Dupa felul cum s-au format (sub raport genetic) se deosebesc trei grupe mari:

— roci eruptive sau magmatice, datorite activitatii interne a Pamintului;

— roci metamorfice, datorite schimbarilor profunde pe care le sufera rocile sedimentare si eruptive; etc.

— roci sedimentare, datorite alterarii si distrugerii altor roci.

Clasificarea rocilor. Caractere mineralogice și geomorfice

- După felul cum s-au format (raport genetic)

1. Roci eruptive sau magmatice, datorite activității interne a Pământului
Clasificare
-roci intruzive (abisice sau plutonice), când magma se consolidează în interiorul scoarței pe
încet și la presiune mare, astfel încât cristalizarea mineralelor s-a făcut în întregime, dând
naștere structurii holocristaline
*Sunt omogene și masive, holocristaline, nealterate, ele sunt impermeabile și au
rezistență mare.
Cel mai reprezentativ este GRANITUL. Condiționează un relief cu forme pronunțate, cu
văi înguste și pereți abrupți, văi cu caracter de defilee.
-roci filoniene (hipoabisice sau subvulcanice), când magma s-a răcit aproape de suprafață, ca
structură sunt tot holocristaline
*sunt reprezentate prin pegmatite, aplite și lamprofire, care apar în cadrul altor roci
(intruzive, cristaline) pe fâșii înguste, puse în evidență prin microforme caracteristice, în
special dyke-uri, bariere,etc
-roci efuzive (de suprafață sau vulcanice), când magma s-a răcit brusc la suprafață și la
presiune mică, ele au o structură hemicristalină sau amorfă, compusă din minerale slab
cristalizate și sticlă.
*Ocupă suprafețe destul de întinse și ele sunt mai rezistente la acțiunea proceselor
externe. Datorită fisurilor, rocile efuzive devin permeabile, iar prezența golurilor din
învelișurile de lave le mărește această proprietate.
-Andezitul- rocă compactă
-Bazaltul – rocă compactă
-Riolitul, dacitul și trahitul

Din cele expuse rezultă următoarele - o magmă poate da naștere la toate tipurile de roci
amintite mai sus dacă se află în condiții diferite de răcire, orice rocă intruzivă are un
corespondent într-o rocă efuzivă, și între structurile principale ale rocilor magmatice există
numeroase variante de trecere de la una la alta.
Din punct de vedere mineralogic, cele mai importante care compun rocile magmatice sunt
cuarțul, feldspații, micele, piroxenii, amfibolii, etc.
Cuarțul (SiO2) este un bioxid de siliciu cristalizat sau amorf. Acesta poate fi-
-incolor (cristalul de stâncă)
-violet (ametistul)
-galben (citrinul)
-negricios (cuarțul fumuriu)
-alb (cuarțul lăptos)
Cuarțul nu poate fi distrus de către agenții atmosferici.
Calcedonia (SiO2) face parte din grupa siliciu, o varietate criptocristalică, opacă, foarte
variată la culoare. (agatul)
Feldspații sunt silicați de aluminiu, cu potasiu, sodiu sau calciu.
-feldspații potasici sau ortoclazi
-ortoza – albă, galbenă sau roză și se utilizează în ceramică și în industria sticlei
-microclinul
-sanidina
-feldspații calcosodici sau plagioclazi ( albitul și anortitul) sunt folosiți în ceramică
Feldspații, în general, se alterează sub influența apei încărcate cu bioxid de carbon,
formând caolinul, folosit în ceramică.
Mica reprezintă un silicat hidrat de aluminiu, potasiu sau sodiu – o masă solzoasă de
culoare albă (mica albă sau muscovitul) sau neagră (mica neagră sau biotit). Ea apare de obicei
sub formă de fluturași de diferite dimensiuni și este puțin rezistentă.
Mica neagră apare frecvent în rocile magmatice ( granit, sienit), precum și în șisturile
cristaline (gnaise, micașisturi). Prin alterare, aceasta trece în clorit.
Mica albă este mai frecventă în șisturile cristaline (gnaise, micașisturi) și mai rar în rocile
magmatice (granite).
Piroxenii și amfibolii sunt silicați în care hidrogenul acidului metasilicic este înlocuit prin
diferite metale.
Piroxeni –
-augitul – de culoare neagră sau verde-închis, în rocile efusive (bazalt, andezit)
-hisperstenul – roșcat, galben sau verzui
Amfiboli –
-hornblenda – de culoare verde sau brună și frecvență în rocile magmatice, granit,
sienit, gabbrou, și în șisturile cristaline
-riebeckitul- culoare neagră, se află în granitul de Turcoaia și azbestul, un amfibol
fibros de culoare albă, cenușie sau verzuie.
Olivina face parte din grupa peridotiților. Este amorfă, gălbuie-verziue sau gălbuie-
măslinie și se întâlnește frecvent în roci magmatice, bazice (gabbrouri, bazalte, diabaze).
Cuarțul, feldspații și feldspatoizii – minerale bogate în siliciu, culori deschise și se numesc
elemente albe, leucrocrate sau sialice.
Biotitul, amfibolii, piroxenii, olivina – elemente mineralogice bogate în fier magneziu, culori
închise și se numesc elemente negre, melanocrate sau femice.
În geomorfologie, rocile eruptive sunt importante prin rezistența lor mai mare sau mai
mică la alterare și eroziune.
Rocile eruptive sunt insolubile, iar cele nefisurate sunt impermeabile, datorită masivității
lor.
Un rol foarte important în modul de comportare al rocilor eruptive la acțiunea proceselor
externe îl are gradul de rezistență chimică a mineralelor componente.
 - Rocile piroclastice, aglomeratele și tufurile vulcanice se întâlnesc destul de des în podișurile
vulcanice, cum sunt cele de pe latura de vest a munților Căliman, Gurghiu și Harghita. Acestea
aparțin în același timp și rocilor sedimentare, după mediul de depunere, așa cum se va vedea mai
departe.

