se interzice personalului muncitor, accesul n zona de turnare unde este pericol de cdere a betonului. 5. Se interzice personalului muncitor s staioneze sub ben. 6. La compactarea betoanelor cu ajutorul vibratoarelor, se vor lua urmtoarele msuri:

63

manevrarea vibratoarelor se va face de personalul muncitor cruia i s-a fcut att instructajul tehnic, ct i ce de protecia muncii; se interzice utilizarea vibratoarelor defecte; vibratoarele care se defecteaz n timpul turnrii i compactrii vor fi imediat deconectate de la sursa de curent i trimis la reparaie; personalul muncitor va purta cizme i mnui electroizolante, iar carcasa vibratorului se va lega la pmnt; n timpul ntreruperii lucrului sau deplasrii vibratoarelor acestea se vor deconecta de la reeaua electric.

Norme de executare a lucrrilor pe timp friguros 1. n vederea executrii lucrrilor pe timp friguros se vor lua din timp, urmtoarele msuri generale: asigurarea posibilitilor de ndeprtare a apelor de suprafa de lng construcii; executarea umpluturilor la fundaii; pregtirea cilor de transport din interiorul antierului; curirea antierului de resturi materiale; izolarea conductelor (ap, abur) i montarea robinetelor de golire la punctele joase ale reelelor; pregtirea utilajului necesar, repararea i adpostirea lui; amenajarea centralelor de betoane i mortare, montarea instalaiilor de nclzire a apei i agregatului; se va organiza un control riguros al focurilor, n special n timpul nopii. urmtoarele msuri: n cazul cnd pe cofraje sau armturi exist zpad sau ghea, acestea vor trebui ndeprtate cu ap fierbinte sau abur, imediat nainte de turnarea betonului; n cazul utilizrii aburului pentru nclzirea materialelor, n buncre, se vor lua msuri mpotriva aburului n ncperi de lucru; 2. La executarea lucrrilor de beton i beton armat se vor avea n vedere

64

se vor lua msuri mpotriva accidentrii personalului muncitor direct cu abur, sau prin atingerea conductelor sau a altor elemente de distribuie neizolate;

nclzirea apei cu ajutorul aburului trebuie efectuat n rezervoare prevzute cu capace i evi de preaplin; personalul muncitor care lucreaz la nclzirea betonului cu curent electric, va fi echipat cu cizme i mnui electroizolante, cnd curentul depete 40 v;

sectoarele nclzite electric, vor fi obligatoriu mprejmuite i prevzute cu indicatoare de avertizare privind pericolul electrocutrii; tensiunea curentului s nu depeasc 110 v, n anotimpurile umede i n timpul dezgheului; este interzis pstrarea materialelor expozibile i inflamabile, a lubrefianilor, recipienilor cu gaze comprimate ca i a alimentelor, n aceeai ncpere cu clorura de calciu;

decofrarea construciilor executate pe timp friguros se poate face atunci cnd betonului pus n oper a tins rezistenele specificate n normele n vigoare.

65

PREFABRICAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT


Avantajele principale: 1. Asigurarea continuitatii lucrului in tot timpul anului 2. Utilizarea in cea mai mare parte a muncitorilor calificati si specializati in anumite operatii 3. Introducerea mecanizarii si automatizarii proceselor tehnologice 4. Realizarea unei mari economii de cofraj si uneori de otel si beton folosind precomprimarea 5. Realizarea unei calitati sporite datorate materialelor de calitate superioara, specializarii muncitorilor, posibilitatii unui control permanent al tuturor operatiilor si gradul ridicat de mecanizare 6. Utilizarea unor metode de accelerare a intaririi betonului 7. Reducerea manoperii pe santier si utilizarea muncitorilor calificati 8. Reducere timpului de executie al constructiei 9. Marirea distantei intre rosturile de dilatatie 10. Demontare si utilizarea constructiei 11. Posibilitatea incercarii elementelor si verificarea astfel a calculelor Dezavantajele majore: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Pierderea continuitatii datorate monolitismului Sporirea inaltimiii constructiei datorita suprapunerii prefabricatelor Aparitia unor rigidizari suplimentare datorate lipsei monolitismului Necesitatea unor utilaje puternice de ridicat in vederea montarii Sporirea uneori a consumului de otel si beton,datorita solicitarilor Posibilitatea aparitiei unor defecte(fisuri,crapaturi,ciobiri,etc)in

prefabricatelor suplimentare pt.fazele de manipulare,transport si monatj timpul depozitarii,transportului sau montajului

66

Folosirea prefabricarii nu e posibila in toate cazurile,ea avand anumite limite: Limita tehnica,determinata de posibilitatile de confectionare Limita de eficienta econnomica Limita de ordin estetic OPERATII DE LUCRU 1.Curatirea si ungerea tiparelor 2.Asamblarea tiparelor 3.Montarea armaturilor 4.Punerea in opera a betonului si compactarea lui 5.Tratarea termica 6.Decofrarea 7.Controlul de calitate 8.Marcarea elementelor 9.Depozitarea OPERATIILE DE LUCRU SPECIFICE 1.Pozitonarea de piese inglobate ca rame 2.Tensionarea armaturilor de inalta rezistenta 3.Transferul fortei de precomprimare 4.Lucrari de finisaje 5.Lucrari de termoizolatie 6.Lucrari de instalatii 7.Sablare a prefabricatelor,de trensportul si manipularea lor

