PARDOSELI RECI

Dintre cele mai uzuale pardoseli reci se pot aminti:

beton de ciment turnat monolit;mozaic turnat;
piatr natural; Este unul din materialele de construcii utilizate nc din antichitate si care s-a
adaptat cu uurin la noile cerine din domeniul construciilor.
Marmura Este utilizat pentru realizarea de placaje i pardoseli, blaturi pentru buctrii i bi,
eminee i obiecte ornamentale, scri interioare i exterioare, glafuri.
Granitul Are o structur cristalin vizibil ce permite o lustruire de nalt calitate. E ideal pentru
baie i buctrie, placri i pardoseli interioare i exterioare, scri interioare i exterioare, baruri.
TravertinulEste o roc poroas de calcar, care se folosete, ca piatr de construcie, la placarea
faadelor, pereilor interiori i a pardoselilor sau ca blat de buctrie sau baie.
Onixul, calcarul, istul, bazaltul i andezitulSunt alte varieti de roci naturale interesante
pentru diverse aplicaii n construcia unei case.
piatr artificial;
sticl.

Tema : Pardoseli din placi de beton mozaicate cu strat suport fara

izolatie fonica

Calificarea : Mozaicar,Montator placaje

Cuprins

A. Piese scrise
I. Tema proiectului
II. Argumentul
III. Tehnologia de executie a pardoseli
3.1. Imbracaminti din placi din beton mozaicate
3.2. Turnarea stratului suport pe plansee fara izolatie finica
3.3. Lucrari pregatitoare in vederea executari pardoselilor
3.4. Trasarea lucrarilor din pardoseli
3.5. SDV-uri si materiale pentru pardoseli
3.6. Executarea stratului suport
3.7. Pregatirea suprafetelor
3.8. Executare scafelor si plintelor
3.9. Executarea pardoselilor pe timp friguros
3.10. Conditii de calitate la lucrarile de pardoseli
3.11. Defecte la executarea pardoselilor si remedierea lor
3.12. Masuri de protectie a munci la lucrari de pardoseli
IV . Antemasuratoarea lucrarilor
 V. Calculul necesarului de materiale
VI. Bibliografie
B. Piese desenate
I. Piese desenate

Tema proiectului :
Prezentati tehnologia de executie a pardoselii din placi de beton
mozaicate cu strat suport cu izolatie fonica.

Calculati suprafata de pardoseala realizata si determinatii

necesaru de materiale pentru realizarea lucrarilor

II. ARGUMENTUL

In conformitate cu tema de proiect am elaborate prezentul proiectul

structurat astfel:

In cap.III am prezentat detaliat tehnologia de executie a pardoselii din

placi de beton mozaicate cu strat suport fara izolatie fonica.In cap. IV
am determinat prin calcul matematic suprafata de pardoseala din placi
de beton mozaicate si cu ajutorul indicatoarelor de deviz am incadrat
articolul cu simbolul corespunzator.

In cap V. pe baza consumurilor specifice extrase din indicatoarele de

norme de deviz am stabilit necesarul de materiale pentru efectuarea
lucrarii.

In bibliografie am enumerat principalele surse bibliografice pe care le-

am studiat in vederea elaborarii prezentului proiect.

Piesele desenate din proiect reprezinta un plan parter.

Imbracaminti din placi de beton mozaicate

Montarea placilor din beton mozaicat.placile din beton mozaicate se

monteaza pe stratul suport sau pe betonul e nivelare prin intermediul
unui strat de mortar de ciment in grosime de 2530 mm, cu dozajul
de 400 kg de ciment la 1m nisip.

Execu tarea imbracamintii incepe cu montarea la nivel a placilor la

colturile incaperii; montarea se va realize la nivelul suprafetei finite a
pardoselilor interioare, stabilit prin proiect. Intre aceste placi, pe
conturul incaperii se monteaza la sfoara randurile de placi reper,
asezandu-se placile in prealabil pe uscat. Placile de pe conturul
incaperii se aseaza la o departare de pereti egala cu latimea bordurii.
La inbracamintile fara bordura placile se monteaza la distant egala cu
latimea unui rand sau a doua randuri de placi. Prin aceasta asezare
toate devierile perimetrului incaperii de la unghiurile drepte vor fi
compensate prin taierea placilor de bordure sau de margine iar partea
central va ramane asezata in unghiuri drepte. Dupa montarea
randurilor de placi-reper de pe conturul incaperii se monteaza la
dreptar placile pe intreaga suprafata.

Pe masura asezarilor placilor rosturile se umplu cu laturi de ciment iar

excesul se indeparteaza inaintea de inceperea prizei .

Finisarea imbracamintii din placi de beton mozaicate

Dupa 4.5 zile de la montarea placilor de beton mozaicate, suprafata

imbracaminti se slefuieste cu masina de frecat mosaic cu piatra cu
granulatie fina pentu a se inlatura denivelarile rezultate la asezarea
placilor. In tot timpul slefuiri suprafata se uda din abundenta cu apa.
Suprafata acestor imbracaminti poate fi ceruita.

