coarţa terestră este alcătuită din roci formate din unul sau mai multe minerale.

Rocile
variază mult datorită proceselor geologice de milioane de ani, ca eroziunea, erupţiile
vulcanice, dezagregarea sau depunerea de sedimente, ce au influenţat proprietățile
rocilor.
 
 
 
Clase de minerale. Prezentare detaliată (15)
 
Scurtă prezentare a rocilor

Precum am menţionat şi anterior, rocile sunt compuse din unul sau mai multe
minerale. În funcţie de mineralele din care sunt compuse, rocile au anumite
proprietăți fizice şi chimice. Proprietăţile rocilor sunt influenţate şi de modul lor de
formare. Astfel după modul de formare rocile sunt de trei tipuri: magmatice,
sedimentare şi metamorfice.

Rocile magmatice se formează prin răcirea şi solidificarea magmei ieşite la

suprafaţă. Rocile sedimentare se formează prin depunerea sedimentelor şi
transformarea ulterioară a acestora prin eroziune şi dezagregare. Rocile
metamorfice se formează prin transformarea rocilor sedimentare şi magmatice,
datorită temperaturii şi presiunii, aceşti factori putând varia de la o rocă la alta.

Rocile magmatice, pe scurt

Rocile magmatice, precum am menţionat şi anterior, se formează prin solidificarea

magmei, ieşită la suprafaţa sau în straturile superioare ale scoarţei terestre. La
rândul lor rocile vulcanice se clasifică în roci efuzive (vulcanice) şi intruzive
(plutonice). Rocile efuzive sunt acele roci, care se formează în urma solidificării
magmei la suprafaţa scoarţei, de obicei se formează ca urmare a erupţiilor
vulcanice. Rocile intruzive se formează ca urmare a solidificării magmei în straturile
superioare ale scoarţei.
 Prin solidificarea lavei vulcanice se formează rocile vulcanice efuzive.

Magma este o materie de consistenţă vâscoasă, care provine din astenosferă,

învelişul aflat între litosferă şi nucleul Terrei. Aceasta pătrunde prin crăpăturile
scoarţei şi se ridică la suprafaţă. Din cauza scăderii temperaturii, pe parcursul
urcării, magma se solidifică. O parte din magmă se solidifică în crăpăturile scoarţei,
formând rocile intrusive sau plutonice, iar o parte iese la  suprafaţa scoarţei formând
rocile efuzive. Magma ieşită la suprafaţa scoarţei se numeşte lavă. Ieşirea magmei
la suprafaţa scoarţei are loc prin rifturi şi prin vulcani. Rifturile sunt şanţuri adânci ale
litosferei care despart plăcile tectonice între ele.
 

Lava conţine în special topituri de silicaţi, cărora li se adaugă gaze rare, dioxid de
sulf, dioxid de carbon sau amoniac. Propietăţi importante ale rocilor magmatice,
precum structura şi textura sunt influenţate de către timpul de solidificare al magmei.
Exemple de roci magmatice sunt granitul, bazaltul, pegmatitul, gabroul sau dioritul.

Rocile sedimentare, pe scurt

Rocile sedimentare se formează prin depunerea de sedimente şi compactizarea

acestora datorită presiunii. Sedimentele formate prin eroziune şi dezagregare sunt
transportate de către ape şi de către vânt şi sunt depuse în straturi succesive.
Sedimentele aflate la baza acestor strate se compactizează datorită presiuni
exercitate de către straturile superioare, formând astfel rocile sedimentare. Stratele
de sedimente sunt supuse diferiţilor factori, care influenţează propietăţile rocilor
sedimentare. Rocile sedimentare sunt de obicei tari, dar sfărâmicioase. Dintre rocile
sedimentare amintim: gresiile, calcarul şi argilele.

Rocile metamorfice, pe scurt

Rocile metamorfice se formează prin transformarea rocilor sedimentare şi

magmatice, datorată schimbărilor de presiune şi temperatură. Majoritatea rocilor
metamorfice se formează adânc în scoarţa terestră, unde temperatura şi presiunea
au valori ridicate. Presiunea puternică transformă rocile sedimentare în roci şistoase.
Şisturile sunt roci dure compuse din planuri paralele de minerale, cu aceeaşi
orientare în masa rocii. Căldura şi temperatura combinate determină formarea unor
ansambluri de noi minerale şi astfel textura originară a rocii este transformată într-o
textură metamorfică.

Meteoriţii
Pe lângă cele trei categorii de roci descrise anterior, magmatice, metamorfice şi
sedimentare pe Terra există şi roci provenite din spaţiul cosmic, meteoriţii. Meteoriţii
sunt alcătuiţi din rocă, metal sau rocă combinată cu metal. Mărimea lor variază de la
cea a unui fir de praf până la cea a unor agregate masive, grele de sute de
kilograme. Meteoriţii conţin peste 310 minerale, unele dintre acestea neexistând pe
Terra.

Rocile magmatice

Rocile magmatice alcătuiesc, alături de cele metamorfice, cea mai mare parte a
Terrei, nucleul fiind singurul lipsit de acest tip de rocă (fiind alcătuit din fier şi nichel).
Aceste roci se formează prin răcirea şi cristalizarea topiturii de silicaţi (magmei). Pot
fi clasificate în funcţie de proporţia de oxid de siliciu şi fier-magneziu, de granulaţie
sau de culoare. În continuare vom studia câteva exemple roci magmatice precum
granitul, gabroul sau bazaltul.

Granitul
Origine: intruzivă
Granulaţie: mare
Culoare: roşu-alb, verde pal-albastru, gri-negru

Granitul este o rocă dură, rezistentă la eroziune, care se se formează la adâncimi de

aproximativ 2 km. Este compus în principal din minerale bogate în  oxid de siliciu
precum cuarţul, feldspatul, mica şi amfibolii. Conţine aproximativ 70% oxid de siliciu
şi peste 10% cuarţ şi prezentă cristale mari. În general, compoziţia chimică a
granitului nu variază, cu excepţia porţiunilor de la marginea intruziunilor granitice
unde se găsesc blocuri denumite xenolite, derivate din rocile învecinate.
 Feldspatul, mineral din clasa silicaţilor, foarte răspândit în scoarţa terestră.
 

Culoarea granitului variază de la alb la roşu, verde pal sau albastru, chiar şi negru în
funcţie de culorile mineralelor şi de textură. 
Granitul este utilizat la pavarea străzilor, la construcţia de fântâni, la decorarea
pereţilor cu plăci de granit,  precum şi pentru scările interioare, podele etc.

Gabroul
Origine: intruzivă
Granulaţie: mare
Culoare: gri-negru

Denumit după un oraş din Toscana, de către geologul Christian Leopold Von Buch,
gabroul este o rocă plutonică, cu un procent ridicat de minerale închise la culoare
precum  piroxenul şi olivine. Conţine în proporţii mari feldspaţi. Gabroul i-a  naştere
la aproximativ 5 km sub scoarţa terestră, printr-un proces lent de solidificare a
magmei.
 Geologul Christian Leopold Von Buch, personalitate importantă a geologiei pune
bazele statigrafiei şi efectuează cercetări importante în domeniul vulcanismului şi a
paleontologiei (ştiinţa fosilelor).

Bazaltul