TEHNOLOGII SPECIALE IN CONSTRUCTII

UNIVERSITATEA TEHNIC GH. ASACHI IAI

FACULTATEA DE CONSTRUCII I INSTALAII
Titular
sl. dr. ing. Radu LUPTEANU
2013 - 2014
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
Zidariile sunt lucrari de constructii care se executa din materiale in bucati, asezate dupa
anumite reguli tehnice si care sunt legate cu mortar. Dupa intarirea mortarului, se obtine un
element rezistent care, daca a fost corespunzator executat, se comporta ca un tot unitar
monolit.
1. Clasificare:
- in functie de materialele din care sunt alcatuite, zidariile pot fi din: materiale ceramice (caramida plina,
caramizi si blocuri cu goluri), blocuri mici de beton cu agregate usoare, blocuri din BCA sau piatra naturala;
- Dupa functiunea pe care o indeplinesc in constructie se disting: zidarii portante (pereti portanti, stalpi, arce,
bolti, contraforti etc.) si zidarii neportante (pereti despartitori, pereti de protectie, pereti izolatori, pereti de
umplutura etc.);
- Dupa structura zidariei:
zidarie simpla, care se realizeaza dintr-un singur material de baza, exceptand pe cel de legatura;
zidarie combinata, care se obtine din doua sau mai multe materiale de baza si material de legatura;
Zidarie armata, care pe langa materialul (materialele) de baza si de legatura contine si armatura;
Zidarie mixta, alcatuita din materialele de baza, materialele de legatura si beton simplu;
Zidarie complexa, formata din materiale de baza, materiale de legatura si elemente din beton armat
(stalpisori, centuri, buiandrugi etc.).
Conform Codului de proiectare pentru structuri din zidarie CR6-2006, peretii structurali din zidarie se impart in
urmatoarele categorii:
- Zidarie simpla/nearmata (ZNA);
- Zidarie confinata (ZC);
- Zidarie confinata si armata in rosturi orizontale (ZC+AR);
- Zidarie cu inima armata (ZIA).
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
Clasificarea peretilor structurali din zidarie conform
Codului de proiectare pentru structuri din zidarie
CR6-2006
Zidarie simpla/nearmata (ZNA)
Zidarie confinata (ZC)
Zidarie confinata si armata in
rosturi orizontale (ZC+AR)
Zidarie cu inima armata (ZIA)
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
2. Tipuri de elemente pentru zidarie
Pentru executarea zidariilor se pot utiliza orice elemente pentru zidarie corespunzatoarea normelor europene
asimilate in Romania (SR EN .....):
- Elemente ceramice pentru zidarie (cf. SR EN 771-1);
- Elemente pentru zidarie din silico-calcar (cf. SR EN 771-2);
- Elemente din beton (cu agregat usor sau obisnuit) (cf. SR EN 771-3);
- Elemente pentru zidarie din beton celular autoclavizat (BCA) (cf. SR EN 771-4);
- Elemente pentru zidarie din piatra artificiala (SR EN 771-5);
- Elemente pentru zidarie din piatra cioplita (SR EN 771-6).