Pardoseli din placi de beton

Mozaicate(strat suport fara izolatie fonica)

3.1. Turnarea stratului suport pe plansee fara izolatie fonica

Cand pardoselile se executa pe plansee fara izolatie fonica, pe

suprafata planseului se aplica un start de egalizare cu grosimea de 2-5
cm, din beton sau din mortar de ciment cu dozajul de 1 : 3 pana la 1 :
4 (ciment : nisip)

Pentru turnarea stratului suporta stratului de mortar de

egalizare, se procedaza astfel: in functie de linie de nivel trasatala
inaltimea de + 1,00 m fata de suprafata finita a podestului scarii sau
fata de cota + 0,00indicata in proiect, se traseaza pe pereti, de jur-
imprezur o linie care se indice intersectie suprafetei finite a pardoselii
cu peretii incaperii.Tinand seama de incaperea imbracaminti prevazuta
in proiect se aseaza riglae-reper pe suprafata pe care se toarna
stratul-suport, astfel ca planul fetelor superioare ale acestora sa fie
situata la cota inferioara a imbracamintii .Riglele-reper se fixseaza cu
mortar de ciment la distanta de 1,5 m de alta.Dupa intarirea
mortarului care se fixeaza riglele, suprafata planseului de beton se
umezeste cu apa. Betonul sau mortarul se toarna intre riglele-reper, re
raspandeste si se niveleaza cu mistria si cu dreptarulde 2 m, prin
plimbarea dreptarului pe riglele-reper. Lipsurile de beton de sub
dreptar se completeaza iar plusurile se indeparteaza prin miscare
dreptarului (la stanga, la dreapa si inapoi) sau, dak sunt locale, cu
mistria. Dupa terminarea operatilor de indesare si de nivelere ,
reglele-reper se scot din masa stratului turnat. Locul ocupat de riglele-
reper se completeaza cu beton sau mortar, apoi se netezeste la nivel
cu mistria.

Daca suprafata este mai mare si daca in proiect sunt

prevazute resturi de dilatare, acestea pot realiza file cu sipci din lemn
gletuite (de 0,5-1 cm grosime), fie cu sipci de sticla de ~0,5-0,6 cm
grosime.

Daca imbracamintea nu se toarna imediat, atunci stratul de

beton sau de mortar de egalizare se mentine umed, prin stopire cu apa
si prin acoperirea lui cu rogojini sau saci.

3.2.Lucrari pregatitoare in vederea executarii pardoselilor

Lucrari care trebuie executate inainte de inceperea executarii

pardoselilor.

Executarea pardoselilor se incepe numai dupa terminarea lucrarilor

prevazute sub acestea (canale, fundatii, conducte, instalatii electrice,
sanitare, de incalzire etc), dupa probarea acestora si dupa terminarea
in incaperea respectiva a tuturor lucrarilor de constructii-montaj a
caror executie ulterioara ar putea deteriora imbracamintea.

Pardoselile asezate pe pamant se executa numai dupa o prealabila

cercetare si pregatire a pamantului respectiv prin compactare.

Lucrari pregatitoare in vederea executarii pardoselilor.

Sortarea, taierea si gaurirea placilor.

Pregatirea placilor pentru pardoseli (spargerea, gaurirea, ajustarea,

cioplirea, taierea si slefuirea lor) se executa ca si la placile pentru
placarea peretilor.

3.3.Trasarea lucrarilor din pardoseli

Trasarea lucrarilor de pardoseli.

Prima operatie este fixarea cotei superioare a pardoselii.

Dupa natura materialelor din care se executa, pardoselile pot fi din:

-pamant, lemn:dusumele, parchet, pavele

-piatra naturala:placi, dale, etc

-piatra artificiala arsa:placi de gresie,ceramica, caramida

-piatra artificiala nearsa:beton, mozaic

-materiale bituminoase:bitum si bitum filerizat

-materile plastice:covoare, placi din PVC

In acest scop se traseaza linia de nivel,de reper (vagris), pe toate

zidurile interioare. Aceasta linie se traseaza la nivel pornind de la cota
0,00 data pentru obiectul (cladirea) respectiva, materializata pe o
borna sau pe un reper de pe cladire, sau la cota podestului scarii.

Plecand de la acest nivel, se determina cota pardoselii si se verifica

daca intre aceasta cota si stratul suport de beton exista spatiul necesar
pentru executarea imbracamintii pardoselii.Apoi, pe planseu se
executa repere la distanta de 3 sau 4 m unul de altul,pe toata
suprafata si se intind sarme sau sfori, in diferite directii, stabilindu-se
zonele sau suprafetele unde exista neregularitati.