Rocile metamorfice
Def: Rocile metamorfice formeaza a doua mare grupa si ele au rezultat din transformarea atat a rocilor
eruptive cat si a celor sedimentare, ca urmare a presiunii si temperaturii mari din interiorul Pamantului,
de la 10-15 km adancime. Acest process este denumit metamorphism, iar rocile rezultate se numesc roci
metamorfice.

Metamorfismul este de doua feluri: metamorfism de presiune (dinamo-metamorfism) si metamorfism

termic (de contact.

Metamorfismul de presiune se produce in timpul fazelor de orogeneza (metamorfism dinamic), precum

si atunci cand rocile scufundate la mare adancime sub greutatea unor mase groase situate deasupra
(metamorfism litostatic). Datorita presiunii mari, rocile se dispun in fete paralele, capatand astfel o textura
sistoasa.

Toate mineralele componente se cristalizeaza, iar rocile rezultate se numesc sisturi cristaline sau
cristalofiliene ( adica roci sistoare si cristalizate), care cuprind: gnaise, micasisturi, cuartite,filite etc.

Sisturile cristaline se impart in doua grupe:

1. Prasisturi – rezultat prin metamorfozarea rocilor sedimentare

2. Ortosisturi – rezultat prin metamorfozarea rocilor eruptive

Dinamometamorfismul (raport conditii ce temperatura si presiune care cresc de sus in jos) cuprinde trei
zone:

- Epizona: partea superioara, temperatura sub 200 C, prezenta sisturilor cloritoase, sercitoase,
grafitoase, talcoase, filite etc.
- Mezozona: partea de mijloc, cu temperatura intre 200 si 400 C, micasisturi, sisturi amfibolitice,
amfibolite
- Catazona: partea cea mai adanca, temp. Intre 400 si 700 C, cu gnaise, orto si pargnaise.

Metamorfismul termic (de contact) se produce atunci cand are loc o eruptie de magma. Valdura mare
si gazele care se degaja in jurul masei topite transforma rocile din apropiere si determina in preajma
rezervorului magmatic o zona denumita aureola de contact.

Corneenele: - se formeaza pe seama argilelor, calcarelor etc. – duritate foarte mare

R. metamorfice prezinta atat caractere specifice rocilor sedimentare (strate bine distincte), cat si
caractere specifice rocilor eruptive (cristale destul de mari).

