CUPRINS

Introducere.....................................................................................................................................3
I. Despre marmură........................................................................................................................4
I.1. Scurtă prezentare a rocii metamorfice numită MARMURĂ.....................................................4
I.2. Cum se formează marmura?......................................................................................................6
I.3. Tipuri de mamură …….………………………………………………………………………7

I.4. Utilizarea marmurei.................................................................................................................10

II. Exploatări de marmură..........................................................................................................11
II.1. Zăcământul Rușchița..............................................................................................................11
II.2. Carierele Carrara....................................................................................................................16
Concluzii.......................................................................................................................................21
Bibliografie...................................................................................................................................22

1
 INTRODUCERE

Marmura este o piatră naturală compusă din calcit (CaCO 3) și a fost folosită încă din
Antichitate ca piatră decorativă, având un număr mare de utilizări, precum pavarea pereților și
podelelor, sculptură și multe altele.
Egiptenii și romanii prefereau marmura deoarece avea un design elegant și o longevitate mare
datoritș structurii sale. Marmura putea susține blocuri și coloane foarte mari și în același timp oferea un
aspect superb oricărei construcții.
Astăzi, marmura este folosită pentru crearea blaturilor din bucătărie, plăci pentru podea,
obiecte de decor și alte câteva lucruri – mulțumită proprietăților sale versatile.
Deși denumirea marmurei provine din cuvântul grecesc „mármaros” care înseamnă "piatră
strălucitoare". Marmura se regăsește într-o multitudine de culori și modele. Orice carieră sau sursă
singulară poate produce variații considerabile în ceea ce privește culoarea și venatura marmurei.
În România, cea mai importantă sursă de marmură este zăcământul de la Rușchița. Prin
grandoarea sa, cariera poate rivaliza cu oricare alta de prestigiu din Europa. Fiind exploatat timp de o
sută de ani, zăcământul produce marmură care a ajuns de-a lungul timpului și în cele mai îndepărtate
orașe ale lumii.
Alpii Apuan de deasupra Carrarei arată dovezi ale a cel puțin 650 de situri de carieră,
aproximativ jumătate dintre acestea fiind în prezent abandonate sau lucrate. Carierele din Carrara
au produs mai multă marmură decât orice alt loc de pe pământ.

2
 I. DESPRE MARMURĂ
I.1. Scurtă prezentare a rocii metamorfice numită MARMURĂ
Marmura este o rocă metamorfică, compusă în cea mai mare parte din calcit și obținută prin
metamorfoza calcarului. Din punct de vedere petrografic, marmurele sunt calcare sau dolomite cu
cristale de calcit bine dezvoltate datorită proceselor metamorfice la care au fost supuse. Cele mai
obișnuite culori pentru marmura sunt următoarele: albă, cenușie, gri, neagră și roșie, datorate în
general impurităților conținute (roșu de la sărurile de fier, cafeniu de la cele de mangan, cenușiu de
la grafit etc.), iar venulația se datorează numeroaselor fisuri umplute ulterior cu calcit secundar.
Marmura se formează din calcar sub acțiunea căldurii și presiunii de peste ani în scoarța
terestră. Aceste presiuni sau forțe de presiune determină calcarul să-și schimbe textura și aspectul,
proces numit recristalizare. Materialele fosilizate în calcar, împreună cu minerale, recristalizează și
formează boabe mari, grosiere de calcit.
Impuritățile prezente în calcar în cursul perioadei de recristalizare afectează/modifică
compoziția minerală a marmurei (figura 1). Dintre impuritățile minerale depistate în marmură,
amintim tremolitul, actinolitul, flintul, granatul, biotitul, talcul, fosterite etc. La temperaturi relativ
scăzute, impuritățile de siliciu formează cristale de cuarț. La temperaturi mai ridicate, dioxidul de
siliciu reacționează cu carbonații pentru a produce diopside sau forsterite. La temperaturi foarte
ridicate, mineralele rare de calciu se transformă în marmură. În prezența apei, se pot forma și alte
minerale. Prezența fierului, aluminiului și siliciului poate duce la formarea de hematite și
magnetite.