Elementele pentru zidarie produse in mod curent in Romania se incadreaza in standardele de referinta
nationale (prezentate mai sus) dupa cum urmeaza:
- CARAMIZI CERAMICE PLINE (SR EN 771-1)
ELEMENTE HD: elemente din argila arsa cu densitate aparenta in stare uscata >1000 kg/mc, utilizata
pentru zidarii neprotejate si protejate. Format standard de 240x115x63mm.
- CARAMIZI SI BLOCURI CERAMICE CU GOLURI VERTICALE (SR EN 771-1)
ELEMENTE HD: element de argila arsa cu densitate aparenta in stare uscata >1000kg/mc, utilizata pentru
zidarii protejate si neprotejate. Formate standard 240x115x88, 240x115x138, 290x140x88, 290x240x138,
290x240x188, 365x180x138mm.
ELEMENTE LD: elemente de argila arsa cu densitate aparenta, in stare uscata <1000 kg/mc, utilizat
pentru zidarii protejate.
- ELEMENTE PENTRU ZIDARIE DIN BETON CU AGREGAT OBISNUIT SI USOR (SR EN 771-3 si C14/1-94). Format
standard 240x290x138.
- ELEMENTE PENTRU ZIDARIE DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT (SR EN 771-4). Formate standard:
240x300x600, 200x240x600, 150x300x600mm.
- PIATRA NATURALA CIOPLITA (SR EN 771-6).
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
Blocuri ceramice pline si cu goluri
Blocuri din beton celular
autoclavizat (BCA)
Blcouri din beton cu agregat usor
sau normal
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
2. Tipuri de elemente pentru zidarie
Elementele pentru zidarie se grupeaza in functie de valorile urmatorilor parametri geometrici:
- Volumul golurilor (% din volumul brut);
- Volumul fiecarui gol (% din volumul brut);
- Grosimea minima a peretilor interiori si exteriori (mm);
- Grosimea cumulata a peretilor interiori si exteriori pe fiecare directie (% din dimensiunea elementului pe
directia respectiva).
Gruparea elementelor pentru zidarie in functie de caracteristicle geoemtrice se utilizeaza pentru determinarea
rezistentei la compresiune a zidariei si pentru stabilirea domeniului si a conditiilor de utilizare a elementelor
respective cf. codurilor CR6 si P100.
Elementele pentru zidarie mentionate anterior se incadreaza in grupe, in functie de caracteristicile
geometrice, dupa cum urmeaza (Cf. CR6-2006):
GRUPA 1
- Caramizi ceramice pline 240x115x63;
- Caramizi ceramice cu goluri rotunde de uscare;
- Blocuri cu goluri din beton usor cu volumul golurilor <25%;
- Blocuri pline din beton celular autoclavizat;
GRUPA 2
- Caramizi ceramice pline cu goluri dreptunghiulare de uscare;
- Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale;
- Blocuri cu goluri din beton usor cu volumul golurilor cuprins intre 25%-50%;
- Blocuri cu goluri din beton obisnuit cu volumul gourilor cuprins intre 25-50%.
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
2. Tipuri de elemente pentru zidarie
Din punct devedere al rezistentelor la compresiune, elementele pentru zidarie se impart
in (Cf. CR6-2006):
- ELEMENTE PENTRU ZIDARIE CLASA I element pentru zidarie pentru care probabilitatea de a nu atinge
rezistenta la compresiune declarata este <5%
- ELEMENTE PENTRU ZIDARIE CLASA II element pentru zidarie care nu indeplineste nivelul de incredere al
elementelor clasa I.

Conform normativului P100-1/2006, pentru executarea elementelor structurale din zidarie se vor folosi
elemente pentru zidarie din CLASA I.
Elementele pentru zidarie din clasa II pot fi folosite numai pentru:
- Elemente structurale la constructii din clasa de importanta IV in zonele cu a
g
0.12g;
- Elemente nestructurale la constructii din clasele de importanta III si IV, in zonele cu a
g
0.16g;
- Anexe gospodaresti si constructii provizorii in toate zonele seismice.

La proiectarea peretilor structurali si nestructurali din zidarie, rezistenta necesara la compresiune a
elementelor pentru zidarie va fi stabilita de catre proiectant, prin calcul, in functie de intensitatea
eforturilor din incarcarile verticale si seismice, cu respectarea urmatoarelor valori minime:
- Pentru pereti structurali (inclusiv panouri de umplutura care conlucreaza cu cadrele din beton armat sau din
otel):
Normal pe fata rostului orizontal: f
b
= 7.5 N/mm
2

Paralel cu fata rostului orizontal, in planul peretelui: f
bh
= 2.0 N/mm
2

- Pentru pereti nestructurali (inclusiv panouri de umplutura care nu conlucreaza cu cadrele):
f
b
= 7.5 N/mm
2
pentru cladiri din clasele de importanta I si II;
f
b
= 5.0 N/mm
2
pentru cladirile din clasele de importanta III si IV.


CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
2. Tipuri de elemente pentru zidarie
In functie de profilul fetelor exterioare, elementele pentru zidarie folosite in mod curent in Romania, se
clasifica dupa cum urmeaza:

- Elemente cu toate fetele plane (fara amprente sau profilatie, cu/fara cavitate interioara de prindere);

- Elemente cu spatiu pentru mortar;

- Elemente cu spatiu pentru mortar si amprente suplimentare pentru mortar;

- Elemente cu profilatii nut si feder.
Elemente cu fete plane Elemente cu spatiu
pentru mortar
Elemente cu spatiu pentru mortar
si amprente suplimentare
Elemente cu profilatii
nut si feder
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
Exemplu de detalii tehnice pentru un produs de zidarie:


Lungime (mm) 240
Latime (mm) 115
Inaltime (mm) 63
Rezistenta la compresiune (N/mm
2
) 30
Portanta DA
Conductivitate termica (W/mK) 0.435
Rezistenta termica (m
2
K/W) 0.788
Densitate aparenta in stare uscata (kg/m
3
) 1500
Masa (kg) 2.9
Volum total de goluri (%) 0
Consum pe m
3
de zidarie (buc) 444
Consum pe m
3
(buc) zid de 125mm 53
Consum pe m
2
(buc) zid de 250mm 107
Consum pe m
2
(buc) zid de 375mm 159
Consum de mortar pe m
3
de zidarie (litri) 220
Mod de ambalare (buc/palet) 480
Numar de paleti/ TIR 17
Caramida normala plina CNP
240x115x63, Clasa I, HD
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
3. Moduri de alcatuire a zidariilor
3.1. Alacatuirea in camp curent a
peretilor din zidarie simpla de
caramida simpla
Figura 1 - Alcatuirea zidariei din
caramida plina cu grosimea de un
sfert de caramida (1/4C)
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
3. Moduri de alcatuire a zidariilor
3.1. Alacatuirea in camp curent a
peretilor din zidarie simpla de
caramida simpla

Figura 2 - Alcatuirea zidariei din
caramida plina cu grosimea de o
jumatate de caramida (1/2C)
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
3. Moduri de alcatuire a zidariilor
3.1. Alacatuirea in camp curent a
peretilor din zidarie simpla de
caramida simpla

Figura 3 - Alcatuirea zidariei din
caramida plina cu grosimea o
caramida
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
3. Moduri de alcatuire a zidariilor
3.1. Alacatuirea in camp curent a
peretilor din zidarie simpla de
caramida simpla

Figura 4 - Alcatuirea zidariei din
caramida plina cu grosimea o
caramida si jumatate (1+1/2C)
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
3. Moduri de alcatuire a zidariilor
3.2. Alacatuirea in camp curent a
peretilor din zidarie de caramida
cu goluri GV

Figura 5 - Alcatuirea zidariei din
caramida cu goluri GV cu
grosimea de o jumatate de
caramida (1/2C)
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
3. Moduri de alcatuire a zidariilor
3.2. Alacatuirea in camp curent a
peretilor din zidarie de caramida
cu goluri GV

Figura 6 - Alcatuirea zidariei din
caramida cu goluri GV cu
grosimea de o caramida
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
3. Moduri de alcatuire a zidariilor
3.2. Alacatuirea in camp curent a
peretilor din zidarie de caramida
cu goluri GV

Figura 7 - Alcatuirea zidariei din
caramida cu goluri GV cu
grosimea de o caramida si
jumatate (1+1/2C)
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
3. Moduri de alcatuire a zidariilor
3.3. Realizarea la colturi, a ramificatiilor
si intersectiilor la pereti din zidarie de
caramida plina

Figura 8 Legatura la colturi
pentru zidaria de caramida plina
(1+1/2C)
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
3. Moduri de alcatuire a zidariilor
3.3. Realizarea la colturi, a ramificatiilor
si intersectiilor la pereti din zidarie de
caramida plina

Figura 9 Legatura la ramificatii
pentru zidaria din caramida plina
de (1+1/2C)
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
3. Moduri de alcatuire a zidariilor
3.3. Realizarea la colturi, a ramificatiilor
si intersectiilor la pereti din zidarie de
caramida plina