Datorita caracterelor lor fizico-chimice, rocile metamorfice se diferentiaza insa de cele ruptive si
sedimentare, lucru valabil si pentru relieful dezvoltat pe ele.
Mineralele care se intalnesc: granatii, epidotul, cloritul, sericitul, talcul, distenul, andaluzitul etc.
Formate in timpul proceselor de metamorfism. Se mai intalnesc si minerale provenite din rocile
eruptive si sedimentare (cuartul, micele, feldspatii, amfibolii si piroxenii).

Gnaisele:

- roci asemanatoare cu granitele (construite din feldspat, cuart si mica neagra)

- textura sistoasa
- rezistenta mare la alterare (mai mult cuart)
- sunt de 2 feluri: ortognaisele (origine eruptiva) si paragnaisele (origine sedimentara)

Micasisturile:
- nu contin feldspati
- prezinta o sistuozitate pronuntata => se desfac usor in placi.
- Se altereaza usor sub actiunea apelor datorita biotitului =>masa argiloasa eluvio-deluviala
- feluri: micasisturi muscovitice, biotitice, cu doua mice, cu granati

Amfibolitele
- culoare verde inchis, negricioasa
- alcatuite din hornblenda verde, feldspati plagioclazi, cuart, biotit, coizit, epidot, granati, piroxen
- textura masiva
- provin din metamorfozarea unor intercalatii marnoase

Sisturile amfibolice
- apropiate de amfibolite
- culoare verzuie
- textura sistoasa
- compozitie asemanatoare cu amfibolite excempie cuartul participa mai larg in dauna feldspatilor.
- Provin din metamorfozarea unor complexe argilo-marnoase

Sisturile cloritoase si talcoase

- Textura sistoasa
- Culoare si compozitia difera
- S. Cloritoase sunt de culoare verde, diferite nuante si sunt alc. Din clorit, cuart, grafit, sericit
- S, talcoase au culoarea alba-verzuie, luciu mat si sunt grase la pipait, constituite din talc

Filitele
- Roci de epizona ce provin din sisturile argiloase
- Culoare alba sau alba-argintie
- Alc. Din sericit si cuart

Sisturile grafitoase
- Culoare cenusie-negricioasa care depinde de continutul on grafit.
- Alc. Din grafit, cuart, sericit,clorit,turmalina
 - Provin din metamorfozarea substantelor carbunoase

Calcarele cristaline (marmurele)

- Pure (constituite din calcit) si impure ( se adauga cuartul, talcul. Cloritul etc.
- Culoare alba, roza-cenusie, neagra sau verzuie
- Conditioneaza formarea reliefului carstic mai ales pe trepte si chei

Cuartitele cristaline
- Provin din sedimente cuartoase, gresii si nisipuri metamorfozate
- Cuartul formeaza masa principala dar mai cuprind si biotit, epidot, granati, hematit, grafit etc.
- Cele mai dure roci cristaline mai ales cand sunt rezultate din metamorfozarea gresiilor cuartoase
- Dau relieful pronuntate care se disting prin masivitatea formelor lor.

ROCILE SEDIMENTARE
Rocile sedimentare reprezinta a treia grupi mare. Acestea s-au format din distrugerea (erodarea)
rocilor preexistente din cuprinsul uscatulul, de catre agentii externi (rauri, valuri, ghetari, vanturi etc.), fie
din de punerea materialelor rezultate, in mari, lacuri sau chiar pe uscat, fie din acumularea resturilor de
plante sau animale in medii diferite. Pe tetritoriul tarii noastre ele ocupa cele mai mari suprafete.

In cuprinsulor lor se intalnesc minerale variate, atat din domneiul rocilor preexistente erodate(
magmatice, metamofrifce) cat si minerale noi, specifice, formate in procesul de diageneza, dupa modulol
lor de formare se disting patru categorii de roci sedimentare, roci detritice, roci precipitatie chimica, roci
organogene si roci deziduale.

