TEMA 14

PLAN-GHID
de realizare a proiectului (8-10 slideuri)
FOSILELE SI PROCESELE DE
FOSILIZARE (Elemente de
PALEONTOLOGIE)

Elemente in istoria
geologica
a Pamantului
FOSILELE SI PROCESELE DE FOSILIZARE (Elemente de PALEONTOLOGIE)

FOSILE (lat: fossilis - scos din pmnt) - desemneaz resturile provenite de la organisme
(protozoare, plante, animale) precum i urmele activitii biotice ale acestor organisme,
conservate n rocile sedimentare n urma proceselor de fosilizare. (desene, foto)
Multe vietuitoare care au populat Pamantul au lasat numeroase resturi si urme in straturile
scoartei terestre, ce s-au pastrat pana in zilele noastre, numite fosile.
In general de la animalele stravechi s-au pastrat partile tari: cochilii, schelete, oase, etc. Rareori,
in anumite conditii de conservare, s-au pastrat si animale intregi. Astfel, in gheturile Siberiei s-a
pastrat de mai bine de 20.000 de ani mamutul - un elefant paros - asa cum era el, cu blana, piele
si muschi. In ozocherita (ceara de pamant) s-a conservat un rinocer intact, iar in chihlimbar -
rasina unui pin fosil - s-au pastrat numeroase insecte stravechi.
Fosilele au in geologie aceeasi importanta pe care o au documentele in istorie sau inscriptiile in
arheologie. Studiul fosilelor a dovedit ca fiintele care populau odinioara pamantul se deosebeau
de cele actuale si deosebirea este cu atat mai mare cu cat sunt mai vechi.
Animalele fosilizate, cu cat sunt mai vechi, cu atat au o organizare si o structura mai simpla, fiind
mult diferentiate de urmasii lor de astazi si, cu cat ne apropiem de timpurile noastre, cu atat
aceste caractere vechi dispar si sunt inlocuite cu altele noi care le apropie din ce in ce mai mult de
animale actuale. (desene, foto)
Astfel, fosilele dovedesc succesiunea neintrerupta a vietuitoarelor si evolutia lor de-a lungul
erelor geologice. Ele mai dovedesc ca vietuitoarele de astazi sunt o continuare fireasca a
stravechilor forme care s-au succedat pe planeta noastra de-a lungul milioanelor de ani.


TEMA 14
http://geologie-ingineriegeologica.blogspot.com/2009/10/paleontologie-curs-1-fosile-si-procese.html

Fosile reprezentnd pri dure ale unui organism:
Prile dure (mineralizate) ale organismelor (cochilie,
test, spiculi, carapace, dini, schelete, oase izolate, spini
etc.) pot fi conservate prin fosilizare
n starea n care erau n timpul vieii
n starea modificat (schimbarea complet sau parial a
compoziiei chimice originale).
Prile dure
pot avea aceeai form i acelai volum din timpul vieii
pot fi deformate, respectiv comprimate, tasate n urma procesului
de fosilizare (pelomorfoz) sau dezmembrate, rupte.
Dou dintre condiiile eseniale care conduc cel mai
adesea, la conservarea n stare fosil sunt:
- imediat dup moarte, organismele s fie ferite de
aciunea agenilor atmosferici sau de alt natur, cu alte
cuvinte acestea s fie acoperite de sedimente imediat
dup moarte (ingropare);
- organismele s fi avut n constituia lor pri dure,
scheletice, alctuite din substane minerale. (desene,
foto)

resturile de plante i animale i la urmele de via pstrate n rocile scoarei terestre
Fosilele geochimice sunt compui organici, care se gsesc n combustibilii minerali (petrol,
crbuni) atestnd natura organic a acestora; aceti compui au o rezisten ridicat
la aciunea temperaturii i presiunii, neputnd fi distrui n timpul proceselor de
transformare. (desene, foto)
Fosilele propriu-zise(desene, foto) reprezint orice rest organic (n cazuri
excepionale, organism), orice mulaj sau impresiune a unui rest organic sau organism
precum i orice produs al manifestrilor fiziologice al unui organism (deplasare,
hrnire, nmulire etc), care a fost pstrat n rocile scoarei terestre cel puin cteva
mii de ani.
Fosilele propriu-zise reprezint (desene, foto)
1 - prile dure (protectoare sau scheletice ale organismelor); (desene, foto)
2 - mulajele organismelor sau ale unor pri ale organismelor (de regul, fr a
conine materie organic); (desene, foto)
3 - impresiunile organismelor sau ale unor pri ale organismelor; (desene, foto)
4 - pri moi ale oraganismelor; n cazuri excepionale i-n medii speciale (ghea,
chihlimbar, sare,asfalt, ozocherit, silex etc.) un organism se poate conserva n
ntregime. (desene, foto)

