U L

A R
L C
CA ECOPEDOLOGIE
I O N I T A A L E X A N D R A - C AT A L I N A
ANUL II
MD 21
CE ESTE CALCARUL?
CUM SE FORMEAZA?

Calcarul este o rocă sedimentară, dominant organogenă, de

culoare albă, cenușie sau galbenă. Roca este compusă în
special din mineralele calcit și aragonit ambele având
formula chimică CaCO3 (carbonat de calciu). Calcarele se
formează în general din sedimente biogene, dar mai pot
avea o geneză de formare prin reacții chimice sau procese
clastice.
IMPORTANTA
Calcarele au o importanță economică deosebită, fiind folosite ca
materie primă în industria de construcții, sunt rezervoare
naturale de depozitare a petrolului, gazelor naturale, sau este
roca în care au loc procesele carstice, cu formarea peșterilor
acestea fiind locuri de atracție turistică.
CARACTERE GENERALE

Calcarul este o rocă cu foarte multe variante, aceasta se referă nu numai la

procesul de formare a lor, dar și la caracterele rocii, ca aspect, sau utilizare.
Din această cauză există o ramură specială a geologiei Carbonatsedimentologia
care se ocupă numai cu formarea și caracterele tipurilor diferite de calcar.
Termenul de "calcar" este folosit în vorbirea curentă, pe când în limbajul tehnic
sau științific acest termen este utilizat diferențiat.
De exemplu roca masivă compactă va fi numită calcar pe când roca poroasă
este numită cretă în industria de construcții calcarul fiind folosit ca var
nestins, sau varianta cu o structură porfirică este numită marmoră cu toate
că marmorele adevărate din punct de vedere geologic sunt roci
metamorfice.
COMPOZITIE
Calcarul este compus în mare parte din două minerale, calcit și aragonit
ambele fiind din punct de vedere chimic un carbonat de calciu.
Mineralele care mai pot să fie prezente în proporții foarte variabile
sunt argilele (hidroxilicate metalice sau nemetalice ca aluminiu,
magneziu, fier, calciu, potasiu și sodiu), dolomitul (CaMg(CO3)2),
cuarțul, gipsul și alte minerale.
Calcarul care conține un procent ridicat de argile este numita marna.
Calcarul care are în proporții diferite elemente organice în compoziție
este numit calcar bituminos dacă crește procentul de sulf fiind numit
calcar puturos.
FORMARE
Din punct de vedere al modului de formare, există mai multe tipuri de calcar:
Calcare biogene (cea mai mare parte a calcarelor) ce s-au format prin depunere chimică
determinată de procesele biologice ale viețuitoarelor.
Calcare anorganice ce s-au format prin depunere, în urma proceselor chimice, fără
participarea directă a viețuitoarelor, dar care le pot influența aceste procese
Calcare organogene ce s-au format prin acumularea resturilor de organisme calcaroase.
O altă posibilitate a formării depozitelor de calcar este aceea când calcarul prin procesele
de eroziune este transportat de exemplu în stare nedizolvată (calcar sau marmoră)
fiind depus într-un alt loc unde se formează roci sau depozite noi de calcar.
CALCARUL DE NATURĂ BIOGENĂ
In această categorie se pot diferenția calcare formate din depuneri
rezultate din acțiunea microorganismelor (numiți în general microbi,
virusuri, bacterii, ciuperci microscopice, alge sau organisme
unicelulare) sau calcare formate din depunerile scheletelor de corali
(organisme marine din clasa Anthozoa ce trăiesc în general în mările
calde tropicale)
CALCARE REZULTATE DIN PROCESE CHIMICE ȘI
BIOGENE
Acesta ia naștere în apele cu concentrație mare de hidrocarbonat de calciu, care
este mult mai solubil în apă decât carbonatul adăugat ulterior; aceasta este o
reacție reversibilă:

CaCO3 + CO2 + H2O ↔(aq) + 2 3 (aq)

Acesta va fi calciul sub formă de carbonat de calciu, adăugat în apă până la saturație;
sau solubilitatea lui în apă va scădea din diferite motive, carbonatul va precipita și se
va depune, astfel iau naștere rocile numite evaporite (roci care se formează prin
procesele de evaporare a apei) care pot fi: - carbonați, sulfați - halogenați -cloruri. In
mare se pot forma cristale de calcit numai până la adâncimea de 200 de metri, pentru
că la adâncimi mai mari crește presiunea apei și în același timp solubilitatea
dioxidului de carbon care contribuie la solubilitatea crescută a carbonaților în apă.
Similar, cristalele de calcit se pot forma și pe malurile izvoarelor bogate în carbonați,
unde inițial se formează prin precipitare un mâl bogat mineralizat care ulterior se va
transforma în calcar sub formă de travertin.
HABITUS

În general aspectul calcarului este caracterizat prin nuanțe de culoare deschisă,