1. Rocile detritice( clastice). Acestea sunt constitutie din sfarmaturi forate variate ca dimensiuni,
provenienta si in cee ace priveste felul cum sunt legate intre ele
Dupa marimea particulolor constituent se disting mai multe categorii de roci detritice
- Psefitice, in care mai mult de jumatete din sfaramaturi au diametrul mai mare de 2 mm si care
pot ajunge pana la blocuri care depasesc 1m
- Pasmitice (nisipoase) cand majoritatea particuloer au dimensi intre 2 si 0.1 mm
- Roci peltitice cu particulele componente sub 0.01mm categorie in care intra argilele.
In geomorfologie interseaza mai ales aceste doua categorii din urma in sensul ca rocile
afanate sunt mai usor de erodat si tarnsportat sub actiunea proceselor externe, iar cele cimentate
dau forme de relief mai expressive cu aspect de credere abrupturi, vai inguste etc. datorita
rezistentei lor mai mari la eroziune .
a) Rocile detritice necimentate sau afanate sunt alcatuite din sfarmaturi cu bobul mare
sau fin. Din grupa acestora fac parte bolovanisurille si grohotisurile, nisipurile si
pietrsurile, praful si malurile.
 b) Rocile detritice cimentate sunt acatuite din tot felul de sfaramaturi de la bucatile cele
mai mari la cele mai fine, legate de un ciment care poate fi silicios sau calcaros.

Dupa compozitia cimentului si a particulelor componente se disting o serie de tipuri din aceste
roci dintre cele mai importante sunt conglomeratele breciile si gresiile.

Conglomeratele si breciile, primele provin din cimentarea bolovanisului si a pirtrisului transporat

de ape iar breciile din dimentarea grohotisurilor.

Conglomeratee se intalnesc in Romania in formatiuni de varsta diferita (de exemplu

conglomeratele de Bucegi, de varsta aptiana, conglomeratle de Slatioara de varsta ecocena etc)

Breciile apar mai ales in jurul masivelor de sare find rezultate din cimentarea sfarmaturilor
provocate de stapungerea stratelor de catre aceste masive(breccia sari)

Gresiile sunt roci cimentate cu boul mic sua nisipuri cimentate. Dupa natura cimentukui se
deosebesc, gresii calcaroase gresii silicioase gresii feruginoase etc. Ele se formeaza depozite pe suprafete
mari in Carpatii Orientali si Subcarpatii. Cele mai cunoscute sunt gresia de Tarcau si gresia de Kliva, din
Carpatii Orientali.

c) Rocile aleuritice sunt alcatuite din particule cu dimensiuni intre 0.1 si 0.01 mm din
care fac parte praful, leosul si o serie de maluri contintaten si marine.

Praful este constituit din particulele cele mai fine, rezultate prin dezagregare. Datorita dimensiunilor
foarte mici ale particulelor componente (0,01—0,1 mm), praful poate fi transportat usor de catre vint la
distante mari $i apoi depus sub forma de loess. Cind elementele fine au fost for- mate in urma actiunii
apelor, ele dau nastere la miluri.

Loessul este o roca de culoare galbena-deschis, cafenie sau ruginie, putin rezistenta, friabila, care
se sfanima in mina, nestratificata, cu multe tuburi capilare si care se desface in pereti.verticali. Loessul
este solubil si foarte permeabil. Compozitia lui este uniforma, compacta si poroasa. Din punct de vedere
mineralogic, compozitia loessului se prezinta astfel: 60—700/, cuart, 10—25%/) calear, 10—20°/) silicat
de aluminiu. Calcarul acopera cu praf firele de cuart si este uniform distribuit la origine; mai tirziu, loessul
este decalcifiat prin spalare de cdtre apele precipitatiilor atmosferice care se infiltreaza si > adund calcarul]
in pdpusi de loess, for- mind de multe ori si unele orizonturi.

d) Rocile argiloase (pelitice) sunt tot de origine detritica. Ele provin din cele mai fine
sfarimaturi, miluri si prafuri, care au fost apoi cimentate si au diametrul sub 0,01 mm.
Sub raport chimic, argilele contin cuart, feldspat, mica, oxizi de fier si mai ales silicati
de aluminiu hidratati. Ele sunt foarte raspindite, formand orizonturi impermeabile,
iar din cauza grosimilor mari in care s-au depus, argilele prezinta adeseori o
sistuozitate foioasa, caracteristica. Recunoasterea argilelor se face usor, datorita
faptului ca se lipesc de palma umezita.
 Argilele au culori diferite (albe, negre, albastre, verzi, rosii, cenusii etc.), se zgirie usor cu unghia
si sunt unsuroase la pipait. Stropite cu apa, ele dau un miros caracteristic, care se simte de-altfel in
atmosfera dupa fiecare ploaie.

