Alegerile Prezidentiale in Romania 2019

Alegerile prezidențiale din România au avut loc în două tururi de

scrutin, pe 10 și 24 noiembrie 2019. Al doilea tur fiind castigat de Klaus
Iohannis din partea PNL iar contracandidatul din partea PSD a
inregistrat cel mai slab scor din istoria partidului.

Cetatenii Romaniei au votat dupa o modalitate bine cunoscuta in

tara si aceea a alegerii raului cel mai mic . Imaginea PSD fiind grav
afectata dupa modificarile legii justitiei si alte actiuni ale acestuia .

Initial candidatul din partea PSD ar fi fost Liviu Dragnea care a fost
nevoit sa retraga candidatura pentru ca acesta era in urmarire penala.

Candidatul PNL , Klaus Iohannis , eligibil penttru al doilea mandat

desi acesta fiind presedinte ii este interzis sa faca parte dintr-un partid
pe durata mandatului , candidature sa a fost sustinuta de PNL.

Candidatul USR-PLUS , Dan Barna , despre care se astepta sa

ajunga in turul doi , nu a adunat voturile necesare si a fost eliminate din
primul tur.

Au mai existat candidature care merita mentionate ale lui : Mircea

Diaconu , Theodor Paleologu si Alexandru Cumpanasu .

În primul tur, prezența la vot la nivel național a fost de 47,66%, cu

4,65% mai scăzută față de primul tur al alegerilor prezidențiale din
2014, când a fost de 52,31%,[151] și cu 1,28% mai scăzută față de
alegerile europarlamentare din mai, când a fost de 48,94%. A fost cea
mai scăzută prezență de la introducerea alegerilor prezidențiale în
1990.

Rezultatul a aratat clar o infrangere a PSD venita pe fondul

cresterii propagandei anti-PSD impins si de alegerile givernarii
partidului si de nemultumirile populatiei . Dar si de candidatul ales de
social democrati , candidat care nu insufla deloc incredere sip e
deasupra nici nu putea fi ales de oameni ori cat de puternic ar fi
partidul , a fost o greseala fatala care aproape a dat de inteles ca PSD
nici nu ar dori sa castige alegerile prezidentiale , aproape ca acestia s-au
dat din calea lui Iohannis si l-au lasat sa castige .

De asemenea Ihannis nici nu a acceptat o dezbatere deschisa cu

contra candidata din turul doi , Viorica Dancila , pentru care se poate
spune ca ar fi fost argumentata aceasta decizie.

Aproape ca opozitia social democrata s-a retras lasand liberalii sa

conduca urmatorul mandat. S-ar putea deduce din aceste actiuni ca
PSD se pregateste sa revina puternic in 2024 , lucru care se poate vedea
si in aceste zile , nemultumirile cetatenilor la adresa presedintelui si a
guvernului acestuia , care tocmai a fost suspendat prin motiune de
cenzura , PNL isi pierde din increderea populatiei prin actiunile acestora
.Acelasi lucru s-a intamplat cu PSD in perioada 2013-2019 , partidul si-a
pierdut din sustinere prin actiunile luate in aceasta perioada , iar cu
toate acestea tot a obtinut un rezultat bun in alegerile parlamentare .

Acuzația inițială a RISE Project potrivit căreia familia Iohannis a

deținut în coproprietate o casă luată de la stat, folosind acte false și
câștigând aproape 320.000 de euro din chirii, a fost confirmată în
instanță.
 Barna avut numeroase contracte cu statul înainte de intrarea în
politică. Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării și
Adminstrației Publice, Ministerul Justiției, CJ Ialomița, UMF Cluj-
Napoca, Spitalul Clinic de Urgență din Timișoara, Prefectura Constanța
sunt doar câteva dintre instituțiile cu care societatea sa, Grupul de
Consultanță pentru Dezvoltare – DCG, a încheiat contracte ridicându-se
la peste 700.000 de euro.

Viorica Dăncilă, candidata PSD, a crescut bugetele SRI şi SIE fără o

motivație clară şi a numit un fost director SRI guvernator al
Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării. Fiul său, a cărui
competență nu e dovedită, este consilier al preşedintelui Curţii de
Conturi, Mihai Busuioc, fost secretar general al Guvernului.

Din aceste informatii putem deduce ca nici unul dintre candidatii

la prezidentiale nu este demn pentru aceasta postura , niciodata dupa
revolutie Romania nu a avut o conducere dreapta si fara probleme
penale aflate printre conducatori .

Campania electorală i-a costat pe cei 14 candidați din primul tur al

prezidențialelor peste 70 de milioane de lei. Cei mai mulți bani au fost
cheltuiți de partide și alianțele politice, în jur de 69 de milioane de lei, în
timp ce candidații independenți au avut cheltuieli de campanie în
valoare de aproape 580.000 de lei. Iar cei care nu au reușit să strângă
cel puțin 3% din voturi rămân cu cheltuiala, pentru că, potrivit legii,
Autoritatea Electoral Permanentă nu decontează sub acest prag.

Potrivit sursei citate, din această sumă, 69.679.729,11 lei

reprezintă totalul contribuţiilor electorale ale partidelor politice,
alianţelor politice şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale, iar 579.174,91 lei - valoarea totală a
contribuţiilor electorale ale candidaţilor independenţi.

Viorica Dăncilă (PSD) - 18.210.500 lei

Klaus Iohannis (PNL) - 18.000.000 lei

Mircea Diaconu (Alianţa UN OM) - 16.294.924,80 lei

Dan Barna (USR PLUS) - 7.449.531,31 lei

Theodor Paleologu (PMP) - 7.068.975 lei

Viorel Cataramă (Dreapta Liberală) - 1.300.000 lei

Ramona-Ioana Bruynseels (Partidul Puterii Umaniste) - 803.398 lei

Alexandru Cumpănaşu (independent) - 559.174,91 lei

Kelemen Hunor (UDMR) - 445.000 lei

John-Ion Banu (Partidul Naţiunea Română) - 85.000 lei

Bogdan Stanoevici (independent) - 20.000 lei

Cătălin Ivan (Alternativa pentru Demnitate Naţională) - 14.400 lei

Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc) - 8.000 lei

Sebastian Popescu (Partidul Noua Românie) - 0 lei