Cap.

8
Clasificarea pamanturilor

Clasificarea pamanturilor se face pe baza structurii si a principalelor lor calitati

fizice. In general, clasificarea pamanturilor este reglementata de norme si standarde oficiale, de
exemplu :
-Clasificarea pamanturilor dupa marimea fractiunilor care formeaza pamanturile;
-bolovani si pietre mari...........................................200 mm
-bolovani mici ...................................................100-200 mm
-piatra sparta si bolovanis.........................................20-100 mm
-pietris..........................................................................2-20 mm
-nisip mare....................................................................1-2 mm
-nisip mijlociu.............................................................0,5-1 mm
-nisip fin....................................................................0,25-0,5 mm
-nisip foarte fin.........................................................0,05-0,25 mm
-praf-----------------------------------------------------------0,002-0,05 mm
-argila.......................................................................<0,002 mm
-Clasificarea dupa plasticitate:
-foarte plastice..................................... >17, indice de plasticitate..........argila
- cu plasticitate mijlocie.......................17-7 " ...........argila nisipoasa
- putin plastice........................................7-0 " ..........nisip argilos
- neplastice............................................ 0 " ........ nisip
-Clasificarea pamanturilor dupa compozitia granulometrica :
_______________________________________________________________________________
denumirea pamanturilor compozitia granulometrica plasticitate
argiloase argila praf nisip stas 1917-50
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
- argila grasa minimum 60 % -rest, maximum 40 % foarte mare
-argila 30 - 60 mai putin decat argila/mai putin decat
praf ;mare
-argila prafoasa 30 -60 mai putin decat nisip/mai putin decat argila ;mijlocie

-argila nisipoasa 30-50 mai putin decat nisip/mai mult decat argila ;
mijlocie
-lut 20- 30 mai putin decat nisip /mai mult decat argila ; mijlocie
-praf argilos 10-20 mai mult decat nisip/mai putin decat praf ; redusa
-nisip argilos 10-20 mai putin decat nisip/ mai mult decat praf ; redusa
-praf 10 mai mult decat nisip ; redusa
_______________________________________________________________________________

-Clasificarea pamanturilor, dupa indicele de plasticitate :