Argilele se intalnesc in toate formatiunile sedimentare din Romania si ele se folosesc la fabtica
caramizilor, tiglelor etc. Argila plastica, Argila smetica, si lutul.

Rocile de precipitatie chimica

Cum s-au format?

• Depunerea unor substante chimice continute in apa

• Prin evaporarea apei concentratia sarurilor se mareste si se precipita invers gradului de
solubilitate

Din ce sunt alcatuite?

• sunt alcatuite dintr-un singur mineral – roci monominerale

Cate tipuri de roci?

• Rocile de precipitatie din ape sarate

Exemple: - gipsul, sarea gema si calcarele oolitice

• Roci de precipitatie din ape dulci si ape termale

Exemple: -travertinul, gheiseritul.

Ce este gipsul?

• O roca cu duritate mica, precipitate din apa marilor

• Este un sulfat de calciu
• Aceasta roca se dizolva greu in apa si se depune imediat ce concentratia apei creste.
• O varietate de gips este anhidritul
• Gipsul apare impreuna cu sarea, formand depozite pe suprafete intinse, cum ar fi cele din zonele
Tg-Ocna,Slanic-Prahova,Ocnele-Mari,Turda.
• Alaturi de sarea gema conditioneaza formarea unui microrelief carstic , in special lapiezuri si
doline ( Nucsoara- Subcarpatii Getici).

Ce este sarea gema?

• Roca de mare importanta economica

• La noi in tara, formeaza, dupa petrol, una dintre cele mai pretioase bogatii naturale ale
subsolului.
• Se dizolva usor in apa, dar se precipita mai greu
• Cand nu este pura, sarea are usoare coloratii spre cenusiu, albastru sau galben
• Zacamintele de sare apar sub forma de massive mari, mai ales in Subcarpati si la periferia
Depresiunii Transilvaniei.
Ce este carstul pe sare?

• Mai dezvoltat, mai variat decat cele pe gips.

• Mai importanta sub raport geomorfologic.

Ce sunt calcarele oolitice?

• Roci care s-au format prin depunerea carbonatului de calciu din apele putin adanci, in jurul
grauntilor de nisip.
Localizare – in depozitele sarmatiene din zona centrala a Pod.Moldovei

Ce este travertinul?

• Roca de precipitatie continentala

• Asemanare cu un burete si are aspect cavernos
• Se formeaza din apele si izvoarele calde, care contin mari cantitati de carbonat de calciu.
• Localizare – Borsec,Sangeorz
• Contribuie la formarea unui microrelief- carstic.

Ce este gheizeritul?

• Roca de precipitatie chimica

• Formata din silicea amorfa, care s-a depus din apele fierbinti ale gheizerilor.

3. Rocile organogene sau biogene.

Rocile organogene sint rezultate din acumularea resturilor de de animale si plante. Dupa compozitia lor
chimica, acestea se impart in doua subgrupe:

- Roci organogene cu compozitie chimica minerala sau roci acaustrobolite, construita din
fragmente de organisme si substanta organica necombustibila, cum sunt calcarelele, domolitele
etc.
- Roci organogene cu compozitie chimica organica sau roci caustobolite, provenite din
transformarea substantei organice la adapost de actiunea oxigenului, cum sunt carbunii de
pamant si bitumenele (hidrocarburile)

Roci acaustrobolite cuprind roci calcaroase si roci silicioase Rociie calcaroase sint in cea mai mare parte
de origine biogena cu exceptia celor depuse pe cale de precipitatii Ele inglobeaza calcarele si dolomitele.

Calearele organogene provin din cochiliile unor animale sau din corpul unor alge calcaroase, care si-au
luat carbonatul de calciu din sarurile dizolvate in apa lacurilor, marilor si oceanelor.

Calcarul recifal se formeaza prin acumularea coralilor in regiunile calde, la adancimi mici, ca recife
marginase, bariere sau atoli. Cele mai tipice sint calearele recifale jurasice (care apar in Podisul Casimcei
sub forma de bariere) si tortoniene (care se intilnesc pe latura de est a Muntilor Trascau, intre localitatile
Rachis si Moldovenesti). Calearele sint roci dure, In care vaile formeaza chei adinci si inguste.

Calcarul cochilifer este si el destul de rezistent, si aceasta in raport cu caracterul cimentului, care atunci
cind este tot calcaros se distruge usor.

