Proiect realizat de:

Rada Cosmin
Banescu Cristian
Cristea George
Manole Alexandru

I. ROCILE SEDIMENTARE de PRECIPITATIE CHIMICA

Formarea componentilor rocilor sedimentare de precipitatie

chimica
Procese chimice
Prin proprietatile sale chimice ( pH, Eh si continutul n gaze
dizolvate) apa constituie un factor esenial n desfasurarea
proceselor de la suprafata Pamntului. Substantele solubile
rezultate n urma proceselor de alterare chimica si biochimica
a rocilor preexistente sunt transportate sub forma de solutii
naturale sau coloidale n lacuri si mari unde, prin
suprasaturare, precipita genernd rocile de precipitatie
chimica.

a. Precipitarea din solutii suprasaturate

Cai de mbogatire a solutiilor marine sau lacustre n diferiti componenti

(Sursa: http://sepmstrata.org/)

b. Alterarea chimica
Principalele procese de alterare sunt oxidarea, carbonatarea si hidroliza
Roci de precipitaie chimica
n funcie de domeniul n care s-au format se pot contura doua categorii:
continentale, formate prin precipitare n endocarsturi (calcarele de precipitaie ce
alcatuiesc speleotemele: stalactitele, stalagmitele, draperiile, etc), precum si tot
cortegiul de roci formate prin recipitare chimica n lacurile continentale din zonele cu
deficit hidric (gipsuri, anhidrite, sare gema, etc);
marine rezultate ca urmare a supraconcentrarii prin evaporare n bazine marine cu
circulatie restrictiva (gipsuri, anhidrite, silvina, carnalit, etc), sau pe alte cai (calcare,
silicolite, etc.)
Rocile reziduale sunt formate ca urmare a alterarii chimice si biochimice si acumularea in
situ a mineralelor greu solubile (bauxite, laterite, soluri).
Clasificarea chimico-mineralogica
n functie de compoziia chimico-mineralogica se disting urmatoarele categorii de roci
de precipitare chimica (pentru rocile scrise cu font rosu: Desene, scheme, foto)
Aluminoase - formate prin acumulare reziduala (bauxitele);
Carbonatitice - calcarele
Clorurice rezultate n urma precipitarii din solutii suprasaturate (sarea gema,
silvina)
Sulfatice - rezultate prin precipitare din ape marine sau lacustre din zone aride
(gips, anhidrit);
Feruginoase - reprezentate mai ales prin limonit si hematit;
Fosfatice - mai rar se formeaza fosforitele.
BIBLIOGRAFIE
http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE
%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf

II. ROCILE SEDIMENTARE ORGANOGENE

Procese biotice
a. n mari si oceane vieuiesc o serie de comunitai de organisme care si
construiesc scheletul, pseudoscheletul sau testul protector din substane
minerale, n special carbonat de calciu (algele,coralii si briozoarele) si
bioxid de siliciu (silicoflagelatele, radiolarii, diatomeele).
Astfel:
prin acumularea in situ a scheletelor coralilor, algelor calcaroase
si briozoarelor se formeaza calcarele recifale (roci bioconstruite), n
stive ce pot ajunge grosimi de mii de metri;
un rol petrogenetic impotant l au diatomeele, radiolarii si
coccolitoforideele, care, prin acumularea testelor, primelor doua,
au generat roci silicolitice de tipul diatomitelor,
menilitelor,radiolaritelor, jaspurilor, iar ultimele au dat cretele (roci de
bioacumulare)
n alte situaii, testele organismelor calcaroase sau silicioase au
fost amestecate cu material epiclastic, lund nastere gresii
lumaselice, lumasele, etc
b. Un alt proces biogen se leaga de activitatea microorganismelor
bacteriene (procese geobacteriene), cu un rol foarte important n
petrogeneza.
Astfel:
bacteriile chimiotrofe cum sunt: ferobacteriile, tiobacteriile,
nitrobacteriile, fosfobacteriile,calcibacteriile, etc, au contribuit la
formarea acumularilor de fier, sulf, nitrai. fosfati, calcare, etc

II. ROCILE SEDIMENTARE ORGANOGENE continuare

Diageneza sedimentelor organogene
procese specifice
Carbonificarea propriu-zisa sau carbonificarea geochimica este un proces
complex n urma caruia turba dupa acoperirea ei cu sedimente, este supusa
unor temperaturi si presiuni care determina cresterea coninutului n carbon si
transformarea ei n carbuni (carbune brun, huila si antracit).
Bituminizarea este procesul de mbogaire n carbon si hidrogen a sapropelului
si transformarea acestuia n hidrocarburi lichide (petrolul) si hidrocarburi
gazoase (gazele naturale)
Rocile organogene sunt formate fie prin
acumularea in situ a bioclastelor si cochiliilor organismelor marine, sau a
detritusului vegetal, rezultnd rocile de bioacumulare (cum sunt falunele,
lumaselele, turbele, carbunii, etc)
prin activitatea unor organisme recifale (corali, briozoare, algele calcaroase,
etc), rezultnd roci de bioconstrucie (asa cum sunt calcarele recifale,
calcarele stromatolitice, calcarele algale,
Rocile organogene sunt clasificate si n funcie de comportamentul lor la
combustie n:
acaustobiolite (roci organogene necombustibile) din care fac parte calcarele
recifale, diatomitele, radiolaritele, spongolitele, etc;
caustobiolitele, reprezentnd rocile combustibile cum sunt turbele,
carbunii, titeiul si gazele naturale
BIBLIOGRAFIE.
1. http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_20102011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20%20PETROLOGIE%202.pdf