Trasarea propriu-zisa se face prin stabilirea axelor principale ale

incaperilor, perpendiculare una pe alta. Aceste axe se stabilesc
facandu-se media dimensiunilor laturilor incaperii pe tavanul finisat
(daca nu este posibil pe cel al constructiei de rosu).
La trasarea axelor de simetrie pentru pardoseli trebuie sa se tina
seama de o eventuala continuare a desenului pardoselii din incaperea
respectiva in incaperile vecine, prin golurile usilor, in acest caz, se
traseaza si axele verticale ale golurilor usilor, fata de care se face
trasarea axelor orizontale pentru montarea placilor sau fixarea
desenului in cazul turnarii pardoselii in camp continuu.

Se verifica unghiurile colturilor incaperilor. In acest scop se bat cuie la

colturile incaperii, in stratul de beton al pardoselii sau in pereti, de
care se leaga si se intind sfori sau sarme de-a lungul peretilor si se
verifica unghiurile cu echerul, in cazul formelor poligonale, sforile se
intind ca mai inainte si se verifica cu un sablon cu unghiurile
respective. Se verifica, de asemenea, trasarea facuta si dupa
diagonale, special pentru trasarea pantei sau dupa alte elemente, in
functie de forma incaperii. Se determina si linia de contur a marginii
pardoselii finite in functie de tencuiala peretilor. Dupa teminarea
lucrarilor de pregatire a suprafetei, se determina nivelul suprafetei
pardoselii, tinand seama de grosimea placilor si a stratului de mortar
de prindere.

Daca in proiect este prevazut ca suprafata sa fie in panta si daca din

anumite motive nu s-a realizat panta la turnarea stratului
suport,trebuie sa se determine punctul cel mai inalt al pardoselii si sa
se traseze,pe zid,nivelul suprafetei pardoselii. Acest nivel se traseaza
cu dreptarul confectionat special pentru panta indicate in proiect si cu
bolobocul.

Cota punctului celui mai inalt,de unde pleaca, se stabileste in raport cu

nivelul trasat in prealabil pe pereti camerei la 1,00 m inaltime. Pe
pereti, plecand de la punctual cel mai inalt,se aseaza dreptarul (special
pentru trasarea pantei) cu latura inferioara (taiata dupa panta) in
dreptul acestui punct. Cu bolobocul asezat pentru dreptar se
controleaza pozitia orizontala a muchiei superioare a dreptarului, Dupa
aceea se traseaza linia suprafetei finite a pardoseli. Daca panta
pardoselii este indreptata spre centrul camerei sau spre un anumit
punct unde se monteaza un sifon pentru scurgerea apelor, panta se
marcheaza cu repere fixate de la nivelul general al pardoselii, in raport
cu alte incaperi cu care se leaga,pana la nivelul fixat in plan pentru
sifonul respective; in acest caz, panta se verifica cu ajutorul
dreptarelor special construite, cu un cant taiat orizontal si cu celalalt
cant taiat dupa panta care trebuie realizata.
In cazul suprafetelor foarte mari, panta se traseaza cu ajutorul
aparatelor topografic de nivelment.

Inainte de inceperea trasarii, se verifica daca forma camerei este sau

nu dreptunghiulara. Daca la executarea zidurilor aceasta conditie
prezinta mai putina importanta, in cazul pardoselilor din placi este
necesar ca forma incaperii se fie cunoscuta cu exactitate pentru a se
putea lua masuri sa nu se ajunga la o distributie neestetica a
rosturilor, datorita neegalitatii dintre laturile paralele ale incaperii sau
datorita formarii unghiurilor.

Verificarea se face masurand diagonalele cu sfoara de trasat; daca

diagonalele sant de lungime egala, forma incaperii este perfect
dreptunghiulara.In cazcontrar, forma incaperii nu este
dreptunghiulara.

In cazul in care suprafata pardoselii nu este dreptunghiulara, ea se

imparte in suprafete geometrice, astfel ca executia placarii sa se poata
face cu usurinta, iar liniile rosturilor si completarile cu placi taiate sa
dea un aspect estetic.

La trasarea modelului pe suprafata stratului de egalizare, pozitia

figurilor se marcheaza prin asezarea unor repere la colturile acestora;
nivelul reperelor va fi acela al suprafetei finite a pardoselii in punctele
respective. Daca colturile incaperii nu formeaza unghiuri drepte,
pentru corectarea lor se aseaza un rand de placi cu latura dinspre zid
taiata oblic. Dupa fixarea placilor de repere la colturi, se fixeaza si
repere intermediare, pornind de la unul din colturi. La fixarea pozitiei
reperelor intermedialre se tine seama de dimensiunile lor si ale
rosturilor dintre ele. Nivelul de fixare a fiecarui reper intermediar se
verifica dupa linia trasata pe perete la 1 m inaltime fata de nivelul finit
al pardoselii.

