Geneza mineralelor sedimentare

Mineralele sedimentare se formeaza la suprafata scoartei sub influenta agentilor geologici

externi, reprezentati prin oxigen, bioxid de carbon, apa si microorganisme, in urma proceselor de
dezagregare si eroziune mecanica, alterare chimica, precipitare din solutii si fixare de catre
microorganisme.
a) Formarea mineralelor prin procese de eroziune mecanica consta in dezagregarea si
erodarea rocilor magmatice si metamorfice din care se separa minerale rezistente la alterare. In
aceasta situatie nu are loc o modificare a compozitiei chimice a mineralelor ci numai a formei si
marimii. Mineralele astfel formate sunt transportate de ape si depuse in bazine de sedimentare
sub forma de granule de cuart, fluturasi de mica, fragmente de feldspati etc.
In aluviuni apar si minerale utile cum sunt: aurul, platina, diamantul, wolframitul, zirconul,
rutilul, titanul, turmalina.
b) Formarea mineralelor prin procese de alterare chimica
Simultan cu procesul de eroziune mecanica, la suprafata scoartei terestre are loc si un
proces de alterare chimica a mineralelor nestabile, care sub actiunea apei incarcata cu oxigen si
bioxid de carbon sunt transformate in minerale secundare.
ele mai frecvente minerale secundare sunt: caolinitul rezultat in urma procesului de
hidratare a feldspatilor si feldspatoizilor! cloritul format prin transformarea silicatilor
feromagnezieni "biotit, amfiboli, piroxeni)! limonitul rezultat prin hidratarea oxizilor de fier
sau transformarea carbonatilor de fier "siderit) sau a silicatilor feromagnezieni "biotit, piroxeni,
amfiboli, olivina)! sericitul rezultat prin hidratarea muscovitului! gipsul care ia nastere prin
hidratarea anhidritului! serpentinul rezultat prin hidratarea olivinei.
c) Formarea mineralelor in filoane in descompunere.
#iloanele metalifere, in urma procesului de eroziune, a$ung la suprafata %amantului si sunt
supuse proceselor de alterare chimica. %rin acest proces rezulta minerale noi, mai stabile in
conditiile de la suprafata.
&a un filon se disting: zona de oxidatie situata deasupra nivelului hidrostatic, unde
datorita dizolvarii anumitor componente creste continutul filonului in substante minerale utile
"fier, mangan, aur, argint etc.)! zona de cimentatie, care fiind situata sub nivelul hidrostatic,
alterarea nu mai este produsa de apa incarcata cu oxigen si bioxid de carbon, ci de substante cum
sunt acidul sulfuric si sulfatul de cupru, luate in solutie din zona de alteratie. Sub actiunea
acestor substante, filonul se imbogateste secundar in noi elemente minerale, dupa cum rezulta
din reactiile de mai $os:
'nS ( uS)
*
+ uS ( 'nS)
*
blenda covelina
u#eS
,
( uS)
*
+ ,uS ( #eS)
*
calcopirita covelina
-#eS
,
( .*uS)
*
( .,/
,
) + 0u
,
S ( -#eS)
*
( .,/
,
S)
*
pirita calcozina
'ona cea mai adanca a filonului la care nu a$ung apele de infiltratie nu sufera nici o
transformare si se numeste zona primara.
d) Formarea mineralelor prin precipitare din solutii apoase. Sub actiunea apelor de
infiltratie, unele saruri din minerale sunt dizolvate, trec in solutii si sunt transportate de apele
curgatoare in lacuri si bazine marine. 1ici are loc precipitarea acestora, fie prin cristalizare din
solutii suprasaturate, fie prin precipitare sub forma de geluri.
#ormarea mineralelor prin cristalizare are loc mai ales in golfurile mai putin adanci, in
lagunele separate de mari si in lacurile sarate.
ristalizarea depinde de temperatura si concentratia solutiei si are loc in ordine inversa
solubilitatii, adica la inceput vor precipita sarurile greu solubile si apoi sarurile mai usor solubile.
a exemplu de minerale formate prin precipitare, prezentate in ordinea cristalizarii lor, amintim:
calcitul, gipsul, anhidritul, sarea gema, silvina, carnalit etc.
Prin precipitare din solutii coloidale se formeaza o categorie de minerale ce sunt
transportate de apele curgatoare sub forma de solutii coloidale pana in bazinele marine, unde sub
actiunea electrolitilor continuti in apa marilor se coaguleaza transformandu2se in geluri amorfe.
In acest mod se formeaza: limonitul, psilomelanul, opalul etc.
e) Formarea mineralelor de origine organica. 3nele vietuitoare au capacitatea de a
sintetiza anumite substante din apa marilor sau lacurilor. 1stfel, carbonatul de calciu, dizolvat in
apa marii este precipitat de catre bacterii calcaroase sau folosit de alte vietuitoare marine pentru
construirea scheletului sau a cochiliilor.
4intre plantele si animalele care isi formeaza un invelis calcaros, amintim: algele
calcaroase, foraminiferele, spongierii calcarosi, coralierii, brachipodele, lamelibranhiatele,
gasteropodele, cefalopodele, echino-dermele etc. 4upa moartea acestor vietuitoare, casutele
calcaroase se depun pe fundul marilor, se cimenteaza si dau nastere calcarelor organogene,
alcatuite in cea mai mare parte din calcit.
1lte minerale sintetizate de organisme sunt bioxidul de siliciu format sub actiunea algelor
diatomee, a radiolarilor si spongierilor siliciosi.
) alta categorie de vietuitoare ce sintetizeaza diverse minerale sunt bacteriile. 4intre
acestea amintim: ferobacteriile sintetizeaza limonit pe care il depun pe fundul lacurilor!
manganobacteriile sintetizeaza psilomelan! bacterii sulfuroase sintetizeaza sulf!
fosfobacteriile precipita fosfatii din apele marine! azotobacteriile sintetizeaza azotati.
5ot substante de natura organica sunt considerati carbunii si petrolul care iau nastere pe
seama resturilor organice animale si vegetale.