Figura 10 Legatura la ramificatii pentru
zidaria din caramida plina. Perete exterior
de o caramida si jumatate si perete interior
de o caramida
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
3. Moduri de alcatuire a zidariilor
3.3. Realizarea la colturi, a ramificatiilor
si intersectiilor la pereti din zidarie de
caramida plina

Figura 11 Legatura la ramificatii pentru
zidaria din caramida plina. Perete exterior
de o caramida si jumatate si perete interior
de compartimentare de un sfert de caramida
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
3. Moduri de alcatuire a zidariilor
3.3. Realizarea la colturi, a ramificatiilor
si intersectiilor la pereti din zidarie de
caramida plina

Figura 12 Intersectie pereti din zidarie de o
caramida
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
3. Moduri de alcatuire a zidariilor
3.3. Realizarea la colturi, a ramificatiilor
si intersectiilor la pereti din zidarie de
caramida plina

Figura 13 Intersectie pereti din zidarie de o
caramida si jumatate cu pereti de o
caramida
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
3. Moduri de alcatuire a zidariilor
3.3. Realizarea la colturi, a ramificatiilor
si intersectiilor la pereti din zidarie de
caramida plina

Figura 14 Intersectie pereti de
compartimentare de un sfert de caramida
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
3. Moduri de alcatuire a zidariilor
3.4. Armarea zidariei la intersectii de pereti

Conform normativului CR6-2006, rosturile orizontale ale zidariei
vor fi armate, indiferent de rezultatele calculului de dimensionare,
pentru urmatoarele elemente ale cladirilor situate in zone
seismice cu a
g
0.12g:
- Spaleti intre ferestre sau usi care au raportul inaltime/latime
2.5, daca nu sunt intariti cu stalpisori din beton armat la
extremitati;
- Zonele de legatura intre pereti perpendiculari (intersectii, colturi
ramificatii)
- Parapetii de sub ferestre.
Distanta maxima dintre rosturile orizontale armare va fi de max
40cm.
Armaturile dispuse in rosturile orizontale vor fi ancorate in
stalpisori sau prelungite in zidarie, dincolo de marginea opusa a
stalpisorului, pentru a realiza o lungime de ancoraj de cel putin
60. Barele se vor ancora fara carlige.
In cazul constructiilor cu pereti din zidarie confinata si armate in
rosturi orizontale (ZC+AR), aria armaturii dispuse intr-un rost
orizontal va fi 1cm
2
(min. 28).

Armare zidarie la intersectie de pereti
Armare zidarie in dreptul stalpisorilor din BA
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
3. Moduri de alcatuire a zidariilor
3.5. Realizarea stalpisorilor zidariei confinata

CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
4. Mortare
Mortarul pentru zidarie poate fi definit ca un amestec compus din unul sau mai multi lianti
minerali (var, ciment, argila, zgura, slam de carbid), agregate (nisip 0-7mm), apa si uneori
aditivi si/sau adaosuri, pentru legatura, rostuire si pentru umplerea unor goluri sau defecte in
zidarie. In functie de utilizarea mortarelor, acestea pot fi pentru zidarii sau pentru tencuieli.
Clasificarea mortarelor pentru zidarie, functie de caracteristici si/sau utilizari (cf. SR EN 998-2):
- Mortare pentru utilizare generala (G) mortar pentru zidarie fara caracteristici speciale;
- Mortare pentru straturi subtiri (T) mortar performant pentru zidarie cu dimensiunea maxima a agregatelor
2mm;
- Mortar usor (L) mortar performant pentru zidarie cu densitate in stare uscata mai mica sau egala cu o valoare
indicata.
Clasificarea mortarelor pentru zidarie, functie de modul de obtinere (cf. SR EN 998-2):
- Mortar industrial dozat si amestecat in uzina, poate fi mortar uscat gata pregatit pentru amestecarea cu apa
sau mortar proaspat gata pregatit pentru utilizare;
- Mortar semifabricat industrial:
- Mortar prezodat ai carui constituenti sunt dozati in intregime in uzina si livrati pe santier unde
sunt amestecati conform retetei indicate de producator si conditiilor de aplicare.
- Mortar preamestecat de var-nisip ai carui constituenti sunt dozati si amestecati in uzina si livrati
pe santier unde sunt adaugati alti constituenti definiti si furnizati de producator (ex. ciment).
Clasificarea mortarelor pentru zidarie, functie de metoda de definire a compozitiei (cf. CR6-2006):
- Mortar performant a carui reteta este proiectata;
- Mortar de reteta a carui reteta este prescrisa.

CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
4. Mortare
4.1. Clase de mortare

Clasa M1 M2,5 M5 M10 M15 M20 Md
Rezistenta la
compresiune, N/mm
2

1 2,5 5 10 15 20 *
d este o rezistenta la compresiune declarata de producator si mai mare de 25 N/mm
2

4.2. Compozitia mortarelor
DOZAJE UZUALE PENTRU MORTARE DE ZIDARIE CU VAR SI CIMENT
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
4. Mortare
4.2. Compozitia mortarelor

DOZAJE UZUALE PENTRU MORTARE DE ZIDARIE CU CIMENT, VAR SI CENUSA DE CENTRALA TERMOELECTRICA
DOZAJE UZUALE PENTRU MORTARE DE ZIDARIE CU ARGILA SI CIMENT
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
4. Mortare
4.3. Prepararea mortarelor
Prepararea mortarelor pe baza de ciment si var hidratat se face numai prin procedee mecanice, asigurandu-se
urmatoarele conditii:
- Dozarea graviemetrica a componentelor solide ale mortarului 2% pentru lianti si 2% pentru agregate;
- Amestecarea ingrijita a mortarului pana la omogenizarea completa.
In functie de tipul mortarului de aplicat si de felul lucrarii, consistenta mortarelor trebuie sa fie cuprinsa intre
limitele precizate in tabelul de mai jos:

CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
4. Mortare
4.3. Prepararea mortarelor
In cazul in care prepararea mecanizata a mortarelor se face la locul de aplicare a acestora, ordinea de
introducere este urmatoarea:
- Pentru mortare cu var hidratat: se introduce la inceput apa si apoi componentele solide;
- Pentru mortarele var-pasta sau slam de carbid sau argila-pasta: se introduce la inceput apa, apoi pasta de var
sau slamul de carbid sau pasta de argila, se pune in miscare tamburul pana ce se obtine un lapte omogen si
numai dupa aceea se introduc agregatele si cimentul;
- Pentru mortarele de ciment-cenusa de central termoelectrica si var, ordinea de introducere a componentelor
este urmatoarea: se introduce la inceput o parte din apa de amestecare, apoi componentele solide si dupa
malaxarea acestora se adauga apa suplimentara necesara obtinerii consistentei cerute;

Durata de amestecare a mortarului este in functie de caracteristicile tehnice ale utilajelor respective si este
limitata in general la un minut.

Pentru obtinerea unor mortare mai omogen se recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte
de var.

La terminarea unui schimb sau la intreruperea prepararii mortarului pe o durata mai mare de ora, este
obligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietris.
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
4. Mortare
4.4. Conditii tehnice

Conditii tehnice pentru mortare preparate industrial, semifabricate

Pentru mortarul semifabricat se recomanda utilizarea urmatoarelor retete de preparare
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
4. Mortare
4.4. Conditii tehnice
Conditii tehnice pentru mortare preparate in santier
Utilizarea mortarelor preparate la santier este permisa numai pentru peretii structurali, panouri de zidarie
inramata si pereti nestructurali din urmatoarele cladiri:
- Cladiri din clasele de importanta-expunere III si IV in toate zonele seismice;
- Cladiri din clasa de importanta-expunere II in zonele seismice cu a
g
0.20g;
Pentru toate elementele de constructie din zidarie ale cladirilor din clasa de importanta-expunere I in toate
zonele seismice nu este permisa folosirea mortarelor preparate la santier.
Rosturile orizontale au grosime de 12 mm iar cele orizontale de 10mm.
Lucrabilitatea mortarului proaspat si rezistenta mortarului intarit pentru mortarele de reteta preparate la
santier vor fi verificate obligatoriu prin incercari prealabile pentru rezistenta, conform SR EN 1015-11 si pentru
lucrabilitate conform SR EN 1015-3 si SR EN 1015-9, pentru urmatoarele categorii de cladiri:
- Cladiri din clasa de importanta-expunere III cu inaltime P+2E in zonele seismice cu a
g
0.16g;
- Cladiri din clasa de importanta-expunere II cu inaltime P+1E in zonele seismice cu a
g
= 0.16g, a
g
= 0.2g;