Pentru fixarea reperelor intermediare pe toata suprafata stratului de

egalizare, se intinde sfoara de trasare intre placile de reper
intermedial, fixate pe doua directii rectangulare. La intersectia
acestora se marcheaza punctual reper intermediar din campul
suprafetei. Aceasta operatie se face astfel, ca intre reperele din camp
sa nu fie distante mai mari decat 2 m (cat este lungimea dreptarului).
In cazul cand pardoseala este in panta, la asezarea reperelor din camp
se va tine seama de nivelul respectiv care rezulta din linie de panta
stabilita asa cum s-a aratat mai inainte .

Trasarea si montarea perfecta a reperelor este o conditie esentiala

pentru reusita unei lucrari de pardoseli. Greselile de trasare nu se pot
corecta decat in dauna calitatii si esteticii si pardoselii. La executarea
acestor operatii se utilizeaza rigla-dreptar cu muchiile marcate cu
diviziuni corespunzatoare dimensiunilor placilor si rosturilor dintre ele.

Pentru a se cunoaste numarul de placi intregi si de placi taiate necesar

pentru completare, se face in prealabil cu calcul. In functie de spatiul
care ramane neacoperit de o placa intrega, de dimensiunea incaperii si
de posibilitatea de executie, se poate adapta solutia de impartire a
placilor taiate, fie pe o singura latura, fie pe ambele laturi, in mod
simetric.

Cantitatea de placi intregi cu dimensiuni de 150X150 mm si grosimea

rostului de max. 2 mm, necesara pentru placarea unei camere cu
dimensiunile de 5,00X3,25m.

Pentru estetica se impune ca spatiul de 136 mm sa fie distribuit

simetric pe cele 2 laturi, cate o fasie 68 mm pe fiecare latura. Pentru
acoperirea acestor fasii se folosesc fractiuni de placi cu latimea de 68
mm. Daca acest spatiu ar fi distribuit simetric pe cele 2 laturi, ar
rezulta 2 fasii inguste de cate 29 mm. Intrucat acest procedeu nu este
recomandabil, problema poate fi solutionala fie repartizand spatiul de
58 mm pe latura unde nu este gol de usa, fie montand cate 20 placi
intregi pe un rand, iar spatiul care ramane, adica 150+2+58=210 mm,
sa fie distibuit simetric pe cele 2 laturi, si anume cate 105 mm pe
fiecare latura.

3.4. SDV-uri si materiale pentru pardoseli

SDV-uri: lada, lopata, galeata, sapa, amestecator, mistrie, cancioc,

bidinea, dreptar, boloboc, nivela cu bula de aer, fir cu plumb, furtun de
nivel, ciocan, cleste, dalta, metru, taietor cu varf widia, masina de
gaurit, burghie, masina de slefuit, ciururi, site, mature.

Materiale:ciment, apa, nisip, pasta adeziva, chit de rosturi, distantieri,

sapa autonivelanta, placi de gresie ceramica, profile colt/ margini.
3.5. Executarea stratului suport

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca stratul suport

Stratul suport elastic trebuie sa fie compact, astfel incat sub incarcarile
din exploatare sa nu se taseze, provocand degradarea imbracamintii
pardoselii. Denivelarile admise stratului suport elastic fata de dreptar
sunt de cel mult 15 mm, in cazul stratului suport de nisip si de cel mult
20 mm, in cazul statului suport din pietris, balast sau piatra sparta.

In cazul stratului suport rigid se admit denivelari isolate de cel mult 10

mm, sub un dreptar de 2 m lungime.

Pentru a se asigura legatura intre imbracaminte si stratul suport este

necesar ca imbracamintea de beton sau mortar de ciment sclivisit,
precum si cea de mozaic sa se execute dupa terminarea prizei
betonului sau a mortarului stratului suport, insa inainte de intarirea
acestora.

Stratul suport se toarna direct pe umplutura de pamant, pe planseele

fara izolatii sau pe planseele cu izolatii fonica.

Turnarea stratului suport direct pe pamant

Cand stratul suport se toarna direct pe pamant, lucrarile se executa

astfel:

-se niveleaza suprafata terenului si se indeasa batand cu maiul micile

denivelari

-se asterne un strat de nisip sau de balast de 5 cm grosime (sau alt

material conform proiectului), peste care se toarna un strat de beton
de 8-10 cm grosime.

3.6. Pregatirea suprafetelor

Pardoselile sunt alcatuite din: stratul support si imbracaminte.

Imbracamintea este supusa direct tuturor actiunilor rezultate din

exploatare, iar stratu support primeste incarcarea de la imbracaminte
si o trasmite elementului de rezistenta pe care este asezata
pardoseala.
Stratul suport poate fi:elastic (format dintr-un strat de nisip, pietris,
piatra sparta, balast) sau rigid (din beton simplu sau din beton armat).

