PIATRA DE CONSTRUCII

I.Notiuni generale. Tipuri de roci

I.1 Mineralele

Mineralele sunt substante naturale, n general solide, omogene din

punct de vedere fizico-chimic, care se formeaza n interiorul sau la suprafata
scoartei terestre.

n natura mineralele apar cu structura:

- cristalina (particulele constituiente sunt aranjate conform unor

reguli de simetrie);

- amorfa (particulele constituienta sunt dispuse dezordonat).

Mineralele principale care intra n componenta rocilor sunt: cuartul

(SiO2), feldspatii, micele, silicatii feromagnezieni, calcitul, magnezitul,
dolomitul, 525e47f ghipsul

I.2.Rocile

Rocile sunt asociatii de minerale si constituie scoarta terestra.

II.Clasificare

Se pot clasifica dupa:

a) geneza: - roci magmatice sau eruptive;

- roci sedimentare;

- roci metamorfice;

b) structura: - holocristalina (complet cristalizate);

- hemicristalina (partial cristalizate si amorfe);

- amorfa (minerale amorfe);

c) textura (modul de aranjare n spatiu): - neorientata (masiva);

- stratificata (straturile fiind alcatuite din aceleasi minerale);

- sistoasa (straturi din minerale diferite).

a1) Roci magmatice. S-au format n urma solidificarii magmei. Functie

de adncimea la care s-a produs solidificarea magmei, aceste roci se clasifica
astfel:
 - roci intrusive (de adncime). Datorita solidificarii lente a magmei se
caracterizeaza printr-o structura holocristalina formata din cristale
mari si textura masiva neorientata. Din aceasta grupa fac parte:
granitele, granodioritele, sienitele, dieritele, gabrourile.

- roci filoniene (de mica adncime). Au luat nastere prin racirea mai
putin uniforma a magmei n apropierea suprafetei litosferei. Din
aceasta cauza sunt alcatuite din amestecuri de cristale de diferite
marimi. Reprezentativ pentru aceste roci este porfirul.

- roci efuzive (de suprafata). Din cauza vitezei de racire mari a

magmei se caracterizeaza printr-o structura hemicristalina (partial
cristalizate si amorfe) sau numai prin structura amorfa. Principalele
roci efuzive sunt: riolitele, dacitele, andezitele, bazaltele.

n timpul eruptiei vulcanilor datorita racirii bruste a lavei si a degajarii

de gaze si vapori se formeaza roci cu structura vitroasa si foarte poroasa,
cum sunt: lavele vulcanice, piatra ponce, cenusele si tufele vulcanice. Aceste
roci se utilizeaza ca materiale de izolare termica, ca agregate usoare sau ca
adaosuri hidraulice.

a2) Roci sedimentare. Dupa geneza se mpart n:

- roci detritice. Sunt formate prin depunerea materialului rezultat n

urma dezagregarii si alterarii altor roci preexistente. Sub actiunea
unor agenti fizici (variatii de temperatura, vnt, nghet), chimici si
biologici rocile preexistente se fisureaza si se sfarma. Bucatile de
roca astfel rezultate pot fi transportate si sedimentate n timpul
transportului. n acest mod se formeaza depozite de granule
necimentate ntre ele rezultnd roci sedimentare necimentate:

grohotisuri (granule cu muchii vii);

prundisuri (granule cu muchii rotunjite);

nisipuri (granule cu diametrul sub 8mm);

prafuri (granule cu diametrul sub 0.05mm);

argile (roci obtinute din degradarea feldspatiilor).

Prin golurile depozitelor de granule pot sa patrunda ape cu diverse substante

dizolvate sau n suspensie, care sa precipite n goluri si sa lege granulele, sa
le cimenteze, rezultnd roci sedimentate cimentate:

breciile (din cimentarea grohotisurilor), pot fi utilizate ca piatra

de ornament;

conglomeratele (din cimentarea prundisurilor);

 gresiile (cimentarea nisipurilor), folosite ca piatra sparta, placi
pentru pavarea constructiilor, pavaje;

loessul (din cimentarea malurilor, prafurilor).

- roci de precipitatie. S-au format prin cristalizari si depuneri de

solutii saturate. Au compozitie mineralogica simpla, predominant
dintr-un mineral. Tipuri:

ghips, folosit pentru fabricarea ipsosului sau ca adaos la cimentul

Portland;

anhidrit (cristalizari din bazine marine n urma evaporarii apei),

folosit pentru fabricarea cimentului;

calcare, folosite pentru fabricarea varului, cimentului, ca piatra

de constructii, placari, mpietruiri, ca agregate;

travertin, folosit ca placi pentru placari exterioare si interioare;

dolomit, folosit ca agregat pentru fabricarea produselor

refractare;

magnezit, folosit la fabricarea produselor refractare.

- roci organogene. Sunt rezultate n urma depunerilor organice

(vegetale, animale). Rocile organogene sunt:

calcare cochilifere, se folosesc ca agregate usoare pentru lucrari

de finisaje exterioare, cat si pentru cele interioare;

diatomitul, folosit ca adaos hidraulic la prepararea liantilor;

tripoli, ca adaosuri hidraulice la prepararea liantilor si la

fabricarea materialelor izolatoare.

a3) Roci metamorfice rezulta prin transformarea rocilor sedimentare si

magmatice (eruptive) care la un moment dat se afla n conditii cu totul
deosebite celor n care s-au format. Textura rocilor este sistoasa. Principalele
roci metamorfice sunt:

- gnaisurile (formate prin metamorfozarea rocilor eruptive), sunt

utilizate la placari de ziduri interioare sau exterioare, la pavaje, ca
agregate;
 - cuartite (formate prin metamorfozarea gresiilor), folosite la
fabricarea produselor refractare;

- marmuri (prin metamorfozarea calcarelor), folosite la placari

interioare si exterioare, scari, pardoseli, mozaic etc.;

- ardeziile (formate prin metamorfozarea argilei), folosite pentru

acoperisuri.

