Alegeri prezindetiale

2014

MANOLIU STEFANA
GCI, ANUL II

BRASOV

Legislativ, alegerile prezideniale se organizeaza o data la 5 ani cu scopul de a permite

cetatenilor unui stat sa isi exprime optiunea politica prin vot cu privire la viitorul Preedinte.
In anul 2014 s-au implinit 5 ani de cand domnul Traian Basescu a fost ales de cetatenii
Romaniei ca presedinte al lor, urmand ca in luna noiembrie a aceluiasi an sa isi exprime din nou,
prin vot, preferinta politica.
Alegerile prezidentiale se desfasoara in doua tururi de scrutin, daca nici unul din
candidati nu a obtinut din primul tur majoritatea voturilor (50+1% din totalul voturilor
cetatenilor cu drept de vot care s-au prezentat la urne in ziua alegerilor).
Primul tur de scrutin
Lista de candidati la functia de presedinte al Romaniei:
n competiia electoral au intrat: Victor Ponta (PSD-UNPR-PC), Klaus Iohannis
(Aliana Cretin-Liberal), Elena Udrea (Partidul Micarea Popular), Kelemen Hunor (Uniunea
Democrat Maghiar din Romnia), Dan Diaconescu (Partidul Poporului Dan Diaconescu),
Constantin Rotaru (Partidul Aliana Socialist), Corneliu Vadim Tudor (Partidul Romnia Mare),
William Brnz (Partidul Ecologist Romn), Mirel Mircea Amariei (Prodemo) i Szilagyi Zsolt
(Partidul Popular Maghiar din Transilvania). De asemenea, vizeaz funcia de ef al statului i
patru independeni Teodor Melecanu, Clin Popescu-Triceanu, Monica Macovei i
Gheorghe Funar.
Cursa pentru Palatul Cotroceni a fost una extrem de animat, cel pu in din perspectiva
numrului de candidai nscrii n competiie. Nu mai puin de 14 candida i i nregistraser
candidaturile la sediul Biroului Electoral Central pn mari seara, ultima zi n care s-au putut
nregistra candidaturi pentru alegerile prezideniale din 2 noiembrie.1
Din cei 14 candidati, doar 4 dintre acestia, Victor Ponta (PSD-UNPR-PC), Klaus
Iohannis (Aliana Cretin-Liberal) Elena Udrea (Partidul Micarea Popular) si Monica
Macovei (candidat independent) au reusit sa se remarce mai mult decat ceilalti prin diverse
campanii de promovare la care publicul a fost mai receptiv. Daca primii candidati Victor Ponta,
Klaus Iohannis si Elena Udrea au optat sa foloseasca ca mijloace de promovare a campaniei lor

1 http://www.voceatransilvaniei.ro/lista-de-candidati-la-functia-de-presedinte-alromaniei-cine-candideaza-la-alegerile-prezidentiale-din-2-noiembrie/
2

afisele, bannerele si flayerele in principal, candidatul independent Monica Macovei a folosit

reteaua de socializare Facebook ca mijloc principal de promovare.
Campania electorala si metode de promovare folosite
Candidatul considerat ca avand cele mai mari sanse sa castige alegerile prezidentiale,
domnul Victor-Viorel Ponta a avut cea mai controversata campanie, fiind el insusi o persoana
politica controversata. Mai jos se pot vedea cateva din bannerele ce le-a folosit in promovarea
campaniei:

Sloganurile campaniei sale au fost:

Unire i schimbare Mndri c suntem romni. Preedintele care unete, Voteaz
schimbarea pn la capt, Doar Ponta protejeaz pensiile i Doar Ponta a sczut taxele
Candidatul PSD Victor Ponta a avut o campanie electoral elaborat, structurat pe mai multe
mesaje, unele de ordin principal, altele secundare.
n afar de aceste mesaje secundare, candidatul PSD a mai folosit un slogan, respectiv
Victor Ponta preedinte, care face parte din categoria sloganelor banale, neconvingtoare, dar
care e foarte utilizat de orice candidat.
Campania lui Ponta s-a remarcat i printr-o serie de atacuri desfurate printr-un vector
secundar de imagine, respectiv purttotul de cuvnt al campaniei, Gabriela Firea, referitoare la
faptul c al doilea plasat n sondaje, Klaus Iohannis, nu are copii i ar fi fost implicat n traficul
internaional de copii.
Klaus Iohannis: Lucrul bine fcut
Candidatul ACL, Klaus Iohannis, nu a avut o campanie att de elaborat n ceea ce
privete mesajele diseminate precum Victor Ponta. Iohannis a avut un singur mesaj principal,
concentrat n sloganul Romnia lucrului bine fcut. Acest slogan pune accentul pe marcarea
diferenei dintre Iohannis i contracandidaii si, fcnd implicit trimiterea la originea sa de sas i
la mitul conturat n Romnia privind lucrurile nemeti, care ar fi bine fcute.
Pe de alt parte, Iohannis a avut i un mesaj secundar, redat de sloganul Lege, nu hoie.
Fapte, nu vorbrie. Acesta este un tip de slogan care include un beneficiu pentru alegtori,
beneficiu care ar consta n respectarea legii i abolirea hoiei, n paralel cu renunarea la vorbrie
i trecerea la fapte. Este un slogan general, neindividualizat.
n ceea ce privete atacurile PSD privind faptul c nu are copii i c ar fi implicat n
traficul de copii, Iohannis a precizat c e vorba de lovituri sub centur i mizerii, fr a
rspunde ns n acelai fel, dar i fr a aduce clarificri.

Elena Udrea: Bun pentru Romnia

Candidatul PMP Elena Udrea i-a axat campania pentru alegerile prezideniale pe mesajul
central concretizat de sloganul Romnia frumoas. Acest slogan, dei este general, nu are
originalitate, poate fi considerat ca fiind unul ndrzne n contextul n care se dorete o asociere
cu persoana Elenei Udrea.

Monica Macovei: Banii furai se ntorc

Mesajului central al campaniei candidatului independent Monica Macovei a fost construit
n jurul temei anticorupiei. Macovei a folosit, astfel, sloganul A creat DNA. Banii furai se
ntorc la tine pentru a reda mesajul su anticorupie.
Acest slogan transcende regulile, fiind prea lung i formulat din dou propoziii. Dei nu
este original i nici uor de reinut, acesta i ndeplinete rolul de a sublinia diferena dintre
Macovei i contracandidaii si.

[organizarea sectiilor de votare din tara si diaspora, turismul electoral si alte metode de fraudare
a alegerilor]
Al doilea tur de scrutin si evenimentele dintre acesta si primul tur
Migrarea primarilor: PSD principalul castigator
540 de primari au migrat de la un partid la altul n 2014 n urma ordonanei care a
suspendat interdicia unui edil de trecere la un alt partid n timpul mandatului. O analiz a
ExpertForum arat c, anul trecut, 17% din cei 3.180 de primari au ales s plece din partidul sub
culorile cruia au ctigat mandatul. Datele arat c PSD este ctigtorul net al migraiei
primarilor, cu 404 noi edili. La nivelul consilierilor judeeni din 1.338 au plecat la alte partide
171. Laura tefan de la ExpertForum susine c aleii locali care au migrat trebuie s-i piard
funciile, lucru ce nu s-a intamplat.
Cei mai muli primari au plecat de la PNL - 268, iar de la PDL 195. La PDL a migrat un
singur primar, iar la PNL 5. Un element interesant este c la PLR, partidul fostului premier
Triceanu, au migrat 34 de primari, iar la UNPR au migrat 14 primari.
Analiza ExpertForum mai arat i c din totalul de 40.022 consilieri locali au migrat
4.378, ceea ce reprezint aproape 11%.
Studiu privind nivelul de educatie al alegatorilor:
Profilul alegtorului care a votat cu Victor Ponta (PSD) este un romn cu liceu sau cu
cel mult 10 clase, locuiete n sudul rii, inclusiv Bucureti, i are ntre 50 i 64 de ani sau mai
mult, conform exit-poll-ului realizat de IRES la ieirea de la seciile de votare.
Victor Ponta a fost votat de 52% brbai i 48% femei. 31% din votanii lui Victor Ponta
au ntre 50 i 64 de ani, 26% au ntre 35 i 49 de ani, 24% au peste 65 de ani, iar 19% au ntre 18
i 34 de ani.