67

TEHNOLOGII DE BAZA Sunt cele de realizare a prefabricatelor din B.A. si B.P.,desi au multe particularitati in functie de tipul elementului pe care il realizeaza si a mijloacelor folosite,se pot grupa in 3 tehnologii de baza: -TEHNOLOGIA STAND -TEHNOLOGIA CONVEIER -TEHNOLOGIA IN FLUX DE AGREGATE TEHNOLOGIA STAND Tiparele sunt fixate pe un amplasament iar utilajele tehnologice si muncitorii specializati pe diferite operatii de lucru se deplaseaza de la un tipar la altul. Astfel acesti muncitori specializati pe diferite operatii de lucru executa concomitent aceste operatii, dar la posturi de lucru (tipare) diferite, urmand ca dupa terminarea lucrarii sa treaca la alt post de lucru (tipar) la care operatiile precedente au fost incheiate. Cu aceasta tehnologie se poate realiza practic orice tip de prefabricat. Automatizarea fiind mai dificil de realizat productivitatea este mai mica decat la celelalte tehnologii. De aceea e recomandabil sa fie folosita pt realizarea elementelor prefabricate cu gabarit si greutate mare sau de serie redusa. Tiparele se amplaseaza pe o platforma exterioara pe unul sau mai multe siruri. Transportul prefabricatelor se face cu electrocare, dumplere sau benzi transportoare. Pentru turnarea betonului se folosesc bene simple sau cu furtun. Compactarea betonului se face cu vibratoare de tipar pe vibratoare sau placi vibratoare. O varianta a tehnologiei stand e preturnarea. Aceasta reprezinta realizarea unor elemnte prefabricate in incinta santierului, de regula in imediata apropiere a locului de montaj. Preturnarea se foloseste in special in cazul elementelor prefabricate cu gabarit sau cu masa mare.

68

69

A.Sectia

montare

armaturi:1-depozit

armaturi;2-atelier

de

confectionat

armaturi;3-depozit de armaturi finite B.Sectia de preperare a betonului:4-depozit de agregate;5-depozit ciment;6laborator;7-statie de preparere a betonului C.Sectia de realizare a prefabricatelor:8-mijloc pt.transportarea prefabricatelor;9-calea de rulare a mijloculuide ridicat si transport pe stand;10mijlocul de ridicat si transport;11-tipare orizontale incalzitoare;12-conducte distributie agent termic D.Sectia de depozitare:13-control de calitate si marcare prefabricate;14depozit;15-mijloc de transport pt.livrarea prefabricatelor E.Sectia administrativa si de deservire:16-centrala termica;17-ateliere pt intretinere;18-grup social;19-birouri TEHNOLOGIA CONVEIER Tiparele sunt mobile, ele trecand succesiv si continuu prin fata unor posturi de lucru fixe in care se gasesc muncitori specializati pt anumite operatii de lucru. Are caracter limitat, o linie tehnologica fiind proiectata (specializata) numai pt o anumita gama de elementa prefabricate asemanatoare (plansee sau pereti). Are un grad ridicat de mecanizare si chiar automatizare, asigura o folosire maxima a suprafetelor de productie si productivitaea cea mai ridicata. Tiparele se realizeaza sub forma unor platforme metalice pe care se monteaza panorile laterale. Betonul este adus de la statia de preparare cu ajutorul benzilor transportoare si descarcat intr-un buncar. Compactarea se face cu grinzi sau mase vibrante. Tratamentul termic se face in camere de tratare termica cu actiune continua. Intervalul de timp care delimiteaza 2 deplasari succesive ale tiparelor de la un post de lucru la altul defineste tactul (ritmul, pasul). Posturile de lucru sunt: 1. Curatarea tiparelor

70

2. Asamblarea si ungerea tiparelor 3. Montarea armaturii de la partea inferioara, a mustatilor laterale si a urechilor de agatare 4. Montarea tuburilor si dozelor pt instalatia electrica, a cutiilor pt goluri 5. Turnarea betonului betonul e adus de la statia de preparare cu un sistem de bezi transportoare (d) si este descarcat intr-un buncar mobil (e) 6. Compactarea betonului cu ajutorul a doua grinzi vibratoare (f) 7. Finisarea suprafetei betonului 8. Preintarirea betonului 9. Stivuirea tiparelor (6, 8 buc.) 10. Tratarea termica executata intr-o camera de tratare termica supraterana (g) 11. Racirea elementelor prefabricate 12. Decofrarea 13. Depozitarea

SECTIUNE A-A

71

TEHNOLOGIA IN FLUX DE AGREGATE In cadrul fluxului de fabricatie tiparele sun mobile si se transporta cu ajutorul unor utilaje (poduri sau grinzi rulante) succesiv pe la diferite posturi de lucru echipate cu utilaje specializate pe anumite operatii. Aceasta tehnologie se aplica la realizarea unui tip de prefabricat de serie foarte mare si cu greutate mica sau mijlocie. Gradul de mecanizare si automatizare este ridicat, rezulta productivitae mare.

Operatiile tehnologice sunt: 1.Curatirea si ungerea tiparelor si inelelor de capat 2.Montarea inelelor de capat si intinderea armaturii longitudinake(sub tensiune) 3.Tensionarea finale a armaturii longitudinale 4.Montarea tiparului 5.Realizarea primului strat de beton prin centrifugare 6.Post de preintarirea betonului 7.Tratere termica 8.Decofrare 9.Tratere termica 10.Post de racire

72

11.Sablare 12.Armare transversala 13.realizarea celui de-al doilea strat de beton prin torcretare 14.Post de preintarire 15.Tratarea termica 16.Scoaterea inelelor de capat 17.Rectificarea prin polizare a capetelor tubului 18.Controlul tehnic de calitate si stabilirea clasei de calitate a tubului 19.Depozitarea

73