Roci de construcie eruptive: Granitul si Bazaltul Roca este un agregat mineral natural din structura scoarei terestre.

Pentru identificarea rocilor se iau n considerare urmtoarele elemente fundamentale: compoziia mineralogic gradul de cristalizare mrimea cristalelor textura cristalelor dispoziia spaial a componentelor minerale. n funcie de geneza lor, se deosebesc: Roci eruptive (magmatice) roci intrusive, formate prin consolidarea maselor topite de silicai n interiorul scoarei (granit, granodiorit etc); roci efuzive, formate prin consolidarea maselor topite de silicai pe suprafaa scoarei (dacit, riolit etc); Roci sedimentare roci clastice (detritice), formate prin depunerea materialelor rezultate n procesul de dezagregare i de alterare a rocilor de pe suprafaa scoarei i transportate de ctre vnt, ape i gheari: o neconsolidate (nisip, pietri, grohoti etc); o consolidate (gresie, conglomerate, brecii); roci de precipitare, formate prin precipitare chimic n ape marine, lacustre sau de izvoare, (calcar, dolomit, sare etc); roci biogene (organogene), formate prin intermediul organismelor, (crbune, calcar recifal etc); Roci carbonatice Calcarul reprezint 10% din totalul rocilor sedimentare. Majoritatea calcarului se formeaza n medii marine din rmiele fosilizate ale cochiliilor i scheletele micilor organisme care cad pe fundul oceanelor i, n timp, se conpacteaz n straturi sedimentare. Exist 2 tipuri de calcar n care originile sale biologice sunt foarte evidente: coquina, o roc cu granulaie mare, compus din fragmente de cochilii prost cimentate, i creta, o roc poroas, moale, format aproape doar din cochilii i schelete ale creaturilor marine. Roci metamorfice roci de contact (epimetamorfice), formate prin transformarea rocilor existente n condiii de temperatur ridicat ( isturi sericitoase, isturi cloritoase etc); roci cataclastice (mezometamorfice), formate prin transformarea rocilor existente n condiiile unor dislocaii intense ale scoarei terestre (gnaise, amfibolite, cuarite etc). Rocile pot fi folosite n industrie ca: materiale de construcie; materiale abrazive; materii prime ceramice; materie prim la fabricarea cimentului; fondani n siderurgie, etc. Rocile magmatice sau magmatitele sunt roci vulcanice care s-au format prin solidificarea prin rcire a magmei care provine din mantaua superioara (astenosfera) a pmntului. 1