Votanii lui Victor Ponta au venit n proporie de 58% din mediul urban i 42% din
mediul rural. Proporia de populaie urban este cea mai sczut la Ponta, n comparaie cu
ceilali 4 candidai situai sub el. 56% dintre alegtorii lui Ponta provin din sudul rii, Bucureti
i Dobrogea. 24% provin din Transilvania i Banat, iar 20% din Moldova.
Profilul alegtorului care l-a votat pe Klaus Iohannis (PDL-PNL) este un tnr de 1834 de ani, de la ora, care a absolvit liceul i locuiete preponderent n Transilvania sau Banat.
52% dintre alegtorii lui Iohannis sunt brbai, iar 48% sunt femei, la fel ca i cei ai lui
Victor Ponta. Majoritatea dintre ei, 35%, au ntre 18 i 34 de ani, urmai ndeaproape de categoria
de vrst 35-49 de ani, care reprezint 31% din electoratul lui Iohannis. El a mai fost ales de 24%
persoane de 50-64 de ani i de 10% persoane peste 65 de ani. Iohannis este pe locul doi n
preferinele tinerilor, fiind depit doar de Monica Macovei.
Alegtorii lui Iohannis au 48% liceul sau o post-liceal absolvite, 29% dintre ei au studii
superioare, iar 23% au doar 10 clase sau o coal profesional absolvite. Din punct de vedere al
nivelului de educaie, alegtorii lui Iohannis se situeaz pe locul trei la categoria studii
superioare, dintre primii 5 candidai, fiind depii de cei ai Monici Macovei i ai lui Clin
Popescu Triceanu.
Alegtorii lui Iohannis provin din mediul urban n proporie de 70%, restul de 30%
venind de la sate. 43% dintre ei locuiesc n Transilvania i Banat, 39% n sudul rii, Bucureti i
Dobrogea, iar 18% n Moldova.
Organizarea sectiilor de votare din tara si diaspora:
Ca si in 2009, MAE a trimis in strainatate 600.000 de buletine de vot. Potrivit cifrelor
oficiale, in jur de trei milioane de romani traiesc in afara tarii, dar se estimeaza ca numarul lor
este mai mare. MAE mentioneaza ca pentru scrutinul din 2 noiembrie a fost majorat semnificativ
numarul de sectii de votare in Republica Moldova, de la 13 la 21, tinandu-se cont de tendinta
ascendenta a numarului de cetateni romani cu drept de vot din statul vecin. Marea Britanie este o
alta tara in care a crescut numarul sectiilor de vot, de la 8 la 11. In Australia sunt 5 sectii de vot,
fata de 3 in 2009. A scazut insa numarul celor din Italia (unde traiesc in jur de 900.000 de
romani, conform datelor oficiale) de la 55 la 51 si din SUA, de la 28 la 22.
Pentru organizarea alegerilor din primul tur a fost resposabil ministrul de externe Titus
Corlatean. Acesta a fost nevoit sa demisioneze la scurt timp din cauza protestelor cetatenilor din
intreaga tara cu privire la modul in care au fost organizate in diaspora. Cetatenii au iesit in strada
7

sa-si arate nemultumirea pentru faptul ca multi dintre cei care s-au prezentat la urne nu au ajuns
sa-si exprime votul. In ciuda protestelor care au invaluit intreaga tara, si a demisiei ministrului de
externe in functie, organizarea alegerilor pentru cel de-al doilea tur nu a adus o inmultire a
sectiilor de votare in locurile in care eu emigrat multi
romani, ci din contra (Italia - unde traiesc in jur de
900.000 de romani, conform datelor oficiale a scazut de
la 55 la 51 si SUA, unde au scazut de la 28 la 22)
Proteste de amploare au avut loc sambata, mii de
oameni iesind in strada in cateva orase din tara, ei
cerand guvernantilor sa asigure romanilor din diaspora
conditii optime pentru a-si exercita dreptul de vot.2
Alegerile prezidentiale au scos la rampa pe scena politica fapte de coruptie, fals in
declaratii, controverse si scandaluri punand in cumpana insasi democratia Romaniei in momentul
in care multor cetateni nu li s-a oferit posibilitatea de a-si expima dreptul lor fundamental, de a
alege.
Totodata, evenimentele din perioada alegerilor au zugravit Romania pe plan extern ca o
tara nesigura politic si corupta, punandu-i credibilitatea sub semnul intrebarii in fata partenerilor
politici ai Uniunii Europene.

2 http://www.ziare.com/alegeri/alegeri-prezidentiale-2014/proteste-fata-deorganizarea-votului-alegeri-libere-se-striga-de-la-brasov-pana-la-viena-live-1332281
8

Webografie
http://www.voceatransilvaniei.ro/lista-de-candidati-la-functia-de-presedinteal-romaniei-cine-candideaza-la-alegerile-prezidentiale-din-2-noiembrie/
http://www.gandul.info/
http://wall-street.ro

10