Figura nr. 1. Diferite tipuri de marmură (www.minikar.ru)

3
 Din punct de vedere al proprietăților chimice, marmurele sunt roci cristaline compuse în
principal din calcit, dolomită sau minerale serpentină, împreună cu alte componente minore care
variază de la origine la origine. Dintre cele mai importante se menționează:
• Var (CaO) : 28-32%
• Cuarț (SiO2) : 30 - 30%
• Peridotit (MgO) : 20 - 25%
• Bauxită (FeO și Fe2O3) : 1-3%
• Pierdere la calcinare (LOI) : 20-45%
Mineralele rezultate din impurități dau marmurei o mare varietate de culori. Marmura cea
mai pură din punct de vedere al calcitului este cea de culoare albă (figura 2). Marmura care conține
hematite sunt de culoare roșiatică, cea care conține limonit este galbenă și cea care conține
serpentine este de culoare verde.

Figura nr. 2. Marmură albă (www.minikar.ru)

Cristalele vizibile din marmură îi conferă o suprafață granulară caracteristică și aspect, dar
există și alte proprietăți utilizate pentru a identifica roca.
Marmura este considerată a fi o piatră tare și dură, chiar dacă mineralul său primar, calcitul,
are doar o duritate Mohs de 3. Marmura poate fi zgâriată cu o lamă metalică.
Densitatea marmurei este cuprinsă între 2,55 și 2,7 kg/cm3. Această rocă este rezistentă la
compresiune, având rezistența de 70-140 N/mm2 și modul de ruptură de 12-18 N/mm2.
Marmura nu poate fi împărțită cu ușurință în foi de dimensiuni egale și trebuie să fie
exploatată cu grijă. Roca se poate sparge dacă sunt utilizați explozivi. Blocurile de marmură sunt

4
exploatate cu mașini care taie șanțuri și care fac găuri în stâncă. Delimitarea unui bloc de marmură
de către mineri se realizează prin trasarea de șanțuri și găuri. Desprinderea blocului se face cu pene
și mașini speciale, blocurile astfel obținute debitându-sa cu fierăstraie la forma și dimensiunea
dorită, după care se finisează și se lustruiesc conform solicitărilor.1
Marmura se clasifică în două categorii principale, domolit și calcit. Marmura calcit este mai
puțin rezistentă la substanțele acide în comparație cu marmura domolit. Porozitatea acestei pietre
naturale este limitată și reduce gradul de deteriorare a efectelor care pot apărea din cauza absorbției
de apă. Porozitatea este redusă în momentul în care marmura este lustruită. Deoarece carbonatul de
calciu este extrem de sensibil la substanțele acide, marmura prezintă un grad ridicat de risc să fie
atacată de substanțele acide. Cu toate acestea, gradul în care marmura este afectată depinde în mod
direct de natura acidului. Lumina poate trece câțiva milimetri prin marmură datorită suprafeței sale
translucide.2

I.2. Cum se formează marmura?

Calcarul, materialul sursă pentru marmură, se formează atunci când carbonatul de calciu
precipită din apă sau când se acumulează resturi organice (scoici, corali, schelete). Marmura se
formează atunci când calcarul experimentează metamorfism, prin fenomenul de blasteză (creşterea
cristalelor în stare solidă, ca urmare a cristalizării izofazice sau reacţiilor metamorfice). 3
De obicei, acest lucru se întâmplă la limita convergentă a plăcii tectonice, dar unele
marmură se formează atunci când magma fierbinte încălzește calcarul sau dolomita. Căldura sau
presiunea recristalizează calcitul în rocă, schimbându-i textura. De-a lungul timpului, cristalele
cresc și se întrepătrund pentru a oferi rocii un aspect caracteristic zaharat, spumant.
Alte minerale din marmură se schimbă și în timpul metamorfismului. De exemplu, argila se
recristalizează pentru a forma mica și alți silicați.
Marmura se găsește în întreaga lume, dar patru țări reprezintă jumătate din producția sa:
Italia, China, Spania și India. Probabil cea mai faimoasă marmură albă provine de la Carrara din
Italia. Marmura de Carrara a fost folosită de Michelangelo, Donatello și Canova pentru sculpturile
lor capodoperă. 4
1
www.marmurasaugranit.ro
2
www.stona.ro
3
Popescu, V. – Suport de curs pentru disciplina: Geologie structurală, 2017
4
www.greelane.com