In unele situatii, in alcatuirea pardoselilor mai este cuprins si un strat

de egalizare, care are rolul sa asigure planeitatea stratului support sau
sa preia diferentele de solicitari din contrectii dintre stratul support si
imbracaminte (provoacata de dozajul de ciment diferit ai acestora).
Cand pardoseala trebuie sa asigure un confort fonic sporit se prevede
si un strat fonoizolant.Alcatuirea pardoselii se stabileste in functie de
natura terenului de fundare sau de elemental de rezistenta pe care
este asezata pardoseala, de destinatia incaperii si de solicitarile le care
va fi supusa pardoseala in timpul exploatarii.

Dupa modul de executie pardoselile sunt:

-monolite (turnate la fata locului) si din piese prefabricate, cu rosturi

(dale, placi).

La pardoseli intalnim de obicei ''stratul suport'' ce poate fi o umplutura

de pamant, un planseu de beton sau o pardoseala de scanduri si
''stratul de uzura'', care este in contact direct cu efortul ce se
transmite asupra pardoselii.
Dupa felul suprafetei pardoselii se deosebesc: pardoseli cu rosturi si
pardoseli continue.

Pardoselile cu rosturi sunt executate din piese de diverse forme si

dimensiuni ) placi, calupuri, etc.), asezate una langa alta, cu fata
superioara la acelasi nivel, separate prin rosturi. Pardoselile cu rosturi
au avantajul ca se pot demonta usor in cazul ca trebuie inlocuite sau
reparate. Dezavantajul mare al acestui fel de pardoseala consta in
faptul ca, la o executie incorecta, apa infiltrata intre rosturi intretine
umezeala.
Pardoselile continue sunt acelea la care materialul din stratul de uzura
este turnat in camp continuu, fara rosturi, pe intreaga suprafata de
pardosit. Acest fel de pardoseala se executa frecvent in incaperi cu
exces de apa sau care reclama spalari repetate ale suprafetei: baie,
bucatarie, spalatorie, hol, scari, etc. Pardoselile continue prezinta
dezavantajul ca nu se pot demonta pentrua a fii refolosite.
Cele mai intalnite pardoseli fara rosturi sunt cele din mozaic turnat, din
beton, mozaic roman sau venetian sau din mocheta de dimensiunea
incaperii.
Dupa natura materialului din care sunt executate, pardoselile se
clasifica in:

Pardoseli din pamant. Acestea cuprind pardoselile din pamat natural

batut, din pamant argilos si din pamant stabilizat cu ciment. Se
executa de obicei in locuri acoperite (poduri, soproane, magazii, suri,
etc.) in care sunt nu xista riscul de aparitie a umezelii sau a apei de
ploaie, menajere, etc. Pardoselile din pamant nu permit mentinerea
unei curateni perfecte, deoarece stratul lor superficial se transforma in
praf ca urmare a uscarii excesive.

Pardoseli din piatra naturala. Se executa cu materiale ce provin din

roci naturale dure (granit, marmura, gresie, bazalt, etc.), care pot fi
finisate prin taiere, lustruire sau frecare. Calitatea pardoselilor din
piatra naturala se imbunatateste mult daca se aplica pe un strat suport
rigid, de obicei o placa din beton. Aceste pardoseli au avantajul
intretinerii usoare prin spalare, a rezistentei si impermeabilitatii.
Dezavantajele principale sunt legate de greutatea mare si de
temperatura rece ce o intretine in incaperi. Pardoselile din piatra
naturala sunt cu atat mai reci, cu cat sunt mai netede. In stare umeda
sunt alunecoase.

Pardoseli din piatra artificiala. Aceasta grupa cuprinde pardoselile din

beton de ciment turnat monolit (cu sau fara rosturi), din mozaic
turnat, din placi ceramice, din placi de beton mozaicate si din
caramida. Sunt pardoseli reci, iar in stare umeda devin alunecoase.
Avand multe rosturi creste probabilitatea patrunderii apei prin ele,
situatie ce atrage dupa sine o umezire persistenta a suportului.