Piatra litograficé este un calcar argilos, cu bobul foarte fin, constituit dintr-un mal fin, calcaros, amestecat
si cimentat.

Creta este tot o roca organogena, formata din mal de foraminifere amestecate cu sfarimaturi de diferite
scoici, care a luat nastere in apele marine.

Rocile silicioase de origine organica sint formate din scheletul unor plante si animale marine, diatomee,
radiolari si spongierl. Dintre aceste roci, amintim: diatomitele, radiolaritele, spongilitele si silexurile.

Rocile caustobiolite sint formate din substanta organica animala si vegetala.

Din aceasta categorie fac parte, in primul rind, combustibilii (carbunii, petrolul si gazele naturale), asfaltul,
ceara de pamint si chihlimbarul.

Carbunii de pamant si chihlimbarul sint de origine vegetal, iar petrolul, gazele, asfaltul si ceara de pamant
au origine animala sau vegetala.

Carbunii de pamint au luat nastere prin carbonificarea lenta a plantelor in apa, in lipsa de aer, sub influenta
bacteriilor anaerobe si a altor factori (temperatura, presiune etc.).

Carbunii se clasifica dupa continutul si puterea lor calorica:

1)Turba este un carbune inferior, cel mai nou, sarac in carbon, foarte usor, constituit din resturi vegetale
putin carbonificate, amestecate cu materii pamantoase si de culoare cafenie-inchis.

2) Lignitul este un carbune tanar, de culoare bruna-cafenie, putin carbonificat, provenit din transformarea
copacilor, a caror structura inca se pastreaza.

3) Carbunele brun este alt tip de carbune, care face trecerea intre lignit si huila. Acesta a suferit o
transformare mai puternica, in care structura lemnoasa nu se poate recunoaste decit foarte rar.

4) Huila este un carbune si mai brun, de culoare neagra-mata, arde foarte bine, fara miros si cu putin fum.
Structura vegetala este complet stearsa.

5) Antracitul este ce mai bun carbune, reprezentind faza cea mai inaintata de carbonificare. Acesta are o
culoare neagra cu luciu metalic,

Chihlimbarul este un mineral de origine vegetala, provenind din rasinele de pin, care au suferit:
transformari asemanatoare cu cele ale substantei vegetale din care s-au format carbunii. Prezinta
culoarea galbena-bruna, lucioasa,

Peirolul sau titeiul este o roca organogena lichida, unsuroasa, de culoare neagra-verzuie, cu miros puternic
si mai usoara decit apa. El este alcatuit dintr-un amestec de hidrocarburi gazoase, lichide si solide.
Gazul metan are aceeasi origine ca si petrolul, asa cum reiese din legatura strinsa pe care o are si acesta
cu depozitele de sare.

Asfaltul si ceara de paimint ( ozocherita) sint roci tot de origine animala, ele fiind produse de alterare si
oxidare a petrolului. Asfaltul este o roca solida, de culoare neagra, lucioas si casanté.

Ozocherita sau ceara de pamint este’ o rock solida, de culoare galbena-bruna, folosita, in locul cerii de
albine, la fabricarea lumanarilor.

4. Rocile reziduale (eluviale).

Acestea sint provenite din materialele Insolubile rezultate din dezagregare, care ramin pe loc. Ele se
caracterizeaza prin forma colturoasa a particulelor, lipsa de sortare a materialului si trecerea gradata, in
baza, la rocile preexistente si, in sus, la solul actual.

Eluviul dezvoltat pe calcare se numeste terra-rossa, de culoare rosie si este constituite din oxizi de
aluminiu si oxizi de fier.

Un alt eluviu este lateritul, de culoare galbena-roscata sau roscata bruna, care se formeaza pe roci diferite,
in special pe sisturi cristaline, in condifii de climat umed, tropical si subtropical. Lateritul este constituit
din hidroxizi de aluminiu si hidroxizi de fier.

Bauxita este un laterit, de culoare galbuie, roscata, bruna, negricioasa, in raport de continutul in limonit,
constituit din hidroxid de aluminiu si penoxid de fier, la care se mai adauga hematit, caolinit etc.