5
 I.3. Tipuri de marmură

Marmura este asul din mâneca arhitecților și designerilor atunci când vor să construiască
interioare unice, versatile și care să inspire lux. E o alegere populară pentru blaturi, băi, pardoseli
și placaje. Versatilitatea marmurei o recomandă pentru a fi folosită în infinite contexte și tipuri de
construcții.
Există multe tipuri diferite de marmură, fiecare dintre ele cu propriile detalii unice și
utilizări diferite. Marmura este o piatră naturală bogată în calciu, ceea ce înseamna că este în
continuă schimbare, iar cu fiecare utilizare, piesele realizate din marmură vor căpăta din ce în ce
mai mult caracter și personalitate. Pentru cei care doresc să folosească marmura în casa sau în
spațiile lor, o scurtă privire asupra celor mai populare tipuri de marmură ar putea fi utilă pentru
luarea celei mai inspirate decizii.
Marmura de Carrara
Această marmură albă (figura 3) are un aspect curat, cu nuanțe subțiri de gri, fiind printre
cele mai populare și bine cunoscute tipuri în Europa. Poate fi recunoscută după tipul de nervuri
contrastante contra fundalului alb sau gri deschis. Blocurile de marmură albă de Carrara au fost
întotdeauna apreciate în domeniul sculpturii, fapt datorat anumitor caracteristici ale pietrei, cum ar
fi: moliciune, omogenitate și o rezistență destul de mare la fisurare și spargere. În construcții,
printre cele mai potrivite utilizări ale aceastui tip de marmură albă se numără blaturile, șemineele,
pereții dușurilor și podelele.

Figura nr.3. Cariera Carrara de marmură albă (ro.how10.com)

Marmura Emperador
Emperador este o marmură remarcabilă care oferă stil și distincție. Fiind foarte apreciată de
arhitecți și designeri de interior, ei o utilizează la scară largă pentru a crea spații unice,

6
fermecătoare, de o frumusețe imbatabilă. Din punct de vedere vizual, marmura Emperador atrage
atenția datorită tonului său maro închis, cu nervuri neregulate (figurile 4 și 5). Ea poate fi
combinată cu alte materiale în tonuri diferite pentru a obține modele distincte.

Figura nr.4. Marmură Emperador dark Figura nr.5. Marmură Emperador light
(www.stoneadd.com) (www.stonecontact.com)

Marmura Calacatta
Această marmură italiană clasică este una dintre cele mai valoroase dintre marmurile albe.
Avand un aspect mai dramatic decât marmura de Carrara, Calacatta se remarcă printr-un ton cald
alb și un amestec de nervuri de culoare bej sau auriu și gri, care variază în funcție de dimensiune.
Marmura de Calacatta (figura 6) este folosită de obicei pentru blaturi de bucătărie sau baie,
acoperiri pentru șemineu, podele cu gresie mare și plăci de perete.

Figura nr.6. Marmura Calacatta (www.stoneadd.com)

Marmura Thassos
Marmura Thassos este de culoare alb cristal și provine de pe insula Thassos din Grecia.
Această marmură se distinge prin aspectul său aproape strălucitor. Populară chiar și în vremurile

7
străvechi, marmura Thassos (figura 7) este excelentă pentru a reflecta lumina și pentru a face orice
spațiu să pară foarte luminos. Paleta simplă de culori a acestei marmuri o face potrivită pentru
diferite stiluri de design de casă, având capacitatea de a contrasta sau de a completa o schemă deja
existentă.

Figura nr. 7. Marmură Thassos (www.piatraonline.ro)

Marmura Statuario
În marmura Statuario (figura 8) vom regăsi nuanțele subtile de gri, amintind de Carrara, dar
și nervuri albe similare cu cele găsite în plăcile de Calacatta. Această piatră se remarcă prin nuanța
foarte deschisă de alb de fundal, ce o caracterizează, lucru care o face incredibil de valoroasă. În
timp ce Statuario este recunoscută în Italia ca fiind marmura perfectă pentru sculpturile statuetelor,
este, de asemenea, un material extrem de căutat pentru proiecte rezidențiale și comerciale.