Pentru asigurarea cerintelor de rezistenta la compresiune si de aderenta, mortarele preparate
la santier vor avea urmatoarele compozitii (precizate in parti)
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
5. Controlul calitatii lucrarilor de zidarie
5.1. Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor
- Toate elementele pentru zidarie vor fi conforme cu prevederile proiectului si a prescriptiilor tehnice.
Verificarea se face pe baza documentelor care atesta calitatea materialelor si le insotesc la livrare (certificate de
calitate, fise de transport), prin examinare vizuala si masuratori;
- La elementele pentru zidarie se vor verifica dimensiunile, marca, clasa si calitatea functie de conditiile tehnice
cerute pentru fiecare material;
- Verificarea mortarului si a betonului provenit de la statii de beton se face pe baza fisei de transport in care se
precizeaza marca, consistenta si continutul de agregate mari, temperatura, precum si prin incercari pentru
controlul realizarii marcii;
Controlul asupra calitatii blocurilor de zidarie in momentul punerii in opera consta in:
- Examinarea starii suprafetelor caramizilor, blocurilor etc, interzicandu-se folosirea celor acoperite de praf,
impuritati sau gheata;
- Se va verifica in special, pe timp calduros, daca se uda elementele pentru zidarie inainte de punerea in opera;
- Prin masuratori cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru si la fiecare sarja de mortar, cat mai
frecvent, daca consistenta mortarului de zidarie se inscrie in limitele prevazute in tehnologia de lucru;


CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
5. Controlul calitatii lucrarilor de zidarie
5.1. Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor
Controlul calitatii executiei zidariilor consta in urmatoarele:
- Masuratori la fiecare zid si verificarea daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare rand astfel ca
suprapunerea caramizilor din 2 randuri succesive pe intaltime sa se faca pe minimum caramida in lungul
zidului si caramida pe grosime;
- Se vor verifica grosimile rosturilor verticale si orizontale ale zidariei prin masurarea a 5-20 rosturi la fiecare
zid; media aritmetica a masuratorilor facute cu precizie de 1mm trebuie sa se inscrie in limitele abaterilor
admisibile din Tabelul de mai jos;
- Vizual se va verifica in toate zidurile daca toate rosturile verticale si orizontale sunt umplutue cu mortar, cu
exceptia adancimii de 11,5cm de la fetele vazute ale zidariei;
- Orizontalitatea randurilor de zidarie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel si dreptarului la toate
zidurile;
- Modul de realizare a legaturilor zidariilor se va verifica la toate colturile, ramificatiile si intersectiile;
- Grosimea zidariile se va verifica la fiecare zid in parte. Verificarea grosimii zidariei se va face prin masurarea cu
precizie de 1mm a distantei pe orizontala dintre doua dreptare aplicate pe ambele fete ale zidului. Masurarea
grosimii se face la 3 inaltimi sau puncte diferite ale zidului, iar media aritmetica a rezultatelor se compara cu
grosimea prevazuta in proiect;
- Verticalitatea zidariei (suprafetelor si a muchiilor) se verifica cu ajutorul firului de plimb si dreptarului cu
lungime de cca. 2.5m. Verificarea se face in cate 3 puncte pe inaltime la fiecare zid;
- Planeitatea suprafetelor si rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafata zidului a unui
dreptar cu lungimea de cca. 2.5m si prin masurarea cu precizia de 1mm a distantei dintre rigla si suprafata sau
muchia respectiva. Verificarea se face la toate zidurilor;
- Lungimea si inaltimea zidurilor, dimensiunea golurilor si ale plinurilo se verifica prin masurarea directa cu
ruleta sau cu metrul. Media a 3 masuratori se compara cu dimensiunile din proiect.
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
5. Controlul calitatii lucrarilor de zidarie
5.1. Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor
La zidaria armata, pe langa cele prezentate anterior se verifica urmatoarele:
- Se verifica daca armarea zidariei se face in sectiunile prevazute in proiect;
- Prin masuratori cu precizie de 1mm se va verifica grosimea rosturilor orizontale, tinand seama ca acestea
trebuie sa fie egale cel putin cu suma grosimilor a 2bare + 4mm;
La zidariea confinata se va verifica:
- Trasarea pozitiei stalpisorului;
- Sortimentul si diametrul armaturilor;
- Dimensiunile si intervalele dintre strepii de zidarie (atunci cand acestia sunt prevazuti in proiect);
- Pozitionarea pe inaltimea zidariei a armaturilor din rosturile orizontale prin care se realizeaza legatura dintre
stalpisori si zidarie;
- Cofrarea si asiguraea acoperii cu beton a armaturilor.
5.2. Verificari de efectuat la incheierea fazei de lucru
- Verificarea existentei si analizarea continutului proceselor verbale de lucrari ascunse, a certificatelor de
calitate, a eventualelor buletine de incercare sau a actelor incheiate cu comisia de receptie si a modului de
remedierilor, precum si a dispozitiilor de santier date de beneficiar, proiectant sau organele de control;
- Masurarea tuturor parametrilor prezentati anterior si verificarea incadrarilor acestora in tolerantele limita
admise (vezi tabelul urmator).

CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
6. Abateri limita
Abaterile limita fata de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescriptiile legale in vigoare sunt
conform tabelului urmator:
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
6. Abateri limita
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
6. Abateri limita
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
6. Abateri limita
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
6. Abateri limita
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
7. Scule, unelte, instrumente, dispozitive si echipamente folosite la executarea zidariilor

Principalele scule, unelte, instrumente, dispozivite si echipamente folosite la executarea zidariilor se pot
clasifica dupa destinatia pe care o au, astfel:

a) Pentru masurat lungimi: metru articulat (1), ruleta (2), telemetru (3)









b) Pentru verificat verticalitatea, orizontalitatea si planeitatea zidariei: firul cu plumb (4), nivela cu bula de aer
(boloboc) (5), furtun de nivel (6), sfoara, scoaba, dreptar (din lemn sau otel cu latime de 80-120mm si lungime
de 1000-4000mm) (7), echerul (8), raportorul (9).

1) 2) 3)
4)
5)
6) 7)
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
7. Scule, unelte, instrumente, dispozitive si echipamente folosite la executarea zidariilor










c) Pentru depozitarea mortarului la punctul de lucru: galeti, targi, lazi (11), lopeti (12), sapa de mortar (13);

11) 12) 13)
9) 8)
10)
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
7. Scule, unelte, instrumente, dispozitive si echipamente folosite la executarea zidariilor

d) Pentru executarea propriuzisa a zidariei: ciocanul de zidar (14), mistria (15), canciocul (16), rostuitorul (17),
spaclul (18), rascheta (19), pensula (20), pistol de chituit (21), fierastrau manual (22).









14)
15) 16)
17)
18)
19)
20)
22)
21)
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
7. Scule, unelte, instrumente, dispozitive si echipamente folosite la executarea zidariilor

g) Pentru determinarea consistentei mortarului, conul etalon (23). Este un con din tabla galvanizata, avand
greutatea de 300g, gradat pe generatoare. Pentru determinarea consistentei el se aseaza in pozitie verticala, cu
varful in jos, pe suprafata mortarului, lasandu-l sa se scufunde liber sub greutatea proprie. Consistenta se
defineste prin adancimea de patrundere (scufundare) a conului de etalon in mortar, masurata in milimetri sau
centimetri.








23)
CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE
7. Scule, unelte, instrumente, dispozitive si echipamente folosite la executarea zidariilor

h) Schele si esafodaje sunt constructii ajutatoare care trebuie sa asigure la diferite inaltimi, dupa necesitati,
suprafete si spatii de lucru pentru muncitori, pentru transportul si depozitarea materialelor, precum si pentru
executarea zidariei de catre muncitori.