FOSILIZAREA reprezint un ansamblu complex de
procese biologice (biotice) i fizico-chimice (abiotice)
care conduc la transformarea organismelor sau a
activitilor biotice ale acestora n fosile sau urme fosile.
Modul de conservare al fosilelor este dependent de:
(desene, foto)
caracteristicile anatomice ale vieuitoarelor;
condiiile de mediu n care acestea au trit i modul lor de
via;
contextul n care s-a desfurat evoluia geologic ulterioar,
a depozitelor sedimentare n care se regsesc fosilele
(diagenez, tectonic, climat, etc).

Cele mai frecvente moduri (procese) de fosilizare sunt(desene, foto):
- conservarea prilor dure (teste, cochilii, carapace, schelete, dini, etc.) prin:
- mineralizare: recristalizare, piritizare, limonitizare, silicifiere; Procesul de nlocuire a
substanei chimice din partea dur poart denumirea de remineralizare. Sunt frecvente
cazurile de nlocuire a aragonitului de ctre calcit, a calcitului de ctre pirit n mediile
euxinice sau de limonit n cele oxigenate, a calcitului de ctre silice, a chitinei din
carapacele unor arthropode sau a rhabdosomilor graptoliilor tot de ctre pirit, a silicei
din testul radiolarilor de ctre calcit etc. n cazul plantelor sunt frecvente silicifierea
trunchiurilor i limonitizarea frunzelor
- mulaje interne, externe sau composite (sculptate);
- ncrustarea: se produce n prejma izvoarelor bicarbonatate => tufuri calcaroase care
conserv impresiuni ale caracterelor externe;
- mumificarea - conservarea tesuturilor moi prin deshidratare rapida (zone aride);
descopunerea de catre bacterii si actiunea eventualilor pradatori sunt mai reduse in
absenta apei;
- incarbonizarea: proces de fosilizare specific plantelor, mai rar animalelor (graptolii);
- impresiuni ale prilor moi: frunze, meduze, viermi, peti, insecte, etc. care pot fi
gsite n calcare litografice, gresii fine, silturi, argile;
- conservarea urmelor de activitate biotic: orice organism care traieste in sau pe
suprafata unui sediment, sapand, perforand sau pur si simplu miscandu-se pe suprafata
sedimentului, creaza o urma pe suprafata sedimentului sau in sediment, urma care se
poate pastra in stare fosila.Intr-un sens mai larg, orice mod de deranjare a structurii
initiale a sedimentului, poarta numele de bioturbatie, daca aceasta modificare este
produsa de orice tip de activitate vitala a unui organism. (De exemplu: galeriile sapate
de unele arthropode decapode, galerii denumite Thalassinoides). modul de via:
Gastrochaenolites, perforaii produse de bivalve lithofage;
urme de deplasare: Helminthoides
urme de hrnire: Chondrites, ? Palaeodictyon, Gastrolite, Coprolite
conservarea n stare iniial: se produce n substane care ofer condiii foarte bune de
conservare: chihlimbar, ozocherit, ghea, etc

PALEONTOLOGIE SISTEMATICA
REGNUL VEGETAL (2-3 randuri de caracterizare a fosilelor
caracteristice; desene, foto)
Cianobacteriile
Algele verzi
Algele aurii
Diatomee
Primele plante terestre (Psilopsidele)
Plantele care au generat zacamintele de carbuni ale perioadei
Carbonifere (era Paleozoic)

REGNUL ANIMAL (2-3 randuri de caracterizare a fosilelor
caracteristice; desene, foto
Protozoare
Metazoare

BIBLIOGRAFIE