ROCILE METAMORFICE
PROCESE SI ROCI METAMORFICE
n urma miscarilor scoartei terestre, o parte dintre corpurile de roci participante
la alcatuirea acesteia sunt scoase din mediul n care s-au format si ajung n
conditii noi de presiune si temperatura, conditii ce determina o serie de
transformari n structura si compozitia acestora, conducnd la o alta categorie
de roci cunoscute sub numele de roci metamorfice.
Totalitatea transformarilor n stare solida, prin care rocile preexistente tind
sa se adapteze la noile conditii de presiune si temperatura se numeste
metamorfism.
n urma acestui proces rezulta rocile metamorfice.
Efectele metamorfismului
schimbarea structurii petrografice fie printr-o rearanjare n spatiu a
cristalelor protolitului, fie prin modificarea formei si dimensiunilor cristalelor;
schimbarea compozitiei mineralogice a protolitului, chimismul global
mentinndu-se constant la protolit si metamorfit;
schimbarea compozitiei chimice globale a protolitului.
Aceste modificari se pot produce individual sau simultan, avnd ca rezultat trei
tipuri de
modificari metamorfice. Astfel:
recristalizare simpla -se modifica numai structura, un exemplu n acest sens l
constituie transformarea unui calcar recifal, prin actiunea temperaturii n
calcar cristalin (marmura);
metamorfismul izochimic - daca structura si compozitia minerala a protolitului
sunt modificate,dar chimismul global ramne acelasi,

PROCESE SI ROCI METAMORFICE

SURSA: http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_20102011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20%20PETROLOGIE%203.pdf

n acest caz,
prin cresterea temperaturii rocile hidratate si pierd apa de constitutie, iar
carbonatii sunt descompusi (rezulta un metamorfism termic prograd).
Prin racire, procesele se petrec n sens invers (rezulta un metamorfism termic
retrograd).
n cazul corpurilor magmatice fierbinti, la contactul acestora cu rocile din jur,
are loc un metamorfism termic de contact, manifestat pe o distanta variabila n
jurul emitatorului de caldura, distanta ce delimiteaza o zona n care au loc
transformari metamorfice, denumita aureola de contact

SURSA:
http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE
%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%203.p

PROCESE SI ROCI METAMORFICE

presiunea litostatica este unul dintre factorii cu atciune generala si

constant crescatore cu adncimea, datorat coloanei de roci situata
deasupra.
presiunea orientata (stressul) - este prin excelena deformaionala,
deoarece actioneaza preferenial, pe o anumita diretcie. Pentru adaptarea
la stress, rocile fie ca se sparg n fragmente ct mai mici, fenomen numit
de cataclazare (rocile rezultate se numesc cataclazite), fie ca
determina reorientarea mineralelor pe direcii paralele cu direcia de
aciune a stress-ului, acestea devenind alungite n sensul de aciune a
forei, pentru a permite o mai usoara alunecare
fluidele - catalizeaza reaciile chimice, crescnd viteza acestora;
reprezinta vectorii care asigura migraia componenilor chimici si se
constituie ntr-un factor de transformare chimica si mineralogica (de ex.
alterarea hidrotermala).

PROCESE SI ROCI METAMORFICE

Clasificarea rocilor metamorfice

Roci cu grad redus de metamorfism, la care protolitul este usor de recunoscut,
motiv pentru care la denumirea rocii initiale se adauga prefixul meta", de ex.
metabazalt,
metagranit etc.;
Roci cu grad avansat de metamorfism care nu pastreaza structura petrografica
a protolitului si, uneori, nici chimismul acestuia. Dintre aceste metamorfite
mentionam:
corneene - roci metamorfice izotrope, microgranulare, diverse din punct de
vedere mineralogic;
skarne - n mod obisnuit roci izotrope alcatuite mai ales din silicai calcici;
marmure formate din cristale mari de calcit;
cuartite - roci predominant cuaritice;
gnaise - roci sistoase alcatuite prevalent din feldspat si mice;
micasisturi - roci sistoase constituite mai ales din mice si cuar;
filite - roci sistoase, fine, alcatuite din filosilicai;
sisturi verzi - roci sistoase formate din albit si un mineral verde (clorit, epidot);
amfibolite - roci sistoase constituite din hornblenda si feldspat plagioclaz;
eclogite - roci cu densitate mare de peste 3,3 g/cm.

BIBLIOGRAFIE
1. http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_20102011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20%20PETROLOGIE%203.pdf