-exemple de roci pentru fiecare categorie

Roci Eruptive/magmatice
Din punct de vedere mineralogic, cele mai importante minerale care compun rocile
magmatice sunt cuartul, feldspatii, micele, piroxenii, amfibolii
• Siliciu
o Cuart
o Calcedonia (Agat)
• Feldspati (silicati de aluminiu cu potasiu, sodiu sau calciu)
o Feldspati potasici/ortoclazi (Ortoza, miroclin, sanidina)
o Feldspati calcosodici/plafioclazi (Albitul, anoritul)
• Feldspatoizi (silicati de aluminiu, sodiu si potasiu, mai saraci in silice decat feldspatii)
• Mica (silicat hidrat de aluminiu, potasiu sau sodiu)
o Mica alba/Muscovit
o Mica neagra/Biotit
• Piroxeni (silicati in care hidrogenul acidului metasilicic este inlocuit prin diferite metale)
o Augitul (Bazalt, andezit)
o Hiperstenul roscat
• Amfiboli
o Hornblenda (granit, sienit, gabbrou, sisturi cristaline)
 o Riebeckit (granitul de Turcoaia
o Azbest
• Olivina (grupa peridotitilor- gabbrouri, bazalte, diabaze)
Exemple
• Granitul (compus din minerale bogate in oxid de siliciu: cuart, feldspat, mica si amfibolii)
o Origine: intruziva
o Granulatie: mare
o Culoare: rosu-alb, verde pal-albastru, gri-negru
• Gabroul (contine in proportii mari feldspati, piroxen si olivina)
o Origine: intruziva
o Granulatie: mare
o Culoare: gri-negru
• Bazalt ( alcatuit din olivina, piroxeni si oxizi de fier-titan. Contine frecvent bule de gaz
care poot fi umplute cu diverse minerale)
o Origine: intruziva si efuziva
o Granulatie: fina
o Culoare: gri-negru pana la negru
• Diorit
• Obsidian
• Andezit
Roci metamorfice
Din punct de vedere mineralogic, mineralele specifice care se intalnesc in cuprinsul rocilor
metamorfice sunt: granatii, epidotul, cloritul, sericitul, talcul, distenul, andaluzitul etc. formate in
timpul proceselor de metamorfism. In plus se mai intalnesc si cuart, micele, feldspati, amfiboli si
piroxeni.
Minerale
• Granatii ( se gaseste in sisturi cristaline, roci metamorfice de contact)
• Epidotul (silicat de calciu, de aluminiu si de fier – se gaseste in sisturi cristaline)
• Cloritul (silicat hidratat de aluminiu, fier si magneziu – se gaseste in sisturi cristaline)
• Sericitul (se gaseste in sisturi cristaline)
• Talcul (silicat hidratat de magneziu- se gaseste in sisturi cristaline)
• Serpentina (silicat hidratat de magneziu, addeseori cu fier)
• Distenul (se gaseste in sisturi cristaline)
• Andaluzitul (se gaseste in rocile metamorfice de contact)
Exemple de roci
• Skarnul (contine minerale bogate in calciu, magneziu si fier precum (granat sau piroxen)
si minerale bogate in sulfuri de cupru, plumb, fier, zinc si tungsten)
o Origine: termica
 o Granulatie: fina-mare
o Culoare: verde si rosu, dar si gri, brun, negru sau alb
• Marmura (metamorfozarea calcarului. Contine in principal calcit, dar poate contine si
minerale bogate in magneziu si fier precum serpentinul, dolimitul etc.)
o Origine: termica
o Granulatie:fina-mare
o Culoare: alba, roz, verde, bruna, neagra
• Hornblenda(formată prin metamorfozarea rocilor sedimentare)
o Origine: termica
o Granulatie: fina-mare
o Culoare: alb, nuante de gri, albastru, verde si negru
• Gnaise
• Micasisturi
• Amfibolite
• Sisturi amfibolite
• Sisturi cloritoase
• Sisturi talcoase
• Filite
• Sisturi grafitoase
• Cuartite