Figura nr. 8. Marmură Statuario (www.imperial-marble.co.uk)

Marmura White Himalaya

Această altă marmură grecească, White Himalaya (sau Volakas), are caracteristici similare
cu Carrara. Nervurile din marmura albă Himalaya (figura 9) pot varia de la nuanțe gri și maro până

8
la purpuriu, toate pe același fundal de alb solid. Această marmură face impresie atunci când este
folosită pentru băi, pardoseli și blaturi, panouri de perete și căzi.5

Figura nr. 9. Marmură White Himalaya (www.indiamart.com)

I.4. Utilizări

Majoritatea marmurei este folosită în industria construcțiilor. Marmura zdrobită este

utilizată pentru a construi drumuri, fundații ale clădirilor și paturi de cale ferată. Dimensiunea de
piatră este realizată prin tăierea marmurei în blocuri sau foi. Dimensiunea de piatră este utilizată
pentru a construi clădiri, sculpturi, pavaje și monumente.
Marmura este susceptibilă la ploi acide și la intemperii, așa că se uzează în timp.
Marmura albă este măcinată pentru a face „merlanul”, o pulbere utilizată ca agent de
strălucire și pigment. Marmura sub formă de pulbere, împreună cu calcarul, pot fi utilizate ca
supliment de calciu pentru animale. Marmura zdrobită sau sub formă de pulbere este utilizată în
industria chimică pentru neutralizarea acidului, ca agent de umplere a pilulelor și pentru
remedierea daunelor provocate de acid în apă și sol.
Marmura poate fi încălzită pentru a elimina dioxidul de carbon, lăsând oxid de calciu sau
var. Varul este folosit în agricultură pentru a reduce aciditatea solului.6

II. EXPLOATĂRI DE MARMURĂ

5
www.brownstone.ro
6
www.stona.ro

9
 În întreaga lume, piatra și marmura joacă un rol major în construcția clădirilor și în
sculptură. Printre cele mai renumite cariere de marmură se numără cele aflate la Carrara în
Toscana, Italia; cariera Portland din Marea Britanie, carierele Paros și Pentellic din Grecia și
cariera Rutland din Vermont S.U.A.7
În România, cea mai importantă sursă de marmură este zăcământul de la Rușchița.

II.1. Zăcământul Ruşchiţa

Cea mai mare carieră de marmură din România se aflăa la Munții Poiana Ruscăi (figura
10), județul Caraș-Severin. Cariera Rușchita a intrat în exploatare în 1884. Marmura extrasă aici
este de culoare albă cu nuanțe roz, albăstrui și cenușii, compactă (98,11%), cu structură zaharoidă
măruntă până la mijlocie, calitatea deosebită a acesteia fiind apreciată și peste hotare, fiind
exportată în Franța, Italia, SUA, Germania, Austria, Ungaria, Egipt etc. Pentru realizarea Casei
Poporului - actualul Palat al Parlamentului s-au folosit printre alte materiale 1.000.000 m 3 de
marmură.

Figura nr. 10. Harta Munții Poiana Ruscăi (Kräutner, 1984)

Zăcământul de marmură Ruşchiţa este amplasat la 2 km nord de colonia minieră Ruşchiţa

şi la 25 km nord-est de oraşul Oţelul Roşu şi reprezintă cel mai important şi mai vechi zăcământ de
roci ornamentale din România.
Geologic, zăcământul aparţine unităţii epimetamorfice a masivului Poiana Ruscă,
complexul “şisturilor verzi tufogene”, fiind cantonat într-o structură cutată având forma unui

7
https://francinimarble.com

10
sinclinal strâans, orientat est–vest, marmura fiind prinsă pe flacuri intr-un pachet de roci cristaline.
Grosimea exploatabilă a marmurelor este de cca. 250 m.
Culoarea marmurelor este alb-cenuşie compactă sau rubanată, albă, alb-roză şi roză, iar
structura este masivă, mediu cristalizată (figura 11).

Figura nr. 11. Marmură în cariera Rușchița (http://www.informatii-romania.ro/listing/cariera-

de-marmura-de-la-ruschita/)

Marmura de Ruşchiţa prezintă caracteristici favorabile de utilizare în relaţie cu factorii de

mediu, excepție făcând marmura vărgată cenuşie care, datorită oxidării materialului organic
present în masa rocii, sub acţiunea razelor solare se decolorează.
Zăcământul este afectat de falii şi fisuri, dar sunt multe zone masive unde se pot exploata
blocuri de marmură de calitate superioară.

