Calcarul

Calcarul este o roc cu foarte multe variante, aceasta se refer nu numai la procesul de formare a lor, dar si la caracterele rocii, ca aspect, sau utilizare. Din aceast cauz exist o ramur special a geologiei Carbonatsedimentologia care se ocup numai cu formarea si caracterele tipurilor diferite de calcar. Termenul de calcar este folosit n vorbirea curent, pe cnd n limbajul tehnic sau stiintific acest termen este utilizat diferentiat. De exemplu roca masiv compact va fi numit calcar pe cnd roca poroas este numit cret n industria de constructii calcarul fiind folosit ca var nestins, sau varianta cu o structur porfiric este numit marmor cu toate c marmorele adevrate din punct de vedere geologic sunt roci metamorfice.

Compozitie
Calcarul este compus n mare parte din dou minerale, calcit si aragonit ambele fiind din punct de vedere chimic un carbonat de calciu. Mineralele care mai pot s fie prezente n proportii foarte variabile sunt argilele (hidroxilicate metalice sau nemetalice ca aluminiu, magneziu, fier, calciu, potasiu si sodiu), dolomitul (CaMg(CO3)2), cuartul, gipsul si alte minerale. Calcarul care contine un procent ridicat de argile este numita marna. Calcarul care are n proportii diferite elemente organice n compozitie este numit calcar bituminos dac creste procentul de sulf fiind numit stinkkalk (calcar puturos).

Formare
Calcarul ca roc sedimentar poate s fie de mai multe tipuri. Cea mai mare parte a calcarelor este de natur biogen, ceea ce nseamn c este produs de organisme vii, fiind ulterior depus ca sediment.

Calcarul poate s ia nastere si prin procese chimice (care pot fi de asemenea influentate de organismele vii) prin procese de precipitare din apele n care este dizolvat calcarul. O alt posibilitate a formrii depozitelor de calcar este aceea cnd calcarul prin procesele de eroziune este transportat de exemplu n stare nedizolvat (calcar sau marmor) fiind depus ntr-un alt loc unde se formeaz roci sau depozite noi de calcar.

Utilizare
Calcarul are o utilizare larg, diferentiat dup caracteristicile rocii. De exemplu calcarele cu o structur compact, masiv vor fi folosite ca elemente decorative n constructii. De asemenea calcarul este folosit n industria ceramicii si industria sticlei. Roca mcinat mrunt este folosit ca amendamente chimice n agricultur pentru reducerea acidittii solului. Este de asemenea folosit calcarul ca ngrsmnt artificial a terenurilor agricole. Formele pure de calcar sunt folosite pe scar larg de asemenea n industria chimic. Calcarul cu o structur poroas, mai ales calcarul format din fosile joac un rol de o nsemntate economic imens fiind un rezervor natural pentru zcmintele de petrol si gaze naturale. Zcmintele cele mai mari de pe glob si anume zcmintele de petrol din peninsula arabic se afl n straturile poroase a unui calcar coraligen, care a luat nastere n perioada cretacic si jurasic.

Proprietti
Carbonatii sunt sruri ionice de acea la temperatura camerei se prezint sub form solid cristalizat. l de calcarul are culoare alba sau alb-galbuie , aceasta fiind determinat de cationi. Calcarul nu are miros (este inodor). Se dizolva foarte greu in apa.

In general calcarul este foarte rspndit n natur, fiind ntlnit pe platourile continentale vechi ca si n muntii tineri unde apare mai frecvent. Cea mai mare parte din calcare se formeaz n mediul marin, ulterior acesta fiind ridicat prin miscrile tectonice la suprafat. Calcarul format pe continente necesit rezervoare vechi de calcar care furnizeaz materia prim pentru formarea noii roci calcaroase, un astfel de exemplu este formarea travertinului n Turingia.

Efectul asupra mediului

Sub actiunea apei,calcarul este corodat si erodat, luand nastere forme deosebite de relief. Din cauza micrilor tectonice, n pachetele de calcar apar fisuri, fracturi i diaclaze pe care apa se infiltreaz i i incepe munca n subterean. Astfel iau natere peterile.

Bibleografie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Calcar#Fenomene_carstice http://ro.wikipedia.org/wiki/Carbona%C8%9Bi http://www.speotimis.ro/dictionar-speologic/relief-carstic.html Drag a Darius