Pardoseli din lemn. Sunt alcatuite din bucati de lemn (placi, scanduri,
parchet, etc.), asezate unele langa altele, cat mai aproape, pentru a
nu avea rosturi deschise. Cele mai uzuale tipuri de pardoseli din lemn
folosesc pentru stratul de uzura scandurile, parchetul, placile
aglomerate din lemn (P.A.L.) si mai rar placile fibrolemnoase (P.F.L.).
Pardoselile din lemn sunt considerate ''calde'', fiind in acelasi timp
destul de ieftine, elastice, putandu-se monta si demonta usor.
Dezavantajele pardoselilor din lemn sunt urmatoarele: au rosturi care
se deschid tot mai mult prin prin uscarea lemnului; necesita o
intretinere continua pentru a feri lemnul de umezeala, de carii si de
unele ciuperci daunatoare.
Pardoseli din materiale sintetice. Dezvoltarea rapida a industriei
chimice a facilitat aparitia unor noi materiale de pardosit care imbina
calitatile pardoselilor din piatra (rezistenta si aspect placut) cu ale
celor din lemn (izolante termic si fonic, elastice, igienice). Cele mai
utilizate materiale sintetice sunt covorul p.v.c. cu sau fara suport textil
si covorul din fibre poliamidice depuse electrostatic cu strat
fonoizolator din p.v.c. expandat, cunoscut sub numele de mocheta.
Pardoselile din materiale sintetice se aplica pe stratul suport prin lipire
cu adeziv. Acest gen de straturi de uzura se utilizeaza cu precadere in
camere de locuit, holuri si coridoare interioare; folosirea lor in incaperi
in care exista un grad ridicat de umezeala ca baia, bucataria sau
spalatoria este neeficienta, deoarece intretin umezeala si favorizeaza
aparitia mucegaiului. Cele mai importante avantaje ale pardoselilor din
materiale sintetice sunt: intretinere usoara prin spalare, bune
izolatoare fonice si termice, durabile, rezistente si nu produc praf. Cea
mai dezavantajoasa proprietate a pardoselilor din materiale sintetice
este aceea ca, in stare umeda, unele sunt foarte alunecoase.

Alte tipuri de pardoseli. Aici includem pardoselile din pavele de lemn si

din materiale bituminoase. Aceste tipuri de pardoseli au o arie mica de
raspandire, datorita in principal naturii materialului si a pretului ridicat;
de altfel nu sunt utilizate frecvent in locuinte.
In functie de confortul termic din incaperi, pardoselile se impart in:
calde si reci.

Pardoselile calde sunt acelea la care se folosesc scanduri, dulapuri,

parchet, placi aglomerate din lemn, mocheta, covor din p.v.c. si se
executa frecvent in dormitoare, camere de zi, in bucatarii si mai rar in
coridoare sau holuri.

Pardoselile reci se executa din materiale care prin natura lor intretin
frigul, fiind utilizate in incaperi cu umiditate mare (bai, spalatorii, etc.)
sau in cele care nu se stationeaza mult (coridoare, holuri, casa scarii).

3.7 Executarea scafelor si plintelor

Scafele sau plintele sunt obligatorii la incaperile prevazute cu instalatii

de apa (bai, wc, bucatarii, spalatorii, laboratoare ca si in incaperile de
colectarea gunoaielor menajere).
In incaperile care au peretii placati cu mozaic, faianta sau gresie,
executarea scafelor sau plintelor nu este obligatorie, cu conditia ca
rostul dintre placaj si pardoseala sa fie bine umplut cu mortar de
ciment.

La imbracamintiile din mortar de ciment sclivist se executa scafe de

100-150 mm h, turnate din mortar de ciment sclivist cu dozajele si in
conditiile tehnice indicate la aceste imbracaminti.

La imbracamintiile din mozaic turnat sau din placi prefabricate din

beton (mozaicate sau nemozaicate), scafele sau plintele se executa
turnate pe loc sau prefabricate din beton mozaicat; ele nu se asaza
peste tencuiala, ci direct pe perete, prin intermediul unui strat din
mortar de ciment.

Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se executa cu dozajele si

in conditiile tehnice indicate la imbracamintiile din mozaic turnat.
Inaltimea scafelor sau plintelor este de 100-150 mm, iar grosimea lor
este astfel stabilita, astfel incat sa depaseasca fata tencuielii cu 5-8
mm.

La imbracamintiile din placi din gresie , ceramica se monteaza

elemente de racordare (colturi, socluri, scafe) fixate cu mortar de
ciment astfel incat sa depaseasca fata tencuielii cu 5-8 mm. La aceste
pardoseli se pot executa sis cafe din beton mozaicat, turnate pe loc
sau prefabricate.

La imbracamintiile din caramida se executa plinte din caramizi montate

pe perete cu un strat de mortar de ciment.

Scafele sau plintele se fixeaza in mortar de ciment cu dozajul de 400kg

ciment/m3 de nisip. Ele se monteaza astfel incat fata lor sa iasa in
afara cu 5-8 mm fata de planul tencuielii peretelui.

3.8. Executarea pardoselilor pe timp friguros

La executarea pardoselilor nu se admite sa se foloseasca drept strat

suport pamantul ingheata.

Umpluturile de pamant se executa pana la cota prevazuta in proiect, si

numai cu pamantul inghetat; este preferabil sa se foloseasca balastul,
nisipul si zgura.
La turnarea stratului suport pe suprafete reci (in incaperi neincalzite)
suprafata respective a terenului trebuie incalzita pe o adancime minim
de 5 cm.

Pe timp friguros se admite executarea pardoselilor numai in interiorul

cladirilor care, in mod current au o temperature interioara de minima
+5C la nivelul pardoselii, cu exceptia pardoselilor din materiale plastice
unde trebuie asigurata o temperature de +16C.