Sunt roci care se formeaz din magm la adncimi mari numite plutonice (denumire dup Pluto) cu un timp de rcire lent, textura rocii fiind faneritica, cu cristale mai mari. Aici se poate aminti granitul, dioritul, sienitul (syenit), gabroul. Culorea acestor roci este direct dependenta de continutul in minerale majore cat si impuritati. Cu ct timpul de rcire este mai scurt, cristalele rocilor magmatice au dimensiuni mai mici (microcristaline). In cazul racirii bruste cristalele sunt complet absente (structura criptocristalina) iar roca are aspectul sticlei (e.g. obsidian). Rocile formate prin consolidarea magmei la suprafata (lava) la suprafa, sunt numite vulcanice, acestea functie de continutul in apa pot avea un caracter mai mult sau mai putin exploziv. In acest caz timpul de rcire este scurt, rocile din aceast categorie vor avea o granulaie fin. Cele mai importante vulcanite sunt: bazaltul, andezitul i trahitul care iau natere prin activitatea de erupie unui vulcan . Granitul (italian granito, granulat) este o roc magmatic masiv, cu granulaie grosolan (cristale cu dimensiunea de civa milimetri), format la adncimi mari (fcnd deci parte dintre plutonite), coninnd n principal cuar, feldspat sau minerale de culoare nchis ca mica. Granitele se formeaz din magma acid bogat n silicai, care vine din adncime (fenomen favorizat de micrile tectonice) i care n apropierea suprafeei pmntului (adncime de sub 2 km) se solidific prin rcire lent n crpturile scoarei avnd uneori un diametru de cteva sute de kilometri; granitele cu o granulaie mai mare se numesc pegmatite. Bazaltul n comparaie cu granitul provine dintr-o magm bazic. Caracteristic pentru granit numit i plutonit sunt adncimile mari unde se formeaz, rocile care se formeaz la adncimi mai mici ca 2 km, sunt numite subvulcanite sau "roci de gang" (steril) n minerit. Deoarece procesul de rcire a magmei are loc la adncimi relativi mari, rcirea magmei se produce lent, cristalizarea mineralelor producndu-se n funcie de punctul lor de topire, de aceea mineralele de culoare nchis cu punct de topire ridicat care au de obicei i o densitate mai mare blend, piroxen se solidific la nceput, urmate apoi de feldspat i cuar. Din aceast cauz n camera sau cuibul de granit vom gsi mineralele cu densitate mai mic ca feldspat i cuar mai aproape de suprafa. Influena temperaturii ridicate a magmei influeneaz rocile vecine care i modific culoarea, (frecvent albstruie) structura formndu-se minerale noi la contactul magmei cu rocile nvecinate, aceste proces de transformare determin formarea de fapt a rocilor metamorfice. Prin micri tectonice ulterioare formrii granitului, sau prin procesele de eroziune i transport a apei, vntului, sunt ndeprtate straturile care acopereau granitul, acesta aprnd la suprafa, fiind supus la rndul lui intemperiilor, razelor solare ce duce la o schimbare a culorii sale ntr-o nuan glbuie, mineralele mai puin dure fiind erodate. Aspectul granitului, este diferit n masa lui se pot vedea cristale de minerale de mrime de civa milimetri, culoarea granitului variaz de la cenuiu deschis pn la albstrui, rou, galben. In compoziia granitului predomin cuarul, feldspatul i minerale de culoare nchis ca 20 40 % ca: glimer,biotit, muscovit mai rar amphibol. Din grupa feldspatelor predomin feldspatul potasic n comparaie cu plagioclastele. Minerale accesorii sunt: Zirconiu, Apatit, Titanit, de asemenea Magnetit, Rutil, Ilmenit sau alte minerale de zcmnt (minerale utile). Granitul este frecvent radioactiv, datorit urmelor de uraniu, rubidiu dar pot fi urme radioactive i n feldspatsau glimer. Granitul era folosit la pavarea trotuarelor, datorit duritii i rezistenei la erodare, intemperii, n construcie la: pavarea strzilor, bordurii trotuarelor cale ferat (terasamente) 2

acoperirea pereilor cldirilor cu plci de granit, la ferestre i ui n grdini la fntni, sau pavaj

Bazaltul este roca vulcanica cea mai abundenta din scoarta terestra, avand o culoare neagra cenusie si fiind constituita din plagioclazi, augit, amfiboli, olivina, silicati de fier si de magneziu. Platourile de bazalt sunt stive groase, cu foarte larga extindere, constituite din lavele de origine profunda, aparute in zonele de expansiune ale scoartei. Se afirma ca prima scoarta terestra a fost alcatuita din bazalt, care s-a transformat la o temperatura de solidificare de 1000 C. Bazaltul, o piatra comuna, utilizat in special pentru confectionarea unor calupuri pentru pavarea strazilor, a devenit o materie prima pentru numeroase utilizari superioare. Astfel, s-a reusit sa se fabrice si hartie din bazalt. Cu ajutorul unei instalatii speciale se trag fire subtiri din bazalt topit. Un strat din aceste fire se impregneaza cu rasini formaldehidice, rezultand un semifabricat asemanator hartiei carbon; in urma unor prelucrari ulterioare se obtine hartie alba. Hartia din piatra are urmatoarele calitati : este de cinci ori mai subtire decat hartia obisnuita, este mai rzistenta, ceea ce permite marirea turatiei rotativelor si nu este sensibila la frig, caldura, umiditate sau la indoire. Bazaltul se mai utilizeaza si la colorarea sticlei, la fabricarea agregatelor cu densitate mare pentru aparatoarele de beton ale reactoarelor nucleare. Prin topire, bazaltul se poate turna in forme metalice, obtinundu-se tevi, mufe, recipiente, captuseli pentru industria cimentului. Acestea sunt de trei ori mai usoare si de doua ori mai ieftine si mai rezistente decat cele confectionate din fonta sau din otel. La noi in tara, zacaminte de bazalt se gasesc la Racos (jud. Brasov), Sanovita, Lucaret (jud. Timis) Zabrani (jud. Arad), etc. La Racos se mai gasesczacaminte de csorii bazaltice. Acestea au luat nastere din larvele expulzate in aer si racite brusc, astfel ca roca a ramas cu numeroase vacuole asemanatoare zgurilor. Din aceste zacaminte se pot extrage blocuri de diferite dimensiuni, foarte usoare, care pot fi utilizate cu succes in constructii, la prepararea betoanelor.