III.Extragerea pietrei naturale

Procedeele de extragere depind de: natura rocii, forma zacamntului,

modul de utilizare.

Dupa forma se mpart n:

- masive (roci eruptive, metamorfice si sedimentare); extragerea se

face manual, pentru roci stratificate, mecanic sau cu explozibil;

- depozite granulare(balastiere), extragerea se face cu excavatoare

sau hidromecanizat.

Piatra extrasa din cariera poate fi folosita n constructii sub forma bruta sau
dupa prelucrare.

IV.Materiale de constructii din piatra naturala

Piatra naturala are o larga utilizare n constructii folosindu-se ca agregate

pentru obtinerea mortarelor si betoanelor, ca matrial de zidarie la lucrari de
finisaje interioare si exterioare, la lucrari de drumuri, cai ferate, etc. Pentru
umpluturi (prismuri descarcatoare), pentru paturi de fundare, pentru filtre.

Dupa modul de exploatare materialele din piatra naturala se mpart n doua

mari grupe:

a) produse de balastiera. Se extrag din depozite naturale de roci sedimentare

necimentate. Se prezinta sub forma de granule de diferite marimi care se
folosesc ca atare sau dupa o prealabila sortare pe fractiuni si spalare.

n mod curent produsele de balastiera sunt denumite agregate naturale grele,

avnd densitatea n gramada n stare afnata si uscata la minim 1200kg/m3.

n functie de marimea granulelor se clasifica n:

- nisip - compus din granule 0/8mm; (nisip fin: 0/1mm, nisip

mijlociu: 1/2mm, nisip grauntos: 2/4mm; 4/8mm), se utilizeaza la
prepararea betoanelor si mortarelor, ca strat filtrant etc.;
 - pietris - compus din granule 8/63mm; poate fi sortat n sorturi:
8/16; 16/31,5; 31,5/63mm; se utilizeaza la prepararea betoanelor
si mortarelor, la lucrari de drumuri;

- bolovani - compus din granule 63/160mm;

- balast - n sorturile 1/31; 0/63mm, folosit la betoane de clase

inferioare.

b) produse de cariera

Din categoria produselor de cariera fac parte:

- piatra bruta - se foloseste sub forma de bucati asa cum rezulta din
exploatarea carierelor; se foloseste la executarea zidariilor, zidurilor
de sprijin, fundatiilor;

- piatra prelucrata:

moloane - blocuri prelucrate pe fetele vazute, folosite pentru

zidarie;

piatra de talil - blocuri de forma regulata cu toate fetele

prelucrate; se utilizeaza pentru zidarii monumentale;

placi de piatra - utilizate la pardoseli si placaje;

detalii de arhitectura - blocuri pentru socluri, trepte, scari;

pietre destinate mbracamintilor si ncadrarilor rutiere: pavele,

calupuri, benduri;

- piatra sparta: este agregat natural sfarmat artificial; se obtine prin

concasarea rocilor; n functie de marimea granulelor deosebim:

filer - marime maxim 0,09 mm, folosit pentru masticuri, betoane

asfaltice;

nisip de concasare - marime maxim 8 mm, folosit pentru

betoane asfaltice, lucrari de drumuri;

savura (0/8 mm) - pentru lucrari de drumuri;

split (8/40 mm) - pentru lucrari de drumuri;

criblura (4/40 mm) - rezultata din dubla concasare a rocilor; se

livreaza n patru sorturi: 4/8 mm, 8/16 mm, 16/25 mm, 25/40
mm; se foloseste pentru betoane asfaltice, lucrari de drumuri;
 piatra sparta - 25/40 mm, 40/63 mm, 63/90 mm; se foloseste
pentru betoane asfaltice, lucrari de drumuri, pentru paturi de
fundatie si prismuri descarcatoare;

piatra de mozaic (0/31,5 mm).

V. Conditii de calitate impuse pietrei de constructii

Rocile din care provin si se extrag materialele de constructie trebuie sa

satisfaca urmatoarele caracteristici:

- sa prezinte structura uniforma si compacta (examinare petrografica

conform normativului SR EN 12407-2002);

- sa fie omogene din punct de vedere al compozitiei mineralogice, sa

nu prezinte tendinte de alterare chimica sau degradare (examinare
petrografica conform normativului SR EN 12407-2002);

- sa aiba absorbtie de apa redusa; sa aiba capacitate de prelucrare

usoara;

- sa aiba rezistenta la uzura mare si uniforma n toata structura.

La piatra naturala se determina urmatoarele caracteristici:

- densitatea, densitatea aparenta, compactitatea, porozitatea

(conform SR EN 1936/2000);

- absorbtia de apa (conform SR EN 1925/2000);

- rezistenta la compresiune si rezistenta la strivire (conform SR EN

1926/2000);

- rezistenta la gelivitate (conform SR EN 12371/2002).