de cenușiu, cenușiu gălbui.
Prin prezența în compoziția sa a unor minerale considerate străine, ca de
exemplu fier care va da o nuanță roșcată, calcarele bituminoase având
nuanțe de culoare cenușiu închis până la negru.
Modul în care au luat naștere calcarele pot influența aspectul rocii, calcare
compacte sunt cele formate prin procese chimice pe când cele de origine
biogenă pot fi poroase, sau cu urme de fosile.
O formă de calcar extrem de poros este varianta de calcar de apă dulce
travertin, este un calcar poros de culoare gălbuie brună luând naștere lângă
izvoarele cu apă hidrocarbonatate.
FENOMENE CARACTERISTICE
Din cauza solubilității relativ bune a carbonatului de calciu în apă,
calcarul este expus unor procese chimice de descompunere și
distrugere masivă, constituindu-se din soluțiile carbonatate în care
s-a dizolvat roca prin procesele carstice, formarea unei roci cu o
structură specială nouă sub forma stalactitelor și stalagmitelor din
peșteri.
UTILIZARE
Calcarul are o utilizare largă, diferențiată după caracteristicile rocii. De exemplu calcarele cu o
structură compactă, masivă vor fi folosite ca elemente decorative în construcții.
De asemenea calcarul este folosit în industria ceramicii și industria sticlei.
Roca măcinată mărunt este folosită ca amendamente chimice în agricultură pentru reducerea
acidității solului.
Este de asemenea folosit calcarul ca îngrășământ artificial a terenurilor agricole.
Formele pure de calcar sunt folosite pe scară largă de asemenea în industria chimică.
Calcarul cu o structură poroasă, mai ales calcarul format din fosile, joacă un rol de o
însemnătate economică imensă fiind un rezervor natural pentru zăcămintele de petrol și
gaze naturale.
Zăcămintele cele mai mari de pe glob și anume zăcămintele de petrol din peninsula arabică se
află în straturile poroase a unui calcar coraligen, care a luat naștere în perioada cretacică și
jurasică.
RASPANDIRE
În general calcarul este foarte răspândit în natură, fiind întâlnit pe platourile
continentale vechi ca și în munții tineri unde apare mai frecvent.
Cea mai mare parte din calcare se formează în mediul marin, ulterior acesta fiind
ridicat prin mișcările tectonice la suprafață.
Calcarul format pe continente necesită rezervoare vechi de calcar care furnizează
materia primă pentru formarea noii roci calcaroase
În Europa depozite mari de calcar de origine biogenă formate în triasic și cretacic (în
urmă cu câteva sute de milioane de ani) se află în sudul Germaniei, în nordul
munților Alpi și în Europa centrală. In nordul Germaniei sunt frecvent întâlnite
calcare din perioada glaciară transportate de ghețari.
In România depozite mai importante de calcar sunt în regiunile carstice cu peșteri
numeroase, ca de exemplu regiunea Munților Apuseni.
FORME MAI DEOSEBITE DE CALCAR SUNT

Calcarul Fax un calcar coraligen (de pe insula Seeland Danemarca

format în urmă cu 60 milioane de ani)
Stalactitele din peșteri
Travertin, formațiuni calcaroase depuse pe malul unui pârâu
Bavaria (monumente ale naturii)
Calcar selenar (lat. Lac Lunae) este de fapt o depunere de calcit în
peștera Mondmilchloch din Elveția
Terasele de calc formate lângă izvoarele cu apă bogată în carbonat
de calciu din Pamukkale Turcia și Mammoth Hot Springs din
SUA
BIBLIOGRAFIE
https://ro.wikipedia.org/wiki/Calcar
https://www.google.com/search?q=calcare+rezultate+chimic%23&tbm=isch&ved=2ahUKEwivqOGCg8n3AhXF0qQKHeaoDHUQ2-
cCegQIABAA&oq=calcare+rezultate+chimic
%23&gs_lcp=CgNpbWcQAzoHCCMQ7wMQJzoKCCMQ7wMQ6gIQJzoICAAQsQMQgwE6CAgAEIAEELEDOgQIABBDOg
oIABCxAxCDARBDOgUIABCABDoHCAAQsQMQQzoLCAAQgAQQsQMQgwE6BAgAEB46BAgAEBM6BggAEB4QEzoICA
AQCBAeEBM6BggAEAgQHlClBFjJkwFg2JMBaA5wAHgEgAHwAYgBqCaSAQYwLjMzLjKYAQCgAQGqAQtnd3Mtd2l6L
WltZ7ABCsABAQ&sclient=img&ei=ARx0Yu-
jKMWlkwXm0bKoBw&bih=763&biw=1536&rlz=1C1GCEB_enRO804RO804&hl=ro
https://www.google.com/search?q=CALCAR+IN+MARE&tbm=isch&ved=2ahUKEwjnosqzgsn3AhWI7qQKHdnrA1gQ2-
cCegQIABAA&oq=CALCAR+IN+MARE&gs_lcp=CgNpbWcQAzoHCCMQ7wMQJzoKCCMQ7wMQ6gIQJzoFCAAQgAQ6C
AgAELEDEIMBOggIABCABBCxAzoECAAQQzoLCAAQgAQQsQMQgwE6BAgAEB46BggAEAgQHjoECAAQEzoICAAQCB
AeEBM6BggAEB4QE1CBBViGNmD0PWgBcAB4A4AByQGIAcsakgEGMC4yNC4xmAEAoAEBqgELZ3dzLXdpei1pbWewAQ
rAAQE&sclient=img&ei=Wxt0YqeJJYjdkwXZ14_ABQ&bih=763&biw=1536&rlz=1C1GCEB_enRO804RO804&hl=ro
https://www.google.com/search?q=PESTERI+CALCAR&tbm=isch&ved=2ahUKEwjyiIOlgsn3AhVUO-wKHUfHArkQ2-
cCegQIABAA&oq=PESTERI+CALCAR&gs_lcp=CgNpbWcQAzoHCCMQ7wMQJzoICAAQBxAeEBM6BAgAEBM6CggjEO8
DEOoCECc6BQgAEIAEOggIABCABBCxAzoICAAQsQMQgwE6BAgAEEM6CwgAEIAEELEDEIMBOgYIABAIEB46BAgAE
BhQuQVY8zJgyzZoAXAAeASAAagBiAHPFpIBBDAuMjSYAQCgAQGqAQtnd3Mtd2l6LWltZ7ABCsABAQ&sclient=img&ei=
PRt0YrL2BNT2sAfHjovICw&bih=763&biw=1536&rlz=1C1GCEB_enRO804RO804&hl=ro