Caracteristicile calitative:
- densitate = 2,72 - 2,73 kg/dm3
- densitate aparentă = 2,70 – 2,72 kg/dm3
- compactitate = 99,26 – 99,63 %
- porozitate totală = 0,37 –0,74 %

11
- absorbţie de apă în condiții presiune și temperatură normale = 0,12 – 0 21 %
- rezistenţa de rupere la compresiune în stare:
- uscată = 895 - 961 daN/cm2
- saturată = 820 - 903 daN/cm2
- după 25 de cicluri îngheţ-dezgheţ = 750 daN/cm2
- coeficiente de înmuiere = 6,03 – 7,6 %
- rezistenţa la uzură = 0,62 – 0,71 g/cm2
- rezistenţa la şoc mecanic= 40 - 44 daN・cm/cm3.
Marmura de Ruşchiţa se utilizează în principal pentru obţinerea de placaje, dale, trepte,
pentru sculptură, obiecte decorative şi monumente, în construcţii. Ce rămâne de la exploatarea
blocurilor, după o prealabilă măcinare, se folosește la producerea mozaicului, iar micronizată în
industria hârtiei, vopselelor şi a cauciucului.8

Figura nr. 12. Cariera Rușchița (http://www.informatii-romania.ro/listing/

cariera-de-marmura-de-la-ruschita/)
Marmura roz se prezintă sub forma unor fâşii şi a unor pulberi fine, fiind situată în partea
inferioară. Marmura albă se dezvoltă în partea centrală, iar marmura cenuşie în zona de sus a
carierei, aceasta din urmă conţinând impurităţi ca grafit, magnetit, pirită, cuarţ etc.
Calităţile marmurei de Ruşchiţa au fost evidenţiate prima dată de către sculptorul maghiar
Istvan Ferenczi, acesta comparând-o cu celebra marmură de Carrara. Exploatarea zăcământului de

8
https://pdfslide.tips/documents/resurse-nemetalifere

12
marmură de la Ruşchiţa (figura 12) a început la iniţiativa inginerului constructor Johann Biebel,
care a fost şi primul proprietar al carierei. La finalul secolului al XIX-lea, la cariera de la Ruşchiţa
lucrau aproximativ 300-350 de muncitori, iar producţia se ridică la 700 de tone de marmură pe
lună. Exploatarea a fost continuată ulterior de fiul lui Johann Biebel, János. Astfel, în anul 1912
marmura de Ruşchiţa era exportată în 12 state.
Iniţial, exploatarea marmurei s-a făcut în formă de clopot răsturnat, formându-se Cariera
Gropan, care în perioada 1884 – 1960 a ajuns la adâncimea de 130 de metri. Din anii 1960, a
început extracţia în felii orizontale, descendent şi fâşii longitudinale, realizându-se deschiderea
platformelor de extracţie ale actualei cariere.

Figura nr. 13. Casa poporului Figura nr. 14. Parlamentul de la Budapesta
(https://www.dcnews.ro) (www.booking.com)
Din marmura de Ruşchiţa s-au realizat numeroase construcţii atât în România, cât şi în
străinătate, cum ar fi Palatul Băncilor din Viena, Parlamentul de la Budapesta (figura 14), Palatul
Parlamentului din Bucureşti (figura 13), Aripa Nouă a Aeroportului Otopeni – Bucureşti, Muzeul
de Artă Contemporană (figura 15), Palatul Telefoanelor (figura 16), Casino Hotel Marriott (figura
18), Biblioteca Judeţeană Constanţa (figura 17), vulturul din faimosul birou oval de la Casa Albă
etc.9 De asemenea, la restaurarea Domului din Milano în anii ʹ70 ai secolului trecut, s-a utilizat tot
marmură de Rușchița.

9
https:// destepti.ro/cariera-de-marmura-ruschita-caras-severin

13
 Figura nr. 15. Muzeul de Artă Contemporană Figura nr. 16. Palatul Telefoanelor
(www.national.ro) (www.hoteleos.ro)

Figura nr. 17. Biblioteca Județeană Constanța Figura nr. 18. Casino Hotel Marriott
(www.facebook.com) (www.marriott.com)

Proprietarii vestitei Case Capşa (figura 19) din Bucureşti au ales, la rândul lor, marmura
cărăşeană, la fel ca sultanul din Brunei sau Michael Schumacher, căci e considerată a fi una din
cele mai bune din lume.