In cazul lucrarilor de volum mic, la care mortarul se prepara la locul de

lucru, toate materialele (ciment, mozaic, nisip, etc) trebuie aduse in
incapere cu cel putin 24 h inainte de folosirea lor.

Pardoselile odata terminate trebuie tinute la temperatura constanta de

10C cel putin 3 zile.

In timpul prizei, betonul si mortarul se protejeaza prin acoperire cu

rogojini si cu un strat termoizolant (din nisip sau rumegus), astfel ca
sa se asigure la suprafata si in masa turnata o temperature de minim
+5C. Se poate renunta la acoperire, daca in incapere, langa peretii
exteriori, se realizeaza o temperature de minim +5C. Aceste conditii
trebuie asigurate timp de minim 72 h de la punerea mortarului sau a
betonului in lucrare.

In toata aceasta perioada se controleaza riguros temperature.

La lucrari speciale, in incaperi mari, unde incalzirea intregii incaperi ar

cere o instalatie speciala si complexa, se poate adopta si sistemul de
incalzire locala. Pe suprafata respectiva se monteaza tevi prin care
trece agentul de incalzire (apa calda sau abur). Pentru mentinerea
caldurii si pentru evitarea pierderii ei in incapere, tevile si suprafata se
acopera cu rogojini.

3.9. Conditii de calitate la lucrarile de pardoseli

Prevederi comune.

Nici o lucrare de pardoseli nu poate fi inceputa decat dupa verificarea

si receptionarea suportului.

O atentie deosebita trebuie acordata cazurilor in care suportul este

construit din pamant, balast, nisip, pietris pentru care trebuie sa existe
dovada realizarii gradului de compactare prevazut in proiect sau in
prescriptiile tehnice specifice; de asemenea, elemente de constructii si
instalatii trebuie sa fie executate, verificate si receptionate inaintea
inceperii lucrarilor de pardoseli (de exemplu: canale, instalatii,
strapungeri, izolatii, etc), trebuie sa fie terminate si toate lucrarile a
caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile.

Betoanele si mortarele, provenite de la statii centralizate, chiar situate

in inaintea santierului pot fi introduse in lucrare numai daca
transportul este insotit de documente din care sa rezulte cu precizie
caracteristicile fizice, mecanice si de compozitii.

Principalele verificari de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli

sunt:

- aspectul si starea generala

- elementele geometrice (grosimea, planeitate, pante, etc)

- fixarea imbracamintii pe suport

- rosturile

- racordarile cu alte elemente de constructii sau instalatii

- corespondenta cu proiectul

Verificarea pe parcursul executarii lucrarilor

Pe parcursul executarii lucrarilor, se verifica in mod special respectarea

urmatoarelor conditii:

1) La suprafata pamantului de fundar, pregatit pentru executarea

pardoselilor, se admit denivelari de cel mult 20 mm fata de dreptarul
de 2 m lungime.

2) La suprafata stratului suport elastic se admit, fata de dreptarul de

2m lungime:

- denivelari de cel mult 15 mm, in cazul stratului suport din nisip

- denivelari de cel mult 20 mm, in cazul stratului suport din pietris,
balast sau piatra sparta.

3) La suprafata stratului suport rigid se admit denivelari izolate de cel

mult 10 mm fata de dreptarul de 2 m lungime.

3.10. Defecte la executarea pardoselilor si

remedierea lor

Defecte la executarea pardoselilor turnate.

In timpul exploatarii pardoselilor pot sa apara o serie de defecte,

dintre care cel mai frecvent sunt craparea sau fisurarea datorita
tensiunilor care apar in masa materialului si, rareori, datorita
elasticitatii suportului. Un alt defect este uzura excesiva produsa de
circulatii intense sau concentrate in anumite puncte obligate (usi,
treceri, etc) sau de folosirea unor dezaje insuficiente ori a granulelor
de roci slabe sau degradate. Mai pot sa apara portiuni dezlipite de
support (burdusite), al caror aspect exterior face impresia de perfecta
integritate, dar la ciocaniri sau chiar la mers dau un sunet special
dogit. Defectul provine de la o executare neglijenta, datorita careia
aderenta dintre stratul support sic el de uzura nu s-a realizat in bune
conditii. Pardoselile se mai pot sparge sau crapa datorita unor
accidente de folosire, caderi de corpuritari, grele.

Reparatia pardoselilor turnate pe loc se executa greu. Oricat de

ingrijita ar fi executia, ea ramane vizibila in campul general, prin
diferenta de nuanta. Cazurile obisnuite cand se impun reparatii sunt:

-aparitia si largirea crapaturilor, care au dezavantajul ca brazdeaza

neregulat suprafata pardoseli.

-azura excesiva a pardoselilor in dreptul pragurilor

-burdusirea anumitor portiuni

-desfacerea pardoselii in cazul reparatiilor sau al schimbarii trasulor

conductelor de instalatii care o strabate.