-neplastic.......................0-1 ( P%)indice plasticitate /terenul se numeste praf / se sfarama intre
degete;
-usor plastic...................1-5 /praf cu urme de argila/ are o oarecare coeziune
-plasticitate slaba...........5-10 /praf cu putina argila/ " "
-plasticitate mijlocie......10-20 / argila si praf /deformabilitatea si compresibilitatea
crescand de la nr 3 la nr 5
-plasticitate mare...........20-35 /argila prafoasa/ " " "
-plasticitate foarte mare >35 argila " " "
________________________________________________________________________________
_
-Clasificarea principalelor pamanturi :
-argila grasa >60
-argila 30 - 60
-argila nisipoasa grasa 20-30
-argila nisipoasa 15-20
-argila nisipoasa slaba 10-15
-nisip argilos 6-10
-nisip argilos slab 3-6
- nisip <3 % in fractiuni
Clasificarea nisipurilor dupa granulometrie :
-nisip mare >50 / intre 1- 2 mm
-nisip mijlociu >50 / intre 0,5- 1 mm
-nisip fin >50 / 0,25 - 0,5 mm
-nisip foarte fin >50 / 0,05 - 0,25 mm
Clasificarea pietrisurilor pe baza compozitiei granulometrice(pamant cu mai mult de 10%pietris)
________________________________________________________________________________
_
denumire continut in fractiuni %
/pietris 2- 20 mm /nisipuri 0,05-2 mm
________________________________________________________________________________
_
pamant cu pietris mai putin decat fractiunea nisipoasa sau argi-
-loasa luata separat (10-50)
pietris nisipos mai mult decat fractiunile nisipoase si prafoase Mai mult decat fractiunile
luate separat prafoase si argiloase
pietris prafos 30 - 50 Mai putin decat fractiunile
prafoase si argiloase
pietris >50 Mai mult decat fractiunile
prafoase si argiloase
________________________________________________________________________________
_
Clasificarea pamanturilor se face cu scopul obtinerii unei imagini complete a calitatilor tehnice ale
terenului. Conditia principala care s-ar pune acestei clasificari ar fi sa realizeze un
limbaj conventional simplu si sugestiv , cu ajutorul caruia tehnicienii santierelor ,
ai laboratoarelor geotehnice si ai birourilor de proiectare sa-si poata comunica usor si
precis observatiile si rezultatele cercetarilor asupra terenurilor , fara sa existe posibilitatea unor
erori datorita confuziei nomenclaturii.
Nicio constructie importanta nu se executa fara o cercetare prealabila a terenului prin sondaje.
Afara de probele de pamant, sefii, de foraj, in general tehnicieni cu calificare medie, trimit
laboratoarelor de cercetari fisele de observatii personale la fata locului. Aceste obervatii sunt
necesare si, daca sunt redactate clar, constituie adeseori indicatii pretioase, deoarece probele ,
oricat ar fi de bine ambalate, ajung intotdeauna la laborator intr-o stare mai mult sau mai putin
alterata fata de cea naturala. In general, insa, datorita confuziei in nomenclatura, fisele
de observatii contin numiri foarte variate si nesigure, care uneori pot induce in eroare pe cel care
primeste probele de laborator. S-au constatat adeseori cazuri de erori in alegerea solutiei si
a procedeului de fundare,datorate denumirilor gresite in fisele de foraj si faptului ca cei care
executau forajele nu cunosteau criteriile generale de clasificare. In acest domeniu este necesar
sa se desfasoare o activitate intensa.
Criterii generale de clasificare a pamanturilor :
a) grupa clasa identificare pe teren compozitia chimico-
mineral
Necoezive Piatra Bolovani 200 mm
Grohotis 20-200 mm
boabe mari Pietris 20 - 2 mm
Grauntos
Mediu Granulatie Vizibil cu ochiul liber. Calcare/Micasist/Argilos
Fin uniforma Nu are coeziune uscat
________________________________________________________________________________
Coezive, Praf Particule solide, Nu sunt vizibile cu Clcaros, Continut de materii
boabe Silt ochiul liber.Putina plasticitate, dar in organice
fine uscata se sfarama intre degete Mica
________________________________________________________________________________
Coezive Argila Este alunecoasa la pipait; se lipeste Diferite argile
boabe de degete; e plastica;la uscare se contracta
fine si se crapa;nu se sfarama intre degete
________________________________________________________________________________
_
Organice Mal Natura fibroasa Turbe
________________________________________________________________________________
_
b) Caracteristice de indesare si de consistenta / Caracteristice de structura
denumire identificare / denumire identificare
________________________________________________________________________________
_
Afanat poate fi luat cu lopata Omogen Uniform(un singur strat)
Compact se sapa cu casmaua
Usor cimentat se scot bulgari Stratificat Mai multe strate
Moale Poate fi faramitat intre Omogen Uniform (un singur strat)
degete
Tare Poate fi faramitat intre Stratificat Mai multe strate
degete, numai daca e apasat
Foarte moale Se scurge printre degete Fisurata Se rupe dupa fisurile
existent
Moale Se framanta Intacta Fara fisuri
Plastica vartoasa Se framanta greu Omogena Uniforma
Semitare Nu se poate framanta Stratificata Mai multe straturi
Tare Foarte rigid Degradata Bulgari
________________________________________________________________________________
Fiecare coloana se refera la o caracteristica fizica a terenului.Se observa ca , in dreptul fiecarei
denumiri , se dau si criteriile de identificare pe baza carora se recomanda acea denumire. Astfel,de
exemplu, un nisip se va numi "compact", cand se sapa cu casmaua; o argila e "plastic-
vartoasa", daca se framanta greu intre degete; praful se deosebeste de nisipul fin, prin faptul ca
particulele nu se mai vad cu ochiul liber, etc, nisipul fin , prin faptul ca particulele nu se mai vad cu
ochiul liber,etc
a)Terenuri necoezive. Pentru terenuri necoezive au fost propuse clasificarea si
nomenclatura urmatoare :
A.Fractiunea principala
care da denumirea terenului >35%..............>50% continut de o fractiune anumita;terenul primeste
numele acestei fractiuni(nisip = teren cu >50% nisip)
30-50% continut de o fractiune numita:in denumirea
terenului intra aceasta fractiune cu "si" ( ex. pietris si nisip=
teren cu 50% pietris si 35-50% nisip )
B.Fractiunea secundara(1-35%)............a) "cu continut de"....20-30% ( ex.pietris cu continut de
nisip = pietris cu 20- 35 % nisip)
b)"cu putin"....10-20%(ex.nisip cu putin pietris)
c)"cu urme de"....1-10%(ex.nisip cu urme de praf=nisip cu
1- 10 % praf )
C.Subdiviziunea fractiunilor 1."grauntos pana la fin"=contine toata gama de boabe din
fractiunea respectiva;
2."grauntos pana la mijlociu"=contine 10% fin
3."mijlociu pana la fin"=<10% grauntos
4."grauntos" =< 10% mijlociu si fin
5."mijlociu"=<10% grauntos si fin
6. "fin" =< 10% grauntos si mijlociu
D. Culoarea / E.Continutul de mica, scoici, etc / F.Continutul de materii organice/G.Originea geo-
-
logica.
Exemplu: Nisip mijlociu cu continut de praf mijlociu pana la fin, cenusiu, fara materii organice,
provenit din depuneri aluviale.
Concluzii : contine >50% nisip (din care >90% mijlociu si 10% fin si grauntos ) si 20-30% praf (90%
mijlociu si fin si <10% mare). Un astfel de teren are o permeabilitate mare; nu prezinta capilaritate
; este supus intr-o mica masura pericolului de inghet ; nu are plasticitate.
b)Terenuri coezive. Pentru terenurile coezive, am aratat graficul : Clasificarea terenurilor dupa
indicele de plasticitate.
Un sistem ideal de nomenclatura a terenurilor ar consta in utilizarea de formule asemanatoare
celor din chimie , fiecare caracteristica fizica fiind reprezentata in formule printr-un simbol
conventional.Adoptarea unor astfel de simboluri unitare in toate tarile ar usura considerabil
schimbul de experienta intre tehnicienii din toate tarile , cercetarile efectuate intr-o regiune putand
servi si pentru alte regiuni cu terenuri similare. Deasemenea, cercetarile existente, anterioare, ar
putea fi utilizate mai bine. Pe baza unor clasificari de felul celor aratate, ar urma sa se adopte
formule simbolice. Astfel, terenul din exemplul de mai sus ar putea avea formula :
N5 ---->Pr3P6 Alu
in care N6 = nisip mijlociu/ N = nisip ; 5=numarul subdiviziunii /
----------> = "continut de " "2 sageti, "cu puti", cu 1 sageata ="cu urme de.."
Pr6 = praf mijlociu pana la fin/ Pr = praf ; 3 = numarul subdiviziunii
P0 = neplastic / p= plasticitatea ; 0=numarul de ordine al rubricii din tabel
Alu = aluvionar.