Figura nr. 19. Casa Capșa

(https://turismistoric.ro)
14
 În prezent, marmura se extrage din două cariere (exploatează în Cariera Veche Gropan şi
Cariera Nouă din Dealul lui Ionel) aflate la o altitudine de 800 de metri în Munţii Poiana Ruscă,
într-o zonă cu pereţi abrupţi şi văi adânci, străbătută de Pârâul cu Raci şi Pârâul Padeşului, care
formează râul Ruşchiţa.10

II.2. Carierele Carrara

Piscurile ce domină Carrara şi Pietrasanta par a fi pătate cu zăpadă. Dar e numai o iluzie.
Petele albe sunt în realitate suprafeţe vaste acoperite cu bucăţi de marmură rămase în urma
lucrărilor de exploatare. Aceşti munţi, care fac parte din Alpii Apuani ai Toscanei, aflată în zona
central-nordică a Italiei, reprezintă o raritate geologică. Ei sunt din marmură! Nicăieri în lume nu
se poate găsi acest material nobil într-o cantitate atât de mare.
Încă din vremuri străvechi omul a extras piatră din aceşti munţi şi a transformat-o în
coloane, plăci, pardoseli şi superbe sculpturi. Bogatele zăcăminte de marmură, experienţa şi
profesionalismul meşterilor locali, precum şi înalta tehnologie folosită i-au atras locului renumele
de centru mondial al marmurei. Pe lângă piatra extrasă din această zonă, în portul Marina di
Carrara se aduce marmură din toate colţurile pământului. Ea e prelucrată în marile ateliere
specializate din zonă şi apoi, exportată peste tot în lume.

Figura nr. 20. Harta regiunii Toscana și localizarea zăcămintelor

de marmură de Carrara (http://www.vacances-location.net)
10
https://www.pressalert.ro/2018/07/marmura-din-banat-rival-pentru-celebra-marmura-de-carrara-istoria-carierei-
aflate-langa-satul-lui-peter-pan-foto/

15
 (www.casevacanzafiumaretta.com )

Vechii romani foloseau piatra la construcţii şi sculpturi. Pretutindeni se ştie că marmura

statuară de Carrara, de culoare albă, este deosebit de frumoasă. În 1505, Michelangelo a venit aici
să-şi aleagă blocuri de marmură de granulaţie fină, fără vinişoare şi fără defecte, din care a sculptat
unele dintre faimoasele sale opere de artă. 11 El a petrecut perioade lungi de timp la fața locului, în
carierele de marmură din Carrara și Pietrasanta, unde nu numai că a ales marmura și a dat ordine
precise cu privire la dimensiunile și formele blocurilor de piatră, ci chiar s-a preocupat de
construirea de drumuri pentru a transporta piatra. Michelangelo a menținut contracte cu numeroși
pietrari care se ocupau de ”excavarea” în blocurile de marmură (cavatori), cei care se ocupau de
tăierea blocurilor de marmură (scarpellini), precum și celebri sculptori.

Figura nr. 22. Interiorul carierei de marmură de Carrara

(www.bluepearlstone.com)

11
https://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/lp-m/102004688

16
 Majoritatea operelor sale, în special statuia lui David (figura 23) și Pieta (figura 24) au fost
extrase din cariera de marmură Carrara.

Figura nr. 23. Statuia lui David Figura nr. 24. Pietá
(www.bluepearlstone.com) (https://ro.wikipedia.org)

Marmura provenită de aici a fost folosită pentru construirea și amenajarea numeroaselor

monumente de pe tot mapamondul: monumentul Victoria din Londra (figura 25), monumentul
Păcii din Washington (figura 26), catedrala Manila din Filipine (figura 27), moscheea Seic Zayed
din Abu Dhabi (figura 28) etc. 12

Figura nr. 25. Monumentul Victoria Figura nr. 26. Monumentul Păcii
(https://en.wikipedia.org) (www.flickr.com)

12
www.piatraonline.ro

17
 Metodele antice de exploatare au rămas în mare parte neschimbate secole la rând. Pene de
lemn erau strategic introduse în fisurile naturale sau în adânciturile săpate în rocă de lucrători.
Când se turna apă pe ele, penele se umflau, iar din bloc se desprindea o bucată de marmură. Pe la
mijlocul secolului al XVIII-lea, în lucrările de exploatare a început să se folosească explozibilul.
Dar prin această metodă se distrugea prea multă piatră, astfel că doar cel mult o treime din ea mai
putea fi folosită. Uriaşele bucăţi de marmură abandonate — acele pete ce seamănă cu zăpada —
sunt o mărturie a metodelor folosite în vremuri demult apuse.