Portiunea de reparat trebuie delimitata la fata locului prin insemnarea

cu creta, dupa perimetru cat mai regulate si orienteta dupa
dimensiunile si forma incaperii. Inauntrul acestui spatiu,
imbracamintea trebuie indepartata in inregime pana la stratul-suport;
simpla solzire nu da rezultate multumitoare. Operetiile se desfasoara
intotdeauna de la marginile spatului de reparat, taind cu atentie linia
dreapta care separa portiunea care trebuie inlocuita de pardoseala
buna.

Pentru aceasta se executa o taietura continua prin lovituri date una

langa alta, la inceput mai incet, iar cand se revine a doua si a treia
oara, cu forta sporita. Tehnologia de remediere este aceeasi cu cea de
realizare a imbracamintilor noi, in functie de tipul acestora.

3.11. Masuri de protectie a muncii la lucrari de pardoseli

Masuri de tehnica a securitatii muncii si de prevenire si stingere a

incendiilor la executarea pardoselilor.

In afara masurilor cu caracter general de protectie a muncii (instructaj

general, instructaj la locul de munca, imprejmuirea gropilor, a golurilor
in plansee, semnalizarea si iluminarea in timplul noptii a locurilor
periculoase si a locurilor de trecere, punerea obligatorie a utilajelor la
pamant etc), la executarea lucrarilor de pardoseli muncitorii trebuie sa
fie ecipati cu sorturi, palmare, genunchiere, manusi de cauciuc,
ochelari, casti de protectie, cizme de cauciuc.

Toate sculele si dispozitivele manuale trebuie sa fie in buna stare de

functionare. Sculele defecte nu trebuie folosie.

Folosirea masinilor electrice este admisa numai cu conditia ca

muncitorul respectiv sa poarte cizme si manusi de cauciuc.

La folosirea cimentului si a altor materiale sub forma de pulbere

trebuie sa se ia masuri pentru protejarea ochilor si a organelor
respiratorii.

La executarea lucrarilor de pardoseli avand imbracaminte alcatuita din

mocheta intertesuta Minet, pentru evitarea pericolului de explozie care
poate avea loc datorita adezivului.

Prenadez 300 si a diluantul, prenadez care degaja vapori inflamabili,

se vor lua masuri care sa asigure:
- impiedicarea atingerea limitei inferioare de explozie amestecului de
vapori de solventi si aer prin ventilatie

- interdictia oricarei surse de foc (scantei, flacari etc) in intreaga zona

unde se pot forma amestecuri explosive

- limitarea cantitatilor de materiale aduse la locul de munca, la strictul

necesar desfasurari operatiei in incaperea respective

- asigurarea datorii cu materiale si mijloace pentru prima interventie in

caz de incendiu la locul de munca

Pentru asigurarea acestor conditii se vor lua masurile prezentate in

continuare.

In afara instructajului obisnuit, se va face zilnic un instructaj cu toti

muncitorii care lucreaza in zona in care se executa lucrari cu adezivi
(in casa scarii si in apartamente de la toate nivelurile care au acces la
scara respective). Vor fi instruiti si muncitorii altor intreprinderi (de
gaz, electricitate, montari ascensoare) care lucreaza temporar in zona
respective.

Se vor instala plancarde de avertizare in care se vor indica interdictiile

respective, astfel:

- cate una la intrare fiecarui palier unde se lucreaza cu adezivii indicate

- una la intrare la scara respective

- una la nivelul imediat inferior fata de palierul cel mai de jos la care se
lucreaza cu adezivi indicati

- una la nivelul imediat superior fata de palierul cel mai de sus la cre
se lucreaza cu adezivi indicatii

- oriunde se mai considera necesar

CG14

PARDOSELI DIN PLACI DIN BETON MOZAICAT INCLUSIV BORDURA

GATA CONFECTIONATA, PRIMUL SI AL DOILEA FRECAT SI SPALAT,
MONTATE IN INCAPERI CU SUPRAFETE MAI MARI DE 16 MP
A. cu placi mozaicate, aplicate pe un strat suport din mortar de ciment
M100-T de 3 cm grosime, cu rosturile umplute cu lapte de ciment
alb,inclusiv turnarea stratului suport.

V. Calculul necesarului de material

Denumire material UM Consum Cantitate lucrare Cantit. total

specific material
Placi de beton.1) mp 1,020 20mp 20,4

Nisip sortat nespalat mc 0,042 20mp 0,84

03mm
Ciment II B 32,5 kg 13,000 20mp 260
(M30)in saci
Ciment alb PA 35 kg 2,000 20mp 40

Piatra de frecat Kg 0,200 20mp 4

Apa Mc 0.010 20mp 0,2

Coloranti2) Kg 0.050 20mp 1

Mortar de ciment M Kg (0,033) 20mp 0,66

100-T.3)

Bibliografie