Emil Boc 

(n. 6 septembrie 1966, Răchițele, Cluj) este un politician român, din 2005 și până

în 2012 fost președinte al Partidului Democrat respectiv al Partidului Democrat Liberal, fiind
succedat de către Vasile Blaga. În perioada 22 decembrie 2008 - 6 februarie 2012 a fost cel de-al
61-lea prim-ministru al României. La alegerile locale din anul 2020 a obținut un nou mandat
de primar al Clujului, după cele obținute în 2004, 2008, 2012, respectiv 2016.

Cuprins

 1Familia
 2Activitate profesională
 3Cariera politică
o 3.1Înainte de 1989
o 3.2Deputat
o 3.3Primar al Clujului
o 3.4Președinte al PDL
o 3.5Prim ministru al României
 4Relațiile cu comunitatea maghiară
 5Cărți publicate
 6Referințe

Familia[modificare | modificare sursă]
Este căsătorit cu Oana Boc, lector universitar la Facultatea de Litere din Cluj. Împreună au două
fete.

Activitate profesională[modificare | modificare sursă]

A terminat în 1991 cursurile Facultății de Istorie și Filosofie din Cluj, iar în 1995 pe cele ale Facultății
de Drept. Începând din 1996 este înscris ca avocat în Baroul Cluj. Din 2000 este doctor în științe
politice și filosofie politică, precum și doctorand în drept constituțional și instituții politice. În prezent
ocupă postul de conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale
Comunicării și la Facultatea de Drept din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj.

Cariera politică[modificare | modificare sursă]

Înainte de 1989[modificare | modificare sursă]
Emil Boc a deținut funcțiile de vicepreședinte al Consiliului Uniunii Asociațiilor Studențești al
Universității „Babeș-Bolyai” și președinte al Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România,
filiala Cluj între 1987 și 1989.[3]

Deputat[modificare | modificare sursă]
A fost deputat în legislatura 2000-2004, în care a deținut funcția de vicepreședinte al Comisiei
Juridice din Camera Deputaților. În 2003 a fost ales în funcția de președintele executiv al Partidului
Democrat și lider al grupului parlamentar PD din Camera Deputaților. În același an a activat ca
vicepreședinte al Comisiei de Revizuire a Constituției.
Primar al Clujului[modificare | modificare sursă]
În turul al doilea al alegerilor locale din 2004 a fost ales primar al municipiului Cluj, devansându-l
pe Ioan Rus (PSD), primul clasat în primul tur de scrutin. Ioan Rus obținuse inițial 60.199 de voturi
reprezentând 40,17% din totalul voturilor valabil exprimate, iar Emil Boc, candidatul Alianței D.A., s-a
clasat pe locul al doilea, cu 49.631 de voturi obținute, reprezentând 33,12% din totalul voturilor
valabil exprimate. Al treilea clasat a fost primarul în exercițiu, Gheorghe Funar (PRM), care a obținut
33.150 de voturi (22,12% din total). În al doilea tur de scrutin Emil Boc a obținut susținerea
electoratului lui Gheorghe Funar și a întrunit astfel[necesită  citare] 79.207 de voturi (56,26%), față de cele
61.584 de voturi (43,74%) obținute de Ioan Rus.
La alegerile locale din 2008 Emil Boc a fost reales în funcția de primar încă din primul tur de scrutin,
cu 86.657 de voturi obținute, reprezentând 76,21% din totalul voturilor valabil exprimate.
La alegerile locale din 2012, desfășurate într-un singur tur de scrutin, s-a clasat pe locul întâi, cu
53.674 de voturi (40,61% din total), față de cele 52.251 de voturi (39,53%) obținute de Marius
Nicoară (PNL).[4]
La alegerile locale din 2016, desfășurate într-un singur tur de scrutin, a câștigat funcția de primar al
Clujului cu 64.311 de voturi, adică 64,76%.[5]

Președinte al PDL[modificare | modificare sursă]

Din 25 iunie 2005 a fost președinte al Partidului Democrat, și, după fuziunea cu PLD, președinte
al Partidului Democrat Liberal rezultat din această fuziune. În data de 14 iunie 2012, ca urmare a
eșecului PDL la la alegerile locale din 2012, și-a depus mandatul din funcția de președinte al
partidului.