Figura nr. 27. Catedrala Manila (https://commons.wikimedia.org)

Transportarea monoliţilor pe pante abrupte cu ajutorul săniilor şi al funiilor era o muncă

periculoasă. Ruperea unei funii ce trăgea sania era moarte sigură pentru şeful echipei, care stătea
chiar în faţa blocului de piatră pentru a dirija operaţiunile. Iar dacă altcineva din echipă era lovit de
funie, şansele de supravieţuire erau minime, pentru că lovitura era cumplită.
Metodele moderne sunt, fără îndoială, diferite. Ferăstraie mecanice taie plăci de marmură,
iar alte maşini le şlefuiesc. Odinioară, ambele munci erau efectuate manual.
Fabricile din localitate transformă materialul de construcţie într-o gamă largă de produse:
dale, elemente de structură, plăci exterioare folosite ca ornament etc. Marmura de Carrara a fost şi
este folosită în principal în construcţii.

18
 Unele ateliere produc la comandă materiale pentru pardoseli şi accesorii pentru amenajări
interioare sau de exterior. Altele se specializează în realizarea de cămine frumos ornamentate,
obiecte sanitare, de mobilier ş.a. Produsele din marmură colorată şi cu modele frumoase vor
împodobi pe tot globul pieţele, instituţiile publice sau clădirile particulare, deci şi locaşurile de
cult, muzeele, mall-urile, aeroporturile şi zgârie-norii.11

Figura nr. 28. Moscheea Seic Zayed (https://new.siemens.com)

19
 CONCLUZII

Marmura oferă un rafinament pe care nicio altă piatră naturală nu îl oferă, de acea aceasta
este și a fost preferata de cei mai mari sculptori.
Cel mai important dintre sculptori a fost Michelangelo care a realizat numeroase sculpturi
care au avut ca prim material marmura. Unul dintre calitățile necontestate ale marmurei este
aspectul unic al fiecărui bloc de marmură, care face fiecare lucrare specială.
În prezent prelucrarea marmurei s-a ușurat datorită tehnologiei, însă frumusețea
pardoselilor și a monumentelor din marmură a rămas neschimbată.
Deși are un cost mai ridicat comparativ cu alte pietre, marmura le eclipsează pe toate
datorită texturii și a modelelor diversificate.
Marmura se regăsește în ziua de azi în multe locuințe, fiind mai accesibilă acum decât în
antichitate, astfel putem decora locuința cu blaturi, glafuri, scări și pardoseli din marmură.
Marmura este unul dintre materialele naturale care combină cu măiestrie atât partea estetică
cât și partea funcțională. Nu este doar o piatră care conferă aspectului estetic o notă unică și
elegantă, ci este piatra naturală care sporește rezistența.

20
 BIBLIOGRAFIE
1. Popescu, V. – Suport de curs pentru disciplina: Geologie structurală, 2017
2. Kräutner, H. G. - Munţii Poiana Ruscă. Ghid touristic, Editura Sport-Turism Bucureşti,
1984
3. www.marmurasaugranit.ro
4. www.stona.ro
5. www.greelane.com
6. www.brownstone.ro
7. https://francinimarble.com
8. https://pdfslide.tips/documents/resurse-nemetalifere
9. https:// destepti.ro/cariera-de-marmura-ruschita-caras-severin
10. https://www.pressalert.ro/2018/07/marmura-din-banat-rival-pentru-celebra-marmura-de-
carrara-istoria-carierei-aflate-langa-satul-lui-peter-pan-foto/
11. https://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/lp-m/102004688

Imaginile au fost preluate de pe următoarele situri:

1. www.minikar.ru
2. ro.how10.com
3. www.stoneadd.com
4. www.stonecontact.com
5. www.piatraonline.ro
6. www.imperial-marble.co.uk
7. www.indiamart.com
8. http://www.informatii-romania.ro/listing/cariera-de-marmura-de-la-ruschita
9. https://www.dcnews.ro
10. www.booking.com
11. www.national.ro
12. www.hoteleos.ro
13. www.facebook.com
14. www.marriott.com
15. https://turismistoric.ro
16. http://www.vacances-location.net
17. www.casevacanzafiumaretta.com
18. www.bluepearlstone.com
19. https://ro.wikipedia.org
20. https://en.wikipedia.org
21. www.flickr.com
22. https://commons.wikimedia.org
23. https://new.siemens.com

21