Roci sedimentare
Dupa predominarea mineralelor componente, nisipurile pot fi cuartoase (granule de cuart),
calcaroase (calcar si cuart), argiloase (minerale argiloase), glauconitice (glauconit), aurifere
Exemple
• Loess
o Origine: eoliana si glaciara
o Culoare: de la gri la brun
o Granulatie: fina
• Conglomerate
o Origine: glaciara, de apa dulce, marina si terestra
o Culoare: in functie de mineralogie
o Granulatie: mare
• Gresii
• Marna
• Gips
• Calcare
• Dolomit
• Turba
-repartiția teritoriala în cadrul romaniei
Roci eruptive/magmatice
Ortoza se exploateaza la Armenis (pe valea Timisului, in Banat)
Granitul (grohotisurile din Masivul Retezat, din Masivul Macinului)
Bazaltul (Muntii Apuseni, Racos in Muntii Persani)
Riolitul, dacitul si trahitul sint alte roci efuzive care ocupa suprafete intinse la noi, mai ales
in cuprinsul conurilor si podisurilor vulcanice din muntii Oas — Gutin — Caliman — Gurghiu —
Harghita.
Rocile piroclastice, aglomeratele si tufurile vulcanice se intilnesc destul de des in podisurile
vulcanice, cum sint cele de pe latura de vest a muntilor Caliman, Gurghiu si Harghita.
Roci metamorfice
La noi in tara, rocile metamorfice ocupa suprafete mari in cuprinsul Carpatilor Meridionali
si al Carpatilor Occidentali. Ele nu lipsesc insa nici din cuprinsul Carpatilor Orientali gi din
Dobrogea Nordica si apar in peisajul geografic, prin forme de relief impunatoare.
Cuartitele cele mai curate se intilnese in Dealul Orliga din Dobrogea si in Muntii Apuseni,
fiind folosite la fabricarea caramizilor refractare. Pe teritoriul tarii noastre, rocile metamorfice au
o raspindire destul de mare, mai ales in Canpatii Meridionali si Carpatii Occidentali
Roci sedimentare

Conglomeratele si breciile. Cand stratele sunt orientate pe versantii abrupti ai vailor apar
tunuri si trepte cu colturi mai rotunjite cum sunt cele din Muntii Bucegi sau din Ciucas
Conglomeratele se intalnesc in Romania in formatiuni de varsta diferita ( conglomeratele
din Bucegi, comglomeratele de Slatioara)
Gresiile: In Carpatii Orientali si Subcarpati (gresia de Tarcau, gresia de Kliva din Carpatii
Orientali)
Loess: In Campia Romana si in general in campii
Marnele se intilnese pe suprafete intinse in Carpatii Orientali, in Transilvania etc.
Gipsul apare impreuna cu sarea, formand depozite pe suprafete intinse asa cum sunt cele
de la Tg. Ocna, Slanic-Prahova, Ocnele-Mari, Turda
Zacamintele de sare apar sub forma de masive mari, formand chiar ,munti” intregi, mai
ales in Subcarpati si la periferia Depresiuni Transilvaniei, dind nastere cutelor diapire.
Calcarele oolitice Ele s-au depus in zona litorala, unde au format mase compacte, prin
sudarea lor cu ciment calearos. Acestea se intfilnesc in depozitele sarmatiene din zona centrala a
Podisului Moldovei.
 Calcarele sint foarte variate ca virsta si compozitie; ele au rezistenta diferita, in raport cu
gradul de diageneza sau de metamorfism. Cele mai intinse regiuni calcaroase le formeazd calearul
comun sau piatra de var, care se intilneste, de exemplu, in Muntii Haghimas, Raradu, Piatra Mare,
Postavarul, Piatra Craiului, Muntii Aninei, Trascéu, Padurea Craiului etc.
Dolomitul este un carbonat de calciu si de magneziu. In tara noastra el se gaseste in
Dobrogea, Persani, Muntii Apuseni etc.
Silexurile au aspect cornos si culori diferite, fiind varietati dure de cuart si de aceea se
folosesc la captusirea morilor. Se gasese in Dobrogea la Murfatlar
La noi in tara, turba se gdseste in regiunile mlastinoase de munte si de cimpie, cum sint:
Depresiunea Miercurea-Ciuc, Depresiunea Fagaras, Depresiunea Dornelor, Delta Dunarii etc.
Asfaltul si ceara de paimint ( ozocherita) sint roci tot de origine animala, ele fiind produse
de alterare si oxidare a petrolului. Asfaltul este o roca solida, de culoare neagra, lucioas si casanté.
In Romania se gaseste la Matita si la Derna-Tatarus, amestecat cu nisip.